1

GHID DE STUDIU - MODULUL MEDICINA DE FAMILIE ANUL VI MG - Disciplina : Medicina De Familie

Titlul cursului : Medicina de Familie Introducere: - Cursul de Medicina de Familie este un curs obligatoriu, adresat studentilor anului IV Medicina Generala.

- Pe parcursul modulului , va veti familiariza cu cateva aspecte legate de specificul activitatii medicului de familie . - Programa analitica este construita in asa fel incat sa raspunda dezideratului european , respectiv Directivei UE 93/16 inlocuita mai recent cu Directiva 2005/36/CE, ce stipuleaza libera miscare a medicilor in spatiul UE respectiv fiecare medic poate profesa in orice stat membru a UE fara o pregatire suplimentara. - Medicina de Familie pana nu demult , era considerata un fel de medicina interna practicata in ambulator . Ultimii ani au demonstrat ca medicina de familie este o specialitate de sine statatoare intrunind cunostinte din diverse alte specialitati . Ea este o specialitate clinica , sintetic integrativa si holistica abordand problemele de sanatate ale individului, familiei si comunitatii. Spre deosebire de alte specialitati, care abordeaza pacientul preselectat prin specificul specialitatii , medicul de familie este consultat de pacienti indiferent de patologie, de varsta si sex , rezolvand majoritatea problemelor de asistenta medicala a populatiei, eficient si la preturi accesibile ceea ce-i confera un loc central in cadrul sistemului de ocrotire al sanatatii. - Trebuie sa subliniez ca modulul de Medicina Familiei vine sa completeze cunostintele acumulate in anii anteriori cu pondere insa pe aspectele particulare ale acestei specialitati care, printre altele, este singura care lucreaza in sistem privat. - Stagiile practice incearca sa dezvolte unele abilitati necesare pentru practica medicala de zi cu zi in conditii de ambulatoriu . Faptul ca pe parcursul celor 7 saptamani de stagiu veti trece prin mai multe cabinete : adulti , copii, medici de familie (cadre asociate disciplinei), veti avea posibilitate de a va confrunta cu o diversitate de aspecte specifice din activitatea medicului de familie. Din pacate, numarul mare de studenti fac imposibila activitatea practica cu grupuri mici, poate mai omogene ca vocatie si preocupari . Cunostinte si abilitati anterioare: - Notiunile teoretice acumulate la disciplinele fundamentale: anatomie topografica, fiziologie, fiziopatologie; - Abilitatile practice insusite in stagiile de semiologie medicala si medicina interna. - Resurse bibliografice utile pentru reactualizarea cunostintelor: - Pentru fiecare capitol veti avea la dispozitie o bibliografie selectiva. Perioada de desfasurare a cursului: - Seria I - VI 04.10.2010 19.11.2010 - Seria III IV 06.12.2010 04.02.2011 - Seria II 28.02. 2011 15.04. 2011 - Seria V - 09.05.2011 24.06.2011 Orarul modulului si rotatiile grupelor pe saptamani

- va va fi adus la cunostinta la inceputul fiecaui modul . Evaluarea cunostintelor si abilitatilor practice: Pentru a fi acceptati la examen trebuie sa: - Fiti prezenti la mai mult de 70% din cursuri; - Fiti prezenti la toate stagiile si activitatile de practica clinica, sau sa va motivati si recupreati absentele; - Fiti prezenti la toate examinarile pe parcurs; Aveti toate fisele de evaluare saptamanala a activitatii de stagiu si practica clinica din cursul rotatiilor

(vezi anexele); Aveti protofoliul de activitate (vezi anexele); Conditii pentru promovare: Fiecare proba , respectiv scris si practic minimum media 5 Media finala minim 5

2

Examen final: - Seria I VI 22.XI.2010 03.XII.2010 - Seria III IV 07.02.2011 18.02.2011 - Seria II 18.04.2011 22.04.2011 sau 02.05.2011 06.05.2011 - Seria V 27.06.2011 01.07.2011 sau 04.07.2011 08.07.2011 Calendarul examenelor ulterioare in caz de nepromovare: Sesiunea toamna I si toamna II. Modul de desfasurare a evaluarilor: Examenul teoretic adulti si copii este de tip redactional si consta din 5 subiecte din temele predate la

curs pe care le veti trage la sorti si le veti dezvolta intr-o ora . Examenul practic consta in prezentarea unui caz clinic in care accentul va fi pus pe abilitatea de

comunicare cu pacientul, anamneza specifica , examenul obiectiv , decizia primara respectiv pacientul va fi retinut sau trimis la un specialist , formularea diagnosticului si a programului terapeutic , tinind cont , acolo unde este cazul, de sinteza diagnostica si terapeutica si nu in ultimul rand de resursele financiare ale familiei.

Examinari pe parcurs, (scrise sau orale ), facute de asistentul d-voastra de grupa, la sfarsitul saptamaniilor 3 si 6 ale modulului;

Aprecierea facuta de medicii indrumatori ai practicii clinice, in cursul rotatiilor; Portofoliul de activitate practica pe care il veti realiza in cursul modulului (vezi in continuare) Modul de notare: Examen teoretic adulti 30 %; Examen teoretic copii 30 %; Examen practic final 30 %; Aprecierea facuta de medicii indrumatori ai practicii clinice (portofoliu de activitate) 10 %; Cadrele didactice de predare: Titiular curs: Oprea Sabin tel: ; e-mail: Gherman Madeleine tel ; e-mail : Figan Ioan tel : e-mail : Programul consultatiilor:

ADULTI: Prof. Dr. Oprea Sabin luni: orele10-11 Tel.0264590522 e-mail - sabinoprea@yahoo. com Prof. Dr. Madeleine Gherman marti: orele 11-12 Sef lucrari Dr. Mira Florea miercuri: orele 11-12 Sef lucrari Dr. Sorina Pop joi: orele 11-12 Sef lucrari Dr. Onaca Emil vineri: orele 8-9 Asist univ. Dr. Codruta Marginean vineri: orele 9-10 Asist. Univ. Dr. Oprea Radu miercuri: orele 11-12 PEDIATRIE Conf. Dr. Figan Ioan vineri : orele 9 - 10 Asist univ. Melinda Morea luni: orele 11-12 Asist. Univ. Dr. Beatrice Moroan mari: orele 11-12 Asist. Univ. Dr. Miruna Antonesei miercuri : orele 11-12

Cursuri, demonstratii si stagii clinice Florea Mira e-mail : Pop Sorina e-mail: Onaca Emil e-mail : Marginean Codruta e-mail : Oprea Radu e-mail : Morea Melinda e-mail : Antonesei Miruna e-mail : Morosan Beatrice e-mail :

3

TEMATICA - CURSURI ADULTI

1. Medicina de familie : definiie ; funciile M.F.; metodologia de lucru ;obiective specifice ; ndatoririle profesionale ale M.F obligatile medicului, drepturile pacientului, .pachete de servicii oferite de sistemul public din Romania. 2. Principiile medicinei de familie :asistena medical de prim contact,asistena pe durata

vieii, asistena axat pe persoan, asistena medical a familiei i comunitii,abordarea ecologic a patologiei umane.

3. Aspecte particulare n asistena medical primar: particulariti ale consultaiei, diagnosticului, tratamentului,sinteza diagnostic i terapeutic, asist.la domiciliu, asistenta comunitara , probleme manageriale .

4. Relaia medic-pacient n Medicina de Familie. 5. Principii de profilaxie i dispensarizare n asistena primar: profilaxia

primar(individ, familie, comunitate), riscograma familiei, profilaxia secundar; teriar;controlul periodic al strii de sntate; principii de dispensarizare.

6. Locul medicului de familie ntr-un sistem modern de sntate : locul M.F. n comunitatea medical , relaia cu CAS, pachete de servicii oferite de MF .

7. Constituirea unui cabinet de M.F. :infiintarea cabinetului, finantarea medicinei de familie ,modalitati de plata ,echipa de lucru ,circuitul informaiei,cooperarea M.F. cu specialitii din linia I ; din ambulatorii de specialitate i specialitii din spitale. Organe si organizatii.

8. Structura i funciile familiei : familia ca unitate social ; tipuri de familie , familia patologica,ciclul de via a familiei, rolul medicului de familie n sanogeneza familiei .

9 Patologia iatrogen erori de diagnostic . 10. Probleme de geriatrie : diagnosticul geriatric ; particulariti terapeutice.

11. Ingrijirea la domiciliu a pacienilor aflai n stadiu terminal. 12. Strategia investigaiilor paraclinice 13. Abuzul de toxice atitudinea M.F.:posibiliti de combatere a consumului de tutun i alcool . I4. Abordarea unor simptome comune n cabinetul M.F. :astenia, sindromul febril, , afectiunile alergice,tusea cronica

15 .Boli i sindroame mai frecvent ntlnite n practica M.F. :dispneea, cefaleea si migrena, durerea toracic, durerea n extremiti sindromul hepatomegalic.

16 .Terapii alternative

Stagiu clinic medicin familie- aduli obiective generale 1. Particularitatile medicinii de familie si caracterul ei interdisciplinar. 2. Particularitatile consultatiei in medicina de familie. 3. Strategia investigatiilor paraclinice. 4. Etapele elaborrii diagnosticului clinic. 5. Particularitatile diagnosticului in medicina de familie. 6. Particularitatile tratamentului in medicina de familie. 7. Activitatea de profilaxie in medicina de familie. 8. Importanta profilaxiei primare. Intocmirea riscogramei familiei. 9. Abordarea bio-psiho-sociala a pacientului. 10. Probleme psiho-sociale ale familiei.Violena domestic. 11. Diagnosticul geriatric. Probleme particulare in ingrijirea vrstnicilor si a btrnilor. 12. Rolul stresului in patologia uman. 13. Coninutul asistenei medicale la domiciliu. 14. Impactul bolii asupra familiei si a familiei asupra bolii. 15. Relaiile MF cu ali specialiti. 16. Discuia pe marginea cazurilor consultate zilnic. 17. Evaluarea deprinderilor acumulate.

