rezumat2pato

7/25/2019 rezumat2pato

1/12

Senzatia informatii despre realitatea externa sau a propriului organism,

transforma excitatia de la receptori in imagine subiectiva la nivelul

analizatorilor corticali.

Perceptia rezulta din corelarea operatiilor de analiza si sinteza a datelor

senzoriale.Tulburari ale perceptiei

Hiperestezia creste intensitatea senzatiilor percepute se intalneste in:

neurastenii, debutul unor afectiuni psihotice, boli infectioase, hipertiroidie,

intoxicatii.

Hipoestezia scade intensitatea senzatiilor. Se intalneste in: depresie,

oligofrenii, schizofrenie.

Sinestezia perceperea pe o cale senzoriala diferita a unui stimul receptat la

nivelul unui analizator (ex. auditie colorata). Se intalneste in: intoxicatii cu

mescalina, S!, cocaina.

Agnoziile incapacitatea subiectului de a recunoaste obiectele dupa

calitatile lor senzoriale.

"luzia perceptie eronata cu stimul real #ziologice (optice etc.), false

recunoasteri (iluzia sosiilor), pareidoliile (iluzii cu deosebita intensitate a

fenomenului iluzoriu). "luziile patologice se intalnesc in tulburari functionale

sau leziuni ale analizatorilor, sindroame febrile, stari confuzionale, stari

onirice, nevroze obsesivo$fobice si isterice, debutul psihozelor schifrenice,

starile depresive.

Halucinatiile perceptiile fara obiect: auditive, vizuale, olfactive si gustative,

tactile.

Pseudohalucinatiile impuse de o entitate straina, la care nu se poate

opune si nu le poate controla prin propria vointa: acustico$verbale (voci

interioare, ecoul gandirii etc.), psihice vizuale, psihice motorii.

Sindromul de automatism mintal %learambault &andins'i grupeaza in

acelasi sindrom haluncinatiile psihosenzoriale si psihice reprezentat de

triplul ecou (al gandirii, lecturii, actelor), triplul automatism( motor, idei,

ideo$verbal si halucinatii psihice anideice (fara tema, intamplatoare).

ulburari ale atentiei

Hiperprosexia cresterea atentiei: tulburarea obsesiva fobica, cenestopatii,

deliruri hipocondriace, stari maniacale.


2/12

Hipoprosexia diminuarea atentiei: depresie, retardism mental, situatii

anxiogene etc.

prosexia abolirea atentiei: stari confuzionale, sindromul catatonic,

demente si oligofrenii

ulburari ale memoriei

*. ulburari cantitative: Hipermnezii (evocari involuntare rapide si

usoare): dementra, paranoia,$ +entismul derulare involuntara a unor amintiri si idei$ iziunea retrospectiva subiectul retraieste in cateva momente

principalele evenimente din intreaga sa viata.Hipomnezii evocari lente si di#cile: lapsus, amneziile (anterograde,

retrograde, anteroretrograde).

-. ulburari calitative$ paramnezii evocari deteriorate ale evenimentelor recente$ criptomnezia iluzie mnezica, subiectul crede ca o idee, lucrare

este a lui si e convins de asta.$ falsa recunoastere o persoana necunoscuta anterior de subiect

este considerata drept cunoscuta$ iluzia sosiilor e altcineva in corpul unei persoane cunoscute$ falsa nerecunoastere o persoana cunoscuta anterior de subiect e

necunoscuta$ pseudoremnisciencele subiectul traieste in prezent evenimente

reale din trecut: sindromul &osa'ov

$ ecmezia subiectul se intoarce in trecut si retraieste activevenimente reale

$ confabulatiile reproducerea de catre pacient a unor evenimente

imaginare.

ulburari de gandire

*. ulburari in ritmul gandirii accelerarea ritmului gandirii si lentoarea

ideativa-. ulburari in uenta gandirii

$ fadingul mintal scaderea progresiva a gandirii, incetinirea ritmuluiverbal

$ bara/ul ideativ oprirea ritmului ideativ0. ulburari in ansamblul gandirii

$ ideile dominante: idei care se detaseaza din contextul celorlalte idei

si care se impun 1 hipervalorizare


3/12

$ idei prevalente se impune gandirii ca nucleu al unui sistem

delirant$ idei obsesiva se impun gandirii, o invadeaza, contradictorii cu

personalitatea individului$ idei delirante dezacord evident cu realitatea, dar in care bolnavul

crede indiferent de logica: de persecutie, depresive, hipocondrice(boala incurabila de care sufera), de gelozie, de #liatie (nu apartie

familiei sale ci uneia divine), de infentie si reforma, de grandoare,

de relatie, de inuenta, meta#zice si cosmogonice.

