Post on 29-Jun-2015
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” BUCUREŞTIFACULTATEA DE FINANŢE SI BĂNCI
CENTRUL DE INVATAMANT LA DISTANTA PLOIESTI
PROIECT
FINANCIAR-BANCAR
ASIGURĂRI DE CREDITE
LECTOR UNIV. DR. TITEL NEGRU
STUDENTA, AMIRA M. M. ANDREEA
AN III – ID Ploiesti
2008
CUPRINS
CAPITOLUL 1 – NOŢUNI TEORETICE ŞI LEGISLATIVE IN ASIGURĂRI 4 1.1. DEFINITŢIA ŞI ELEMENTELE TEHNICE ALE ASIGURĂRILOR 4
1.1.1. Definitia asigurărilor 41.1.2. Elementele tehnice ale asigurărilor 4
1.2. FUNCŢIILE ŞI ROLUL ASIGURĂRILOR 61.2.1. Functiile asigurărilor 61.2.2. Rolul asigurărilor 8
1.3. CLASIFICAREA ASIGURĂRILOR 91.3.1. Clasificarea asigurărilor dupa domeniul le care se referă 9
1.3.2. Clasificarea asigurărilor dupa forma juridica a asigurării 121.3.3. Clasificarea asigurărilor dupa tipul si natura riscurilor asigurate 141.3.4. Clasificarea asigurărilor dupa sfera geografica 15
1.3.5. Clasificarea asigurărilor dupa raportul dintre asigurat si asigurător 151.3.6. C lasificarea asigurărilor dupa riscurile cuprinse in asigurare 161.3.7. Clasificarea asigurărilor dupa obiectul de activitate stabilit prin contractul de societietate si statut 17
1.4. SUPRAVEGHEREA ACTIVITĂŢII DE ASIGURARE 171.4.1. Activitatea de supraveghere 17
1.4.2. Fondul de protejare a asiguratilor 181.4.3. Comisia de Supraveghere a asigurărilor 19
CAPITOLUL 2 – PIAŢĂ ASIGURĂRILOR 21 2.1. CONCEPTUL SI CARACTERISTICILE PIEŢEI ASIGURĂRILOR 21 2.2. ASIGURĂRILE IN PERSPECTIVA INTEGRARII ROMANIEI IN U.E. 27 2.3. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE PRIVIND ASIGURĂRILE 29
2.3.1. Fondul Monetar International – FMI 292.3.2. Banca Mondiala 292.3.3. International Association Of Insurance Supervisors – I.A.I.S. 302.3.4. Organizatia mondiala a comertului – OMC 30
2.4. SISTEMUL INFORMAŢIONAL IN DOMENIUL ASIGURĂRILOR. INTERNETUL – VIITORUL IN ASIGURARI 30
CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ - ASIGURAREA CREDITELOR IN ROMANIA- PE EXEMPLUL B.C.R. ASIGURĂRI S.A. 33 3.1. PARTICULARITĂŢI ALE ASIGURĂRILOR FINANCIARE.RISCUL ASIGURĂRILOR COMERCIALE 34
3.2.PREZENTAREA SOCIETĂŢII B.C.R. ASIGURĂRI S.A. 373.2.1. Obiecativele generale ale strategiei de afaceri a societatii B.C.R. Asigurări S.A. 383.2.2. Directiile principale de actiune ale societatii B.C.R. Asigurări S.A. 383.2.3. Premisele reusitei societătii B.C.R. Asigurări S.A. 393.2.4. Oferta de asigurari generale a societătii B.C.R. Asigurări S.A. 40
3.3. PERFORMANEŢE FINANCIARE ALE SOCIETĂŢII B.C.R. ASIGURĂRI S.A. 40
2
3.4. CONDITII GENERALE PENTRU ASIGURAREA CREDITELOR BANCARE 41 3.5. ASIGURAREA CREDITULUI DE CONSUM PENTRU PERSOANE FIZICE PE
EXEMPLUL B.C.R. ASIGURĂRI S.A. – STUDIU CAZ 47 3.5.1. Tipuri de credite 47 3.5.2. Analiza, aprobarea si acordarea creditului 47 3.5.3. Cererea de credit 56 3.5.4. Contractul de credit 58 3.5.5. Contractul de fidejusiune 63 3.5.6. Referatul de analiză 66 3.5.7. Polita de asigurare pentru riscul de plata a creditului 69 3.5.8. Adevereintă de salaraiu 70 3.5.9. Declaratie privind obligatiile de plată ale solicitantului de credit 72 3.5.10.Centrala riscurilor bancare 73 3.5.11.Bugetul de venituri si cheltuieli 73 3.5.12.Calcul rating de creditare 75BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 77INDEX TABELE SI FIGURI 80
3
CAPITOLUL 1
NOŢIUNI TEORETICE ŞI LEGISLATIVE ÎN ASIGURĂRI
1.1 DEFINIŢIA ŞI ELEMENTELE TEHNICE ALE ASIGURĂRILOR
1.1.1.Definiţia asigurărilor
Noţiunea de asigurare în literatura de specialiate este destul de bine conturată, dar o definiţie
unanim acceptată nu s-a dat încă. Caracteristica esenţială a asigurării este după cum precizează
Iulian Văcărel şi Florian Bercea în lucrarea “Asigurări şi resigurări” aceea că “asigurarea acţionează
în strânsă legătură cu existenţa unor riscuri comune a căror producere poate provoca pagube
importante economiei naţionale şi populaţiei”1.
Conform Legii nr.32/2000 “asigurarea este operaţiunea prin care un asigurator constituie, pe
principiul mutualităţii, un fond de asigurare, prin contribuţia unui număr de asiguraţi, expuşi la
producerea anumitor riscuri, şi îi îndemnizează pe cei care suferă un prejudiciu pe seama fondului
comun constituit din primele încasate, precum şi pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a
activitaţii desfăşurate”.
În concluzie, putem spune că asigurarea reprezintă o operaţiune economico-financiară prin
care o parte numită asigurător despăgubeşte în cazul producerii unui eveniment nefast, o altă parte
numită asigurat, în schimbul unei sume de bani, numită primă de asigurare.
1.1.2. Elementele tehnice ale asigurărilor
Principalele elemente tehnice ale asigurărilor prevăzute în Legea nr.32/2000 sunt:
- asigurătorul este persoana juridică (societate de asigurari) care, în schimbul unei prime de
asigurare încasate de la asigurat, se obliga sa acopere pagubele produse bunurilor asigurate de
anumite calamităţi naturale sau accidente, sa plateasca suma asigurată la producerea unui eveniment
în viaţă persoanelor asigurate sau de a plăti o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul
răspunde în baza legii, faţă de terţe persoane.
- asiguratul este persoana fizică sau juridică care, în schimbul primei de asigurare plătite
asigurătorului, poate sa incheie o asigurare prin care sa-si asigure bunurile impotriva unor calamitati
naturale sau accidente, propria persoana sau sa se asigure pentru prejudiciul pe care il poate produce
unor terte persoane.
- beneficiarul asigurarii este aceea persoană care are dreptul să încaseze suma asigurată sau
despăgubirea, fără a fi neapărat parte din contractul de asigurare2.
1 I.Văcărel, F. Bercea, “Asigurări şi reasigurări”, Ed. Expert, Bucureşti, 2002, pag.59.2 Gh.D.Bistriceanu, “Lexicon de finanţe, bănci, asigurări”, vol. I, Ed. Economică, Bucureşti, 2002., pag. 217.
4
- contractantul asigurarii este persoană fizică sau juridică, care poate încheia asigurarea,
fără a obţine prin aceasta calitatea de asigurat, existând posibilitatea ca însuşi contractantul să fie
acelaşi cu asiguratul
- riscul asigurat reprezintă evenimentul care, in eventualitatea producerii, îl obligă pe
asigurator să plătească asiguratului ori beneficiarului despăgubirea sau suma asigurată.
- evaluarea este etapa premergatoare încheierii contractului de asigurare, deoarece
stabileşte valoarea bunului pentru a-l putea cuprinde în asigurare. Pentru a evita subevaluarea sau
supraevaluarea bunului trebuie cunoscută cu exactitate valoarea bunului.
- suma asigurată reprezintă, conform contractului de asigurare, partea din valoarea de
asigurare pentru care asiguratorul îşi asumă răspunderea în cazul producerii evenimentului pentru
care s-a încheiat asigurarea.
- norma de asigurare este suma asigurată, stabilită prin lege pe unitatea de obiect asigurat.
Este întîlnită în cazul asigurărilor obligatorii de bunuri.
Suma asigurată = norma de asigurare numărul de unităţi
Cotele de primă se stabilesc pe baza datelor statistice, folosindu-se metodele şi principiile
calculului actuarial.
Prima de asigurare = suma asigurată cota de primă
Prima brută = prima netă + suplimentul de primă
Prima netă serveşte la formarea fondului necesar achitării indemnizaţiilor.
Suplimentul de primă serveşte la formarea resurselor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor
privind constituirea şi administrarea fondului de asigurare, realizarii unui anumit beneficiu.
- durata asigurării reprezinta durata de timp cât există raporturi de asigurare între asigurat
şi asigurator, aşa cum au fost ele stabilite în contractul de asigurare.
- paguba sau dauna reprezintă pierderea estimată valoric suferită de un bun asigurat, ca
urmare a producerii unui fenomen împotriva căruia s-a încheiat asigurarea. Paguba poate fi doar mai
mică sau cel mai mult egală cu valoarea bunului asigurat, în acest ultim caz ea purtând numele de
pagubă totală .
- despăgubirea de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul este obligat să o
platească cu scopul de a compensa paguba produsă de riscul asig
; iar unde:
D = despăgubirea de asigurare;
P = paguba;
S = suma asigurată;
V = valoarea bunului asigurat.
5
Principii valabile la acordarea despăgubirii:
principiul primului risc este mai des aplicat în SUA mai ales la bunurile la care riscul de
producere a pagubei totale este mai redus. La acoperirea pagubei după principiul primului risc,
despăgubirea este egală cu paguba, fără însă a putea depăşi valoarea sumei asigurate.
Conform principiului răspunderii limitate despăgubirea se acordă numai în cazul când
paguba depăşeşte o anumită valoare prestabilită. O parte din paguba va cădea în sarcina asiguratului
şi se numeşte franşiza.
Franşiza este de două feluri3:
· franşiza atinsă (simplă): asiguratorul acoperă în întregime paguba până la nivelul sumei
asigurate dacă aceasta este mai mare decât franşiza.
· franşiza deductibilă (absolută) se scade în toate cazurile din pagubă, indiferent de volumul
acesteia din urmă.
1.2. FUNCŢIILE ŞI ROLUL ASIGURĂRILOR
1.2.1. Funcţiile asigurărilor
Funcţiile asigurărilor reprezintă mijloacele prin care aceasta îşi îndeplineşte menirea sa
socială, iar rolul exprimă rezultatele obţinute prin exercitarea funcţiilor asigurării.
Având în vedere gradul de maturitate şi experienţa ţărilor lumii în privinţa asigurărilor care
este foarte diferit, funcţiile asigurării au cunoscut în timp o evoluţie aparte. Acest lucru a condus
chiar în timp la o limitare temporală şi geografică.
Funcţiile asigurării sunt cu atât mai complexe cu cât sectorul asigurărilor este mai dezvoltat
într-o ţară. Astfel, în cele ce urmează vom încerca prezentarea principalelor funcţii ale asigurărilor:
- funcţia de compensare financiară a pierderilor datorate producerii unuia sau mai multor
riscuri;
- funcţia de prevenire a riscurilor şi a pagubelor;
- funcţia de repartiţie;
- funcţia financiară;
- funcţia de control;
- funcţia de economisire, reducerea costurilor statului, promovarea comerţului invizibil.4
Funcţia de compensare financiară a pierderilor datorate producerii unuia sau mai multor
riscuri – este cea mai importanta functie a asigurarilor.Aceasta functie a stat la baza dezvoltarii si
3 M. Dobrin, P. Tănăsescu, “Teoria şi practica asigurărilor”, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, pag.22.4
? Gh. D. Bistriceanu. “Lexicon de finanţe, bănci, asigurări”, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, pag 161-164;V. Ciurel, “Asigurări şi Reasigurări: Abordări teoretice şi practice internaţionale, Ed. All Beck, Bucureşti, 2000, pag.29-30; I. Văcărel, F.Bercea, “Asigurări şi reasigurări”, Ed. Expert,, Bucureşti, 2000, pag. 60-61.
6
aplicarii asigurarilor pe plan national si international si are rolul de a contribui la refacerea bunurilor
avariate si la recuperarea unor prejudicii de catre asigurati.
Funcţia de prevenire a riscurilor şi a pagubelor - această funcţie se realizează prin finanţarea
măsurilor de prevenire a daunelor de pe urma calamitaţilor naturale şi a accidentelor (de exemplu:
construirea de diguri de protecţie împotriva inundaţiilor, irigaţii, desecări, finanţarea unor măsuri
educaţionale pentru asiguraţi, etc.) şi prin stabilirea unor condiţii de asigurare, care să oblige
asiguratul la o conduită preventivă (de exemplu, prin practicarea franşizei – asiguratul participă la
acoperirea unei părţi din pagubă şi astfel este obligat să adopte o conduită preventivă, să întreţină
bunul asigurat).
Funcţia de repartiţie - aceasta se manifestă în procesul de formare a fondului de asigurare
aflat la dispoziţia societăţii de asigurare, apoi în procesul de dirijare a fondului de asigurare către
destinaţiile sale legale. De asemenea, sunt dirijate către buget, impozitele, iar către asigurările
sociale de stat, contribuţiile cuvenite.
Funcţia financiară - veniturile rezultă din faptul că nu toate poliţele de asigurare au ca
rezultat producerea riscului şi din decalajul dintre momentul încasării primelor şi momentul
producerii pagubelor şi plăţii despăgubirilor, timp în care sumele colectate din prime pot fi investite.
Funcţia de control - este o funcţie complementară ce urmăreşte identificarea cauzelor care
produc pagube, modul în care sunt stabilite şi încasate primele de asigurare, modul în care se
efectuează plăţile indemnizaţiilor, modul de gestionare a fondului de asigurare şi a rezervelor legale
constituite, modul de îndeplinire a obligaţiilor financiare ale asigurătorului etc. Controlul se exercită
de organele de specialitate ale societăţilor de asigurări.
Funcţia de economisire - este o funcţie specifică asigurărilor de viaţă, asiguratul având
posibilitatea în cazul anumitor poliţe ca la expirarea contractului de asigurare să beneficieze de suma
asigurată şi să participe la profitul obţinut din sumele investite.
Reducerea costurilor statului - datorită asigurării se pot reduce costurile legate de protecţia
socială.
Promovarea comerţului invizibil - aceasta apare în ţările în care legislaţiile naţionale permit
vânzarea de asigurări unor persoane din alte ţări sau cumpărarea de la asigurători străini.
Rolul economic al asigurărilor este extrem de important, acesta contribuind la dezvoltarea
economiei naţionale, atât prin prevenirea şi compensarea pagubelor, cît şi prin faptul că reprezintă un
important mijloc de economisire şi investiţie (de exemplu, prin asigurări se pot realiza: procurarea
unui venit suplimentar pentru perioada de după pensionare; contractarea de împrumuturi pentru
construirea de locuinţe, etc.).
7
1.2.2. Rolul asigurărilor
Prin mijloacele sale specifice, respectiv prin crearea unor comunităţi de risc şi aplicarea
principiului mutualităţii în suportarea pagubelor, constatăm că asigurarea contribuie la desfăşurarea
neîntreruptă a proceselor de producţie în industrie, agricultură şi celelalte ramuri ale producţei
materiale. Despăgubirile primite de la societăţile de asigurări, le permit agenţilor economici să
reconstituie bunurile distruse sau avariate şi să reia în mod normal procesul de producţie. În plus prin
plasamentele pe piaţa capitalului, societăţile de asigurare contribuie la dezvoltarea creditului şi
finanţării unor proiecte economice aducând o contribuţie importantă la realizarea procesului
reproducţiei lărgite.
Asigurările participă de asemenea la finanţarea acţiunilor de prevenire şi combatere a unor
evenimente generatoare de pagube (incendii, explozii), contribuind astfel la menţinerea integrităţii
proprietăţii particulare, de stat şi a celei mixte.
Dacă avem în vedere mărfurile produse, acestea trebuie să treacă în mod necesar prin
procesul de vânzare – cumpărare şi în acest scop sunt deplasate la piaţă sau la domiciliul
beneficiarului, în domeniul circulaţiei mărfurilor ca şi în domeniul producţiilor, ajungem din nou la
concluzia că asigurarea este indispensabilă. Prin asigurarea şi reasigurarea mărfurilor care fac
obiectul comerţului exterior, a mijloacelor cu care acestea sunt transportate, se poate procura valuta
necesară acoperirii unor eventuale pagube sau se pot realiza importante economii în valută. Pe de
altă parte prin operaţiunile de primire şi cedare a unor riscuri pe piaţa internaţională de asigurări,
asigurarea contribuie la extinderea relaţiilor economice internaţionale. Asigurarea s-a dovedit unul
din factorii care stimulează turismul intern, dar mai cu seamă turismul internaţional prin formele sale
: auto-casco, de raspundere civilă, şi prin asigurarea de persoane.
Asigurarea prezintă o importanţă deosebită şi pentru limitarea acestora. În general
asigurătorii din toată lumea exclud de la despăgubire pierderile produse prin neglijenţa sau culpa
asiguratului, obligându-l pe acesta la un comportment mai atent, astfel încât să evite pe cât posibil
comitera unor greşeli care ar putea avea repercursiuni asupra propiei situaţii financiare, sau chiar
asupra propiei persoane. Pentru asigurările de persoane, asigurarea are şi un rol social care se
materializează în principal prin crearea pentru orice persoană avizată şi prudentă a unor mijloace
suplimentare de prevedere şi economisire.
În România, asigurările de persoane constituie de fapt o completare a asigurărilor sociale şi a
asistenţei sociale.
1.3. CLASIFICAREA ASIGURĂRILOR
Din studiul realizat am constat că există numeroase tipuri de asigurări, ce pot fi clasificate în
funcţie de caracteristicile pe care le prezintă folosind mai multe criterii, precum: domeniul la care se
referă, forma juridică de realizare a asigurării, tipul şi natura riscurilor asigurate, sfera
8
geografică, natura raporturilor dintre asigurat şi asigurător, riscurile cuprinse în asigurare,
obiectul de activitate stabilit prin contractul de societate şi statut.
1.3.1. Clasificarea asigurărilor după domeniul la care se referă.
În marea majoritate a lucrărilor de specialitate asigurările sunt împarţite în funcţie de
domeniul la care se referă în: asigurări de bunuri, asigurări de persoane şi asigurări de răspundere
civilă.5
In fig. 1.1.este prezentata clasificarea asigurarilor dupa domeniul la care se refera.
a)Asigurările de bunuri au ca obiect diverse valori materiale aparţinând persoanelor fizice
sau juridice (clădiri, utilaje, instalaţii, bunuri din locuinţă, mărfuri, animale domestice, autovehicule,
nave maritime şi fluviale, aeronave etc.) ce pot fi distruse de forţele naturii sau de orice alte
accidente.
În cazul asigurărilor de bunuri, asigurătorul se obligă ca la producerea riscului asigurat să
plătească asiguratului, beneficiarului desemnat sau celor în drept, o despăgubire.
Principalele subramuri ale asigurărilor de bunuri sunt: asigurările de animale, asigurările de culturi
agricole, asigurările de clădiri, asigurările de mărfuri pe timpul transportului, de maşini şi instalaţii.
Fig.1.1. Clasificarea asigurărilor în funcţie de domeniul la care se referă.
b) Asigurările de persoane. Prin acestea se asigură viaţa, integritatea sau sănătatea
asiguratului. Prin asigurările de persoane se urmăreşte protecţia economică a asiguratului în cazul
producerii unor evenimente ce pot provoca decesul, invaliditatea sau boala acestuia. Asigurările de
persoane se încheie pentru plata sumelor asigurate pentru riscuri precum deces, pierderea capacitatii
de muncă, împlinirea unei anumite vârste etc. sau pentru diminuarea consecinţelor negative cauzate
de calamitaţi naturale, boli, accidente etc.
5 Există autori care consideră că în funcţie de domeniul la care se referă asigurările, acestea pot fi împărţite în patru categorii: asigurări de bunuri, asigurări de persoane, asigurări de răspundere civilă şi asigurări de interes financiar. (vezi Violeta Ciurel, op. cit.,pag. 44).
9
Asigurări
Asigurări de bunuri
Asigurări de persoane
Asigurări de răspundere civila
Asigurările de persoane6 pot fi împărţite în:
- Asigurări de viaţă – în care în asigurarea principală se acoperă riscul de deces, putând fi
acoperite integritatea fizică sau sănătatea;
- Asigurări de persoane altele decât cele de viaţă – care în asigurarea principală acoperă
integritatea corporală sau sănătatea persoanei, iar în clauza adiţională este acoperit riscul de deces
(de exemplu, asigurarea de călătorie face parte din categoria asigurărilor de persoane altele decât
cele de viaţă).
În funcţie de riscul asigurat asigurările de persoane se împart în: asigurări de supravieţuire,
asigurări de deces, asigurări mixte de viaţă, asigurări de accidente, asigurări de boală, asigurări de
sănătate permanentă, asigurare dotală, asigurarea de nupţialitate, asigurare de natalitate.
*Asigurările de supravieţuire. În cazul asigurărilor de supravieţuire asigurătorul se angajează
să plătească asiguratului, la expirarea contractului suma asigurată cu condiţia ca acesta să fie în
viaţă. Primele de asigurare plătite de asigurat se acumulează la asigurător – suma astfel economisită
devenind exigibilă la încheierea contractului. În cazul decesului prematur al asiguratului suma
acumulată revine asigurătorului. O formă particulară de asigurare de supravieţuire este asigurarea de
rentă – în cadrul căreia suma asigurată este pusă la dispoziţia asiguratului sub formă de plăţi
periodice cu titlu de rentă. Fondul din care se achită renta este constituit fie pe seama unei prime
unice plătite de asigurat la încheierea contractului de asigurare, fie pe seama primelor de asigurare
plătite de asigurat treptat (lunar, trimestrial, semestrial sau anual) pe perioada de valabilitate a
contractului. Plata rentei poate fi făcută fie imediat după perfectarea contractului de asigurare, fie de
la o dată ulterioară (de exemplu, după ieşirea la pensie a asiguratului). Renta este plătită de
asigurător numai în cazul în care asiguratul este în viaţă la data expirării contractului de asigurare.
*Asigurările de deces. Prin intermediul asigurării de deces asigurătorul protejează asiguratul
împotriva riscului de deces. Asigurarea de deces nu este o asigurare de economisire (capitalizare), ci
una de protecţie împotriva unui risc determinat.
*Asigurările mixte de viaţă. Prin asigurările mixte de viaţă asigurătorul acoperă ambele
riscuri: în cazul decesului asiguratului, beneficiarul asigurării intra în posesia sumei asigurate, iar în
caz de supravieţuire, asiguratul încasează suma asigurată prevăzută de contractul de asigurare, dar în
schimbul acestei duble protecţii asiguratul trebuie să achite primele aferente ambelor riscuri.
