Post on 14-Aug-2015
description
ASOCIATIA MUTUALA “AMUS” FRANCE – ROUMANIE SCOALA POSTLICEALA ”LOUIS PASTEUR” –
FILIALA CAMPINA
PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST
LUCRARE DE DIPLOMA
MEDIC COORDONATOR : DR. BICUTI FLORENTINA
ASISTENT COORDONATOR : ROTARU EMILIA
ABSOLVENT:
1
PROMOTIA 2008
ASOCIATIA MUTUALA “AMUS” FRANCE – ROUMANIE SCOALA POSTLICEALA ”LOUIS PASTEUR” –
FILIALA CAMPINA
PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR
CU OTITA MEDIE
MEDIC COORDONATOR : DR. BICUTI FLORENTINA
ASISTENT COORDONATOR : ROTARU EMILIA
ABSOLVENT:
PROMOTIA
2
2008
PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN OTITA
MEDIE
I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a urechii medii.I.2. Definitie.Etiologie.Clasificare.I.3. Evaluarea unor semne si simptome ale pacientului cu otita medie.I.4. Participarea asistentei la interventii autonome si delegate.I.5. Participarea asistentei medicale la acte de investigatie si tratament.I.6.Evaluarea : evolutia, prognostic, complicatii.I.7. Educatia pentru sanatate.
CAPITOLUL IIPLAN DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU OTITA
MEDIE
II.1 Culegerea datelor.II.2 Analiza si interpretarea datelor : -problemele pacientului, -diagnostic nursing.II.3 Planificarea ingrijirilor.II.4 Aplicarea in practica a planului de ingrijire.II.5 Externarea bolnavului.
CAPITOLUL III
ANEXE.BIBLIOGRAFIE.
3
CAPITOLUL I
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR
CU OTITA MEDIE
4
CAP.I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A URECHII MEDII
URECHEA MEDIE
Urechea medie se compune dintr-o cavitate centrala denumita tympanum sau casa
timpanului, si anexele acesteia: trompa lui Eustachio si apofiza mastoida.
CASA TIMPANULUI are forma unei lentile biconcave cu 6 pereti.
PERETELE EXTERN vine in raport cu conductul auditiv extern si are 2
portiuni:
- una superioara osoasa, denumita zidul atical si
- una inferioara, membrane timpanului.
Aceasta membrane inchide fundul conductului auditiv extern. Pozitia ei este
oblica de sus in jos si din afara-inauntru. La nou nascut este practice orizontala, ea
tinde sa se verticalizeze odata cu cresterea, ajunge la un unghi de aproximativ 45% cu
verticala.
Membrana timpanica nu este plana, ci conic – concava privita din exterior,
portiunea centrala reprezinta varful conului si poarta numele de umbo. Insertia
membranei pe cadrul osos se face prin intermediul unui ligament (ligamentul lui
Gerlach).
In portiunea superioara acest ligament se desprinde de osul timpanal si se
rasfrange spre centrul membranei, pentru a se insera pe scurta apofiza a ciocanului. Se
formeaza astfel doua ligamente timpano – maleare, anterior si posterior, care impart
membrane timpanica in doua regiuni inegale: cea superioara, situate deasupra
ligamentelor si a scurtei apofize a ciocanului, este pars flaccida lui Shrapnell, ce
5
cuprinde 1/5 din suprafata, si cea inferioara cu 4/5 din suprafata, care poarta numele
de pars tensa, fiind partea “ in tensiune”.
Manerul ciocanului coboara in pars tensa de sus in jos si dinainte – inapoi, pana
la umbro. De la ligamentul lui Gerlach pana la manerul ciocanului se intend fibre
conjuctive ce ofera pars tensei rezistenta si posibilitati vibratorii.
La nivelul membranei lui Shrapnell, stratul conjunctiv este slab reprezentat. La
exterior, membrane timpanica este acoperita cu tegument foarte subtire, pe fata ei
interna se intinde epiteliul casei timpanului.
Peretele superior al casei este subtire, deseori dehiscent (dehiscenta osoasa la
nivelul suturii pietro - scuamoase) si vine in raport cu fosa cerebrala mijlocie, lobul
temporar.
Aceste raporturi explica posibilitatea aparitiei complicatiilor endocraniene in
cazul supuratiilor urechii mijlocii.
Peretele inferior se invecineaza cu golful venei jugulare.
Peretele posterior corespunde apofizei mastoide si reprezinta orificiul de
comunicare cu cavitatile aerate ale mastoidei (aditus ad antrum).
Peretele anterior prezinta in partea sa superioara orificiul timpanic al trompei
lui Eustachio. Acest perete vine in raporturi cu articulatia temporo – mandibulara si cu
canalul corotidian.
Peretele intern vine in raport cu urechea interna si cu nervul facial. El prezinta o
proeminenta centrala denumita promontorium. Deasupra acestuia se gaseste un
orificiu ovalar, fenestra vestibuli sau fereastra ovala (obturata de talpa scaritei), iar
dedesubtul ei un alt orificiu, fenestra cochleae sau fereastra rotunda (obstruata de o
membrane conjuctiva).
Continutul casei timpanului este reprezentat de cele trei osisoare:
- ciocanul (maleus),
- nicovala (incus) si
6
- scarita (stapes), asezate din afara – inauntru in ordinea descrisa.
Osisoarele se articuleaza intre ele.
Ciocanul are un maner inserat in stratul conjunctiv al membranei timpanice, un
col (pe care se insera tendonul muschiului tensor tympani) si un cap cu care se
articuleaza nicovala.
Nicovala are forma unui molar cu 2 radacini, una se sprijina pentru a realizza
axul ei de rotatie (scurta apofiza a nicovalei), iar cealalta se articuleaza cu capul
scaritei (apofiza lunga sau descendenta a nicovalei).
Scarita are forma unei scari de sa, prezentand un cap articular, un col ce serveste
la insertia muschiului scaritei, doua brate care ajung la talpa ei (numita si platina
scaritei). Casa timpanului este strabatuta de nervul coarda timpanului.
De la peretii casei spre continutul ei se intind mezouri mucoase care
compartimenteaza cavitatea. Se disting doua compartimente distincte, cu rol important
in patologia infectioasa a urechii medii: un spatiu superior, denumit atica sau
epitympanum si altul inferior, atrium sau mezotympanum.
Inervatia senzitiva a casei se face de catre o ramura a nervului glosofaringian
(perechea IX), iar vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterelor maxilara interna,
meningee mijlocie, carotida interna si auriculara posterioara.
TROMPA LUI EUSTACHIO sau tuba auditiva se intinde de la casa timpanului
pana la peretele lateral al rinofaringelui.
Ea are o portiune osoasa spre urechea medie si una cartilaginoasa spre faringe. La
unirea celor doua portiuni se gaseste o ingustare, istmul.
Trompa se deschide odata cu contractia muschiului peristafilin extern in timpul
deglutitiei.
APOFIZA MASTOIDA prezinta o serie de cavitati aerate, captusite de o
mucoasa subtire aplicata direct pe os – celule mastoidiene. Toate celulele comunica
7
intre ele si in final cu antrul mastoidian, care este cea mai mare celula si care exista de
la nastere. Antrul comunica in partea sa anterioara cu casa timpanului. Structura
celulara a mastoidei poate fi diminuata sau poate lipsi (mastoida eburnata), ca urmare
a tulburarilor de aerisire a urechii medii (datorita vegetatiilor adenoide ale copilului)
sau datorita inflamatiilor cronice a urechii medii (otite cronice).
Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala mijlocie, intern cu
urechea interna, cu sinusul venos sigmoidian (sau lateral) si cu fosa cerebeloasa. In
exterior este acoperita cu tegumente pe fata ei inferioara se insera muschii digastric si
sterno-cleido-mastoidian. Anterior, mastoida vine in raporturi cu casa timpanului si
nervul facial (perechea VII).
Particularitati la copii:
La sugar si la copilul mic trompa lui Eustachio:
- are un traiect scurt si orizontalizat;
- diametrul mare;
- consistenta redusa a suportului cartilaginos;
- tonus redus al muschiului tensor al valului palatin (principalul dilatator activ al
trompei lui Eustachio).
Toate aceste particularitati fac ca obstructia trompei sa se realizeze mult mai usor
la copii prin inflamatia mucoasei si acumulare de sercretii.
Contaminarea urechii medii cu secretii se face prin:
- reflux (in timpul plansului sau suflarii nasului);
- aspirare (presiune redusa in casa timpanului);
8
FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV
Aparatul auditiv este numit analizator acustico – vestibular si are 2 functii
principale:
1. auditiva;
2. vestibulara;
In cazul afectiunilor la nivelul acestui aparata apar cateva sindroame otologice:
1) Hipoacuzia, care poate fi de trei feluri: de transmisie, neurosenzoriala si de tip
mixt;
2) Acufenele care se numesc TINITUS-uri si reprezinta sunete pe care bolnavul
le aude dar nu provin din mediul exterior;
3) Otalgia, numita si otodinie – durere;
4) Otoreea = scurgerea unui lichid din conductul auditiv extern;
5) Sindromul vestibular periferic = vertij + tulburari de echilibru + nistagmus.
Dintre toate aceste simptome in otitele medii se intalnesc:
SIMPTOM OTITA MEDIE
Hipoacuzia de transmisie Otite acute catarale
Hipoacuzia neuro – senzoriala Degenerari cohleare in afectiunile urechii
medii
Hipoacuzie de tip mixt
Otalgia Otite acute sau cronice
Otoreea mucoasa Otite cronice supurate in faza linistita
Otoreea muco – purulenta Otita cronica supurata simpla
Otoreea purulenta fetida Otita colesteatomatoasa
9
CAP.I.2. DEFINITIE, ETIOLOGIE,
CLASIFICARE
DEFINITIE
Sub numele de otita medie se intelege localizarea unui proces inflamator la
nivelul urechii medii.
Otitele medii pot fi catarale sau supurate, acute sau cronice.
ETIOLOGIE:
I) OTITE MEDII CATARALE
1. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA
Otita catarala acuta apare la toate varstele, cu predilectie la copii.
Etiologia cea mai frecventa o constituie rinitele, adenoiditele si faringitele acute.
Mecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia trompei in cadrul
inflamatiei mucoasei nazale, a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene. Aerul din
urechea medie se resoarbe si presiunea negativa care se creeaza, plus inflamatia,
determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii medii. Mucoasa de eczematizeaza,
membrana timpanica se retracta, reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii.
Anatomopatologia este o inflamatie exudativa, de tip cataral, a mucoasei urechii
medii.
2. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA (otita seroasa, otita seromucoasa)
Otita catarala cronica este o afectiune frecventa. Ea succede celei acute, prin
persistenta cauzelor care au provocat-o. Este favorizata de inflamatiile de sept, tumori
ale rinofaringelui, dar cea mai frecventa cauza ramana adenoidita cronica. Lichidul
10
din urechea medie este vascos si daca trompa isi recapata permeabilitatea, el nu se
poate evacua spontan.
II. OTITELE MEDII SUPURATE
1. OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE
A) OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA BANALA
Este abcesul cald al urechii medii.
Etiologic, otita este determinata de coci piogeni in majoritatea cazurilor
(Streptococus pneumoniae si pyogenes, Haemophilus influenzae, Brahmanella
catarrhalis Staphylococcus aureus). Calea pe care acesti germeni ajung in casa
timpanului este cea a trompei lui Eustachio.
Cazul tipic este al unei rinite acute cand, dupa 3-4 zile de evolutie a
acesteia, prin trompa mai larga a copilului mic sau prin suflatul nasului cu presiune
prea mare la copilul mai mare sau la adult, secretiile mucopurulente intra in urechea
medie si germenii populeaza cavitatea, care este sterila in mod normal.
Din punct de vedere anatomopatalogic, este vorba despre inflamatie acuta de tip
exudativ – purulent. Mucoasa este edematiata, pe alocuri ulcerata. In cavitatile urechii
medii se aduna puroi sub presiune, leucocitele lizate elibereaza fermenti proteolitici
care necrozeaza membrana timpanica si determina o perforatie, cu eliberarea puroiului
in conduct. In forme grave, necrozate, poate fi afectat si osul (osisoarele urechii,
peretii urechii medii).
11
B) OTITA SUGARULUI
Otita sugarului mai poarta numele de otoantrita. Ea este o forma clinica aparte a
otitei acute banale, datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta varsta.
Infectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si larga, ce permite
patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofaringe si chiar a alimentelor atunci cand
sugarul este alimentat in pozitie orizontala si intamplarea face sa aiba o deglutitie
defectuoasa. Diafragmul interatico – atrial este bine reprezentat la sugar.
La acest teren aparte se adauga prematuritatea, distrofia si mai ales tratamentele
antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene superioare efectuate de catre
medici care nu stiu ca si urechea este implicata.
Exista doua forme distincte de otita la sugar:
1. Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate;
2. Otita latenta sau astenica , apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii.
C) OTITELE MEDII IN CURSUL BOLILOR INFECTIOASE(Otitele
specifice)
1. Otita gripala insoteste sau complica gripa, provocata de virusul gripal;
2. Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic;
3. Rujeola determina otitele cu germeni banali, pe un teren anergizant;
4. Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei;
5. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare, infectarea
urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului;
6. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului
geniculat al facialului.
12
2. OTITELE MEDII SUPURATE CRONICE
Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor urechii medii.
Etiologia lor este microbiana, flora fiind dominanta de germeni conditionat –
patogeni: stafilococ, pioceanic, proteus si coli.
Otitele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite, la care
etiopatogenia, simtomatologia, pronosticul si tratamentul sunt diferite.
A) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA SIMPLA
Mai este denumita mezotimpanita, otoreea tubara, otita medie supurata cronica
benigna. Boala este frecventa, debutul ei este in copilarie.
Patogenia recunoaste un mecanism tubar, evidentiat si prin faptul ca fiecare
puseu inflamator nazar sau faringian determina acutizarea procesului otic.
De obicei este vorba despre o otita catarala cronica care s-a infectat, iar
cronicizarea infectiei recunoaste aceleasi cauze ale otitei catarale: vegetatii adenoide,
mai rar alergie nazala sau malformatii velo – palatine. Ea poate ramane si ca urmare a
unei otite acute nevindecate.
Anatomopatologic este vorba despre o inflamatie exsudativa la nivelul mucoasei
urechii medii. Se constata o inmultire a celulelor secretorii atat la nivelul mucoasei
trompei cat si a peretilor casei timpanului.
Pot sa apara sclerozari ale mucoasei trompei (timpanoscleroza), trompa se poate
stnoza. Nu exista ulceratii ale mucoasei sau osteita, ceea ce confera caracterul de
benignitate al afectiunii.
13
B) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA
COLESTEATOMATOASA
Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si numele de
epitimpanita, otoree purulenta sau otita medie supurata cronica maligna.
Anatomie patologica si patogenie. Caracteristica acestei otite o constituie
prezenta in urechea medie a unei pungi tegumentare, asezata cu stratul germinativ la
exterior si cel descuamativ la interior si care poarta numele de colesteatom.
Colesteatomul se formeaza prin 3 modalitati diferite:
a) prezenta de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice in urechea medie
(colesteatom primitiv);
b) patrunderea epidermului conductului in urechea medie prin perforatii
preexistente ale membranei timpanice;
c) invaginarea portiunii superioare a membranei timpanice in urechea medie
(punga de retractie), ca urmare a scaderii presiunii aerului sin casa timpanului,
in cursul obstructilor cronice ale trompei lui Eustachio (cel mai frecvent
mecanism).
Succesiunea fenomenelor patogenice este urmatoarea: vegetatii adenoide
(hipertrofia amigdalei faringiene) → otita catarala cronica (otita sero mucoasa) →
punga de retractie a membranei timpanice in zonele cele mai slabe ale acesteia (pars
flaccida si zona postero – superioara a pars tensei) → cresterea in dimensiuni a pungii
si acumularea epiteliului descuamat la interior (colestom uscat) → imprejurul
colesteatomului cu descoperirea elementelor anatomice din vecinatate → complicatii.
