ADAPTABILITATEA FIRMELOR SI MUNCITORILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARA DIN ROMNIA LA NORMATIVA DE SIGURANTA SI SANATATE LA LOCUL DE MUNCA

ACTIVITATI PRINCIPALE DESFASURATE Activitatea 5.1. Investigare statistica la nivelul managementului firmelor telefonic si vizite Activitatea 5.2. Investigare statistica la nivelul lucratorilor din productie vizite Elaborarea hartilor de riscuri Elaborarea manualelor de bune practici Diseminarea rezultatelor prin cursuri si seminarii

STUDII REALIZATE

STUDII REALIZATE

INDUSTRIA ALIMENTARA DIN ROMANIA IN CIFRE

INDUSTRIA ALIMENTARA DIN ROMANIA IN CIFRE

HARTA RISCURILORHarta Riscurilor este parte a unei metodologii de analiza si un instrument care ajuta companiile sa-si prioritizeze interventiile pentru imbunatatirea conditiilor de munca, reducerea riscurilor si evitarea accidentelor de munca. Harta riscurilor trebuie sa permita identificarea riscurilor derivate din procesul de productie, specificand sursa, lucratorii expusi si potentialele daune.

CULEGEREA INFORMATIILOROBSERVARE

SONDAJE

LISTA DE VERIFICARE (CHECK LIST)

EVALUAREA RISCURILORRiscurile identificate au fost evaluate doar in functie de criteriul severitatii daunelor pe care le pot provoca asupra sanatatii lucratorilor pentru aprecierea criteriului probabilitate neexistand suficiente date

S E V E R I T A T E AMICALeziuni superficiale: taieturi, zgarieturi si echimoze, prurit, etc.MEDIELaceratii, arsuri, intinderi, entorse, fracturi minore, hipoacuzie temporara, dermatite, astm, tendinite, contracturi musculare si, in general, orice afectiune care poate cauza incapactate temporara de munca.MAREAmputatii, fracturi majore, intoxicatii grave, hipoacuzie permanenta, leziuni multiple, cancer si, in general, orice leziune sau afectiune care poate cauza invaliditate, incapactate totala de munca sau deces.

ANALIZA RISCURILOR SPECIFICELOCALIZARECAUZE PRINCIPALEMASURI GENERALE DE PREVENIREECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIEINFORMAREA SI INSTRUIREA LUCRATORILORCONSULTAREA SI PARTICIPAREA LUCRATORILORSUPRAVEGHEREA SANATATII LUCRATORILORCOORDONAREA ACTIVITATILORPROTECTIA CATEGORIILOR SENSIBILE LA RISCURI

MASURI DE PREVENIRE SPECIFICE SECURITATII SI IGIENEI MUNCIISPATIILE DE MUNCAECHIPAMENTELE DE MUNCAECHIPAMENTE AUXILIARE DE RIDICAT SI TRANSPORTREGULI SSM PENTRU DEPOZITEINSTALATII ELECTRICEMASURI DE URGENTA SI PRIM AJUTORSEMNALIZARE SSMZGOMOTVIBRATIICONDITII TERMO-HIGROMETRICEAGENTI CHIMICIAGENTI BIOLOGICIMUNCA IN SPATII INCHISE SI/SAU IZOLATEMUNCA IN CAMERE FRIGORIFICE SI CONGELATOARE

MASURI DE PREVENIRE SPECIFICE ERGONOMIEI SI PSIHOSOCIOLOGIEI MUNCII MANIPULAREA MANUALA A MASELORPOZITII DE LUCRU FORTATEMISCARI REPETITIVEINCARCATURA MENTALAORGANIZAREA SI CONDUCEREA MUNCII

REZULTATELE STATISTICEGrafic 1. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila SEXUL.Unitate de masura: % din chestiuonareUnitate de masura: % din chestiuonare

Grfico1

0.0086

0.0946

0.5957

0.2839

0.0172

Hoja1

16 - 1819 - 2526 - 44peste 45Nu stiu/ Nu raspund

0.86%9.46%59.57%28.39%1.72%

Grafic 3. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila STUDIIUnitate de masura: % din chestiuonareSursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