!elirurile sistematizate sunt idei delirante care construiesc /udecati si

rationamente cu aparenta logica dar pornind de la postulate false.

!eliruile nesistematizate sunt deiruri in care structurarea ideilor

delirante este mai redusa, nemaipastrand o aparenta logica si pentru

care subiectul nu cauta o argumentatie rationala.

2. ulburari operationale ale gandirii: pasagere si reversibile, se refera la

scaderea randamentului si e#cacitatii operationale a gandirii si a

capacitatii de creatie. Pot # si permanente: retardism mental

(nedezvoltarea gandirii) si dementele (progresive) care sunt scaderea

globala a intregii vieti psihice.

ulburari ale comunicarii

erbale:

le debitului

$ hiperactivitatea verbala simpla ux de cuvinte crescut$ logoreea cresterea ritmului si debitului cuvintelor$ hipoactivitatea simpla vorbeste ezitant si monoton$ inactivitatea totala (mutismul) involuntar$ inactivitatea totala (mutacismul) voluntar

le ritmului verbal

$ tahifemia accelerarea ritmului limba/ului$ bradifemia incetinirea ritmului limba/ului$ afemia imposibilitatea de a vorbi

$ ritmul neregulatulburari ale expresiei gra#ce (scrisul)

$ hiperactivitatea (graforeea) nevoia irezistibila de a scrie, se

manifesta simultan cu logoreea (in manie, schizofrenie)$ inactivitatea asociata mutismului


4/12

faziile ansamblul tulburarilor de exprimare si intelegere a

limba/ului oral si scris datorat unei leziuni cerebrale circumscrise si

unilaterale.

ulburari ale comunicarii nonverbale: tinuta dezordonata, ra#namentul

vestimentar, tinuta excentrica, pervertita (cisvestismul imbracamintenepotrivita cu varsta), mimica, hipermimiile, hipomimiiile, gestica, ticurile,

manierismul, negativismul, stereotipiile, perseverarile.

Tulburari de vointa functia psihismului prin care se produce actualizarea

si realizarea intentiilor: hiperbulia (deliranta, electiva), hipobulia (cu caracter

global3 electiv3 abulia), impulsivitatea, parabulia

Tulburarile de constiinta: constiinta formata din campul constiintei

integrator al prezentei in lume a subiectului (raportarea acestuia la semeni),

constiinta de sine (propria identitate) si constiinta morala

ulburarile ale claritatii si capacitatii de integrare a campului de constiinta:

$ obtuzia: bradipsihie cu hipoprosexie, scaderea supletei proceselor

de gandire, parafazii, gandire lenta$ hebetudinea deprindere de realitate$ torpoarea: brad'inezie, hipobulie, scaderea participarii afective$ obnubilarea denivelare a vigilitatii cu hipoprosexie severa si

di#cultati mnezice mixte$ stuporul: tulburare a vigilitatii 1 inhibitie psihomotorie (mutism,

a'inezie).$ soporul stare de somnolenta patologica$ suspendarea completa a constiintei$ criza epileptica, lipotimie,

sincopa si coma

Tulburari ale structurii campului de constiinta

$ ingustarea campului de constiinta focalizarea constiintei asupra

unei idei, actiuni etc de care subiectul nu se poate desprinde$ starea crepusculara: modi#care a claritatii constiintei cu debut si

sfarsit brusc in diferite grade asociata cu ingustarea lui. +entine o

activitate automata cu acte motorii coordonate 4 ulburaredisociativa isterica pierderea partiala sau completa a unei integrari

a amintirilor, constientizarii identitatii si a senzatiilor imediate si a

controlului miscarilor corporale.Starea crepusculara isterica subiectul traieste o experienta

semiconstienta de depersonalizare si stranietate centrata pe o idee

#xa.


