n Transporturi - o nouã strategie, o nouã nS P a trecut în ... · 12 pagini nLiga 1 în pericol,...

Post on 29-Jul-2020

7 views 0 download

Transcript of n Transporturi - o nouã strategie, o nouã nS P a trecut în ... · 12 pagini nLiga 1 în pericol,...

12 pagini

n Liga 1 în pericol, se vorbeºte de oprireacompetiþiei

PAGINA 10

n Vânzãri, comenzi ºi profit ajustat în scãderepentru ABB

PAGINA 12

n S&P a trecut în teritoriulpozitiv year-to-date,dar majoritatea titlurilorrãmân în urmã

PAGINA 4

5 lei Joi, 23 iulie 2020, nr. 138 (6672), anul XXIX

n Transporturi - o nouã strategie, o nouãvânare de vânt

PAGINA 3

n LUPTA PENTRU CAPITALÃ / Metroul desuprafaþã, un proiect reîncãlzit de Nicuºor Dan

PAGINA 3

GRAM AUR = 250,2612 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4909 RON EURO = 4,8401 RON DOLAR = 4,1942 RON

5 948491 340012 27660

ANDREI RÃDULESCU, BANCA TRANSILVANIA:

“Economia României va evita,probabil, recesiunea tehnicã întrecerea la ciclul post-pandemie”l Banca Transilvania se aºteaptã ca BNR sã menþinã dobânda de politicãmonetarã la acelaºi nivel cel puþin pânã în 2022l “Pe termen mediu neaºteptãm la convergenþa gradualã a costurilor de finanþare spre nivelurile dinzona Euro ºi la aprecierea cursului euro/leu”, spune economistul

Economia României a prezentat re-zistenþã la ºocul pandemic în trime-strul întâi din acest an, în contextulmix-ului relaxat de politici economi-ce, iar în prezent probabilitatea evitãriirecesiunii tehnice în tranziþia de la ci-clul post-crizã la cel post-pandemieeste foarte mare, aratã Andrei Rãdules-cu, economistul-ºef al Bãncii Transil-

vania, într-un raport de analizã. Acestanoteazã cã ponderea cumulatã în PIB asectoarelor cele mai afectate de inci-denþa pandemiei este estimatã la apro-ximativ 18% de BNR, nivel inferiorcelui înregistrat într-o þarã din Europade Vest.

Potrivit scenariului macroecono-mic central actualizat al Bãncii Tran-

silvania, cea mai mare bancã dinRomânia dupã active, economiaRomâniei ar putea creºte cu un ritmmediu anual de 2,8% în perioada2020-2022 (medie ce ia în calcul ºicontracþia din acest an).

MIHAI GONGOROI

(continuare în pagina 9)

GUVERN

Ordonanþe de urgenþã pentruimplementarea Planului deRelansare Economicã

70% din cele aproape 34 miliardeeuro alocaþi României de ComisiaEuropeanã prin instrumentul NextGeneration EU trebuie contractaþi înprimii doi ani, a afirmat premierulLudovic Orban la începutul ºedinþeide guvern de asearã, în care le-a soli-citat membrilor Cabinetului implica-re maximã în urmãrirea abrsobþiei ba-nilor europeni.

Ludovic Orban a spus: “În cadrulNext Generation EU. am demaratprogram de rezilienþã ºi recuperarece trebuie adoptat ca bazã de nego-ciere cu Comisia Europeanã pânã la1 octombrie. În privinþa absorbþiei

fondurilor din cadrul acestui pro-gram de 34 miliarde euro, ea trebuiesã se rea l izeze în per ioada2021-2023, mai precis 70% din fon-duri trebuie contractate în primii doiani. Solicit fiecãrui ministru sã trate-ze ca prioritate zero pregãtirea ace-stor programe ºi pregãtirea dispoziti-velor de absorbþie a fondurilor euro-pene. Trebuie sã operãm clarificãri ºisimplificãri cu privire la proceduri ºisã pregãtim resursa umanã, pentruabsorbþia în perioada 2021-2023,când finalizãm proiectele începutepe exerciþiul bugetar multianual2014-2020 ºi trebuie sã asigurãm

contractarea tututor sumelor pe NextGeneration EU ºi sã începem con-tractarea proiectelor pe cadrul finan-ciar multianual 2021-2027”.

Referitor la proiectele depuse pen-tru exerciþiul financiar multianual2021-2027, premierul a precizat cã,pânã la 31 iulie, trebuie finalizate pro-gramele operaþionale pe care le vomnegocia cu Comisia Europeanã, pentruca, de la 1 august sã înceapã dezbate-rea acestora, iar în 15 septembrie între-aga documentaþie sã fie trimisã institu-þiilor de la Bruxelles.

GEORGE MARINESCU

(continuare în pagina 8)

S&P GLOBAL MARKETINTELLIGENCE:

Pandemia nuva opri elanulmarilor burseeuropene înprivinþafuziunilorl Euronext vede mai multeoportunitãþi în domeniuacum, deoarece vânzãtoriisunt dispuºi sã reducã preþurile

Pandemia de coronavirus nu va oprielanul fuziunilor ºi achiziþiilor de careau dat dovadã în ultimii ani primii treimari operatori bursieri din Europa -London Stock Exchange Group Plc,Euronext NV ºi Deutsche Börse AG -,potrivit unei analize S&P GlobalMarket Intelligence.

Studiul aratã cã, deºi criza de sãnã-tate publicã generatã de pandemie aprovocat o încetinire a activitãþii glo-bale de fuziuni ºi achiziþii în prima ju-mãtate a anului 2020, aceasta nu aafectat ”pofta de afaceri” din spaþiulinfrastructurii pieþei financiareeuropene.