*Asigurări de accidente. Persoanele fizice se protejează prin asigurările de accidente de
consecinţele unor evenimente neprevăzute ce le-ar putea afecta viaţa, integritatea corporală sau
capacitatea de muncă. Persoanele accidentate primesc ca indemnizaţie de asigurare fie o suma
forfetară, fie mai multe plăţi fracţionate pentru acoperirea cheltuielilor de îngrijire medicală, refacere
a sănătaţii şi compensare a pierderii de venit. În caz de invaliditate permanentă asigurătorul trebuie
6 Violeta Ciurel, op. cit., pag. 44.
10
să plătească asiguratului întreaga sumă asigurată sau o parte din aceasta, în funcţie de gradul de
invaliditate stabilit de comisia de expertiză medicală.
*Asigurări de boală. Acestea au rolul de a proteja persoanele fizice ce au suferit o
incapacitate temporară de muncă determinată de o boală.
*Asigurări de sănătate permanentă. Prin asigurarea de sănătate permanentă se urmăreşte să
se elimine sărăcia, asociată adesea cu incapacitatea de muncă pe durata provocată de un accident sau
de o boală. În caz de incapacitate de muncă asiguratul primeşte o indemnizaţie de asigurare care se
plateşte periodic cât timp se menţine starea de incapacitate sau până la vârsta de pensionare sau până
la decesul asiguratului. Mărimea indemnizaţiei de asigurare se stabileşte de asigurat împreuna cu
asigurătorul în momentul încheierii contractului de asigurare, dar nu poate să depăşească 75% din
câştigurile asiguratului înainte de îmbolnăvire.
*Asigurare dotală. Este o metodă prin care se constituie treptat zestrea unui copil până când
acesta ajunge la majorat. Este o asigurare ce oferă protecţie faţă de riscul de deces al persoanei
asigurate – părintele sau tutorele copilului. Beneficiarul asigurării – copilul – primeşte suma
asigurată în momentul căsătoriei sau la împlinirea unei vârste (20, 25, 27 de ani etc.). În cazul în care
contractantul decedează, asigurătorul plateşte suma asigurată copilului la termenul stabilit. În cazul
decesului beneficiarului, dacă în contract este cuprinsă clauza contraasigurării asigurarea devine o
asigurare mixtă de viaţă (primele de asigurare încasate sunt restituite, din acestea fiind reţinută o
cotă), în caz contrar asigurătorul este exonerat de răspunderea legată de contractul respectiv.
*Asigurare de nupţialitate. Este o asigurare prin care societatea de asigurări se angajează să
plătească o anumită sumă de bani asiguratului, dacă se căsătoreşte înainte de a împlini o anumită
vârsta.
c) Asigurarile de raspundere civila. In acest caz,asiguratorul se obliga sa plateasca
despăgubirea pentru prejudiciul adus de asigurat unei terţe persoane ca urmare a unor accidente,
neglijenţe, erori. Prin acest tip de asigurare se urmăreşte protecţia patrimoniului asiguratului.
Există mai multe tipuri de asigurări de răspundere civilă:
- asigurarea de răspundere civilă legală,
- asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse din accidente de autovehicule,
- asigurarea de răspundere a transportatorului pentru pasageri, pentru bagajele acestora sau
pentru mărfurile transportate,
- asigurarea de răspundere a constructorului,
- asigurarea de răspundere profesională,
d) Asigurarile de riscuri financiare. Prin asigurarile financiare se preiau riscurile numai in
anumite conditii.Asigurarea se poate face pe un singur credit sau pe cifra de afaceri. Fiind o
asigurare de lux, acest tip de asigurare este caracteristic economiilor de piata cu un sistem de credite
11
stabil si bine dezvoltate. In acest caz avem asigurari de credite interne si credite de export, credite
de consum, de investitii.
1.3.2. Clasificarea asigurărilor după forma juridică de realizare a asigurării.
În funcţie de forma juridică de realizare a asigurării, am întâlnit două forme ale
asigurărilor. Astfel, pot fi împarţite în asigurări facultative şi asigurări obligatorii.(fig.1.2.).
*Asigurările prin efectul legii (obligatorii) – au la bază principiul obligativităţii, fiind stabilite prin
reglementările în vigoare şi realizându-se automat dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege
privind persoanele sau bunurile care intra sub incidenţa lor.
Fig.1.2. Clasificarea asigurărilor în funcţie de forma juridică de realizare a asigurării.
Atunci când bunurile unui număr mare de persoane fizice sau juridice sunt ameninţate de
anumite riscuri, fiind probabil ca fiecare deţinator al bunului respectiv să înregistreze pagube mai
devreme sau mai târziu, se poate introduce asigurarea obligatorie a acestora în care relaţiile dintre
asigurat şi asigurător, drepturile şi obligaţiile acestora sunt stabilite prin lege. Suma asigurată se
stabileşte prin lege sub forma unor norme de asigurare pe unitaţi de bunuri asigurate. Răspunderile
părţilor nu sunt limitate în timp. Dacă un bun asigurat obligatoriu a fost înlocuit cu altul asigurarea
obligatorie este valabilă în continuare. Momentul începerii răspunderii asigurătorului este cel în care
bunul a fost cuprins, în mod automat, în asigurare.
În cazul asigurărilor obligatorii plata despăgubirilor poate să nu fie condiţionată de achitarea
prealabilă a primei, deoarece termenul la care trebuie plătită prima este stabilit prin lege. Dacă
primele nu au fost plătite la termen, asigurătorul poate solicita majorări de întârziere şi poate să
reţină din despăgubirea de asigurare primele restante.
Prin caracterul lor obligatoriu asigurările obligatorii se aseamănă cu asigurările sociale, dar
se deosebesc de acestea prin faptul că se bazează pe primele încasate de la asiguraţi, şi nu pe sursele
provenite de la asiguraţi şi / sau nonasiguraţi.
12
Asigurări
Asigurări obligatorii
Asigurări facultative
Asigurările obligatorii se aseamănă cu asigurările facultative (contractuale) prin faptul că-şi
procură fondurile necesare pentru plata indemnizaţiilor din primele încasate de la asiguraţi.
Asigurările facultative sunt mai costisitoare pentru asiguraţi decât asigurările obligatorii, datorită
faptului că asigurarea obligatorie fiind o asigurare totală nu permite selecţia riscurilor, dispersarea
acestora fiind optimă. Asigurările facultative au un caracter selectiv, dat fiind că se adresează unui
număr mai restrâns de persoane. Deci, în cazul asigurării aceloraşi bunuri pentru aceleaşi riscuri
primele de asigurare pentru asigurarea obligatorie sunt mai mici faţă de cele pentru asigurarea
facultativă. Acest fapt nu înseamnă ca extinderea asigurărilor obligatorii peste anumite limite poate
fi benefică, deoarece aceasta ”ar putea imprima acestui tip de asigurare caracterul unei prelevări
forţate, al unui impozit”.
În România există la ora actuală o singură formă de asigurare obligatorie, şi anume:
asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse din accidente de autovehicule. Acest tip de
asigurare se practică sub forma obligatorie în aproape toate ţările din Europa.
Au mai existat şi alte forme de asigurare obligatorie la noi în ţară: în trecut au fost cuprinse în
asigurarea obligatorie clădiri şi alte construcţii, animalele de la o anumită vârstă aparţinând
populaţiei, călătorii în traficul intern pe căile ferate, rutiere şi pe apă şi în transporturi aeriene
publice.
Astăzi se discută despre introducerea în asigurarea obligatorie a asigurărilor de locuinţe.
*Asigurările facultative (contractuale) – ex contract au la bază principiul facultativităţii,
fiind încheiate din proprie iniţiativă de către persoanele fizice sau juridice interesate să se protejeze
contra unui risc. Asigurarea facultativă presupune existenţa unui contract de asigurare încheiat între
asigurat şi asigurător. Asigurările facultative se pot încheia şi în completarea asigurărilor obligatorii.
Asigurarea facultativă intră în vigoare numai după îndeplinirea condiţiilor stipulate în
contractul de asigurare, dintre care cea mai importantă este plata primei de asigurare de către
asigurat. În cazul asigurărilor în care prima se plăteşte în rate întârzierea plăţii poate avea ca rezultat
rezilierea contractului de asigurare.
Asigurătorul nu plăteşte despăgubirea de asigurare dacă apar pagube înainte de plata primei
de asigurare sau după trecerea termenului prevăzut pentru achitarea acesteia. Asigurarea facultativă
are o durată clar precizată în contractul de asigurare şi răspunderea asigurătorului încetează în
momentul în care a expirat durata de asigurare.
Asigurările facultative trebuie să se supună regulilor economiei de piaţa şi de aceea trebuie să
corespundă într-o măsură cât mai mare nevoilor clienţilor, nevoilor asiguraţilor.
13
1.3.3. Clasificarea asigurărilor după tipul şi natura riscurilor asigurate.
În funcţie de tipul şi natura riscurilor asigurate există două categorii, asigurările de viaţă şi
asigurările non – viaţă, ce se deosebesc prin natura relaţiei contractuale, durata şi tipul de risc,
ilustrate in fig.1.3..
*Asigurările de viaţă au ca risc asigurat riscul de deces. Este un risc asigurabil deoarece
elementul incert este momentul în care are loc riscul. Scopul acestora este protecţia financiară a
familiei sau a urmasilor, dar pot fi folosite şi ca o metodă de economisire sau de investiţie.
Fig.1.3. Clasificarea asigurărilor în funcţie de tipul şi natura riscurilor asigurate.
Durata contractului în cazul asigurărilor de viaţă este mare, de obicei minim 3 – 5 ani, uneori
putând să depăşească 35 – 40 ani, iar evaluarea riscului se face la
vârsta de intrare în risc, indiferent de modificarea acestuia pe parcursul relaţiei contractuale.
În contractul de asigurare există în mod obligatoriu trei părţi: asiguratul, asigurătorul şi
beneficiarul. Uneori contractantul asigurării nu este asiguratul. În cazul producerii evenimentului
asigurat asigurătorul plăteşte beneficiarului suma asigurată. Mărimea acesteia se stabileşte în funcţie
de nevoia de protecţie şi de posibilităţile financiare ale asiguratului. În cazul acestui tip de asigurări
noţiunea de supraasigurare nu este valabilă, dat fiind că nu putem spune care este valoarea vieţii.
*Asigurările non-viaţă unde riscul asigurat poate să se producă sau nu pe perioada
contractului de asigurare. Scopul acestora este compensarea pierderilor materiale sau financiare
datorate producerii evenimentului asigurat.
În contractul de asigurare există de obicei două părţi: asiguratul şi asigurătorul (uneori poate
să apară şi beneficiarul ce încasează valoarea despăgubirii).
Dacă evenimentul asigurat se produce asigurătorul plăteşte asiguratului despăgubirea în
limita sumei asigurate. Suma plătită ca despăgubire nu poate să depăşească valoarea bunului în
momentul producerii riscului, supraasigurarea nefiind permisă.
Am constatat că durata contractului în cazul asigurărilor non – viaţă este una scurtă, de obicei
de un an (dar poate fi în unele cazuri de câteva ore) şi pot fi reînnoite în majoritatea cazurilor.
14
Asigurări
Asigurări de viata
Asigurări non – viata
Evaluarea riscului se face în momentul încheierii contractului în funcţie de întreaga perioadă de
expunere.
1.3.4. Clasificarea asigurărilor după sfera geografică.
În funcţie de sfera geografică putem clasifica asigurările în asigurări interne şi asigurări
externe. Acestea sunt evidenţiate în figura 1.4.
Asigurările interne se caracterizează prin faptul că părţile contractante, persoanele, bunurile
vizate de asigurare se află în cadrul aceleiaşi ţări, unde este
posibil să se producă şi riscurile. Primele de asigurare, despăgubirile de asigurare şi sumele asigurate
se plătesc în moneda naţională.
Fig.1.4. Clasificarea asigurărilor în funcţie de sfera geografică.
Asigurările externe apar în legătură cu persoane, răspundere civilă, bunuri ce se află în afara
graniţelor ţării. De obicei primele de asigurare, despăgubirile de asigurare şi sumele asigurate se
plătesc în valută. În această categorie se încadrează: asigurarea mărfurilor care fac obiectul
comerţului exterior în timpul transportului, asigurările navelor maritime şi fluviale, asigurările
navelor de pescuit oceanic, asigurările autovehiculelor care circulă în afara ţării, asigurările navelor
aeriene, asigurările creditelor pentru export, etc.
1.3.5. Clasificarea asigurărilor după natura raporturilor dintre asigurat şi asigurător.
În funcţie de natura raporturilor dintre asigurat şi asigurător există două categorii:
asigurări directe şi asigurări indirecte, asigurări pe care le distingem în figura 1.5.
15
Asigurări
Asigurări interne
Asigurări externe
Asigurări
Asigurări directe
Asigurări indirecte (reasigurări)
Fig.1.5. Clasificarea asigurărilor în funcţie de natura raporturilor dintre asigurat şi
asigurator.
*Asigurările directe se încheie direct între asigurat (fie aceasta persoana fizică sau juridică)
şi asigurător prin intermediul contractului de asigurare, fie în baza legii.
*Asigurările indirecte (reasigurări) se încheie prin intermediari (în principal prin intermediul
brokerilor). Reasigurarea se încheie prin intermediul contractului de reasigurare între două societăţi
de asigurare, una având calitatea de reasigurat, iar cealaltă de reasigurător. Reasigurarea apare numai
între persoane juridice, fiind asigurarea asigurătorului direct. Prevederile contractului de reasigurare
derivă din cele ale contractului de asigurare, dar între asigurat şi asigurător nu există nici un raport
juridic.
1.3.6. Clasificarea asigurărilor după riscurile cuprinse în asigurare.
În funcţie de riscurile cuprinse in asigurare asigurările pot fi grupate în următoarele
categorii:
- asigurări împotriva incendiului, traznetului, exploziilor, cutremurelor de pământ, ploilor
torenţiale, inundaţiilor, grindinii, furtunii, uraganelor, alunecărilor şi prăbuşirilor de teren. Contra
acestor riscuri se asigură clădirile, utilajele, instalaţiile, mijloacele de transport, bunurile din
gospodării, etc.
- asigurări împotriva secetei, grindinii, furtunii, uraganelor, ploilor torenţiale, inundaţiilor,
alunecărilor de teren pentru culturile agricole şi rodul viilor şi al livezilor.
- asigurări pentru boli, epizootii şi accidente ale animalelor.
- asigurări de accidente pentru mijloacele de transport şi încarcaturile acestora.
Evenimentele asigurate sunt derapări, răsturnări, coliziuni, prăbuşiri de poduri şi tunele etc. în urma
cărora pot fi distruse parţial sau total mijloace de transport şi mărfuri în timpul traficului intern şi
internaţional.
- asigurări împotriva unor evenimente ce apar în viaţa oamenilor: accidente, boli, deces.
- asigurări de răspundere civilă – pentru prejudiciile provocate terţilor.
1.3.7. Clasificarea asigurărilor după obiectul de activitate stabilit prin contractul de societate şi
statut.
În funcţie de obiectul de activitate stabilit prin contractul de societate şi statut:7
7 Legea nr. 34/2006 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 201/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor.
16
-Asigurări de viaţă – care cuprind: asigurări de viaţă (asigurări de supravieţuire, asigurări de
deces şi asigurări mixte de viaţă), anuităţi (asigurări de tip rentă), asigurări de viaţă suplimentare
(asigurări de deces, vătămări corporale, incapacitate de muncă rezultată din accidente), asigurări de
căsătorie şi naştere, asigurări de viaţă legate de investiţii, asigurări permanente de sănătate, asigurări
de capitalizare (asigurări de viaţă cu prima unică şi cu prima eşalonată).
-Asigurări generale – care cuprind: asigurări de accidente şi boală (inclusiv de muncă şi boli
profesionale), asigurări de sănătate, asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele
feroviare, asigurări de mijloace de transport feroviare, asigurări de mijloace de transport aeriene,
asigurări de mijloace de transport navale (maritime, fluviale, lacustre, canale navigabile), asigurări
de bunuri în tranzit, inclusiv mărfuri transportate, bagaje şi orice alte bunuri, asigurări de incendiu şi
calamităţi naturale, asigurări de daune la proprietari, asigurări de răspundere civilă a autovehiculelor
(răspundere civilă auto obligatorie şi carte verde), asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de
transport aerian, asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport naval, asigurări de
răspundere civilă generală, asigurări de credite şi garanţii, asigurări de pierderi financiare, asigurări
de protecţie juridică, asigurări de asistenţă turistică.
1.4. SUPRAVEGHEREA ACTIVITĂŢII DE ASIGURARE
1.4.1. Activitatea de supraveghere
Reglementările şi măsurile adoptate la nivel naţional diferă de la ţară la ţară în funcţie de
gradul de protecţie al consumatorului, controlului investiţiilor străine şi protecţia industriilor interne.
Datorită internaţionalizării tot mai pronunţate a tranzacţiilor financiare este din ce în ce mai dificilă
identificarea şi menţinerea unor disparităţi între legislaţiile naţionale care reglementează aceste
activităţi, în special între ţările cu nivel de dezvoltare apropiat.
Reglementările în domeniul asigurărilor se împart în trei tipuri:
1) reglementări structurale, organizatorice privind condiţiile de constituire a societăţilor de
asigurare şi reasigurare, categoriile de asigurări ce pot fi practicate, formele de asigurare obligatorii;
2) reglementări prudenţiale, care se referă la: solvabilitate, lichiditate, capital;
3) reglementări referitoare la protecţia investitorilor, care se suprapun parţial cu celelalte
două, dar acoperă modul în care acestea se desfăşoară.
Asigurările fac obiectul unei supravegheri şi a unor reglementări stricte în cele mai multe ţări,
în special pentru protecţia asiguraţilor şi pentru creşterea rolului acestor servicii în procesul dezvoltării
economice, şi nu atât pentru extinderea intervenţiei statului. Importanţa lor a fost recunoscută pentru
promovarea unei concurenţe sănătoase şi a unei comportări responsabile a asigurătorilor.
17
Activitatea de supraveghere apare ca o necesitate pentru protecţia asiguraţilor şi a pieţei
naţionale a asigurărilor şi reasigurărilor; ea este necesară şi datorită dezvoltării rapide a sectorului, a
competiţiei tot mai mari şi a internaţionalizării companiilor de asigurare. Opusă acestei situaţii este
dificultatea tot mai mare a procesului de supraveghere datorită diminuării transparenţei sectorului
prin tendinţele evidente manifestate în ultimii ani prin achiziţionările şi fuzionările multor companii
de asigurare, reasigurare, bănci sau societăţi de investiţii. Ca urmare, marile companii de asigurare
ajung să facă parte din grupuri financiare complexe, ceea ce impune mai mult existenţa unei
organizaţii de monitorizare, evaluare şi supraveghere.
Au fost înfiinţate autorităţi de supraveghere a pieţei asigurărilor. Din punct de vedere
administrativ, ele au fost constituite fie ca organisme independente subordonate Parlamentului,
cum ar fi în Olanda, fie în subordinea guvernului, respectiv a unui minister (finanţe, comerţ etc.),
cum ar fi în Marea Britanie, aparţinând de Department of Trade, sau România, aparţinând în
prezent Ministerului Finanţelor.
Necesitatea activităţii de supraveghere este strâns legată şi de realizarea şi menţinerea unui
echilibru între soliditatea financiară a companiilor şi influenţele pieţei şi presupune elaborarea unei
legislaţii şi a unor regulamente care să asigure continuitatea şi solvabilitatea companiilor de
asigurare.Scopurile activităţii de supraveghere8 sunt: protejarea asiguraţilor, prin urmărirea
solvabilităţii, a calităţii şi competenţei managementului, a investiţiilor societăţilor de asigurare;
asigurarea condiţiilor pentru stabilitatea financiară, siguranţa şi soliditatea companiilor de asigurare
şi a fondurilor de pensii; supravegherea şi impunerea unei conduite pentru companiile de asigurare
care să fie în interesul clienţilor; stabilirea criteriilor privind capacitatea financiară şi lichiditatea
companiilor de asigurare şi reasigurare; monitorizarea şi coordonarea dezvoltării sistemului de
asigurări şi reasigurări; evaluarea şi limitarea riscului pentru clienţi; creşterea încrederii populaţiei în
asigurări; protejarea sistemului de asigurări de a nu ajunge la eşec; protejarea şi supravegherea
investiţiilor şi, implicit, a activelor clienţilor.
1.4.2. Fondul de protejare a asiguraţilor
Sistemul asigurărilor în România, concepe existenţa unui fond de protejare a asiguraţilor, ca
o formă de siguranţă în cazul intervenirii insolvabilităţii vreunui asigurător. Existenţa acestui Fond
este necesar într-o piaţă în consolidare cum este piaţa asigurărilor din România pentru că reprezintă
o alternativă de încredere pentru protecţia reală a consumatorului de asigurare.
Potrivit Legii nr.136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România, coroborat cu art. 4
din Legea nr.32/2000, Fondul de protejare a asiguraţilor este constituit din contribuţia societăţilor de
asigurare şi reasigurare din piaţa asigurărilor, indiferent dacă acestea sunt societăţi de asigurări
8 Violeta Ciurel, “Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practice internaţionale, Ed. All Beck, Bucureşti, 2000, pag. 570.
18
generale sau de asigurări de viaţă şi este administrat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, care
şi reglementează funcţionalitatea acestuia şi modul în care asiguraţii direcţi, creditori ai societăţii de
asigurare aflată în lichidare, pot solicita fondului despăgubirea pentru prejudiciul suferit de ei şi
neacoperit de asigurătorul aflat în stare de insolvabilitate.
Începând cu anul 2002, Fondul de Protecţie al Asiguraţilor a trecut în total în administrarea
Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor care a emis de altfel Norme privind constituirea,
administrarea şi funcţionarea Fondului de protejare a asiguraţilor puse în aplicare prin Ordinul
preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.3/2002. Aceste Norme stabilesc şi modul
în care funcţionează accesul creditorilor la fond.
În conformitate cu Normele în prezent în vigoare, Fondul de protejare a asiguraţilor este
destinat plăţilor de despăgubiri şi de sume asigurate în caz de faliment al societăţilor de asigurare şi
de asigurare-reasigurare în condiţiile prevederilor art. 31 din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de
asigurare şi supravegherea asigurărilor.
Asigurătorii aflaţi în situaţia reglementată de Legea nr.32/2000 vor proceda la efectuarea
plăţii despăgubirilor şi a sumelor asigurate din fondurile de rezervă, precum şi din cele obţinute din
vânzarea activelor aparţinând asigurătorului, până la epuizare, cu respectarea priorităţilor prevăzute
de Legea nr. 32/2000 şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995.
