Muguri Flori Si Frunze

39

Click here to load reader

description

Prezentarea şi rezumatul proiectului: Studiu de cazIntocmirea cererilor de finantare: Studiu de cazObiectivele si activitatile : Studiu de cazIntocmirea bugetului de proiect: Studiu de cazDurabilitatea proiectului de finantare: Studiu de cazRealizarea planului de lucru: Studiu de caz

Transcript of Muguri Flori Si Frunze

Page 1: Muguri Flori Si Frunze
Page 2: Muguri Flori Si Frunze

Ce sunt mugurii?

Sunt formatiuni juvenile constituiti dintr-un ax cu noduri foarte apropiate, iar la noduri se gasesc primordiile frunzelor si viitorilor muguri; in varful axului se afla meristemul apical al mugurelui.

Mugurii sunt organe de crestere si rodire.

Page 3: Muguri Flori Si Frunze

Pentru cunoasterea sensului evolutiei lor, mugurii au fost clasificati dupa pozitia lor pe ramura si felul formatiunilor la care dau nastere.

Page 4: Muguri Flori Si Frunze

Mugurii terminali sunt situati in varful ramurilor anuale si indeplinesc rolul de crestere si prelungire a ramurii (muguri vegetativi) sau de rodire (muguri micsti).Mugurii axilari se formeaza in axila frunzei si ocupa pe ramura o pozitie laterala, de unde si denumirea de muguri laterali. Mugurii axilari sunt inserati pe ramura:-Solitari la mar, par, cires, visin-In grup de 2-3 la prun si piersic sau 3-8 la cais. In cadrul grupului de 3, frecvent mugurele centraleste vegetativ.Muguri suplimentari, au o dispunere colaterala (la piersic) sau seriala (la nuc).

Page 5: Muguri Flori Si Frunze

Mugurii dorminzi sunt muguri axilari nedezvoltati de la baza ramurilor de un an sau de mai multi ani, care au un potential mare de crestere. Acestia dau nastere la ramurile lacome in perioada de declin a pomilor.Mugurii adventivi se formeaza langa razele medulare atat pe radacina cat si pe tulpina. Pe existenta si evolutia acestor muguri se bazeaza inmultirea prin butasi si marcotaj a portaltoilor vegetativi sau a unor tipuri locale de prun si visin.

Page 6: Muguri Flori Si Frunze
Page 7: Muguri Flori Si Frunze

2. Dupa felul formatiunilor la care dau nastere, mugurii sunt grupati in:-Muguri vegetativi;-Muguri micsti;-Muguri floriferi.

Page 8: Muguri Flori Si Frunze
Page 9: Muguri Flori Si Frunze

Mugurii vegetativi sunt mai mici, au varful ascutit si baza largita. Din ei se formeaza intodeauna lastari sau rozete de frunze.Mugurii micsti evolueaza intr-o rozeta de frunze si o inflorescenta (la mar si par), un lastar normal cu o floare in varf (la gutui si mosmon) sau cu mai multe inflorescente dispuse axilar si terminal (la zmeru).Mugurii floriferi pot evolua intr-o floare (la piersic, cais, migdal) sau o inflorescenta cu 2-5 flori (la prun, cires, visin).Mugurii micsti si floriferi sunt mai mari, mai bombati si au varful mai rotunjit (cu exceptia celor de la prun).

Page 10: Muguri Flori Si Frunze
Page 11: Muguri Flori Si Frunze
Page 12: Muguri Flori Si Frunze

Frunza este un organ vegetativ care indeplineste functiile de fotosinteaza, respiratie si transpiratie.

Page 13: Muguri Flori Si Frunze
Page 14: Muguri Flori Si Frunze

Tipuri de frunze simple cu lobul intreg

Page 15: Muguri Flori Si Frunze

Floarea ia nastere din muguri florali sau micsti in urma procesului de organogeneza florala. Varful axului s-a transformat in receptacul, iar frunzele in sepale, petale, stamine si carpele.

Page 16: Muguri Flori Si Frunze

Cunoasterea morfologiei si anatomiei florale, aplicatii in pomicultura:-Identificarea speciei si soiului;-Stabilirea polenizatorilor;-Masurile de protectia impotriva ingheturilor tarzii de primavara

Page 17: Muguri Flori Si Frunze

Florile la speciile pomicole sunt unisexuate si bisexuate (hermafrodite). Cele unisexuate pot fi:- Barbatesti cand au numai stamine (ex. amentii de la nuc);-Femeiesti cand prezinta numai carpele (ex. florile din varful lastarului de nuc).

Page 18: Muguri Flori Si Frunze

Plantele pomicole cu flori unisexuate sunt: monoice (flori femele + flori mascule) si dioice (doar flori femele sau flori mascule).

Page 19: Muguri Flori Si Frunze

Majoritatea speciilor pomicole au flori bisexuate (hermafrodite). Aceste flori se compun din: receptacul, invelisurile florale (periant) si organele de reproducere (stamine si carpele).

Page 20: Muguri Flori Si Frunze

Florile pot fi dispuse:- solitar

Page 21: Muguri Flori Si Frunze
Page 22: Muguri Flori Si Frunze

- Inflorescente sub forma cima umbeliforma

Page 23: Muguri Flori Si Frunze

- corimb

Page 24: Muguri Flori Si Frunze

- spic

Page 25: Muguri Flori Si Frunze

- umbela

Page 26: Muguri Flori Si Frunze

Fructele se dezvolta din gineceu in urma procesului de fecundare.1. Fructe simple carnoase, care au un epicarp subtire, un

mezocarp carnos, gros si colorat. - Baca (coacaz si agris) mai multe seminte - Pseudobaca (agris) axul floral concreste cu ovarul- Poama se dezvolta din periant si gineceu concrescute

partial cu receptaculul- Hesperida cu epicarp moale si colorat format (citrice)- Drupa este formata dintr-un endocarp tare (samburele) si

mezocarp carnos (prun si cires) care la unele specii se usuca (nuc si migdal)

2. Fructe uscate indehiscente:- Nuca al carui pericarp este dur, iar samanta nelipita de

perete

Page 27: Muguri Flori Si Frunze
Page 28: Muguri Flori Si Frunze
Page 29: Muguri Flori Si Frunze
Page 30: Muguri Flori Si Frunze
Page 31: Muguri Flori Si Frunze
Page 32: Muguri Flori Si Frunze
Page 33: Muguri Flori Si Frunze
Page 34: Muguri Flori Si Frunze

Fructe multiple se intalnesc la arbustii fructiferi:1. Polinucula la care nuculele sunt adancite in receptacolul

carnos

2. Polidrupa formata din drupeole mici, dulci si armoate

Page 35: Muguri Flori Si Frunze
Page 36: Muguri Flori Si Frunze
Page 37: Muguri Flori Si Frunze

Fructele compuse la speciile pomicole sunt:1. Soroza cu perigonul carnos care inconjoara achenele2. Sicona la care axa inflorescentei devine carnoasa si inchide

in interior achenele

Page 38: Muguri Flori Si Frunze
Page 39: Muguri Flori Si Frunze