Matricea (camasa) colesteatomului este proprietatea de a leza osul. Din cauza
infectiei, portiuni din camasa se ulcereaza si apar granulatii de tesut conjunctiv (cand
sunt mari se numesc polipi auriculari); prin ulceratii, infectia din interior vine in
contact direct cu elementele inconjuratoare descoperite de colesteatom (dura mater,
14
urechea interna, nervul facial, sinusul lateral), generand complicatii foarte grave. Din
acest motiv, aceasta forma de otita a fost denumita maligna. Desi nu este tumora,
colesteatomul se comporta tumoral.
CLASIFICARE
Otitele medii se clasifica in :
I. Otite catarale:
1. Otita medie catarala acuta;
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero – mucoasa ).
II. Otite supurate:
1. Otite medii supurate acute:
- otita medie supurata acuta banala;
- otita sugarului;
- otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice).
2. Otite medii supurate cronice:
- otita medie supurata cronica simpla;
- otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.
15
CAP. I.3. EVALUAREA UNOR SEMNE SI
SIMPTOME ALE PACIENTILOR CU OTITA
MEDIE
I) OTITE CATARALE:
1. Otita medie catarala acuta:
Simptomatologia este discreta: otalgia este moderata sau discreta si dureaza
numai cateva ore (la copii), adesea este absenta (la adult). Bolnavul acuza hipoacuzie
cu senzatia de plenitudine in ureche si autofonie (isi aude prea tare propria voce sau
zgomotele produse de masticatie). El are senzatia de lichid in ureche, care se
deplaseaza odata cu schimbarile de pozitie ale capului. Uneori apare un vertij.
Hipoacuzia are caracter de transmisie, se poate modifica supa deglutitie, suflatul
nasului sau stranut (ocazii cu care trompa se poate deschide).
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice, a aspectului membranei
timpanice, a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (weber
lateralizat la ureche bolnava, Rinne negativ) sau audiograma (pe care se observa
pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40 db
a curbei pe conducerea aeriana).
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa)
Clinic: Hipoacuzia de tip transmisie , cu autofonie, reprezinta singurul simptom
acuzat de bolnav.
16
II) OTITE SUPURATE:
1. Otite medii supurate acute:
Otita medie supurata acuta banala
Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie, iar
radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian.
Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Dupa o evolutie de 3-4 zile,
se produce perforatia spontana a memranei timpanice (faza perforativa), ce aduce
ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei, dar hipoacuzia se accentueaza si in
conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La inceput, puroiul este sero –
sanghinolent, apoi devine purulent franc sau muco – purulent.
La otoscopie, membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil, foarte
edematiata, nu pemite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un
punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre).
Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la
antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.
Otita sugarului
Exista doua forme distincte de otita la sugar.
Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate descrise
mai sus. Sugarul este agitat, inapetent, febril. Palparea urechii, apasarea pe tragus
(semnul Vacher), nu sunt fidele.
Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul.
Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale, organizate sub 3
sindroame:
1. – Sindromul neuro – toxic (paloare, torpore, hipotermie, extremitati
reci, polipenee, convulsii, fenomene digestive).
17
2. – Sindromul casectizant, cu subfebrilitati si scadere ponderala continua.
3. – Sindromul infectios, cu stare febrila prelungita.
Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari,
modificari de pozitie sau de culoare), ca procesul infectios este localizat in atica si
antru, deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica.
Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea
antrului mastoidian.
Diagnosticul este dificil, se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din
sindroamele amintite, pe radiografii, pe urmarirea cazului si colaborarea intre
specialistul otolog si pediatru.
Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)
Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee, pline cu un continut sero –
hemoragic, situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe
suprafata membranei timpanice. Daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca
otoree sero – hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita
vasculopatiei gripale. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala
fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si
hipoacuzia sunt mai accentuate. Daca exudatul se infecteaza, otita devine purulenta.
Gripa afecteaza si urechea interna, cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui
sindrom vestibular.
Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice.
La fel otita gripala este singura care poate determina aparitia otoreei la numai
cateva ore de la debut.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu otita acuta catarala si cu cea supurata.
18
Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic, este adesea
grava, avand un tratament necrozant. Ea lasa sechele importante cu distrugeri ale
osisoarelor urechii.
Rugeola determina otitele cu germeni banali, pe termen anergizant.
Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei. La
ostocopie pot sa apara falsele membrane.
Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare, infectarea
urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. Manifestarile sunt caracteristice:
membrana timpanica se perforeaza in multiple locuri, leziunile din casa timpanului
sunt osteitice, cu zone de os descoperit de culoare alba si sechestre osoase. Este
singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul
ei si aparitia unei hemoragii cataclismice.
Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului
geniculat al facialului. Se manifesta cu otalgie, aparitia unei eruptii veziculoase in
conduct si in conca, plus o paralizie faciala de tip periferic. Uneori poate fi afectat si
nervul acustico – vestibular VIII cand apare hipoacuzie neuro – senzoriala si sindrom
vestibular (zona asociata).
2. Otite medii supurate cronice:
Otita medie supurata cronica simpla
Simptomatologia subiectiva se rezuma la hipoacuzie, care se accentueaza odata
cu trecerea anilor si la otoree mucoasa sau micropurulenta, filanta. Obiectiv se observa
o perforatie a membranei timpanice situata in pars tensa , cel mai des in jumatatea
19
inferioara si care nu atinge niciodata insertia osoasa a membranei timpanice (din acest
motiv este considerata perforatie centrala, spre deosebire de perforatia din otita
coleastomatoasa , care ajunge pana la osul pe care se insera membrana timpanica si se
numeste marginala). Perforatia poate avea dimensiuni variabile, poate fi reniforma,
poate cuprinde majoritatea suprafeti pars tensei. Secretiile sunt filante, mucoasa casei
este congestionata in puseele inflamatorii si aparent normala intre pusee. Acumetria si
audiograma depisteaza o surditate de transmisie, dar dupa mai multi ani de evolutie se
adauga si o componenta neuro – senzoriala, hipoacuzia devenind mixta.
Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa
Simptomatologia este discreta, se instaleaza insidios, de obicei din prima
copilarie, nu atrage atentia unui bolnav care nu este prea pretentios cu sanatatea lui si
care s-a obisnuit cu situatia urechii, motiv pentru care adesea bolnavul se prezinta
tarziu, deranjat de o discreta hipoacuzie, dar mai ales de o otoree redusa cantitativ,
insa deosebit de fetida.
Alteori bolnavul se adreseaza medicului atunci cand otoreea devine
sanguinolenta (marturie a prezentei granulatiilor si polipilor, care sangereaza usor,
adesea spontan) si nu este exclus ca prima vizita la medic sa fie determinata de
aparitia unei complicatii a bolii.
Obiectiv se constata o perforatie in jumatatea superioara a membranei timpanice
situata ori in pars flaccida (membrana lui Shrapnell), ori in cadranul postero –
superior.
Caracteristic este faptul ca perforatia este marginala, adica in contact cu osul pe
care se insera membrana timpanica. Din perforatie se scurge un puroi fetid, uneori
sanguinolent, iar dupa aspirarea puroiului se pot observa lamele albicioase,
tegumentare, semnul de certitudine al otitei medii supurate cronice coleastomatoase.
20
Se pot observa granulatii si polipi, de culoare rosie – vie, care sangereaza la atingerea
cu canula de aspiratie.
Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie.
Laboratorul poate identifica flora, cel mai adesea mixta formata din bacili gram –
negativi (coli, pioceanic, proteus) si stafilococi, toti cu o cunoscuta rezistenta la
antibiotice. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive, erodari ale
peretilor ososi ai urechii, concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode.
CAP.1.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI
MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
NOTIUNI GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING
In cadrul serviciilor medicale oferite bolnavilor, asistenta medicala poate
interveni la nivelul sursei de dificultate direct sau asupra manifestarilor de
dependenta.
In otita, asistenta medicala poate interveni la nivelul manifestarilor de dependenta
cauzate de:
- Durerea – otalgie;
- Otoree;
- Febra;
- Hipoacuzie;
- Procesul infectios.
21
In examinarea si tratamentul pacientilor cu dureri, asistenta medicala trebuie sa
foloseasca intotdeauna un limbaj si o atitudine adecvata.
Inaintea aplicarii oricarui tratament antialgic, asistenta medicala are obligatia de a
informa pacientii despre acestea, facandu-i cunoscute incidentele si accidentele ce pot
aparea. Trebuie avut mereu in vedere sa nu producem suferinte suplimentare inutile cu
tratamentul prescris, care pot accentua durerea sau suferinta de baza.
La stabilirea dozei de medicamente se va tine cont de o serie de factori
individuali legati de greutate, dimensiuni corporale, varsta, bioritm, starea de boala.
Pacientilor in varsta li se vor administra medicamente putine, bine alese, absolut
necesare, administrate dupa scheme simple, in doze minime eficiente.
Durerea fiind un sindrom complex, afectiv – emotional si motivational cu
implicatii familiale, profesionale si sociale, este insotita de tulburari psihice, anxietate,
depresie, care ii dau pacientului un comportament stigmatizat.
Pacientul are tendinta de izolare, are sentimentul de inferioritate si o viziune
anticipativa negativa asupra bolii si durerii sale, fenomen care ii agraveaza durerea si
ii fac dificil tratamentul.
Asistenta medicala va actiona asupra pacientilor prin controlul atentiei, prin
distractii, invatarea unor manevre de abilitate, jocuri logice, manevre de relaxare fizica
si psihica.
O modelara sociala se poate face prin prezentarea altor cazuri si prin discutii cu
pacientii, lucru care ii determina cresterea tonusului psihic si distragerea atentiei de la
propriile preocupari.
Pacientii vor avea o stare anticipativa pozitiva, optimista. La nevoie se apeleaza
la ajutorul medicului psihiatru, la specialistul de asitenta sociala, in cazul in care
pacientul are si alte probleme familiale, sociale care se adauga suferintei bolii si care il
pot duce la neputinta sau refuzarea aplicarii tratamentului.
22
ASIGURAREA CONTITIILOR DE SPITALIZARE
Asistenta medicala trebuie ca pe tot parcursul spitalizarii unui bolnav sa-i asigure
acestuia toate conditiile , corelat cu boala sau bolile sale. Ea va educa pacientul sa isi
asigure conditiile igienice din salon si va contribui personal la aerisirea acestuia.
De asemenea, va schimba lenjeria de corp sau de pat (eliminari, otoree etc.),
asigurand si igiena locala riguroasa atunci cand este cazul.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE
Asistenta urmareste la indicatia medicului:
- temperatura – se masoara dimineata si seara, se noteaza in foaia de temperatura;
daca este cazul, combate febra cu antipiretice, comprese sau impachetari reci;
- pulsul – se masoara de 2-3 ori/zi la artera radiala, dupa un repaus de 15minute si
se noteaza;
- tensiunea arteriala – se masoara cu ajutorul tensiometrului, la nivelul arterei
humerale si valorile se noteaza;
- frecventa respiratiilor – se masoara numarand miscarile de expansiune ale
toracelui si se noteaza;
- eliminarile de materii fecale si urina si corelarea lor cu varsta, ingestia de
lichide, starea de nutritie astfel incat pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si
nutritional.
23
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE
Asistenta se ocupa de recoltarea de sange venos si capilar in vederea cercetarii
valorilor analizelor de laborator ale pacientului, in seringi sterile cu ace sterile (numai
de unica folosinta).
Participa activ la investigatiile imagistice, pregatind psihic pacientul pentru ele si
ii ofera acestuia cat mai multe informatii corecte privind explorarile paraclinice la care
va fi supus.
ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI SIMPTOMATIC SI
ETIOLOGIC
La indicatia medicului, administreaza pacientului medicatia simptomatica si
etiologica fie intramuscular, fie subcutan, fie in perfuzie endovenoasa sau local.
24
CAP.I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI
MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE SI
TRATAMENT
I) OTITE CATARALE:
1. Otita medie catarala acuta
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice, a aspectului membranei
timpanice, a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (webwr
lateralizat la urechea bolnava, Einne negativ) sau audiograma (pe care se observa
pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40db a
curbei pe conducerea aeriana).
Impedantmetria va depista reducerea presiunii aerului in urechea medie.
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero - mucoasa)
Ostocopic se constata retractia membranei timpanice, cu manerul ciocanului
orizontalizat si modificarea triunghiului luminos. Membrana timpanica capata o
culoare galbuie – mata, caracteristica, comparata cu hartia inmuiata in ulei.
Acumetria, audiograma si impedantmetria arata aceleasi modificari ca la otita catarala
acuta.
Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza aspectului clinic, evolutia cronica,
probele de audiometrie, dar mai ales pe aspectul impedantogramei care poate constata
inlocuirea cu lichid a aerului din urechea medie si imobilizarea consecutiva a
membranei timpanice.
25
Impedantmetria este o metoda de explorare a constantelor fizice ale urechii medii
si are aplicatii in special la copii, unde audiograma nu se poate face sau se face foarte
dificil.
II. OTITE SUPURATE:
1. Otite medii supurate acute:
• Otita medie supurata acuta banala
Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie, iar
radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian.
Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Dupa o evolutie de 3-4 zile,
se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa), ce aduce
ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei , dar hipoacuzia se accentueaza si in
conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La inceput, puroiul este sero –
sanghinolent, apoi devine purulent franc sau micro – purulent.
La otoscopie, membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil, foarte
edematiata, nu permite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un
punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre).
Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la
antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.
Otita sugarului
Exista doua forme distincte de otita la sugar.
Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate descrise
mai sus. Sugarul este agitat, inapetent, febril. Palparea urechii, apasarea pe tragus
(semnul Vacher), nu sunt fidele.
Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul.
26
Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale, organizate sub 3
sindroame:
1. – Sindromul neuro – toxic (paloare, torpore, hipotermie, extremitati reci,
polipenee, convulsii, fenomene digestive).
2. – Sindromul casectizant, cu subfebrilitati si scadere ponderala continua.
3. – Sindromul infectios, cu stare febrila prelungita.
Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari,
modificari de pozitie sau de culoare), ca procesul infectios este localizat in atica si
antru, deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica.
Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea
antrului mastoidian.
Diagnosticul este dificil, se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din
sindroamele amintite, pe radiografii, pe urmarirea cazului si colaborarea intre
specialistul otolog si pediatru.
Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)
Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee, pline cu un continut sero –
hemoragic, situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe
suprafata membranei timpanice. Daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca
otoree sero – hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita
vasculopatiei gripale. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala
fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si
hipoacuzia sunt mai accentuate. Daca exudatul se infecteaza, otita devine purulenta.
Gripa afecteaza si urechea interna, cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui
sindrom vestibular.
Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice.
27
2. Otite medii supurate cronice:
Otita medie supurata cronica simpla
Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie, dar dupa mai multi
ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala, hipoacuzia devenind
mixta.
Radiologic se pune in evidenta o diminuare sau o disparitie a sistemului
pneumatic mastoidian (mastoida eburnata).
Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa
Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie.
Laboratorul poate identifica flora, cel mai adesea mixta formata din bacili gram –
negativi (coli, pioceanic, proteus) si stafilococi, toti cu o cunoscuta rezistenta la
antibiotice.
Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive, erodari ale peretilor
ososi ai urechii, concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode.
Diagnosticul pozitiv se stabileste pe aspectul otoscopic, mai ales pe localizarea
superioara si marginala a perforatiei si pe prezenta lamelor albe de colesteatom.
28
TRATAMENT
I) Otite catarale:
1. Otita medie catarala acuta
Tratamentul afectiunii este axat pe eforturile de repearmilizare a trompei prin
instilatii nazale de vasoconstrictoare (Efedrina, Nafazolina).
Se poate recomanda aplicarea de caldura pe regiunea auriculara (punga cu sare,
incalzita, perna electrica), dar cu prudenta, intrucat bolnavii au tendinta de a exagera,
producandu-si arsuri.
Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare (nesteroidice), fluidificante
ale secretiilor (Acetilcisteina, Ambroxol, Brofimen).
Dupa 10-15 zile, numai daca secretiile nazale au disparut, se poate recomanda
Vasalva sau insuflatii tubulare.
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero – mucoasa )
Tratamentul are drept scop evacuarea exudatului vascos din urechea medie. La
adulti se practica insuflatii tubare, care in introducerea de aer sau/si medicamente in
urechea medie (hidrocortizon, fluidificante ale mucusului).
Daca se introduce numai aer, se aplica o para de cauciuc la nara bolnavului,
cealalta narina se panseaza si se apasa puternic pe para in momentul in care bolnavul
pronunta o silaba, pentru a ridica valul palatin si a se putea crea o presiune in
rinofaringe care sa deschida orificiul trompei.