1.4.3. Comisia de Supraveghere a asigurărilor
Conform articolelor 5 şi 8 din Legea 32/2000 privind societăţile de asigurare şi
supravegherea asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor este autoritatea de supraveghere
a asigurărilor în România, şi are ca atribuţii, în principal, următoarele:
• elaborează sau avizează proiectele de acte normative care privesc domeniul asigurărilor sau
care au implicaţii asupra acestuia şi avizează actele administrative individuale, dacă au legătură cu
activitatea de asigurare;
• supraveghează situaţia financiară a asigurătorilor, în vederea protejării intereselor
asiguraţilor, scop în care poate dispune efectuarea de controale ale activităţii asigurătorilor sau
brokerilor de asigurare;
• participă la elaborarea planului de conturi, a normelor şi a metodelor contabile, după
consultarea cu asociaţiile profesionale ale operatorilor din asigurări;
• participă la asociaţiile internaţionale ale autorităţilor de supraveghere a asigurărilor;
• pot fi practicate, procedura de autorizare a asigurătorilor şi a brokerilor, marja de
solvabilitate, insolvabilitatea asigurătorilor, condiţiile privind administrarea fondului, adoptă norme
pentru aplicarea Legii 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cum ar
19
fi normele privind clasele de asigurări ale asigurărilor de viaţă, investiţiile şi evaluarea activelor şi
altele;
• emite decizii prin care acordă, suspendă sau retrage autorizaţii, aprobă divizarea sau
fuzionarea asigurătorilor, aprobă transferul de portofoliu de asigurări, sancţionează operatorii din
domeniu pentru încălcarea legislaţiei specifice în vigoare; Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
nu poate dezvălui informaţii obţinute în timpul exercitării atribuţiilor sale.
Obligaţia de confidenţialitate nu se aplică în cazul în care informaţia este dată:
- cu acordul scris al asigurătorului implicat,
- la solicitarea instanţei judecătoreşti,
- în interesul asiguraţilor.
CAPITOLUL 2
PIAŢA ASIGURĂRILOR
20
2.1. CONCEPTUL ŞI CARACTERISTICILE PIEŢEI ASIGURĂRILOR
Protecţia riscului este o marfă specifică, un serviciu, care se vinde şi se cumpără pe o piaţă
specifică, numită piaţa asigurărilor si reasigurărilor, piaţă ce face parte din piaţa serviciilor
financiare.
Teoria economică defineşte piaţa ca fiind cadrul în care se întâlnesc cererea şi oferta: “piaţa
este sfera manifestării şi confruntării ofertei şi cererii, a realizării lor prin intermediul actelor de
vânzare – cumpărare.”9
Cererea de asigurare este rezultatul nevoilor existente pe piaţă manifestate atât de
persoanele fizice, căt şi de cele juridice, care se confruntă cu diverse riscuri (asigurabile) şi care
doresc şi pot să se asigure.
Cererea de asigurare este determinată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi
sunt: nevoia de asigurare şi gradul de conştientizare a acesteia, nivelul primelor de asigurare, care
determină nivelul de accesibilitate si atractivitate al asigurării.10
Constatăm că, nevoile de asigurare ale persoanelor fizice sunt extrem de variate, oamenii
caută să se protejeze contra unui număr de riscuri şi ca atare există şi o mare diversitate a serviciilor
de asigurare. De exemplu, în prezent există sute de tipuri de asigurări de viaţă. Prin asigurările de
viaţă se urmăreşte protecţia financiară a familiei, a dependenţilor sau a celor apropiaţi în cazul
decesului persoanei asigurate, în paralel cu alte avantaje: investiţii, pensie, economisire (economisire
pentru viitorul copiilor: studii, zestre etc.), prin asigurările medicale se caută protecţia pe perioada
îmbolnăvirii. Prin asigurările de accidente persoanele fizice se protejează de consecinţele unor
evenimente neprevăzute ce le-ar putea afecta viaţa, integritatea corporală sau capacitatea de muncă,
prin asigurările de călătorii se asigură accidentele sau îmbolnăvirile ce pot apărea în timpul
calătoriilor, prin asigurările de bunuri se asigură protecţia locuinţei si a bunurilor, prin asigurările
de răspundere civilă asigurătorul se obligă să plătească despăgubirea pentru prejudiciul adus de
asigurat unei terţe persoane (în România asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse din
accidente de autovehicule este obligatorie), prin asigurările financiare asiguratul se protejează
contra riscurilor financiare etc.
Nevoile de asigurare ale persoanelor juridice sunt acoperite în principal de următoarele
tipuri de asigurări : asigurări de viaţă de grup, asigurări medicale ale angajaţilor, asigurări de
accidente ale angajaţilor, asigurări tip pensie pentru angajaţi, asigurări de răspundere faţă de terţi,
9 C. Florescu, Virgil. Balaure (coord.), Virgil. Adăscăliţei, Carmen.Bălan, Ştefan Boboc, Iacob Catoiu, Valerica Olteanu, Nicolae Al. Pop, Nicolae Teodorescu, “Marketing”, ed. a 2-a, Ed. Uranus, Bucureşti, 2002, pag 83.10 Dumitru G. Badea, Luminiţa Ionescu, “Asigurări de persoane şi reflectarea lor în contabilitate”, Ed. Economică, Bucureşti, 2001, pag 17.
21
asigurări de bunuri, asigurări de transport, asigurări de interes financiar (asigurări de credite,
asigurări contra pierderii profitului, asigurări de fidelitate, asigurări pentru riscul de neplată etc.).
În România, principalii purtători ai cererii de asigurare sunt: agenţii economici (societăţi
comerciale cu capital de stat, privat sau mixt), instituţiile publice, organizaţiile fără scop lucrativ,
populaţia. Şi cererea de asigurare se poate structura în: cerere potenţială şi cerere reală, cerere
satisfăcută şi cerere nesatisfăcută, cerere amânată etc.
Dimensiunea, structura cererii de asigurare, precum şi evoluţia acesteia sunt influenţate de
factori obiectivi: demografici (mărimea populaţiei, structura acesteia pe sexe, pe categorii de vârstă
etc.), sociali, economici (puterea de cumpărare a potenţialilor asiguraţi), legislativi (condiţii
legislative, facilităţi oferite pe plan juridic şi financiar), etc., dar şi de factori subiectivi, precum
convingerile potenţialilor asiguraţi vizavi de utilitatea asigurării.
Oferta de servicii exprimă “producţia” de servicii în cadrul pieţei. În mod similar putem
defini oferta de asigurare ca fiind “producţia” de asigurări / reasigurări destinate a fi comercializate
pe piaţă. Oferta de asigurare este prezentată de un număr de asigurători şi reasigurători, societăţi
specializate, autorizate să funcţioneze în acest domeniu.
Pe piaţa internaţională întâlnim mai multe tipuri de organizaţii de asigurare: societăţi de
asigurare, societăţi de reasigurare, companii captive de asigurări şi reasigurări, organizaţii
mutuale de asigurare, organizaţii Lloyd’s, pool–uri de asigurări şi reasigurări. Asigurătorii şi
reasigurătorii trebuie să aibă capacitatea de a face faţă obligaţiilor de plată asumate faţă de clienţii
lor. Această capacitate este evaluată cu ajutorul unei serii de indicatori economico – financiari.
Pentru evaluare există agenţii specializate, agenţiile de rating. Cele mai mari şi mai cunoscute
agenţii de rating sunt Standard and Poor’s, Moody’s şi AM Best.
Societăţile de asigurare sunt principalii ofertanţi de asigurări şi cumpărători de reasigurări,
pe pieţele internaţionale. O societate de asigurare poate avea capital de stat, privat sau mixt. În
majoritatea ţărilor se practică şi asigurările de stat. De exemplu, guvernul federal S.U.A. desfaşoară
numeroase operaţiuni de asigurare prin programe sociale, printre cele mai ample numărându-se
Social Security System, Medicare, OASHDI (Old Age, Survivors, Disability and Health
Insurance).11 Există ţari în care companiile de stat de asigurări încheie operaţiuni de asigurare numai
pentru anumite riscuri, ca de exemplu, companiile de asigurări de incendiu din Elveţia.
Societăţile de reasigurare sunt cele care oferă pe piaţă tranzacţiile de reasigurare, dar pot
să apară şi în ipostaza de cumpărători de reasigurare atunci când retrocedează o parte din tranzacţia
iniţială de reasigurare. Principala categorie de reasigurători este formată din companiile profesionale
de reasigurare (printre cele mai renumite sunt: compania germană Munich Reinsurange Company,
compania eleveţiană Swiss Reinsurange Company etc.). Există şi companii de stat de reasigurare.11 Dan Anghel Constantinescu, Marinică Dobrin, Monica Galea, Adina Bejenaru, Adina Năstase, “Managementul societăţilor de asigurare”, Colecţia Naţională, Bren. Bucureşti, 1998. pag 19.
22
Companiile captive de asigurări si reasigurări sunt companiile create de corporaţii
pentru a acoperi o parte sau întregul necesar de asigurare al companiei – mamă. Companiile captive
de asigurări şi reasigurări au apărut in anii 1920 – 1930 pentru a contracara unele dificultăţi apărute
în plasarea riscurilor mari pe pieţele de asigurări şi s-au dezvoltat o dată cu creşterea complexităţii
tehnicilor de management al riscului.
Organizaţiile mutuale de asigurare sunt organizaţii non – profit, care efectuează operaţii
de asigurare pentru membrii lor în conformitate cu statutele lor. Organizaţiile mutuale de asigurare
aparţin contractanţilor asigurărilor şi urmăresc întrajutorarea membrilor lor.
Organizaţiile Lloyd’s cuprind o corporaţie profesională, o comunitate de subscriitori şi o
piaţă de asigurări. Organizaţiile Lloyd’s au fost create la sfărşitul secolului XVII in Londra. Lloyd’s
nu-şi asumă riscuri ca organism, membrii săi (denumiţi subscriitori) acceptând riscurile prin agenţii
lor. Subscriitorii acţionează ca şi comercianţii independenţi, dar se asociază în sindicate pentru a
împărţi riscurile acceptate în asigurare.
Pool–uri de asigurări şi reasigurări reprezintă o grupare de asigurători sau reasigurători,
care cooperează pentru a prelua riscuri foarte mari pe care nu ar putea să le asigure individual. Pool-
ul presupune ca asigurătorii acceptă ca toate asigurările de un anumit fel să fie împărţite între ei în
proporţii specificate.
În România, activitatea de asigurare poate fi exercitată numai de societăţi pe acţiuni,
societăţi mutuale, filiale ale unor asigurători străini, constituite ca persoane juridice române,
autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi sucursale ale unor asigurători, persoane
juridice străine, autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor12. Societăţile de asigurare
trebuie să respecte o serie de prevederi legale privitoare la mărimea capitalului social minim subscris
şi vărsat, astfel, la un nivel actual al limitei minime de caital social vărsat de 51 miliarde lei, pentru
companiile care practică atât asigurări de viaţă cât şi non-viaţă (inclusiv RCA), asigurătorii trebuie
să şi mărească această limită la 200 miliarde lei până la finele anului, şi la 300 miliarde lei, la 30
iunie 2006. Necesitatea atingerii unor anumite limite ale capitalului social vărsat este, în primul rând,
un efect al obligaţiei asumate de autorităţi în ceea ce priveşte alinierea legislaţiei la acquis-ul
comunitar, ca parte a procesului de aderare la Uniunea Europeană.13
Alte prevederi se referă la mărimea obligaţiilor pe care şi le pot asuma, rezervele de prime,
rezervele de daune pe care trebuie să le constituie, modul de ţinere a evidenţei activităţii desfăşurate
etc.
Din punct de vedere al produselor existente, observăm că oferta pe piaţa asigurărilor este
foarte diversificată. Serviciile de asigurare cunosc în continuare un proces complex de diversificare,
12 Legea nr.32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000, Bucureşti, art. 11.13 Revista de asigurări XPRIMM, Numărul 1/2005.
23
evidenţiat de multiplicarea continuă a formelor de asigurare. O trăsătură caracteristică a ofertei de
asigurări este aceea că, asigurările pot fi considerate ca făcând parte din categoria serviciilor bazate
pe personal. După cum am constat, calitatea ofertei depinde de pregătirea şi aptitudinile
personalului acesteia (atât a celui care vine în contact direct cu clienţii, cât şi a celui care se ocupă de
gestiunea fondurilor), de capacitatea organizatorică a managerilor societăţilor de asigurări etc.
Legătura dintre asigurători si asiguraţi pe piaţa asigurărilor se realizează fie direct, fie
prin intermediari. Asigurătorii îşi pot distribui produsele direct, deschizându-şi reprezentanţe în
diferite zone sau oraşe. Intermediarii pot fi agenţi de asigurare sau brokeri de asigurare.
Agentul de asigurare este reprezentantul autorizat al unei societăţi de asigurare şi oferă
clienţilor potenţiali poliţele de asigurare ale acesteia. O persoană poate desfăşura o activitate ca
agent de asigurare, dacă deţine o autorizaţie valabilă, scrisă, din partea unui asigurător (denumită în
lege contract de agent) pentru a acţiona în numele acestuia.
Brokerii de asigurare sunt persoane juridice ce acţionează în calitate de reprezentanţi ai
cumpărătorilor de asigurări / reasigurări, plasând riscurile şi obţinând cea mai buna protecţie pentru
clienţii lor. Brokerii de asigurare sunt experţi în asigurare, sunt cei care conferă pieţei mobilitate si
flexibilitate.
Pe piaţa asigurărilor există şi societăţi specializate ce oferă servicii asociate activităţii de
asigurare / reasigurare: inspectori de risc, manageri de risc constatatori de daune, evaluatori de
daune, lichidatori de daune etc.
Actori importanţi pe această piaţă alături de clienţi, asigurători şi reasiguratori, agenţi de
intermediere, societăţi specializate în servicii asociate activităţii de asigurare / reasigurare sunt şi
organismele care supraveghează şi reglementează activitatea şi organizaţiile profesionale. În
România organismul care supraveghează şi reglementează activitatea de asigurare este Comisia de
Supraveghere a Asigurărilor (CSA), iar una dintre cele mai importante organizaţii profesionale
este Uniunea Naţionala a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare (UNSAR).
În cea mai mare parte a ţărilor piaţa asigurărilor este o piaţă concurenţială. Produsele
societăţilor de asigurări se află în relaţii de concurenţă directă unele cu altele, dar se află şi în relaţii
de concurenţă cu produsele de substituţie. Concurenţa pură apare atunci când există mai mulţi
concurenţi care oferă acelaşi serviciu şi pentru că nu există un criteriu de diferenţiere preţul practicat
este acelaşi. Cele cinci condiţii ale concurenţei pure şi perfecte şi anume: omogenitatea,
atomicitatea, intrarea liberă în ramură, libera circulaţie a capitalurilor şi transparenţa de
regulă nu sunt însă, respectate în totalitate în cadrul pieţei asigurărilor. Asigurările şi reasigurările
nu sunt omogene, ci dimpotrivă se caracterizează printr-un grad ridicat de eterogenitate. Un tip de
asigurare nu poate fi înlocuit cu un alt tip de asigurare, fiecare tip de asigurare răspunzând unei nevoi
specifice şi având particularităţile sale. Ca atare piaţa asigurărilor este compusă din mai multe
24
subramuri. Produsele nu sunt perfect omogene nici în cadrul fiecărei subramuri. Fiecare asigurător
dispune de mijloace pentru a-şi diferenţia produsele de cele concurente. Există şi asigurări care pot fi
caracterizate ca fiind produse omogene: de exemplu, asigurările autovehiculelor. În ceea ce priveşte
atomicitatea pieţei – o piaţă este fragmentată atunci când există numeroase mărci, fiecare având o
cotă de piaţă modestă, iar în cazul în care un număr mic de mărci domină piaţa aceasta este o piaţă
concentrată.
Intrarea liberă în ramură şi libera circulaţie a capitalurilor sunt îngrădite de costurile
mari de intrare sau de ieşire de pe piaţă. Principalele bariere la intrarea pe piaţă sunt necesitatea
existenţei unui capital ridicat, necesitatea obţinerii autorizaţiilor de la organismele specializate care
reglementează piaţa, renumele etc. barierele de ieşire sunt foarte importante pentru societăţile de
asigurare, principalele fiind obligaţiile morale şi legale faţă de clienţi, faţă de asiguraţi.
Transparenţa în cazul pieţei asigurărilor este limitată de caracterul imaterial al acestora,
marea majoritate a produselor de asigurare fiind destul de greu de cunoscut fără ajutorul unei
persoane specializate, agent de asigurare sau broker de asigurare. Potenţialii asiguraţi se găsesc
deseori în imposibilitatea de a compara riguros raporturile calitate – preţ ale serviciilor oferite.
Specialiştii afirmă că: „piaţa asigurărilor este aproape opacă pentru cei neavizaţi.”14
Legislaţia este un instrument extrem de important în ceea ce priveşte asigurarea
transparenţei pieţei asigurărilor.
Astăzi, în cea mai mare parte a sectoarelor economice s-a trecut de la o „piaţă a
vânzătorilor” la o „piaţă a cumpărătorilor”. Această situaţie o întâlnim datorită faptului că
solicitaţi de un număr din ce în ce mai mare de producători care le propun bunurile şi serviciile lor,
clienţii sau consumatorii devin pentru întreprindere resursa cea mai rară. Întreprinderile realizează,
că dintre toate activele lor, cel mai preţios – pentru că este cel mai greu de constituit, mărit şi înlocuit
este piaţa, clientela. Sectorul asigurărilor nu face excepţie de la această regulă.
Înainte, întreprinderea era percepută de managerii săi ca fiind situată în centrul mediului, în
jurul său aflându-se furnizorii de materii prime, furnizorii de forţă de muncă, furnizorii de capital,
concurenţii şi clienţii. Astăzi, lucrurile s-au mai schimbat, locul central este ocupat de clienţi.
Schimbarea modului în care este privită poziţia întreprinderii în cadrul mediului a avut ca
efect schimbarea atitudinii faţă de rolul şi importanţa funcţiei de marketing: dacă la început
marketingul era văzut ca o funcţie accesorie în raport cu funcţia de producţie, funcţia financiară şi
funcţia de organizare a resurselor umane, noua optică aduce în prim plan funcţia de marketing.
Conceptul modern de marketing pleacă de la premisa că : orice activitate economică trebuie
îndreptată în direcţia satisfacerii cerinţelor consumatorilor cu maximum de eficienţă15.
14 I. Văcărel, F. Bercea, “Asigurări şi reasigurări”, Ed. Expert, Bucureşti, 2000, pag.97.15 Iacob Catoiu, Nicolae Teodorescu, “Comportamentul consumatorului”, Ed. Uranus, Bucureşti, 2003, pag. 13.
25
Modul în care apar, se dezvoltă şi se manifestă nevoile consumatorilor este influenţat de
diverşi factori din mediul extern. De aceea, este foarte importantă cunoaşterea în profunzime atât a
componentelor mediului extern cu care întreprinderea intră în relaţii directe, a micromediului, cât şi
a componentelor macromediului. Componentele micromediului sunt: furnizorii de mărfuri,
prestatorii de servicii, furnizorii de forţa de muncă, clienţii, concurenţii şi organismele publice,
iar componentele macromediului sunt: mediul demografic, mediul natural, mediul tehnologic,
mediul economic, mediul politic, mediul instituţional, mediul cultural. Pentru a putea analiza
ocaziile de pe piaţă o societate de asigurare trebuie să ţină seama de caracteristicile mediului
demografic. Un prim factor care trebuie avut în vedere în procesul de evaluare a unei pieţe este
mărimea populaţiei.
Alţi factori importanţi sunt: structura populaţiei pe sexe, pe grupe de vârstă, structura
familiilor, caracteristicile etnice, deplasările geografice ale populaţiei etc.
Caracteristicile mediului natural au o influenţă decisivă asupra activităţii de asigurare.
Fenomenele naturale cele mai de temut sunt furtunile (fie ele cicloane, uragane sau taifunuri),
cutremurele, inundaţiile, seceta, incendiile, îngheţul, avalanşele. Fiecare zonă geografică are în
funcţie de caracteristicile sale naturale riscuri specifice.
O importanţă deosebită în cadrul componentelor macromediului o are mediul tehnologic.
Influenţele mediului tehnologic se reflectă în diversificarea nevoii de asigurare, datorită creşterii
numărului de riscuri asigurabile (evoluţia tehnologiei, a dus şi duce în continuare la apariţia de noi
riscuri – omul nu se mai confruntă acum numai cu catastrofele naturale, ci şi cu cele tehnice) şi în
consecinţă la diversificarea cererii şi a ofertei de asigurare.
Influenţa mediului economic este de asemenea, extrem de importantă deoarece pe piaţa
asigurărilor mărimea şi structura cererii depind în mare măsură de gradul de dezvoltare economică a
ţării, de veniturile pe care le realizează şi pe care sunt dispuşi să le sacrifice persoanele fizice pentru
a-şi proteja viaţa, integritatea corporală, familia, bunurile agonisite sau responsabilitatea pe care o au
după lege, faţă de terţi.
Un alt factor important în ceea ce priveşte dezvoltarea acestei pieţe este rata de economisire
ridicată.
Mediul politic şi mediul instituţional prin intermediul legislaţiei, al organismelor
guvernamentale şi al diverselor grupuri de presiune determină evoluţia asigurărilor. În primul rând
prin intermediul legislaţiei se stabileşte dacă piaţa este una concurenţială sau nu. În al doilea rând
legislaţia este cea care poate crea, menţine si susţine cererea pentru anumite produse de asigurare.
Mediul legislativ are o importantă contribuţie în impulsionarea cererii de asigurări, nu
numai prin constrângerea potenţialilor asiguraţi (prin stabilirea obligativităţii unor forme de
26
asigurare), dar şi prin stimularea interesului acestora pentru asigurări prin acordarea de reduceri sau
facilitaţi la plata unor impozite şi taxe.
De exemplu, în România noua formă a Codului fiscal, care a intrat in vigoare cu data de 01
ianuarie 2004, include, pe lângă unificarea legislaţiei fiscale, o serie de propuneri referitoare la
reduceri sau facilitaţi la plata unor impozite si taxe.
În general, piaţa asigurărilor este o piaţă cu reglementări foarte stricte, activitatea
companiilor de asigurări fiind puternic influenţată de mediul politic şi de mediul instituţional atât
naţional, cât şi internaţional.
Evoluţia pieţei asigurărilor dintr-o anumită ţară depinde şi de influenţele din mediul
cultural. Sistemul de valori, obiceiurile, tradiţiile, credinţele şi normele care guvernează statutul
oamenilor în societate influenţează ordinea de prioritate pe care o atribuie fiecare persoană protecţiei
prin asigurare, în comparaţie cu nevoia de hrană, locuinţă, îmbrăcaminte, îngrijirea sănătătii, cultură,
distracţie etc.
În concluzie, observăm că mărimea, structura şi evoluţia pieţei asigurărilor depind de
interesul potenţialilor asiguraţi pentru asigurare, de interesul societaţilor de asigurare privind
promovarea diferitelor forme de asigurare, cât şi de condiţiile mediului în care acestea îşi desfăşoară
activitatea.