4

TEMATICA CURSURI PEDIATRIE

1. Supravegherea activ a copilului sntos (1 ora) - Componentele vizitei active: istoric, examen fizic, imunizri, ghid anticipativ,

prevenirea accidentelor (1 or) 2. Continutul vizitelor active (examenul de bilant) la diferite etape de vrst (4 ore): - nou-nscut, sugar, copil mic, precolar, colar i adolescent 3. Alimentaia copilului sntos.Prevenirea tulburrilor strii de nutriie (2 ore) 4. Depistare i diagnostic precoce (3 ore):

- tulburrile de dezvoltare staturo-ponderal, - tulburrile de dezvoltare neuropsihic, - deficienele senzoriale, - scolioza idiopatic, - displazia de old, - rahitismul carenial

5. Sindromul anemic la copil (2 ore). 6. Durerea abdominal acut i recurent la copil. (2 ore)

1.MEDICINA DE FAMILIE

Capitole: Definiie ; Funciile Medicinei de Familie.; Metodologia de lucru ; Obiective specifice ; Indatoririle profesionale ale M.F obligatile medicului, Drepturile pacientului, Pachete de servicii oferite de sistemul public din Romania.

Obiective educaionale : a.Ce trebuie s tii :

- Definitia, funciile medicinei de familie, metodologia de lucru, obiectivele specifice si obligatiile medicului

- Drepturile pacientului

b.Ce trebuie s facei : - sa va insusiti aceste cunostinte pentru a intelege activitate MF

Definiie Wonca Europa 2002 MG/MF este specialitate academica si stiintifica , avand propriul continut educational,

activitate clinica si de cercetare bazata pe dovezi, precum si o specialitate clinica orientata catre asistenta primara.

Functiile medicinei de familie de a asigura accesibilitatea populatiei la asist.medicala de supraveghere a sanatatii-preventie primara, sec, tertiara de promovare a sanatatii - combaterea FR - promovarea F.sanogenetici de prevenire specifica vaccinuri de asigurare a ingrijirilor medicale curente : 83%

5

de coordonare a sev.medicale in raport cu nevoile concrete ale bolnavului ; de sinteza diagnostica si terapeutica de supraveghere medicala continua a individului ,familiei si a comunitatii de recuperare si reinsertie sociala a bolnavilor de asigurare a ingrijirilor paleative si terminale de selectare a pacientilor ce necesita asistenta de specialitate de cercetare stiintifica specifica . Metodologia de lucru este predominant - clinica - holistic integrativa - sintetica . Obiective specifice asigura asistenta tuturor pacientilor inscrisi pe lista , indiferent varsta ,sex, patologie,

religie,rasa,cultura,statut social. asigura asistenta medicala a omului sanatos. asigura preventia primara .secundara si tertiara prin metode specifice - preventie primara - boli contagioase - boli necontagioase - preventie secundara - depistare precoce - preventie tertiara supravegherea activa a bolnavilor cronici abordeaza pacientul in unitatea sa bio-psiho-sociala, culturala si existentiala asigura asistenta medicala a familiei asigura asistenta medicala a comunitatii patologia sociala

Atributiile medicului de familie - Indatoriri profesionale Sa acorde toate serviciile de asistenta medicala primara asiguratilor de pe lista proprie la

cabinet, la domiciliu comform contractului cadru negociat anual. Sa acorde asistenta medicala de urgenta in caz de boala sau accident. Sa furnizeze tratamentul adecvat si sa prescrie medicamentele prevazute in

Nomenclatorul de medicamente, conform reglementarilor in vigoare; Sa acorde asistenta curativa si profilactica Sa elibereze document e medicale BT,adeverinte,retete etc. Sa asigure supravegherea activa a gravidei si copilului Sa consilieze pe probleme de planificare familiala si contraceptie Sa analizeze conditiile ce influenteaza starea de sanatate a populatiei Sa ia masuri antiepidemice ,masuri de lupta antiepidemica in focar Sa tina legatura cu specialistii in probleme care il depasesc Sa se implicae activ in probleme de educatie sanitara privin probleme majore de

sanatate,metode de prevenire si control Sa informeze asiguratii despre serviciile oferite si despre modul in care acestea sunt

furnizate Sa respecte confidentialitatea prestatiei medicale. Sa respecte dreptul asiguratului de a-si alege si schimba medicul de familie, in

conformitate cu prevederile legale. Drepturile pacientului Dreptul la tratament si ingrijiri medicale . Dreptul la libera alegere a medicului . Dreptul la decizie vis- a vis de tratament Dreptul la informare (daca nu o refuza). Dreptul la confidentialitate si viata privata - confidentialitate chiar si dupa moarte. Dreptul la demnitate. Dreptul la asistenta religioasa. Pachetul de servicii oferite de sistemul public din Romnia

6

1. asistena medical primar oferit prin intermediul medicilor de familie. Legea d dreptul asiguratului de a-i alege i schimba medicul de familie; 2. asistena secundar furnizat de reeaua de ambulatorii de spital, de centrele de diagnostic i tratament i cabinetele de specialitate;

3. asistena teriar, care este asigurat n spitalele universitare i n cele specializate, majoritatea aflndu-se sub administraia statului; 4. un pachet minimal de urgen.

Activitati (teme) obligatorii si facultative

- urmariti si consemnati functiile pe care le aplica MF

- faceti cateva aprecieri vis-sa-vis de indatoririle profesionale ale mF

- urmariti cate din drepturile pacientului sunt aplicate si respectate

- considerati ca nivelul de cultura sanitara a crescut in ultimii ani

Intrebari si teme recapitulative - MF cum o definim - Care sunt functiile care integreaza MF in sistemul de sanatate - Care sunt indatoririle profesionale ale MF - care este metodologia de lucru a MF - Care sunt obiectivele ce definesc MF - Care sunt drepturile pacientului

Bibliografie obligatorie 1.Ivan A. - Medicina omului sntos. Ed. Med. Buc. 1993. 2.Oprea S.; Gherman Madeleine Practica medicinei interne in ambulator Ed.Dacia Cluj- Napoca 1997 3.Oprea S.; Gherman Madeleine Probleme curente in practica medicului de familie. Tipografia UMF Cluj- Napoca 1998 4.Rakel R.E. - Textbook of family practice. 5th edition, 1995.

5.Restian A.- Bazele Medicinei de Familie. Ed. Med. Buc. Vol. I 2001 6.Van Es. J. C. - Medicul de familie i pacientul su. Ed. Libra Buc. 1997. 7.WONCA EUROPA 2002 Buletin Informativ pt. Medicii de Familie Definitia Europeana A Medicinei de Familie 2005 vol. 5 pag. 122 - 137 8.Legea nr. 46/21.01. 2003 privind drepturile pacientului,Codul deontologic al Colegiului medicilor din Romania 9.Council of the Academy of Theachers in General Practice The Educational EURACT.Agenda of General Practice /Family Medicine , - WONCA Region Europe Conference, Kos, Grecia , 2005. Bibliografie facultativa 1.Taylor R.B. - Fundamentals of family medicine. Springer 1996. 2.Marko Kolsec Introducing performance-based assessment of family physician Medical Teacher-International Journal of Education in the Health Sciences, vol.25, nr.1, 59-63; ian.2003 3.Pieper SJ., Stanton MS. Concise Review for Primary Care Physicians, Mayo Clin Proc. 70: 371, 2000.

4.Kevin Clifford Family Practice- Common Presenting Problems,44 -113, 2000 2.PRINCIPIILE MEDICINEI DE FAMILIE

7

Obiective educationale a.Ce trebuie sa stie - Esential - care sunt principiile (legile) ce definesc medicina de familie . - In ce consta asistenta medicala a familiei - care sunt rigorile abordarii ecologicea patologiei umane - Important ca aceste principii particularizeaza MF in raport cu celelalte specialitati . - ca poate contribui la prevenirea unor factori de risc familiali si mezologici - Util - sa aplice in practica aceste principii . - Facultativ - b.Ce trebuie sa faca - Sa-si insuseasca aceste principii - Sa le aplice in practica .

Asistenta medicala de prim contact - SUA,Franta ,Germania nu - Anglia,Olanda,Danem.,Canada da. Asistenta medicala continua pe toata durata vietii ; Asistenta axata pe persoana bolnav nu boala Asistenta medicala a familiei

- factori genetici,locuinta,factori de microclimat, nivel economic si cultural al familiei, existenta unor boli transmisibile etc.

Asistenta medicala a comunitatii - factori socio economici, culturali, psihosociali, epidemiologici

- patologie sociala :delicventa juvenila, somajul, familii dezorganizate, alcoolism, droguri, handicapati, copii si batrani parasiti, persoane fara venit.

Abordarea ecologica a patologiei umane - ecosistem - biocenoza - fauna, flora - biotop - habitat - factori climatici, - calitatea apei, aerului, - structura solului , - fauna, flora - Adaptarea la ecosistem - aloplastic om ; - autoplastic plante,animale .

Bibliografie

. 1. Oprea S.; Gherman Madeleine Practica medicinei interne in ambulator . Ed.Dacia Cluj- Napoca 1997 2. Oprea S.; Gherman Madeleine probleme curente in practica medicului de familie. Tipografia UMF Cluj- Napoca 1998

3 .Rakel R.E. - Textbook of family practice. 5th edition, 1995. 4 Restian A.- Bazele Medicinei de Familie. Ed. Med. Buc. Vol. I 2001 5 Restian A.- Bazele Medicinei de Familie. Ed. Med. Buc. Vol. II 2001

8

3. ASPECTE PARTICULARE IN ASISTENTA MEDICALA PRIMARA: Capitole

- particulariti ale consultaiei, - particularitati ale diagnosticului, - particularitati ale tratamentului, - sinteza diagnostic i terapeutic, - asist.la domiciliu, probleme manageriale .

Obiective educationale

a.Ce trebuie sa stie - Esential - care sunt particularitatile practicarii MF.

- Importanta menegementului pentru satisfacerea pacientului - In ce consta sinteza diagnostica si terapeutica

- Important - In ce constau aceste particularitati . - Util - Ce semnificatie au ele in practica de zi cu zi . - Facultativ b.Ce trebuie sa faca - Sa observe cum reuseste MF sa rezolve problemele de asistenta la cabinet si domiciliu ; alte probleme manageriale . - Sa faca personal un exercitiu de optimizare a activitati MF. Particularitati ale consultatiei in M.F.

