GRAM AUR = 128,9919 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,6552 RON EURO = 4,4643 RON DOLAR = 3,2425 RON

5 948491 340012 19050

n Agricultorii: ”Deputaþii ºi-au bãtut jocde fondul mutual agricol”

PAGINA 11

n BNR: “FNGCIMM nu poate sã aibã un riscsimilar cu o bancã”

PAGINA 4

n Afarã e vopsit gardul,înãuntru... târg deCrãciun

PAGINA 2

n Bãncile europeneºi-au îmbunãtãþitcapitalul

PAGINA 15

Miercuri, 18 decembrie 2013, nr. 239 (5091), anul XXIII 16 pagini2 lei

Sobolewski, BVB: “Cred cã Fondul de Compensare ar trebui folosit”

Clienþii rãmaºi fãrã bani ºi acþiuni în contu-rile de la “Harinvest” sperã sã îºi recupe-reze mãcar o parte din bani prin Fondul

de Compensare a Investitorilor, însã, pentru asta,este nevoie de o decizie din partea Autoritãþii deSupraveghere Financiarã.

Dupã zile întregi în care nu au primit niciunrãspuns satisfãcãtor de la instituþiile pieþei, iarsancþiunile dictate de ASF nu i-au încãlzit cu ni-mic, pãgubiþii primesc o razã de speranþã de la

Ludwik Sobolewski, directorul general al BVB.Domnia sa a spus, ieri: “Mesajul meu (n.r. pen-

tru clienþii Harinvest) este cã analizãm dacã Fon-dul de Compensare poate fi folosit. Cred cã va fifolosit sau cã ar trebui folosit. Dar limita este de20.000 de euro pe investitor.

Vom fi foarte activi ºi vom încerca sã gãsim so-luþii pentru minimizarea pierderilor clienþilor. Nupot spune mai multe, în acest moment.

PentruutilizareaFCI,avemnevoiededeciziaASF”.

Autoritatea de Supraveghere Financiarã ne-atransmis cã analizeazã ºi nu exclude intervenþiaFondului de Compensare a investitorilor.

Ludwik Sobolewski a vorbit, ieri, despre derulareacazului “Harinvest” din perspectiva Bursei de ValoriBucureºti, însãnu întreagasaexpunerea fost satisfãcã-toare, uneori Sobolewski evitând rãspunsuri directe.

ADINA ARDELEANU

(continuare în pagina 13)

AMÂNAREA TRANZACÞIONÃRIICERTIFICATELOR VERZI, APROBATÃDE DEPUTAÞI

RWEA: „Producãtoriide energie verde se pregãtescsã dea statul în judecatã”l Pe unii investitori îi paºte falimentul, conformasociaþiei de profil

Mai mulþi producãtori deenergie din surse regene-rabile se pregãtesc sã dea

statul în judecatã la curtea de arbitrajICSID de la Washington, ne-a decla-rat Ionel David, directorul executival Asociaþiei pentru Ener-gie Eolianã (RWEA).

Domnia sa ne-a preci-zat: „Plenul Camerei Deputaþilor aaprobat astãzi (n.r. ieri) Legea deaprobare a ordonanþei care amânã,pentru trei ani, tranzacþionarea uneipãrþi importante a certificatelor verzicare li se cuvin producãtorilor deenergie curatã. Investitorii sunt ex-trem de nemulþumiþi, pentru cã Legea

nu garanteazã recuperarea acestorcertificate ºi conþine o prevedere princare cotele obligatorii de producþie aenergiei verzi din totalul consumuluinaþional de electricitate vor fi stabiliteanual de cãtre Departamentul pentru

Energie, în urma recoman-dãrii ANRE (reglementato-rul pieþei de energie). Sunt

membrii ai asociaþiei noastre care sepregãtesc sã acþioneze statul în jude-catã la ICSID pentru cã aºteptãrile lorlegitime au fost înºelate ºi a fost încãl-cat principiul predictibilitãþii legii.

ALINA TOMA VEREHA

(continuare în pagina 11)

Creºte inflaþia în zona euro

Inflaþia din zona euro a acceleratîn noiembrie, ca urmare a avansuluicosturilor electricitãþii, anunþã Euro-stat.