Grfico1

0.0925

0.2215

0.2129

0.471

0.0022

Unitate de masura: % din chestionare

Hoja1

Sub un anIntre 1 si 2 aniIntre 2 si 5 aniPeste 5 aniNu stiu/ nu raspund

9.25%22.15%21.29%47.10%0.22%

Grafic 7. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila FORMARE SSM LA LOCULDE MUNCA ANTERIORSursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date pentru Harta riscurilor.Unitate de masura: % din chestionareExamenul medical periodic: 98,49%Utilizarea E.I.P.: 98,06%

Grfico1

0.3376

0.3699

0.2172

0.0409

0.0344

Hoja1

Da, suficientaDa, dar insuficientaNu, dar nu exista pericolNu, si existau riscuriNu stiu/ nu raspund

33.76%36.99%21.72%4.09%3.44%

Grfico1

0.6065

0.3591

0.0194

0.0151

Unitate de masura: % din chestionare

Hoja1

Activitatea este siguraS-ar putea imbunatati nivelul de securitateNu stiu daca este sigura sau nuNu stiu/ nu raspund

60.65%35.91%1.94%1.51%

PRINCIPALELE RISCURI PROFESIONALE INDICATE DE LUCRATORI:

Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare, etc.) 86,24%Taieturi sa intepaturi datorate folosirii uneltelor de mana (cutite, etc) 75,48% Suprasolicitare si/sau miscari repetitive, pozitii fortate (incarcare/descarcare, lucru la banda, etc.) 52,32%Agenti fizici (zgomot, vibratii, temperatura, umiditate) 38,41%Lovituri determinate de manipularea materialelor si utilizarea uneltelor 50,33%

Grfico1

0.5978

0.4624

0.114

0.3591

0.0731

0.0065

0.0753

Hoja1

Discutii sau activitati care arCursuri de formare specificieModernizarea masilinor / echipamentelorInvestitia in echipamente indInvestia in echipamente colAlteleNu stiu/ nu raspund

59.78%46.24%11.40%35.91%7.31%0.65%7.53%

PROBLEME IDENTIFICATEINSTRUIREAECHIPAMENTELE INDIVIDUALE DE PROTECTIEPROCEDURI DE LUCRUC.S.S.M. SI IMPLICAREA LUCRATORILORIMPLICAREA CONDUCERII ACCIDENTE NECERCETATE SI NEDECLARATESEMNALIZARE SSMLIPSA SAU SUPERFICIALITATEA EVALUARILOREVALUARI SPECIFICE (zgomot, vibratii, etc.)ERGONOMIA MUNCII

Consecinte asupra executantului Accidentele de munca si bolile profesionale influenteaza direct sau indirect ambele categorii, in diferite planuri: psiho-fiziologic: suferinta fizica, stres, diminuarea sau pierderea capacitatii de munca, invaliditate, deces; economico-financiar: diminuarea veniturilor, cheltuieli pentru asistenta medicala, etc. Consecinte asupra mijloacelor de productie In foarte multe accident de munca se pot produce avarii sau distrugeri, atat ale mijloacelor de munca, cat si ale produselor intemediare sau finite.Consecinte asupra mediului de munca - fizic si social Ambele categorii pot fi afectate de producerea accidentelor de munca si aparitia bolilor profesionale, in special cel social. Repercursiunile asupra mediului de munca fizic pot fi contaminarile cu substante chimice, agenti biologici, degradarea sau distrugerea instalatiilor de climatizare, etc. Consecintele asupra mediului social pot aprea atat la nivel individual, cat si la nivel de grup. Se pot manifesta tensiuni interpersonale datorita atribuirii de culpabilitati sau responsabilitatii, stres, etc.