Locul de desfasurare Specialisti cabinete de specialitate,policlinici,CDT, Spitale MF cabinet medical;domiciliul pacientului;locul de munca;oriunde este solicitat Structura pacientilor Specialist : pacienti preselectati prin natura specialitatii MF pacienti indiferent de patologie , varsta ,sex Timpul disponibil Specialisti - nr. relativ mic de pacienti - timp suficient,internat MF - nr.mare de pacienti - timp relativ scurt-40-60 pacienti /zi la cabinet 5 ore + asistenta la domiciliu 2 ore Scopul consultatiei Specialisti - formularea diagnosticului. MF - dg.nu este singurul scop al consultatiei - sesizarea problemei pentru care este solicitat - sfat , problema sociala, psihologica, integrare, sot,copii....

Particularitati ale diagnosticului in M.F. Asistenta de prim contact - indiferent de varsta,sex,patologie - depistarea FR,concluzie clinica corecta,precoce Asistenta pe durata vietii - supravegherea activa a bolilor cronice - revizuirea dg.- stadializare (ACO,HA,IVS) - depistarea complicatiilor ,boli asociate,boli coexistente Posibilitati limitate de investigare - confirmarea concluziei clinic ; - colaborarea cu alti specialisti Asistenta medicala a individului Bolnav abordarea bio-psiho-sociala - necesitatea dg.tuturor bolilor - sinteza dg.

9

- respectarea unor criterii de ierarhizare si abordare cc pneumonie Sanatos stabilirea dg.de sanatate criterii pozitive,negative,statistice Asistenta medicala a afmiliei FR ereditari,obiceiuri alimentare ,CMV,nivel educational,preocupari,relatiile dintre

membri Elaborarea unor ghiduri protocoale de diagnostic; tratament;supraveghere . Particularitati ale tratamentului Posibilitati tehnice : cunostinte si deprinderi limitate la competenta de baza - in raport cu natura bolii- boli grave,urgente, care necesita internare,mentinerea

functiilor vitale, prevenirea complicatiilor Dificultati legate de deplasare la domiciliu Determinate de bolnav varsta inaintata ,b.psihice , nu coopereaza, alcoolici,

singuri,fara conditii de ingrijire la domiciliu. Dificultati privind respectarea tratamentului medicamentos si nemedicamentos Deprinderi individuale si familiale nesanogene Adaptarea tratamentului la conditiile socio-economice ale individului si ale familiei Cointeresarea bolnavului - informarea exacta a bolnavului - convingerea pacientului asupra respectarii tratam. Cointeresarea familiei - evitarea unor factori declansatori stres- HA, AP-UG-UD.... Consilierea pacientului - respectarii recomandarilor terapeutice - necesitatea internarii - are nevoie de CM sau de schimbarea locului de munca . SINTEZA DIAGNOSTICA SI TERAPEUTICA Scop Formularea unui diagnostic - bio- psiho- social - diagnosticul tuturor bolilor - ierarhizarea bolilor in raport cu : - prognosticul lor - vital ; de sanatate , functional, de munca. - stadiul evolutiv, - starea de activitate acute , cronice - consecinte directe asupra calitatii vietii, - in raport cu probabilitatea evolutiva - imprevizibila, previzibila. - stabilirea legaturilor fiziopatogenetice existente - boli asociate - boli coexistente - complicatii - particularitati individuale - conditii familiale Stabilirea unui tratament adecvat - sinergism sau asinergismul dintre medicamente - evitarea unor medicamente care ar putea influenta nefavoraabil evolutia altei boli, - evitarea unor complicatii Probleme manageriale - relatiile cu Casa de Asigurari contract cadru - coordonarea echipei comunicarea cu specialistii - gestionarea fondurilor.

Asistenta comunitara

10

obiective - recunoasterea ecosistemelor umane si influenta acestora asupra strii de sntate - adaptarea organismului la conditiile de viat si munc moderne

- Identificarea si combaterea factorilor de risc mezologic - Promovarea factorilor sanogenetici - Educatia pentru o alimentatie sanatoasa - Asigurarea sanitatiei de baza - ridicarea nivelului de cultur sanitar a populatiei - protectia responsabila a ecosistemului - Asigurarea suportului familiei in situatii critice (bolnavi terminali)

Asistenta la domiciliu Obiectivele asistentei la domiciliu

- Consiliere medicala - Consultatii - Analize - Tratamente - Administrarea parenterala de medicamente - Urmarirea rezultatelor terapeutice. Asistenta la domiciliu este obligatorie pentru - Copiii in varsta de < 3 ani aflati in tratament pentru afectiuni acute, la solicitarea parintilor. - Pacienti nedeplasabili sau care necesita asistenta medicala postoperatorie; - Pacientii imobilizati ortopedic sau in carucior. - Bolnavii in faza terminala; - Alte situatii, la recomandarea medicului de specialitate. - Activitati (teme) obligatorii si facultative urmariti activitatea indrumatorului de stagiu pentru a va insusi aspectele particulare din activitatea practicianului precum si deprinderi manageriale

- Intrebari si teme recapitulative - In ce constau particularitatile privind consultatia , diagnosticul si tratamentul in medicina de familie, - Faceti cateva exercitii pe cazuri clinice intalnite in cabinetul MF vis- a vis lde sinteza diagnostica si terapeutica

- Care sunt obiectivele asistentei comunitare . - Care sunt obiectivele asistentei la domiciliu - Formulati cateva aprecieri practice legate de aceste aspecte.

Bibliografie selectiva 1. Restian A.- Bazele Medicinei de Familie. Ed. Med. Buc. Vol. I 2001

4. Relaia medic-pacient n Medicina de Familie. Capitole

- Factori de ordin social - Factori de ordin personal si profesional - Factori care influenteaza negativ relatia Medic Pacient

11

Obiective educationale a.Ce trebuie sa stie - Esential - care sunt elementele ce compun relatia medic de familie pacient . - in ce consta comunicarea verbala si non- verbala. - care este semnificatia comunicarii in MF . - Important sa intelegeti nuantele comunicari in diverse situati. - Util - sa aplice in practica notiunile teoretice. - Facultativ b.Ce trebuie sa faca - Sa observe modul de adresabilitate practicat la cabinet . - Sa urmareasca reactia pacientului in timpul dialogului cu MF. - Sa faca personal un exercitiu de optimizare a activitati MF. Factori de ordin social

statutul social al medicului investitia de incredere acordata MF in societ.Pentru a-si castiga autoritatea, medicul

trebuie sa fie frumos la chip,ingrijit,sa poarte haine frumoase dar si sa fie binevoitor si omenos (Hipocrate )

Factori de ordin personal si profesional Modul de adresabilitate pronuntarea corecta a numelui Respectul mutual - respecta pacientul si accepta respectul acestuia - medicul trebuie sa inteleaga nu doar disconfortul si durerea pacientului ci si efectele

acesteia asupra vietii lui Increderea in tratamentul prescris - medicalizare - ajutor pentru a face fata problemelor cu care se confrunta ( CM;medicamente

accesibile, gratuite ) Increderea in posibilitatile tehnico-profesionale ale MF. Comunicare verbala selectarea cu grija a cuvintelior, folosirea unui limbaj familial

pacientului avind in vedere gradul de cultura ,inteligenta, educatie,caracteristici individuale ale pacientului (temperament,reactivitate,filozofia vietii)

Evitarea termenilor de specialitate Comunicarea cat mai personala inflexiunea vocii, tonul vocii Cu taranul sa vorbesti

despre agricultura,cu marinarul despre mare Soranus din Effes . Comunicarea nonverbala :gestica,expresia fetei,tonul si inflexiunea

vocii,aspectulfizic,vestimentatie,decoruri,accesorii ; Consultul la domiciliu creaza un sentiment de confort pacientului Mf poate aprecia - starea de sanatate a familiei - ambientul familial - calitatea relatiei dintre membrii familiei - impactul bolii asupra familiei - impactul familiei asupra bolii - stilul de viata Respectarea secretului profesional Armonizarea tratamentului in raport cu resursele financiare ale familiei Factori de ordin tehnic medicina hipocratica - bazata pe dialog si rel.interpersonal medicina moderna - investigatii tehnice - dezumanizeaza relatiei Medic Pacient.

12

M.F.trebuie sa decida - asupra oportunitatii ,accesibilitatii si uneori asupra costului unor investigatii trebuie renuntat la internari pentru analize trebuie acordata mai multa atentie ambientului profesional,familial,cultural,spiritual si

educational al pacientului Factori care influenteaza negativ relatia Medic Pacient Pozitia de fronda a medicului cu cat este mai mare distanta sociala dintre medic si

pacient, cu atat este mai dificila increderea reciproca ,respectul si colaborarea King Emanciparea pacientului - statut social privilegiat ( pers.publica, bogat), - isi alege medicul dupa criterii - il plateste si renunta la el cu usurinta Activitate Consemnati in caietul de practica reactia pacientilor in situatii cand medicul refuza sa prescrie medicamentul sau examinarea solicitata de acesta. - consemnati factorii care inluenteaza negativ relatia medic de familie pacient la nivelul cabinetului . - Oservati daca MF face concesii pentru asi pastra pacientii si in ce constau ele. Intrebari recapitulative care sunt factori care influenteaza relatia medic- pacient Bibliografi 1. Van Es. J. C. - Medicul de familie i pacientul su. Ed. Libra Buc. 1997 2. Managementul comunicrii, BIMF nr. 8, 2005 3. Cum s comunici n medicin vetile rele, dr. Florian Tudose http://www.infomedica.ro/anul%202000/editoriale/edit_11_2000.pdf 4. Carmen_parvan 2005 http://www.referat.ro/referate/Comunicarea_nonverbala_7920.html

5. Bukman R. Communication in palliative care a practical guide , in Oxford Text book of Palliative Medicine, Oxford Medical Publication, 240-316, 2002. 6. QUILL T.E. - Recognizing and adjusting to barriers in doctor patient comunication. Ann Intern Med. 1989.

13

5. PRINCIPII DE PROFILAXIE SI DISPENSARIZARE IN ASISTENTA PRIMARA Capitole

- profilaxia primar (individ, familie, comunitate), - riscograma familiei, - profilaxia secundar; - teriar; - controlul periodic al strii de sntate; - principii de dispensarizare.