5/12

$ Personalitatea multipla pacientul isi asuma un numar de false

personalitati diferite.$ %onfuzia mintala forma de slabire si disociatie intelectuala.

5xpresia unei suferinte cerebrale acute.$ 6nirismul stare de vis patologic care invadeaza realitatea

bolnavului si care ii modi#ca comportamentul. !elirium 4 stareconfuzo$onirice.

$ 6neiroidia amestec de real$vis la care bolnavul asista si nu

participa.$ mentia stare confuzionala de intensitate maxima in care domina

incoerenta.$ !elirul acut sindrom confuzional. Poate # oniric, confuzie, stare de

agitatie, sitiofobie (intensa, agraveaza deshidratarea si epuizarea

organismului.

Tulburarile constiintei de sine

ulburari ale constiintei corporalitatii

ulburari de schema corporala de tip neurologic: sindromul

7erstmann 4 serie de agnozii, apare in leziunile emisferului

dominant3 sindromul nton 8abins'i 4 hemiasomatognozie si

anozognozie, in leziunile emisferului minor ulburari de schema corporala d enatura psihica: cenestopatii

(modi#carea cenestezei), sindromul hipocondriac (idei de intensitate

variabila privind starea de sanatate a pacientului), sindromul %otard

(triada de delire: negatie corporala, enormitate si imortalitate),desomatizare (indoiala anxiogena de a avea corpul transformat),

dismorfofobia (forma a depersonalizarii somatice, sentiment

patologic de neplacere si inferioritate), heautoscopia (perceperea

imaginii propriului corp ca o imagine in oglinda). ulburarile constiintei realitatii obiectuale

derealizarea sentiment de stranietate a lumii exterioare

ulburari ale constiintei propriei persoane

Personalitatea multipla tulburare de tip disociativ$isteric,

ingustarea constiintei ce duce la pierderea consecventei si

legaturilor obisnuite dintre diferite grupe de procese psihice. !epersonalizarea tulburare a sentimentului identitatii

somatopsihice personale cu destramarea curgerii existentiale si a

perceptiei lumii ca loc de desfasurare a acesteia. Se intalneste in:

surmena/, stari hipnagogice si hipnapompice, neurastenie, stari

depresive etc.


6/12

Sindromul de automatism mental productia spontana involuntara

a vietii psihice impuse constiintei subiectului care isi pierde

intimitatea.

Tulburari ale conduitei motorii: agitatia, inhibitia motorie, catatonia,

impulsiunile, impulsivitatea, raptusul, fugile.ulburari motorii induse de tratamentul cu neuroleptice: distonie acuta

(miscari lente, ale musculaturii axiale, fetei, limbii etc.3 a'atisia (senzatie

subiectiva de neliniste psihica si motorie3 dis'ineziile (miscari involuntare,

anormale, in regiunea periorala si a musculaturii axiale si extremitati).

Sindromul Par'insonian cea mai frecventa manifestare extrapiramidala:

bradi'inezia, bradilalia, bradipsihia, hipertonie plastica, tremor de repaus.

Tulburarile afectivitatii: ansamblul insusirilor psihice care asigurareectarea subiectiva dintre realitatea interioara si externa.

Tulburari ale dispozitiei:

$ Hipotimiile scaderi in grade diferite ale tensiunii afective:

indiferenta, apatia, atimia (accentuata scadere de tonus).$ Hipertimiile crestere a incarcaturilor afective: anxietatea

(nevrotica, psihotica, raptus anxios, echivalente somatice ale

anxietatii), depresia (prabusire a dispozitiei bazale, cu actualizarea

trairilor neplacute, triste si amenintatoare.

!epresia de intensitate nevrotica: declansata psihogen, se manifesta subforma unor stari de tristete prelungita, lipsita de initiativa, intoleranta la

frustrare, insomnii, etc.

!epresia de intensitate psihotica #ecare din elementele sindromului

depresiv ating intensitatea maxima, modi#cand personalitatea si

comportamentul in sens pihotic.