O metoda mai eficace este de a introduce aerul sau medicamentele printr-un tub
metalic incurbat, varful introducandu-se in orificiul faringian al trompei.
Daca insuflatiile nu au efectul scontat, se practica o mica incizie a membranei
timpanice si se aplica in acest orificiu un tubulet de material plastic de forma unui
29
mosorel (adica usor evazat la extremitati, pentru a nu fi eliminat cu usurinta din locul
aplicarii) si care are rolul de a permite intrarea aerului in urechea medie.
In acest fel, membrana isi reia pozitia normala si redevine vibratila (auzul se
normalizeaza imediat), iar exudatul poate fi drenat prin trompa pana in rinofaringe,
prin metodele proprii de clearance, pentru ca acum, in locul lichidului poate patrunde
aerul.
Metoda, denumita impropriu drenaj transtimpanic, este utila in special la copiii
care nu suporta insuflatiile tubare. Tubuletul de plastic se mentine in jur de 3 luni,
perioada in care este interzisa intrarea apei in conductul auditiv extern, pentru a evita
infectarea urechii medii.
II) Otite supurate:
1. Otite medii supurate acute:
Otita medie supurata acuta banala
Tratamentul fazei preperforative este in principal cu antibiotice, de predilectie cu
Aoxicilina sau Augumentin (Amoxacilina + Acid clavulanic). In caz de alergie la B-
lactamide se administreaza Eritromicina sau Rovamicina.
Nu este recomandabil a se incepe un tratament antibiotic cu cefalosporine, ele
trebuie pastrate ca tratament de rezerva in cazul in care Amoxacilina s-a dovedit
ineficace (Cefaclor, Ceftibuten).
Tratamentul trebuie continuat 10 zile, alminteri otita nu se vindeca si fenomenele
clinice vor reaparea. Otita supurata acuta este un exemplu pentru eficacitatea unui
tratament antibiotic bine condus: majoritatea se vindeca si nu necesita timpanotomie.
Impotriva durerii se recomanda antalgice (Paracetamol) iar, local se poate instila
Boramid, solutie uleioasa care trebuie usor incalzita inainte de utilizare.
Vasoconstrictoarele nazale, caldura locala ajuta la usurarea suferintelor
bolnavului.
30
Daca insa otita este surprinsa tarziu pentru ca antibiotocele sa mai poata actiona
eficient, cand membrana timpanica bombeaza, se recomanda timpanotomia (numita si
miringotomie), care permitand eliminarea puroiului scurteaza evolutia bolii si previne
complicatile.
Interventia se face cu anestezie de contact la adulti, aplicand pe membrana
timpanica o buleta de vata imbibata in solutie Bonain (Mentol + Fenol = Cocaina in
parti egale) sau in Fenol, dupa 10 minute anestezia s-a instalat.
La copii si la cei emotivi se prefera anestezia generala (de scurta durata).
Interventia consta in efectuarea unei incizii radiale de aproximativ 3mm in jumatatea
inferioara a membranei timpanice. Se utilizeaza optica maritoare, preferabil
microscopul operator.
Unii autori prefera doar o punctie a membranei, urmata de aspirarea puroiului.
Din primele picaturi se recolteaza pentru examen bacteriologic.
Metoda clasica, de incizie cu bisturiu special (timpanotomul) fara optica
maritoare, trebuie abandonata.
Tratamentul fazei perforative se face tot cu antibiotice pe cale generala, in plus
se fac aspiratii ale secretiei purulente si se protejeaza urechea prin introducerea unui
dop de vata sterila in conduct. Daca vindecarea intarzie, existand o tendinta la
cronicizarea, se pot face instalatii auriculare cu alcool boricat 4% sau cu solutii de
antibiotice care nu afecteaza urechea interna (cloranfenicol, colimicina).
Otita sugarului
Tratamentul fomei stenice este identic cu cel descris inainte. Pentru forma
astenica, se recomanda deschiderea chirurgicala a antrului mastoidian (antrotomie),
dupa redresarea starii generale micului pacient.
Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)
31
Gripala: antalgice, antigripale, iar daca exista riscul unei supra infectii
microbiene (manifestat prin persistenta si accentuarea otalgiei) se recomanda
Amoxicilina.
Zonna zoster: Tratamentul cortizonic este contestat, se recomanda Acyclovir
(Zovirax), vitamine, neurotrope.
2. Otite medii supurate cronice:
Otita medie supurata cronica simpla
Tratamentul vizeaza oprirea supuratiei, preintampinarea recidivelor, in vederea
unei reparatii chirurgicale cu scop functional. Se vor trata cauzele nazale si faringiene.
Tratamentul local consta in aspirarea secretiilor din conduct si din urechea medie
si din instalatii cu substante dezinfectante, ca de exemplu:
Rp./Acid boric 4 gr.
Alcool 70% 100 gr.
M.F.SOL
D.S. Picaturi in ureche de 2-3 ori / zi.
Specialistii pot recomanda instilatii cu solutii antibiotice in combinatie cu
cortizon. (de exemplu: Solutie otica cu cloranfenicol si flocinolon produs tipizat).
Este cu desavarsire interzisa utilizarea de antibiotice ototoxice (neomicina,
gentamicina sau altele) pentru ca ele provoaca pierderea rapida a auzului, cu
consecinte medicolegale.
Inainte de instilarea unei solutii intr-o ureche care are o perforatie a membranei
timpanice, medicul trebuie sa citeasca cu atentie compozitia medicamentului,
indicatiile si contra indicatiile, precum si modalitatea de utilizare.
Bolnavul va fi instruit sa evite suflatul nasului cu presiune excesiva sau a
ambelor fose concomitent, pentru a evita introducerea secretiilor nazale in urechea
medie.
32
Patrunderea apei in ureche trebuie de asemenea evitata prin introducerea in
conduct a unui dop de vata imbibat in ulei (alimentar) si apoi stors, ori de cate ori
bolnavul isi spala parul, iar imersiunea capului in apa la piscina sau la mare este
interzisa.
Daca urechea se poate mentine uscata mai mult de un an, se poate incerca
repararea chirurgicala a ei (timpano – plastie ), dar numai peste varsta de 20 ani,
pentru ca sub acesta varsta exista un risc notabil de aparitie a unei recidive infectioase
care compromite rezultatul chirurgical.
Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.
Tratamentul de baza este cel chirurgical,de indepartare a colesteatomului.
Interventia se numeste evidare petro-mastoidana si consta in indepartarea osului care
separa cavitatile atico-mastoidiene (pline de colesteatom) pentru ca aceste cavitati sa
devina vizibile din conduct. Colesteatomul se decoleaza si se extirpa.
Evidarea poate fi extinsa sau mai limitata,in functie de extinderea leziunilor.
Uneori se poate executa in aceeasi sedinta chirurgicala si reperatia anatomo-
functionala a urechii medii (timpanoplastia).
Tratamentul conservator este adjuvant si consta in toaleta zilnica a urechii,prin
aspirarea puroiului, instilarea de solutii dezinfectante sau cu antibiotice (nu
onotoxice), extirparea polipilor care obstureaza conductul sau produc retentia
puroiului.
Tratamentul cu antibiotice in general are indicatii numai in puseele de acuzitare,
sau cand o complicatie este iminenta, dar antibioticele trebuie alese dupa efectuarea
antibiogramei (de obicei este necesar Ceftadizimul si/sau Ciprofloacina).
33
CAP.I.6. EVALUAREA
(EVOLUTIE,COMPLICATII,PROGNOSTIC)
EVOLUTIA
I) Otite catarale:
1. Otita medie catarala acuta: are in general o evolutie favorabila autolimitata.
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa) :are in
general o evolutie favorabila.
II) Otite supurate:
1. Otite medii supurate acute:
• Otita medie supurata acuta banala:
Dupa o evolutie de 3-4 zile, se produce perforatia spontana a membranei
timpanice (faza perforativa), ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei, dar
hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La
inceput puroiul este sero-sanghinolent, apoi devine purulent franc sau muco-purulent.
Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la
antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.7
Dupa aproximativ 3 saptamani de evolutie, otita medie supurata se vindeca.
Otoreea dispare prima apoi perforatia se inchide spontan, dar recuperarea auzului este
mai tardiva.
34
Daca germenul este prea virulent, daca organismul se apara prost, daca perforatia
a fost prea sus situata sau prea mica si nu a drenat eficient, daca tratamentul a fost
eronat sau prea scurt, otita se poate complica sau croniciza. Chiar daca supuratia
dispare, o perforatie prea mare ramane definitiva, determinand o hipoacuzie de
tranzmisie reziduala.
Se descriu forme clinice supra-acute, subacute, forme localizate la atica (aticite).
Antibioterapia poate masca simptomologia otitei, mai ales la copii, fara sa o vindeca,
prilej de cronicizare sau complicatii.
• Otita sugarului:
Evolutia otitei lente este grava, prin accentuarea sindromurilor amintite sau
complicatiilor endrocraniene care pot sa apara.
• Otite medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice):
Otita gripala: daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca otoreea sero-
hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale.
Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat
seros sau sero-hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate.
Daca exudatul se infecteaza otita devine purulenta. Gripa afecteaza si ureche
interna, cu aparitia hipoacuziei neuro-senzoriale si a unui sindrom vestibular.
Otita scarlatinoasa: este provocata de streptococul B-hemolitic, este adesea
grava, avand un caracter necrozant. Ea lasa sechele importante, cu distrugeri ale
osisoarelor urechii.
Rujeola determina otitele cu germeni banali pe un termen anergizant.
35
Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei. La
otoscopie pot sa apara falsele membrane.
Otita tuberculoasa: este singura forma de otita care poate determina ruptura
arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice.
Zona zooster ariculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului
geniculat al facialului.
2. Otite medii supurate cronice:
• Otita medie supurata cronica simpla:
Boala evolueaza de multe ori toata viata, cu perioade linistite, cand otoreea
inceteaza, intretaiate de pusee acute, declansate de rinite si faringite acute virale, de
patrunderea apei in ureche cand apare otalogie, otoree abundenta.
• Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa:
Evolutia este indelungata, adesea toata viata. Perioade linistite cand supuratia
pare ca a disparut, sunt intrerupte de pusee de acuzitate, cand apare un alt germen
infectat, mai virulent decat precedentul, de apa care patrunde in ureche prin conduct,
sau pe calea trompei.
In puseul acut, bolnavul acuza otalgie si supuratie abundenta. Odata cu trecerea
anilor, leziunile sunt tot mai extinse, apare si o suferinta din partea urechii interne
(datorita intoxicarii ei cu toxinele microbiene din focarul imflamator, care strabat
membrana ferestrei rotunde).
Complicatiile apar cu predilectie in cursul puseelor acute.
36
Boala are o slaba tendinta de vindecare spontana, care se intampla atunci cand se
erodeaza zidul atrical si colesteatomul se elimina singur in conductul auditiv extern.
Multi bolnavi sufera de otita medie supurata cronica colesteatomatoasa la ambele
urechi. Se intampla ca cele doua feluri de otita supurata cronica sa coexiste in aceeasi
ureche. Din cauza complicatiilor frecvente si grave, prognosticul acestei otite nu este
favorabil.
SECHELELE OTITELOR
Dupa stingerea procesului inflamator, otitele lasa sechele care afecteaza anatomia
si fiziologia urechii medii sau a celei interne. Sunt 3 forme clinice de sechele: sechele
simple, timpanoscleroza, fibroadeziva.
Sechelele simple ale otitelor
Vindecarea unei otite care lasa o perforatie a membranei timpanice, o intrerupere
a lantului osicular (prin eroziune), eventual ambelor leziuni, poarta denumirea de
sechele simple. Bolnavul se plange de hipoacuzie de tip tranzmisie, care nu evolueaza.
Tratamentul acestui tip de sechele este chirurgical. Repararea membranei timpanice
(miringoplastoia) se face cu grefe de tesut conjunctiv, asezate pe sub perforatie ca un
petic.
Refacerea continuitatii lantului de osisoare se numeste timpanoplastie si consta in
inlocuirea osisorului erodat prin asezarea lui in alt mod (transpozitie), prin hemografe
sau piese de material plastic, ceramica sau metal inoxidabil. Nu este necesara
reconstructia identica a lantului osicular, chirurgul urmareste de fapt realizarea unei
legaturi intre membrana timpanica si platina scaritei, chiar daca se creaza un alt model
de transmisie asunetului.
Rezultatele chirurgicale sunt bune, ele depasesc 70% recuperari de auz.
37
Timpanoscleroza
Timpanoscleroza consta intr-o impregnare cu calciu si o degenerescenta hialina a
micoasei urechii medii, care conduce la imobilizarea osisoarelor urechii. Sechelea
apare ca urmare a otitelor supurate, in mod special otita medie supurata cronica
simpla. Bolnavul acuza hipoacuzie de tip transmisie. La otoscopie se observa
impregnari calcare ale membranei timpanice, vechi perforatii cicatrizate, fara
fenomene inflamatorii vizibile. Prin perforatie mucoasa casei timpanului se vede
foarte ingrosata.
Audiograma are o hipoacuzie de transmisie, uneori hipoacuzie mixta
predominant de transmisie. Tratamentul este chirurgical, dar mobilizarea osisoarelor
se face cu multa dificultate, ele trebuie decorticate de mucoasa.
Rezultatele nu sunt atat de bune in comparatie cu cele obtinute in cazul echelelor
simple. Cand auzul bolnavului nu s-a putut recupera in mod satisfacator, se
recomanda proteza auditiva.
Fibroadeziva
Otita fibroadeziva urmeaza otitelor catarale cronice prin permanetizarea
obstructiei trompei lui eustachio, disparitia aerului din urechea medie si transformarea
scleroasa, retractila a mucoasei din casa timpanului (atelectazia urechii medii). Pe
alocuri se gasesc pungi de lichid vascos, iar examenul histopatologic al mucoasei arata
ca procesul inflamator nu este niciodata complet stins. Bolnavul se plange de
hipoacuzie care evolueaza in timp si cu acufene.
Examenul ostocopic pune in evidenta o membrana timpanica alipita de peretele
intern al casei, cu manerul ciocanului in pozitie orizontala. Audiograma arata o
hipoacuzie mixta, iar examene repetate confirma degradarea treptata a auzului.
38
Tratamentul chirurgical are sanse de succes numai la inceputul bolii, mai tarziu nu
mai are indicatie si proteza auditiva ramane singura solutie pentru ca bolnavul sa-si
pastreze posibilitatile de comunicare auditiva cu cei din jurul sau.
COMPLICATIILE OTITELOR
MASTOIDITA
Mastoidita este inflamatia supurativa a apofizei mastoide, ce intereseaza
totdeauna structura osoasa a acesteia. Este cea mai frecventa complicatie a otitelor.
Mastoidita acuta apare in cursul otitelor acute. Germenii microbieni sunt cei care
au determinat otita acuta, dar virulenta lor este mai mare.
Factorii favorizanti sunt reprezentati de o perforatie prea mica, ineficienta, de un
tratament incorect, de un teren deficitar (distrofie, diabet, imuno-deficienta).
Anatomopatologic, apar ulcerari ale muco-periostului celulelor mastoidiene ce
permit producerea osteitei purulente care distruge structurile mastoidiene si septurile
osoase intercelulare se topesc, instalandu-se un abces mastoidian care se deschide
spontan la exteriorul mastoidei, dar nu rareori inspre endocraniu.
Si in cursul otitelor medii acute supurate se gaseste puroi in celulele mastoidei,
dar lipsesc ulcerarile mucoasei si mai ales osteita.
Simptomatologie.
Purtatorul unei otite acute, veche la care se agraveaza, durerile mastoidiene care
devin pulsatii si cresc in intensitate,otoreea devine abundenta, alteori, aparent
paradoxal, se opreste (fenomenul de retentie). Apofiza mastoida devine foarte
sensibila la palpare, apoi se congestioneaza, se tumefiaza, santul retro-auricular
dispare, pavilionul este impins inainte, fenomene care apartin stadiului de abces
subperiostal. In finl apare o fisura a tegumentului retro-articular prin care se dreneaza
putoiul din mastoida.