Consecintele accidentelor de munca si ale bolilor profesionale pot fi clasificate si in functie de nivelul la care se produc:

a)Individual: Victima-suferinta fizica si psihica, incapacitate temporara sau permanenta de munca, pierdere ncrederii in sine, pierderi financiare, etc.; Apropiati ai victimei (familie, rude)-suferinta psihica, stres psihic datorat deteriorarii climatului familial, etc. b)Microeconomic (agent economic): intarzieri sau pierderi de productie, deteriorari si distrugeri ale echipamentelor de munca, posibile cheltuieli de recalificare sau calificare a fortei de de munca, degradarea climatului social la locul munca, pierderi de contracte, etc.c)Macroeconomic: cheltuieli cu asigurari sociale si cu asistenta medicala sau judiciare, in cazul identificarii raspunderii penale, etc.

O pregatire bine adaptata si structurata constituie baza prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Muncitorii, supervizorii si managerii trebuie sa fie pregatiti sa isi desfasoare activitatea productiv, sa asigure calitatea produselor si sa respecte masurile de securitate si sanatatea a munci. Aceste scopuri pot fi atinse doar cu pregatire sistematica si specifica activitatii desfasurate.

Dezvoltati un comportament preventive in randul muncitorilor

Dezvoltati capacitatea muncitorilor de a observa si raporta la timp un potential risc, inainte de a se intampla un incident

Reduceti absenteismul

Ridicati moralul angajatilor

Imbunatatiti relatia angajat-conducere

Reduceti pierderile de timp si accidentele de muncaImplementarea unui program de pregatire/instruire va ajuta sa:

Cum sa incepetiIdentificati factorii de risc de la fiecare loc de munca si adecvti pregatirea/instruirea prevenirii acestor riscuri.

Identificati regulile ce trebuie respectate pentru fiecare loc de munca.

Determinati cine va face pregatirea/instruirea. Sunt disponibile pe piata numeroase firme de consultanta care va pot furniza si organiza pregatirea. Aveti si posibilitatea de a avea propriul serviciu de SSM. Totusi o combinatie a celor doua variante este cea mai buna solutie.

Stabiliti cand si unde se va desfasura pregatirea/instruirea. Cel mai eficient program presupune stabilirea unei perioade la inceputul sau la sfarsitul programului de lucru/schimbului. Pregatirea/instruirea in aria unde sunt factorii de risc poate fi cea mai buna solutie, in special daca include si demonstratii practice privind procedurile de securitate a muncii si comportamentul preventive.

Dezvoltati si organizati un sistem de urmarire a eficientei pregatirii/instruirii.

Imbunatatirea comportamentului preventiv (ex. Folosirea pe scara larga a EIP)Dezvoltarea cunostintelor ca urmare a pregatirii/instruiriiCresterea numarului de factori de risc identificatiReducerea nivelului anumitor factori de riscMai putine accidente/incidenteReducerea absenteismului

ASIGURATI-VA ca supervizorii si managerii de la toate nivelurile participa la pregatire. Este esential pentru a dezvolta increderea celorlalti angajati in eficienta pregatirii/instruirii.

ASIGURATI-VA ca muncitorii participa activ la pregatire/instruire. Experientele personale pot imbunatatii intelegerea pregatirii/instruirii, astfel ca muncitorii vor putea integra in comportamentul cotidian practicile insusite.

ASIGURATI-VA ca pregatire/instruirea reimprospateaza si consolideaza comportamentul preventiv. Aceasta este, de cele mai multe ori, cea mai buna metoda de a schimba un comportament.

ASIGURATI pregatire/instruire specifica fiecarui loc de munca.

ASIGURATI-VA cu regularitate ca pregatirea/instruirea este clara si pe intelesul tuturor si ca are rezultate. Cautati feedback-ul de la angajati pentru a evalua eficienta programului. Folositi rezultatele pentru a evalua si a modifica/imbunatati, daca este cazul, programul de pregatire/instruire

ASIGURATI-VA de regularitatea pregatirii/instruirii. Pentru a schimba comportamentul, pregatirea/instruirea trebuie sa fie repetata.

NU sustineti ceea ce dumneavoastra nu faceti. Ganditi-va ce mesaj transmiteti angajatilor, spunand: Nu avem timp si bani pentru pregatire/instruire SSM

NU uitati ca pregatirea/instruirea fara legatura cu experienta practica este rareori folositoare. Puteti invata sa conduceti o masina doar studiind un manual?