Obiective educationale a.Ce trebuie sa stie - Esential - ca profilaxia primar apartine exclusiv MF - ca ea se adreseaza in egala masura individului ,familiei si comunitati - ca MF intervine practic in toate etapele profilaxiei. - Important care este rolul MF in prevenirea imbolnavirilor . - care sunt mijloacele de care dispune - Util - sa aplice in practica notiunile teoretice. - Facultativ - b.Ce trebuie sa faca - Sa urmareasca registrul de dispensarizari. - Sa invete care sunt bolile ce trebuie dispensarizate. Prevenia a devenit un imperativ pentru protecia sntii. - sec XXI : - ideea de sntate a omului ca individ a fost nlocuit cu cea a sntii colectivitilor umane - sntatea comunitara. Prevenia totalitatea metodelor i mijloacelor folosite n scopul - cunoaterii riscurilor pentru sntate, - a neutralizrii aciunii acestora, - depistrii grupurilor populaionale cu risc crescut, - evitrii constituirii proceselor epidemiologice i - identificarii cat mai precoce a strilor de preboal i boal. Profilaxia primara

Se adreseaza omului sanatos colectivitati indemne Rezolva 9o% din probleme cost 1/5 din buget Este posibil - ingrijeste o populatie relative stabila Obiectiv prioritar - mentinerea si conservarea starii de sanatate - prevenirea aparitiei bolii - identificarea si combatera factorilor de risc - promovarea factorilor sanogenetici.

- cresterea rezistentei specifice si nespecifice a organismului Individ Actiuni de profilaxie nespecifica

educatia pentru sanatate - igiena corporala, alimentara, locuinta, stil de viata, etc. consultatia premaritala ; consultatia prenatala; consultul genetic - boli genetice,malformatii congenitale, depistarea activa si precoce a bolilor transmisibile si netransmisibile , supravegherea activa a gravidei,mamei si copilului,

14

respectarea programului de vaccinari, depistarea si corectarea unor F.R.individuali si mediu.

Actiuni de preventie specifica pentru boli contagioase Imunizare activa

copii - programul national de vaccinari calatori - vacc.antimalarica valabila lo ani - vacc.antiholerica valabila 6 luni - vacc.antitetanica ,antipoliomielitica valabila 10 ani persoane cu risc crescut Fluarix gripa Vacc.antitifoidica , antiholerica , antihepatita B , antimeningococica , BCG,

antihepatita A (Havrix)Twinrix A+B Imunizare pasiva

Seruri imune sau imunglobuline in infectii Actiuni de preventie specifica boli necontagioase

Rahitismul - vit D la mama si sugar

Anemia feripriva la gravide - adm. de fier in trimestrul III

Gusa endemica - adm. de iod Familie Riscograma familiei

Boli cu transmitere ereditara - ci ,ha , dz .. Status economic scazut - subnutritie Conditii deosebite de munca - boli profesionale Conditii de habitare improprii - igrasie ,frig ,umezeala Stil de viata nesanogen - obiceiuri alimentare nesanogene, - sedentarism, - fumat , alcool - droguri etc. Relatii afective incordate - neintelegeri ,despartiri ,divorturi , - decese ,abuz nevroze ,depresii, psihoze ,tulburari comportamentale Violenta domestica - boli psihice in special la copii Coabitare mai multe generatii - divergente de generatii Probleme sociale majore - familii cu un singur parinte, - someri, - fara locuinta - copii ingrijiti de bunici

Comunitate Promovarea unor masuri de sanatate publica

- mediu - apa - aer - hrana - aprovizionarea cu apa - aprovizionarea si asigurarea cu alimente - asigurarea sanitatiei de baza

Evitarea constituirii unor procese epidemiologice

15

- vaccinarea unui grup de persoane epidemii - izolarea pacientului - informarea autoritatilor - identificarea unor factori sociali

Profilaxia secundara

Se adreseaza omului aparent sanatos cu afectiuni in stadii incipiente, asimptomatice Obiectiv restabilirea sanatatii Consta in depistarea precoce a bolilor transmisibile si netransmisibile - in cadrul consultatilor curente - pasiv - in cadrul consultatilor periodice - examen de bilant , - examenul copilului la intrarea in colectivitate - examen prenuptial, - examen la angajare , - controlul medical al contactiilor, - examinari periodice anuale pentru anumite categorii : - persoane din invatamintul preuniversitar - sector alimentar , - persoane expuse la noxe profesionale

- prin screening - depistare activa in masa a unor boli cu prevalenta mai mare de 1%

(mamografii ) cc mamar Profilaxia tertiara

Se adreseaza omului bolnav Urmareste - prevenirea complicatiilor ,handicapului invaliditatii si a deceselor premature

- prevenirea consecintelor nefaste asupra calitatii vietii - recuperare si reinsertie sociala Implica - precizarea diagnosticului - stabilirea strategiei terapeutice strict individualizat - in raport cu : - epidemiologia familiei, - stadiul evolutiv al bolii, - factori sociali ,biologici ,culturali ,ambientali si - resursele financiare ale familiei

Supravegherea activa a bolnavilior cronici

Registrul de evidenta a bolnavilor cronici

- diabet zaharat - boli tiroidiene - anemii - boala ulceroasa - hepatite cronice - - ciroze - boli cardiovasculare:valvulopatii, ci, ha., cp cronic, ACO.- lunar - boli pulmonare:BPCO,astm bronsic, tuberculoza - boli renale: IRC, litiza - colagenoze - boli neurologice:AVC,boala Parkinson - afectiuni psihiatrce - neoplasme

16

Medicul de familie - inregistreaza cazurile noi de boala - le raporteaza trimestrial centrului de statistica a ASP - impreuna cu diversi specialisti stabilesle ritmul de urmarire a bolnavului dpdv clinic

si paraclinic Promovarea sanatatii la nivel de individ , familie,comunitate

consultatie premaritala consultatie prenatala supravegherea activa a gravidei supravegherea activa a familiei supravegherea sugarului si a copilului respectarea programului de vaccinari depistarea active si perecoce a bolilor transmisibile si netransmisibile tratamentul corect al bolilor in raport cu : - epidemiologia familiei - factorii biologici, sociali ,culturali,ambietali - resursele familiei - istoria naturala a bolii

Controlul medical periodic

Obiective scop - prevenirea imbolnavirilor - depistarea precoce a unor boli Conditii Legea aisgurarilor de sanatate nr.l45/l997+contractul cadru - pacientul este asigurat de sanatate - este inscris la un M.F.

Servicii profilactice

Examene de bilant

- de mai multe ori/an 0-2 ani - anual 2-7 ani Examen medical complet - o data la 2 ani 7- 30 ani Examen medical complet - anual >30 ani planificare trim.afisata la cab.MF Depistarea si izolarea cazurilor de boli transmisibile TBC, boli cu transmitere sexuala B.T.S. Control oncologic profilactic +screening pentru diferite tipuri de cc conform normelor

stabilite de MS Imunizari conform programului national de imunizari Supravegherea gravidei Servicii de baza privind planificarea familiala

Interventii recomandate populatia generala >25 ani Screening TA,inaltime,greutate,- imc.- circ.abdominala Colesterol seric,total B 35-65 F 45-65 Testul Papanicolau femei Testul hemocult/sigmoidoscopic > 50 ani Mamografie + ex.clinic al sanilor Screening al vederii > 65 ani

17

Evaluarea consumului de alcool Comportament sexual - cu risc - evitarea comp.sexual riscant - prevenirea BTS folosirea prezervativului - mijloace contraceptive cand, cum .

Consiliere controlul greutatii corporale a TA renuntarea la fumat- evitarea cons.de alcool,droguri reducerea cons.de grasimi saturate incurajarea cons.de fructe,legume,grane consum adecvat de Ca femei activitate fizica regulata evitarea unui comportament sexuala cu risc folosirea mijloacelor contraceptive prevenirea BTS folosirea prezervativelor prevenirea accidentelor - centura de siguranta - siguranta pastrarii si manevrarii armelor de foc - casca de protectie Sanatate dentara - vizite regulate la stomatolog - spalatul pe dinti

Imunizari - chimioprofilaxie multivitamine cu acid folic (femei in perioada fertila) - profilaxia hormonala la femei pre-post menopauza. DT rapel Vacc.antigripala, antipneumococica,antirubeola(femei fertile)

Interventii pentru populatia cu risc Comportament sexual cu risc

- VDRL,screening pentru gonoree(femei) - HIV,clamidia(prostitutie,droguri)

Contactii TBC - PPD, Rx pulmonar Zone inundabile - vacc.antiHBA Transfuzii cu sange - screening HIV, hepatita B si C. Activitati urmariti si consemnati principalele boli dispensarizate la nivelul cabinetului.

- consemnati in caietul de practica modul de supraveghere a pacientilor pe afectiuni.

Intrebari recapitulative ce este profilaxia.

- care sunt etapele profilaxiei. - In ce consta profilaxia primara la nivel de individ . - In ce consta profilaxia primara la nivel de familie . - In ce consta profilaxia primara la nivel de comunitate . - In ce consta profilaxia secundara . - In ce consta profilaxia tertiara . - Care sunt bolile ce trebuie dispensarizate . - In ce consta controlul medical periodic.

Bibliografie

1. Dumitru M. - Indreptar Practic de Medicina de Familie- Editura "Amaltea", Buc. 2006 2. Restian A.- Bazele medicinei de familie- Ed.Med.Buc.2001

18

10 LOCUL MEDICULUI DE FAMILIE INTRUN SISTEM MODERN DE SANATATE

Capitole - locul M.F. n comunitatea medical, - relaia cu C NAS, - pachete de servicii in asistenta primara.

Obiective educationale a.Ce trebuie sa stie - Esential - care este locul MF in cadrul sistemului de sanatate . - In ce consta relatia cu CNAS . - care sunt pachetele de servicii oferite de MF. - cum se negociaza aceste servicii. - Important care este rolul MF in cadrul sistemului . - care sunt mijloacele de care dispune - Util - Ce servicii poate oferi in mediul urban si rural. - Facultativ - b.Ce trebuie sa faca - Sa si cunoasca drepturile si obligatiile conform contractului cadru. - Sa respecte servicile contractate.