39
Otoscopia pune in evidenta o otoree abundenta, pulsatila, tegumentul peretelui
posterior al conductului este dezlipit si impins spre lumen. Examenul functional
depisteaza o hipoacuzie de transmisie, uneori semne de iritare vestibulara.
Audiometria arata hipoacuzie de transmisie, examenul bacteriologic al secretiei otice
identifica agentul patogen si antibiograma poate avea mare valoare. Radiografia
mastoidei arata o valoare a celulelor si, mai important, disparitia septurilor osoase
intercelulare.
Forme clinice. In afara de forma clasica, expusa mai sus, se pot descrie si alte
forme, dupa modul de exteriorizare al coletiei:
Mastoida cervicala tip Bezold, cand puroiul se exteriorizeaza prin varful apofizei
mastoide in teaca muschiului sterno-cleido-mastoidian. Bolnavul prezinta o tumefactie
laterocervicala inalta si torticolis.
Petrozita, care apare prin prinderea celulelor de la varful stancii temporale.
Puroiul decoleaza dura mater, formand un abces extredural, cu instalarea semnelor de
suferinta a nervilor care trec pe la varful stancii (nevralgia trigeminala si diplopie in
privirea laterala de partea bolnava, prin afectarea lui V si V1). Pertozita are o gravitate
deosebita.
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si a examenului radiologic.
Diagnosticul diferential poate fi facut cu un furuncul al conductului sau cu o otita
externa difuza cu adenita supurata retroauriculara (santul reto-auricular este pastrat) cu
o reticuloza sau cu o tumora maligna.
Tratamentul mastoidei este chirurgical si consta in indepartarea peretelui extern
al apofizei mastoidei si chiuretarea celulelor, interventie ce poarta numele de
mastoidectomie. Tratamentul cu antibiotice este srtict neesar. Restul ingrijirilor au
fost descrise la tratamentul otitei supurate acute.
Mastoidita cronica apare ca o complicatie a otitei medii supurate cronice
colesteatomatoase, cand apare o retentie a secretiilor purulente in interiorul mastoidei
40
si aceasta se exteriorizeaza strabatand grosimea pereteluiosos extern al mastoidei.
Odata ajuns subperiostal, semnele clinice locale sunt la fel ca cele ale mastoiditei
acute.
Tratamentul consta in interventia chirurgicala pentru colesteatom.
Osteomielita temporalului este o complicatie rara, dar grava a otitelor la varsta
copilariei. Manifestarile clinice sunt zgomotoase, stare generala este grava, uneori
apar semne de septicemie. Scuama temporala prezinta tumefactii ce tradeaza suferinta
osului subjacent. Tratamentul este chirurgical, de indepartare a focarelor, dar trebuie
completat cu ambioterapie puternica.
Deoarece se complica des cu meningita, afectiunea are un prognostic rezervat.
PARALIZIA FACIALA DE CAUZA OTITICA
Paralizia faciala poate aparea in toate formele de otita si ca accident operator in
interventiile chirurgicale pentru otite.
In otitele acute, mai ales in formele supurate, prin propagarea inflamatiei la
canalul facial. Endemul inflamator din interiorul canalului determina compresiunea
vasa nervorum, deoarece canalul, fiind osos, este inextensibil, producandu-se o
ischemie a nervului.
In otitele cronice, nervul este descoperit, apoi comprimat de colesteatom. Din
punct de vedere clinic, paralizia imbraca aspectul periferic (paralizie flasca unilaterala
completa): asimetrie faciala, devierea gurii de partea sanatoasa, stergerea cutelor
frontale si a santului nazo-genian.
Miscarile voluntare si emotionale sunt abolite: ochiul nu poate fi inchis, bolnavul
nu poate sa fluiere sau sa-si arate dintii. In timpul masticatiei, mancarea se aduna intre
obraz si arcadele dentare.
41
Diagnosticul trebuie sa stabileasca etiologia otitica, eliminandu-se alte cauze:
traumatisme, tumorile, paralizia „a figore”. Starea functionala a nervului se stabileste
prin teste de eletro-fiziologie.Prognosticul functional este bun in otitele acute, mai
slab in cele cronice si rezervat in cazul de traumatism chirurgical.
Tratamentul consta in terapia corecta a otitei acute, in otita coleasteatomatoasa
fiind necesara interventia chirurgicala. In caz de lezare intra-operatorie, descoperirea
nervului, inventarierea leziunilor si repararea sa chirurgicala se impune. In asemenea
situatii, uneori este necesara aplicarea unei grefe de nerv.
Rezultatul tratametului paraliziilor faciale in otite sunt in general bune. Pot
ramane sechele, care constau in sinkinezii (musculatura hemifetei nu se mai poate
contracta izolat, ci numai in bloc), pareze, contractura sau paralizie flasca. Daca nu s-
au obtinut rezultate cu tratamentul descris, se pot face ulterior neuro-anastomoze cu
nervul hipoglos, cu facialul de partea opusa, sau se pot face transpozitii neuro-
musculare din alte zone ale corpului.
Labirintele vor fi tratate la capitolul rezervat patologiei urechii interne.
Complicatiile endocraniene ale otitelor
Urechea medie si apofiza mastoda au raporturi apropiate cu endocraniul. Astfel,
intre atica si fosa cerebrala mijlocie exista o lama de os subtire ( tegmen tympani),
despartit in doua portiuni de catre sutura petroscuamoasa interna, care se sudeaza, dar
care poate ramane uneori dehiscenta. Tegmen Tympani este traversat de mici vase
sanguine. Mastoida vine in raporturi cu fosa cerebeloasa si cu sinusul venos lateral
(sigmoidian).
Procesele supurative ale urechii mijlocii pot ajunge in endocraniu pe trei cai:
1. Prin contiguitate, erodand osul si insamantand direct structurile
endocraniene. Este cazul colesteatomului.
42
2. Pe cai vasculare, mai ales venoasa (in otitele acute sau cronice acutizate).
3. Pe cai anatomice perforate: dehiscente osoase, suturi largi, fracturi
neconsolidate, calea labirintului (de unde se propaga in endocraniu prin conductul
auditiv intern, canalul endolimfatic sau prin apeductul melcului).
Abcesul extradural este o complicatie frecventa, adesea stadiu intermediar
pentru complicatiile ce depasesc dura mater. El este o colectie purulenta situata intre
planul osos si dura mater. Meningele de pe fata antero-superioara a stancii este usor
decolabil si favorizeaza aparitia abcesului extradural. Cauza principala o constituie
otita medie supurata cronicacolesteatomatoasa.
Manifestarile clinice constau in crize de hemicramie cu iradiere in orbita,
sindrom febril si adesea sindrom de iritatie meningeala (redoarea cefei, rahialgii,
cefalee difuza, LCR hipertensiv). Uneori apare si un sindrom de hipertensiune
intracraniana, deoarece abcesul ocupa spatiu intr-o cutie extensibila.
Diagnosticul clinic este de suspiciune, el se confirma la tomografia computerizata
sau intraoperator. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningita septica difuza si
cu abcesul cerebral. Tratamentul este eminamente chirurgical, de urgenta si consta in
evidarea perto-mastoidiana si indepartarea tablei osoase ce il separa de urechea medie
sau masteoida (craniectomie).
Meningita otica (otogena)
In majoritatea cazurilor este vorba despre meningita difuza, forme localizate se
intalnesc rar. Otita care genereaza meningita este ori cea colesteatomatoasa, ori otita
acuta supurata. Anatomopatologic poate fi meningita seroasa sau purulenta.
Simptomatologia de debut consta in cefalee difuza, rahialgii, alterarea starii generale,
febra, fotofobie. Bolnavul acuza durere la apasarea cefei. In perioada de stare se
43
instaleaza triada: cefalee, varsaturi, constipatie. Febra este inalta, prezinta redoarea
cefei, hiperalgie cu hiperestezie cutanata, contracturi (trismus, orto-episonus), mioza,
tulburari de vedere, exagerarea reflexelor osteo-tendinoase, puls si respiratie aritmica,
oligurie.
Evolutia este grava, spre exitus, prin paralizii diverse si in final paralizie bulbara.
Daca tratamentul este precoce si corect, se poate vindeca, deseori cu sechele
neurologice.
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor de meningita la un bolnav cu otita
acuta supurata, otita medie supurata cronica colesteatomatoasa, mastoidita sau abces
extradural. Punctia lombara este obligatorie si se poate descoperii de la inceput un
lichid cefalo-rahidian hipertensiv, albuminorahie cu Pandy pozitiv, cresterea
elementelor celulare (meningita seroasa), apoi apar leucocite intacte (mmeningita
puriforma), iar in final se gasesc leucocite distruse si germeni microbieni (meningita
purulenta).
Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningitele de alta natura si cu
meningita de insotirea a abcesului cerebral sau cerebelos. Tratamentul meningitei si a
focarului otic trebuie aplicate concomitent si de urgenta. Pentru otita adesea este
necesara interventia chirurgicala. Trebuie alese antibioticele care trec bariera hemato-
encefalitica (Cloramfenicol dar mai ales alesceflosporine de generatia a III-a).
Abcesul cerebral si cerebelos de cauza otica (otogen)
Abcesul cerebral si cerebelos sunt supuratii ale substantei nerboase provocate de
otite. Aproape intotdeauna la origine se afla colesteatomul.
Anatomopatologic este vorba despre un stadiu initial de encefalita supurata
pentru ca mai tarziu sa se produca colectarea. Abcesele pot fi in comunicare cu focarul
mastoidian sau pot fi izolatede acestea, pot fi inchistate, difuze, unice, multiple etc.
44
Semnele clinice de debut, in perioada de encefalita, nu sunt caracteristice si pot fi
confundate cu o viroza banala: cefalee, febra moderata, unele modificari de
comportament.
Urmeaza o perioada de latenta, paucisimptomatica de 2-3 saptamani de la debutul
bolii, dupa care se instaleaza perioada de stare, care se caracterizeaza clinic prin
prezenta celor trei sindromuri cre formeaza triada lui Bergmann:
1. Sindromul de hipertensiune intracraniana, ale carui semne cardinale sunt:
cefalee, varsaturi, bradicardie,staza papilara (la examenul fundului de ochi).
2. Sindromul infectios, cu febra, scadere accentuata in greutate.
3. Sindromul de localizare, care tradeaza suferinta substantei nervoase:
- afazie senzoriala (in abcesele lobului temporar dominant)
- afazie motorie,
- hiper-reflectabilitate, paralizii, tulburari de vedere etc.
Abcesele cerebeloase determina nigstagmus de tip central, tulburari de
coordonare si de tonus muscular, dismetrie etc.
Rareori aceste sindromuri exista toate. Cele mai multe din abcese au
simptomatologie mai saraca, lipseste unul sau doua dintre sindromuri, exista chiar
abcese „mute” care debuteaza clinic prin coma si moarte.
Evolutia abceselor cerebrale si cerebeloase este scurta, ele se deschid in spatiile
sub – arahnoidiene sau in ventriculi, determinand coma si moarte bolnavului.
Diagnosticul de abces trebuie suspicionat la orice bolnav purtator al unui
colesteatom, care face un sindrom infectios inexplicabil sau mai ales prezinta semne
neurologice. Este necesar un examen oftalmologic si neurologic. Arteriografia care
cauta sa depisteze prezenta abcesului a fost inlocuita cu tomografia computerizata si
cu rezonanta magnetica nucleara, examinari moderne care pot sa depisteze cu
exactitate abcesul, sa ii determine marimea, forma, localizarea, capsula etc.
45
Tratamentul este chirurgical, neurochirurgul avand prioritate, otologului
revenindu-i rolul de a suprima focarul otic. Abcesul propriu – zis se poate extirpa in
substanta sanatoasa, se poate punctiona sau se poate drena la exterior uneori in
cavitatea mastoidiana. Rezultatele tratamentului sunt ceva mai bune decat in cazul
meningitei otice.
Complicatiile venoase ale otitelor
Complicatiile venoase ale otitelor sunt reprezentate de tromboflebite ale
sinusurilor venoase endocraniene. Este posibila aparitia afectiunii la oricare sinus, dar
in practica se intalneste aproape numai tromboflebita sinusului venos lateral
(sigmoidian) si intrucat acesta se contiua cu vena jugulara interna, care participa la
procesul patologic, denumirea corecta este de tromboflebita sinuso – jugulara.
Complicatia apare in otomastoiditele acute, dar cu pregadere in otita medie supurata
cronica colesteatomatoasa, cu ocazia unui puseu acut.
Anatomopatologic este vorba despre un proces initial de periflebita care se
propaga la endovena si determina o trombozare a sinusului cu tromb septic, care
elimina in circulatie germeni microbieni, proteine degradate si microemboli septici.
Trombul poate ocupa numai sinusul lateral, dar de obicei prinde si vena jugulara
interna, ori pana la confluenta cu trunchiul trio – lingo – facial, ori pana la
extremitatea sa intra – toracica.
Debutul clinic se face brusc, cu aspect de septicemie: febra in jur de 40° C, cu
caracter septic, frison major, tahicardie, facies pamantiu, nas ascutit, limba saburala,
hepato – splenomegalie, oligurie leucocitoza, anemie, hemoculturi pozitive.
La palpare marginea posterioara a apofizei mastoide este sensibila, la fel ca
regiunea latero – cervicala superioara, retromandibulara.
46
Aici se poate observa uneori si o discreta tumefiere a regiunii. Afectiunea
evolueaza spre flegmoane cervicale, extindere la alte sinusuri endocraniene, meningita
sau abcese cerebrale, cerebeloase, hepatice etc.
Diagnosticul pozitiv este uneori dificil si se bazeaza in general pe prezenta unei
stari septice la un bolnav otita cronica colesteatomatoasa in puseu acut, cu semne
discrete de inflamatie la nivel cervical.
Proba Quackenstedt – Stokei consta in cresterea presiunii lichidului cefalo –
rahidian la comprimarea venei jugulare sanatoase, pe cand comprimarea celei bolnave
nu modifica presiunea.
Explicatia consta in modalitatea de drenaj venos a sangelui din endocraniu: cele
doua sinusuri laterale iau nastere din acelasi loc, teascul lui Herophilius (confluens
sinuum) si sangele se poate scurge la oricare dintre sinusurile laterale; comprimarea
celui bolnav nu produce staza endocraniana, el este deja trombozat, dar comprimarea
celui sanatos determina oprirea circulatiei sangelui venos.
Tratamentul este chirurgical, combinat cu cel medical: se descopera sinusul
lateral, se punctioneaza si daca in siringa nu vine sange, se incearca aspirarea
trombului. Daca aceasta nu reuseste, se leaga vena jugulara interna la nivel cervical,
sub partea trombozata. Este bine a se lega la piele capatul superior al venei.
Tratamentul medical consta in antibioterapie conform antibiogramei germenului izolat
la hemocultura.
47
CAP.1.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE
Profilaxia otitelor se face incepand de la varsta copilariei, prin tratarea corecta a
afectiunilor favorizante, in special a adenoidei cronice (vegetatiilor adenoide) si a
otitei catarale cronice si consta in tratarea vegetatiilor adenoide, a disfunctiilor tubare,
a otitelor catarale cronice.
Profilaxia complicatiilor consta in educatia sanitara a bolnavului, incercand a-l
convinge sa se ocupe de suferinta lui.
In otita medie catarala acuta profilaxia consta in indepartarea cauzelor ce
favorizeaza inflamatiile rino – faringiene (vegetatii adenoide, deviatii de sept).
In otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa) profilaxia consta
in tratarea corecta si completa a otitelor catarale acute si prin indepartarea cauzelor
care pot intretine obstructia tubara, vegetatiile adenoide ale copilului, deviatile de
sept, sinuzitele cronice, rinitele cronice hipertrofice.
Asistenta are un rol important in educatia sanitara a pacientilor, despre prevenirea
otitelor, ea avand rolul de a invata orice pacient cum sa se ocupe de igiena urechilor,
cum sa aplice tratamentul la cei deja bolnavi si cum sa fie prevenite de catre bolnav
aparitia complicatiilor.
48
CAPITOLUL II
PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI
CU OTITA MEDIE
49
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL I
II.1. CULEGEREA DATELOR
Sursa de informare:
- Apartinatori;
- Foaia de observatie;
- Echipa de ingrijire.
II.1.1. Date privind identificarea pacientului
• Date fixe:
Numele si prenumele: N.B.
Varsta : 1 an
Sex : feminin
Religie : ortodoxa
Nationalitate : romana
Numele si prenumele tatalui: N.I.
