Pozitia Fundatiei pentru o societate deschisa privind Planurile-cadru pentru Gimnaziu

Post on 16-Jul-2016

750 views 1 download

description

Pozitia Fundatiei pentru o societate deschisa privind Planurile-cadru pentru Gimnaziu

Transcript of Pozitia Fundatiei pentru o societate deschisa privind Planurile-cadru pentru Gimnaziu

1

FUNDA IA PENTRU O SOCIETATE DESCHISĂ PROPUNE OȚ DEZBATERE BAZATĂ PE COMPETEN E, NU PE DISCIPLINE.Ț

CARE ESTE ROLUL EDUCA IEI CIVICE LA GIMNAZIU?Ț

Ministerul Educa iei Na ionale i Cercetării tiin ifice i Institutul pentru tiin ele Educa iei au ț ț ș Ș ț ș Ș ț țpus în dezbatere publică planurile-cadru pentru gimnaziu. Este un al doilea pas după adoptarea unui document de politici curriculare1 i premerge propunerea unor noi programe colare. ș șSalutăm deschiderea dezbaterii către publicul larg, dar atragem aten ia că această etapizare are țo anume lipsă de coeren ă i poate avea ca efect nedorit eludarea din dezbatere a unor teme ț șfundamentale. Solicităm institu iilor responsabile să regândească într-o anume măsură țprocesul de dezbatere, astfel încât să fie centrat pe competen e, nu pe disciplineț .

Cu precădere, ne vom referi la statutul educa iei civice în curriculumul colarț ș , dar o argumenta ie similară este valabilă i pentru alte teme transversale. Până în prezent, educa iei ț ș țcivice i-a fost alocat cel mai mic număr de ore în programă, con inutul a fost de cele mai multe țori influen at de specializarea de bază i de abordarea teoretică, bazată pe manual, a ț șprofesorului, iar interesul elevului i impactul pe termen lung este foarte scăzut. În 2010, când șFunda ia pentru o societate deschisăț a realizat studiul „Implicarea civică i politică a tinerilor”ș 2, 53% dintre elevii claselor a VIII-a - a XII-a chestiona i considerau că un bun cetă ean respectă ț țlegile, 27% ar participa la un protest pa nic împotriva unei legi despre care crede că nu e școrectă, 17% se informează despre politică. În 2015, Raportul-sinteză al audierii publice „Cum încurajăm societatea civilă la firul ierbii?”3 a subliniat că participarea civică scăzută este cauzată de nivelul educa iei civice predate la coală, care nu include educa ia pentru participare ț ș țcetă enească la luarea deciziilor de politică publică la nivel central sau local.ț

Legea Educa iei Na ionale pledează pentru includerea competen elor sociale i civice între ț ț ț șcompeten ele-cheie pe care le educă coala românească. Documentul-cadru de politici ț șmen ionat preia prevederile legale i le opera ionalizează. Iată ce a teptăm de la un absolvent ț ș ț șde gimnaziu în domeniul competen elor civice:ț

1 Varianta actualizată după dezbaterea publică este disponibilă pe adresa: http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Document-politici-curriculum_final_23decembrie.pdf2BĂDESCU, Gabriel; COMȘA, Mircea; GHEORGHIȚĂ, Andrei; STĂNUȘ, Cristina; TUFIȘ, Claudiu. Implicarea civică și politică a tinerilor. Constanța: Editura Dobrogea, 2010. P.33 http://fundatia.ro/sites/default/files/Implicarea%20civica%20si%20politica%20a%20tinerilor.pdf 3 Disponibil online pe adresa https://docs.google.com/viewerng/viewer?url=http://www.centrulpublic.ro/wp-content/uploads/2015/11/Raport-Comisie-audiere-public%C4%83_grupuri-informale.pdf&hl=ro, realizat prin proiectul Dezvoltarea capacității ONG-urilor și a grupurilor informale, finanțat prin Graturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Operarea cu valori i norme de conduită relevante pentru via a personală i pentru ș ț șinterac iunea cu ceilal i;ț ț

Rela ionarea pozitivă cu ceilal i în contexte colare i extra colare, prin exercitarea unor ț ț ș ș șdrepturi i asumarea de responsabilită i;ș ț

Manifestarea disponibilită ii pentru participare civică în condi iile respectării regulilor ț țgrupului i valorizării diversită ii (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.).ș ț