Locul Medicului de Familie in comunitatea medicala - Medicina de Familie este pionul central in cadrul sistemului de sanatate - asigura intrarea in sistem a pacientului fiind medicina de prin contact - asigura accesibilitate la servicii de asistenta medicala tuturor pacientilor prin pachete de baza , minimale sau facultative - asigura asistenta medicala itegrativa orientata pe persoana nu pe boala - are responsabilitatea continuitatii longitudinale a ingrijirilor ,inclusv supravegherea activa a bolnavilor cronici. - rezolva aprox.80% din problemele de sanatate ale populatiei la un cost social scazut si eficient prin folosirea chibzuita a fondurilor. - asista pacientii atat in conditii de sanatate cat si de boala - coordoneaza servicile medicale in raport cu nevoile de asistenta ale pacientului. - asista pacientul in unitatea sa bio-psiho-sociala culturala , existentiala - asigura asistenta la domiciliu - asigura preventia primara - rezolva probleme medicale speciale : gravida,copil, planificare familiala si contraceptie, batrani, familie, comunitate, preventie specifica( imunizari) - se implica in probleme de patologie sociala :delicventa juvenila, somajul, familii dezorganizate , handicapatii, alcoolism,droguri ,copii si batrani parasiti, persoane fara venit.

RELATIILE MEDICULUI DE FAMILIE CU ASIGURARILE DE SANATATE In tara noastra , asistenta medicala este reglementata de - Ordonanta de Urgenta nr.150/2002,) si - Contractele-cadru care se elaboreaza anual. Conform art.1 din OU 150/2002, asigurarile de sanatate sunt obligatorii pentru toti

cetatenii. . Administratia fondului se face de catre C N A S .

OU nr.150/2002 cuprinde o serie de capitole privind: - persoanele asigurate, - drepturile si obligatiile asiguratiilor, - serviciile medicale suportate de asigurarile medicale, - relatiile casei de asigurari cu furnizorii de servicii medicale, - finantarea serviciilor,

19

- organizarea caselor de asigurari medicale, - modalitatile de control si raspunderile si sanctiunile posibile.

articolul 4, sunt asigurati toti cetatenii cu domiciliul in tara, care au obligatia de a plati contributia corespunzatoare la fondul de asigurari medicale.

Contractul-cadru - se elaboreaza anual, - are caracterul de lege si - indica modul in care se aplica prevederile OU nr.150/2002 in anul respectiv: - modul de acordare a serviciilor, - modul de prescriere a medicamentelor,

- conditiile in care se incheie contractele cu furnizorii in anul respectiv, - modul in care se face plata furnizorilor si asa mai departe.

Modalitatile de plata ale MF Plata mf se face : - per capita, 70% si - per servicii de 30%. Din veniturile realizate, MF trebuie sa plateasca : - salariile membrilor echipei de lucru, - cheltuielile necesare functionarii cabinetului - incalzirea, - curentul electric, - telefonul, - apa , - salubritatea, etc. - cheltuielile cu medicamentele si materialele din trusa de urgenta, - diferite alte taxe.

Pachete de Serviciile Medicale in asistenta primara comform CO. CA Pachetul de servicii finantat de CNAS in asistenta medicala primara Pachet de servicii medicale de baza - asigurati Pachet minimal de servicii medicale - neasigurati Pachetul facultativ de servicii medicale - straini Pachetul de servicii medicale de baza - asigurati Servicii medicale de baza unele servicii medicale esentiale servicii medicale preventive urgente medico- chirurgicale asistenta curenta a solicitarilor acute monitorizarea bolilor cronice Pentru mediul rural servicii medicale extinse planificare familiala proceduri de mica chirurgie servicii medicale aditionale manopere si tehnici atestate de studii complementare ecografie generala ECG homeopatie acupunctura Pachetul de servicii medicale minimale - pentru persoane neasigurate Servicii medicale pentru situatii de urgenta Servicii legate de boli cu potential endemic epidemic imunizari

20

Pachetul facultativ pentru persoane straine Servicii medicale pentru situatii de urgenta Servicii legate de boli cu potential endemic epidemic Imunizari Suprvegherea gravidei Serviciile Finantate de MS Legea 95/ 2006 art. 74 Servicii medicale esentiale Servicii medicale extinse Servicii medicale aditionale.

7.Constituirea unui cabinet de M.F. :echipa de lucru ,circuitul informaiei,cooperarea M.F. cu specialitii din linia I ; din ambulatorii de specialitate i specialitii din spitale.

INFINTAREA UNUI CABINET DE MEDICINA DE FAMILIE

Cabinetul de MF poate functiona sub forma de : - Cabinet individual - Cabinete grupate - Cabinete asociae - Societate civila - Societate cu raspundere limitata

Documente necesare pentru infiintarea cabinetului Avizul de libera practica Dovada de medic specialist de MF Adeverinta examenului sustinut Dovada detinerii unui spatiu necesar, sub forma de proprietate, de chirias sau de

comodat Autorizatie sanitara de functionare Cod parafa Certificatul de inregistrare fiscala Asigurarea de raspundere civila Cont bancar Contracte cu furnizorii de electricitate, de apa si de indepartare a rezidurilor Toate aceste acte se obtin de la Colegiul Medicilor, de la Administratia Financiara, etc si

se depun la Directia de Sanatate Publica pentru inregistrarea cabinetului in Registrul unic al

cabinetelor medicale. . Asigurarea unui local corespunzator, care sa cuprinda

- unul sau mai multe cabinete de consultatie, - o sala de asteptare, - o sala de tratament, - un vestiar,

- o debara si - un grup sanitar.

Cabinetul trebuie sa dispuna de : - apa curenta,

21

- lumina, - caldura si - sa respecte conditiile igienico-sanitare in conformitate cu normele in vigoare.

Mobila necesara desfasurarii activitatii : - Birouri ,Canapele de consultatie ,Scaune, Dulapuri de instrumente, Dulapuri de medicamente, Masa ginecologica ,Rafturi, biblioteci , Fisiere , Cuiere , Paravane

Dotarea cabinetului - Stetoscop ,Tensiometru ,Termometre , Ciocan reflexe , Apasator limba ,Valve, Stetoscop obstetrical , Sonde , Seringi de unica folosinta, Cutii de instrumente, Cantar de adulti si copii , Taliometru ,Trusa de urgenta Daca este posibil si de urmatoarele aparate: Electrocardiograf ,Ecograf , Trusa ORL , Otoscop , Oftalmoscop, Analisor

Materiale necesare - Seringi, Vata , Fese , Comprese sterile, Alcool sanitar, Alcool iodat, Apa oxigenata, Garouri, Atele,. Ace chirurgicale, Ata chirurgicala, Agrafe chirurgicale, Pense, Valve, Aspirator de secretii, Aparat de sterilizare.

Finantarea Medicinei de familie - art.80. Cabinetul de medicina de familie poate realiza venituri din:

contracte incheiate cu CAS pentru serviciile esentiale, extinse si aditionale

contracte incheiate cu societatile de asigurari private de sanatate; contracte pentru servicii furnizate in cadrul programelor de sanatate publica; contracte incheiate cu autoritatile teritoriale de sanatate publica, pentru servicii de

medicina comunitara; contracte incheiate cu terti, pentru servicii aferente unor competente suplimentare; - plata directa de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terti platitori; - coplata aferenta unor activitati medicale; - contracte de cercetare; - contracte pentru activitatea didactica in educatia universitara si postuniversitara; - donatii, sponsorizari; - alte surse, conform dispozitiilor legale, inclusiv din valorificarea aparaturii proprii,

uzata fizic sau moral. Echipa de lucru a medicului de familie

o asistenta de cabinet angajata obligatoriu cu carte de munca sub 1000 pacienti si cu norma intrega peste si 2 asistenti peste 2000.

o asistenta de igiena; o asistenta de ocrotire; o asistenta pe probleme sociale ; o moasa;? o asistenta de cartier- district- igiena copil.bolnav cr.,imobilizat; personal non-medical : secretara, contabil, administrator, ingrijitor de curatenie Facultativ: medici MF, psihologi.

Relatia M.F. cu alti specialisti ,organe si organizatii fizioterapeutul, preotul , comunitate; autoritati locale (primar, consilieri locali etc ); practicieni ai medicinei traditionale Scoli si gradinite ONG uri si Fundatii diferiti sponsori

Farmacistul:

22

farmacoxenomania, automedicatia (reteta),1819 regulamentul spiteresc farmacodependenta, abuzul de medicamente , folosirea neadecvata (varsta,sarcina ).

Specialistii din ambulatoriul de specialitate - MF ia decizia de a retine sau a trimite pacientul

- solicita consultul specialistului pentru precizare de diagostic si tratament - pacientul revine - trimite de la inceput pacientul pentru precizare sau confirmare de diagnostic. - cazul este preluat de specialist : epilepsie,glaucom - retine pacientul pentru al trata . - preia pacientul pentru al dispensariza .

Specialisti din spital - Intrernarea in spital in caz de :

- prognostic nefavorabil - este o urgenta

- afectiunea necesita ingrijiri terapeutice deosebite ; - boala reprezinta un pericol pentru colectivitate - boli infecto - contagioase. - imposibilitatea ingrijirii la domiciliu - lipsa familiei, - tulburari ale constientei .

Bibliografie

1. Legea 95 / 2006 publicata in Monitorul oficial nr.372/ 28.04. 2006 2. Legea nr.67/1995 ; 3. Legea nr. 46/21.01. 2003 privind drepturile pacientului , Codul deontological

Colegiului medicilor din Romania 4. Ordonanta 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale 5. Balaceanu S Geriatrie practica -Ed. Med.Amaltea Buc. 1998 6. Legea asigurarilor de sanatate nr. 145/1997 modificata de ordonanta150/2002

7. Structura i funciile familiei :

Capitole - Structura familiei

- familia tipica - familia atipica - Functiile familiei

- Familia dizarmonica - Familia patologica - Ciclurile viei de familie,

- Influenta familiei asupra starii de sanatate a individului

23

Obiective educationale a.Ce trebuie sa stie - Esential - care este structura si functiile familiei . - care sunt familile dizarmonice . - In ce situatii intervine MF. - cum influenteaza familia starea de sanatate a individului - Important care este rolul MF in sanogeneza familiei . - caare sunt ciclurile vietii de familie. - Util - care sunt caracteristicile familiei . - Facultativ - b.Ce trebuie sa faca - Sa urmareasca structura diverselor familii si factorii de risc intrafamiliali. - Sa invete cum poate fi promovata sanatatea familiei. Structura familiei

Familia tipica

Nucleara - formata din parinti si copii Largita - formata din parinti, copii, bunici, nepoti, etc.

Familii atipice.

