GRAM AUR = 128,9919 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,6552 RON … · GRAM AUR = 128,9919 RON FRANC ELVEÞIAN...
1
GRAM AUR = 128,9919 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,6552 RON EURO = 4,4643 RON DOLAR = 3,2425 RON 5 948491 340012 1 9 0 5 0 n Agricultorii: ”Deputaþii ºi-au bãtut joc de fondul mutual agricol” PAGINA 11 n BNR: “FNGCIMM nu poate sã aibã un risc similar cu o bancã” PAGINA 4 n Afarã e vopsit gardul, înãuntru... târg de Crãciun PAGINA 2 n Bãncile europene ºi-au îmbunãtãþit capitalul PAGINA 15 Miercuri, 18 decembrie 2013, nr. 239 (5091), anul XXIII 16 pagini 2 lei Sobolewski, BVB: “Cred cã Fondul de Compensare ar trebui folosit” C lienþii rãmaºi fãrã bani ºi acþiuni în contu- rile de la “Harinvest” sperã sã îºi recupe- reze mãcar o parte din bani prin Fondul de Compensare a Investitorilor, însã, pentru asta, este nevoie de o decizie din partea Autoritãþii de Supraveghere Financiarã. Dupã zile întregi în care nu au primit niciun rãspuns satisfãcãtor de la instituþiile pieþei, iar sancþiunile dictate de ASF nu i-au încãlzit cu ni- mic, pãgubiþii primesc o razã de speranþã de la Ludwik Sobolewski, directorul general al BVB. Domnia sa a spus, ieri: “Mesajul meu (n.r. pen- tru clienþii Harinvest) este cã analizãm dacã Fon- dul de Compensare poate fi folosit. Cred cã va fi folosit sau cã ar trebui folosit. Dar limita este de 20.000 de euro pe investitor. Vom fi foarte activi ºi vom încerca sã gãsim so- luþii pentru minimizarea pierderilor clienþilor. Nu pot spune mai multe, în acest moment. Pentru utilizarea FCI, avem nevoie de decizia ASF”. Autoritatea de Supraveghere Financiarã ne-a transmis cã analizeazã ºi nu exclude intervenþia Fondului de Compensare a investitorilor. Ludwik Sobolewski a vorbit, ieri, despre derularea cazului “Harinvest” din perspectiva Bursei de Valori Bucureºti, însã nu întreaga sa expunere a fost satisfãcã- toare, uneori Sobolewski evitând rãspunsuri directe. ADINA ARDELEANU (continuare în pagina 13) AMÂNAREA TRANZACÞIONÃRII CERTIFICATELOR VERZI, APROBATà DE DEPUTAÞI RWEA: „Producãtorii de energie verde se pregãtesc sã dea statul în judecatã” l Pe unii investitori îi paºte falimentul, conform asociaþiei de profil M ai mulþi producãtori de energie din surse regene- rabile se pregãtesc sã dea statul în judecatã la curtea de arbitraj ICSID de la Washington, ne-a decla- rat Ionel David, directorul executiv al Asociaþiei pentru Ener- gie Eolianã (RWEA). Domnia sa ne-a preci- zat: „Plenul Camerei Deputaþilor a aprobat astãzi (n.r. ieri) Legea de aprobare a ordonanþei care amânã, pentru trei ani, tranzacþionarea unei pãrþi importante a certificatelor verzi care li se cuvin producãtorilor de energie curatã. Investitorii sunt ex- trem de nemulþumiþi, pentru cã Legea nu garanteazã recuperarea acestor certificate ºi conþine o prevedere prin care cotele obligatorii de producþie a energiei verzi din totalul consumului naþional de electricitate vor fi stabilite anual de cãtre Departamentul pentru Energie, în urma recoman- dãrii ANRE (reglementato- rul pieþei de energie). Sunt membrii ai asociaþiei noastre care se pregãtesc sã acþioneze statul în jude- catã la ICSID pentru cã aºteptãrile lor legitime au fost înºelate ºi a fost încãl- cat principiul predictibilitãþii legii. ALINA TOMA VEREHA (continuare în pagina 11) Creºte