2.2. ASIGURĂRILE ÎN PERSPECTIVA INTEGRĂRII ROMÂNIEI IN U. E.
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a participat la elaborarea secţiunilor corespunzătoare
domeniului său de activitate incluse în documentele programatice, de raportare şi de negociere
elaborate de România, după cum urmează16:
Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană (PNAR), ediţia 2003, care
evaluează stadiul de pregătire a României pentru aderarea la UE şi cuprinde obiectivele şi
măsurile necesare pentru continuarea acestui proces în 2004-2006;
Programul Economic de Preaderare (PEP), care reprezintă principalul instrument de coordonare
a politicilor înainte de aderare;
Planul de măsuri prioritare în vederea integrării europene (pentru perioada noiembrie 2005 -
decembrie 2006);
Raportul asupra progreselor înregistrate de România în anul 200 pentru aderarea la Uniunea
Europeană, pe baza căruia are loc evaluarea periodică de către Comisia Europeană cu privire la
progresele înregistrate şi gradul de pregătire a României pentru aderarea la UE;
16 Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Raport 2003.
27
Rapoartele prezentate de România la reuniunile Comitetului de Asociere România-Uniunea
Europeană ;
Documentele de poziţie complementare întocmite în vederea negocierilor de aderare.
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a participat totodată la consultări tehnice
referitoare la implementarea Planului de Acţiune rezultat în urma primei misiuni a Comisiei
Europene de evaluare în domeniul serviciilor financiare din România17.
Negocierile României la capitolul libera circulaţie a serviciilor, au fost deschise în data de
20 decembrie 2002, în cadrul Conferinţei Interguvernamentale de Aderare România - Uniunea
Europeană.
Preluarea şi implementarea acquis-ului comunitar la acest capitol s-a realizat fără
întârzieri sau restanţe din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, presupunând modificarea
şi completarea Legii nr.136/1995, cu prevederi referitoare la funcţionarea şi gestionarea Fondului de
protejare a asiguraţilor.
Priorităţi pe termen scurt şi mediu ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, referitoare la
politica de integrare europeană
Pe termen scurt: Traducerea în fapt a angajamentelor privind armonizarea legislativă
asumate în cadrul negocierilor de aderare privind asigurările şi reasigurările în România .
Pe termen mediu:
Întărirea capacităţii instituţionale a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor la nivelul
standardelor impuse de principiile elaborate de I.A.I.S.;
Participarea activă a specialiştilor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor la comitetele
tehnice şi în cadrul grupurilor de lucru ale I.A.I.S.;
Continuarea măsurilor care au ca scop menţinerea şi întărirea capacităţii de supraveghere
a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
2.3. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE PRIVIND ASIGURĂRILE
2.3.1. Fondul Monetar Internaţional – FMI
Ca urmare a solicitării părţii române, în decembrie 2002, FMI şi Banca Mondială au
comunicat decizia lor privind includerea României în programul de evaluare a sectorului financiar
FSAP - Financial Sector Assessment Program.
În acest sens, în lunile martie şi mai 2003 au avut loc întâlniri şi discuţii între reprezentanţi ai
celor două instituţii internaţionale şi specialişti ai Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pe baza
informaţiilor puse la dispoziţia FMI şi Băncii Mondiale prin intermediul a două chestionare foarte
ample referitoare la piaţa asigurărilor din România. 17 Ion Negoiţă, “Aplicaţii practice în asigurări şi reasigurări” Ed. Etape, Sibiu, 2001, pag, 29.
28
În urma misiunii de evaluare, cele două instituţii internaţionale au elaborat un raport care
cuprinde recomandări pe termen scurt şi mediu.
2.3.2. Banca Mondială
Comisia de Supraveghere Asigurărilor este cuprinsă în Programul PSAL II (al doilea
Program de Ajustare Structurală a Sectorului Privat) cu obligativitatea de a îndeplini anumite
condiţionalităţi care, împreună cu celelalte din matricea PSAL, condiţionează eliberarea tranşelor din
împrumutul acordat Guvernului României.
În acest sens, a fost angajată o firmă de consultanţă, Glocoms Inc., în urma unui proces de
licitaţie desfăşurat după procedurile Băncii Mondiale, care să sprijine acţiunile Comisiei de
Supraveghere a Asigurărilor în domeniul întăririi capacităţii instituţionale şi care a fost plătită dintr-
un împrumut nerambursabil.
Totodată, conform obligaţiilor din matricea PSAL, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a
continuat să transmită Băncii Mondiale rapoarte trimestriale prin care a subliniat progresele
înregistrate în perioada de referinţă.
La sfârşitul anului 2003, în urma negocierilor Guvernului României cu Banca Mondială s-a
convenit continuarea programului cu un nou program care se va derula până în anul 2007, având trei
etape. Principalul obiectiv al acestui nou program este pregătirea instituţiilor din cadrul sectorului
financiar nebancar şi a celor private pentru atingerea standardelor necesare integrării României în
2007.
În luna martie 2004, sub coordonarea Colegiului Consultativ al Contabilităţii cu asistenţa
Băncii Mondiale, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a fost cuprinsă în Planul de Acţiune pe
ţară în domeniul contabilităţii şi auditului având obiective cu ţinte precise în creşterea calităţii
raportărilor financiare şi a aportului la îmbunătăţirea mediului de afaceri din România.
2.3.3. International Association Of Insurance Supervisors - I.A.I.S.
În calitate de membru deplin al I.A.I.S., Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a participat
activ la completarea documentelor elaborate de diferite subcomitete de lucru ale acestei asociaţii
internaţionale.
Între obiectivele cuprinse în Planul de Acţiune întocmit în urma misiunii de evaluare a
sectorului financiar din decembrie 2002, aprobat de Guvernul României, se numără şi cel referitor la
semnarea de memorandumuri de colaborare cu statele membre ale Uniunii Europene, în special cu
cele în care îşi au sediul social societăţile mame ale unor asigurători care activează în România.
În urma demersurilor întreprinse de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, şi-au manifestat
interesul de a semna astfel de memorandumuri autorităţile de supraveghere din Austria, Bulgaria,
29
Italia, Marea Britanie. Dintre ţările amintite, în luna aprilie 2004, Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor a semnat memorandumul de colaborare cu Autoritatea de Supraveghere Financiară din
Bulgaria.
2.3.4. Organizaţia mondială a comerţului – OMC
Reprezentanţii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor participă periodic la Comitetul de
lucru interministerial pentru pregătirea poziţiei de negociere a României în domeniul comerţului cu
servicii din cadrul OMC. În această calitate, în cursul anului 2003 s-au continuat relaţiile de
colaborare cu Departamentul de Comerţ Exterior din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului şi
s-au prezentat, în cadrul unor seminarii desfăşurate la începutul anului 2004, progresele înregistrate
în domeniul comerţului cu servicii de asigurări, respectiv înlăturarea barierelor în calea liberei
circulaţii a acestora.
2.4. SISTEMUL INFORMAŢIONAL ÎN DOMENIUL ASIGURĂRILOR, INTERNETUL –
VIITORUL IN ASIGURARI
Sistemul informaţional în asigurări furnizează informaţiile necesare efectuării operaţiunilor
directe ale unei societăţi de asigurări. Societăţile de asigurări prelucrează un volum foarte mare de
date operaţionale. Pe lângă nevoile informaţionale interne, există un număr de alţi utilizatori externi,
care se bazează pe acest sistem. Sistemele informatice de asistare a procesului decizional devin un
instrument informaţional foarte cunoscut, care permite conducerii să analizeze alternativele
scenariilor viitoare ca rezultat al modificărilor apărute.
În cazul în care managementul îşi propune să adopte decizii bune atunci informaţiile ce sunt
furnizate, trebuie să fie adecvate şi acordate în timp util. Dacă managementul ia decizii "active",
trebuie să se bazeze pe cât posibil pe ultimele noutăţi şi pe informaţii. Aceste cerinţe rămân valabile
indiferent dacă decizia este strategică sau operaţională.
Pornind de la premisa că sistemul informaţional este o componentă a sistemului de
management al oricărei firme îl definim ca reprezentând totalitatea datelor, informaţiilor
circuitelor şi fluxurilor informaţionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a informaţiilor
existente în cadru unei firme, având drept scop să asigure suportul informaţional necesar pentru
asumarea şi îndeplinirea obiectivelor programate.
În prezent sistemele informaţionale joacă un rol important în succesul unei firme pe
piaţă. Informaţia reprezintă componenta principală a sistemului informaţional fiind un element
de înştiinţare. Fluxurile informaţionale reprezintă cea de-a doua componentă a sistemului
informaţional managerial reprezentând drumul pe care îl parcurge o informaţie între emiţător şi
destinatar.
30
În mediul actual, orientat către client, este important ca societatea de asigurări să
informeze clienţii despre rezultatele obţinute şi despre stabilitatea ei financiară. Societatea de
asigurări comunică informaţii financiare clienţilor, printr-un raport anual. Un sistem informatic
poate îmbunătăţii rezultatele fiecăruia dintre aceste activităţi.
Internetul a devenit indispensabil, deoarece poate oferii o combinaţie de informaţii,
servicii educaţionale, distracţie, facilităţi de efectuare a cumpărăturilor şi de comunicare între
oameni. Liniile telefonice şi televiziunea prin cablu vor folosi în curând aceeaşi infrastructură de
comunicaţii. Comenzile vocale sunt recunoscute şi vor putea constitui chiar o modalitate de
protecţie a informaţiilor, la fel ca şi amprentele digitale. Un rol extrem de important în creşterea
gradului de accesibilitate a tehnologiilor de vârf îl joacă reţeaua internet. Aceasta constituie o
formă de comunicare fără limite, iar utilizarea sa în asigurări determină intensificarea procesului
de globalizare în acest domeniu. Internetul este o reţea mondială de calculatoare, care iniţial a
fost proiectată de către guvernul SUA în scopuri militare. În prezent internetul este folosit de
către universităţi, corporaţii, birouri guvernamentale şi persoane individuale. Internetul creează
un client universal şi o platformă comună, furnizează accesul ieftin la o colecţie de documente
şi, într-un interval relativ scurt, a fost recunoscut drept tehnologia care va schimba complet
modalităţile în care întreprinderile îşi conduc afacerile şi pot comunica cu utilizatorii şi clienţii.
Trebuie să avem în vedere faptul că omul modern este din ce în ce mai “ocupat”, ceea ce
înseamnă că timpul aferent achiziţionării de produse de asigurare este din ce în ce mai scurt. În
acest sens Internetul determină diminuarea timpului pe care o firmă sau o persoană îl are la
dispoziţie pentru adoptarea deciziilor. În încercarea de a satisface necesităţile şi dorinţele
clienţilor, societatea de asigurări încearcă constituirea unei relaţii cu aceştia, sperând că într-o
anumită măsură, produsul oferit anticipează necesităţile şi dorinţele clienţilor.
Majoritatea societăţilor de asigurări cu prestigiu apelează la această cale rapidă de
comunicare, Internetul, pentru a informa asupra serviciilor, tipuri de asigurări oferite, tarife de
prime. Pentru informare doritorii pot intra pe pagini web. Pentru a intra în posesia acestor
informaţii apelăm la adrese Internet.
Printre aceste adrese se află şi următoarele:
-www.1asig.ro - această pagină conţine prezentarea asigurărilor din România, ştiri în domeniu,
companii de asigurări şi date la zi, legislaţia în domeniu la zi, filiale localizate geografic. Site-ul
include un sistem de calcul şi comandă on-line pentru unele tipuri de asigurări la patru societăţi
de asigurare.Alte adrese : www.cnas.ro - Casa naţională de asigurări; www.asirom.com.ro;
www.bcrasig. ro;
Web afişează datele într-un format grafic, pe pagini web. Paginile web sunt înlănţuite
precum o pânză uriaşă de păianjen, de aici şi numele. Internetul elimină cheltuielile şi
31
suprapunerile inutile doar dacă firmele îşi fac ordine în documentele pe care le furnizează.
Companiile încearcă să facă utile documentele respective utilizând software de management,
creând un depozit în web şi coordonând plasarea documentelor în diferite siteuri web. În acest
context, clienţii societăţilor de asigurare au posibilitatea accesului electronic la depozitul de
documente ale acestora.
În concluzie, putem spune că Internetul este cea mai modernă şi mai eficientă cale de
acces rapid la informaţii. Unele dintre avantajele folosirii Internetului în asigurări ar fi:
posibilitatea efectuării de asigurări „on line”(auto, locuinţe, sănătate, viaţă), ultimele noutăţi
legate de asigurări, reclamă şi publicitate.
CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ - ASIGURAREA CREDITELOR IN ROMÂNIA - PE EXEMPLUL
B.C.R. ASIGURĂRI S.A.
Asigurarea de credite este o asigurare specifica economiei de piata, care isi are utilitatea in
contextul esentei unui sistem de credite dezvoltat.
Structura Grupului Banca Comerciala Romana s-a mai imbogatit in decembrie 2001, cand a
fost inregistrata societatea B.C.R. Asigurari S.A., prezenta astazi pe intreg teritoriul tarii –46 de
sucursale operationale, din care: 40 sucursale in tara si 6 sucursale in Bucuresti.B.C.R. Asigurari
S.A. este un partener stabil si al celui mai important grup financiar din Romania –Grupul Banca
32
Comerciala Romana si de incredere pentru asigurarea riscurilor privind patrimoniul individual si de
afaceri.
B.C.R. Asigurari S.A s-a impus pe piata prin acele masuri strategice care-i pot asigura o
pozitie de frunte si anume solutiile oferite sunt adaptate necesitatilor de asigurare si posibilitatilor
financiare ale oricarui tip de client, prin flexibilitatea ofertei de produse si servicii, iar acordarea
despagubirilor caracterizata prin operativitate.
Portofoliul este:
- asigurari de persoane;
- asigurari de cladiri si bunuri;
- asigurari auto;
- asigurari de daune la proprietati sau bunuri;
- asigurari de asistenta turistica;
- asigurari de raspundere civila;
- garantii;
- asigurarea de risc financiar pentru contractele de leasing;
- asigurarea de risc financiar pentru credite cumparatoare;
- asigurarea pentru cazurile de insolvabilitate sau faliment a agentiilor de turism
- asigurari de pierderi financiare.
Societatea B.C.R. Asigurari ofera societatilor de leasing si bancilor, asigurarea riscului de
neincasare de la debitorii lor a ratelor si/sau a dobanzilor aferente creditelor si contractelor de
leasing, convenite prin contractele incheiate.
Se pot asigura urmatoarele:
> creditele pentru cumpararea de bunuri (autovehicule, echipamente de calcul si birotica,
apartamente, cladiri, bunuri de folosinta indelungata –bunuri electronice, aparate menajere, mobila,
materiale de constructii, obiecte si instalatii sanitare, alte bunuri);
> contractele de leasing incheiate pentru bunurile livrate utilizatorilor (autovehicule,
echipamente de calcul si birotica, apartamente, cladiri, utilaje).
Asigurarea acopera riscul de neplata si/sau a dobanzilor aferente creditelor si contractelor de
leasing, (neplata a doua rate integrale si consecutive), produs in perioada asigurata.
Pentru a se angaja raspunderea B.C.R. Asigurari S.A. trebuie sa fie constituite garantii in
functie de destinatia creditului sau a contractului de leasing. Asiguratul are obligatia de a analiza
33
bonitatea si solvabilitatea clientului si de a incheia contracte de credit sau leasing numai cu acei
clienti pentru care s-a primit acceptul B.C.R. Asigurari S.A.
Pentru bunul care constituie obiectul creditului sau al contractului de leasing si pentru bunul
adus in garantie se incheie o asigurare pentru toate riscurile generale. Asigurarea se incheie, de
regula, pe o perioada de cel putin un an.
Asigurarea se incheie la valoarea contractelor de leasing sau credit si/sau a dabanzilor
aferente, valoare care reprezinta limita raspunderii asiguratului. Pe durata asigurarii limita
raspunderii poate fi modificata, cu avizarea asiguratorului si regularizarea corespunzatoare a
primelor de asigurare.
3.1. PARTICULARITĂŢI ALE ASIGURÂRILOR FINANCIARE RISCUL
ASIGURĂRILOR COMERCIALE
In functie de natura lor riscurile pot fi grupate in: riscuri comerciale, riscuri provocate de
calamitati naturale sau alte cauze de forta majora, riscuri politice si riscuri valutare.
Riscurile comerciale- denumite si riscuri de neplata- sunt legate de comportamentul
cumparatorului fata de furnizorul sau. Cand cumparatorul extern este o persoana fizica sau juridica
privata, aceasta prezinta riscul de neplata. Impotriva cumparatorului privat se poate introduce actiune
in justitie, pentru a-l obliga sa-si respecte angajamentul asumat prin contract. In schimb, impotriva
cumparatorului public, care se derobeaza de la indeplinirile obligatiilor contractuale ce si-a asumat,
nu exista cale de atac in justitie. Din aceasta cauza, riscul de neplata din partea cumparatorului privat
este considerat risc comercial, in timp ce acelasi risc, provenind din partea unui cumparator public,
este considerat ca fiind risc politic.
Riscul comercial consta in deteriorarea situatiei financiare a cumparatorului privat, fapt care
il pune in imposibilitatea de a efectua, la scadenta, plata sumei datorate. Neonorarea, de catre
cumparator, a angajamentului asumat fata de furnizor, poate fi provocata de factori cu actiune pe
termen lung sau de cauze accindentale si reversibile. Nu sunt excluse nici cazurile de neplata a
sumelor datorate, determinate de reaua –credinta a cumparatorului, cand acesta reclama defecte
tehnice imaginare la produsul importat, pentru a se sustrage de la obligatia contractuala sau pentru a
obtine o reducere de pret.
Riscurile politice- notiunea de risc politic are o sfera larga de cuprindere, in care intra: riscul
politic propriu-zis, ca si riscul de neplata din partea cumparatorului public, si riscul de netransfer al
valutei care furnizor (creditor).
Riscul politic imbraca forma unor evenimente independente de vointa si de solvabilitatea
cumparatorului si care il impiedica sa-si onoreze obligatiile asumate fata de furnizorul (creditorul)
extern. Este vorba de razboi, revolutie, revolta, razboi civil, greva. Masuri cu caracter politic pot fi
34
luate si de tari terte ori de organisme internatinale impotriva tarii importatorului, care il pun pe
acesta din urma in imposibilitatea de a-si respecta obligatiile de plata fata de furnizor.
Riscul politic propriu-zis se refera la razboi, razboi civil, revolutie, rebeliune ca si la actele
(deciziile) autoritatilor publice (nationalizate, rechizitie, sechestrare, limitarea transferului valutar),
care impiedica executarea contractului. Caracter politic poarta si masura luata de o autoritate publica
din tara exportatorului, de a interzice exportul unui anumit produs contractat si aflat in perioada de
fabricatie.
Caracter politic imbraca si masurile luate de autoritatle publice- guvern, banca centrala,
organe vamale- avand ca efect restrangerea importurilor, limitarea transferului valutar, refuzul
admiterii pe teritoriul tarii a anumitor produse, sechestrarea unor bunuri apartinand unor agenti
economici straini.
Unele organisme de asigurare asimileaza riscul de neplata a unui contract de export incheiat
cu un partener de drept public, cu riscul politic.
Riscurile catastrofale- unii asiguratori de credite la export asimileaza catastrofele naturale,
produse pe teritoriul altei tari, riscului politic.
Riscul de origine catastrofala se manifesta sub forma producerii unor calamitati naturale ori
a altor cauze de forta majora, cum ar fi inundatiile, uraganele, cutremurele de pamant, eruptiile
vulcanice, incendiile, exploziile si altele asemanatoare, care pun cumparatorul in imposibilitate de
plata. In cazul unei catastrofe, un asigurator obisnuit acopera disparitia sau avarierea bunurilor
asigurate, iar un asigurator de credite la export acopera imposibilitatea cumparatorului de a intra in
posesia bunurilor comandate sau de a le achita la scadenta.
In acest caz apare riscul de netransfer al valutei cuvenite furnizorului (creditorului) extern, cu
toate ca importatorul privat a depus la banca, in moneda locala, echivalentul sumei datorate.
Riscurile valutare sau economice-riscul de schimb valutar; riscul cresterii costurilor de
fabricatie ale produsului care face obiectul exportului si riscul fluctuarii ratei dobanzii.
Pentru contracararea riscurilor exportului pe credit, furnizorii fac investigatii ample cu privire
la solvabilitatea clientilor potentiali inainte de semnarea contractului, iar apoi utilizeaza diverse
instrumente si tehnici de lucru financiare si juridice.
In unele cazuri, nici chiar asigurarea clasica nu poate oferi o protectie deplina furnizorilor
angajati in exportul cu plata la termen sau bancilor care acorda credite cumparatorilor externi. Asa
este cazul riscurilor politice, rezultand din masurile luate de autoritatile publice ale tarii
importatorului si care au un caracter neasigurabil. Acelasi caracter, neasigurabil, poarta si riscul de
neplata, pe care il prezinta debitorii politici si impotriva carora nu se pot lua masuri de constrangere
pentru a-i determina sa-si respecte obligatiile asumate.
35
Riscul valutar apare atunci cand in efectuarea unui export cu plata la termen se utilizeaza
doua monede: spre exemplu, contractul se incheie in moneda tarii furnizoare (sau in moneda tari
terte), iar plata furniturii de catre cumparatorul extern se efectueaza in monedea tarii sale.
Modificarea raportului dintre cele doua monede, in intervalul de timp de la semnarea contractului si
pana la achitarea furniturii, poate determina pierderi pentru furnizor si castig pentru cumparator ori
invers.
Pentru a se proteja impotriva riscul de schimb valutar, exportatorul care vinde cu plata la
termen, ca si banca creditoare care a acordat un imprumut importatorului, poate sa recurga la
urmatoarele solutii:
- sa contracteze un import in monedea clientului sau sau intr-o alta moneda, astfel incat riscul
de schimb valutar aferent angajamentului de plata exprimat intr-o alta moneda decat cea nationala sa
compenseze riscul de schimb aferent creantei sale;
- sa realizeze tranzactia in moneda sa nationala.
Riscul cresterii costurilor de fabricatie ale produsului care face obiectul exportatorului apare
ca urmare a fenomenelor inflationiste ce se manifesta pe piata exportatorului. Pentru protejarea
intereselor sale, exportatorul solicita asiguratorului creditelor la export o asigurare impotriva
riscurilor economice.
Riscul fluctuarii ratei dobanzii ( creditul-furnizor/cumparator):
- cand se fixeaza rata dobanzii pe care importatorul o va plati exportatorului pe perioada
valabilitatii creditului-furnizor sau bancii creditoare pe perioada valabilitatii creditului-cumparator,
furnizorul (banca) trebuie sa tina cont de nivelul dobanzii la care acesta va putea sa-si procure banii
necesari pentru refinantare. Daca dobanda pietei manifesta tendinta de majorare, de lucrul acesta
trebuie sa tina seama la incheierea contractului de imprumut cu dobanda fixa. La un contract cu
dobanda fixa, exista riscul ca dobanda pietei sa fie superioara cele fixe prevazute in contract, lucru
care il dezavantajeaza pe exportatorul- creditor sau pe banca creditoare.
Pentru protejarea exportatorului si a bancilor de riscul fluctuarii dobanzii la creditele acordate
de acestia se aplica solutii diferite. In unele tari, mecanismele de refinantare a exportului cu rate ale
dobanzii fixe sunt administrate de institutii publice. In aceasta situatie, statul suporta o parte din
dobanda pe care trebuie sa o plateasca exportatorul cand se imprumuta pe piata pentru a-si completa
resursele sale financiare; o alta solutie consta in stabilizarea dobanzii percepute de banci de la
clientii lor externi. Diferenta dintre dobanda pietei si dobanda fixa, incasata de la clientul extern se
suporta de catre stat pe toata durata de valabilitate a contractului de credit.
