Post on 04-Jun-2018
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
1/26
1
UNIVERSITATEA BUCURESTI
FACULTATEA DE BIOLOGIE
CATEDRA DE FIZIOLOGIE ANIMALA SI BIOFIZICA
PROGRAMUL DE MASTER
NEUROBIOLOGIE
COORDONATOR PROGRAM
PROF. DR. MARIA-LUIZA FLONTA
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
2/26
2
Cuprins
pag
1. Obiectivele programului....................................................................................... 2
2. Importanta programului........................................................................................ 5
3. Contextul stiintific si universitar mondial relevant............................................... 74. Organizarea programului....................................................................................... 7
4.1. Activitati didactice
4.1.1. Programul de nvatamnt.. 7
4.1.2.Echipa de lucru................................................................................................... 8
4.1.3. Prezentarea programelor analitice ale diferitelor discipline.. 9
4.2. Activitati de cercetare asociate in prezent masterului de
Neurobiologie. 24
5. Rezultatele asteptate ale programului..................................................................... 26
1. Obiectivele programului
1.1. Obiectivul programului de studii aprofundate in Neurobiologie este formarea de
specialisti care sa investigheze relatia dintre activitatea nervoasa, cerebrala si procesele
psihocomportamentale (relatia body-mind sau relatia corp-minte).Conexiunea dintre sfera existentei materiale si cea a existentei spirituale a fost tratata intai ca
o problema a gandirii generale, filosofice, intr-o perioada in care lipseau cunostiintele
stiintifice privind functiile sistemului nervos, in care procesele neurale erau numai intuite. S-
au conturat inca de la inceput pozitii filosofice diverse, de la orientari moniste spiritualiste sau
materialiste, la orientari dualiste care. la randul lor, priveau in moduri diferite raportul dintre
cele doua entitati.
Progresul cunoasterii stiintifice, pe de o parte in domeniul neurofiziologiei, iar pe de
alta parte in cel al analizei proceselor psihice, comportamentale a intretinut continuudezbaterea filozofica, furnizand date care atesta legaturi majore intre spirit si materie, care
demonstreaza ca fenomenele neurale sint cel putin acompaniatoare obligatorii, daca nu
determinante ale proceselor psihocomportamentale. De remarcat ca datele stiintifice actuale
sustin mai ales conceptiile filosofice conform carora activitatea psihica este o proprietate
emergenta a celor mai complexe forme de organizare a materiei vii, cum este sistemul nervos.
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
3/26
3
La randul ei, aceasta pozitie filosofica este si cea mai rodnica in stimularea cercetarii in
domeniul neurostiintelor. Astazi un psiholog sau un etolog nu pot realiza o intelegere reala a
campurilor lor specifice de studiu, fara considerarea fenomenelor nervoase subjacente, dupa
cum nu poate fi considerat un adevarat specialist in neurostiinte decat cercetatorul care isi
desfasoara investigatiile sub orizontul fenomenelor psihice in care se integreaza fenomeneleneurale pe care le investigheaza.
Astfel, in perioada moderna, este absolut necesara cunoasterea de catre umanistii -
dedicati traditional studiului psihologic - a proceselor functionale neurale, si de catre
naturalisti a proceselor psihice. Aceasta impletire s-a realizat si se realizeaza prin stransa
comunicare si colaborare dintre cele doua categorii de cercetatori si prin forme speciale de
invatamant cum sint programele de studii aprofundate, studiile doctorale si postdoctorale in
Neurobiologie, organizate in toate marile centre stiintifice si universitare din lume. Infiintarea
master-ului de Neurobiologie in cadrul Facultatii de Biologie a Universitatii Bucuresti a
insemnat un pas important in inscrierea noastra in circuitul stiintific international.
1.2. Dezvoltarea masteratului in neurobiologie, urmat de posibilitatea de a face cercetari in
domeniul biofizicii membranelor din celulele excitabile si neexcitabile, este un exemplu
concret de realizare a reformei invatamantului universitar atat din punct de vedere al
continutului invatamantului, cat si din punct de vedere al formei de instruire.
Faptul ca dezvoltarea masteratului in Neurobiologie in Universitatea din Bucuresti esteuna din prioritatile reformei invatamantului universitar romanesc, este sustinut printre altele,
de lista prioritatilor formulate de Romania pentru a fi finantate de catre Comunitatea
Europeana. Daca se examineaza continutul acestui domeniu, se poate afirma ca
neurobiologia reprezinta una din ultimile provocari ale stiintei: incercarea de a intelege baza
biologica a constiintei si a proceselor mentale prin care omul percepe, actioneaza, invata, isi
aminteste si se gandeste. Sunt aceste procese localizate in zone specifice ale creierului, sau
reprezinta ele o proprietate colectiva emergenta a intregului creier? Daca procesele mentale
pot fi localizate in diferite zone ale creierului, care sunt regulile care stabilesc legatura intreanatomia si fiziologia unei regiuni pe de o parte si functia ei specifica in perceptie, gandire sau
miscare, pe de alta parte? Cum comunica neuronii intre ei? Cum este modificata comunicarea
neurala de experienta?
In prezent se poate incerca gasirea unui raspuns la aceste intrebari la diferite nivele de
organizare:
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
4/26
4
la nivel molecular: o intreaga lume de entitati intramembranare (canale ionice, pompe ionice,
receptori de membrana, mesageri secundari) confera prin distributia si functionarea lor,
specificitatea diferitelor categorii de neuroni (excitatori, inhibitori, etc.)
la nivelul retelelor neuronale: functionarea sistemului nervos se bazeaza pe interconectarea
multipla neuronala. Creierul este un organ care prezinta o complexitate fundamentala (adica,desi pot fi identificate in functionarea creierului conditii initiale deterministe, solutiile spre
care evolueaza comportamentul sunt nedeterministe sau chaotice)
la nivelul functiilor mentale (de la perceptie la atentia selectiva) pentru care s-a reusit cartarea
in zone specifice ale creierului. Acest progres se datoreaza colaborarii intre neurobiologie si
psihologia cognitiva.
d) Comportamentul uman sau animal este expresia activitatii mentale. Studiul
comportamentului, pentru a fi complet, trebuie facut intr-un mod care uneste dimensiunea lui
biologica cu cea sociala.
Prin continutul sau, masterul in Neurobiologie se adreseaza absolventilor din diferite
facultati (biologie, fizica, psihologie, medicina, informatica, electronica,stiinte sociale, stiinte
ale comunicarii, inteligenta artificiala) care se intereseaza de relatia body-mind (corp-
minte).