NU asigurati pregatire/instruire axata doar pe evitarea actiunilor periculoase/riscante. Insistand doar pe ce nu trebuie facut nu inseamna ca ceea ce se face altfel este corect.

NU asigurati pregatire/instruire ce nu are legatura cu realitatea. Aceasta demonstreaza lipsa preocuparii pentru acest domeniu.

NU presupuneti ca pregatirea/instruirea este eficienta. De cele mai multe ori, o evaluare atenta va va releva carente in pregatire/instruireNU sperati ca rezultatele vor fi imediate. O singura pregatire/instruire nu este suficienta. Repetitia este mama invataturii!

Proiectul este finantat din Fondul Social European si a fost demarat In 2 decembrie 2010, perioada desfasurarii fiind de 3 ani. Partenerii sociali din industria alimentar au considerat drept prioritate dezvoltarea unui instrument care s permit o identificare a cauzalitii accidentelor si imbolnavirilor profesionale existente, instrument prin care companiile pot controla i reduce aceste riscuri. De asemenea, s-a urmarit si identificarea legturilor dintre incidenta acestora si nivelul de implementarea a prevederile actelor normative care reglementeaza domeniul securitatii si sanatatii in munca.Publicitatea acestui proiect la nivelul angajatilor va fi perceputa ca o implicare a angajatorului in imbunatatirea conditiilor de munca si un interes al acestuia pentru siguranta fiecarui angajat, aspecte care reduc stresul ocupational, conducand implicit la cresterea competitivitati si productivitatii muncii.Studiul final va cuprinde analiza - diagnostic a situaiei socio - economice a industriei alimentare (nivel european i nivel naional); analiza sectorului n materie de sntate i securitate la locul de munc (nivel european i nivel naional); analiza riscurilor profesionale si a masurilor de prevenire, pentru fiecare subsector al industriei alimentare. Studiul va fi pus la dispozitie gratuit, tuturor companiilor participante. In ultima etapa a proiectului, vor fi organizate:pentru angajatii propusi de catre firme, cursuri gratuite de formare in domeniul prevenirii riscurilor, specifice sectorului din care fac parte;pentru managerii de la toate nivelurile si responsabilii SSM, de asemenea gratuit, seminarii pe teme de prevenire a riscurilor in industria alimentara.Formarea are ca principal scop creare unui nucleu de angajati cu o cultura SSM peste medie, care sa disemineze cunostintele dobandite si sa contribuie astfel la reducerea accidentelor de munca si a problemelor de sanatate legate de munca si, implicit, la reducerea absenteismului datorat acestor cauze, absenteism care, la randul lui, genereaza costuri suplimentare si probleme legate de productivitate.

***Constituirea echipei de lucru. Aceasta a fost formata din experti in securitatea si sanatatea muncii (securitate in munca, igiena industriala, ergonomie si psihosociologie aplicata). In plus, s-a avut sprijinul si colaborarea antreprenorilor si responsabililor SSM din cadrul a 6 companii din sector.Selectarea ariei de investigatie. Sectorul industriei conservelor din fructe si legume si tehnologiile de procesare a fiecarei dintre aceste doua categorii de materii prime.Culegerea informatiilor. Realizarea acestei activitati s-a desfasurat in doua etape, prima fiind documentarea privind tehnologiile de procesare specifice, iar a doua si cea mai importanta etapa a fost cea de culegere a datelor din teren. O parte integranta a acestui proces a fost si identificarea riscurilor profesionale specifice utilizand-se urmatoarele metode:

*Observare: Localizarea riscurilor profesionale care se pot materializa in accidente de munca, boli profesionale si /sau pagube materiale, prin intermediul unei vizite in situ in ariile de productie si instalatiile centrelor de munca. In acest caz expertii au vizitat, analizat si evaluat 6 companii din sector.Sondaje: Culegerea informatiilor de la angajati. Pentru elaborarea acestei harti de riscuri s-au completat 143 de chestionare, analizandu-se perceptia angajatilor despre riscurile profesionale la care sunt expusi.Lista de verificare (check list). Este o lista a posibilelor riscuri profesionale specifice, in situatia data, sectorului conservelor vegetale.