In Romania, pentru asigurarea si garantarea creditelor de export, a fost creata Banca de
Export a Romaniei (EXIMBANK).
36
Organizmele specializate in asigurarea creditelor de export, indiferent de formele
organizatorice si de statutele lor juridice, incheie aproximativ aceleasi genuri de asigurari, folosesc
aceleasi tipuri de polite, practica prime de asigurare diferentiate.
Indiferent de formele organizatorice, prin activitatea pe care o desfasoara, prin formele de
asigurare pe care le incheie, prin facilitatile pe care le acorda, organismele specializate urmaresc
promovarea exportului tarii lor, patrunderea produselor tarilor lor pe noi piete, furnizarea sprijinului
de care au nevoie agentii economici din tarile lor pentru cresterea competitivitatii si sigurantei
exportului pe pietele externe.
3.2. PREZENTAREA SOCIETATII DE ASIGURARE B.C.R. ASIGURARI S.A.
Aparitia pe piata in decembrie 2001 a societatii B.C.R. ASIGURARI S.A. a constituit o etapa
necesara si fireasca in dezvoltarea Grupului Banca Comerciala Romana.
Astfel B.C.R. ASIGURARI S.A. completeaza lista societatilor ce apartin Grupului B.C.R., ca
furnizor de servicii financiare integrate, alaturi de B.C.R. Securities, B.C.R. Leasing si B.C.R.
ASSET Management. Grupul B.C.R. si-a construit astfel cadrul perfect pentru influientarea
conceptului modern de “one –stop – banking , one –stop – shopping”.
B.C.R. Securities S.A. s-a constituit ca societate de servicii de investitii financiare a Grupului
B.C.R., vizand sa detina o pozitie importanta pe piata de capital din Romania, prin promovarea unui
pachet de produse si servicii cat mai complex si prin implicarea in continuare in procesul de
privatizare si restructurare a economiei romanesti.
B.C.R. Leasing S.A. a inceput sa functioneze in luna martie 2001 avand ca obiect de
activitate serviciile de leasing financiar, B.C.R. Leasing pune la dispozitia clientilor finantari pentru
autoturisme, autovehicule de transport, utilaje si echipamente industriale si agricole.
B.C.R. Asset Management S.A. a fost autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare
in iunie 2002.In august 2002 a fost lansat Fondul deschis de investitii B.C.R. Clasic. Avand in
vedere ritmul anual estimat de crestere al activelor de cca. 50 % si cota de piata detinuta in prezent,
lansarea Fondului deschis de investitii B.C.R. Clasic este de natura sa consolideze piata fondurilor
deschise de investitii aflata pe un trend ascendent.
Incepand cu anul 2006, B.C.R. ASIGURARI se concentreaza pe categoria asigurarilor
generale, activitate de subscriere de asigurari de viata fiind preluata de o noua societate in cadrul
Grupului B.C.R. – B.C.R. ASIGURĂRI DE VIATĂ S.A..
Structura actionariatului este :
- B.C.R. (direct si indirect prin subsidiare):81,74 %;
- Persoane fizice – angajati B.C.R.: 18,26 %.
37
Prin capitalul subscris si varsat, in prezent de 30 mil. RON, B.C.R. Asigurari S.A. are
capacitatea sa practice toate tipurile de asigurari generale, cu exceptia, in acest moment, a asigurarii
auto (R.C.A.) si a asigurarii tip “Carte Verde “ potrivit legii in vigoare.
Dinamica activitatii B.C.R. Asigurari S.A. alaturi de cea a celorlalte subsidiare si impreuna
cu liderul Grupului: Banca Comerciala Romana, ilustreaza succesul de care se bucura, in premiera
pentru Romania, conceptul de supermarket financiar, locul in care, la o singura vizita, poti beneficia
de o gama complexa de servicii financiar – bancare.
Din iulie 2003 B.C.R. Asigurari S.A. are si calitatea de membru al Uniunii Societatilor de
Asigurare si Reasigurare din Romania –UNSAR. UNSAR s-a constituit in anul 1994 ca organizatie
profesionala, neguvernamentala, apolitica, independenta, cu caracter nelucrativ, creata in scopul
dezvoltarii, extinderii, colaborarii si cooperarii in domeniul asigurarilor si reasigurarilor pe plan
intern si international.
3.2.1. Obiectivele generale ale strategiei de afaceri a societatii B.C.R. Asigurari S.A.
- cresterea gradului de patrundere pe piata a produselor de asigurari proprii destinate
clientelei;
- mentinerea si extinderea pietei actuale a societatii prin cresterea numarului de clienti
persoane fizice si juridice, cu accent preponderent pe I.M.M.;
- asigurarea unei distributii eficiente, adaptate cerintelor clientilor;
- cresterea cotei pe piata a asigurarilor.
3.2.2. Direcţiile principale de acţiune ale societăţii B.C.R. Asigurări S.A.
· Dezvoltarea unor produse si servicii competitive;
· Adaptarea la cerintele pietei prin continua ajustare a produselor si conditiilor de asigurare;
· Dezvoltarea si actualizarea infrastructurii proprii precum si imbunatatirea calitatii serviciilor
prestate;
· Crearea si consolidarea imaginii societatii ca entitate care detine un rol important in politica
Grupului B.C.R.
Principiile ce guverneaza activitatea societatii B.C.R. Asigurari S.A. sunt:
- clientul este situat permanent in prim-plan;
- profesionalism si integritate;
- calitate;
- comunicare.
3.2.3. Premisele reuşitei societăţii B.C.R. Asigurări S.A
Implementarea noului plan de conturi in domeniul asigurarilor inca de la infiintare;
38
Utilizarea unui sistem informatic performant;
O echipa bine inchegata caracterizata de profesionalism, daruire si echilibru;
Implementarea ISO 2002.
Parteneriatul in cadrul Grupului B.C.R. si preocuparea permanenta pentru adaptarea ofertei la
cerintele si necesitatile clientilor au condus la o crestere progresiva a numarului de clienti si la
administrarea unui portofoliu de asigurari sanatos. Astfel, B.C.R. ASIGURARI are in present mai
mult de 470.000 de clienti, in creste cu cu circa 50 % fata de sfarsitul anului trecut, cand inregistra
aproximativ 313.000 de clienti.
Portofoliul de clienti al societatii B.C.R. Asigurari S.A. este constituit in principal de clienti
ai Bancii Comerciale Romane, selectati printr-o analiza incrucisata cu ajutorul bazei de date
statistice a bancii, rezultatul obtinut fiind concretizat in costuri scazute de administrare a riscurilor.
In paralel, B.C.R. Asigurari S.A. se concentreaza asupra dezvoltarii portofoliului propriu de
clienti, urmarind ca un procent de 40 % din venituri sa fie realizat prin intermediul clientilor atrasi
prin forte proprii. In vederea sprijinirii stabilitatii financiare a societatii, cat si pentru a nu limita
dezvoltarea portofiliului de asigurari, tinand cont atat de reglementarile C.S.A. in vigoare, cat si de
necesitatea protejarii portofoliului, avand in vedere evolutia pietei de asigurari, a fost conceput un
program de reasigurare, ce s-a concretizat in tratate de reasigurare cu nume de referinta din acest
domeniu. Dintre societatile cu care B.C.R. Asigurari S.A. deruleaza contracte de reasigurare,
amintim: Swiss Re; Ge Frankona Re; Hannover R; Partner Re; Mitsui Sumitomo Re; Mapfre Re.
Portofoliul asigurarilor de asistenta medicala este reasigurat printr-un contract de tip excedent
de dauna incheiat prin intermediul Coris International. De asemenea, B.C.R. Asigurari S.A. a
incheiat un contract de reasigurare pentru riscurile de tip catastrofa, lider de contract fiind Hannover
Re. Printre reasiguratorii participanti mentionam: Liberty Mutual Ins.Co; Converium; Goethaer Re;
Sirius International .
Relatia pe termen lung si viabila intre interesele clientilor si cele ale societatii, cu orientare
preponderenta catre nevoile si exigentele acestora, reprezinta unul din obiectivele majore ale B.C.R.
ASIGURĂRI S.A. De aceea, solutiile oferite, adaptate necesitatilor de asigurare si posibilitatilor
financiare ale fiecarui client, flexibilitatea ofertei si rapiditatea acordarii despagubirii, demonstreaza
ca B.C.R. ASIGURĂRI S.A. este un partener de incredere pentru acoperirea riscurilor referitoare la
bunurile sau afacerile asiguratilor.
Odata cu intrarea in functiune a ideii de “grup financiar care ofera produse si servicii
integrate” si “supermarket financiar”, combinarea serviciilor din oferta Grupului B.C.R.(care le
include acum si pe cele ale B.C.R. ASIGURĂRI S.A.) formeaza o oferta financiara generoasa,
completa si complexa a Grupului B.C.R. in toate judetele tarii.
39
3.2.4. Oferta de asigurari generale a societăţi B.C.R. Asigurări S.A.
Este disponibila in cele 110 unitati din tara ale B.C.R. ASIGURĂRI S.A. precum si in
reteaua B.C.R. S.A. si are urmatoarele caracteristici:
· distributie la nivel national;
· costuri reduse;
· asigurarea bunurilor gajate pentru garantarea creditelor;
· asigurarea echipamentelor si utilajelor achizitionate prin credite pentru investitii.
· incheierea de asigurari pentru solicitantii de credite(de bunuri,inclusiv autoturisme, sau
persoane)
Colaborarea dintre B.C.R. ASIGURĂRI S.A. si B.C.R. Leasing S.A. ofera clientilor
urmatoarele facilitati:
· finantarea echipamentelor si utilajelor prin B.C.R. Leasing S.A.;
· consultanta privind structurarea finantarii;
· asistenta in negocierea cu furnizorii de echipamente si utilaje;
· asigurarea cladirilor, bunurilor, echipamentelor si utilajelor.
3.3. PERFORMANŢELE FINANCIARE ALE SOCIETĂŢII B.C.R. ASIGURĂRI S.A.
Primul an de activitate a reprezentat, prin rezultatele obtinute o confirmare a realismului prin
care au fost fixate obiectivele strategice ale B.C.R. ASIGURARI S.A. si anume: dezvoltarea unui
portofoliu de produse si servicii competitive, adaptarea rapida la cerintele pietei prin continua
ajustare a structurii organizationale, dezvoltarea si actualizarea infrastructurii sale, precum si
imbunatatirea calitatii prestarii serviciilor, ceea ce a condus la crearea si consolidarea imaginii
societatii in peisajul financiar -bancar national.
S.C. B.C.R. ASIGURĂRI S.A. are urmatoarele pozitii in clasamentele companiilor care
practica asigurari generale si de viata pe piata romaneasca a asigurarilor, la finele primului an de
activitate operationala a companiei, in conformitate cu datele publicate in Raportul C.S.A. pe anul
2004 :
- dupa criteriul capitalului social subscris al societatilor de asigurare: locul 11 din 49 de
societati clasificate;
- dupa criteriul primelor brute subscrise/incasate din asigurari directe pe clase de asigurari
generale: locul 8 in randul primilor 10 asiguratori, cu 669,95 mld.lei prime brute subscrise, detine o
cota de piata de 4.91 %.
De altfel, la sfarsitul primului an de activitate, confirmarea recunoasterii in piata a
rezultatelor societatii a venit si cu ocazia Galei Premiilor Pietei Asigurarilor din 16 decembrie 2002
si s-a concretizat in “Premiul pentru dinamism” acordat de catre revista de asigurari PRIMM.
40
La sfarsitul anului 2006, confirmarea pe piata a realizarilor de pana acum a societatii a venit
cu ocazia Galei Premiilor Pietei Asigurarilor, acordate de Revista de Asigurari PRIMM si s-a
concretizat in premiul pentru cea” mai semnificativa crestere” pentru valoarea relativa si absoluta a
rezultatelor financiare obtinute in anul 2006.
Din anul 2003 B.C.R. Asigurari S.A. are in oferta proprie pe langa asigurari generale (cu
exceptia celor tip R.C.A. si “Carte Verde”) si produse de asigurari de viata (asigurare pe termen
limitat de deces).
3.4. CONDITII GENERALE PENTRU ASIGURAREA CREDITELOR BANCARE
1. Dispozitii generale:
1.1. In baza prezentului contract, Asiguratul se obliga sa plateasca anticipat in conditiile
prezentului contract, o prima de asigurare B.C.R. ASIGURARI S.A., iar aceasta sa preia riscul de
neplata a ratelor si/sau a dobanzilor aferente la creditul bancar acordat de Asigurat in favoarea
persoanelor fizice (debitori), pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata, autoturisme si
investitii imobiliare (cumparare, reabilitare, consolidare, extindere, etc.).
Preluarea riscului de neplata reprezinta plata despagubirii facute de catre B.C.R.
ASIGURARI S.A. Asiguratului, in conditiile prezentului contract. In limitele indemnizatiei platite,
B.C.R. ASIGURARI S.A. este subrogat in toate drepturile Asiguratului contra celor raspunzatori de
producerea pagubei. In momentul platii despagubirii se transmit B.C.R. ASIGURARI S.A. toate
drepturile si garantiile Asiguratului in contra debitorilor si/sau girantilor.
1.2. Asiguratul este acoperit pentru riscul de neplata a ratelor si/sau a dobanzilor aferente
(exclusiv dobanzile penalizatoare) de catre beneficiarii de credite (debitori), in conditiile in care
Debitorul si/sau girantul nu efectueaza plata datoriilor scadente in urma notificarii prin executor
judecatoresc trimise acestora de catre Asigurat. Raspunderea B.C.R. ASIGURARI S.A. incepe cu
neplata a 2(doua) rate scadente consecutive ale creditului si/sau a dobanzilor aferente dar nu mai
devreme de 10(zece) zile lucratoare de la data scadentei celei de a doua rate neachitate.
1.3. B.C.R. ASIGURARI S.A. acopera numai riscurile aferente creditelor acordate de
Asigurat clientilor persoane fizice nominalizati in centralizatorul anexat prezentului contract de
asigurare.
1.4. Indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii este necesara pentru a se putea angaja
raspunderea B.C.R. ASIGURARI S.A.:
a) la creditul acordat sa fie constituite garantii in functie de destinatia creditului, dupa cum urmeaza:
- pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata:
41
la credite acordate de pana la 3.000 USD (inclusiv), rambursarea creditului sa fie garantata de cel
putin 2 (doi) giranti, semnatari ai contractului de credit si sa se constituie gaj asupra bunurilor ce fac
obiectul creditului;
la credite acordate mai mari de 3.000 USD, rambursarea creditului sa fie garantata de cel putin
2(doi) giranti, semnatari ai contractului de credit si sa se constituie garantie imobiliara (ipoteca) de
catre debitor sau un girant al acestuia.
- pentru cumpararea de autoturisme:
la credite acordate pana la 3.000 USD (inclusiv), rambursarea creditului sa fie garantata de cel putin
2(doi) giranti, semnatari ai contractului de credit si sa se constituie gaj asupra autoturismului ce face
obiectul creditului;
la credite acordate mai mari de 3.000 USD, rambursarea creditului sa fie garantata de cel putin
2(doi) giranti, semnatari ai contractului de credit si sa se constituie garantie imobiliara (ipoteca) de
catre debitor sau un girant al acestuia;
- pentru investitii in bunuri imobiliare (cumparare de locuinte si terenuri, constructii,
reabilitari, consolidari, extinderi, modernizari de locuinte):
rambursarea creditului sa fie garantata de cel putin 2(doi) giranti, semnatari ai contractului de credit
si sa se constituie garantie imobiliara (ipoteca de rang I) asupra bunului imobil ce face obiectul
creditului sau sa se constituie alta garantie imobiliara (ipoteca) de catre debitor sau un girant al
acestuia;
b) contractul de credit sa includa expres clauze de angajare a raspunderii civile a girantilor in cazul
neplatii ratelor la credit si dobanzilor de catre debitorul principal;
c) garantiile aratate la lit. a) sa nu fie radiate pana la rambursarea integrala a creditului si dobanzilor
aferente sau inlocuite cu alte garantii a caror valoare nu este suficienta pentru garantarea creditului
existent in sold si a dobanzilor aferente;
d) asiguratul sa constituie garantii acoperitoare, cel putin la nivelul creditului acordat, in vederea
recuperarii pe calea executarii silite a debitului;
e) asiguratul sa nu rescadenteze creditul peste durata de rambursare aratata la art. 3 din prezentul
contract;
f) pentru bunul cumparat sau pentru bunul adus in garantia creditului (cu exceptia terenului), sa
existe o polita de asigurare B.C.R. ASIGURARI S.A. cu acoperire pentru toate riscurile generale,
incheiata la valoarea bunului, cu clauza de cesionare a drepturilor de despagubire in favoarea bancii
creditoare (Asiguratul in cazul prezentului contract), cu valabilitate pe intreaga perioada a creditului
si cu plata anticipata a primei de asigurare.
42
2.Suma asigurata
Suma asigurata este valoarea creditului si a dobanzilor aferente pe intreaga perioada a
creditului (neincluzandu-se valoarea dobanzilor penalizatoare).
3.Perioada asigurata
Raspunderea B.C.R. ASIGURARI S.A. incepe odata cu acordarea creditului si inceteaza
odata cu plata ultimei rate a acestuia si a dobanzilor aferente, dar nu mai mult de 5 ani de la
acordare.
4.Prima de asigurare
4.1. Prima de asigurare aferenta fiecarui contract de credit in parte se calculeaza prin
aplicarea cotelor de prima conform Anexei nr.1, la valoarea creditului si dobanzilor aferente pe
intreaga perioada a creditului.
Prima de asigurare se va recalcula in functie de evolutia dobanzilor pe perioada de creditare (deci a
evolutiei sumei asigurate), la finalul perioadei asigurate (prin care se intelege si data inregistrarii
daunei), printr-un borderou suplimentar prezentat in Anexa nr. 3.
Pentru creditele la care s-au platit despagubiri de catre B.C.R. ASIGURARI S.A., nu se
datoreaza retur de prima in cazul in care, urmare recalcularii, ar rezulta acest lucru.
4.2. Prima de asigurare, pentru creditele acordate, se deconteaza saptamanal, prin insumarea
primelor individuale, pe baza unui borderou ce va contine: persoana ce beneficiaza de credit;
valoarea totala a creditului si dobanzilor aferente; data de acordare a creditului; perioada de derulare
a creditului; prima de asigurare aferenta; nr. politei complementare pentru riscuri generale.
5. Obligatiile asiguratului
In baza prezentului contract, Asiguratul se obliga:
5.1. Sa intocmeasca in doua exemplare centralizatorul de clienti persoane fizice si sa
transmita saptamanal un exemplar la B.C.R ASIGURARI S.A.
5.2. Sa intocmeasca si sa transmita la B.C.R ASIGURARI S.A., saptamanal, borderourile
care stau la baza calculului primei de asigurare (conform Anexei nr.3);
5.3. Sa intocmeasca si sa transmita la B.C.R. ASIGURARI S.A., de cate ori este necesar,
borderourile suplimentare ce stau la baza regularizarii primei de asigurare
5.4. Sa vireze prima de asigurare conform borderourilor amintite, in primele doua zile ale
saptamanii, pentru contractele de credit incheiate in saptamana precedenta in contul B.C.R.
ASIGURARI S.A., cu nr......... ., deschis la BANCA.
5.5 .Pentru contractele de credit ce depasesc 10.000 USD sa transmita documentele primite
de la clienti (in copie) impreuna cu nota de analiza la B.C.R. ASIGURARI S.A. care va da acceptul
sau refuzul in termen de 7 zile calendaristice.
5.6. Sa pastreze confidentialitatea prezentului contract fata de Debitori;
43
5.7. Sa faca toate demersurile privind notificarea clientului si a girantilor, conform normelor
Asiguratului, in vederea recuperarii creditului de la Debitori si/sau giranti;
5.8 .In caz de dauna, sa depuna la B.C.R. ASIGURARI S.A. urmatoarele documente:
a) avizarea de dauna cu precizarea datelor de identificare a debitorului in borderourile intocmite de
asigurat;
b) contractul de credit (copie) cu graficul de rambursare a creditului actualizat in functie de evolutia
dobanzii;
c) documente care atesta actiunile Asiguratului privind recuperarea ratelor/dobanzilor (notificarile
clientului si a girantilor);
d) scrisoarea de solicitare a despagubirii.
5.9. Sa transmita B.C.R. ASIGURARI S.A. toate drepturile si garantiile pe care le are contra
Debitorului si a girantilor in momentul incasarii despagubirii, data la care Asiguratul va remite
B.C.R. ASIGURARI S.A. copie dupa originalul contractelor de credit si de garantie;
In caz de neindeplinire a obligatiilor, B.C.R. ASIGURARI S.A. are dreptul de a refuza plata
despagubirii.
6. Obligatiile S.C. B.C.R. Asigurari S.A.
In baza prezentului contract, B.C.R. ASIGURARI S.A. se obliga:
a) sa primeasca avizarile de dauna;
b) sa constate si sa evalueze cuantumul pagubelor in functie de documentatia primita de la
Asigurat;
c) sa plateasca Asiguratului despagubirea cuvenita in maximum 15 zile lucratoare de la data
depunerii ultimului act justificativ la B.C.R. ASIGURARI S.A., data de la care B.C.R. ASIGURARI
S.A. se subroga in toate drepturile, actiunile si garantiile Asiguratului conform Legii
nr.136/dec.1995, art.22. In cazul intarzierii platii despagubirii, B.C.R. ASIGURARI S.A. se obliga
sa plateasca o penalizare echivalenta cu dobanzile penalizatoare calculate la creditul in cauza pe
perioada intarzierii platii;
d) sa verifice modul de incheiere a borderourilor pentru decontarea primelor de asigurare.
7. Excluderi
B.C.R. ASIGURARI S.A. nu acorda despagubiri:
7.1 In cazul producerii riscurilor politice: razboi, razboi civil, revolutie, rebeliune, greve, tulburari
civile;
7.2 In cazul in care nua a fost incheiat si un contract de asigurare facultativa privind bunurile ce fac
obiectul creditului;
44
7.3 In cazul in care se constata ca la incheierea contractului de credit au stat la baza documente de
identitate false sau contrafacute ale beneficiarului ori s-au folosit mijloace necinstite (dolosive), de
orice fel;
7.4 In cazul in care se dovedeste ca cererea de despagubire este frauduloasa, sau ca Asiguratul ori un
imputernicit al acestuia foloseste mijloace necinstite sau dolosive in scopul obtinerii de despagubiri;
7.5 Pentru dobanzile penalizatoare datorate de debitor pentru intarzierile la plata ratelor de credit.
8. Stabilirea si plata despagubirilor
Despagubirile se acorda in cazul neplatii celei de-a 2-a rate consecutive si dupa expirarea a
10(zece) zile lucratoare de la scadenta, iar cuantumul despagubirii il reprezinta soldul curent al
creditului si ratele de credit scadente neachitate plus dobanzile neancasate calculate pana la data
nasterii dreptului de despagubire, excluzandu-se sumele datorate din dobanzi penalizatoare,
comisioane, taxe si speze bancare.