Fuziunile ºi achiziþiile ca mijlocde extindere rãmân atractive pentruacest sector, în pofida pandemiei,conform unui raport al firmei de avo-caturã White & Case (citat de S&PGlobal Market Intelligence), care aanalizat tendinþele în materie, în pri-ma jumãtate din 2020. Acesta evi-denþiazã ”planurile agresive de fu-ziuni ºi achiziþii” ale LSE, Euronextºi Deutsche Börse.

Specialiºtii considerã cã actualapandemie întãreºte unele tendinþe re-cente de consolidare în zona infra-structurii pieþei financiare, deoarecebãncile, care cautã sã-ºi înstrãineze ac-tivele neesenþiale, pot accelera vânzã-rile. De asemenea, criza va deschidenoi oportunitãþi pentru jucãtorii din in-frastructura pieþei financiare, maiexact pe partea tehnologiei, întrucâtcererea de la ofertanþii rivali, precummarii investitori financiari, bãnci ºimanageri de active, ar putea fidiminuatã în viitor.

Conform sursei, marile grupuribursiere europene ºi-au accelerateforturile de a realiza tranzacþii încontextul Brexit-ului ºi al eºeculuifuziuni i dintre London StockExchange (LSE) ºi Deutsche Börse,la începutul anului 2017. De atunci,LSE a finalizat mai multe tranzacþiica sã-ºi consolideze operaþiunile decompensare, cele cu indici ºi produ-se cu venit fix.

LSE aºteaptã, de asemenea, aproba-rea autoritãþilor de reglementare pen-tru acordul sãu de 27 de miliarde dedolari privind preluarea companiei dedate ºi infrastructurã de piaþã RefinitivUS Holdings Inc., afacere agreatã înaugust 2019.

V.R.

(continuare în pagina 12)

Ultima zi – mâine dispare pragulde deþinere la SIF-urilGheorghe Piperea: "Deþinerile încruciºate între SIF-uri au permis un anume tip de acþiuniconcertate, care au falsificat majoritãþile în AGA ºi au permis preluarea ostilã a controluluimanagerial la trei din cinci SIF-uri"l "Este de mirare lipsa completã de reacþie aautoritãþilor înainte de eliminarea pragului, astfel încât toatã lumea sã respecte regulilejocului", spune un actor din piaþãlOpinii contrare privind situaþia concertãrilor ilegaledescoperite pânã în prezent sau care se aflã pe rolul instanþelor de judecatã

Pragul de deþinere la SIF-uriva fi eliminat oficial, în-cepând de mâine, când seaborgã articolul de lege celimiteazã posibilitatea acþio-narilor de a deþine, în mod

direct sau indirect, peste 5% din capi-talul social al unei societãþi de investi-þii financiare.

Acþionarii tuturor celor cinci

SIF-uri au optat pentru eliminareacompletã din statut a limitei de deþine-re, societãþile devenind fonduri de in-vestiþii alternative destinate investito-rilor de retail, în concordanþã cu preve-derile Legii FIA, ce anul trecut a par-curs întregul proces legislativ, fiindpromulgatã de preºedintele Klaus Io-hannis în decembrie 2019.

Legat de impactul pe care este posi-

bil sã-l aibã acest eveniment asupra so-cietãþilor de investiþii financiare, avo-catul Gheorghe Piperea ne-a declarat:“Din punctul meu de vedere, odatã cueliminarea pragului, vor apãrea schi-mãri în rãu în ceea ce priveºte SIF-urile.

ANDREI IACOMI,

MIHAI GONGOROI

(continuare în pagina 9)

Este o schimbare politicã - eliminarea pra-gului permis în deþinerea de acþiuni lacele cinci SIF nu este o simplã înlãturarea unui obstacol în tranzacþionare, ci re-

nunþarea la obiectivul pentru care FPP-urile ºiapoi SIF-urile au fost concepute de so-cialiºti.FPP-urile au fost instituþii create pen-tru punerea în posesia populaþiei aunei pãrþi de 30% din avuþia societãþi-lor comerciale.Acest proces s-a numit impropriu “pri-vatizare”.În realitate, el a permis escamotareaConstituþiei comuniste care prevedea cã socie-tãþile comerciale nu sunt ale statului, ci ale po-porului; rezultatul a fost cã poporul a fost spo-liat de 70% din proprietatea sa.Statul ºi-a însuºit-o.De fapt, “marea privatizare”, este “marea etati-zare”.SIF-urile germinate din cele cinci FPP-uri ur-mau sã gestioneze profitabil acþiunile dinportofoliu, într-un mod care sã creascã valoa-

rea deþinerilor cetãþenilor - acea parte din po-por despre care se spune cã ar fi fost împro-prietãritã de socialiºti (numiþi de unii cripto-comuniºti).Partidul pe care îl continuã PSD-ul de astãzi, a

folosit obiectivele tranziþiei spre capi-talism, - privatizarea - ca ºpagã electo-ralã care sã-l eternizeze la conducereaþãrii.De aceea, s-a îngrijit ca nimeni sã nupoatã deveni proprietarul SIF-urilor.Pragul deþinerii de acþiuni SIF pentruasta a fost inventat.Diferenþa între valoarea contabilã ºi

valoarea de piaþã a acþiunilor SIF a fost un altmotiv - preluarea la piaþã a unui SIF în 1996 ºivânzarea sa pe pãrþi, activ cu activ, ar fi condusla profituri substanþiale.Limitarea deþinerilor a creat, însã, problemaeternizãrii persoanelor de la cirma administrãriiSIF-urilor, deoarece difuzia enormã a permiscontrolul administratorilor asupra deciziei înAGA.

(continuare în pagina 9)

MAKE