Concubinajul in care cei doi parteneri convietuiesc impreuna fara legalizarea relatiei lor. Familia monoparentala in care un parinte de obicei mama, isi creste singura copii. Familia fara copii. Familia vitrega - in care cel putin unul dintre soti nu este parintele natural al copilului. Familia cu copii infiati. Familia homosexuala formata din doi parteneri de acelasi sex.

FUNCTIILE FAMILIEI Functii socio - biologice

Functia sexuala

Initial sexualitatea a fost plasata in principiu in relatie cu casatoria excluzand prostitutia . In prezent sexualitatea inafara familiei formale este tot ma mult acceptata

concubinajul.

Medicul de familie este implicat atunci cand: - apar probleme in relatia barbat femeie - tulburari de potenta si orgasm - rar afectiuni organice - ff tulburari nevrotice, extenuare ,stres ,imbatrinire.

- probleme aparute intre parinti si copii - boli cu transmitere sexuala - gonoree, sifilis partenerul trebuie tratat. - viata sexuala inceputa prea devreme cu unul sau mai multi parteneri constituie un risc pentru cc de col uterin, sau partener cu mai multe partenere Functia reproductiva

- anticonceptie MF consiliaza pe probleme de : - planificare familiala - prevenirea unei sarcini nedorite inafara casatoriei

24

- nastere asista nasterea si consiliaza pe probleme de : - inseminare artificiala sau adoptia Functia de protectie - alimentatia si obiceiurile alimentare- cond. Sanatatea familiei - locuinta- spatiu ,curatenie , numar membri = hepatita virala,boli de piele ,parazitoze

intestinale, infectii streptococice,tbc - factori familiali - boli familiale ha ,ud ,led, boala Gilbert hiperbilirubinemie

familiala , hemofilie . Functii socio economice - de asigurare a veniturilor necesare familiei, - de intrajutorare din punct de vedere material - functia productiva - alimente , - functia de consum - influentata de somaj ,boala ,invaliditate ,educatie Functii socio culturale si psihologice - socializare -educatie- religie destindere - distractie

Familia dizarmonica - Familia patologica Familia dezorganizata. - absenta unui sot, - lipsa grijei fata de copil, - dificultatile economico-financiare. Familia conflictuala. - de neintelegeri majore intre soti, sau intre parinti si copii, - tulburarea comunicarii, - disparitia sentimentului de iubire si de respect. Familia violenta. - un limbaj violent si chiar de violenta fizica, mai ales fata de sotie si de copii. Familia consumatoare de droguri. - consumul excesiv de alcool, sau chiar de droguri majore. Familia in divort. - neintelegeri majore, de tensiune si de violente, cu consecinte negative asupra

copiilor. Ciclurile vietii de familie.

Formarea familiei prin casatorie Inceputul extensiei, odata cu nasterea primului copil, Sfarsitul extensiei, odata cu nasterea ultimului copil, Inceputul contractiei, odata cu plecarea primului copil, Sfarsitul contractiei, odata cu plecarea ultimului copil, Dizolvarea familiei, odata cu moartea unuia dintre soti

Influenta familiei asupra starii de sanatate a individului

Factori genetici. starea de sanatate depinde in proportie de 30% de factorii genetici.

Factori de mediu. locuinta insalubra, aprovizionarea cu apa, iluminatul, incalzirea Conditiile igienico-sanitare precare Nivelul cultural al familiei Nivelul economic scazut Consumul de alcool sau de droguri Relatiile dintre membrii familiei pot genera stresuri familiale.

25

Activitati Descrieti situatii in care a intervenit medicul de familie. - consemnati cele mai frecvente probleme familiale intalnite in practica. - aveti pe listele de pacienti familii problema. Intrebari recapitulative care sunt tipurile de familie

- care sunt functiile familiei. - Care sunt situatile in care intervie MF - Care sunt ciclurile vietii de familie - Cum influenteaza familia stare de sanatate a individului.

Bibliografie 1. Mariana Nicolaescu - http://www.referatele.com/referate/diverse/online3/Familia---

distributia-rolurilor-in-familie-in-mediul-rural-si-urban-referatele-com.php 2. Ciuperca C. Cuplul modern: intre emancipare si disolutie, Alexandria, 2000. 3. http://www.referatele.com/referate/diverse/online1/Referat-sociologie---TRADITIONAL-

SI-MODERN--IN-CUPLUL-CONTEMPORAN---SOCIOLOGIA-FAMILIEI-r 4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologia_familiei 8. PATOLOGIA IATROGENA - ERORI DE DIAGNOSTIC

Capitole - Structura familiei

- familia tipica - familia atipica - Functiile familiei

- Familia dizarmonica - Familia patologica - Ciclurile viei de familie,

- Influenta familiei asupra starii de sanatate a individului

Obiective educationale a.Ce trebuie sa stie - Esential - care este structura si functiile familiei . - care sunt familile dizarmonice . - In ce situatii intervine MF. - cum influenteaza familia starea de sanatate a individului - Important care este rolul MF in sanogeneza familiei . - caare sunt ciclurile vietii de familie. - Util - care sunt caracteristicile familiei . - Facultativ - b.Ce trebuie sa faca - Sa urmareasca structura diverselor familii si factorii de risc intrafamiliali. - Sa invete cum poate fi promovata sanatatea familiei.

26

Importanta problemei In SUA 10% sunt internati pentru o afectiune iatrogena. In Olanda 5% In australia 3,6%sunt internati pentru reactii adverse la medicamente Erorile de diagnostic. Sunt o sursa de instruire daca sunt recunoscute si retusate Inbogatesc experienta medicului

Cauze care conduc la iatrogenoze Greseli de diagnostic Folosirea neadecvata a mijloacelor de explorare Folosirea neadecvata a mijloacelor terapeutice Erori in sistemul de comunicare medic - bolnav

Greseli de diagnostic Cauze care tin de medic

Pregatire insuficienta- ignoranta Plafonare ,suficienta,abandonarea sau diminuarea pregatiri in specialitate conduce la

necunoasterea achizitilor recente si implicit la lacune de cunoastere Lipsa de cunostinte esentiale Rebelais ignoranta este izvorul tuturor relelor Th. Burghele numai cu bune intentii si cu o harnicie amabila nu se poate rezolva

corespunzator salvarea vietii sau vindecarea bolnavului

Vicii de anamneza Incompleta ,superficiala, prost condusa,gresit interpretata,subaprecierea simtomatologiei

clinice vis a vis de examenul obiectiv , neglijarea unor date legate de specificul zonei, anotimp, varsta sex ,stil de viata ,profesie , obiceiuri alimentare.

Examen clinic defectuos Lipsa de metodologie , lipsa de timp ,superficialitate , graba ,comoditate, examen

incomplet ,interpretarea eronata a unui simptom,axarea examenului clinic pe un singur simptom si neglijarea restului.

Informare redusa Lipsa de preocupare pentru informare Tendinta de a prelua tot ce apare nou si de a nega restul neofilie Lipsa de incredere in noile achizitii Greseli in elaborarea rationamentului medical

Concluzii ilogice examinare incorecta ,pregatire insuficienta, insuficienta corelare a

datelor. Idei preconcepute obsesii de specialitatesugerate de bolnav cancerofobie Tendinta de a pune un diagnostic interesant boli iesite din comun Neglijarea examenului obiectiv necorelarea datelor subiective si obiective Neintelegerea esentei sociale a omului Personalitatea medicului

Vanitate ,orgoliu ,incapatanare ,optimism exagerat Caracter fricos teama de a nu gresi teama de raspundere Lipsa simtului autocritic Lipsa de colaborare cu alti specialisti Legaturi afective deosebite dintre medic si bolnav

Cauze care tin de pacient Varsta , nivelul redus de instruire,

27

simulatia , starea clinica a pacientului , particularitati individuale de debut si evolutie a bolii, tratament administrat in special psihotrope.

Cauze care tin de boala Debuturi atipice , Simtomatologie nespecifica unui model dat , Evolutie asimptomatica Evolutie mascata CC ;boli asociate Contestul in care apare manifestarea clinicadureri toracice inima ,pleura ,peretele

toracic ,durere iradiata cu alt punct de plecare ,neurastenie Epicur cunoasterea greselilor este inceputul salvari Sofocle nu este lipsit de intelepciune si nici marginit ,acela care se ridica dupa ce a

cazut in greseala ,in loc sa staruie in ea Folosirea neadecvata a mijloacelor de explorare

Tendinta de a apela la examinari paraclinice in detrimentul examenului clinic Interpretarea gresita a rezultatelor fie prin: - acordarea unui credit excesiv unor date de laborator - greseli de recoltare - greseli de tehnica- inregistrarea incorecta a unui ECG - artefacte Dotari tehnice ineficiente sensibilitate si specificitate redusa Explorari neconcordante cu datele clinice Expuneri repetate si de durata la examinari radiologice Efectuarea incorecta a unor biopsi Teste farmacodinamice inadecvate: test de efort Personal tehnic insuficient pregatit

Folosirea neadecvata a mijloacelor terapeutice Regimuri alimentare prea restrictive in dezacord cu suferinta bolnavului

adevarate psihoze si cheltuieli inutile Folosirea unor medicamente fara cunoasterea si/ sau respectarea posologiei lor. Asocieri medicamentoase nepotrivite fara a tine cont de sinergismul sau

asinergismul medicamentelor - iatrogeni respiratorii dupa adm. de penicilina ,amiodarona,captopril

nitrofurantoina,metotrexat,etc. Asocieri antagoniste - penicilina+tetraciclina - penicilina+ cloramfenicol

Interpretarea gresita a unor reactii alergice la unele medicamente aspirina

,barbiturice , antibiotice frecvent asociata cu febra febra medicamentuluisi cu xantema.

Abuzul de medicamente - polipragmazia Erori in sistemul de comunicare medic - bolnav

Iatrogenia de comuniare este consecinta lipsei sau insuficientei informari a pacientului chiar in contextul unor certitudi diagnostice

consecinte psihice - neuroza reactiva, depresie anxioasa consecinte somatice - hipertensiune ateriala ,ulcer gastric sau duodenal, spasme

coronariene

Bibliografie 1.Arlet P., Pathologies iatrogenes, Paris, Masson, 1998;

2. Lazarou J., Pomeranz B.H., Corey P.N., Incidence of Adverse Drug Reactions in Hospitalized Patients. A Meta-Analysis of Prospective Studies, JAMA, 279: 1200-5, 1998;

28

3. Ungureanu G., Stoica O., Patologia iatrogena dificultatile abordarii: delimitarea domeniului si evaluarea dimensiunii epidemiologice, Rev Rom Bioetica, 4:3, 39-44, 2006; 4. Ungureanu G., Stoica O., Alexa I., Ardeleanu S., Iatrogenia medicamentoasa: dificultatile preventiei si dilemele bioetice, Rev Rom Bioetica, 4:4, 2006;

5. Ungureanu G; Astarastoae V, Maria-Christina Ungureanu, Ortansa Stoica, Iatrogenia: dileme etice si modalitati de abordare a erorii medicale,

Revista Romana de Bioetica, 6 (2), 2008.

