Ce sunt mugurii?

Sunt formatiuni juvenile constituiti dintr-un ax cu noduri foarte apropiate, iar la noduri se gasesc primordiile frunzelor si viitorilor muguri; in varful axului se afla meristemul apical al mugurelui.

Mugurii sunt organe de crestere si rodire.

Pentru cunoasterea sensului evolutiei lor, mugurii au fost clasificati dupa pozitia lor pe ramura si felul formatiunilor la care dau nastere.

Mugurii terminali sunt situati in varful ramurilor anuale si indeplinesc rolul de crestere si prelungire a ramurii (muguri vegetativi) sau de rodire (muguri micsti).Mugurii axilari se formeaza in axila frunzei si ocupa pe ramura o pozitie laterala, de unde si denumirea de muguri laterali. Mugurii axilari sunt inserati pe ramura:-Solitari la mar, par, cires, visin-In grup de 2-3 la prun si piersic sau 3-8 la cais. In cadrul grupului de 3, frecvent mugurele centraleste vegetativ.Muguri suplimentari, au o dispunere colaterala (la piersic) sau seriala (la nuc).

Mugurii dorminzi sunt muguri axilari nedezvoltati de la baza ramurilor de un an sau de mai multi ani, care au un potential mare de crestere. Acestia dau nastere la ramurile lacome in perioada de declin a pomilor.Mugurii adventivi se formeaza langa razele medulare atat pe radacina cat si pe tulpina. Pe existenta si evolutia acestor muguri se bazeaza inmultirea prin butasi si marcotaj a portaltoilor vegetativi sau a unor tipuri locale de prun si visin.

2. Dupa felul formatiunilor la care dau nastere, mugurii sunt grupati in:-Muguri vegetativi;-Muguri micsti;-Muguri floriferi.

Mugurii vegetativi sunt mai mici, au varful ascutit si baza largita. Din ei se formeaza intodeauna lastari sau rozete de frunze.Mugurii micsti evolueaza intr-o rozeta de frunze si o inflorescenta (la mar si par), un lastar normal cu o floare in varf (la gutui si mosmon) sau cu mai multe inflorescente dispuse axilar si terminal (la zmeru).Mugurii floriferi pot evolua intr-o floare (la piersic, cais, migdal) sau o inflorescenta cu 2-5 flori (la prun, cires, visin).Mugurii micsti si floriferi sunt mai mari, mai bombati si au varful mai rotunjit (cu exceptia celor de la prun).

Frunza este un organ vegetativ care indeplineste functiile de fotosinteaza, respiratie si transpiratie.

Tipuri de frunze simple cu lobul intreg

Floarea ia nastere din muguri florali sau micsti in urma procesului de organogeneza florala. Varful axului s-a transformat in receptacul, iar frunzele in sepale, petale, stamine si carpele.

Cunoasterea morfologiei si anatomiei florale, aplicatii in pomicultura:-Identificarea speciei si soiului;-Stabilirea polenizatorilor;-Masurile de protectia impotriva ingheturilor tarzii de primavara

Florile la speciile pomicole sunt unisexuate si bisexuate (hermafrodite). Cele unisexuate pot fi:- Barbatesti cand au numai stamine (ex. amentii de la nuc);-Femeiesti cand prezinta numai carpele (ex. florile din varful lastarului de nuc).

Plantele pomicole cu flori unisexuate sunt: monoice (flori femele + flori mascule) si dioice (doar flori femele sau flori mascule).

Majoritatea speciilor pomicole au flori bisexuate (hermafrodite). Aceste flori se compun din: receptacul, invelisurile florale (periant) si organele de reproducere (stamine si carpele).

Florile pot fi dispuse:- solitar

- Inflorescente sub forma cima umbeliforma

- corimb

- spic

- umbela

Fructele se dezvolta din gineceu in urma procesului de fecundare.1. Fructe simple carnoase, care au un epicarp subtire, un

mezocarp carnos, gros si colorat. - Baca (coacaz si agris) mai multe seminte - Pseudobaca (agris) axul floral concreste cu ovarul- Poama se dezvolta din periant si gineceu concrescute

partial cu receptaculul- Hesperida cu epicarp moale si colorat format (citrice)- Drupa este formata dintr-un endocarp tare (samburele) si

mezocarp carnos (prun si cires) care la unele specii se usuca (nuc si migdal)

2. Fructe uscate indehiscente:- Nuca al carui pericarp este dur, iar samanta nelipita de

perete

Fructe multiple se intalnesc la arbustii fructiferi:1. Polinucula la care nuculele sunt adancite in receptacolul

carnos

2. Polidrupa formata din drupeole mici, dulci si armoate

Fructele compuse la speciile pomicole sunt:1. Soroza cu perigonul carnos care inconjoara achenele2. Sicona la care axa inflorescentei devine carnoasa si inchide

in interior achenele