Ocupatia : inginer
Stare civila : casatorit
Religie : ortodoxa
50
Numele si prenumele mamei: N.M.
Ocupatie : contabila
Stare civila : casatorita
Religie : ortodoxa
• Date variabile:
Domiciliul: localitatea Banesti, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinţa- casa cu 4 camere, cu baie si bucatarie, in
care locuiesc trei persoane.
Gusturi personale: alimentatie corespunzatoare varstei, diversificata corect;
masticaţie uşoara, reflex deglutitic prezent;
II. 1.2. Starea de sanatate anterioara:
a) Date antropometrice:
- greutate: 8,7kg.
- Inaltime :70cm.
- Grupa sanguina: BII I
b)Limite senzoriale:
- alergii: negativ;
- proteze: absente;
- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei;
- acuitate auditiva redusa;
- somn: linistit;
51
- mobilitate: buna, in limite normale;
- alimentatie: diversificata corect, corespunzatoare varstei;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.
c) Antecedente heredo-colaterale:
- tata - 35 ani, neaga afectiuni cronice in familia sa sau acute recente;
- mama- 31 ani, neaga existenta unor afectiuni cronice in familia sa sau
acute recente;
- evolutia sarcinii; fiziologica, luata in evidenta la 2 luni si jumatate,
controale prenatale lunare, fara probleme pe parcursul sarcinii.
d) A ntecedente personale fiziologice
- copil nascut la termen din mama primigesta, primipara, prin nastere
spontana, in prezentatie craniana, fara suferinte marcate la nastere;
- greutatea la nastere = 3700g;
- lungimea la nastere = 48 cm;
- Apgar = 9 (coloratie);
- Alimentat natural pana la 4 luni si jumatate, diversificat corect la 5 luni;
- Vaccinari efectuate conform schemei de vaccinare a Ministerului
Sanatatii;
- Dezvoltare psihomotorie corespunzatoare cu achizitii motorii si verbale
corespunzatoare;
e)Antecedente personale patologice: usoare afectiuni digestive si
respiratorii tratate ambulator.
52
II.1.3. Informaţii legate de boala
a) motivele internarii: stare generala alterata, febra, agitatie, paloare,
inapetenta.
b) istoricul bolii:Boala a debutat iu urma cu 5 zile cu alterarea starii generale, agitatie, plans
si febra si s-a agravat progresiv copilul refuzand alimentatia si prezentand agitatie
polipnee, si disfonie, motiv pentru care mama se prezinta cu copilul la camera de
garda a secţiei pediatrie unde este internat pentru investigatii si tratament.
c) diagnosticul la internare: otita medie acuta
d) data ia internare: 9.02.2008 – ora 11.
e) examenul pe aparate si sisteme:
- facies suferind; tegumente umede, transpirate, palide; mucoase palide;
temperatura 39 grade C;
- tesut celular subcutanat normal reprezentat;
- sistem osteoarticular: integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; murmur vezicular
usor inasprit bilateral; F.R. = 20/min, fara zgomote patologice supraadaugate.
- aparat cardiovascular: soc apexian in spaţiul IV intercostal stang,
zgomote cardiace ritmice bine batute ( A.V. – l25batai/minut),fara zgomote
patologice supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele peroferice;
- aparat digestiv: faringe uşor hiperemic, abdomen suplu mobil cu
miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala prezenta normal conformata; ficat la
rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane,
nedureroase; organe genitale externe normal conformate.
53
- Sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo –
tendinoase prezente bilateral
Examenul clinic O.R.L.:
* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt
olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect
normal; mucoasa nazala usor hiperemica ;
* urechi; pavilioane normal conformate, canal auditiv extern liber,
modificari de culoare ale membranei timpanice;
* laringe: liber, mobil, mucoasa de aspect normal.
Probleme actuale:
- febra;
- inapetenta;
- facies anxios, suferind;
- proces inflamator la nivelul urechii medii;
- agitaţie.
Probleme potenţiale:
- sindrom neuro-toxic, casectizant infectios.
- tulburari ale starii de constienta;
54
II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR
II.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
NEVOIA FUNDAMENTALA
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
PROBLEME DE DEPENDENTA
SURSA DE DIFICULTATE
1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
-Frecventa resp 20/min
Tahicardie: puls 120/min
Tegumente: calde, umede
Discreta
Polipnee
Procesul inflamator la nivelul urechii medii bilateral.
2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Cavitatea bucala libera:dentitie buna, reflex de deglutitie prezent;
Masticatie: prezenta
Dificultate de deglutitie;
Inapetenta; Moderata scadere ponderala.
Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ.
Refuz de a se alimenta si hidrata.
Proces inflamator;
Agitatie;
Febra
3. NEVOIA DE A ELIMINA
Urina: de aspect normal
4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA
Integritate osteoarticulara;
Miscari adecvate
Restrictie in a se mobiliza, febra;
Dificultate de a ramane in postura functionala
Refuzul de a face activitati
Febra
Durere
Anxietate
5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
Adoarme usor Somn agitat, treziri frecvente;Ore de odihna insuficiente; Iritabilitate;
Neliniste
Dificultate de a se odihni;
Insomnia
Febra;
Durere;
Proces inflamator otic, bilateral
55
6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
Vesminte alese dupa gust si varsta de catre mama, adecvate climatului si statusului socio - cultural
Dificultate de a se imbraca si dezbraca
Neindemanare in a se imbraca si dezbraca
Durere;
7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE
Tegumente integre, rozate
Febra ridicata 38,8 grade C
Tegumente calde transpirate
Agitatie,
Insomnie
Hipertermia Proces infectios
8. NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE
Tegumente transpirate,
Secretii nazale.
Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena
Proces infectios
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE
Tipat.
Micsorarea ritmului respirator.
Transpiratii abundente.
Plansete.
Tristete
Durere.
Probabilitatea atingerii integritatii psihice
10. NEVOIA DE A COMUNICA
Dificultate de a comunica,
Plange mult.
Comunicare ineficienta
Olodinie
Febra
11. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA
Nu este afectat deoarce nu realizeaza la aceasta varsta valorile credintei
56
12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
Copilul nu prezinta dificultate in a-si asuma roluri sociale
13. NEVOIA DE A SE RECREA
Refuzul de a participa la activitati recreative
Dezinteres in a indeplini activitati recreative
Lipsa de interes
14. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA
Deprindere,
Acumulare de cunostinte,
Modificari comportamentale
II.2.2.GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE:
pacienta dependenta, atat prin varsta cat si datorita bolii are nevoie de ingrijiri si
ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.
GRAD DE DEPENDENTA
1. Nevoia de a respira = grd.3
2. Nevoia de a bea si a manca = grd.3
3. Nevoia de a elimina = grd.l
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2
5. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3
6. Nevoia de a se imbraca = grd.2
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si
mucoasele = grd.2
57
9. Nevoia de a evita pericolele = grd.l
10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri,
de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l
13. Nevoia de a se recrea = grd.2
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.l
TOTAL: 27 PUNCTE
SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA independent
dependent
II.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
58
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator
manifestata prin otodinie, polipnee, tahicardie discreta, tegumente palide.
2. Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita durerii, febrei - treziri
frecvente, somn agitat, oboseala.
3. Dificultate de a se alimenta datorita procesului inflamator, manifestata
prin aport alimentar si hidric insuficient, usoara scadere ponderala.
4. Hipertermie, consecinta a procesului inflamator si infectios manifestat
prin cresterea temperaturii peste valori normale, tegumente calde,
transpiratie.
5. Vulnerabilitate fata de pericole datorita modificarilor produse de boala in
organism, manifestata prin riscul de suprainfectie.
6. Dificultate de a efectua activitati recrative datorita dispneei, oboselii,
anxietaţii, manifestate prin apatie sau agitatie, neliniste, nervozitate.
II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
OBIECTIVE:
1. Pacienta sa prezinte o respiratie si circulatie in limite fiziologice.
2. Pacienta sa prezinte temperatura normala in termen de 3 zile.
3. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala.
4. Copilul sa fie alimentat cantitativ si calitativ corespunzator varstei.
5. Pacienta sa prezinte somn linistit, odihnitor.
6. Sa fie ferita de infectii supraadaugate.
7. Sa existe colaborare cu mama pacientei care la randul ei sa fie capabila sa
contribuie la buna ingrijire a copilului pe parcursul spitalizarii.
59
INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Copilul va fi instalat intr-un salon linistit, curat, aerisit si incalzit;
pregateste materialul necesar dezobstruarii conductului auditiv extern de
eventualele secretii. La indicatia medicului administreaza tratament.
2. Masoara zilnic temperatura cu termometrul introdus intrarectal si o
inregistreaza in foaia de temperatura. Combate febra prin administrarea la indicaţia
medicului a medicatiei antipiretice (supozitoare de 3 ori/zi, Algocalmin 0,6ml
i m . la internare) si prin impachetari toracice.
3. Asigura copilului o alimentatie adecvata varstei, tinand seama de
modificarile apetitului survenite din cauza bolii. Hidrateaza atent si permanent
copilul in perioada febrila cu lichide zaharate, supe strecurate in cantitati mici si
repetate. La indicatia medicului administreaza in primele ore regimul hidrolactat si
ulterior regim lacto-fainos.
4. Asigura copilului un mediu ambiant linistit, cu o temperatura
ambientala constanta intre 18-20 grade Celsius.
5. Administreaza la indicatia medicului Fenobarbital (anliconvulsivant si
hipnotic).
6. Supravegheaza permanent copilul, verifica starea tegumentelor si a
mucoaselor, asigura igiena corporala prin bai partiale zilnice si lenjerie curata.
7. Explica mamei care sunt nevoile copilului bolnav, rolul medicatiei si
al manoperelor efectuate; face educatie sanitara mamei.
60
APLICAREA INGRIJIRILOR
PREOPERATOR
DATA PROBLEME ACTUALE
PROBLEME POTENTIALE
OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE
09.02.2008
Respiratie si circulatie inadecvata datorata procesului inflamator.Polipnee moderata.Tegumente si mucoase palide
Complicatii infectioase.Deshidratare severa.Convulsii febrile.
Copilul sa prezinte respiratie si circulatie in limite fiziologice.Sa prezinte stare de confort psihic.
Am instalat copilul intr-un salon aerisit, curat si suficient incalzit. Am pregatit materialele necesare dezobstruarii conductului auditiv extern. Am pregatit copilul si materialele necesare recoltarii produselor biologice pentru examenele de laborator: sange, materii fecale, exudat faringian. Am insotit copilul la radiologie in vederea efectuarii unei radiografii cardio-pulmonare. Am observat, masurat si inregistrat grafic functiile vitale.
La indicatia medicului am efectuat instilatii nazale pentru restabilirea permeabilitatii nazale cu ser fiziologic efedrinat 0.5 cate 3-4picaturi de 3-4ori/zi.
Am administrat tratament de urgenta indicat de medic cu HHC(hemisuccinat de hidrocortizon) 50mg.i.v.Si ulterior 25mg.i.v. la intervale de 6 ore. Ampicilina 1g/zi:1flac. A 250mg la 6 ore. Ca gluconic 1f./zi.Am sedat copilul cu Cloralhidrat
9.02.2008In urma interventiilor autonome si delegate de urgenta, copilul si-a reluat treptat respiratia normala la 1ora de la istituire. Persista paloarea.11.02.2008Dupa 3zile de tratament intensiv, pacienta se restabileste respirator si circulator. Examenele de laborator au prezentat valori modificate fata de normal: VSH=7mm/1 ora16mm/ 2oreHb=7,03g%
61
administrand 10-15mg./12g corp oral la 6 ore, iar in continuare administram Ampicilina 1g/24 ore, 1flac.A 250mg. la 6ore i.m.Ca gluconic 10% 1f./zi per.os.Romergan sirop lingurita de 2ori/zi.Am efectuat instilatii cu solutie otica 1pic.de 3ori/zi ambele urechi.Am efectuat I.D.R. la P.P.D.
Leucocite=13600mmc;Calciu=4Glicemie=0,83mg/dlEvidentiind anemieInfectie, usoara hipocalcemie
9.02.2008 Hipertermie. Proces infectios cauzat de febra ridicata, piele calda, umeda; transpiratii abundente
Soc. Pierderea starii de constienta.
Copilul sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3zile.
Am masurat temperatura copilului si am inregistrat-o in F.O.(foaia de temperatura)La internare T=39,8grade C
Am combatut febra prin administrarea medicatiei la indicatia medicului: Paracetamol sup. 3/zi;Algocalmin 0,6ml/i.m. la internare
Treptat temperatura scade:10.02.2008 T=38,4grade C11.02.2008T=37,5grade C12.02.2008T=36,5grade CAjungand la valori normale in a 4-a zi de la internare.
Alimentatie inadecvata. Deficit din punct de vedere cantitativ si calitativ;
Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala.Sa fie alimentat cantitativ si
Am hidratat atent si permanent copilul in perioda febrila cu supe strecurate lichide, adecvate varstei, tinand seama
La indicatia medicului am administrat in primele 10ore un regim hidrolactat corpus din ceaiuri si
La internare copilul prezenta inapetanta si primea greu lichidele. In urma interventiilor si ameliorarii
62
Aport reduse de lichide;Usoara scadere ponderala;Inapetenta
calitativ corespunzator varstei. Sa prezinte apetit normal
de modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor curse din nas in stomac ce franeaza mecanismul fiziologic de aparitie a senzatiei de foame.Am cantarit zilnic copilul, iar valoriale obtinute le-am inregistrat in F.O. am servit copilului alimentatia in conditii igieniceStriate, cu rabdare si intelegere.
lapte caldute, apoi am trecut copilul pe un regim lacto-fainos corpus din supe, gris, orez cu lapte. Nevoile nutritive pentru un copil de 1 an sunt de 90-100cal/kg corp/zi. Alimentatia zilnica cuprinde 500ml lapte, 30-60g branza de vaci,10-15g unt. 30-50g carne, 50-100g paine alba sau integrala, 75-100g cartofi, 150-200g legume si zarzavaturi proaspete, 10-15g dulceata sau gem, 1ou de 4ori/sapt.
simptomelor bolii, copilul va recapata treptat apetitul, isi restabileste toleranta digestiva dupa 48ore.11.02.2008 copilul aflat pe regim hidrolactat este trecut pe lactofainos.11.02.2008Greutate= 8400g (fata de 8100 g la internare)si se mentine stationar pana la externare.
Somn inadecvat cu alterarea calitatii si cantitatii.Febra.Tuse.Manifestari:-somn afectat- treziri frecvente- agitatie
Pacienta sa prezinte somn linistit, odihnitor, cantitativ si calitativ, corespunzator varstei in 2-3zile.Sa prezinte stare de confort psihic.
Am asigurat copilului un mediu ambiant linistit, placut odihnitor, cu temperatura constanta intre 18-20 grade C.
Am administrat la indicatia medicului Fenobarbital 0,5ml.i.m.
Copilul si-a reluat treptat somnul calitativ si cantitativ in limite fiziologice.
Risc de infectii supraadaugate, scaderea rezistentei organismului.
Pacientul sa fie ferit de suprainfectie.
Copilul sa fie afebril, fara reasccensionari ale temperaturii. Sa nu apara otoree mucopurulenta.
Am supravegheat permanent comportamentul copilului, aparitia unor manifestari patologice. Am verificat tegumentele
Pacienta a avut o evolutie favorabila, nu a prezentat complicatii, iar tegumentele s-au mentinut curate si integre.
63
si mucoasele copilului asigurandu-i igiena tegumentara prin bai partiale zilnice la pat si a lenjeriei curate de corp si pat.
TRATAMENT
DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR
E
ACTIUNI TII MOD DE ADMINIST
RARE
DOZA ZILNICA
ADMINISTRATA
DOZA ZILNICA MAXIMA
OBSERVATII
ALGOCALMIN Cpr.500mg.Fiole: 1g/2mlSup.300mg
Antialgic AntiinflamatorAntipiretic
p.os(oral)i.m.i.v.