Potrivit datelor oficiale, preþurilede consum din uniunea monetarã aucrescut cu 0,9% luna trecutã, în ritmanual, dupã un avans de 0,7% în oc-tombrie. Însã, comparativ cu lunaoctombrie, inflaþia din regiune a scã-zut cu 0,1%.

În octombrie anul acesta, inflaþiadin zona euro a coborât sub 1%pentru prima oarã dupã februarie2010.

La data de 16 decembrie,preºedintele Bãncii Centrale Euro-pene (BCE), Mario Draghi, a decla-rat cã instituþia pe care o conduceeste gata sã intervinã dacã inflaþia seva menþine la un nivel scãzut preamultã vreme. Oficialul BCE nu aoferit, însã, detalii privind instru-mentele pe care le-ar putea folosi înacest sens.

Banca centralã elenã:“Grecia va ieºi dinrecesiune în 2014”

Grecia va ieºi din recesiune anulviitor, dupã ºase ani de declin econo-mic, potrivit estimãrilor bãncii cen-trale de la Atena, care avertizeazãînsã în privinþa tensiunilor politice ºia incertitudinilor considerabile careprivesc þara.

Ieri, Jeroen Dijsselbloem, lide-rul miniºtrilor de finanþe din zonaeuro, a anunþat cã Grecia va primisãptãmâna aceasta o tranºã de unmiliard de euro din cel de-al doileaplan de asistenþã financiarã desti-nat Atenei.

V.R.

Obligaþiunileguvernamentale, o bombã cuceas în portofoliile bãncilor?

Piaþa obligaþiunilor guverna-mentale oferã cea mai evi-dentã legãturã dintre stat ºi

bãnci. Sigur, mai sunt ºi investitoriprivaþi care au în portofolii acesteinstrumente, dar o mare parte, maiales în cazul pieþei obligaþiunilorguvernamentale din Europa, se aflãîn portofoliile bãncilor.

Cel puþin în ultimii doi ani,mari bãnci comerciale de pecontinent, în special din þãrilecare se confruntã cu mari pro-bleme financiare, s-au angajatîn cumpãrãri masive de obli-gaþiuni guvernamentale. Emi-siunile din þãrile de originesunt considerate cu risc zero,iar alocarea de capital suplimentarnu este necesarã pentru aceste expu-neri.

Mai mult, obligaþiunile pot fi uti-lizate în operaþiunile de refinanþarede la Banca Centralã Europeanãpentru asigurarea lichiditãþii pe pia-þa bancarã.

Dar criza a arãtat cã aceste instru-mente financiare sunt departe de a filipsite de risc, exemplul devenit cla-sic fiind Grecia. Într-un târziu, la ni-velul bãncilor centrale au început sãaparã semne de îngrijorare privindaceastã legãturã simbioticã dintrestat ºi bãnci (n.a. oare cine joacã ro-lul parazitului?).

De fapt, a fost o singurã bancãcentralã, cea a Germaniei. Preºedin-tele Bundesbank, Jens Weidmann, adeclarat, de mai multe ori, cã trebuiereconsideratã ipoteza lipsei de risc a

obligaþiunilor guvernamentale.“Studii recente au arãtat cã bãnci-

le mari, cele subcapitalizate ºi celedependente de finanþãrile de pe pie-þele internaþionale investesc maimult în obligaþiuni guvernamentaledecât altele. Concluzia este cã bãnci-le, cu cât sunt mai vulnerabile, cuatât se expun mai mult faþã de dato-

riile suverane”, a scris Weid-mann într-un editorial din Fi-nancial Times (n.a. “Stop en-couraging banks to buy go-vernment debt”, 30.09.2013).

Acum a venit ºi rândul Bãn-cii Centrale Europene sã eva-lueze mai atent aceastã pro-blemã. “Un oficial de vârf al

BCE a semnalat cã banca va încercasã forþeze instituþiile financiare dinzona euro sã aloce capital pentru ex-punerile suverane”, se aratã într-unarticol recent din Financial Times.

“Dacã obligaþiunile guvernamen-tale ar fi tratate în conformitate cuadevãratul risc pentru capitalul ban-car, atunci instituþiile creditoare vorfi mai puþin înclinate sã foloseascãlichiditatea oferitã de banca centralãpentru a cumpãra ºi mai multe obli-gaþiuni guvernamentale”, a declaratPeter Praet, economistul ºef al BCE,într-un interviu acordat FT.