Daca avem in vedere forma de instruire ideala a studentilor, cea a universitatii
humboldtiene, in care profesorul invata pe studenti facand cercetare, ea poate fi utilizata in
grupurile mici (10 15 studenti) cum sunt cele in care este organizat programul de studiiaprofundate (master). Studentii sunt antrenati in proiectele de cercetare ale catedrei, si unii
dintre ei continua dupa absolvire, lucrarile incepute in cadrul unui stagiu de pregatire a lucrarii
de doctorat.
1.3. Formarea de cercetatori capabili sa lucreze intr-o echipa interdisciplinara ce abordeaza
rezolvarea urmatoarelor probleme: functionarea creierului, transmiterea informatiilor in
interiorul sistemului biologic, comunicarea interindividuala, caracteristicile vietii mentale. Pe
plan mondial exista o miscare stiintifica foarte puternica in acest sens, care raspundecerintelor imperioase a lumii moderne de interconectare a abordarilor naturaliste si umaniste.
Drept rezultat asistam in comunitatile stiintifice avansate la situatii spectaculoase in care au
fost recompensate cu premii Nobel, cercetari neurofizioogice efectuate de psihologi sau,
invers, cercetari psiho-comportamentale realizate de savanti cu formatie primara de naturalist.
Investigatiile in relatia minte-corp, au progresat si progreseaza astazi cu pasi uriasi datorita
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
5/26
5
faptului ca specialistii din cele doua domenii au numeroase cunostinte stiintifice comune. Se
ajunge astfel la formarea de echipe ale caror membri, chiar apartinand unor laboratoare din
tari diferite se pot intelege foarte bine intre ei, datele particulare integrandu-se in explicatii cat
mai cuprinzatoare ale proceselor psihice. Aceasta situatie este in mare masura rezultatul
studiilor de master in Neurobiologie, organizate in numeroase universitati din lume.
1.4. Constituirea unui laborator de cercetare in neurobiologie, care sa ofere absolventilor
universitari posibilitatea de a efectua cercetari competitive pe plan european in domeniul
biofizicii membranelor in celule excitabile si neexcitabile si in acest fel de a sustine lucrari de
doctorat, cu care sa poata intra pe piata europeana a cercetarii, in pozitii de post-doc. Fundatia
Humboldt, spre exemplu, o institutie care sustine cercetarea europeana, ofera finantare numai
pentru persoane care au deja titlul de doctor.
2. Importanta programului pentru:
a. dezvoltarea invatamantului superior romanesc.
In momentul de fata programul de studii aprofundate in Neurobiologie, organizat la
Universitatea din Bucuresti este unic in invatamantul superior din Romania. El se desfasoara
pe parcursul a doi ani universitari. Domeniul neurobiologiei este fascinant din punct de vedere
al cunoasterii omului, pe sine insusi, dar in acelasi timp extrem de dificil de abordat.Fenomene cum sunt perceptia,constiinta, memoria, invatarea, limbajul, nu sunt nici pe departe
pe deplin explicate stiintific.
Programul de master este o veriga foarte importanta in pregatirea unui cercetator stiintific sau
a unui cadru universitar, este "anticamera" pregatirii prin doctorat. Desi intreg sistemul de
educatie universitara trebuie sa aiba o coerenta, masteratul si doctoratul au o coeziune
suplimentara. Una dintre cele mai importante componente a pregatirii prin masterat si doctorat
este lucrul efectiv in cercetare. Cea mai mare parte a timpului, studentii la masterat si doctorat
ar trebui sa si-o petreaca lucrind la teme de cercetare in echipe cu studenti din anii mai mici sicu cadre didactice.
b. dezvoltarea cercetarii stiintifice
Catedra noastra are deja o experienta de peste 16 ani de cercetare in doua domenii: transportul
ionic transmembranar si studiul comportamentului animal. Aceste domenii reprezinta 2 poli
de abordare a problemelor de neurobiologie: cel molecular si cel holist. Se poate incerca
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
6/26
6
rezolvarea problemei biologice a functionarii hipocampului atat in mod analitic, molecularist,
prin caracterizarea proteinelor de transport transmembranar (prin metoda patch-clamp), cat si
in mod sistemic, urmarind modificari de comportament afectiv-emotional ce apar prin
administrarea agentilor chimici, ce s-au dovedit a fi activi in influentarea cineticii canalelor si
pompelor ionice. Se formeaza o echipa interdisciplinara cu biologi, fiziologi, fizicieni, etologi,informaticieni, biochimisti, psihologi care vor dezvolta un limbaj comun si vor fi capabili sa
fertilizeze cu idei din domenii diferite, cercetarea neurobiologica. Transmiterea informatiei in
sistemul nervos central si periferic este o alta tema de cercetare de interes pentru catedra.
Pentru aceasta tema exista premizele unei abordari experimentale: i) cadre didactice din
catedra noastra au afectuat stagii de lucru cu diverse durate in laboratoare de specialitate din
strainatate; ii) exista echipament; iii) beneficiem de colaborarile internationale. Clarificarea
mecanismelor transmisiei sinaptice centrale ar putea contribui la rezolvarea unor anomalii de
comunicare interumana si de adaptare a unor subiecti umani afectati de dezechilibru psihic.
Pe de alta parte, investigarea efectelor unor agenti terapeutici utilizati astazi in mod
empiric (saruri de litiu, acid valproic) si intelegerea mecanismului lor de actiune ar putea
ameliora mult utilizarea lor eficienta in administrarea minimala, care ar feri pacientii de
efectele secundare nocive si ar muta centrul de greutate al tratamentului pe tehnici de
psihoterapie.
c. dezvoltarea social-economica si culturala a tariiNeurostiintele furnizeaza cunostiinte despre capacitatile cognitive ale omului, despre
modul in care performatelel uluitoare ale creierului se pot realiza intr-un spatiu foarte mic si
cu un consum relativ mic de energie. Intelegerea structurii si functionarii sistemului nervos
ofera principii de constructie si organizare foarte eficiente care pot fi utilizate pentru a intelege
fenomene din domeniul vietii sociale sau economice si pe de alta parte pot fi folosite pentru a
influenta, organiza si optimiza in mod rational diferite aspecte ale vietii economice si sociale.
Neurostiintele ofera explicatii pentru intelegerea unor comportamente aberante care apar in
societatea umana (dependenta de droguri, de alcool, inclinatii spre agresivitate, violenta,
psihoze colective) cat si solutii pentru corectarea si minimalizarea efectelor negative aleacestor comportamente asupra individului si societatii.
3. Contextul stiintific si universitar mondial relevant.
Domeniul neurostiintelor este pentru comunitatea stiintifica contemporana, unul din cele care
au polarizat eforturile unora dintre cei mai talentati, chiar geniali cercetatori ai timpului.