inflaþia în zona euro Inflaþia din zona euro a accelerat în noiembrie, ca urmare a avansului costurilor electricitãþii, anunþã Euro- stat. Potrivit datelor oficiale, preþurile de consum din uniunea monetarã au crescut cu 0,9% luna trecutã, în ritm anual, dupã un avans de 0,7% în oc- tombrie. Însã, comparativ cu luna octombrie, inflaþia din regiune a scã- zut cu 0,1%. În octombrie anul acesta, inflaþia din zona euro a coborât sub 1% pentru prima oarã dupã februarie 2010. La data de 16 decembrie, preºedintele Bãncii Centrale Euro- pene (BCE), Mario Draghi, a decla- rat cã instituþia pe care o conduce este gata sã intervinã dacã inflaþia se va menþine la un nivel scãzut prea multã vreme. Oficialul BCE nu a oferit, însã, detalii privind instru- mentele pe care le-ar putea folosi în acest sens. Banca centralã elenã: “Grecia va ieºi din recesiune în 2014” Grecia va ieºi din recesiune anul viitor, dupã ºase ani de declin econo- mic, potrivit estimãrilor bãncii cen- trale de la Atena, care avertizeazã însã în privinþa tensiunilor politice ºi a incertitudinilor considerabile care privesc þara. Ieri, Jeroen Dijsselbloem, lide- rul miniºtrilor de finanþe din zona euro, a anunþat cã Grecia va primi sãptãmâna aceasta o tranºã de un miliard de euro din cel de-al doilea plan de asistenþã financiarã desti- nat Atenei. V.R. Obligaþiunile guvernamentale, o bombã cu ceas în portofoliile bãncilor? P iaþa obligaþiunilor guverna- mentale oferã cea mai evi- dentã legãturã dintre stat ºi bãnci. Sigur, mai sunt ºi investitori privaþi care au în portofolii aceste instrumente, dar o mare parte, mai ales în cazul pieþei obligaþiunilor guvernamentale din Europa, se aflã în portofoliile bãncilor. Cel puþin în ultimii doi ani, mari bãnci comerciale de pe continent, în special din þãrile care se confruntã cu mari pro- bleme financiare, s-au angajat în cumpãrãri masive de obli- gaþiuni guvernamentale. Emi- siunile din þãrile de origine sunt considerate cu risc zero, iar alocarea de capital suplimentar nu este necesarã pentru aceste expu- neri. Mai mult, obligaþiunile pot fi uti- lizate în operaþiunile de refinanþare de la Banca Centralã Europeanã pentru asigurarea lichiditãþii pe pia- þa bancarã. Dar criza a arãtat cã aceste instru- mente financiare sunt departe de a fi lipsite de risc, exemplul devenit cla- sic fiind Grecia. Într-un târziu, la ni- velul bãncilor centrale au început sã aparã semne de îngrijorare privind aceastã legãturã simbioticã dintre stat ºi bãnci (n.a. oare cine joacã ro- lul parazitului?). De fapt, a fost o singurã bancã centralã, cea a Germaniei. Preºedin- tele Bundesbank, Jens Weidmann, a declarat, de mai multe ori, cã trebuie reconsideratã ipoteza lipsei de risc a obligaþiunilor guvernamentale. “Studii recente au arãtat cã bãnci- le mari, cele subcapitalizate ºi cele dependente de finanþãrile de pe pie- þele internaþionale investesc mai mult în obligaþiuni guvernamentale decât altele. Concluzia este cã bãnci- le, cu cât sunt mai vulnerabile, cu atât se expun mai mult faþã de dato- riile suverane”, a scris Weid- mann într-un editorial din Fi- nancial Times (n.a. “Stop en- couraging banks to buy go- vernment debt”, 30.09.2013). Acum a venit ºi rândul Bãn- cii Centrale Europene sã eva- lueze mai atent aceastã pro- blemã. “Un oficial de vârf al BCE a semnalat cã banca va încerca