TEMA: Abcese si flegmoane regiunilor subtemporala, pterigomaxilara, orbitei. Diagnostic si tratament

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Cuprins:

1. Abcesul si flegmonul orbitei.

2. Anatomia topografica a logilor subtemporale si pterigomandibulare.

3. Rolul spatiilor interfasciale in difuzarea infectiei.

4. Abcesul si flegmonul logii subtemporale.

5. Abcesul si flegmonul logii pterigomandibulare.

6. Complicatiile supuratiilor logilor superficiale.

7. Profilaxia abceselor si flegmoanelor si a complicatiilor.

Abcesul si flegmonul orbiteiAnatomia topografica• orbita e o regiune profunda, pereche si simetrica

• Sitauta inapoia regiunii palpebrale

• Regiunea orbitara are forma unei piramide patrulatere cu peretii ososi

• E subimpartita de capsula lui Tenon in 2 loje: loja anterioara(precapsulara) si loja posterioara (retrocapsulara)

• Abcesul se localizeaza in loja posterioara

Etiopatogenie:

Orbita poate fi sediul unor procese infecţioase care au ca punct de plecare supuraţii ale regiunilor învecinate, ca:

- sinusitele acute supurate etmoidale, frontale sau maxilare;

- supuraţiile fosei infratemporale;- supuraţiile obrazului, etc.- procese dento-parodontale cu punc de plecare

de la premolari si molarii superiori, prin intermediul o osului maxilar

Simptomatologie1) Obiectiv: -asimetria fetei; -edem palpebral si al conjunctivei bulbare - exoftalmie moderata, -tegumentele palpebrale devin congestiv si lucios -glob ocular protruzat cu miscari limitate -la palpare – fluctuenta -pierderea reflexului fotomotor- infectie grava ce

p poate fi insotita de pierderea definitiva a vederii.2) Subiectiv: -dureri in regiunea orbitei (se intensifica la presiune

pe pe globul ocular) - semnele generale severe: febra, frison, curbatura, A alterarea starii generale.

Bolnavă cu abces al regiunii orbitale, cu punct de plecare o sinusită frontoetmoidală: supuraţia evoluează în compartimentul supero-intern al cavităţii orbitare

Diagnostic diferential- Celulita palpebrala: simpomatologie mai putin severa, apare ca

manifestare de vecinatate a altor abcese ale fetei- Tumorile orbitei: evolutie mai indelungata, su sunt insotite de

fenomene inflamatorii- Tromboflebita de sinus cavernos: sun prezente semne de

interesare neurologica si semne oftaloscopice- Supuraţiile spaţiului retromaxilar: care pot fi însoţite de celulite

ale ţesutului din jurul globului ocular, dar prezenţa durerilor sub formă de hemicranie.

- Abcesul palpebral: în care se percepe fluctuenţa localizată la una din pleoape, iar durerile la presiunea pe globul ocular sunt absente.

Tratament• Intervenţia chirurgicală: - anestezia: generală sau

infiltrativă, doar dacă este precedată de o anestezie de bază.

- incizia:a) la nivelul unghiului intern al orbitei, în colecţii de origine etmoidală;b) la nivelul marginei inferioare a orbitei,

in colecţii cu punct de plecare în groapa zigomatică sau în sinusul

maxilar;c)la nivelul marginii superioare a orbitei,

in supuraţii cu punct de plecare în sinusul frontal.

Liniile de incizie pentru deschiderea abceselor de Liniile de incizie pentru deschiderea abceselor de orbitaorbita

-se introduce in profunzime o pensa in contact cu osul, va strabate capsula lui Tenon, moment in care colectia purulenta va fi drenata

- Se asigura drenajul cu lame de dren in forma de jgheab

Flegmonul orbitei

Anatomia topografica a lojilor subtemporale si pterigmandibulare

• Loja subtemporală – e localizată între fasciculele profunde ale muschiului temporal si periost. Inferior acest spaţiu nu este închis si comunică cu spaţiile temporo-pterigoidiene si suprapterigodiene. Prin acest spaţiu trec vasele si nervii profunzi.