6. Hegglin R.- Diagnosticul diferential al bolilor interne-Ed.Med.Buc.

1969

1O. Probleme de geriatrie in practica MF : Capitole - Importanta problemei - diagnosticul geriatric ; - particulariti terapeutice. Importanta problemei

Numarul persoanelor . >60 ani - ONU si Banca mondiala > 10% Franta 2005 congresul populatiei 28 30 - 35 % In anii 1990 populatia in virsta de 65 ani si peste reprezenta aproximativ 4% din totalul

populatiei in tarile in curs de dezvoltare si de aproximativ 12% in tarile dezvoltate.

Proiectiile demografice ONU pentru anul 2005 estima ponderea virstnicilor in tarile dezvoltate la aproximativ 18%, iar pentru anul 2020 la aproximativ 20%.

Grupa de virsta cu cel mai accelerat ritm de crestere numerica este de 80 ani si peste. In tara noastra 1930 de la 5,9 la 14,3% 2000 17% 2007 15% cu diferente de 8 9 ani F/ B feminizarea populatiei Conform datelor ONU la sec.xxi populatia de 60 ani: Romania - > 40 % Spania - 43,2 % Italia - 41,3% Grecia - 40,9% Republica Ceha - 40,9% Acest trend ascendent isi gaseste explicatia in - scaderea natalitati .

- cresterea duratei medii de viata . - imigrarea nu influenteaza semnificativ aceasta structura. - grupul populational 15 59 ani este relativ constant

Frecventa mare a imbolnavirilor > 65 ani - crestere exponentiala >75 ani Frecventa mare a consultului geriatric, practic > 4o% din timpul acordat consultatiilor la

cabinet Tendinta de ingrijire spre ambulatoriu si structuri alternative comunitare Tendinta de ingrijire spre domiciliul bolnavului Importanta examenului de bilant in prevenirea dependentelor.

Ca o nota distincta trebuie mentionat si faptul ca in prezent familia se ocupa din ce

in ce mai putin de virstnici, in special daca sunt si bolnavi, si prefera sa fie ingrijiti in unitati speciale pentru virstnici. In mediul rural situatia este putin diferita .

29

Diagnosticul geriatric Diagnosticul clinic respectiv diagnosticul de boal sau mai degrab de boli avnd n vedere polipatologia vrstnicului Diagnosticul gerontologic de apreciere a vrstei biologice respectiv a ritmului de mbatrnire Indicatori de vrst biologic : date morfologice, antropologice, fiziologice : modificri ale staturi i posturii; modificri osteo-musculare, modificri ale greutii date clinice : afeciuni organice ale aparatului cardio-vascular, respirator, digestiv, urogenital, articular, osteo-muscular etc. date psihologice : comportament echilibrat, comportament patologic : depresie, anxietate, team de medicamente, tendin la automedicaie, degradarea funciilor cognitive date bio-chimice : modificri ale lipidelor plasmatice, colesterol, trigliceride, glicemie etc. date paraclinice: examen radiologic,osteodensitometrie osteoporoz

Diagnosticul social

locuiesc unde i cu cine : familie so-soie, singur cu copii, cu prieteni, n azil pot sau nu pot munci? se pot autontreine : au suport material, se pot deplasa? necesit asisten medical ? internare n spital sau asisten la domiciliu dac necesit ngrijire la domiciliu n ce const

necesit asisten la pat necesit asisten la mbrcare necesit asisten la alimentaie necesit asisten pentru toaleta zilnic necesit asisten lpentru alte tipuri de dependene

Principii de tratament Evaluarea starii intelectuale Evitarea repausului prelungit la pat tromboembolii , escare Evaluarea corecta a unor dificultati - tulburari de masticatie - tulburari de absorbtie afectiuni gastro intestinale Consumul de alcool Stabilirea dozelor strict individualizat Administrarea medicamentelor in pozitie sezanda Tratamentul corect al bolilor coexistente. Bibliografie

1.Balaceanu S Geriatrie practica -Ed. Med.Amaltea Buc. 1998 2.Dumitru M. - Bazele geronto-cardiologiei. Ed. Med. Buc. 1979 3.http://www.boli-medicina.com/generalitati/INTRODUCERE-IN-GERIATRIE-BM-COM.php 4.Bodogai I.Simona Ioana Protectia sociala a persoanelor varstnice.- Rez. Teza Doctorat Buc 200 8 5.Familypractice.co References htm Updated May 7, 2007 Geriatri Pacients SAVAD 6. Cegala DJ, Marinelli T, Post DM. The effect of patient communication skills training on treatment compliance in primary care. Archives of Family Medicine 2000; 9:57-64. 7. Socha McGee D, Cegala DJ. Patient communication skills training for improved communication competence in the primary care medical consultation. Journal of Applied Communication Research 1998; 26:412-430.

30

11. INGRIJIREA LA DOMICILIU A PACIENTILOR AFLATI IN STADIU TERMINAL

Bolnavul Terminal in Asistenta Primara Capitole

Ingrijiri paleative definitie OMS modele de organizare obiective Definirea bolnavului terminal Stabilirea diagnosticului de faza ireversibila, terminala Informarea pacientului si a familiei Ansamblul ingrijirilor paleative la domiciliu asigurarea igienei corporale asigurarea unui climat propice de comunicare asigurarea odihnei si recuperarii fizice asigurarea unui echilibru psihic sustinerea spirituala a bolnavului sustinerea psihica a bolnavului si a familiei Dreptul la moarte asistata eutanasia

Obiective Imbunatatirea calitatii vietii prin diminuarea suferintelor fizice,psihice si sociale ceea ce este in consens cu drepturile

omului stipulate in carta ONU art.I respectiv de a muri demn fara suferinte fizice

Asigurarea unui suport psiho- emotional , social ,spiritual Asigurarea unui suport familial

Definirea bolnavului terminal muribund,agonic, caz disperat Pacient suferind de o boala cronica cu moarte iminenta sau de o boala grava ,incurabila in stadiu avansat

pacienti cu cc incurabile ,in stadii terminale stari comatoase grave , posttraumatice boli ereditare si congenitale cu sfarsit inexorabil, apropiat; insuficiente hepatice, renale si cardiace terminale boli cardio - vasculare ,pulmonare si hematologice severe si ireductibile ; Boala Parkinson, scleroza in placi, dementele alte leziuni degenerative neuro-corticale incurabile si avansate SIDA in stadii terminale, etc.

Informarea pacientului si a familiei Romania direct sau prin intermediul unui apartinator

Bolnavul doreste sau nu sa stie stadiul bolii sale

Informarea pacientului dupa o prealabila pregatire Sa foloseasca cuvinte pe intelesul bolnavului Sa dea dovada de empatie si compasiune Sa nu evite sa raspunda la intrebarile bolnavului Sa nu excluda orice speranta a bolnavului Sa stabileasca obiective realiste Sa-l asigure pe bolnav ca doleantele lui vor fi respectate .

31

Ansamblul ingrijirilor paliative la domiciliu Mentinerea unui grad ridicat de igiena corporala - educarea si incurajarea bolnavului in vederea folosirii periei si a pastei de dinti truse

strict individualizate - incurajarea dusului zilnic pentru bolnavi mobilizabili - pentru bolnavii imobilizabili spalarea zilnica la pat pe segmente, uscare corecta

,aplicarea de pudra de talc in vederea prevenirii escarelor - asigurarea unei lenjerii de corp si pat permanent curate Asigurarea unui climat propice de comunicare - acces la informare : telefon , scrisori,ziare - acceptarea vizitatorilor daca bolnavul doreste - informarea vizitatorilor asupra bolii pacientului - nu trebuie facuta fara acceptul bolnavului . Asigurarea odihnei si recuperarii fizice - calmarea sau combaterea durerii;antialgice majore minore combaterea anxietatii - combaterea insomniilor - hipnotice, - evitarea bauturilor cofeinizante dupa cina - asigurarea linistii - respectarea programului de odihna de catre vizitatori Sustinerea psihologica a bolnavului - discutii sincere si oneste cu bolnavul , care sa-l incurajeze sa-si exprime deschis

sentimentele si emotiile - combaterea factorilor stresanti vizite inopinate si prelungite - psihoterapie de sustinere - colaborarea cu psihiatrul si eventual cu psihologul Sustinerea psihologica a familiei.

- informarea corecta a familiei asupra evolutiei bolii , - eventual sfaturi vizavii de ce are de facut in diverse situatii. Sustinerea spirituala a bolnavului. - respectarea convingerilor si a credintei religioase - facilitarea intalnirii cu preotul daca bolnavul doreste - colaborarea cu psihiatrul si eventual cu psihologul.