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
7/26
7
Francis Crick, premiat Nobel pentru descoperirea structurii ADN-ului, deci unul din fondatorii
biologiei moleculare, s-a orientat n ultimii ani, la Institutul Salk, La Jolla, din California spre
studiul stiintific al constiintei. Matematicieni, cum ar fi Roger Penrose, imagineaz explicatii
ale vietii mentale, pornind de la teorema lui Gdel si conceptele mecanicii cuantice. Filozofi
cum sunt Karl Popper sau John Searle ncearca explicatii dualiste si respectiv pozitiviste aleaceluiasi fenomen.
Pe plan experimental efervescenta nu este mai mica: se studiaza neuroni la nivel
molecular (investigarea entitatilor moleculare responsabile de transmiterea informatiei n
neuron si ntre neuroni prin sinapse), la nivelul retelelor (circuitriei) neuronale, la nivelul
comportamentelor complexe care pot fi localizate n zone specifice ale creierului.
Laboratorul nostru are legaturi cu laboratorul Prof. J. Schwarz din Hamburg, Dr. D.G.
Margineanu de la Union Chimique Belge si Prof. Fernando da Silva de la Universitatea din
Amsterdam, care prin cercetarile lor sunt ntre numele citate din literatura domeniului
neurobiologic. In acelasi timp avem relatii cu laboratoare de Biofizica si Modelare moleculara
foarte active in viata stiintifica internationala, si scopul nostru este de a prelua unele metode
din aceste laboratoare si a le adapta in cercetarea neurobiologica.
4. Organizarea programului
4.1. Activitati didactice4.1.1. Programul de nvatamnt
Semestrul I
Disciplina Ore de curs/sapt Ore lucr practice/sapt
Neurofiziologia comportamentelor motivate
homeostatic (Neuropsihologie I)
2 2
Biofizica membranelor 2 3
Electronica 1 1
Zoopsihologie 2 2
TOTAL 15
Semestrul II
Disciplina Ore de curs Ore lucrari practice
Neurobiofizica 2 3
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
8/26
8
Psihofarmacologie si neurochimie 2 2
Canale ionice 2 2
Prelucrarea datelor 1 1
Etologie umana 2 1
TOTAL 18
Semestrul III
Disciplina Ore de curs Ore lucrari practice
Neurofiziologia proceselor cognitive
(Neuropsihologie II)
2 2
Comunicare si tehnici de manipulare 2 1
Biologia moleculara a neuronului 1 1
Retele neuronale si modelare moleculara 2 2
TOTAL 13
Semestrul IV. Cercetare stiintifica si pregatirea lucrarii finale
4.1.2. Echipa de persoane care asigura desfasurarea masterat-ului de Neurobiologie:
Prof.dr. G.Strungaru, Conf.dr. Dan Mihailescu, Conf.dr. Violeta Ristoiu, Conf.dr. Alexandru Babes, Conf.dr. Bogdan Amuzescu, Conf.dr. Florentina Pluteanu, Lect.dr. Carmen Strungaru, Lect.dr. Speranta Avram, Dr. Dan Otelea, Asist.dr. Beatrice Macri, Asist. Dan Zorzon, CS I Dumitru Popescu.
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
9/26
9
4.1.3. Prezentarea programelor analitice ale diferitelor discipline
Scopul acestui masterat este cel de formare adncit de specialiti n domeniul neurotiinelor.
Orizontul ultim al studiilor respective este descifrarea mecanismelor nervoase ale proceselor
psihocomportamentale. Data fiind complexitatea domeniului, dezbaterile se desfoar pe treinivele. Primul, cu caracter pregnant analitic, este cel al neurotiinelor care abordeaz
fenomenele la nivel celular, membranal, molecular, prin cercetri in vitro. Urmatorul nivel,
cu caracter sintetic, integrativ mai pronunat, dezbate procesele desfurate la nivelul
sistemelor complexe senzoriale i motorii i urmrete bazele nervoase ale comportamentelor
motivate, cu caracter instinctual i ale proceselor cognitive. Acest al doilea nivel face legtura
direct ntre procesele desfurate n organismul intact i fenomenele nervoase. Coninutul
celui de al treilea nivel este reprezentat de date eto-psihologice.
4.1.3.1. Programele analitice ale disciplinelor din primul nivel
BIOFIZICA MEMBRANELOR
1. Membrane biologice. Modelul mozaicului fluid. Tipuri de membrane biologice. Asimetria
2. Termodinamica asamblarii lipidelor. Proprietatile apei. Structuri ale moleculelor amfifile.
Efectul hidrofob. Termodinamica formarii micelelelor. Caracteristicile bistraturilor lipidice.Modele de membrane lipidice. Compozitia chimica a lipidelor.
Structura proteinelor membranare. Reconstituirea proteinelor membranare.
3. Electrostatica membranei. Potentialul de membrana. Potentialul de suprafata. Potentialul de
dipol.
4. Legarea specifica si nespecifica. Efectul sarcinii superficiale. Constanta de legare.
5. Permeabilitate si conductanta. Analiza formala a permeabilitatii si conductantei. Echilibrul.
Permeabilitatea neelectrolitilor. Permeabilitatea electrolitilor. Ecuatia Glodman-Hodgkin-
Katz.6. Canale ionice. Canale formate de antibiotice. Canale comandate de tensiune. Canale ligand-
dependente. Conductanta canalelor. Selectivitatea.
7. Transportul activ. ATP-aze. Lantul transportor de electroni.
8. Transportul cuplat. Transportori. Difuzia facilitata. Difuzia facilitata mediata de ionofori.
Membrane plasmatice, membrane mitocondriale. Eficienta temodinamica.
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
10/26
10
9. Proteine membranare cu structura 3D cunoscuta
9.1. Rodopsine bacteriene. Bacteriorodopsina. Halorodopsina..
9.2. Canale cu structura transmembranara de tip?, multimerice. Porine.
9.3 Proteine membranare de tip ?, monomerice/dimerice. Toxine9.4 Canale ionice. Canalul de potasiu dependent de H+ (KcsA). Canalul de sodiu si potasiu
(NaK). Canalul de K dependent de Ca++. Canale mecano-sensibile (MscL, MscS), receptorul
de acetilcolina
9.5 Aquaporine
9.6 Transportori. Transportorul H+/Cl-. Simporteri de neurotransmitatori. Transportori de
aminoacizi
9.7 Transportori dependenti de ATP.
BIOLOGIA MOLECULARA A NEURONULUI
Partea generala.
Istoricul conceptului de neuroviroze. Leucoencefalite, polioencefalite, panencefalite. Evolutia
tehnologiilor de studiu al infectiilor sistemului nervos.