Per os si intrarectal 0,5g la nevoie
2g i.v. maxim 1ml
AMPICILINA Caps.250/500mgFlacon cu pulb.inj.de 250/500mg
Antibiotic din familia B-lactamicelor din grupul
p.os (oral)i.m.i.v. mai ales la copii
1g/zi 4g/zi la copii50mg./kg.corp
64
penicilinelor tipA/infectii
AMBROXOL Sol.100ml/750mgTb.30mg
mucolitic Per.os 5-10pic. De 3ori/zi
30pic/zi la aceasta varsta
Ca GLUCONIC Recalcifiant Fiole de 10ml Pr.os.i.v.
1f/zi 1/2f.de 2ori/zi Nu se administreaza i.v. la copii
HEMISUCCINAT DE
HIDROCORTIZON
Antiinflamator;antisoc
f. 5ml/25mg., 5ml/100mg.
i.v. 5-20mg/kg/doza;se repeta la nevoie
PARACETAMOL AnalgezicAntipiretic
Cp.0,5gSup.0,125g0.250g,Susp.125mg/5ml, 250mg./5ml.
Peros.Intrarectal
Peros.20mg/kgcorp/ziI.rectal sup.
ROMERGAN antihistaminic Drj.30mg.f. 50mg./2ml sirop, flac.125ml.(124mg/100ml)sup.5mg., 25mg.
Per.os.i.v.i.m.i.r.
0,5 mg/kgc per.os seara, sau 0,1 mg/kgcorp de3ori/zi ca antihistaminic;ca antiemetic 0,25-0,5 mg/kgi.m. sau i.r.
0,5 mg/kgc Produce sedare, uscaciunea mucoasei bucale
65
ANALIZE DE LABORATOR
DATA EXAMEN CERUT METODE DE RECOLTARE
VALORI NORMALE
VALORI OBTINUTE
10.02.2008 Calcemie Punctie venoasa 5-6 ml. Sange pe 4mg. florura de Na
9-11 mg% (4,5-5,5mlEq/l)
8mg% (4mEq/l)
Glicemie Punctie venoasa, 8-10ml. sange fara anticoagulant
80-120mg/dl 83mg/dl
Ht hematocrit Punctie venoasa 2ml sange+0,2ml EDTA
40-52%la barbat35-47%la femeie
33%
Hb hemoglobina Punctie venoasa 2ml sange+0,2ml EDTA
13-18g/100ml la barbat12-16g/100ml la femeie
7,03g%
Leucocite Idem 4000-8000 ml3 13600/mm3V.S.H. – viteza de sedimentare a hematiilor
Punctie endovenoasa, seringa 2ml., 0,4 citrat de Na , 1,6ml. sange
2-13mm/h la 1 ora12-17mm/h la 2 ore
7mm/1h16mm/2h
66
GRAD DE DEPENDENTA LA EXTERNARE
1. Nevoia de a respira = grd.1
2. Nevoia de a bea si a manca = grd.1
3. Nevoia de a elimina = grd.1
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1
5. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.1
6. Nevoia de a se imbraca = grd.2
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.2
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.2
9. Nevoia de a evita pericolele = grd.2
10.Nevoia de a comunica = grd.2
11.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica
religia = grd.1
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1
13.Nevoia de a se recrea = grd.1
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1
TOTAL : 27 PUNCTE
67
Independent
Dependent
II.5. EXTERNAREA BOLNAVULUI
Data externarii: 15.02.2008
Diagnosticul la externare: Otita medie acuta forma stenica, vindecata
Starea pacientului la externare:
Pacienta in varsta de 1 an este adusa de mama la sectia de pediatrie pentru:
febra, plans, inapetenta, refuzul alimentatiei, otodinie. Se instituie tratamentul de
urgenta cu HHC i.v. in primele 2 zile, Ampicilina inj; timp de 4 zile, Ca gluconic
10% f. 1/zi per.os., Romergan sirop timp de 3 zile, Ambroxol solutie, per. Os. 4 zile
si tratament simptomatic.
Boala a evoluat favorabil, copilul externandu-se vindecat.
68
RECOMANDARI LA EXTERNARE:
- mama sa evite pe cat este posibil contactul copilului cu persoane bolnave,
aglomeratii;
- sa revina cu copilul la control peste 7 zile;
- sa continue tratament la domiciliu cu Amoxicilina 250mg/5ml sirop flac,
1lingurita la 8 ore;
- igiena stricta a urechilor;
- evitarea racelii, curent, frig.
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL II
II.1 CULEGEREA DATELOR
Sursa de informare
- pacient;
- apartinatori;
- foaia de observatie;
- echipa de ingrijire.
69
II.1.1. Date privind identificarea pacientului
Date fixe:
Numele si prenumele : P.G.
Varsta : 25 ani
Sex : masculin
Religie : ortodoxa
Nationalitate : romana
Ocupatie : strungar
Stare civila : casatorit
Date variabile
Domiciliul: localitatea Campina, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinta – apartament confortabil, 3 camere in care
locuiesc 2 persoane.
Gusturi personale: alimentatie bazata pe proteine animale si salate; asculta
muzica populara;
Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia
sa, in parc sau in aer liber; ii plac excursiile la munte.
II.1.2. Starea de sanatate anterioara:
a) Date antropometrice:
- greutate: 70 kg;
- inaltime: 170 cm;
- grupa sanguina: AII, Rh pozitiv;
70
b) Limite senzoriale:
- alergii: negativ;
- proteze: absente;
- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei;
- acuitate auditiva redusa la U.D.;
- somn: se odihneste 3-4 ore pe noapte, somnul fiind de cele mai multe ori
intrerupt de tuse;
- mobilitate: buna, in limite normale;
- alimentatie: adecvata;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.
d) Antecedente heredo – colaterale:
- fara importanta.
e) Antecedente personale patologice:
- bolile copilariei;
- bronhopneumonie la 18 ani.
II.1.3. Informatii legate de boala
a) Motivele internari: hipoacuzie urechea dreapta, otoree mucoasa urechea
dreapta, disfonie, febra, inapetenta, insomnie.
b) Istoricul bolii:
Boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu alterarea starii generale, agitatie, tuse
si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu disfonie, disfagie, dureri
laringiene, otodinie, hipoacuzie urechea dreapta si inapetenta, pacientul refuzand
alimentatia si prezentand dispnee, otoree mucoasa urechea dreapta si disfonie, motiv
71
pentru care se prezinta la camera de garda a sectiei O.R.L. unde este internat pentru
investigatii si tratament.
c) Diagnosticul la internare: laringita acuta otita medie supurata.
d) Data la internare: 19.03.2008, ora 11.
e) Examenul pe aparate si sisteme:
- facies suferind: tegumente umede, transpiratie, palide; mucoase palide;
temperatura 39 grade C;
- tesut celular subcutanat normal reprezentat;
- sistem osteoarticular: integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; tuse latratoare, discreta
disfonie; murmur vezicular usor diminuat bilateral; F.R. = 20/min;
- aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul V intercostal stang, zgomote
cardiace ritmice bine batute ( A.V. – 125batai/minut), fara zgomote patologice
supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele periferice;
- aparat digestiv: faringe usor hipermic, abdomen suplu mobil cu miscarile
respiratorii, cicatricea ombilicala prezenta normal conformata; ficat la rebord, splina
nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane,
nedureroase; organe genitale externe normal conformate;
- sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo – tendinoase
prezente bilateral.
72
EXAMENUL CLINIC O.R.L.:
* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt
olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect normal;
mucoasa nazala usor hiperemica;
* urechi: pavilioane normale conformate, canal auditiv extern cu secretii
mucoase la nivelul urechii drepte, otoscopic se observa perforatie a membranei
timpanice, situata in pars tensa, in jumatatea inferioara, reniforma si secretii
mucoase filante;
Audiograma efectuata depisteaza surditate de transmisie la nivelul U.D.
Radiologia evidentiaza mastoida eburnata.
* laringe: obstructie laringiana, disfonie, tuse latratoare; stridor inspirator cu
ascensionarea laringelui in inspir.
Probleme actuale:
- febra;
- dispnee inspiratorie;
- otoree mucoasa U.D.;
- hipoacuzie U.D.;
- facies anxios, suferind;
- inapetenta.
Probleme potentiale:
- alterarea respiratiei;
- tulburari ale starii de constienta;
- surditate.
73
II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
II.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE
NEVOIA FUNDAMENTALA
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
PROBLEME DE DEPENDENTA
SURSA DE DIFICULTATE
1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
-Frecventa resp 20/min
Tahicardie: puls 120/min
Tegumente: calde, umede
Dispnee de tip inspirator cu o discreta bradipnee.
Secretii nazale mucoase
Alterarea vocii;
Dispnee;
Obstructia cailor respiratorii
Obstructia cailor respiratorii;
Procesul inflamator la nivelul cailor superioare;
Alterarea mucoasei cailor respiratorii superioare
2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Cavitatea bucala libera:dentitie buna, reflex de deglutitie prezent;
Masticatie: dificila
Dificultate de deglutitie;
Inapetenta; Moderata scadere ponderala.
Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ.
Dificultatea de a se alimenta si a se hidrata.
Refuz de a se alimenta si hidrata
Disfagie;
Otodinie;
Proces inflamator U.D.;
Agitatie
3. NEVOIA DE A ELIMINA
Urina: de aspect normal
74
4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA
Integritate osteoarticulara;
Miscari adecvate
Restrictie in a se mobiliza;
Febra;
Dificultate de a ramane in postura functionala
Refuzul de a face activitati
Tulburarea respiratiei;
Durere;
Anxietate
5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
Adoarme usor Somn agitat, treziri frecvente;Ore de odihna insuficiente; Iritabilitate;
Neliniste
Dificultate de a se odihni;
Insomnia
Dispnee;
Obstructie nazala;
Durere
6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
Vesminte alese dupa gust si varsta, adecvate climatului si statusului socio - cultural
Dificultate de a se imbraca si dezbraca
Neindemanare in a se imbraca si dezbraca
Durere;
7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE
Tegumente integre, rozate
Febra ridicata 38,8 grade C
Tegumente calde transpirate
Agitatie,
Insomnie
Hipertermia Proces infectios kla nivelul urechii si laringian
8. NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE
Par tuns scurt, ingrijit; unghii taiate, curate
Tegumente transpirate, calde
Agitatie;
Ureche dreapta obturata de sevretii mucoase
Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena
Proces infectios
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE
Masuri de prevenire a accidentelor, infectiilor si agresiunilor
Transpiratii abundente.
Tristete
Durere.
Probabilitatea atingerii integritatii psihice
Neacceptarea bolii;
Proces infectios
75
10. NEVOIA DE A COMUNICA
Acuitatea vizuala si auditiva in limite normale
Dificultate de a vorbi.
Comunicare ineficienta
Hipoacuzie
11. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA
Convingeri personale fata de realitate;
Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte.
12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
Integritate psihica;
Autocritica:foloseste timpul liber in mod placut; fara dificultate in a-si asuma roluri sociale
13. NEVOIA DE A SE RECREA
Sentiment de multumire
Dificultate de a participa la activitati recreative
Dezinteres in a indeplini activitati recreative
Lipsa de interes
14. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA
Deprindere,
Acumulare de cunostinte,
Modificari comportamentale
76
II.2.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE :
pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii, are nevoie de ingrijiri si
ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.
GRAD DE DEPENDENTA:
1. Nevoia de a respira = grd.3
2. Nevoia de a bea si a manca = grd.3
3. Nevoia de a elimina = grd.1
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2
5. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3
6. Nevoia de a se imbraca = grd.2
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.2
9. Nevoia de a evita pericolele = grd.1
10.Nevoia de a comunica = grd.2
11.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica
religia = grd.1
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1
13.Nevoia de a se recrea = grd.2
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1
TOTAL: 27 PUNCTE
SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA
77
Independent
dependent
II.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si
infectios manifestata prin bradipnee inspiratorie, tuse seaca, iritativa, disfonie,
tegumente palide.
2. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator la nivelul urechii
medii, manifestata prin otoree mucoasa si hipoacuzie.
3. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si
manifestata prin raguseala, dificultate de a comunica.
4. Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin febra ridicata,
piele umeda, calda.
78
5. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei, durerilor, anxietatii,
tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile, treziri frecvente, oboseala,
neliniste.
6. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei,
tusei, anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata, aport alimentar si
lichidian insuficient.
7. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse
de boala in organism, spitalizarii si manifestata prin apatie, tristete.
II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a) OBIECTIVE:
1. pacientul sa-si recapete vocea normala; sa poata comunica verbal in decurs de 48
ore.
2. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Tusea sa se diminueze
pana la disparitie.
3. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice.
4. pacientul sa prezinte somn odihnitor, sa prezinte stare de confort fizic si psihic.
5. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator
varstei.
6. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra, sa poata comunica
verbal in mod satisfacator in 3 zile.
7. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii
nosocomiale.
79
b) INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade
C, umiditate, ventilatie. Am recomandat repaus vocal. Am servit pacientul cu ceaiuri
calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. La indicatia medicului am
administrat tratamentul.
2. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie.
3. Am invatat pacientul sa tuseasca, sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare
in recipiente special in acest scop; am efectuat educatie pentru sanatate. Am
administrat sirop expectorant, inhalatii cu ceai de musetel. Am insotit pacientul la
radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare.
4. Am invatat pacientul cum sa curete secretiile de la nivelul U.D. si cum sa
administreze picaturi otice.
5. Am observat si masurat temperatura axilara. Am notat valorile in carnetel si am
inregistrat grafic in foaia de temperatura. Am asigurat igiena tegumentelor si
vestimentara. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in
vederea examenelor de laborator.
6. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut, i-am recomandat
lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ.
7. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila
si modificarile survenite. La indicatia medicului am administrat, in primele 12 ore un
regim hidrolactat.
8. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am aplicat comprese calde
in jurul gatului. Am administrat bauturi calde.
9. Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative, comportamentul
pacientului si reactia la tratamentul administrat.
80
II.4. APLICAREA INGRIJIRILOR
DATA PROBLEME ACTUALE
PROBLEME POTENTIALE
OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE
19.03.2008 Alterarea vocii cauzata de procesul inflamator la nivelul laringelui, manifestata prin raguseala si disfonie.Alterarea comunicarii datorita procesului inflamator otic la U.D. manifestata prin hipoacuzie si otoree mucoasa
Alterarea pe o perioada indelungata a comunicarii verbale prin ergo- si disfonia produsa de procesul inflamator laringian, surditatii spre care poate evolua otita.
Pacientul sa-si recapete forma normala, inflamatia U.D. sa se diminueze impreuna cu otoree mucoasa; se poate comunica verbal in decurs de 48h
Am asigurat conditii de ingrijire, salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C, umiditate, ventilatie, aerisire ritmica a salonului. Am recomandat repaus vocal. Am servit pacientul cu ceaiuri calde, am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am curatat secretiile de la nivelul urechii drepte. Am recomandat consumul crescut de fructe.
La indicatia medicului am administrat medicatia:Vitamina C200 3cpr./zi Vitamina A 4cpr./ziPerfuzie cu glucoza 500ml, i.v. in PEV.Am administrat soluti otica : acid boric 4 g.Alcool 70% 100g. M.F. sol. 1pic de 2-3ori/zi si solutie otica cu cloramfenico si fluoconolon 1pic de 3ori/zi
19.03.2008 ora 16In urma interventiilor autonome si delegate procesul inflamator local laringian si otic a diminuat treptat. 21.02.2008 vocea si-a revenit complet.Secretia otica a diminuat.