!isforii stari de tip depresiv asociate cu disconfort somatic si excitabilitate

crescuta

5uforia crestere a dispozitiei avand o tonalitate afectiva pozitiva, expansiva

Sindromul maniacal dispozitia euforica 1 accelerarea proceselor gandirii,

excitatie psihomotorie si o serie de simptome de expresie somatica.

!ispozitia euforica e caracterizata prin bucuria de a trai, optimism

debordant, sentimente de omnipotenta si incredere nelimitata in fortele

proprii.


7/12

Tulburari ale dinamicii dispozitionale uctiatii pe care le sufera

dispozitia: rigiditatea afectiva, labilitatea emotionala.

ulburari ale emotiilor elaborate: paratimiile (modi#cari calitative ale

emotiilor elaborate, neadecvate extrema in raport cu contextul situational),

invesiunea afectiva, ambivalenta afectiva (trairea simultana a dragoste$ura).9obiile reactie somatica si psihologica fata de obiectesituatii ce provoaca

frica: gorafobia (teama de locuri din care nu poate evada), fobia sociala,

speciale.

Comportamente agresive extreme agresivitatea: in tulburarile de

personalitate (perversii sexuali de tip sadic), tulburari dispozitionale, psihoze

acute, schizofrenie si alte deliruri cronice, epilepsie, intarzierea mentala,

circumstante organice.

Suicidul orice caz in care moartea e rezultatul actului victimei.

"nstante ale fenomenului suicidar: ideea de suicid veleitara (dorinta

tranzitorie de autodistrugere), santa/ul cu suicidul, tentativele suicidare,

sindromul presuicidar (fantasmele suicidului), suicidul disimulat (acoperirea

actului sub forma unui accident), raptusul suicidar (persoana se arunca cu

orice mi/loc), parasuicidul (automutilari, refuzul alimentar, refuzul

tratamentului).

%onduita suicidara organizarea comportamentului, regia actului suicidar.

9actori de risc pentru suicid:

*. Socioeconomici: faliment, soma/, pierderea unui statut economic,instabilitatea materiala si familiala, statutul marital, suicidul in functie

de sex, habitatul, statutul profesional.-. +eteorologici si cosmici e mai frecvent primavara si toamna0. Somatici riscul creste in bolile somatice precum durerea cronica sau

boli in fazele terminale2. 5reditare;. "n functie de varsta

Psihoza dezordine mintala care se manifesta in plan expresiv (prin

comportament, limba/ etc.) si a carui trasatura fundamentala este

incomprehensibilitatea.

ulburari delirante ideile delirante de lunga durata reprezinta unica si cea

mai pregnanta caracteristica clinica si nu poate # clasi#cata ca o tulburare

organica, afectiva sau schizofrenie.

Paranoia tulburare descrisa ca o psihoza cronica endogena, consta in

evolutia continua a unui sistem deirant dezvoltat pe fondul conservarii


8/12

complete a ordinii si claritatii gandirii, vointei si actiunii: delir cronic bine

sistematizat nehalucinator, discrepanta intre aspiratii si posibilitati,

personalitate premorbida speci#ca

Parafrenia luxurianta fantastica a productiei delirante in contrast cu buna

adaptare la mediu3 pondere mare pe imaginar.ipuri de tulburari delirante: erotoman (crede ca o alta persoana e

indragostita de el), de grandoare, de gelozie, de persecutie, somatic

(convingerea bolnavului ca emite un miros urat din piele, gura etc.), mixt,

nespeci#cat.

Schizofrenia 4 tulburare mintala ce presupune existenta a - sau mai multe

din: idei delirante, halucinatii, dezorganizarea vorbirii, comportament

profund dezorganizat sau catatonic, simptome negative.

9orme clinice de schizofrenie:

*. !ezorganizata: dezorganizare ideativa si comportamentala masiva,

incoerenta masiva si pacientul se aa intr$o continua deplasare,

miscare.-. %atatonica tulburari psihomotorii, pacientul este catatonic ca o

statuie de ceara, in general prezinta mutism.0. Paranoida ideile delirante de persecutie sau grandoare, iluzii,

halucinatii.2. ediferentiata

Tulburari afective exagerari prelungite si patrunzatoare ale dispozitiei si

afectivitatii asociate cu disfunctii comportamentale, psihologice, cognitive,

neurochimice si psihomotorii: !+, afectiva bipolara si distimica.

ulburarea afectiva bipolara psihoza maniaco$depresiva succesiune de

episoade maniacale si depresive.