In cazul in care, dupa avizarea de dauna primita de la Asigurat, Debitorul plateste
contravaloarea ratelor de credit neachitate, Asiguratul va instiinta imediat B.C.R. ASIGURARI S.A.
pentru stoparea demersurilor de acordare a despagubirii, iar in cazul in care despagubirea a fost deja
platita, Asiguratul va urmarii depunerea respectivelor sume platite de catre Debitor in contul B.C.R.
ASIGURARI S.A.
Despagubirile se platesc in maxim 15 zile se la depunerea documentatiei de catre Asigurat.
9. Dispozitii finale
9.1. Asigurarea creditelor, in baza prezentului contract de asigurare inceteaza in urmatoarele situatii:
-la rambursarea integrala a creditului in cadrul termenului prevazut in contract, sau in devans (in care
caz prima de asigurare se recalculeaza la o cotatie de prima corespunzatoare termenului de creditare
rezultat);
-prin plata despagubirii in baza prezentului contract de catre B.C.R. ASIGURARI S.A.;
-prin distrugerea totala sau furtul total a bunului ce face obiectul creditului, pentru care s-a incheiat
polita de asigurare pentru riscuri generale.
9.2. Partile pot aduce modificari, de comun acord, la prezentul contract oricand in cursul valabilitatii
acestuia, modificarile intrand in vigoare de la data ce se va conveni in scris intre parti.
9.3. Oricare din parti poate denunta prezentul contract, cu un aviz prealabil de 30 zile dar
raspunderea B.C.R ASIGURARI S.A. curge pana la plata ultimelor rate aferente creditelor si
dobanzilor pentru contractele de credit aflate in derulare la data denuntarii.
9.4. In caz de forta majora, executarea obligatiilor asumate prin prezentul contract se suspenda pe
durata acestuia cu conditia ca partea care invoca cazul de forta majora sa instiinteze despre cealalta
parte in termen de 5 zile si sa-i comunice dovezile corespunzatoare in termen de 15 zile.
Neindeplinirea obligatiei de comunicare a cazului de forta majora nu inlatura efectul exonerator de
45
raspundere al acesteia, dar antreneaza obligatia partii de a repara pagubele celeilalte parti prin faptul
necomunicarii.
9.5. In limitele despagubirilor platite, B.C.R ASIGURARI S.A. este subrogat in toate drepturile
Asiguratului contra tertilor raspunzatori de producerea pagubei. Asiguratul este obligat sa conserve
dreptul de regres al B.C.R. ASIGURARI S.A., in caz contrar fiind obligat sa suporte suma
nerecuperata din culpa sa.
Notiunea de tert include si prepusii Asiguratului, altii decat reprezentantii legali ai acestuia. In
cazul in care vinovati de producerea pagubei sunt reprezentantii Asiguratului, B.C.R. ASIGURARI
S.A. nu acorda despagubiri. In sensul prezentului contract reprezentanti sunt numai: proprietarul,
actionarii si alte persoane alese sau numite in conformitate cu prevederile legale si autorizate sa
reprezinte Asiguratul.
9.6. Pentru creditele asigurate in baza prezentului contract, Asiguratul nu va incheia acelasi tip de
asigurare si cu alte societati de asigurare.
9.7. Eventualele litigii aparute intre parti se vor rezolva pe cale amiabila sau de catre instantele
judecatoresti competente din Romania.
9.8. Dreptul de a ridica pretentii fata de B.C.R. ASIGURARI S.A. privind achitarea despagubirii se
stinge in termen de 2 ani din momentul nasterii acestui drept.
9.9. Respectarea riguroasa a prevederilor prezentului contract este o conditie ce precede orice
raspundere care revine B.C.R. ASIGURARI S.A.
9.10. Anexele, contractul de credit, normele de creditare ale bancii si fisa scoring sunt considerate ca
facand parte integranta din acest contract. Orice cuvant sau expresie caruia (careia) i se atribuie un
inteles special in acest contract, va avea acelasi inteles oricand este folosit(a).
9.11. Prezentul contract intra in vigoare la data semnarii acestuia de catre parti, si a fost redactat in
doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte semnatara si se prelungeste de drept pe o perioada
nedeterminata, daca nu este denuntat de una din parti, in scris, cu un preaviz de 30 de zile.
3.5. ASIGURAREA CREDITULUI DE CONSUM PENTRU PERSOANE FIZICE PE
EXEMPLUL B.C.R. ASIGURARI S.A. -STUDIU DE CAZ
3.5.1. Tipuri de credite
1. Banca poate acorda persoanelor fizice, pe termen scurt sau mediu (1-3 ani, şi cu aprobarea
Consiliului de Administraţie până la 5 ani), în lei sau valută, următoarele tipuri de credite:
46
a. credite de consum pentru:
- satisfacerea nevoilor personale, ale familiei sau ale gospodăriei;
- achiziţionarea de bunuri de folosinţă îndelungată (mobilier, aparatură audio-video,
computere, aparatură electrocasnică, etc);
- realizarea de lucrări la locuinţa aflată în proprietate personală prin amenajări, modernizări,
instalare centrale termice, aer condiţionat, etc.;
- efectuarea de studii, vacanţe sau călătorii, tratamente medicale, participarea la conferinţe şi
simpozioane organizate în străinătate;
- cumpărarea de autoturisme.
b. credite de investiţii pentru :
- cumpărarea sau construirea de imobile cu destinaţie locativă (cu excepţia creditelor
ipotecare);
- reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinaţie locativă.
3.5.2. Analiza, aprobarea si acordarea creditului
A. Analiza solicitărilor de creditare
1.În vederea determinării capacităţii persoanei fizice de a contracta un împrumut,
administratorul de credit va purta o discuţie cu aceasta cu caracter de informare-documentare care va
fi axată pe situaţia materială, stabilitatea locului de muncă, nivelul veniturilor familiale, situaţia
familială, posibilităţi de garantare etc.
2.Administratorul de credite va informa şeful compartimentului de credite asupra discuţiilor
purtate, formulând un răspuns preliminar, care poate să conducă, după caz, la continuarea analizei şi
întocmirea documentaţiei de creditare, ce va fi înaintată spre aprobare organelor competente sau la
oprirea negocierii la această fază.
Dacă decizia de creditare formulată de organele competente este negativă sau în orice moment
al analizei solicitării apar informaţii care conduc la nepromovarea documentaţiei, se va comunica
clientului că nu îndeplineşte condiţiile de creditare.
3. Volumul maxim al creditului ce poate fi acordat, se dimensionează ţinând seama de bugetul
de venituri şi cheltuieli al familiei. Fundamentarea acestuia se face prin includerea la capitolul
“Venituri” numai a acelor venituri cu caracter de permanenţă şi care pot fi dovedite cu documente
(adeverinţă de salariu, declaraţie de venit). La capitolul „Cheltuieli” se va urmări maximizarea
acestora.
4. Pentru creditele de consum documentaţia de credit trebuie să cuprindă:
a) cererea de credit semnată de soţ şi soţie (anexa nr.1);
b) copia actelor de identitate pentru solicitant şi garanţi (unde este cazul);
47
c) documente justificative privind veniturile realizate de solicitant şi de garanţi (unde este
cazul): adeverinţă de salariu (anexa nr. 2a) cupon de pensie, declaraţie de venit (anexa 2b) etc.;
d)declaraţie pe propria răspundere privind valoarea angajamentelor de plata ale solicitantului si
ale familiei acestuia si în mod special a obligaţiilor devenite exigibile şi neonorate la scadenţă şi
privind litigiile cu terţii, cu precizarea, după caz, a motivelor care au condus la situaţiile respective
(anexa nr. 3); idem şi pentru garanţi, dacă este cazul. În declaraţie se vor face referiri şi la litigiile cu
terţii, precizând, după caz, motivele care au dus la situaţiile respective. Se vor putea solicita şi copii
după documentele care atesta gradul de îndatorare al solicitantului şi familiei sale;
e) documente care să ateste plata la zi a facturilor furnizorilor de utilităţi de la domiciliul
solicitantului (facturi, chitanţe, adeverinţe etc.);
f) bugetul de venituri şi cheltuieli al familiei (anexa nr. 4);
g) actele de proprietate pentru bunurile aduse în garanţie, în copie, pe care se va înscrie de către
administratorul de credit conformitatea cu originalul, iar în cazul autovehiculelor luate în garanţie se
va reţine cartea de identitate în original;
h) documentele justificative pentru bunurile ce se achiziţionează din credit (unde este cazul);
i) dovada aportului propriu (avans) pentru tipurile de credit pentru care se solicită acest lucru.
j) acord de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare.
Centrala Riscurilor Bancare (C.R.B.) este un centru de intermediere, care gestioneaza in
numele Bancii Nationale a Romaniei informatiile de risc bancar, pentru scopurile utilizatorilor, in
conditiile pastrarii secretului bancar.
Informatia de risc bancar este informatia care se raporteaza de catre banci, se prelucreaza si
se difuzeaza de centrala Riscurilor Bancare. Informatia de risc bancar cuprinde datele de identificare
a unui singur debitor-persoana fizica sau juridica nonbancara rezidenta si operatiunile in lei si in
valuta prin care bancile se expun la risc fata de acel debitor.
Aceste operatiuni sunt :
a) acordarea de credite;
b) asumarea de angajamente de catre banca, in numele debitorului, fata de o persoana fizica sau
o persoana juridica nonbancara;
c) asumarea de angajamente de catre banca in numele debitorului, fata de alta banca.
B. Evaluarea clientului
In vederea stabilirii capacităţii unei persoane fizice de a contracta credit de la BCR, se
introduce un sistem de scoring, care, in formularea deciziei de creditare, are în vedere atât aspecte
cantitative, legate de datele financiare, cat şi aspectele calitative, legate de calitatea solicitantului.
Sistemul de scoring este un element important in analiza solicitării de credit, stabilind daca
clientul poate benefica de credit. Daca rezultatul este pozitiv, dar analiza efectuată scoate în evidenţa
48
aspecte nefavorabile care conduc la neacordarea creditului, administratorul de credit nu va înainta
documentaţia spre avizare/ aprobare organelor competente, informând solicitantul asupra motivelor
care au stat la baza refuzului.
Prima etapa conţine evaluarea indicatorilor calitativi
Indicator Nivel Nota
Pondere
in nota
finala
- situaţie profesionala salariat pe perioada nedeterminata 10
15%Pensionar 8
alta ocupaţie 7
salariat pe perioada neterminata 0
- domeniul de activitate financiar-bancar, asigurări 10
15%
instituţie publica 9
industrie, transport 8
comerţ, servicii 6
agricultura, construcţii 4
alte domenii * 2
- vechime la locul de munca
actual cu contract pe
perioada nedeterminata
sub 1 an * 2
10%intre 1 si 3 ani 6
peste 3 ani 10
- garanţii propuse 2 garanţi 4
15%
2 garanţi si contract de garantare 5
4 garanţi 6
Gaj 7
Ipoteca 8
depozit sau alte valori financiare 10
- deţine alte proprietăţi (casa,
maşina etc.)
Nu 05%
Da 10
- credite contractate la BCRsi alte bănci 3
15%la alte bănci 5
la BCC 6
nu are 10
- poseda card nu are 10 10%
49
fără facilitate de descoperit de cont 9
cu facilitate de descoperit de cont 5
- vârsta intre 18-29 ani 8
5%intre 30-45 ani 10
intre 46-65 ani 6
peste 65 ani 0
- stare civila Căsătorit 105%
Necăsătorit 6
- pregătire şcolara studii superioare 10
5%studii postliceale 8
Liceu 6
alte (cursuri etc.) 4
Tabelul 3.1. Indicatori calitativi.
Sursa: Norma de creditare-persoane fizice, Serviciul Credite B.C.R., Serviciul Marketing
B.C.R. AsigurariS.A.
*se va alege şi în cazul in care persoana analizată este pensionar.
Condiţii eliminatorii:
- daca solicitantul are contract de munca încheiat cu angajatorul pe perioada determinata,
- daca vârsta solicitantului este mai mare de 65 de ani.
Prin însumarea indicatorilor mai sus menţionaţi, se determina rezultatul final al indicatorilor
calitativi:
Punctaj „Aspecte calitative” Răspuns
Pana la 7,00 „negativ !”
Peste 7,00 inclusiv „pozitiv !”
Tabelul 3.2. Punctajul evaluării indicatorilor calitativi.
Sursa : Norma de creditare persoane fizice, Serviciul Credite, Serviciul Marketing
B.C.R. Asigurari S.A.
Daca răspunsul este pozitiv, se va trece la analiza datelor financiare.
A doua etapa constă în stabilirea eligibilităţii solicitantului, din punct de vedere financiar şi
solicită informaţii privind veniturile nete ale solicitantului şi ale familiei acestuia, precum şi
cheltuielile acestora.
50
Rezultatul acestora, pozitiv sau negativ, este condiţionat de mărimea excedentului bugetului
de venituri şi cheltuieli a familiei solicitantului şi de valoarea creditului solicitat. Astfel, rezultatul
pozitiv – favorabil acordării creditului – este urmare a îndeplinirii simultane a următoarelor condiţii:
- bugetul de venituri şi cheltuieli al familiei trebuie să înregistreze un excedent de minim 10%;
- transa lunara de rambursat să reprezinte maxim 30% din veniturile nete ale solicitantului şi
familiei sale, calculate ca diferenţă între veniturile totale şi angajamentele menţionate în
declaraţiile obligatorii solicitat.
C. Costul creditării
Dobânda
Dobânzile se calculează zilnic la soldul contului de împrumut raportat la anul convenţional de
360 de zile.
Soldul zilnic x r
Dobânda = --------------------------
360 x 100
unde: r = rata anuală a dobânzii.
19. Pentru dobânzile neachitate la scadenţă, banca percepe penalităţi de întârziere, începând cu
ziua scadentă de plată a dobânzilor.
20. Dacă, pe parcursul utilizării creditului, apar întârzieri în rambursarea ratelor de credit,
pentru rata/creditul restant, banca va percepe o dobândă penalizatoare, care se va aplica la soldul
restant începând cu ziua trecerii la restanţă (chiar ziua scadenţei).
Comisioane
1. Pentru creditele acordate în baza fiselor de produs se percepe un singur comision de
administrare, stabilit în procente, aplicat la valoarea creditului aprobat; suma obţinuta se eşalonează
pe întreaga perioada de creditare si se încasează lunar in transe egale.
2. Pentru celelalte tipuri de credite se vor percepe următoarele comisioane:
a. comision pentru analiza documentaţiei, stabilit în procente, care se va aplica la valoarea
creditului aprobat şi se va încasa la acordarea creditului;
b. comision de risc, stabilit în procente, aplicat la valoarea creditului aprobat; se percepe la
data acordării pentru creditele pe termen scurt, iar pentru creditele pe termen mediu şi lung se aplică
asupra soldului creditului de la începutul fiecărui an de creditare.
51
3. Comisionul de risc se va stabili funcţie de situaţia generală a solicitantului, mărimea
creditului, perioada de creditare, tipul de garanţie, precum şi de orice alte elemente definitorii
stabilite de administratorul de credite pentru clientul respectiv.
D. Referatul de prezentare a creditului
1. După efectuarea analizei privind îndeplinirea condiţiilor de creditare şi negocierea creditului
(stabilirea de comun acord cu clientul, a tipului de credit, nivelul acestuia, perioada de creditare,
garanţiile ce urmează a fi constituite, nivelul ratei dobânzii si a comisioanelor pe care banca le va
percepe, alte clauze care vor fi înscrise în contractul de credit etc.), administratorul de credit
întocmeşte în mod obligatoriu, indiferent de mărimea creditului, un referat care sa conţină
concluziile analizei.
2. În vederea aprobării creditelor pentru persoanele fizice, referatul se va întocmi urmărindu-se
să cuprindă cel puţin următoarele:
- date de identificare ale solicitantului şi garanţilor (nume, prenume, cod numeric personal,
domiciliu/reşedinţa, cetăţenia);
- informaţii/date referitoare la creditul solicitat, precum valoarea creditului scadenta/schema
de rambursare, destinaţia, moneda si , dacă este cazul, avansul depus de solicitant si
garanţiile prezentate;
- informaţii despre bonitatea solicitantului, sursele şi capacitatea de rambursare, cuantumul ratei
lunare totale antecalculate de rambursat;
- informaţii despre garanţi şi veniturile acestora, daca este cazul;
- aprecierile administratorului de credite şi propunerile Compartimentului Creditare privind
condiţiile de aprobare, utilizare şi rambursare;
- competenţa de aprobare;
- viza juristului şi certificarea din partea conducerii pentru verificarea garanţiilor pe teren;
- informaţii legate de situaţiile speciale în care se afla solicitantul de credit de consum în raport
cu terţii, precum litigii care ar putea afecta în mod semnificativ bonitatea acestuia;
E. Competenţe de aprobare
1. Aprobarea creditelor pentru persoane fizice se face potrivit competenţelor stabilite de către
Consiliul de Administraţie.
2. Un credit acordat persoanelor fizice este considerat credit de valoare mare daca acesta
depăşeşte nivelul de competenţă de aprobare al sucursalei, stabilit de Consiliul de Administraţie.
3. După însuşire şi semnare de către şeful compartimentului de creditare şi de către juristul
unităţii teritoriale, referatul se prezintă spre aprobare/avizare în Comitetul de Analiză a Creditelor
din sucursală.
52
4. Pentru creditele a căror aprobare intră în competenţa unor organe din Centrala băncii,
referatele de credite avizate favorabil de Comitetul de Analiză a Creditelor din sucursală se
înaintează împreună cu întreaga documentaţie Direcţiei Creditare si Resurse.
5. Direcţia Creditare şi Resurse analizează documentaţia primită şi întocmeşte un referat sau
un raport, pe care îl înaintează spre aprobare/avizare organelor competente: Comitetul de Credite,
Comitetul de Direcţie sau Consiliul de Administraţie, după caz. Referatul/ raportul va fi înaintat spre
avizare Comitetului de Risc în situaţia în care creditul respectiv se află în competenţa de aprobare a
Comitetului de Direcţie sau a Consiliului de Administraţie, astfel încât deciziile luate la acest nivel
să fie cât mai bine fundamentate, în vederea limitării riscul de credit.
6. În situaţia în care, în urma analizei efectuată de Direcţia Creditare şi Resurse, rezultă că nu
sunt întrunite toate condiţiile de creditare pentru solicitarea respectivă, Direcţia va restitui
documentaţia primită de la sucursală, motivând respingerea cererii.
7. Orice aviz nefavorabil, dat de Comitetul de Analiză a Creditelor din sucursală sau de
Comitetul de Credite sau de Comitetul de Risc din centrală, după caz, determină nepromovarea
solicitării de creditare la nivelele superioare de aprobare abilitate. În urma avizului nefavorabil,
Direcţia Creditare va restitui sucursalei documentaţia prezentată.
F. Acordarea şi angajarea creditului
1. După aprobare, unitatea băncii care acordă efectiv creditul va proceda împreună cu
solicitantul de credit la încheierea contractului de credit şi a contractelor de garanţii, precum şi la
înregistrarea acestora şi, după caz, la asigurarea acestora.
2. Creditul se va acorda efectiv şi va putea fi angajat de client, numai după încheierea
contractului de credit, a contractelor de garanţie, înregistrarea (confirmare scrisă) şi asigurarea
garanţiilor (cesionare în favoarea băncii). În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile din contract,
pentru punerea la dispoziţie a creditului, banca va comunica în scris clientului, cauzele neacordării
efective a împrumutului.
3. Întocmirea contractelor de credit şi de garanţie se efectuează cu respectarea prevederilor
Manualului de creditare.
4. Acordarea creditului se poate face integral la semnarea contractului de credit şi accesoriilor,
sau eşalonat, conform înţelegerii cu clientul prin consemnare în contractul de credit.
5. Administratorul de credite, în colaborare cu administratorul de cont va urmări respectarea
destinaţiei creditului prin vizarea documentelor de plată din credit, pe baza documentelor
justificative.
6. Creditul este pus la dispoziţia clientului, prin transferarea sumei aprobate din contul separat
de împrumut 20212 dezv.în analitic pe client şi pe valuta creditului, în contul curent deschis la BCR.
53
7. Plăţile din credit se vor face prin virament, pe bază de documente justificative, vizate de
administratorul de credite, iar în cazuri bine justificate şi în numerar în conformitate cu clauzele din
contractul de credit. Plăţile din creditul în valută se vor face în lei sau în valută cu respectarea
prevederilor Regulamentului valutar în vigoare la data angajării creditului.
8. În cazul creditelor în valută se va ţine seama, pentru toate calculele necesare acordării, de
echivalentul în lei a valutei la data analizei solicitării unui astfel de tip de credit, dată ce se va
specifica în referatul de creditare.
G.Garantarea creditului
Creditele acordate persoanelor fizice vor putea fi garantate cu:
a. garanţii reale (ipoteci, gajuri, valori financiare etc.)
b. garanţii personale din partea unor terţi garanţi prin încheierea de contracte de fidejusiune
cu aceştia.
Garanţii trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:
- sa fie cetăţeni români cu domiciliul permanent în România;
- realizează venituri cu caracter permanent, dovedite prin documente justificative (adeverinţă de
salariu, declaraţie de venit). Nu se vor accepta pensionari ca şi garanţi . Nivelul tranşei lunare de
rambursat (credit + dobândă) trebuie să reprezinte cel mult 30% din veniturile nete realizate de
fiecare garant în parte, calculate ca diferenţă intre veniturile realizate şi datoriile evidenţiate în
declaraţia pe proprie răspundere privind valoarea angajamentelor de plata ale garantului;
- sa provină din familii diferite.
H. Rambursarea, urmarirea si recuperarea creditului
1. Rambursarea creditelor se efectuează în tranşe lunare, dobânda aferentă fiind achitată în aceeaşi
zi cu rata scadentă, din disponibilităţile existente în contul curent.
2. Rambursarea anticipată a oricăror sume din cadrul graficului de rambursare a creditului se poate
efectua numai cu acordul prealabil al băncii, împrumutatul întocmind în acest sens o cerere scris.
In figura 3.1 (pag. 55) este prezentat schematic, ciclul unui credit.
54
Fig.3.6. Etapele circuitului unui credit.
Cautarea clienţilor
cerere
Analiza
Verificarea documentelor
legale
Comitetul de credit de la sucursala
Contractele, inregistrarea garanţilor
Deschiderea unui cont la sucursala
UtilizareaRambursări lunare,
Monitorizare
Eliberarea garanţilor
Cerere pentru un nou credit
Ciclul creditului
Banca Comerciala Romana S.A
3.5.3. Cerere de credit
Catre,
BANCA COMERCIALA ROMANA S.A.