*1.Caderi de persoaneCaderi de la diferite niveluri: sunt caderile de la inaltime (de pe cladiri, utilaje, pomi,etc) si caderile in adancime (gropi, santuri, deschideri in sol, etc) datorate pierderii echilibrului (prin alunecare, impiedicare, etc).Caderi la acelasi nivel: sunt caderile la acelasi nivel la posturile de munca, pe caile de acces, in zonele auxiliare, etc, peste obiecte sau nu, datorate pierderii echilibrului prin alunecare, impiedicare, etc.Caderea de obiecte datorata prabusirii, manipularii si desprinderiiCaderea de obiecte prin prabusire: Este evenimentul prin care, din cauza unor conditii sau circumstante fizice incorecte sau anormale, un intreg sau o parte a unui intreg isi pierde starea de echilibru. Sunt incluse prabusirile de ziduri, schele, marfuri, alunecarile de teren, pietre, etc.Caderea de obiecte datorata manipularii: Este acel eveniment, neprevazut si nedorit, care are drept rezultat caderea unui obiect in timpul manipularii manuale sau prin intermediul unei unelte, unui dispozitiv sau echipament de munca (motostivuitoar, grui, benzi transportoare, etc.).Include caderile de unelte, materiale, etc., peste un lucrator, accidentatul fiind cel care a generat evenimentul.Caderea de obiecte datorata desprinderi: Se defineste ca fiind caderea de obiecte care nu sunt manipulate, si care se desprind din locatia lor din diferite motive. Include caderea de unelte, materiale, etc., peste un lucrator, accidentatul nefiind persoana care a generat evenimentul. 3. Lovituri, taieturi, etc. datorate calcarii pe unelte, materiale, etc.: sunt evenimentele, altele decat caderile, care se produce datorita impiedicarii sau calcarii de/pe obiecte (materiale, unelte, mobilier, deseuri, etc.) si neregularitati ale solului. Sunt incluse accidntele datorate calcarii/impiedicarii pe/de obiecte intepatoare sau taioase, a caror consecinta sunt leziunile la nivelul membrelor inferioare, respectiv laba piciorului.4. Lovituri de obiecte stationare: este posibilitatea lovirii de elemente ale echipamentelor de munca fixe, obiecte, materiale, etc. aflate in stare de repaus. Evident, se considera lucratorul ca fiind parte dinamica, acesta lovindu-se de un obiect care nu se afla in miscare.5. Lovituri, taieturi si contacte cu elementele mobile ale echipamentelor de lucru: lovituri, taieri, zgarieturi, etc., nefiind incluse in aceasta categorie: blocarile, prinderile, zdrobirile, amputarile, etc., provocate de organele de masini mobile ale utilajelor folosite in procesele de productie (cutter, ghilotine, etc).6. Lovituri si taieturi cauzate de obiecte sau unelte: sunt efectele contactului oricarei parti a corpului lucratorului cu obiecte taioase, intepatoare sau abrazive, lucratorul suferind o leziune datorata unui obiect sau unei unelte care se misca datorita unei forte diferite de cea a gravitatiei. Sunt incluse leziunile produse de ciocane, cutite, etc., fiind excluse loviturile datorate caderilor de obiecte.7. Proiectarea de fragmente, particule, jet de fluide, etc.: sunt situatiile in care se pot produce leziuni datorita pieselor, fragmentelor de piese, materii prime sau materiale, fluide sau gaze sub presiune, etc., proiectate spre un lucrator de un echipament de lucru manual, electric, hidraulic sau pneumatic.8. Blocari, prinderi, zdrobiri, etc. datorate organelor de masini in miscare ale echipamentelor de munca: sunt situatiile in care un lucrator sau o parte a corpului unui lucrator este prins/prinsa de o parte sau intr-un mecanism al unui echipament de munca. Este inclusa si posibilitatea introducerii voluntare a unei parti a corpului in deschideri sau mecanisme in miscare ale echipamentelor de munca.9. Blocari, prinderi, etc. datorate echipamentelor de transport, ridicat: sunt situatiile in care un lucrator sau o parte a corpului unui lucrator este prinsa/blocata de/sub un vehicul, mijoc de transport si ridicat materiale (elevatoare, motostivuitoare, etc) care, datorita manevrarii si/sau incarcarii defectuoase, si-a pierdut stabilitatea, rasturnandu-se, etc.10. Accidentari, loviri sau ciocniri cu sau de catre vehicule: sunt incluse accidentarile de persoane de catre vehicule in miscare, indiferent daca persoana/persoanele accidentata/accidentate sunt in repaus sau in deplasare, in centrul de munca si in timpul programului de munca. Nu sunt incluse accidentele de trafic.11. Contacte electrice: este contactul dintre oricare parte a corpului unui lucrator si partile componente ale mijloacelor de munca aflate in mod normal sau accidental sub tensiune. Sunt incluse toate accidentele de munca cauzate de curentul electric.12. Explozii si incendii13. Contacte termice: sunt situatiile de contact direct al oricarei parti a corpului unui lucrator sau chiar al intreg corpului cu obiecte sau substante (indiferent de starea de agregare) avand temperaturi extreme (fierbinte sau foarte rece). 14. Muscaturi, lovituri, intepaturi cauzate de organisme vii: sunt accidentele suferite de lucratori in timpul executarii sarcinilor de munca, provocate in mod direct de persoane sau animale, cum ar fi intepaturi, muscaturi, lovituri, etc.