Noua abordare ar putea fi aplicatãîn perioada de evaluare de anul viitora bãncilor din zona euro, înainte caBCE sã devinã instituþia de suprave-ghere pentru bãncile de importanþãsistemicã.

(continuare în pagina 14)

LIBER LA PRIVATIZAREA REZERVELOR DE CUPRU DINSUD-VESTUL ÞÃRII

ANAF a pierdut procesul cu Moldominl Pentru realizarea privatizãrii, antecontractul cu Mineco a fost prelungitrecent l Peste 30% dintre rezervele de cupru ale þãrii se aflã la Moldomin

Instanþa de judecatã a respins re-cent, dupã un lung proces strã-mutat de la Curtea de Apel,

Timiºoara la Caraº Severin, con-testaþia formulatã de cãtre AgenþiaNaþionalã de Administrare Fiscalã,care solicita returnarea unor creanþede circa 50 de milioane de euro de lasocietatea de stat Moldomin, deþinã-toarea a peste 30% din depozitele decupru ale þãrii.

Procesul dintre Moldomin SA ºiANAF, demarat în 2011, viza, pe

lângã recuperarea datoriilor de 50 demilioane de euro, ºi modul în careadministratorul judiciar al societãþii,firma RTZ Partners, a gestionat pro-cesul de privatizare, precum ºi mo-dul în care a dispus de patrimoniulsocietãþii din Caraº Severin.

Potrivit contestaþiei ANAF, admi-nistratorul judiciar RTZ Partners, li-chidatorul desemnat sã valorificebunurile Moldomin, a modificat, îniunie 2011, caietul de sarcini întoc-mit iniþial pentru vânzarea terenuri-

lor societãþii ºi a facilitat transferullicenþei de exploatare cãtrecompania elveþianã Mineco AG.

ALEXANDRA CRÃCIUN

(continuare în pagina 14)

ENERGIE

ÎNVINªI DE PREÞURILE CEREALELOR DIN PRIMA PARTE A ANULUI,

Mulþi crescãtori de porci au falimentat

Mai multe ferme de porciau intrat în faliment, înultima jumãtate a anului

în curs, ca urmare a costurilorcrescute cu cerealele din prima partea lui 2013, dupã cum ne-a spus IoanLadoºi, preºedintele PatronatuluiRomân al Cãrnii de Porc (PRCP),care ne-a precizat: “Ieºirile din de-cor la care am asistat în ultimeleºase luni au avut drept cauzã faptulcã fermierii nu au mai rezistat din

punct de vedere financiar, au fostdoborâþi de costurile cerealelor dinprima parte a anului. Au fost crescã-tori care nu au putut supravieþui”.

Potrivit domniei sale, pânã la nouarecoltã, toþi fermierii din sector aufost pe pierdere, în prezent aceºtiaîncercând sã acopere gãurile din pri-mele ºase luni ale lui 2013.

“Sperãm la o mai micã volatilita-te, mai ales pe partea de inputuri”,ne-a mai spus Ioan Ladoºi, subli-niind cã, pentru anul viitor, se avan-seazã un calm relativ pe piaþa euro-peanã, crescãtorii autohtoni de porcidepinzând foarte mult de evoluþiileeuropene.

“Preþul este fãcut de piaþã. Dupãce au fost reluate exporturile Germa-

niei cãtre Rusia, a avut loc o scãderea presiunii pe piaþa europeanã”, ne-aprecizat preºedintele PRCP.

În ceea ce priveºte reluarea expor-turilor de carne de porc de cãtreRomânia, Ioan Ladoºi ne-a spus cãfermierii noºtri urmeazã sã primeascã“ultimele unde verzi”: “Trebuie sãexiste o conlucrare cu ANSVSA,pentru cã unitãþile care-ºi manifestãdorinþa de export cãtre UE trebuie sãtreacã printr-un proces de evaluaresanitar-veterinarã”.

În opinia domniei sale, cei carevor fi cel mai bine pregãtiþi sunt fer-mierii care au societãþi integrate (fer-mã-abator-procesare).