Tratamentul unor suferinte asociate cu momentul mortii - frica, anxietate,insingurare ,suferinte psihice

Ingrijiri paliative acordate bolnavilor terminali Dispneea

Linistirea pacientului - explicatii de ordin anatomic si fiziopatologic pentru a evita teama exagerata - pozitia semisezanda la pacientul constient - kineziterapia oxigenul adm.la nevoie si nu in mod sistematic corticoterapia HHC- metilprednisolon lo gr./zi (sulmedrol,urbanson, prednol) - reduce edemul peritumoral - actiune antalgica - actiune antipiretica - actiune euforizanta Anxioliticele - combat panica creata de dispnee - efect miorelaxant - efect antidepresiv Alprazolam, Xanax, Helex 0,5mg/zi-2mg/zi

32

Bromazepam Lexotanil l,5-6mg/zi tb.3 mg. Lorazepamul Lorivan,Merli-Lorans o,5-2 mg/zi Clonazepamul Antelepsin Rivotril l-6mg/zi in 3 prize - actiune anticonvulsivanta - combate durerea de natura neuropatica Alte anxiolitice Morfina

Combaterea durerii Se face in functie de intensitatea ei Intensitatea durerii este evaluata scala analog- vizuala si are10 grade

0 Fara durere, relaxare, expresie calma 1-2 Durere minima, usor stresat, expresie tensionata 3-4 Durere usoara, miscari retinute, grimaze 5-6 Durere moderata, gemete, agitatie 7-8 Durere severa, tipete 9-10 Durere chinuitoare, tipete, agitatie

Combaterea durerii Cele 3 trepte ale analgeziei OMS- antalgice Clasa I - paracetamol - aspirina - algocalmin,analgin,optalgin,novalgin-tb-supozitoare Clasa II - tramadolum-tramadol,tramal,tradonal,tador tb.sup.im,iv,sc. Clasa III - morfina f.l ml/2omg 2xlo mg/zi cu actiune rapida - morfina actiune retard- Doltard- Vendal retard - compr. 1o-3o-6o - loo mg. Alte medicamente: corticoizi metilprednisolon 4-lo-2o mg - dexamethazon o,75-2-4 mg. AINS Diclofenac,Ibuprofen

Tusea si expectoratia adm.de lichide,umidifierea aerului in camera Seaca- Codein fosfat compus l5mg-sau retard 6o-9o-l2omg Calmotusin,Mescapina (Tusan Forte)lo-5omg Umeda - Ambroxol,Bromhexin,Bisolvon,Brofimen Sughit manevre de excitatie vagala- masaj carotidian,respiratie intr-o punga de hartie Clorpromazina 25-5o mg/zi tb sau iv la 6 ore Metoclopramida Fenitoina compr.loo mg per os sau perfuzie f.5ml/5omg Haloperidol 5 mg im,iv.

Tratamentul constipatiei - accentuata de imobilizarea la pat si - de tratamentul cu opioide. laxative, serina,, galcorin si triticum, tarata de grau Bibliografie

1. Asch D. A. - The role of critical care nurses in euthanasia and assisted suicide., N. Engl. J. Med. 1996 , 334, 1374 1379. 2. Back A.L. ,Wallace J.I., Sarker H.E., P earlman R.A. - Physician assisted suicide and euthanasia in Washington State patients and physician responses. JAMA, 1996, 275, 919 920.

33

3. Magnusson, RS. Euthanasia: above ground, below ground, Journal of Medical Ethics, 2004;30;441-446.

4. Jompan A. - Ingrijirile paleative acordatebolnavilor terminali cu

simptomatologie predominant respiratorie. Medicina Familiei,an. 9. nr.43. 2002 pag.

20-23

5. Chapple, A.; S. Ziebland, A. McPherson and A. Herxheimer. What people close

to death say about euthanasia and assisted suicide: a qualitative study, Journal of

Medical Ethics, 2006;32;706-710.

6. http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?manual=72

6.http://facultate.regielive.ro/referate/psihologie/asistenta_psihologica_a_persoane

lor_muribunde-56238.html.

7. http://medic.pulsmedia.ro/article--x-Supliment Modalitati_de_crestere_a_eficientei_tratamentului_antialgic_la_bolnavii_cu_cancer_in

_sistem_ambulator--2139.html Supliment. 8. http://www.idebate.org/wiki_ro/index.php/Legalizarea_eutanasiei_e_justificata 9. Lupsa Romanta Tratamentul medicamentos al durerii cronice la bolnavii cu cancer. Medicina Familiei,an. 9. nr.43. 2002 pag. 24 26. 10. WHO Gudelines on Cancer Pain Management 1999.

12. STRATEGIA INVESTIGATIILOR PARACLINICE

Importanta problemei >80%din ingrijirile medicale se acorda in ambulatoriu >85%din examinarile de laboratorsunt cerute in ambulator Contribuie la confirmarea ,infirmarea sau completarea supozitiei clinice Permit evaluarea stadiului evolutiv al bolii Permit informatii privind modificarile :biochimice, hematologice ,imunologice

,histologice ,fiziologice, anatomopatologice si genetice Fac posibila urmarirea si aprecierea rezultatelor terapeutice NOTA PARTICULARA Nu se substituie anamnezei si a examenului obiectiv Are doar un caracter consultativ Strategia investigatiilor paraclinice Alegerea investigatilor in raport cu valoarea lor diagnostica in baza concluziei clinice Stabilirea ordinii si ierarhiei de efectuare a unor examinari Stabilirea semnificatiei rezultatelor in contextul clinic Pacientul trebuie convins asupra necesitatii unor examinari in detrimentul altora adesea

pacientii cer anumite examinari Examinari obligatorii - uzuale Hemoleucograma VSH-ul exploreaza reactivitatea organismului este accelerat in procese imflamatorii ,infectii, neoplasm RBW Glicemia depistarea unui DZ Examen sumar de urina; nefropatii, infectii urinare .. Examinari tintite

34

In raport cu concluzia clinica : vizind o afectiune a unui aparat , organ Daca exista algoritm de diagnostic se aplica ghiduri sau protocoale de diagnostic Se apeleaza la examinari putin riscante usor de efectuat Sunt evitate examinari in exces - pot fi nocive prin repetare - au un grad ridicat de ris - sunt neelocvente pentru diagnostic Examinari complementare Se efectueaza atunci cand rezultatele obtinute sugereaza o alta afectiune Glicemia 120mg/dl glicemie bazala modificata Glicozurie probe functionale renale Sumar urina leucociturie,cilindri Sunt necesare pentru diagnosticul diferential Stabilirea ordinii si ierarhiei de efectuare a unor examinari Importanta si accesibilitatea lor pentru diagnostic Starea generala a bolnavului Posibilitatea efectuarii in timp util Evitarea unor cheltuieli inutile pentru pacient Interpretarea rezultatelor In raport cu datele clinice In raport cu stadiul evolutiv al bolii In raport cu tratamentul urmat In raport cu respectarea conditiilor de recoltare - prelevare de sange pe nemancate - sumar urina prima urina de dimineata In raport cu alimentatia - R Gregersen 3 zile regim fara carne

13. Abuzul de toxice atitudinea M.F.: posibiliti de combatere a consumului de tutun i

alcool .

Titlul: Fumatul si efectele sale

Tabla de materii: 1. Introducere 2. Efecte produse de tutun. 3. Cum s-a ajuns la fumat ?

Reclamele pentru produsele din tutun Presiunea anturajului Exemplul parental i media Utilizarea fumatului n conturarea unei imagini personalizate Corelaii genetice

4. Exist o modalitate sntoas de a fuma? 5. La ce vrst se ncepe fumatul ? Ci oameni fumeaz ? 6. Statistici romneti si straine 7. Efectele abandonului tutunului. 8 Minimizarea efectelor fumatului 1. Perturbrile induse de fumul de igar depind de civa factori: n tipul de igarete (cu sau fr filtru; coninut de gudroane sau /i nicotin)

35

n modul de inhalare al fumului ( inspir profund sau nu) n timpul de expunere n vrsta la debutul expunerii n sexul fumtorului n factorii de mediu adiionali n zona de reziden (poluat sau nu)

2. ntre numrul de ani (durat) i/sau cantitatea de igarete consumate pe zi i incidena mbolnvirilor exist o strns legtur . n Cu ct vrsta la debutul expunerii este mai mic, cu att riscul de mbolnvire crete. n Fumatul pasiv sau expunerea la fum de igar este la fel de duntor ca i fumatul activ,

atunci cnd expunerea este semnificativ i de durat . Fumatul activ i expunerea pasiv la fum de igarete au efecte nefaste asupra funcionalitii arborelui respirator. In plus, acestea reprezint factori de risc importani pentru o seam de afeciuni extrarespiratorii. 3. Cum s-a ajuns la fumat ? Odat cu introducerea tutunului s-a creat o adevrat cultur n jurul obiceiului. Unii au fost atrai de caracterul su inedit, considernd fumatul ca ceva menit s atrag atenia asupra lor. Din punct de vedere istoric obiceiul era considerat la nceput unul eminamente masculin, ns odat cu apariia micrii feministe fumatul a ptruns i n rndul femeilor moderne, emancipate . Aproape toi fumtorii ncep s practice acest obicei de la vrste mici . Conform unor statistici > 10 % ncep sub vrsta de 18 ani. Unii tineri afirm c au nceput s fumeze ca s par mai n vrst. Alii fumeaz pentru c sunt convini c i relaxeaz, dei realitatea este alta. Att frecvena cardiac ct i sistemul nervos fiind primele afectate conduc la stri de excitabilitate crescut i irascibilitate. Pentru ali tineri igara este simbolul rebeliunii, se simt diferii i importani. Unele femei au nceput fumatul din credina c le menine standardul de greutate corporal. Anumite suferine datorate fumatului conduc ntr-adevr la scderea n greutate (dar ce modalitate trist de a ncpea n anumite inute!). Un lucru bun este acela c astzi a devenit mai puin atrgtor fumatul din perspectiva ineditului, al imboldului de a fi diferit i modern. Eforturile medicinii moderne, sumate cu cele ale asociaiilor antitabac au reuit s atenioneze tineretul asupra consecinelor nefaste pe care le are fumatul, n ciuda reclamelor mai mult sau mai puin fie de care acesta nc mai are parte . Reclamele pentru produsele din tutun nainte de 1970 erau premise reclamele att n SUA ct i n multe din rile europene. Multe dintre firmele productoare de igri erau pn n anii 60 sponsori ai unor emisiuni radio-TV .Unele ri, printre care se numr i Romnia, au anulat trziu reclamele de acest fel. Persist reclamele ce nsoesc anumite manifestri sportive, n magazine, benzinrii i foarte rar n alte circumstane. Presiunea anturajului Multe organizaii antitabac reclam c obiceiul de a fuma se poate nva de la cei din anturaj, fie prin imitaie fie sub presiunea exercitat de prieteni (riscul marginalizrii n cazul unor obiceiuri diferite). Cu toate acestea exist studii care arat c presiunea anturajului nu joac un rol activ; poate cel mult s declaneze obiceiul i nu neaprat s-l ntrein. Alte studii arat c anturajul are acelai efect indiferent de vrsta sau momentul n care se afl fumtorul (la debut sau pe parcurs). Exemplul parental i media Copiii provenind din familii n care cel puin unul dintre prini fumeaz sunt mai predispui ca pe parcursul vieii s