• Loja pterigomandibulară – e localizată între faţa internă a ramurii mandibulare şi muschiul pterigoidian medial. Aici se situează nervul alveolar inferior, artera şi venele omonime. Comunica cu spatiile interpterigoidian, temporo- p pterigoidian şi corpul adipos bucal.

Rolul spatiilor interfasciale in difuzarea infectiei

• Abcesele lojii superficiale- Datorită pereţilor anatomici destul de bine individualizaţi, supuraţiile ramân

de obicei limitate la loja respectivă; uneori, procesul septic poate depaşi pereţii osoşi sau fibroşi ai lojii, difuzând în spaţiile şi lojile vecine, situaţie în care starea locală şi generală se agravează.

Simptomatologia clinică este specifică fiecarei localizari.• Abcesele lojii profunde

- Localizarea proceselor infecţioase în lojile profunde ale feţei prezintă o gravitate deosebită atât datorită posibilitaţilor de difuziune a supuraţiei către craniu, prin orificiile de la bază si către mediastin, dea lungul marilor vase, cât şi prezenta în aceste spaţii a unor elemente anatomice eosebit de importante.

Abcesul si flegmonul logii subtemporale

• Anatomia topografică:- Loja infratemporală sau groapa zigomatică este limitată:– lateral de ramul ascendent mandibular şi arcada

temporozigomatică, – înăuntru de apofiza pterigoidă mediană, constrictorul

superior al faringelui şi peretele faringian, – în sus de baza craniului cu aripa mare a sfenoidului

înăuntru şi osul temporal înafară, – anterior de tuberozitatea maxilarului,

– posterior de glanda parotidă.

Etiopatogenie• Procesele septice dentare, osoase, sinuzale;• Infecţia de la dinţii superiori (în deosebi molarul

III);• Lojile vecine infectate cu care comunică;• Traumatismele;• Puncţia septică în cazul anesteziilor la tuberozitate

şi spina Spix;• Puncţiile sinuzale defectuoase.

Simptome clinice locale• Edem genian discret dedesubtul şi înapoia osului malar;• Edem in regiunea temporala si jugala sau asa numitul simptom

“ceas de nisip”• Plica de tranzitie edematiata, stearsa, hiperemiata• Infiltrat dureros perituberozitar sau de-a lungul ramului

ascendant mandibular;• Tumefacţia obrazului, ce se poate extinde în regiunea

temporală, parotideomaseterină şi submandibulară;• Dispariţia reliefului arcadei temporozigomatice, sau apariţia

unui şanţ in acest loc;• Trismus puternic;

• Tesuturile sunt împăstate;• Palparea foarte dureroasă, iradiind în globul ocular.

Bolnav cu supuraţie în fosa infratemporală, extinsă şi în fosa temporală, observându-se edemele temporal şi palpebral superior; arcada zigomatică apare ca un şanţ.

Simptome clinice generale• Starea generală foarte gravă;• Dureri cu caracter nevralgiform care iradiază în tot

hemicraniul (cefalee pronunţată);• Agitaţie;• Frisoane;• Febră pâna la 40;• Jenă dureroasa la masticaţie şi deglutiţie;• Stare septică, cu dureri spontane, exacerbate la palpare, care

nu cedează la analgezicele uzuale;• Apar semne oculare precum: edem palpebral, mai ales inferior,

chemosis, uşoară exoftalmie, globul ocular dureros la presiune; vederea este pastrată;

• În urină şi sânge sunt devieri pronunţate.

Tratament:Intervenţia chirurgicală:I.I.Calea endobucală:

– Retromaxilar

– Pterigomandibular

-Anestezia-Incizia

Liniile de incizie pe cale endoorală în abcesele de fosă infratemporală

A. Incizie peri- şi retrotuberozitară, pentru deschiderea compartimentului pterigomaxilar;

B. Incizie verticală, de-a lungul marginii anterioare a ramului ascendant al mandibulei, pentru deschiderea compartimentului pterigomandibular.