+ania stare de euforie, sentimente de omnipotenta si incredere nelimitata

in fortele proprii.

5pisodul depresiv sentimente de inutilitate, lipsa de speranta, nea/utorare,

indiferenta, vina ne/usti#cata, tristete, ganduri de moarte, pierderea

apetitului sau apetit exagerat, insomnie etc. sociat cu: anxietate, tulburari

fobice, expresivitate pantomimica, somatic (constipatie, acuze somatice


9/12

multiple, ideatie deliranta mai ampla). interviul clinic este cea mai e#cienta

metoda de diagnostic

!istimia nevroza depresiva

%iclotimia forma mai putin severa a tulburarii bipolare caracterizata prin

alternarea unor episoade depresive cu episoade expansive, hipomaniacale,fara elemente psihotice.

Nevrozele sunt un grup de tulburari psihice, cu mecanisme psihice in

formarea simptomelor care opereaza cu un conict intrapsihic inserat in

psihicul subiectului. >u sunt psihoze, pentru ca subiectul nu pierde contactul

cu realitatea. Se naste din dorinta si posibilitatile slabe de indeplinire a

dorintei.

nxietatea e factorul principal din nevroze.

ulburarile anxioase: fobice, atac de panica, anxioasa generalizata, obsesiv$

compulsiva, reactia acuta la stres, PS!.

ulburarea anxioasa generalizata se caracterizeaza prin anxietate persistenta

pentru o perioada de cateva luni si produce suferinte in ariile functionale

(munca, sociala). !ebuteaza pana la -? de ani.

ulburarea de panica se caracterizeaza prin aparitia brusca si neasteptata a

atacurilor de panica recurente. %aracterizeaza aparitia brusca a panicii, frica

si semne si simptome #zice si cognitive (tahicardie, tremor, frica de moarte

etc.).

%ategoriile de fobie de#nesc cauza reactiei si modul de evitare.

gorafobia teama de a # singur intr$un loc clinic

9obia sociala frica excesiva de a # /enat sau umilit in diverse situatii

sociale.

entoarea obsesiva rezultatul ritualurilor compulsive, ai indoielilor repetate.

>eurastenia reactie psihica de intensitate nevrotica caracterizata prin

faticabilitate, oboseala rapida si excesiva, epuizare rapida hipoprosexie

voluntara, hipomnezie de #xare si evocare.

"ntarzierea mentala functionare intelectuala generala semni#cativ sub

medie. @soara (varsta mintala A$*- ani), moderata (varsta mintala =$A ani),

severa (varsta mintala 0$= ani), profunda (varsta mintala mai mica de 0 ani).

ulburari organice ale varstei a 0$a


10/12

Sindromul psihoorganic cronic tulburare psihica cauzata de o disfunctie

cerebrala generala.

!ementa de (separare) menta, adica afara din mintea proprie, deteriorarea

functiilor cognitive superioare.

!H! de#cit de atentie, cu sau fara hiperactivitate.

norexia mintala (greaca ano$ lipsa, orexis apetit) lipsa apetitului pentru

mancare.

%apitolul B tratamente psihofarmacologice, terapia electroconvulsivanta

>eurolepticele sunt substante cu structura chimica diferita avand ca efect

principal actiunea antipsihotica.

Se bazeaza pe blocarea receptorilor !- (antipsihoticele clasice), predominant

subcorticali si !-,!0, !2 (antipsihoticele atipice).

5fecte terapeutice: sedativ, antiaxios, antipsihotic, antiautistic si

dezinhibitor, antimaniacal, anticonfuzional.

ipuri de antidepresive: heterociclice (triciclice, amitriptilina, amoxapina,

desipramina, doxepin, imipramina, maprotilina, nortriptilina, protriptilina,

trimipramin), agentii serotonin speci#ci (uoxetin si sertralin) si alti agenti

antidepresivi.

Tulburarile de limbaj logopedia

%lasi#care: anatomo$#ziologice, lingvistic, etiologic, simptomatologic si

psihologic.