Mecanisme ale distrugerii neuronale in neuroviroze: actiunea directa a virusului. Infectii
latente, infectii productive. Rolul portii de intrare. Corelatii intre clinica si aspect microscopic.Mecanisme ale distrugerii neuronale in neuroviroze: mecanisme imune. Rolul imunitatii
celulare, umorale. Semnalizare imuna. Infectii cu componenta imuna marcata vs. infectii cu
componenta redusa.
Mecanisme ale distrugerii neuronale in neuroviroze: apoptoza. Necroza vs. apoptoza. Cai de
semnalizare. Cascada de activare a caspazelor. Semnificatia in contextul infectiilor virale.
Mecanisme antiapoptotice. Diferente intre virusurile ARN si virusurile ADN.
Mecanisme ale distrugerii neuronale in neuroviroze: reactii alergice. Modele animale: virusul
encefalomielitei murine Theiler. Modele umane: scleroza multipla. Proteine alergizante dinsistemul nervos.
Partea speciala.
Poliovirusurile: aspecte clinice, anatomopatologice. Evolutia infectiei naturale. Modele
experimentale. Sidromul post-polio.
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
11/26
11
Virusul imunodeficientei dobindite. Organizare genetica. Variante fenotipice. Rolul
principalelor proteine virale. Afectare SNC. Anatomopatologie, mecanisme lezionale.
Afectare neuroni, celule gliale. Molecule virale cu efect neurotoxic.
Panencefalita subacuta sclerozanta. Virusul rujeolos: organizare genetica, proteine virale.
Clinica, anatomopatologie. Caracteristicile virusurilor rujeoloase asociate PESSRabdovirusuri. Structura, organizare genetica. Clinica, anatomopatologie. Ciclul de replicare
virala. Neuroinvazie, neurospecificitate.
Boli provocate de prioni. Boala Creutzfeld-Jacob, boala Creutzfeld-Jacob varianta. Structura
PRPC, PRPSC. Modele de patogenie. Fiziopatologie, neurospecificitate.
Bornavirusurile posibili agenti etiologici pentru afectiuni psihiatrice. Organizare genetica,
proteine virale. Neurotropism, mecanisme ale persistentei. Modelul murin.
Herpesvirusuri. Organizare genetica, structura. Mecanisme ale latentei, reactivarii. Modele
experimentale in vitro, in vivo.
CANALE IONICE
Scopul cursului de Canale Ionice este prezentarea fiziologiei si fiziopatologiei mecanismelor
de transport prin membrana celulara, in particular a neuronilor. Cursul este structurat in trei
parti distincte: introducerea consta in descrierea metodelor biofizice, electrofiziologice si de
biologie moleculara folosite in studiul canalelor ionice, urmeaza prezentarea diferitelor familiide canale ionice (operate electric, chimic, termic, etc) cu accentuarea rolului acestora in
cadrul fiziologiei celulare, iar in final se urmareste corelarea canalelor ionice cu o serie de
manifestari patologice ale sistemului nervos. Ordinea cursurilor este urmatoarea:
Cursul 1. Introducere. Sunt descrise mecanismele generale de transport transmembranar cu
exemplificari. Se prezinta structura membranei celulare, sunt descrise fosfolipidele si
proteinele membranare. Sunt introduse canalele ionice ca proteine membranare integrale si
sunt descrise conceptele de operare, selectivitate, flux ionic.
Cursul 2. Tehnici de biochimie si biologie moleculara aplicate canalelor ionice.Se discutatehnici de purificare biochimica a canalelor exemplificandu-se prin receptorul nicotinic pentru
acetilcolina. Urmeaza descrierea tehnicii de clonare a canalelor si de exprimare a canalelor
ionice in sisteme heterologe (celule embrionare umane renale, ovocited e Xenopus, etc).
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
12/26
12
Cursul 3. Tehnici electrofiziologice.Este descrisa tehnica inregistrarilor extracelulare, apoi se
introduce tehnica de voltage-clamp pe axonul gigant de calamar. Tehnica de patch-clamp este
prezentata in detaliu.
Cursul 4. Canele de sodiu si potasiu ale axonilor. Sunt prezentate canalele de sodiu si potasiu
ce intervin in generarea si propagarea potentialului de actiune, precum si modelul Hodgkin-Huxley al potentialului de actiune.
Cursul 5. Canale de calciu. Este prezentata familia canalelor de calciu operate electric si rolul
acestora in contractia musculara, secretie si reglarea activitatii altor canale ionice.
Cursul 6. Canale de potasiu. Familia canalelor de potasiu operate electric este extrem de
diversa. Ssunt descrise diferitele subfamilii, proprietatile lor farmacologice si rolul canalelor
de potasiu in codificarea intensitatii stimulilor in frecventa si in adaptarea neuronala.
Cursul 7. Canale operate electric ale sinapselor rapide. Exemplul clasic de astfel de canal
este receptorul nicotinic pentru acetilcolina. Este prezentata jonctiunea neuro-musculara si
etapele transmiterii chimice. Sunt descrise apoi sinapsele din sistemul nervos central si
mediatorii excitatori (glutamatul) si inhibitori (GABA, glicina).
Cursul 8. Modularea canalelor ionice. Acest capitol este consacrat cailor de semnalizare
intracelulara implicate in modularea activitatii canalelor ionice. Sunt prezentati mesagerii
secunzi (AMP-ul ciclic, diacil glicerolul, etc) si protein kinazele importante, precum si rolul
lor in fiziologia unor procese celulare.
Cursul 9. Canale ionice si traducerea senzoriala. O diversitate de canale ionice, in specialcele din familia TRP (transient receptor potential) participa la procesul de traducere
senzoriala, prin care stimulii sunt detectati de terminatii nervoase specializate. Sunt discutate
procesele moleculare din traducerea vizuala, auditiva, termica, etc
Cursul 10. Canale ionice implicate in nociceptie. Perceptia stimulilor ce induc senzatii
dureroare prezinta un interes clinic enorm. Sunt descrise canale ionice exprimate in
terminatiile nociceptive cutanate si viscerale si modularea acestora in stari inflamatorii si
neuropatice.
Cursul 11. Canalopatii (1). Este introdus conceptul de canalopatie maladie asociata cudisfunctia unor canale ionice. Sunt prezentate maladii ale sistemului muscular striat si cardiac.
Cursul 12. Canalopatii (2). Sunt discutate maladii ale sistemului nervos datorate mutatiilor
unor canale de sodiu si potasiu neuronale (migrene, forme de epilepsie, etc).
Cursul 13. Canalopatii (3). Sunt prezentate mecanismele moleculare ale unor maladii non-
neuronale: diabet, fibroza chistica.