Direcţia imprimată pensei hemostatice pentru deschiderea unui abces în spaţiul pterigomaxilar (retrotuberozitar)

IIII.. Calea exobucală:• Submandibulară• Zigomatică şi

temporala

Inciziile cutanate pentru deschiderea abceselor de fosa infratemporala (incizii temporale suprazigomatice, subzigomatice si submandibulare.

Asocierea deschiderii pe cale cutanată suprazigomatică cu calea endoorală perituberozitară; pensa hemostatică străbate de sus în jos toată fosa infratemporală – prin această cale se vor introduce tuburile de dren.

Drenajul combinat în deschiderile

asociate ale unei supuraţii de fosă infratemporală.

Farmacoterapia• Se administrează i/v sistema de perfuzie, ser fiziologic, sol.

Natriu hlorid 0,85%, glucoză 5-5,5%, sol.Calciu hlorid 2,5%, Ghexametilentetramină 5-10 ml.40% (cu actiune antimicrobiană şi neutralizantă a toxinelor);

• Antianalgezice: Analgin, Dexalgin, Melox, Ketanov, Brustan;• Antibiotici cu spectru larg de actiune: Cefazolin, Augmentin,

Lincomicin, Accef;• Antihistaminice: Dimedrol, Suprastin, Diazolin• Se administrează hormonii suprarenalelor : Prednizol,

Prednizolon;• Complex de vitamine injectabile: B1, B6, B12, C;• Alimentatie bogată în vitamine: fructe, lactate, etc.

Abcesul si flegmonul logii pterigomandibulare.

• Anatomia topografică:

- Loja pterigomandibulară este un compartimentul extern al lojii infratemporale, care este delimitată de compartimentul intern(loja pterigomaxilară) prin muşchiul pterigoidian intern şi fascia interpterigoidiană.

Etiopatogenie

– Procese inflamatorii în regiunea molarilor;

– Supuraţiile abceselor regiunii sublinguale, submandiblare, planşeului bucal.

Simptome clinice

• Trism;

• Dureri puternice la actul de deglutiţie;

• Ganglionii limfatici submandibulari măriţi în volum, dureroşi la palpare;

• Edem;

• Palpator se determina un infiltrat dureros;

• Mucoasa hiperemiata, edematiata.

Tratament• Intrevenţia chirurgicală:

– Exooral se practică incizia

submandibulară

– Endooral Incizia (B)

- Drenajul- Tratamentul medicamentos

Direcţia imprimată pensei hemostatice pentru deschiderea abceselor din compartimentul pterigomandibular.

Complicatiile supuratiilor logilor superficiale

1. Trament chirurgical neadecvat ( incizie incorect plasata, drenaj insuficient prin lipsa de declivitate)

2. Apararea proprie deficitara, lipsa tratamentului medicamentos adecvat, deshidratare.

3. Prezenta unor corpi straini care intretin procesul supurativ

4. Administrarea incorecta a antibioticelor, fara respectarea prescriptiilor medicale ( apar candidoze bucale)

Profilaxia abceselor si flegmoanelor

• Se poate preveni aparitia unui abces dentar prin prevenireainfectiilor bacteriene ale cavitatii bucale. Cel mai bun modde prevenire a infectiilor bacteriene este ingrijirea adecvataa dentitiei si a gingiilor:

• prevede tratamentul precoce al dintilor afectati si lichidarea altor focare

• perierea dintilor dimineata, seara si dupa fiecare masa.• folosirea zilnica a atei dentare• consulturi stomatologice regulate• evitarea fumatulu

Bibliografie1. Materialul lectiilor.2. G.Timoşca, C.Burlibaşa “Chirurgie Buco-Maxilo-Facială”,

Chişinău, 1992, pag. 320-347 3. C. Burlibaşa “Chirurgie orală şi maxiofacială” ediţia a II-a,

Bucureşti, 2008, pag. 306- 338.4. M. Pricop, E. Urtilă “Infecţiile Buco- Maxilo-Faciale”,

Timişoara, pag. 50-68. 5. K.I.Kulciţki, I.I.Bobrik “Chirurgia operatorie şi anatomia

topografică”, Chişinău, 1995, pag. 44-80.

Va multumesc pentru atentie!