Nr.1097 din23.03.2005
1.Numele şi prenumele APOSTOL AURELIA
2.Data si locul nasterii 28 sept.1953 STARCHIOJD-PRAHOVA
3.Domiciliul: localitatea PLOIESTI, str. PROFESORILOR nr.1, bl.55, sc.C, ap.2 judetul
PRAHOVA, telefon 0744425509
4.Cod numeric personal 2530928293102. Act identitate: CI SERIA PH nr.440694 eliberat de politia
pol.PLOIESTI la data de 26.01.2004
5.Cetatenia ROMANA
6.Profesia de baza/ studiile efectuate CONTABIL - POSTLICEALA
7.Ocupatia actuala /locul de munca SECRETARA COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL
MADGEARU”PLOIESTI
8.Situatia familiala (casatorit, celibatar, divortat, vaduv) CASATORITA
Nume, prenume sotie /sot APOSTOL CONSTANTIN
Data si locul nasterii 12 iulie 1951 STARCHIOJD –PRAHOVA
Cod numeric personal 1510712993117. Act identitate: CI seria PH nr. 44695 eliberat de politia
pol.PLOIESTI la data de 26.01.2004
Numarul membrilor de familie 4 din care 2 salariati.
9.Va rog a analiza posibilitatea acordarii unui imprumut (consum personal, investitii) in suma de
3.200 lei . pe o perioada de 24 luni,
10.In prezent dispun de :
· surse proprii in suma de ……………. Lei, din care:
-in cont la Banca Comerciala Romana S.A. ……………..lei
-alte surse…………………………………………………lei.
11.Venituri :
-venit net lunar al titularului 608 lei, adeverinta nr. 518/22.03.2005
-venit net lunar al sotiei/sotului 970 lei, adeverinta nr.127/19.03.2005
12.Datorii curente la data solicitarii sunt in suma de -……………………….
Lei, catre…………………………………………………………………………
56
13.Detin/nu detin card cu facilitate de descoperit de card/ fara facilitate de descoperit de card la :
………………………………………………………………………………………………
14.Inregistrez/nu inregistrez la zi datorii restante sau alte debite fata de persoane juridice sau fizice
in suma de …………….lei, si am/nu am obligatii asumate ca girant platitor in suma
de…………………… lei .
15.Averea mea este grevata de sarcini pentru suma de nu lei.
16.Garantiile asiguratorii ce urmeaza sa le constitui in favoarea bancii sunt:
Felul garantiei Anul constructiei Valoarea Proprietar si act de
sau fabricatiei estimata proprietate
………………………………………………………………………………………………
17.Garant platitor este BALS RODICA
care realizeaza lunar un venit net de 816 lei,
potrivit adeverintei de venit nr. 30 din 22.03.2005 , anexate la prezenta.
Precizam ca suntem/nu suntem in relatie speciala cu banca.
Precizam ca suntem/nu suntem in relatie de grup.
Declaram pe propria raspundere ca toate datele din cerere si din documentele anexate sunt
reale, corespund realitatii, iar orice modificare o vom comunica imediat. Totodata ne angajam sa
respectam toate obligatiile ce ne revin in relatiile cu BANCA COMERCIALA ROMANA.
La prezenta cerere anexam :
a. copia actelor de identitate; semnata de conducatorul initatii, pentru angajatii cu
contract de munca pe perioada nedeterminata.
b. adeverinta de salariu semnate de camera de munca sau copie dupa cartea de munca
determinata, sau adeverinta de venit vizata de Adm.Financiara;
c. idem cu “c” pentru cel putin doi giranti;
d. buget de venituri si cheltuieli al familiei;
e. declaratie pe propria raspundere privind valoarea angajamentelor de plata ale
solicitantului si ale familiei acestuia si in mod special a obligatiilor devenite exigibile
si neonorate la scadenta; idem si pentru garanti, daca este cazul;
f. declaratie pe propria raspundere privind litigiile cu tertii, cu precizarea, dupa caz, a
motivelor care au condus la situatiile respective;
g. actele de proprietate pentru bunurile aduse in garantie (in original);
h. documentele justificative pentru bunurile ce se achizitioneaza din credit;
i. situatia patrimoniala de la consiliul local (pentru producatorii agricoli individuali);
j. nota de fundamentare sau studiul de fezabilitate;
57
k. acordurile, avizele, autorizatiile prevazute de lege, situatia juridica a terenului,
inclusive autorizatia de constructie (dupa caz);
l. dovada aportului propriu, in proportie de cel putin 25 % din valoarea investitiei.
m. Situatia surselor de finantare a investitiei;
n. Devizul general, proiectul de executie si contractul de executie (dupa caz);
o. Alte documente care se considera a fi necesare.
Semnaturi autorizate,
Sot.
Sotie.
Sucursala Judeteana Prahova
Ploiesti -str.Valeni nr.42
Telefon : 526530 Telex ; 59296 Fax : 522481
Inreg. : ORC Nr.J29/405/19
3.5.4. Contractul de credit
Nr.851 din 24.03.2004
Intre ,
Banca Comerciala Romana S.A. Sucursala Ploiesti inregistrata la Registrul Comertului sub
nr.J29/405/1991, cu sediul in localitatea Ploiesti str.Valeni nr.42, judetul Prahova, reprezentata prin
director ec.Nicolae Balanoiu, contabil sef ec.Gheorghe Popescu denumita in continuare BANCA
si
D-na Apostol Aurelia legitimata ci CI seria PH nr. 440694 eliberat de politia Orasului
Ploiesti la data de 26.01.2004, cod numeric personal 2530928293102, cu domiciliul in Ploiesti,
Aleea Profesorilor nr.1, bl.55 C, ap.2, judetul Prahova, denumit(a) in prezentul contract
IMPRUMUTAT;
a intervenit urmatorul contract de credit in urmatoarele conditii:
1.OBIECTUL SI DURATA CONTRACTULUI
Banca acorda IMPRUMUTATULUI un credit persoana fizica, in suma 3.200 lei ,(treimii si
doua sute lei)
Creditul se acorda pe o perioada de 24 luni, incepand cu data 24.03.2005, devenind scadent
la data de 23.03.2007.
58
2.DESTINATIA SI ACORDAREA CREDITULUI
2.1.IMPRUMUTATUL se obliga sa utilizeze creditul numai pentru nevoi personale
2.2.BANCA va pune la dispozitia IMPRUMUTATULUI, SUMA DE 3.200 LEI integral conform
pct.6 din prezentul contract.
2.3.Acordarea creditului se face in numerar.
2.4.Termenul limita de angajare a creditului este data de 24.03.2005
3.RAMBURSAREA IMPRUMUTULUI
3.1.Creditul si dobanda datorata se ramburseaza in 24 transe lunare. Transa lunara reprezinta rata
lunara de credit si dobanda lunara calculata la soldul creditului.
3.2.Termenele si ratele de rambursare a creditului au fost stabilite de comun acord
intre parti astfel
Data Scad.
(an/luna/zi)
Valoarea transei
lunare
Data Scad.
(an/luna/zi
Valoarea transei
lunare
2005/04/30 180 2005/10/29 180
2005/05/31 180 2005/11/30 180
2005/06/30 180 2005/12/30 180
2005/07/30 180 2006/01/31 180
2005/08/30 180 2006/02/28 180
2005/09/30 180 2006/03/30 180
2006/04/29 180 2006/10/31 180
2006/05/30 180 2006/11/30 180
2006/06/30 180 2006/12/30 180
2006/07/29 180 2007/01/30 180
2006/08/30 180 2007/02/28 180
2006/09/30 180 2007/03/23 209
Tabelul 3.3. Termene si rate de rambursare a creditului.
3.3.Intra in obligatia imprumutatului sa asigure alimentarea contului de disponibilitati, astfel incat in
ziua scadenta din fiecare luna, pe intreaga perioada de creditare, BANCA sa poata incasa dobanda
datorata si rata de credit aferenta scadentei respective.
59
3.4.Daca pe parcursul utilizarii creditului apar intarzieri de rambursare a transelor lunare,BANCA va
percepe dobanda penalizatoare practicata, incepand cu ziua scadentei.
3.5.Rambursarea inainte de termen a creditului se poate face pe baza unei cereri din partea
imprumutatului, numai cu acordul BANCII si in conditiile in care imprumutatul depune in contul sau
curent, atat sumele reprezentand transa lunara totala aferenta lunii respective, cat si suma pe care
doreste sa o achite in avans.3.6.Orice modificare intervenita in elementele de calcul ale transei
lunare totale de rambursat (modificarea ratei anuale a dobazii, achitarea anticipata, amanarea la
plata) va conduce la recalcularea transei lunare care va fi adusa la cunostinta imprumutatului.
4.DOBANDA CREDITULUI
4.1.Creditul se acorda cu o dobanda de baza de 28% pe an.
4.2.IMPRUMUTATUL accepta sa plateasca nivelul actual al dobanzii de baza, precum si
eventualele modificari ale acestuia pana la nivelul a 5 puncte procentuale.
4.3.In situatia in care , pe parcursul creditarii, nivelul dobanzii de baza va depasi limitele acceptate
initial, BANCA se obliga sa aduca la cunostinta IMPRUMUTATULUI noul nivel al dobanzii.
4.4.Dacă pe parcursul utilizării creditului apar întârzieri la plată a dobânzilor, BANCA va aplica
penalităţi, la nivelul celor practicate de BANCĂ, începând cu ziua înregistrării sumei neplătite.
5.COMISIOANE
5.1.Împrumutatul va plăti un comision de administrare a creditului de _3__%, ce se va calcula la
valoarea creditului acordat şi se va încasa lunar, în rate egale, pe întreaga perioadă de creditare.
5.2. Împrumutatul va plăti un comision de reesalonare/rescadentare de__1__% aplicat la valoarea
sumelor reeşalonate/rescadentate, care se va incasa în momentul aprobării.
6.GARANŢII
6.1.Creditul, dobânzile şi toate costurile aferente sunt garantate cu următoarele garanţii:
- fidejusiunea (cauţiunea) constituită prin contractul de fidejusiune nr.951/1//24.03.2005,
anexă la prezentul contract, de către BALS RODICA (GARANT), asupra veniturilor realizate sub
orice formă, precum şi asupra întregii sale averi, prezente şi viitoare;
- fidejusiunea (cautiunea) constituită prin contractul de fidejusiune nr.951/2/24.03.2005,
anexă la prezentul contract, de catre fidejusorul CRACIUN RODICA asupra veniturilor realizate sub
orice forma, precum si asupra intregii sale averi, prezente si viitoare.
60
6.2.Aceste garantii sunt indivizibile până la rambursarea integrală a creditului, dobânzilor şi
celorlalte costuri aferente, garanţii obligându-se în mod solidar cu IMPRUMUTATUL pentru
întreaga sumă datorată;
6.3.Prin semnarea contractului de credit garanţii renunţă în mod expres la beneficiul de diviziune si
la cel de discutiune prevăzute de art.1662 şi 1667 Cod civil.
6.4.Bunurile aduse in garanţie sunt asigurate la societatea de asigurări B.C.R. ASIGURARI S.A.
conform politei de asigurare nr.0005501. Drepturile de despăgubiri ce vor rezulta din contractele de
asigurare sunt cesionate în favoarea băncii. Originalul contractelor de asigurare se va păstra de bancă
până la data rambursării integrale a sumelor ce decurg din prezentul contract. Contractele de
asigurare vor fi reînnoite permanent, astfel încât garanţiile să fie asigurate până la achitarea întregii
creanţe; În cazul în care, ÎMPRUMUTATUL nu reînnoieşte la termen asigurarea, BANCA are
dreptul de a trece la restanţă sumele rămase neasigurate şi chiar de a retrage creditului înainte de
scadenţă.
7.OBLIGAŢIILE ÎMPRUMUTATULUI
7.1. ÎMPRUMUTATUL se obligă să respecte întocmai prevederile prezentului contract.
7.2.ÎMPRUMUTATUL se obligă să prezinte documentele solicitate de BANCĂ, inclusiv cele
privind garanţiile.
7.3.ÎMPRUMUTATUL se obliga să restituie creditul şi dobânzile în tranşele şi la termenele scadente
prevăzute în prezentul contract, iar în caz contrar, autorizează BANCA să se îndrepte asupra oricăror
venituri realizate de acesta sub orice formă, precum şi asupra întregii sale averi prezente şi viitoare.
7.4.ÎMPRUMUTATUL se obligă să achite comisioanele prevăzute în prezentul contract.
7.5.ÎMPRUMUTATUL se obligă să restituie BANCII cheltuielile făcute pentru recuperarea
obligaţiilor neachitate la termen.
7.6.ÎMPRUMUTATUL se obligă să comunice BĂNCII, imediat, noul său domiciliu şi al garanţilor,
în cazul schimbării acestuia precum şi apariţia unor situaţii de forţă majoră, imposibil de prevăzut şi
înlăturat.
8.DREPTURILE BĂNCII:
8.1.BANCA are dreptul să verifice integritatea garanţiilor asiguratorii pe toată perioada creditării.
8.2. În cazul neexecutarii de catre împrumutat a oricărei obligaţii asumate prin prezentul contract
sau, în cazul în care situatia financiara a acestuia nu mai asigură condiţii de rambursare a creditului
BANCA va trece la retragerea creditului inainte de scadenţă, printr-o adresă scrisă fără preaviz sau
alta formalitate, obligaţiile de plată devenind scadente integral la acea dată. La data rezilierii
61
contractului de credit, BANCA va retrage din conturile împrumutatului sumele datorate (rate,
dobânzi, comisioane).
8.3.BANCA poate anula sau reduce cuantumul creditului aprobat, în cazuri justificate, determinate
de furnizarea de către ÎMPRUMUTAT de date nereale, nerespectarea prevederilor prezentului
contract, după expirarea unui termen de preaviz de 5 zile calendaristice (comunicat in scris
imprumutatului).
8.4. În caz de neplată la termen a ratelor si dobânzilor aferente creditului acordat, precum si
nerespectarea vreuneia din clauzele prevăzute in acest contract, dau dreptul BANCII să treacă la
recuperarea imediată a creditului şi dobânzilor datorate de ÎMPRUMUTAT şi/sau GARANŢI,
acestea devenind scadente si plătibile integral, iar când acest lucru nu este posibil, să treacă la
recuperarea acestora pe calea executării silite, prin valorificarea garanţiilor sau a oricăror bunuri
aflate în proprietatea acestora.
8.5.BANCA poate să încaseze din conturile împrumutatului, fara acceptul acestuia, obligatiile
scadente rezultate din prezentul contract, cu prioritate fata de alte datorii ale acestuia.
8.6.Să ramburseze din conturile de disponibilităţi în lei sau valută ale ÎMPRUMUTATULUI orice
sume scadente aferente creditului acordat, indiferent de valuta în care a fost acordat creditul. Astfel
împrumutatul dă dreptul băncii de a efectua în numele său operaţiuni de schimb valutar pe piaţa
interbancară.
8.7.Să opereze în conturile ÎMPRUMUTATULUI orice sume scadente aferente creditului acordat.
8.8.În conformitate cu prevederile Legii nr.58/1998, art. 56, alin. 3, de la data învestirii cu formulă
executorie a contractului de credit şi a contractelor de garanţie, dobânzile se vor calcula în
continuare până la recuperarea integrală a creditului, dobânzilor şi celorlalte costuri aferente.
Prezenta clauză, prin acordul părţilor, are caracter de clauză penală.
8.9.BANCA îşi rezervă dreptul de a modifica procentul de penalităţi pentru plata cu întârziere a
dobânzilor şi a creditelor fără a înştiinţa pe ÎMPRUMUTAT.
9.LITIGII
9.1.Orice neînţelegere izvorâtă din prezentul contract de credit se va soluţiona de părţi pe cale
amiabilă.
9.2.În cazul în care nu se poate ajunge la un acord pe cale amiabila, partile convin ca neîntelegerile
sa fie solutionate de instantele judecatoresti.
10.ALTE CLAUZE
62
10.1.BANCA nu preia riscul politic sau cel privat produs de calamităti naturale şi nu răspunde de
autenticitatea şi realitatea documentelor prezentate de ÎMPRUMUTAT.
10.2.Prezentul contract de credit intră în vigoare la data semnării lui de ambele parti, dar nu înainte
de primirea la banca a documentelor de constituire a garanţiilor prevăzute la punctul 6, precum si a
celorlalte documente prevazute in contract.
10.3.La data scadentă pentru plata oricaror sume din prezentul contract, în cazul în care nu se achită
datoriile prevăzute, împrumutatul este de drept în întârziere, fara vreo alta formalitate.
10.4.Modificarea clauzelor prezentului contract nu poate fi facuta decat prin acordul ambelor parti,
in baza unui act aditional.
10.5.Prezentul contract precum şi contractele de garanţie reală şi personală, care sunt anexe la acesta,
constituie titluri executorii, conform art.56 alin 2 din Legea nr.58/1998.
Acest contract a fost încheiat într-un număr de 3 exemplare din care 1 pentru BANCĂ şi câte
unul pentru ÎMPRUMUTAT şi fiecare GARANT.
Anexele nr.1 si2 fac parte integrantă din prezentul contract.
BANCA, ÎMPRUMUTAT,
Director, Ec.BALANOIU NICOLAE APOSTOL AURELIA
Contabil sef, Ec.GHEOGHE POPESCU FIDEJUSOR 1 BALS RODICA
Avizat, Consilier juridic, NATALIA LUCA FIDEJUSOR 2 CRACIUN RODICA
3.5.5. Contractul de fidejusiune
Nr.951/1 din 24.03.2005
Intre:
BALS RODICA domiciliata in Ploiesti , str.Zimbrului nr.13A , bl.114B, ap., jud. Prahova ,
identificat prin CI seria PH nr. 284981 eliberat de Politia Orasului Ploiesti la data de 24.01.2002,
avand cod numeric personal 2591227293112, in calitate de FIDEJUSOR pe de o parte si, Banca
Comerciala Romana S.A., sucursala Ploiesti cu sediul in localitatea Ploiesti str. Valeni nr.42
jud.Prahova inregistrata la Registrul Comertului sub nr.J 29/405/1991, reprezentata prin director
Ec.Balanoiu Nicolae si Ec.Gheorghe Popescu -contabil sef in calitate de CREDITOR, pe de alta
parte, a intervenit prezentul contract de fidejusiune , in urmatoarele conditii:
63
1.Fidejusorul se obliga in mod irevocabil si neconditionat, in mod solidar cu debitorul, sa
garanteze in favoarea bancii cu intrega sa avere, prezenta si viitoare, inclusiv cu veniturile ce se
vorrealiza din orice activitate, creditul in suma totala de 3200 lei, dobanzile variabile si toate
costurile aferente creditului, calculate conform prevederilor contractuale, credit acordat de Banca in
baza contractului de credit nr.951 din 24.03.2005 debitorului APOSTOL AURELIA.
2.In caz de neplata la scadenta a creditului acordat, fidejusorul este de acord sa i se retina din
salariu cota prevazuta de lege pana la acoperirea totala a debitului, int-o prima faza, si sa se
porneasca urmarirea silita asupra averii sale mobile si imobile.
3.Luand la cunostinta prevederile art. 215 Cod Penal privind inselaciunea, fidejusorul declara
pe propria raspundere ca, in prezent, este angajat la Antena 1 Ploiesti in functia de contabil sef unde
realizeaza un salariu net de 816 lei pe luna, conform adeverintei nr.30/22.03.2005 si ca nu are
patrimoniul afectat de sarcini si procese.
4.Pana la data stingerii obligatiei de plata garantata de catre fidejusor, potrivit prezentului
contract, fidejusorul nu instraineaza, nu ipotecheaza nu gajeaza, nu greveaza cu alte sarcini bunurile
din patrimoniul sau, prezente si viitoare, in favoarea altor terti, fara consimtamantul bancii,
considerand ca orice titlu gratuit sau oneros, realizat fara acel consimtamant, este un act efectuat cu
viclenie si in dauna bancii, sub sanctiunea nulitatii, care atrage raspunderea fidejusorului: civila,
comerciala si dupa caz, penala.
5.Fidejusorul se obliga prin prezentul contract de garantie sa renunte la beneficiul de
discutiune si la cel de diviziune prevazute de art.1662 si 1667 Cod Civil.
6.Fidejusorul este de acord ca executarea prezentei garantii sa se faca in baza contractului de
credit mai sus mentionat, ce constituie titlu executoriu, in cazul in care debitorul nu-si executa la
termen obligatiile.
IN CAZ DE NEEXECUTARE CREDITORUL POATE FOLOSI MIJLOACELE PROPRII
PENTRU LUAREA IN POSESIE A BUNULUI AFECTAT GARANTIEI.
7.Unitatea la care lucrez este autorizata sa-mi retina lunar si sa vireze Bancii Comerciale
Romane Sucursala Ploiesti cota prevazuta de lege.
8.Prezentul contract de garantie constituie titlu executoriu in conformitate cu art.56 din
L.58/1998 si este accesoriu la contractul de credit nr.951 din 24.03.2004.
Incheiat in 3 exemplare, din care 2 pentru Banca si unul fiind predat fidejusorului la data
semnarii.
FIDEJUSOR, CREDITOR,
64
CONTRACT DE FIDEJUSIUNE
Nr.951/2 din 24.03.2005
Intre
CRACIUN RODICA domiciliata in Ploiesti, str.Deditei, nr.1, bl.116,sc.B ap.30 jud. Prahova,
identificat prin BI seria GN nr. 3215721 eliberat de Politia Orasului Ploiesti la data de 01.06.1994,
avand cod numeric personal 2551121293099, in calitate de FIDEJUSOR pe de o parte si, Banca
Comerciala Romana S.A., sucursala Ploiesti cu sediul in localitatea Ploiesti str. Valeni nr.42
jud.Prahova inregistrata la Registrul Comertului sub nr.J 29/405/1991, reprezentata prin director
Ec.Balanoiu Nicolae si Ec.Gheorghe Popescu -contabil sef in calitate de CREDITOR, pe de alta
parte, a intervenit prezentul contract de fidejusiune, in urmatoarele conditii:
1.Fidejusorul se obliga in mod irevocabil si neconditionat, in mod solidar cu debitorul, sa
garanteze in favoarea bancii cu intrega sa avere, prezenta si viitoare, inclusiv cu veniturile ce se
vorrealiza din orice activitate, creditul in suma totala de 3200 lei, dobanzile variabile si toate
costurile aferente creditului, calculate conform prevederilor contractuale, credit acordat de Banca in
baza contractului de credit nr.951 din 24.03.2005 debitorului APOSTOL AURELIA.
2.In caz de neplata la scadenta a creditului acordat, fidejusorul este de acord sa i se retina din
salariu cota prevazuta de lege pana la acoperirea totala a debitului, int-o prima faza, si sa se
porneasca urmarirea silita asupra averii sale mobile si imobile.
3.Luand la cunostinta prevederile art.215 Cod Penal privind inselaciunea, fidejusorul declara
pe propria raspundere ca, in prezent, este angajat la Colegiul Economic”Virgil Madgearu” Ploiesti in
functia de secretar sef unde realizeaza un salariu net de 626 lei pe luna, conform adeverintei
nr.519/22.03.2005 si ca nu are patrimoniul afectat de sarcini si procese.
4.Pana la data stingerii obligatiei de plata garantata de catre fidejusor, potrivit prezentului
contract, fidejusorul nu instraineaza, nu ipotecheaza, nu gajeaza, nu greveaza cu alte sarcini bunurile
din patrimoniul sau, prezente si viitoare, in favoarea altor terti, fara consimtamantul bancii,
considerand ca orice titlu gratuit sau oneros, realizat fara acel consimtamant, este un act efectuat cu
viclenie si in dauna bancii, sub sanctiunea nulitatii, care atrage raspunderea fidejusorului: civila,
comerciala si dupa caz, penala.