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
13/26
13
NEUROBIOFIZICA
Principiile fizice ale potentialului transmembranar
difuzia si conductivitatea electric a solutiilor apoase
echilibrul electrochimicmasurarea potentialului de repaus n celule vii
ecuatia Nernst-Planck si ecuatiile Goldman-Hodgkin-Katz
Potentialul de actiune al nervului
nregistrarea potentialului de actiune al nervului cu electrozi extracelulari
originea potentialului de actiune: fenomene electrice sau reactii chimice? experientele lui
Hodgkin cu blocaj la rece al conducerii nervoase
Modelul Hodgkin-Huxley
teoria sodiului n explicarea potentialului de actiune
circuitul electric echivalent al membranei axonale
experimente de voltage-clamp pe axonul gigant deLoligo
interpretarea dependentei de timp si potential a conductantelor ionice
predictiile modelului
Tehnici electrofiziologice moderne si teoria canalelor ionice
metoda patch-clamp, analiza de fluctuatii, curenti de gating
permeatia: conductant si selectivitate, modele de permeatie (de electrodifuzie, bazate pe
ecuatia Nernst-Planck, si de salt peste bariere teoria Eyring), energia Born, serii de
selectivitate Eisenmann
gating: modele cinetice de canale ionice (Markov si fractale)
modificatori ai gating-ului si blocanti: pH, Ca2+, anestezice locale, dependenta de voltaj a
blocului
Structura moleculara a canalelor ionice
arhitectura canalelor voltage-gated: domenii functionale
experimente de mutageneza: corelatii structura-functie
metode structurale, simulari de dinamica moleculara
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
14/26
14
Transmitere si integrare sinaptic
transmisia sinaptic: sinapse rapide si modulatorii, fenomene pre- si postsinaptice, potentarea
si inhibitia de scurt si lung durat, mecanismele memoriei
integrarea n sistemul nervos central, constantele spatiale si temporale ale dendritelor si
corpilor neuronali, retele neuronale
Canale ionice implicate n diferite tipuri de sensibilitate
considerente energetice n transductia senzorial: sensibilitti limitate clasic si cuantic
fenomene la nivelul receptorilor: transductie, amplificare, semnalizare
fotoreceptia si procesarea informatiei vizuale, alte tipuri de sensibilitate
NOTIUNI INTRODUCTIVE DE ELECTRONICA. APLICATII IN BIOLOGIE
(FIZIOLOGIE)
Cursul Notiuni Introductive de Electronica. Aplicatii in Biologie (Fiziologie) isi propune
sa familiarizeze studentii Facultatii de Biologie (si nu numai) cu notiunile de baza ale
electronicii, cu normele de tehnica securitatii muncii si acordarea primului ajutor, cat si
incurajarea acestora in depanarea unor defectiuni de dificultate medie, aparute in cadrul
laboratoarelor in care acestia isi vor desfasura activitatea.
Norme de tehnica securitatii muncii si acordarea primului ajutor in caz de electrocutare;
Notiuni generale despre: curent, tensiune, rezistenta si relatii dintre acestea;
Surse de alimentare domeniul tensiunii alternative:sigurante fuzibile, filtre de retea,
transformatoare, etc;
Aparate de masura si control folosite in electronica: multimetrul digital, osciloscopul, scule;
Surse de alimentare domeniul tensiunii continue: redresare, filtrare, stabilizare:
Rezistorul, circuit serie, circuit paralel,
Divizorul de tensiune,Dioda,
Capacitorul,
Tranzistorul,
Amplificatorul operational;
Traductori: termocuplul, elementul Peltier, diverse sonde de masurare;
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
15/26
15
Tehnici de realizare a unor circuite electronice: programul Eagle, realizarea cablajelor
imprimate.
Fiecare curs este sustinut de un laborator cu aplicatii practice
4.1.3.2. Programele analitice ale disciplinelor din cel de al doilea nivel
Cunostintele de neurobiologie a sistemelor si a proceselor psihocomportamentale li se predau
studentilor de la masteratul de neurobiologie n dou sectiuni care se succed, fiecare de cte un
semestru. n prima sectiune, intitulat Neurofiziologia comportamentelor motivate se
prezint problematica sistemelor senzoriale si motorii si neurobiologia comportamentelor de
tip instinctual. Cea de a doua sectiune este intitulat Neurofiziologia proceselor cognitive.
Evident, nu exist o linie de demarcatie foarte net ntre cele dou sectiuni si acest lucru se
relev n predarea general a cunostintelor respective.
Avnd n vedere ca masteratul de neurobiologie se adreseaza n mod deosebit biologilor, n
cadrul fiecrui capitol din aceste cursuri se face o prezentare general etologic i psihologic
a domeniului i se pune accentul pe utilizarea modelelor animale n investigaiile
psihocomportamentale.
NEUROBIOLOGIA COMPORTAMENTULUI MOTIVAT HOMEOSTATIC
Obiective:
Cunoasterea modului specific de functionare al sistemului nervos si analizatorilor in timpul
unor comportamente (alimentar, de orientare in mediu, de luare a unei decizii).
Intelegerea mecanismelor integrative de control nervos al comportamentului.
Investigarea bazelor fiziologice ale unor modele simple de comportament.
Programa analitica:
Studiul fiziologiei sistemului nervos i a analizatorilor.Se va urmri prezentarea modului n care sistemul nervos si analizatorii intervin in reliazarea
unor modele concrete de comportament, astfel incat sa se realizeze o corelatie intre datele
generale de fiziologie si semnificatia lor in comportament.
Se va pune accent pe urmatoarele teme:
Bazele fiziologice ale functionarii celulei nervoase.
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
16/26
16
Transmiterea sinaptica. Implicatii comportamentale.
Rolul informatiilor vizuale in influentarea comportamentului.
Rolul analizatorului auditiv in determinarea comportamentului.
Mecanismele moleculare ale sensibilitatii nociceptive.
Circuitele nervoase ale luarii unei decizii.Mecanismele celulare ale controlului motor.
Lucrari practice:
Realizarea unei culturi primare de neuroni din ganglionii spinali.
Tehnica patch-clamp Programul SimPatch.
Neurobiologia inflamatiei.
Comportamentul de orientare in mediu. Influente farmacologice.
Bibliografie selectiva:
Walter Boron,MEDICAL PHYSIOLOGY, W.B. Saunders Company,2005
Arthur C. Guyton, John E. Hall, Textbook of Medical Physiology,W.B. Saunders Company,
2005
Nicholls JG, Martin A.R, Wallace B.G, Fuchs P.A, From Neuron to Brain, Sinaues
Associates, Inc., 2001Eric R. Kandel, James H. Schwartz, Thomas M. Jessell, Principles of Neural Science,
McGraw-Hill Medical, 2000
NEUROFIZIOLOGIA PROCESELOR COGNITIVE
I Bazele biologice ale conceptului de reprezentare i ale comportametelor orientate
spre un scop, obiect esenial al neurotiinelor cognitive.