Propunerile de plan-cadru ar trebui să arate cum sunt opera ionalizate aceste competen e. ț țPrima i cea mai importantă dificultate este că ș planul-cadru nu eviden iază competen e, ci ț țdiscipline colare sau, cel mult, arii curriculareș . Nu există nici un document care să arate de ce un număr X sau Y de ore la o anumită disciplină contribuie mai mult sau mai pu in la atingereaț profilului a teptat de formare a absolventului. Acest document ar putea să fie programa colară, ș șdar el vine de-abia în etapa următoare. Pe ce baze stabilim câte ore să alocăm fiecărei discipline dacă nu tim contribu ia disciplinei la competen ele urmărite?ș ț ț

În cazul unor subiecte transversale importante, a a cum este educa ia civică, este practic ș țimposibil să iei o decizie ra ională. În ceea ce prive te ț ș abordarea explicită, educa iei civice i țse alocă în gimnaziu o oră pe săptămână, timp de trei ani (clasele a V-a – a VII-a), sub numele generic de „discipline socio-umane”, reprezentând: la clasa a V-a: Educa ie pentru țdrepturile copilului, la clasa a VI-a: Educa ie interculturalăț ; la clasa a VII-a: Educa ie pentru țcetă enie democraticăț . La clasa a VIII-a acestui domeniu îi este alocată disciplina Educa ie țeconomică, care probabil contribuie mai degrabă la competen ele antreprenoriale. Din țexperien a de până acum, putem spune că nu este suficient pentru a depă i e ecul sistematic al ț ș ș

colii române ti de a genera absolven i cu spirit civic. ș ș ț

Tot în aria Om i societateș , se adaugă posibilitatea unui op ional integrat, cu 0,5 sau 1 țoră/săptămână, în func ie de varianta de plan-cadru aleasă. Este însă neclar cine i cum va predaț ș acest op ional integrat, precum i con inutul său.ț ș ț

Ne a teptăm, desigur, ca educa ia civică să aibă i ș ț ș o abordare implicită, prin intermediul celorlalte discipline din aria Om i societateș , în principal Istorie i ș Geografie, dar i prin șintermediul ariei Limbă i comunicareș . Însă, în absen a unor programe actualizate sau a unui țdocument de sinteză care să sus ină ferm acest lucru, este imposibil de evaluat în ce măsură se țîndepline te această a teptare.ș ș

În concluzie, propunerile de plan-cadru ne oferă o viziune mai degrabă pesimistă asupra statutului educa iei civice în gimnaziu:ț

- se alocă explicit doar o oră pe săptămână timp de trei ani;- în mod surprinzător, nu este alocată explicit nicio oră pentru clasa a VIII-a, un punct critic

de formare a viitorului cetă ean;ț

3

- nu avem nici un fel de informa ii despre cum abordarea implicită, prin intermediul altor țdiscipline, va contribui la consolidarea competen elor sociale i civice.ț ș

Prin urmare, propunem Ministerului Educa iei Na ionale i Cercetării tiin ifice i Institutului ț ț ș Ș ț șpentru tiin ele Educa iei următoarele: Ș ț ț

- Prelungirea dezbaterii asupra planurilor-cadru i suprapunerea acesteia cu dezbaterea șprogramelor, pentru că alegerea unui număr de ore pentru o disciplină are sens doar în elegând contribu ia pe care fiecare disciplină o are la atingerea competen elor cheie;ț ț ț

- Propunerea de către Institutul pentru tiin ele Educa iei a unui un scurt document de Ș ț țsinteză în care să prezinte schematic legătura dintre documentul-cadru de politici curriculare i planurile-cadru pentru gimnaziu, adică modul i propor ia în care fiecare ș ș țdisciplină propusă contribuie la consolidarea profilului absolventului de gimnaziu, a a șcum a fost stabilit prin documentul de politici;

- Deschiderea de către Ministerul Educa iei Na ionale i Cercetării tiin ifice i Institutul ț ț ș Ș ț șpentru tiin ele Educa iei, în paralel, a unei dezbateri despre statutul educa iei civice în Ș ț ț ț

coala românească, prin care să stabilim cât i cum suntem dispu i să investim pentru a ș ș șavea viitori cetă eni, nu doar absolven i încărca i cu diverse cuno tin e.ț ț ț ș ț

Cu stimă,

Mircea VASILESCU

Pre edinteș

Funda ia pentru o societate deschisăț