Principalele tulburari de limba/:

*. ulburarile de pronuntie sau articulatie cea mai frecventa este dislalia

(deformarea, omiterea, substituirea, inlocuirea si inversarea sunetelor

simpla si polimorfa). %auzele aparitiei: imitarea altor persoane,

educatia inadecvata, de#ciente cerebrale etc.$ disartria tulburare complexa de vorbire (disritmica, disfonica),

determinata de defectiunile cailor centrale si ale centrilor nervosi inprocesul de articulatie.

-. ulburari de ritm si uenta a vorbirii: balbaiala, logonevroza, tahilalia,

bradilalia, aftongia.$ balbaiala tulburare a controlului motor al vorbirii$ logonevroza balbaiala pe fondul nevrozei$ tahilalia vorbirea accelerata


11/12

$ bradilalia vorbire rara, incetinita0. ulburari de voce scaderea intensitatii si a timbrului vocii pana la

pierderea lor totala$ mutenia patologica se datoreaza schimbarilor la nivelul sistemului

endocrin prin schimbarea hormonilor sexuali.

$ acromegalia copilul capata o voce barbateasca$ raguseala vocii pierderea expresivitatii si a vocii$ fonastenia supraefort vocal$ afonia lipsa totala a sunetului vocal

2. ulburari polimorfe alalia (imposibilitatea persoanei de a vorbi) si

afazia (tulburare a functiilor limba/ului datorata afectarii centrilor

nervosi). lalia e congenitala in timp ce afazia e dobandita.;. ulburari de dezvoltare a limba/ului mutismul psihogen, mutismul

electiv (blocarea vorbirii in conditii de stres) sau voluntar si retardul in

dezvoltarea generala a vorbirii.=. ulburari ale limba/ului bazat pe functii psihice: dislogia (insu#cienta

dezvoltare a functiilor limba/ului), ecolalia (repetarea involuntara aunui cuvant sau propozitii spuse de alta persoana), brafazia (vorbire cu

ritm prea lent, greu de urmarit), autismul infantil (ruperea de realitate

a subiectului)C. ulburari ale scris$cititului: disgra#a (di#cultatea de invatare a scrierii

corecte), dislaxie (di#cultatea in invatarea citirii), alexia (nu intelege

limba/ul scris), agra#a (nu poate comunica prin scris).

Tulburarile de comportament: anxietati si frustrari prelungite,

instabilitate afectiva si depresii, ostilitate si neacceptarea colaborarii cucei din /ur, slaba dezvoltare afectiva si indiferenta, trairea unor tensiuni,

repulsie fata de activitate, dereglari ale unor functii psihice.

%auze infractionale: incidente sexuale negative, lipsa unor modele

sexuale concrete in familie, izolarea excesiva, imaturitatea si lipsa de

responsabilitate, teama si anxietatea excesiva din familie, viata austera si

deprivarea de relatii sociale.

ulburari: minciuna, furt, fuga de acasa, vagabonda/ul etc.

Polihandicapul $ existenta a doua sau mai multe forme de handicap

Sindromul !oDn dismor#e particulara, intarziere mintala si aberatie

cromozomiala

6ligofrenie fenilpiruvica forma grava a handicapului de intelect

"diotia amaurotica la 0$= luni devine apatic cu motricitate ce nu

evolueaza in mod normal. Hipersensibil la lumina si zgomote, si se


12/12

degradeaza progresiv vazul pana la orbire si urmeaza paraliziile si

convulsiile.

7argoilismul statura mica, membre scurte, infatisare de batran.

Hipertiroidismul plasarea laterala a ochilor cu distante mari intre ei

Sindromul urner fata rotunda, urechi late si urechile plasate spre gat si

absenta semnelor sexuale.

%retinismul endemic proportia insu#cienta a iodului in sol sau apa

impiedica producerea hormonului tiroidian cu efecte in dezvoltarea psihica

si #zica. %retinul e scund, greoi, picioare strambe,

utismul in lumea lui3 di#cultati de limba/ si comunicare, discontinuitate

in invatare si dezvoltare, de#ciente perceptuale si relationale, tulburari

actionale si comportamentale, disfunctionalitati ale proceselor insusirilor

si functiilor psihice.

rezumat2pato

Documents

Transcript of rezumat2pato