II Mecanismele de control al tonusului cortical. Sistemele modulatorii difuze. Strile de
veghe i de somn. Tonusul cortical i contiena.
III Mecanismele cerebrale ale starilor afectiv- emotionale
Rolul biologic al afectivitatii
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
17/26
17
Afectivitatea i cogniia
Conceptul de sistem limbic. Circuitul lui Papez
Frica i anxietatea implicarea complexului amigdalian
Furia i agresivitatea implicarea hipotalamusului, amigdalei, a structurilor mezencefalice.
Serotonina, testosteronul i agresivitateaStrile de plcere recompensatorii. Autostimularea i sistemul dopaminergic
Cortexul cingular i orbitofrontal i afectivitatea. Psihochirurgia afectivitii
IV Mecanismele cognitive de prelucrare primara a informatiilor.
Neurobiologia senzaiilor, percepiilor, reprezentrilor. Ariile corticale senzoriale i motorii
primare i de ordin superior; ariile corticale de asociaie. Agnoziile
V Mecanismele cognitive de prelucrare secundara a informatiilor
V. 1 nvarea i memoria
Aspecte psihocomportamentale. Tipuri de nvatare memorie
Localizarea cerebrala a proceselor de nvatare memorie. Teoria echipotentialitatii. Teoria lui
Hebb. Retelele de procesare distribuita n paralel(PDP). Localizarea engramelor n sistemele
senzoriale specifice. Lobul temporal i memoria declarativ. Funciile mnezice ale
hipocampului memoria de lucru spaial i relaional. Localizri diencefalice ale memoriei
de lucru. Neocortexul i memoria de lucru cortexul prefrontal i cortexul lateralintraparietal. Memoria nedeclarativa procedurala: rolul amigdalei, cerebelului, corpilor
striati.
Mecanismele celulare moleculare ale nvatarii memoriei.
Plasticitatea sistemului nervos. Dezvoltarea ontogenetica a sisemului nervos. Geneza
neuronilor i a conexiunilor interneuronale. Eliminarea de celule i sinapse. Rearanjarea
sinaptic n funcie de activitate. Mecanismele elementare ale plasticitii sinaptice n cortexul
cerebral. Procesele de recuperare morfofuncional n sistemul nervos dup leziuni.
nvatarea neasociativa habituarea i sensibilizarea la Aplysia.nvatarea asociativa conditionarea clasica la Aplysia.
Plasticitatea sinaptic i nvarea memoria la vertebrate. DTL n cerebel. PTL i DTL n
hipocamp
Bazele moleculare ale memoriei de termen lung
Tulburari ale nvatarii - memoriei
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
18/26
18
V.2 Limbajul
Limbajul i cogniia
Mijloacele de comunicare la animale i problemele originii animale a limbajului uman
Neurobiologia limbajului
Afaziile i alexiile i anatomia limbajului. Predominanta emisferica pentru limbaj. Conditiasplit brain
Alte aspecte psihocomportamentale corelate cu asimetria morfofunctionala a emisferelor
cerebrale
V.3 Atenia. Gndirea i imaginaia. Luarea de decizii.
Mecanismele neurofiziologice ale atentiei
Implicarea ariilor de asociaie temporale n memorie i comportamenul instinctual
Implicarea ariilor de asociaie parietale n procesarea senzorial superioar i n limbaj
Implicarea ariilor de asociae forntale n elaborarea strategiilor i a planurilor de micare
VI Bolile mintale i creierul
Substratul nervos al anxietatii, depresiei, schizofreniei.
VII Abuzul de droguri psihotrope i circuitele recompensatorii cerebrale
Principiile de baza ale actiunii drogurilor. Toleranta la droguri. Mecanismele dependentei dedroguri.
RETELE NEURONALE SI METODE DE SIMULARE MOLECULARA A
BIOSISTEMELOR
Calculul neuronal, paradigma inteligentei artificiale.
Elemente de algebra liniara necesare in calculul neuronal.
Structura si functionarea neuronului formal.Perceptronul standard: functionare, limite, instruire.
Retele neuronale cu mai multe straturi.
Instruirea retelelor neuronale nerecurente. Metoda retropropagarii
Retele neuronale recurente de tip Hopfield. Energia retelei. Instruire
Competitie si autoorganizare. Retele de tip Kohonen.
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
19/26
19
Neuronul statistic. Masina Boltzmann.
Teoria rezonantei adaptative.
Retele neuronale optice. Cognitronul. Neocognitronul
Modelarea biosistemelor. Principii. Forte fizice. Forte speciale.
Simularea moleculara dinamica si stochasticaStructura unui program standard de simulare (CHARMM, GROMOS)
Aplicatii
NEUROCHIMIE SI PSIHOFARMACOLOGIE
Obiective:
Cunoasterea modului specific de activare/inactivare a receptorilor membranari.
Mecanismul de actiune a neurotransmitatorilor (dopamina, serotonina, acetilcolina,
adrenalina)
Farmacologia (farmacocinetica si farmacodinamica) agentilor aplicati in tratamentul bolilor
psihice:schizofrenie, depresie, dementa senila.
4. Tehnica de drug design aplicata agentilor psihofarmacologici
In cadrul acestui curs se va pune accent pe urmatoarele teme:
Rolul fiziologic si implicatii in patologia sistemului nervos central al neurotransmitatorilor.Tipul si rolul receptorilor membranari in fiziologia si patologia sistemului nervos central.
Mecanismele de producere a depresieie si tratamentul depresiei
Mecanismele de producere a schizofreniei si tratamentul acesteia
Boala Alzheimer- producere si tratament
Tehnici de chimie computationala aplicate in vederea obtinerii de noi agenti farmacologici
utilizate in aceste patologii.
Lucrari practice:Modelarea si minimizarea agentilor psihofarmacologici.
Metoda QSAR-determinarea relatiei structura-chimica activitate biologica pentru agentilor
psihofarmacologici.
Determnarea energieie de legare a neurolepticelor la situsul activ al receptorilor dopaminergici
si serotoninergici
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
20/26
20
Utilizarea bazelor de date ce contin receptori membranari.
Bibliografie selectiva:
1. S. Avram, A.Milac, ML Flonta Computer-aided drug design for typical and atypical
antipsychotic drugs. A review of application of QSAR and combinatorial chemistry methods-
tools for new antipsychotics design, Current Computer-Aided Drug Design, 2005, 1: 347-364.