65
5.Fidejusorul se obliga prin prezentul contract de garantie sa renunte la beneficiul de
discutiune si la cel de diviziune prevazute de art.1662 si 1667 Cod Civil.
6.Fidejusorul este de acord ca executarea prezentei garantii sa se faca in baza contractului de
credit mai sus mentionat, ce constituie titlu executoriu, in cazul in care debitorul nu-si executa la
termen obligatiile.
IN CAZ DE NEEXECUTARE CREDITORUL POATE FOLOSI MIJLOACELE PROPRII
PENTRU LUAREA IN POSESIE A BUNULUI AFECTAT GARANTIEI.
7.Unitatea la care lucrez este autorizata sa-mi retina lunar si sa vireze Bancii Comerciale
Romane Sucursala Ploiesti cota prevazuta de lege.
8.Prezentul contract de garantie constituie titlu executoriu in conformitate cu art.56 din
L.58/1998 si este accesoriu la contractul de credit nr.951 din 24.03.2004.
Incheiat in 3 exemplare, din care 2 pentru Banca si unul fiind predat fidejusorului la data semnarii.
FIDEJUSOR, CREDITOR,
3.5.6. Referatul de analiza
Incheiat azi, 23.04.2005
Referitor la cererea de credit inregistrata la banca sub nr.1097 din data de 23.03.2005 a D-nei
APOSTOL AURELIA, domiciliata in PLOIESTI, Aleea Profesorilor nr.1, bl.55 C, judetul Prahova
Obiectul cererii: consum personal
Nivelul creditului: 32.00 lei
Termen de acordare: 24 luni
INFORMATII DESPRE CLIENT
Solicitanta este salariata la Colegiul Economic “Virgil Madgearu” Ploiesti avand functia de
secretara si are un venit net de 608 lei, conform adeverintei de salariu nr.518/22.03.2004. De
mentionat ca solicitantul este angajat pe perioada nedeterminata. Este casatorita.
Conform procedurii nr.30/Ver:1/17.09.2001 si a Normei privind creditarea persoanelor
fizice, totalul datoriei lunare fata de banca este de 179 lei, ceea ce reprezinta aproximativ 30 % din
veniturile lunare totale ale solicitantului si familiei acestuia. Debitorul nu are bunuri cumparate cu
plata in rate, conform declaratei pe propria raspundere.
66
GARANTII
Garantarea creditului si a dobanzilor aferente se face prin 2 giranti, cu urmatoarele venituri
lunare nete:
-Bals Rodica – avand functia de contabil sef la Antena 1 Ploiesti realizand un venit net de 816 lei.
-Craciun Rodica – avand functia de secretar sef la Colegiul Economic “Virgil Madgearu” Ploiesti
realizand un venit net de 626 lei
Veniturile nete realizate de cei doi giranti sunt cu caracter permanent. Nivelul transei lunare
de rambursat, respectiv 179 lei, se incadreaza pana in 30 % din veniturile nete realizate de fiecare
garant in parte.
Pentru debitor si fiecare girant urmeaza sa se incheie contracte de fidejusiune.
Competenta de aprobare a creditului: Comitetul de Analiza a Creditelor din Sucursala Ploiesti.
CONCLUZII:
In baza analizei efectuate propun aprobarea creditului in urmatoarele conditii:
Valoare: 32.000.000 lei;
Dobanda: 28 % pe an;
Termen: 24 luni;
Comisioane: 3% , comision de administrare ce se va calcula la valoarea creditului acordat si se va
incasa lunar , in rate egale, pe intreaga perioada de creditare;
Scadente: lunar, conform graficului de rambursare.
Intocmit, De acord cu propunerea
Administrator credite, Director.
Dragomir Mihaela Ec.Balanoiu Nicolae
Semnatura
67
HOTARAREA NR.278
COMITETUL DE ANALIZA A CREDITELOR din SucursalaB.C.R. PLOIESTI
In sedinta din data de 23.03.2005 a aprobat acordarea creditului solicitat de Apostol Aurelia,
in conditiile propuse cu urmatoarele amendamente:
-sa respecte prevederile contractuale.
Subsemnatii declaram pe proprie raspundere ca nu avem relatii speciale cu imprumutatul(de
rudenie, de afaceri, sau de alta natura care sa determine un interes propriu prin avizarea/aprobarea
creditului solicitat) si ca asemenea relatii nu exista nici intre membrii familiilor noastre si
imprumutat.
NUMELE SI PRENUMELE FUNCTIA VOTUL
(DA/NU)
SEMNATU
RA
NICOLAE BALANOIU DIRECTOR,PRESEDINTE DA
GHEORGHE POPESCU MEMBRU,CONTABIL SEF DA
ALEXANDRU ROXANA ADM. CREDITE,MEMBRU DA
DRAGOMIR MIHAELA ADM.CREDITE,MEMBRU DA
VOICU MIHAI REF.MARKETING,MEMBRU DA
Tabelul 3.4. Aprobarea creditului de catre Comitetul de Analiza.
68
3.5.7. Polita de asigurare pentru riscul de plata a creditului
S.C . B.C.R. ASIGURARI S.A
SUCURSALA PLOIESTI
SERIA G.C . POLITA DE ASIGURARE 0005501
Pentru riscul de neplata a creditului
ASIGURAT APOSTOL AURELIA
Nume, prenume/denumire
PLOIESTI,ALEEA PROFESORILOR NR.1, BL.65C, AP.2
Adresa str.Nr..Localitate
CI PH 440694, POL.PLOIESTI
B.I.SERIA NR./REGISTRUL COMERTULUI
BENEFICIAR BANCA COMERCIALA ROMANA-SUCURSALA PLOIEST
NUME, PRENUME , DENUMIRE
STR.VALENI NR.42
ADRESA,;STR. , LOCALITATE , JUDET, TEL. , FAX
J29/405/1991
B.I., SERIA NR. ,/REGISTRUL COMERTULUI
SUMA ASIGURATA –valoare totala : 4356 LEI VALUTA
-valoare credit :3200 LEI VALUTA
-valoare dobanzi :1156 LEI VALUTA
PRIMA DE ASIGURARE-valoare totala : 76 LEI VALUTA
Se achita in LEI VALUTA
Cu chitanata 640727 0P data 24.03.2005
PERIOADA DE ASIGURARE : de la 25.03.2005 pana la 24.03.2007
DATA INCHEIERII POLITEI DE ASIGURARE : 24.03.2005
Despagubirea se cesioneaza in favoarea beneficiarului Bancii Comerciale Romane S.A.69
ASIGURAT ASIGURATOR,
APOSTOL AURELIA S.C. B.C.R. ASIGURARI SA
3.5.8.Adeverinţe de salariu
S.C COLEGIUL ECONOMIC”VIRGIL MADGEARU” PLOIESTI
NR.518/22.03.2005
ADEVERINŢĂ DE SALARIU
Colegiul Economic “Virgil Madgearu” cu sediul în Ploiesti str.Rudului nr.24, judeţul
Prahova, telefon 542341, adeverim prin prezenta că: domnul(a) Apostol Aurelia este angajata cu
contract de munca pe o perioada nedeterminata din (ziua, luna, anul) 19.02.1981 cu o vechime in
munca de 25 ani, iar in prezent indeplineste functia de secretara.
La data eliberarii prezentei, salariul de incadrare este de 3.896 lei adica
treimiioptsutenouazecisisase lei iar salariul net realizat in luna precedenta (febr.2004) a fost de
6.086 lei.In prezent nu inregistreaza retineri pe statul de plata pentru achitarea altor debite, iar din
modul in care si-a achitat obligatiile anterioare s-a dovedit a fi un bun platnic si ca urmare
apreciem ca poate indeplini calitatea de IMPRUMUTAT.
Ne obligam sa retinem si sa viram la plata chenzinei a II- a respectiv la 8 ale fiecarei luni,
ratele scadente potrivit contractului de imprumut sau comunicarilor scrise ale bancii.
Ne obligam sa informam banca in scris, in cazul in care intervin modificari in contractul de
munca al salariatului nostru (desfacerea contractului de munca, pensionare, transfer, etc.)
Prezenta adeverinta are valabilitate 15 zile de la data eliberarii.
Director, Director Economic
Prof.George Ichim Gabriela Niculae
S.C. “MAGROS CONSTRUCT” SRL
PLOIESTI
Str.Viilor nr.56
Nr.127/19.03.2005
ADEVERINTA DE SALARIU
Se adevereste prin prezenta ca d-l APOSTOL CONSTANTIN este angajatul unitatii noastre
in functia de maistru, cu un salariu net lunar de 9.700 lei (nouamiisaptesutilei)
Nu are retineri din salariu.
S-a eliberat prezenta pentru a-i sevi la Banca Comerciala Romana S.A. Ploiesti.
70
Director, Contabil sef
S.C.C.C.A.INTACT SA ANTENA 1 Nr.30/22.03.2005
ADEVERINTA DE SALARIU
C.C.A.INTACT ANTENA 1 cu sediul in loc.Ploiesti str.Maramures nr.12, judetul
Prahova ,telefon 511652 adeverim prin prezenta ca:
Domnul(a) Bals Rodica este angajata cu contract de munca pe perioada nedeterminata din (ziua,
luna, anul) 05.02.2002 cu o vechime in munca de 4ani, iar in prezent indeplineste functia de sef
contabil.
La data eliberarii prezentei, salariul de incadrare este de 1.190 lei
adicaunamieosutanouazeciilei, iar salariul net realizat in luna precedenta februarie a fost de 816 lei.
In prezent nu inregistreaza retineri pe statul de plata pentru achitarea altor debite, iar din
modul in care si-a achitat obligatiile anterioare s-a dovedit a fi un bun platnic si ca urmare apreciem
ca poate indeplini calitatea de girant.
Ne obligam sa retinem si sa viram lunar la plata chenzinei aII- a, respectiv la 08 ale fiecarei
luni, ratele scadente potrivit contractului de imprumut sau comunicarilor scrise ale bancii.
Ne obligam sa informam banca in scris, in cazul in care intervin modificari in contractul de
munca (desfacerea contractului de munca, pensionare, transfer, etc.)
Prezenta adeverinta are valabilitate 15 zile de la data eliberarii.
Director, Director Economic,
Visarion Marius Bals Rodica
ADEVERINTA DE SALARIU
COLEGIUL “VIRGIL MADGEARU’ cu sediul in loc.Ploiesti str.Rudului nr.24 judetul
Prahova ,telefon 542341 adeverim prin prezenta ca:
Domnul(a) Craciun Rodica este angajata cu contract de munca pe perioada nedeterminata din
(ziua, luna, anul) 01.11.1990 cu o vechime in munca de 25 ani, iar in prezent indeplineste functia de
secretar sef.
71
La data eliberarii prezentei salariul de incadrare este de 389 lei adica treisuteoptzecisinoualei,
iar salariul net realizat in luna precedenta februarie 2005 a fost de 626 lei.
In prezent nu inregistreaza retineri pe statul de plata pentru achitarea altor debite, iar din
modul in care si-a achitat obligatiile anterioare s-a dovedit a fi un bun platnic si ca urmare apreciem
ca poate indeplini calitatea de GARANT.
Ne obligam sa retinem si sa viram lunar la plata chenzinei a II – a, respectiv la 8 ale fiecarei
luni, ratele scadente potrivit contractului de imprumut sau comunicarilor scrise ale bancii.
Ne obligam sa informam banca in scris, in cazul in care intervin modificari in contractul de
munca al salariatului.
Prezenta adeverinta are valabilitate 15 zile de la data eliberarii.
Director, Director Economic,
Prof.George Ichim Gabriela Nicula
3.5.9. Declaratie privind obligatiile de plata ale solicitantului de credit si ale familiei acestuia
Declaraţie
privind obligaţiile de plata ale solicitantului de credit si ale familiei acestuia
Declar pe propria răspundere că, în prezent AM __/ NU AM _x_
litigii pe rol cu __________________. Motivele acestor litigii sunt următoarele:
________________________________________________________________________
Declar că AM __/ NU AM _x_ credite contractate la alte instituţii de credit, societăţi de credit:
Nr.
Crt.
Numele
societăţii de
credit
Credit in
sold
Suma
lunara de
plata
Destinaţia Garanţii Scadenţă
Declar că în prezent AM __/ NU AM _x_
obligaţii de plată restante cu terţii (impozite, taxe, plăţi furnizori de utilităţi şi altele).
72
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________
Subsemnatul, declar că cele menţionate mai sus sunt conforme cu realitatea şi că am luat la
cunoştinţă de prevederile art.292 Cod penal privind falsul în declaraţii *.
Semnatura, Apostol Aurelia
(soţ / soţie)
* Declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei alte
unităţi dintre cele la care se referă art. 145, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru
sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcuta serveşte pentru
producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă
3.5.10. Centrala riscurilor bancare
BANCA NATIONALA A ROMANIEI
© Directia Servicii Informatice
Utilizator:B.C.R. – SUCURSALA PLOIESTI
Banca : BANCA COMERCIALA ROMANA SA
Data : 23.03.2005 Ora : 14: 52
Autorizatie : 229
Debitorul cu codul 2530928293102 nu se afla in sistemul CRB
3.5.11. Bugetul de venituri si cheltuieli
BANCA COMERCIALA ROMANA SA
Sucursala Ploiesti
BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI
al familiei APOSTOL AURELIA din luna februarie 2005
73
Nr.
Crt
VENITURI SUMA
(LEI RON)
Nr.
crt
CHELTUIELI SUMA
(LEI
RON)
1. Salariu net:
Sot (adev.nr.127/19.03.2005)
Sotie
(adev.nr.518/22.03.2005)
970
608
1. Consum alimentar familie
(inclusiv consum din surse
proprii)
100
2. Pensii talon nr. 2. Marfuri alimentare
3. Burse chitanta nr………. - 3. Chelt.scolarizare
(elevi,studenti)
-
4. Alocatii (adev.nr. ……. - 4. Cheltuieli transport -
5. Chirii(contract nr. …… - 5. Chelt.gospodaresti:
-chirie , impoz. , taxe
-apa , gaze , caldura
-energie electrica
-telefon ,TV,radio
-alte chelt.gospodaresti
253
70
75
6. Venituri din activitati
productive;agric. Transport
alte activit.(adev.nr. ……..
- 6. Plati ptr.achitarea datoriilor:
-ramb.credite,dobanzi
-pensii alimentare
-alte datorii
-
7. Venituri din activitati
autorizate ca persoana fizica
independenta sau asociatie
familiala(adeverinta circa
financiara)
- 7. Cheltuielipentru activitati
productive
-
8. Venitul mediu lunar realizat
din exploatarea investitiei noi
realizate din imprumut
- 8. Cheltuieli pentru activitati
autorizate
-
9. Alte venituri - 9. Alte cheltuieli
10. 10. Rata lunara totala de
rambursat: 179
74
-rata credit
-rata dobanda
11. Total venituri 1.578 11. Total cheltuieli 679
Excedent 899 lei ; 57%
Intocmit de solicitant Verificat administrator credite
Semnatura………………… Semnatura …………………..
3.5.12. Calcul rating de creditare
pentru APOSTOL AURELIA
A ASPECTE CALITATIVE/REZULTAT POZITIV
A
1
Loc de munca
-situatie profesionala Salariat pe perioada
nedeterminata
-domeniul de activitate Institutie publica
-vechime la locul de munca actual cu contract pe
perioada nedeterminata
Peste 3 ani
A2
Calitatea garantiei
-garantii propuse (personale/materiale) 2 garanti si contract de
garantare
-detine alte proprietati (casa,masina) Nu
A
3
Referinte bancare
-credite contractate Nu are
-poseda card Nu are
A
4
Alte aspecte
-varsta Intre 30-45 ani
-starea civila Casatorit
-pregatirea scolara Studii postliceale
75
B DATE FINANCIARE – LEI/REZULTAT POZITIV
B1 Venituri ale solicitantului
Venit lunar net salarii sau pensie 608
Venit lunar net din alte activitati cu caracter
Permanent
-
Total venituri lunare 608
Venituri ale celorlanti membrii ai familiei
Venit lunar net din salarii si/sau pensii 970
Venit lunar net din alte activitati cu caracter
Permanent
0
Total venituri lunare 970
TOTAL VENITURI ALE FAMILIEI 1.578
TOTAL CHELTUIELI ALE FAMILIEI 400
Excedent/deficit lunar 1.178
B2 Obligatii de plata lunare altele decat cheltuielile de
intrtunere
-retineri din salariu 0
-rate credite, alte obligatii neonorate la scdenta ,
precum si sume datorate in urma litigiilor cu tertii
B3 Credit
Valoare credit solicitat –lei 3.200
Perioada de creditare – nr.luni 24
Rata dobanzii % 28
Comision de administrare % 3
Suma lunara –lei 179
VENIT LUNAR NET 1.578
REZULTAT ESTE ELIGIBIL PTR.CREDITARE
Semnatura administrator credite, Data :23.03.2005.
76
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Aurelian Bondrea – România la începutul secolului XXI. Starea naţiunii, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureeşti, 2004.
2. Aurelian A. Bondrea – Cercetarea de marketing, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2004.
3. Mariana-Elena Balu – Analiza economico-financiară, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2005.
4. Bistriceanu Gheorghe – Dicţionar de asigurări, Editura Trei, Bucuresti, 2002.
5. Bistriceanu Gheorghe - Asigurări si Reasigurări in Romania, Editura Universitară,
Bucuresti, 2006.
6. Constantinescu Dan A., Dobrin Marinică – Managementul riscului in asigurări,
Editura Semne, Bucuresti, 1999.
7. Constantinescu Dan, A., Dobrin Marinică, Tănăsescu Paul – Asigurări si
reasigurări : culegere de probleme si studii de caz, Editura Semne
Bucuresti, 1999.
8. Constantinescu Dan A. – Tratat de asigurări , vol I-II, Editura Economică,
Bucuresti, 2004.
9. Constantinescu Dan, A. – Conjunctura pieţei mondiale a asigurărilor, Editura
Semne, Bucureşti, 2004.
10. Violeta Ciurel - Asigurări si Reasigurări : Abordări teoretice si practici
internationale, Editura All Beck, Bucuresti, 2001.
11. Cioponea Cristina, Nicolae Grigorie-Lacrita – Finante publice si fiscaliatea, Editura
Fundaţiei Romania de Maine, Bucuresti, 2004.
12. Dobrin Marinica, Tanasescu Paul – Teoria si practica asigurărilor, Editura
Economică, editia a-II-a, Bucuresti, 2003
13. .Dobrin Marinică, Galiceanu Mihaela – Asigurări si reasigurări, Editura Fundaţiei
Romania de Maine, Bucuresti, 2003.
14. Dobrin Marinică, Mares Daniel, Popescu Aurelentiu – Practica si lucrarea de
licenţă, Editura Fundaţiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003.
15. Marinică Dobrin – Contabilitatea specifică domeniului asigurărilor,
Editura BREN, 2005.
77
16. Mariana Diaconescu – Băncile, sisteme de plăti, riscuri, Editura Economică,
Bucuresti, 2000.
17. Dumitru Marin, Haiduc Lăcrămioara, Ionescu Eduard, Preda Bianca – Preţuri si
concurenţăa, Editura Fundaţtiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002.
18. Dumitru Marin – Gestiunea financiară a intreprinderii, Editura Fundaţiei Romania
de Maine, editia a-II-a, Bucuresti, 2005.
19. Fusaru Doina, Mares Marius Valerica – Birotica, Editura Fundaţiei Romania de
Maine, Bucuresti, 2000.
20. Mecu Constantin, Enache Constantin – Economia politică, Editura Fundatiei
Romania de Maine, editia a-II-a, Bucuresti 2000.
21. Manolescu Gheorghe – Monedăa si credit, Editura Fundatiei Romania de Maine,
Bucuresti, 2000.
22. Manolescu Gheorghe, Adriana Diaconescu – Management bancar, Editura Fundaţiei
Romania de Maine, Bucuresti, 2001.
23. Titel Negru – Asigurări si reasigurăari : sinteze si aplicaţii, Editura Fundaţiei
Romania de Maine, Bucuresti, 2003.
24. Titel Negru – Asigurări. Teorie şi metodologie, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti , 2005.
25. Negoita Ion – Aplicatii practice in asigurări, Editura Etape, Sibiu, 2001.
26. Gheorghe Pistol – Marketing, Editura Fundaţiei Romania de Maine,
Bucuresti, 2004.
27. Victor Stoica – Practica pieţei de capital, Editura Fundatiei Romania de Maine,
Bucuresti, 2004.
28. Victor Stoica – Managementul pieţei de capital, Editura Economică,
Bucuresti, 2005.
29. Tanasescu Paul – Asigurari moderne de bunuri si persoane, Editura ASE,
Bucuresti, 2003.
30. Iulian Vacarel, Bercea Florin – Asigurări si Reasigurări, Editura Bucuresti,2002.
78
Legislaţie :
· Legea 136 din 29 decembrie 1995 privin asigurarile si reasigurarile in Romania,
publicata in M.O. nr. 303/ 29 dec. 1995 ;
· Legea nr. 32 din 3 aprilie 2000 privind societatile de asigurare si supravegherea
asigurarilor, publicata in M.O. nr. 148/10 aprilie 2000 ;
· Legea nr. 34/2006 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
201/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si
supravegherea asigurarilor ;
· Legea nr. 172 din 14 mai 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995
privind asigurarile si reasigurarile in Romania, publicata in M.O. Partea I nr. 473 din 26 mai
2004 ;
· Ordinul nr. 113104 din 16 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind unele
masuri referitoare la asiguratorii care nu isi actualizeaza limita minima a capitalului social
varsat ;
· Raportul Anual 2006 – Comisia de Supraveghere a Activitaţii de Asigurare si
Reasigurare.
REVISTE :
Capital, 2002 – 2006 ;
Economistul, 2001 – 2006 ;
Finanţe – Bănci – Asigurări, 2002 – 2006 ;
Tribuna Economică, 2000 – 2006.
Revista de Asigurări PRIMM 2004 – 2006
Piaţa Financiară 2005 – 2006.
Ziarul Financiar , 2004 – 2006.
79
WEBSITEURI UTILE :
www.bnr.ro
www.csa.ro
www.primm.ro
www.bcrasig.ro
www.bcr.ro
www.unsar.ro
www.lasig.ro
INDEX
TABELE SI FIGURI
Tabelul 3.1. – Indicatori calitativi pag.50
Tabelul 3.2 – Punctajul evaluarii indicatorilor pag.50
Tabelul 3.3. – Termene de rambursare a creditului pag 59
Tabelul 3.4. - Aprobarea creditului pag.68
Figura 1.1. - Clasificarea asigurarilor funcţie de domeniul la care se referă pag. 9
Figura 1.2. - Clasificarea asigurărilor in funcţie de forma juridică realizare pag.12
Figura 1.3. - Clasificarea asgurărilor in funcţie de tipul si natura riscului pag.14
Figura 1.4. - Clasificarea asigurărilor in funcţie de sfera geografică pag.15
Figura 1.5. - Clasificarea asigurărilor in funcţie de natura raporturilor dintre asigurat si asigurător
pag.16
Figura 3.1. - Etapele circuitului unui credit pag.55
80