Respiratie si circulatie inadecvata cauzata de procesul inflamator la nivelul cailor respiratorii superioare,
Insuficienta respiratorie. Obstructia cailor respiratorii superioare prin agravarea procesului inflamator sau
Pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Tusea se diminueaza in intensitate pana
Am umezit aerul din incapere cu apa alcoolizata. Am invatat pacientul sa expectoreze. Am facut educatie pentru sanatate, explicandu-i pacientului efectul
Am recoltat sange pentru efectuarea unor analize de laborator (VSH , H.L.G., glicemie, uree). Am administrat la indicatia medicului tratamentul, respectand doza, ora si
20.02.2008 rezultatele analizelor nu prezinta modificari fata de valorile normale21.02.2008 Pacientul si-a
81
manifestata prin tuse seaca, iritative, coriza, tegumente si mucoase palide
prin suprainfectie. la disparitie. Sa prezinte respiratie si circulatie in limite fiziologice in decurs de 3 zile.
nociv al fumatului si importanta renuntarii la fumat. Am aplicat tehnici de favorizare a circulatiei: masaj, exercitii active. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radioscopii cardio-pulmonare. Am ajutat pacientul sa se ocupe de igiena urechilor. Am condus pacientul la audiograma
modul de administrare: Codeina fosforica 1tb./ziSirop expectorant 3lg/ziInstalatii nazale cu ulei de pinInhalatii cu ceai de musetel, uleiuri etericeAm administrat solutiile otice conform indicatiilor.
reluat respiratia normala, mai persista tusea.secretia otica a disparut, cat si otodinia22.02.2008 tuse seaca in excese rare, mai ales la contact cu fum, aer receLa externareF.R.=16/minA.V.=68/min
19.03.2008 Hipertermie cauzata de procesul infectios si manifestata prin febra, tegumente calde si umede
Deshidratare Pacientul sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3 zile
Am observat si masurat in regiunea axilara temperatura, am notat valorile in F.O. in fisa de temperatura. Am asigurat igiena tegumentelor si cea vestimentara, oferind pacientului lenjerie curata, uscata la nevoie si ajutandu-l sa-si efectueze igiena zilnica minima. Am pregatit materialele necesare si pacientul pentru consult O.R.L.
La indicatia medicului am administrat antipiretice:Aspirine 3cpr./ziPolidin f. III/zi i.m.De asemenea am administrat in continuare tot tratamentul prescris.
In rma interventiilor, temperatura a scazut ajungand in 22.02.2008 la valori normale. 19.02.2008-T=39,1gC20.02.2008-T=38,3g C21.02.2008-T=37,4gC22.02.2008-T=36,7gCLa internare pecientul este afebril, cu tegumente curate, integre, si valori biologice constante in limite normale.
19.02.2008 Somn inadecvat Oboseala. Pacienta sa Am asigurat Am administrat un Odata cu calmarea
82
cantitativ si calitativ datorita starii febrile, tusei si anxietatii si manifestat prin somn agitat, treziri frecvente
Alterari si tulburari de comportament
prezinte somn linistit, odihnitor. Nr. de ore de somn corespunzatoare varstei. Sa prezinte stare de confort fizic si psihic
pacientului un mediu ambiant linistit, placut odihnitor, cu temperatura optima. I-am recomandat lecturi placute, facile inainte de culcare. I-am oferit o cana de lapte cald seara inainte de culcare.
sedativ Diazepam f.l. i.m.
tusei (22.02.2008), cu diminuarea febrei si ameliorarea starii generale, somnul revine la normal
Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ, cauzata de disfagie, tuse, obstructie laringiana, manifestata prin aport hidric si alimentar redus, slabiciune, scadere ponderala.
Scadere ponderala severa cu pierderi de minerale.Deshidratare .
Pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat calitativ si cantitativ corespunzator varstei. Am adaugat la fiecare grad de temperatura peste normal 13% din nr total de calorii necesare. In perioada febrila am administrat cantitati mici si dese de ceaiuri calde si lapte.
Am asigurat pacientului o alimentatie corespunzatoare, tinand cont de starea febrila si modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor scurse in stomac din nas. Dupa restabilirea tolerantei digestive la indicatia medicului hrana a fost repartizata in 4 mese la 4ore interval, timp necesar pentru o buna digestie.
La indicatia medicului am administrat in primele 12 ore un regim hidrolactat compus din lichide calde, ceai,lapte si compoturi.Dupa calmarea durerilor laringiene si diminuarea febrei am administrat pacientului un regim semisolid.La externare pacientul primeste bine alimentatia care este acum completa calitativ si cantitativ
21.02.2008 pacientul este restabilit din punct de vedere al tolerantei digestive, scaderea ponderala inregistrata de bolnav fiind mai mica de 0.5kg. (200g) fata de greutatea la internare
Alterarea mucoasei laringelui cauzata de procesul inflamator si manifestata prin
Alterarea grava a integritatii mucoasei laringiene de catre procesul inflamator si suprainfectie
Pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. Sa
Am umezit aerul din incapere. Am facilitat modalitati de comunicare non-verbala. Am aplicat comprese calde in jurul
Am efectuat inhalatii cu infuzie de musetel, antiseptice. Am administrat tratamentul prescris de medic in continuare.
Dupa efectuarea tratamentului si a interventiilor autonome si delegate, mucoasa laringiana este
83
disfonie, jena dureroasa la vorbire si dureri sub forma de intepaturi la nivelul laringelui, in repaus.
poata comunica verbal in mod satisfacator in termen de 3zile.
gatului. Am administrat bauturi calde.
umeda integra, asa cum se observa la examenul O.R.L. de control efectuat de medic.Disfonia a disparut.
19.02.2008 Scaderea capacitatii de aparare a organismului datorita infectiei si febrei, aportului alimentar redus calitativ si cantitativ.
Risc de suprainfectii, prin scaderea rezistentei organismului.
Pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase. Sa nu prezinte infectii nosocomiale.
Am supravegheat bolnavul atent si am masurat zilnic functiile vitale si vegetative, comportamentul pacientului, reactia la tratamentul administrat. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara, a alimentatiei.
Pacientul nu a prezentat complicatii . evolutia a fost favorabila. Obiectivele stabilite si interventiile s-au dovedit a fi corecte.
84
TRATAMENT
DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR
E
ACTIUNI TII MOD DE ADMINIST
RARE
DOZA ZILNICA
ADMINISTRATA
DOZA ZILNICA MAXIMA
OBSERVATII
GLUCOZA Sol.inj. 20%,33% 40%, sol.perf. 5%, 10%
Monozaharida fisiologica, sursa de energie, creste volemia, combate deshidratarea
i.v.PEV
Variabil in functie de caz .Aici 250ml/zi
1l/zi (5%)500ml/zi(10%)
POLIDIN Fiole 1 ml i.m. 3fiole/zi 3fiole/zi
DIAZEPAM Cpr. 2mg, 5mg,10mg;fiole de 2ml. A 10mg (5mg/ml)
Tranchilizant, miorelaxant ,anticonvulsivant
p.os.i.m.i.v. lent
De 1-2ori/zi i.m. / i.v. lent 2-20mg repetabil dupa 3-4ore
0,5mg/kgc la batrani
VITAMINA C200 Cpr.200mgFiole a 10ml
Stimuleaza apetitul si creste imunitatea
p.os. i.v. sau in PEV
3cpr/zi1-2 fiole /zi i.v. sau in PEV
2cpr de 4-5 ori/zi
VITAMINA A Drj.10000UI Vitamina Trofic tegumente si mucoase
Per os 3drj./zi 3drj/zi
CODEINA Cpr.15mg, 30mg, 60mg
antitusiv Per os Per.os1mg/kgcorp de 3 ori/zi
3cpr/zi
85
ANALIZE DE LABORATOR
DATA EXAMEN CERUT METODE DE RECOLTARE
VALORI NORMALE
VALORI OBTINUTE
20.02.2008 Glicemie Punctie venoasa 8-10 ml. Sange fara anticoagulant
80-120mg/dl 100mg/dl
Ht hematocrit Punctie venosa 2ml. sange + 0,2ml EDTA
40-52%la barbat35-47%la femeie
41%
Hb hemoglobina Punctie venoasa 2ml sange+0,2ml EDTA
13-18g/100ml la barbat12-16g/100ml la femeie
15g%
Leucocite Punctie venoasa 2ml sange+0,2ml EDTA
4000-8000 ml3 7300/ml3
V.S.H. – viteza de sedimentare a hematiilor
Idem 3-5 mm/h la 1 ora8-12mm/h la 2 ore
5mm/1h
Uree serica Punctie endovenoasa, 0,1-0,4 g/l 0,37g/l
86
87
GRAD DE DEPENDENTA
1.Nevoia de a respira = grd.1
2.Nevoia de a bea si a manca = grd.1
3.Nevoia de a elimina = grd.l
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1
5.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.1
6.Nevoia de a se imbraca = grd.1
7.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si
mucoasele = grd.1
9.Nevoia de a evita pericolele = grd.l
10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri,
de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l
13. Nevoia de a se recrea = grd.1
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2
TOTAL: 27 PUNCTE
88
SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA independent
dependent
89
II.5. EXTERNAREA BOLNAVULUI
Data externarii : 25.02.2008
Diagnosticul la externare:
Otita media supurata cronica simpla ameliorata. Hipoacuzie. Laringita catarala
acuta, vindecata.
Starea pacientului la externare:
Pacientul se externeaza cu simptomele otice diminuate, dar necesita multiple
ingrijiri si revenirea pentru corectarea deficitului auditiv.
Pacientul se externeaza vindecat, cu disparitia tusei, disfoniei, febrei, cu
mucoase si tegumente de aspect normal.
RECOMANDARI LA EXTERNARE:
- Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci;
- Sa nu faca eforturi vocale exagerate;
- Sa nu mai fumeze;
- Sa se informeze mai mult la modul in care iti poti pastra sanatatea;
- Sa revina la control peste 1luna si apoi la 2luni, oana cand dupa un an in care
pacientul nu mai prezinta otoree se va interveni chirurgical pentru a se incerca
repararea timpanului – timpanoplastie – ;
- Am instruit bolnavul sa evite suflatul nasului pe ambele nari concomitent, si
patrunderea apei in ureche cu ocazia bailor. I-am explicat bolnavului ca la fiecare
baie sa introduca in prealabil in ureche un tampon de vata imbibat in ulei;
- Se interzice bolnavului ca timp de un an sa faca baie la piscina sau la mare
pentru a evita imersia capului in apa.
90
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL III
III.1. CULEGEREA DATELOR
Sursa de informare:
- pacient;
- apartinatori;
- foaia de observatie;
- echipa de ingrijire.
III.1.1. Date privind identificarea pacientului
Date fixe:
Numele si prenumele : C.L.
Varsta : 46 ani
Sex : feminin
Religie : ortodoxa
Nationalitate : romana
Ocupatie : croitoreasa
Stare civila : casatorita
91
Date variabile
Domiciliul: localitatea Brebu, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinta – casa, 3 camere in care locuiesc 3
persoane.
Gusturi personale: alimentatie echilibrata; ii place sa croiasca si sa coasa;
Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia
sa, sa se uite la televizor,gradinarit.
III.1.2. Starea de sanatate anterioara:
a) Date antropometrice:
- greutate: 62 kg;
- inaltime: 166 cm;
- grupa sanguina: AII, Rh pozitiv;
b) Limite senzoriale:
- alergii: negativ;
- proteze: absente;
- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei;
- somn: acuza somnolenta, doarme in ultima vreme 13-14 ore/zi;
- mobilitate: buna, in limite normale;
- alimentatie: inapetenta;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.
c) Antecedente heredo – colaterale:
- fara importanta.
92
d) Antecedente personale patologice:
- bolile copilariei;
- apendicectomie la 19 ani.
e) Antecedente personale fiziologice:
- menarha la 13 ani;
- N=1, A=5, S=6;
- menstre la 28 zile, fara dismenoree, cu durata de 3-4 zile.
III.1.3. Informatii legate de boala
a) Motivele internari: febra, tuse seaca, otalgie pulsatila, hipoacuzie cu
autofonie bilaterala, inapetenta.
b) Istoricul bolii:
Boala a debutat in urma cu 5zile cu alterarea starii generale, agitatie, tuse si
febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu otalgie pulsatila, hipoacuzie
bilaterala, autofonie si inapetenta, pentru care face din proprie initiativa tratament cu
Ampicilina 250mg, 2 caps. la 6ore, 2zile si solutie otica cu Boramid.
Sub tratament, simptomele se amelioreaza pentru scurta vreme, apoi reapar mai
intense si cu alterarea starii generale. Se prezinta la camera de garda a sectie O.R.L.
cu febra, hipoacuzie, otalgie, unde este internata pentru investigatii si tratament.
c) Diagnosticul la internare: infectie acuta de cai respiratorii superioare.
Otita medie supurata.
d) Data la internare: 11.03.2008, ora 10.
e) Examenul pe aparate si sisteme:
- facies suferind: tegumente umede, transpiratie, palide; mucoase palide;
temperatura 39 grade C;
- tesut celular subcutanat normal reprezentat;
93
- sistem osteoarticular: integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; tuse latratoare, discreta
disfonie; murmur vezicular usor diminuat bilateral; F.R. = 17/min;
- aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul IV intercostal stang, zgomote
cardiace ritmice bine batute ( A.V. – 72batai/minut), fara zgomote patologice
supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele periferice; T.A.=130/70mm 1lg;
- aparat digestiv: faringe usor hipermic, abdomen suplu mobil cu miscarile
respiratorii, cicatricea ombilicala prezenta normal conformata; ficat la rebord, splina
nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane,
nedureroase; organe genitale externe normal conformate;
- sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo – tendinoase
prezente bilateral.
EXAMENUL CLINIC O.R.L.:
* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt
olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect normal;
mucoasa nazala usor hiperemica;
* urechi: pavilioane normale conformate, canal auditiv extern liber; congestie
difuza a mucoasei timpanice, cu repere otoscopice disparute, membrana timpanica
bombata ceea ce sugereaza prezenta de purei in ureche medie, bilateral.
Puncte mastoidiene dureroase la palpare, otalgie violenta, acufene.
94
* laringe: obstructie laringiana, disfonie, tuse seaca; mucoasa laringiana
edematiata.
Probleme actuale:
- febra;
- otalgie violenta;
- acufene;
- hipoacuzie;
- autofonie;
- tuse seaca;
- disfonie;
- alimentatie inadecvata prin deficit;
- facies anxios, suferind;
- obstructia cailor respiratorii.
Probleme potentiale:
- alterarea respiratiei;
- tulburari ale starii de constienta;
- surditate;
- insuficienta respiratorie acuta prin obstructia cailor respiratorii;
- perforatie a membranei timpanice.
95
III.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
III.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE
NEVOIA FUNDAMENTALA
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
PROBLEME DE DEPENDENTA
SURSA DE DIFICULTATE
1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
-Frecventa resp 17/min
puls 77/min
Dificultate de a respira;
Disfonie;
Afonie;
Tuse.
Alterarea vocii;
Obstructia cailor respiratorii;
Inflamatia mucoasei laringiene.
Obstructia cailor respiratorii;
Procesul inflamator la nivelul cailor superioare;
Alterarea mucoasei cailor respiratorii superioare
2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Cavitatea bucala:dentitie buna, reflex de deglutitie prezent;
Masticatie: dificila
Dificultate de deglutitie;
Inapetenta; Moderata scadere ponderala.
Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ.
Dificultatea de a se alimenta si a se hidrata.
Disfagie;
Proces inflamator cai respiratorii si urechi bilateral;
Agitatie
3. NEVOIA DE A ELIMINA
Urina: de aspect normal; raport 3:1 diurn-nocturn
Scaun 1/zi
Eliminari crescute prin transpiratie.
Risc de deshidratare
Febra
96
4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA
Integritate osteoarticulara;
Miscari adecvate
5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
Adoarme usor Somn agitat, treziri frecvente;Ore de odihna insuficiente; Iritabilitate;
Neliniste
Dificultate de a se odihni;
Insomnia
Dispnee;
Obstructie a C.R.S.;
Otalgie;
Durere
6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
Vesminte alese dupa gust si varsta, adecvate climatului si statusului socio - cultural
7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE
Tegumente integre, rozate
Febra ridicata 39,8 grade C
Tegumente calde transpirate
Agitatie,
Insomnie
Hipertermia Proces infectios
8. NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE
Par tuns scurt, ingrijit; unghii taiate, curate
Tegumente transpirate;
Secretii nazale
Otoree mucoasa
Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena
Otalgie pulsatila Proces infectios
Conditii de spitalizare
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE
Masuri de prevenire a accidentelor, infectiilor si agresiunilor
Transpiratii abundente.
Tristete
Durere.
Probabilitatea atingerii integritatii psihice
Neacceptarea bolii;
Proces infectios
10. NEVOIA DE A COMUNICA
Acuitatea vizuala in limite normale
Dificultate de a vorbi si de a auzi.
Comunicare ineficienta
Obstructia cailor respiratorii,
97
Capacitate de a angaja si mentine o relatie cu semenii prezenti.
Otalgie pulsatila;
Acufene Hipoacuzie
Autofonie
11. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA
Convingeri personale fata de realitate;
Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte si valori nu este afectata.