Exporturile de carne de porc spreUniunea Europeanã vor putea fi re-

luate, în totalitate, de la 1 ianuarie2014, dupã ce livrãrile de carne deporc ºi produse procesate din carnede porc de la firmele româneºti aufost interzise în anul 2003, din cauzãcã þara noastrã folosea, pentru eradi-carea pestei porcine clasice, vacci-narea porcilor. În 2007, Comisia Eu-ropeanã a prelungit interdicþia impu-sã firmelor autohtone privind livrãri-le de carne de porc, considerând cãpesta porcinã nu este încã þinutã subcontrol.

Valentin Soneriu, secretar de statîn Ministerul Agriculturii ºi Dezvol-tãrii Rurale, considerã cã reluareaexporturilor de carne de porc spreUniunea Europeanã constituie oºansã pentru producãtorii români sã

se capitalizeze, întrucât vor puteasã-ºi vândã mai scump produsele.

“Toti paºii sunt paºi istorici, in-clusiv acordurile cu China (n.r.România ºi China au semnat, recent,acorduri care privesc exportul decarne de porc cãtre piaþa chinezã).Toate acestea creeazã premisele uneiindustrii care poate sã performeze înurmãtorii zece ani (…). Producãtoriiromâni sunt pregãtiþi, au toate stan-dardele. Mai mult, facilitãþile deproducþie sunt foarte noi, probabilavem printre cele mai noi tehnologiidin Europa”, a precizat Valentin So-neriu.

EMILIA OLESCU

(continuare în pagina 11)

CÃLINRECHEA

Dupã doi ani de procese, contestaþii, acuzaþii din mai multe pãrþi ºi un rãsu-

nãtor caz de spionaj economic, soarta societãþii miniere Moldomin a fost

soluþionatã în favoarea companiei ºi, implicit, a investitorului elveþian (Mi-

neco AG) care plãnuieºte sã reporneascã exploatarea cuprului anul viitor.

Privatizarea uneia dintre cele mai mari companii miniere din þara noastrã,

Moldomin Caraº Severin, este tot mai aproape de final, urmând ca, în pri-

mul trimestru al anului viitor, dupã intabularea terenurilor, sã poatã fi dema-

rate investiþiile ºi, ulterior, exploatarea cuprului.

EXCLUSIVITATE

Dan Paul, Asociaþia Brokerilor:“Investitorii trebuie sã îºirecupereze banii, ºi repede”l ”Autoritãþile sã meargã pe firul banilor”, recomandã Dan Paul

Reporter: Aveþi experienþã pepiaþa de capital. Din punctul dum-neavoastrã de vedere, cine sunt vino-vaþii în cazul Harinvest?

Dan Paul: “Harinvest” nu putea sãfacã singur tranzacþiile. A avut maimulþi complici. Trebuie gãsiþi toþi ºiscoºi din piaþã cu asprimea legii.

Reporter: Consideraþi cã au fost

ºi carenþe în supraveghere?Dan Paul: Nu pot sã mã pronunþ

încã, pentru cã nu am un raport com-plet asupra tranzacþiilor efectuate de“Harinvest”. Nu am o imagine com-pletã asupra întâmplãrilor. Bursa deValori are un departament de supra-veghere, iar acele tranzacþii forþatese fac prin Depozitarul Central ºi

Bursã.Vreau sã spun cã sell-out-urile

(vânzãrile forþate) sunt niºte excep-þii. Nu apeleazã toatã lumea la ele, înfiecare zi. Trebuie sã separãm tran-zacþiile excepþionale de hoþii. Cine-va trebuia sã vadã frecvenþa acestortranzacþii la “Harinvest” ºi sã îºipunã un semn de întrebare.

Reporter: Avem informaþii, pesurse, cã BVB ºi Depozitarul au no-tificat aceste schimburi la ASF.

ADINA ARDELEANU

(continuare în pagina 4)

Pãgubiþii de la “Harinvest” trebuie sã îºi recupereze banii rapid, pentru ca piaþa

de capital sã îºi mai spele din ruºine, ne-a spus Dan Paul, preºedinte al Asociaþiei

Brokerilor ºi vicepreºedinte al Bursei de Valori Bucureºti, într-un interviu în ex-

clusivitate.

Dan Paul este de pãrere cã trebuie gãsiþi toþi vinovaþii ºi scoºi din piaþã.

CAZUL HARINVEST