12. S Avram, A-L.Milac, A.Dabu and M.L. Flonta, Computer-aided drug design applied to
beta and gamma secretase inhibitors perspectives for new Alzheimer disease therapy-
review,Current Enzyme Inhibition, 2005,.
3. H.P Rang, M.M. Dale, Fourty Edition Pharmacology, Churchill Livingstone Ed., 1999.
PRELUCRAREA DATELOR
Subiecte principale:
Date experimentale
principiile fizice ale msurtorilor, mrimi si unitti de msur, constante fizice
proiectarea experimentelor, erori sistematice si aleatoare, acuratete si precizie
achizitia si procesarea datelor; procesare analogic, convertoare AD/DA
Statistica descriptiva
numrare, ordonare si sortare, variabile si variate, distributii de frecvent, diviziuni (quartile,
etc.), asimetrie si kurtoz, esantione si populatii
Indicatori de tendint central (medii, median, mod, interval de variatie) si variabilitate
(variant, deviatia standard)
Distributii de probabilitate
procese stochastice vs. deterministe, evenimente, probabilitate, esantionareprobabilitati compuse, conjunctia si disjunctia
distributii de probabilitate de esantionare: binomial, normal, Poisson
Estimarea si testarea ipotezelor statistice
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
21/26
21
valoarea medie asteptat aleator, ipoteza nul si ipoteza de lucru, ipoteze
directionale/nedirectionale, teste de semnificatie statistica, intervale de confidenta
distributia t: esantioane independente, testul neparametric Mann-Whitney, esantioane corelate,
testul Wilcoxon al rangurilor cu semn
distributia chi-patrat, testul exact Fisher
Introducere n analiza de varianta distributia F
one-way ANOVA pentru esantiane independente, testul Kruskal-Wallis
one-way ANOVA pentru esantioane corelate, testul Friedman
two-way ANOVA
Introducere n corelatie si regresie
corelatie liniara, coeficientul de corelatie produs-moment Pearson, corelatie-covariatie, cauz
si efect
regresia liniara
Introducere n procesarea numerica a semnalelor
transformata Fourier: teorie, algoritmi DFT si FFT, domeniile timp si frecvent, spectre de
putere
semnale periodice, cross-corelatie si autocorelatie, convolutie liniar si circular, deconvolutietransformatele Laplace si Hilbert
filtre numerice recursive si nerecursive, filtre cu rspuns finit la impuls (transversale si DFT)
Algoritmi recursivi n procesarea datelor si aplicatii
algoritmi de minimizare n fitarea datelor
distributii de probabilitate ale evenimentelor aleatoare, lant de evenimente aleatoare, modele
Markov si fractale, aplicatii ngating-ul canalelor ionice
metode de probabilitate maxima
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
22/26
22
4.1.3.3. Programele analitice ale disciplinelor din cel de al treilea nivel
ZOOPSIHOLOGIE
Diferente intre abordarea etologica si cea psihologica a comportamentului animal. Avantaje si
dezavantajele abordarii unilaterale.Aplicabilitatea studiilor de zoopsihologie in psihofarmacologia experimentala, neuro-psiho-
fiziologie si alte domenii inrudite
Probleme metodologice generale:
formularea unei ipoteze, identificarea si/sau imaginarea unor modalitati de verificare a
ipotezei de lucru, pre-testarea ipotezei, ajustarea metodologiei, testarea propriu-zisa,
interpretarea datelor si corectarea ipotezei initiale.
alegerea speciei optime si a conditiilor optime de intretinere si investigare in raport cu
interesul stiintific pentru un anumit aspect comportamental
selectarea bateriilor de teste de laborator tipuri de testare, avantaje si limite
controlul variabilelor si implicatiile profunde pe care acestea le au asupra rezultatelor
cercetarii zoopsihologice
Comportamentul spontan sursa esentiala de informatie pentru construirea unui model
realistic de investigare in zoopsihologie
Relatia dintre reactivitatea emotionala si performanta necesitatea pretestarii subiectilor
pentru stabilirea profilului emotional
Motivatia asigurarea unui nivel optim normo-motivational.
Capacitati cognitive si mnezice importanta selectarii unor teste care sa nu contravina
caracteristicilor perceptiv/cognitiv/adaptative ale speciei investigate
Legatura inevitabila efectele interactiunii complexe (captivitate, contentie, manipulare)
dintre subiectul animal si cercetator asupra rezultatelor cercetarii. Studii dublu orb
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
23/26
23
ETOLOGIE UMANA
1. Baze teoretice ale etologiei umane Adaptari filogenetice si culturale
2. Metodologie in cercetarea etologica umana culegerea de date, tratarea comparativa
transculturala si trans-specifica, quantificarea datelorUniversale ale comportamentului uman
Homo sapiens sapiens Clasa Mammalia, Ordinul Primata
Comportament parental/filial; consecintele modernizarii asupra dezvoltarii fizice, psihice si
comportamentale aspecte patologice
Homo ludens neotenia comportamentala
Dezvoltarea ontogenetica a comportamentului uman curiozitate si joc
Omul fiinta sociala si teritoriala
Criteriile si limitele grupului social uman: familia extinsa, familia nucleara, grupul etnic,
religios, profesional, etc. Modalitati de semnalizare a apartenentei la grup (ritualuri, traditii,
limbaj, etc).
Cooperare, altruism/egoism determinisme biologice si/sau culturale?
Originea si functiile proprietatii private in extenso
Omul intre identitate si anonimat
Rang social, dominanta. Supunerea la norma, consecinte.
Omul intre iubire si uraMonogamie versus poligamie. Sexualitate si agresivitate. Particularitati ale agresivitatii umane
Homo locvens
Comunicarea verbala si non-verbala intre continuitate filogenetica si inovatie
Homo esteticus
Origini si evolutia simtului estetic. Arta ca mijloc de comunicare. Etologia muzicii, dansului
si creatiei lirice
COMUNICARE SI TEHNICI DE MANIPULARE PRIN MASS-MEDIA
Tipuri si caracteristici ale comunicarii inter-umane. Ierarhizarea dupa principiul
adevarat/discutabil a diferitelor tipuri de informatii. Diferente intre comunicarea
interindividuala si cea prin media.
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
24/26
24
Nevoia de cunoastere si de integrare sociala, conformarea la norma, competitia pentru statut
social - fundamente al tehnicilor de manipulare.
Evolutia ontogenetica a tehnicilor naturale de manipulare.