12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
Integritate psihica;
Autocritica;
Foloseste timpul liber in mod placut si eficient
Luare de decizii
13. NEVOIA DE A SE RECREA
Sentiment de multumire prezent
Dificultate de a participa la activitati recreative
Dezinteres in a indeplini activitati recreative
Lipsa de interes
Oboseala
Slabiciune
14. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA
Deprindere,
Acumulare de cunostinte,
Modificari comportamentale, dorinta de a acumula cunostinte asupra modificarilor starii de sanatate
Lipsa de cunostinte suficiente asupra bolii actuale
Lipsa surselor de informatie asupra bolii actuale
Neglijarea bolii si a sanatatii.
98
III.2.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul
dependent atat prin varsta cat si datorita bolii, are nevoie de ingrijiri si ajutor in
satisfacerea nevoilor fundamentale,
GRAD DE DEPENDENTA:
1.Nevoia de a respira = grd.3
2.Nevoia de a bea si a manca = grd.3
3.Nevoia de a elimina = grd.1
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2
5.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3
6.Nevoia de a se imbraca = grd.2
7.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3
8.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.3
9.Nevoia de a evita pericolele = grd.1
10.Nevoia de a comunica = grd.2
11.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica
religia = grd.1
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1
13.Nevoia de a se recrea = grd.2
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1
TOTAL: 28 PUNCTE
99
SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA
Independent
dependent
III.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si
infectios, manifestata prin bradipnee inspiratorie, tuse seaca, iritativa, disfonie,
tegumente palide, febra, otalgie pulsatila;
2. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si
manifestata prin raguseala, dificultate de a comunica.
3. Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin febra ridicata,
piele umeda, calda.
4. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei, durerilor, anxietatii,
100
tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile, treziri frecvente, oboseala,
neliniste.
5. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei,
tusei, anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata, aport alimentar si
lichidian insuficient.
6. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse
de boala in organism, spitalizarii si manifestata prin apatie, tristete.
7. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator al cailor aeriene
superioare si otice, manifestata prin hipoacuzie, autofonie, disfonie.
III.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a) OBIECTIVE:
1. pacientul sa-si recapete vocea normala; sa poata comunica verbal in decurs de 48
ore.
2. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Tusea sa se diminueze
pana la disparitie.
3. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice.
4. pacientul sa prezinte somn odihnitor, sa prezinte stare de confort fizic si psihic.
5. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator
varstei.
6. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra, sa poata comunica
verbal in mod satisfacator in 3 zile.
7. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii
nosocomiale.
101
b) INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade
C, umiditate, ventilatie. Am recomandat repaus vocal. Am servit pacientul cu ceaiuri
calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. La indicatia medicului am
administrat tratamentul.
2. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie si sa efectueze igiena
locala la nivelul urechilor, precum si cum sa-si administreze picaturi de solutii otice.
3. Am invatat pacientul sa tuseasca, sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare
in recipiente special in acest scop; am efectuat educatie pentru sanatate. Am
administrat sirop expectorant, inhalatii cu ceai de musetel. Am insotit pacientul la
radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare.
4. Am observat si masurat temperatura axilara. Am notat valorile in carnetel si am
inregistrat grafic in foaia de temperatura. Am asigurat igiena tegumentelor si
vestimentara. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in
vederea examenelor de laborator.
5. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut, i-am recomandat
lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ.
6. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila
si modificarile survenite. La indicatia medicului am administrat, in primele 12 ore un
regim hidrolactat.
7. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am aplicat comprese calde
in jurul gatului. Am administrat bauturi calde.
8.Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative, comportamentul
pacientului si reactia la tratamentul administrat.
102
APLICAREA INGRIJIRILOR
DATA PROBLEME ACTUALE
PROBLEME POTENTIALE
OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE
11.03.2008 Alterarea vocii cauzata de procesul inflamator la nivelul laringelui, manifestata prin raguseala si disfonie.Autofonie datorata procesului inflamator otic bilateral, manifestata prin otoree pulsatila si hipoacuzie.
Alterarea pe o perioada indelungata a comunicarii verbale prin ergo- si dis-fonia produsa de procesul inflamator laringian.Surditate Perforatia timpanului
Pacienta sa-si recapete vocea normala; otalgia sa diminueze in 24ore;se poate comunica verbal in decurs de 48h
Am asigurat conditii de ingrijire, salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C, umiditate, ventilatie, aerisire ritmica a salonului. Am recomandat repaus vocal. Am servit pacientul cu ceaiuri calde, am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am curatat secretiile de la nivelul urechii drepte. Am recomandat consumul crescut de fructe.
La indicatia medicului am administrat medicatia:Penicilina G 300 000 UI de 2oriPerfuzie cu glucoza 5% 500ml., i.v. in PEV si ser fiziologic 1flac.Algocalmin 2tb./ziParacetamol 2tb./ziSolutie otica cu boramid
12.03.2008 ora 16In urma interventiilor autonome si delegate procesul inflamator local a diminuat treptat la fel si otalgia.13.03.2008vocea si-a revenit complet.Secretia otica a diminuat.
Respiratie si circulatie inadecvata cauzata de procesul inflamator la nivelul cailor respiratorii superioare, manifestata prin
Insuficienta respiratorie.Obstructia cailor respiratorii superioare prin agravarea procesului inflamator sau prin suprainfectie.
Pacienta sa prezinte cai respiratorii libere permeabile.Tusea sa diminueze in intensitate pana la disparitie.Sa prezinte respiratie si
Am umezit aerul din incapere cu apa alcoolizata. Am invatat pacienta sa expectoreze. Am facut educatie pentru sanatate, explicandu-i pacientului efectul nociv al fumatului si importanta
Am recoltat sange pentru efectuarea unor analize de laborator (VSH , H.L.G., glicemie, uree). Am administrat la indicatia medicului tratamentul, respectand doza, ora
12.03.2008 rezultatele analizelor nu prezinta modificari fata de valorile normale. Examenul radiologic nu evidentiaza modificari
103
tuse seaca, iritativa, coriza, tegumente si mucoase palide
circulatie in limite fiziologice in decurs de 3 zile.
renuntarii la fumat. Am aplicat tehnici de favorizare a circulatiei: masaj, exercitii active. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radioscopii cardio-pulmonare.
si modul de administrare: Codeina fosforica 1tb./ziSirop expectorant 3lg/ziInhalatii cu ceai de musetel, uleiuri eterice.
patologice.
13.03.2008Pacientul si-a reluat respiratia normala, mai persista tusea.
14.03.2008 tuse seaca in excese rare, mai ales la contact cu fum, aer receLa externareF.R.=16/minA.V.=68/min
11.03.2008 Hipetermie cauzata de procesul infectios si manifestata prin febra, tegumente calde si umede.
Deshidratare . Pacienta sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3 zile
Am observat si masurat in regiunea axilara temperatura, am notat valorile in F.O. in fisa de temperatura. Am asigurat igiena tegumentelor si cea vestimentara, oferind pacientului lenjerie curata, uscata la nevoie si ajutandu-l sa-si efectueze igiena zilnica minima. Am pregatit materialele necesare si pacientul pentru consult O.R.L.
La indicatia medicului am administrat antipiretice:Polidin f. III/zi i.m.De asemenea am administrat in continuare tot tratamentul prescris
In rma interventiilor, temperatura a scazut ajungand in 14.03.2008 la valori normale.
11.03.2008-T=39,2gC12.03.2008-T=38,4g C13.03.2008-T=37,5gC14.03.2008-T=36,5gCLa internare pecientul este afebril, cu tegumente curate, integre, si valori biologice
104
constante in limite normale.
11.03.2008 Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita starii febrile, tusei si anxietatii si manifestat prin somn agitat, treziri frecvente
Oboseala.Alterari si tulburari de comportament
Pacienta sa prezinte somn linistit, odihnitor. Nr. de ore de somn corespunzatoare varstei. Sa prezinte stare de confort fizic si psihic.
Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit, placut odihnitor, cu temperatura optima. I-am recomandat lecturi placute, facile inainte de culcare. I-am oferit o cana de lapte cald seara inainte de culcare
Am administrat un sedativ Diazepam f.l. i.m.
Odata cu calmarea tusei (12.03.2008), cu diminuarea febrei si ameliorarea starii generale, somnul revine la normal
Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ, cauzata de disfagie, tuse, obstructie laringiana, manifestata prin aport hidric si alimentar redus, slabiciune, scadere ponderala.
Scadere ponderala severa cu pierderi de minerale.Deshidratare
Pacienta sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat calitativ si cantitativ corespunzator varstei. Am adaugat la fiecare grad de temperatura peste normal 13% din nr total de calorii necesare. In perioada febrila am administrat cantitati mici si dese de ceaiuri calde si lapte.
Am asigurat pacientului o alimentatie corespunzatoare, tinand cont de starea febrila si modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor scurse in stomac din nas. Dupa restabilirea tolerantei digestive la indicatia medicului hrana a fost repartizata in 4 mese la 4ore interval, timp necesar pentru o buna digestie.
La indicatia medicului am administrat in primele 12 ore un regim hidrolactat compus din lichide calde, ceai,lapte si compoturi.Dupa calmarea durerilor laringiene si diminuarea febrei am administrat pacientului un regim semisolid.La externare pacientul primeste bine alimentatia care este acum completa calitativ si cantitativ
12.03.2008 pacientul este restabilit din punct de vedere al tolerantei digestive, scaderea ponderala inregistrata de bolnav fiind mai mica de 0.5kg. (200g) fata de greutatea la internare
Alterarea mucoasei laringelui cauzata de procesul inflamator si
Alterarea grava a integritatii mucoasei laringiene de catre procesul inflamator si suprainfectie. Risc
Pacienta sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. Sa poata comunica
Am umezit aerul din incapere. Am facilitat modalitati de comunicare non-verbala. Am aplicat
Am efectuat inhalatii cu infuzie de musetel, antiseptice. Am administrat tratamentul prescris
Dupa efectuarea tratamentului si a interventiilor autonome si delegate, mucoasa
105
manifestata prin disfonie, jena dureroasa la vorbire si dureri sub forma de intepaturi la nivelul laringelui, in repaus.
de suprainfectii, prin scaderea rezistentei organismului.
verbal in mod satisfacator in termen de 3zile
comprese calde in jurul gatului. Am administrat bauturi calde.
de medic in continuare.
laringiana este umeda integra, asa cum se observa la examenul O.R.L. de control efectuat de medic.Disfonia a disparut
19.02.2008 Scaderea capacitatii de aparare a organismului datorita infectiei si febrei, aportului alimentar redus calitativ si cantitativ.
Risc de suprainfectii, prin scaderea rezistentei organismului.
Pacienta sa fie ferit de complicatii infectioase. Sa nu prezinte infectii nosocomiale.
Am supravegheat bolnava atent si am masurat zilnic functiile vitale si vegetative, comportamentul pacientei, reactia la tratamentul administrat. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara, a alimentatiei.
Pacienta nu a prezentat complicatii . evolutia a fost favorabila. Obiectivele stabilite si interventiile s-au dovedit a fi corecte.
106
TRATAMENT
DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR
E
ACTIUNI TII MOD DE ADMINIST
RARE
DOZA ZILNICA
ADMINISTRATA
DOZA ZILNICA MAXIMA
OBSERVATII
GLUCOZA Sol.inj. 20%,33% 40%, sol.perf. 5%, 10%
Monozaharida fisiologica, sursa de energie, creste volemia, combate deshidratarea
i.v.PEV
Variabil in functie de caz .Aici 250ml/zi
1l/zi (5%)500ml/zi(10%)
POLIDIN Fiole 1 ml i.m. 3fiole/zi 3fiole/zi
DIAZEPAM Cpr. 2mg, 5mg,10mg;fiole de 2ml. A 10mg (5mg/ml)
Tranchilizant, miorelaxant ,anticonvulsivant
p.os.i.m.i.v. lent
De 1-2ori/zi i.m. / i.v. lent 2-20mg repetabil dupa 3-4ore
0,5mg/kgc la batrani
VITAMINA C200 Cpr.200mgFiole a 10ml
Stimuleaza apetitul si creste imunitatea
p.os. i.v. sau in PEV
3cpr/zi1-2 fiole /zi i.v. sau in PEV
2cpr de 4-5 ori/zi
SER FIZIOLOGIC Pungi de 250ml, 500ml,1000ml continand NaCl 0.9%
Refacerea volumului lichidian. Combate deshidratarea.
In PEV 500-1000 ml/zi sau mai putin
HHC f.5ml/25mg; 5ml/100mg
AntiinflamatorAntisoc
i.v. lent 5-20mg/kg/doza la nevoie
Se repeta la nevoie
PARACETAMOL Cp. 0.5gSup.susp
Analgezic antipiretic
Per.os intrarectal
1cpr. De 3 ori/zi sau mai putin
2g/zi
ALGOCALMIN Cpr.500mg. fiole 1g/2 ml sup
Antialgic Antiinflamatorantipiretic
p.osi.m.i.v.
0.5g la nevoie 2g i.v. maxim 1ml
107
GRAD DE DEPENDENTA
8.Nevoia de a respira = grd.1
9.Nevoia de a bea si a manca = grd.1
10.Nevoia de a elimina = grd.l
11.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1
12.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.1
13.Nevoia de a se imbraca = grd.1
14.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si
mucoasele = grd.1
9.Nevoia de a evita pericolele = grd.l
10. Nevoia de a comunica = grd.1
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri,
de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l
13. Nevoia de a se recrea = grd.1
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2
TOTAL: 27 PUNCTE
SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA
108
independent
dependent
EXTERNAREA BOLNAVULUI
Data externarii : 17.03.2008
Diagnosticul la externare:
Otita media supurata acuta banala.
Infectie acuta de cai respiratorii superioare.
Starea pacientului la externare:
109
RECOMANDARI LA EXTERNARE:
- Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci;
- Sa nu faca eforturi vocale exagerate;
- Sa nu fumeze; sa evite contactul cu fumul;
- Sa se informeze mai mult la modul in care isi poti pastra sanatatea.
- Sa evite curentul, sa respecte regulile de igiena a urechilor in mod strict,
evitand sa ajunga apa in conducturile auditive externe cu ocazia bailor de curateni;
- Va continua la domiciliu tratamen oral cu Augumentin de 625 mg.1cpr, la 12
ore timp de 5zile si solutie otica cu Boramid 1pic. de 3ori/zi, ambele urechi.
110
CAPITOLUL III
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
111
ANEXE
TEHNICI UTILIZATE IN INGRIJIREA
PACIENTILOR CU OTITA
INJECTIA INTRAMUSCULARA
DEFINITIE Reprezinta introducerea substantei medicamentoase inStratul muscular profund. Se prefera muschii fesieri dar cu atentie pentru a nu leza nervul sciatic.
SCOP Strict terapeutic.
PUNCTE DE REPER Pacientul pozitionat in decubit ventral. Se cauta careper proeminentele osoase, punctele Smirniv si Barkenly
PREGATIREA
MATERIALULUI
- tava medicala;- substanta medicamentoasa;- seringa si doua ace sterile;- tampon cu alcool.
PREGATIREA
PACIENTULUI
- se informeaza;- se recomanda sa relaxeze musculatura;- se ajuta sa se aseze comod in decubit ventral, decubit lateral, ortostatism sau sezand la pacientiidispneici;- se dezbraca regiunea.
TEHNICA - spalarea mainilor;- se ataseaza acul la seringa si se aspira solutia medicamentoasa;- se schimba acul;- se elibereaza acul si se dezinfecteaza locul injectiei.
112
BIBLIOGRAFIE
1. Ciofu E., Ciofu C. – „Esentialul in pediatrie”, Editura Medicala
Almatea, Bucuresti 1997
2. Florea Marin – „Explorari clinice si morfofunctionale in
medicina”, Editura Timopur 1993
3. Georgescu Dan – „Produse farmaceutice”, Editura National
1999
4. Papilian Victor – „Anatomia omului” vol.II editia a 7-a, Editura
ALL, Bucuresti 1993
5. Soare Ioana – „Analize medicale explicate”, Editura Etna 2002
6. Stroiescu Valentin – „Farmacologie”, Editura ALL, Bucuresti
1994
7. Titirca Lucretia – „Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor”,
Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti 2001
8. Titirca Lucretia – „Ghid de nursing”, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucuresti 2001
9. Tomescu Emil – „Curs elementar de oto – rino – laringologie”,
Cluj Napoca 1995
113