*Majoritatea lucratorilor participanti la studiu (87%) apartin ariei de activitate corespunzatoare productiei, putandu-se astfel afirma ca rezultatele acestui studiu referitoare la perceptia riscurilor sunt relevante si comune proceselor de productie din industria laptelui si a produselor lactate. Acestui procent i se poate adauga si cel corespunzator lucratorilor din mentenanta care, datorita caracterului acestei activitati, poate fi asimilata productiei (93%)*Activitatile indicate de lucratori ca fiind utile imbunatatirii sigurantei la locul de munca sunt (intrebarea a oferit posibilitatea fiecarui respondent de a bifa mai multe variante de raspuns):Discutii sau activitati care ar facilita o mai buna cunoastere a normelor de baza privind securitatea muncii (59,78%);Cursuri de formare specifice (46,24%);investitia in echipamente de protectie individuale (35,91%);Modernizarea masinilor/echipamentelor (11,40%);Investitia in echipamente de protectie colectiva (7,31%). *PARADIGMELE CAUZELOR ACCIDENTELORFATALIST Accidentele sunt cauzate de Dumnezeu, destin sau ghinionINDIVIDUALIST Accidentele se produc din cauza neglijentei, asumarii riscurilor si incalcarii regulilorMODERNISTAccidentele sunt produsele secundare, inevitabile si neesentiale, ale epocii industrialePOSTMODERNIST Accidentele sunt esecul managementului riscului

*Consecintele accidentelor de munca si ale bolilor profesionale pot fi clasificate si in functie de nivelul la care se produc: Individual: Victima - suferinta fizica si psihica, incapacitate temporara sau permanenta de munca, pierdere ncrederii in sine, pierderi financiare, etc.; apropiati ai victimei (familie, rude) suferinta psihica, stres psihic datorat deteriorarii climatului familial, etc. Microeconomic (agent economic): intarzieri sau pierderi de productie, deteriorari si distrugeri ale echipamentelor de munca, posibile cheltuieli de recalificare sau calificare a fortei de de munca, degradarea climatului social la locul munca, pierderi de contracte, etc.Macroeconomic: cheltuieli cu asigurari sociale si cu asistenta medicala sau judiciare, in cazul identificarii raspunderii penale, etc. Pierderile economice sunt reflectate de doua categorii de costuri: - Costuri directe, n care sunt incluse cele legate de asigurari, de refacerea evaluarii riscurilor profesionale; - Costuri indirecte, reprezentate de cheltuielile neacoperite de asigurari, care influenteaza atat bugetul public, cat si agentul economic: cheltuieli pentru repararea sau inlocuirea echipamentelor de munca avariate sau distruse, pierderi de timp de munca, posibile penalitati pentru ntarzieri la livrare, etc.

*