Utilizarea declansatorilor naturali in manipulare:
stimularea afectiv-emotionala cognitiva si polisenzorialainvocarea familiei, a grupului social, semnalizarea nevoii de protectie / a capacitatii de a
proteja
accentuarea avantajelor / dezavantajelor afilierii,
sugerarea succesului reproductiv, social, politic, economic garantat.
Carisma si psihologia multimilor discursul politic si elementele non-verbale prin care este
realizabila manipularea. Reflectarea politicului in presa si televiziune
Manipularea economica reclamele comerciale audio, video si audio-video:
publicul tinta
teme predilecte pe categorii de produse
tiparul feminin si cel masculin in reclamele comerciale
elemente suplimentare: sunet, culoare,
Intre rigoare stiintifica si exploatare estetica postere, prezentari powerpoint, reclama de carte
- un domeniu in plina dezvoltare al manipularii interesului.
Valori pozitive si negative ale manipularii
4.2. Activitati de cercetare asociate in prezent masterului de Neurobiologie.
1. Model structural al TRPM7 (canal cationic neselectiv); Dan Mihailescu si Bogdan
Amuzescu
2. Efectele calciului intracelular asupra ASIC1A (canal de Na sensibil la pH); Bogdan
Amuzescu si Dan Mihailescu
3. Rolul aminoacizilor hidrofobi in stabilitatea si structura lizozimului; Dan Mihailescu
4. Structura si dinamica trasportorului de serotonina; Dan Mihailescu
5. Structura si dinamica gp120 (glicoproteina implicata in transmiterea SIDA); Dan
Mihailescu
6. Efectele neuroprotectoare ale baicaleinei intr-un model de citotoxicitate indusa de NGF;
Bogdan Amuzescu
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
25/26
25
7. Raspunsul neuronilor senzitivi primari in cultura la stimuli acizi; Bogdan Amuzescu
8. Modelarea matematica a membranelor excitabile; Bogdan Amuzescu
9. Identificarea canalelor ionice tinta pentru actiunea unor agenti antiinflamatori, in sectiuni de
ganglioni dorsali spinali mentinute in cultura; Maria-Luisa Flonta si Nicoleta Neacsu
10. Interactiune hiperforinei si hipericinei cu membrana celulara. Semnificatie pentru efectulterapeutic antidepresiv; Maria-Luisa Flonta si Beatrice Macri
11. Rolul curentului activat de hiperpolarizare (Ih) in nociceptie; Florentina Pena
12. Analiza curentului indus de substanta P in neuronii din ganglioni dorsali spinali cultivati
in diferite conditii inflamatorii; Maria-Luisa Flonta si Gabriela Stanila
13. Efectul neurotrofinelor asupra sensibilitatii la frig a neuronilor din ganglionii spinali in
cultura; Alexandru Babes, Ramona Linte
14. Testarea proprietatilor antiinflamatorii ale unor extracte vegetale asupra neuronilor din
ganglionii spinali. Violeta Ristoiu
15. Evaluarea cineticii canalelor de K+dependente de voltaj din neuronii spinali de sobolan
mentinuti in conditii de hipoxie/hiperglicemie si NGF/GDNF. Violeta Ristoiu
16. Evaluarea cineticii canalelor de de Na+ dependente de voltaj din neuronii spinali de
sobolan mentinuti in conditii de hipoxie/hiperglicemie si NGF/GDNF. Violeta Ristoiu
17. Evaluarea cineticii a receptorului din neuronii spinali de sobolan mentinuti in conditii de
hipoxie/hiperglicemie si NGF/GDNF. Violeta Ristoiu
18.Predictia activitatii biologice a neurolepticelor tipice prin metoda QSAR (relatie structurachimica-activitate biologica). Speranta Avram
19.Predictia activitatii biologice a neurolepticelor atipice prin metoda QSAR (relatie structura
chimica-activitate biologica). Speranta Avram
20.Generarea de noi agenti farmacologici cu efect antidepresiv prin utilizarea chimiei
combinatoriale. Speranta Avram
21. Calculul energiei de formare pentru complexele receptor membranar-agent
psihofarmacologic prin docare energetica. Speranta Avram
22. Simularea unui bistrat lipidic plan; Dumitru Popescu
23. Structura melodica a limbajului uman studii transculturale; Carmen Strungaru
24. Valente emotionale ale sunetelor muzicale; Carmen Strungaru
25. Structuri melodice primordiale studii trans-specifice; Carmen Strungaru
26. Motherese - comunicarea vocala mama / copil (pui) elemente nonverbale si analiza
melodica trans-specific si trans-cultural; Carmen Strungaru
8/14/2019 prezentare_master_neurobiologie
26/26
27. Studiu transcultural vocalizari preverbale (ganguritul) si semnificatie bio-lingvistica;
Carmen Strungaru
5. REZULTATELE ASTEPTATE ALE PROGRAMULUI.
Consideram ca realizarea programului va avea urmatoarele efecte:
5.1. Instructia studentilor ce frecventeaza programul de master in Neurobiologie este mai
eficienta si utila, cand se asociaza unui program de cercetare coerent. Se poate realiza
educarea lor in spiritul unei cercetari riguros conduse, pentru a-i familiariza cu interpretarea
rezultatelor experimentale, cu inlaturarea surselor de artefacte, cu caracteristicile muncii
experimentale intr-o echipa multidisciplinara.
Printre obiectivele pe care mai incercam sa le atingem sunt: formarea unui cercetator cu
aptitudini de a lucra independent si in echipa multidisciplinara; dezvoltarea spiritului
imaginativ si critic fata de rezultatele stiintifice publicate in reviste de specialitate; dezvoltarea
capacitatilor de comunicare stiintifica in scris si oral pentru a scrie lucrari stiintifice si
prezenta comunicari; dezvoltarea capacitatilor de a obtine finantari pentru proiecte si
deprinderea modului de redactare a acestor proiecte.
5.2. Studenti din diferite domenii (biologie, biochimie, fizica, psihologie, ingineri decalculatoare, filosofie) invata sa comunice intre ei, facilitand un dialog care in momentul de
fata este inca deficitar in domeniul neurostiintelor. Abordarea pozitivista sau dualista a
problemei constiintei este in mare masura, inca reprezentata de naturalisti, repectiv umanisti,
intre care cel mai adesea nu exista nici un fel de comunicare, desi subiectul de interes este
acelasi: functionarea creierului si viata mentala a omului.
5.3. Majoritatea masteranzilor care au absolvit programul de Neurobiologie lucreaza in
laboratoare de specialitate in tara si multi dintre ei in laboratoare competitive din Europa siSUA. Avand in vedere integrarea Romaniei in UE, consideram ca producem specialisti care se
pot integra imediat in laboratoare de cercetare stiintifica in intreaga lume, deci producem o
marfa care se cauta.