sã forþeze instituþiile financiare din zona euro sã aloce capital pentru ex- punerile suverane”, se aratã într-un articol recent din Financial Times. “Dacã obligaþiunile guvernamen- tale ar fi tratate în conformitate cu adevãratul risc pentru capitalul ban- car, atunci instituþiile creditoare vor fi mai puþin înclinate sã foloseascã lichiditatea oferitã de banca centralã pentru a cumpãra ºi mai multe obli- gaþiuni guvernamentale”, a declarat Peter Praet, economistul ºef al BCE, într-un interviu acordat FT. Noua abordare ar putea fi aplicatã în perioada de evaluare de anul viitor a bãncilor din zona euro, înainte ca BCE sã devinã instituþia de suprave- ghere pentru bãncile de importanþã sistemicã. (continuare în pagina 14) LIBER LA PRIVATIZAREA REZERVELOR DE CUPRU DIN SUD-VESTUL ÞÃRII ANAF a pierdut procesul cu Moldomin l Pentru realizarea privatizãrii, antecontractul cu Mineco a fost prelungit recent l Peste 30% dintre rezervele de cupru ale þãrii se aflã la Moldomin I nstanþa de judecatã a respins re- cent, dupã un lung proces strã- mutat de la Curtea de Apel, Timiºoara la Caraº Severin, con- testaþia formulatã de cãtre Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, care solicita returnarea unor creanþe de circa 50 de milioane de euro de la societatea de stat Moldomin, deþinã- toarea a peste 30% din depozitele de cupru ale þãrii. Procesul dintre Moldomin SA ºi ANAF, demarat în 2011, viza, pe lângã recuperarea datoriilor de 50 de milioane de euro, ºi modul în care administratorul judiciar al societãþii, firma RTZ Partners, a gestionat pro- cesul de privatizare, precum ºi mo- dul în care a dispus de patrimoniul societãþii din Caraº Severin. Potrivit contestaþiei ANAF, admi- nistratorul judiciar RTZ Partners, li- chidatorul desemnat sã valorifice bunurile Moldomin, a modificat, în iunie 2011, caietul de sarcini întoc- mit iniþial pentru vânzarea terenuri- lor societãþii ºi a facilitat transferul licenþei de exploatare cãtre compania elveþianã Mineco AG. ALEXANDRA CRÃCIUN (continuare în pagina 14) ENERGIE ÎNVINªI DE PREÞURILE CEREALELOR DIN PRIMA PARTE A ANULUI, Mulþi crescãtori de porci au falimentat M ai multe ferme de porci au intrat în faliment, în ultima jumãtate a anului în curs, ca urmare a costurilor crescute cu cerealele din prima parte a lui 2013, dupã cum ne-a spus Ioan Ladoºi, preºedintele Patronatului Român al Cãrnii de Porc (PRCP), care ne-a precizat: “Ieºirile din de- cor la care am asistat în ultimele ºase luni au avut drept cauzã faptul cã fermierii nu au mai rezistat din punct de vedere financiar, au fost doborâþi de costurile cerealelor din prima parte a anului. Au fost crescã- tori care nu au putut supravieþui”. Potrivit domniei sale, pânã la noua recoltã, toþi fermierii din sector au fost pe pierdere, în prezent aceºtia încercând sã acopere gãurile din pri- mele ºase luni ale lui 2013. “Sperãm la o mai micã volatilita- te, mai ales pe partea de inputuri”, ne-a mai spus Ioan Ladoºi, subli- niind cã, pentru anul viitor, se avan- seazã un calm relativ pe piaþa euro- peanã, crescãtorii autohtoni de porci depinzând foarte mult de evoluþiile europene. “Preþul este fãcut de piaþã. Dupã ce au fost reluate exporturile Germa- niei cãtre Rusia, a avut loc o scãdere a presiunii pe piaþa europeanã”, ne-a precizat preºedintele PRCP. În ceea ce priveºte reluarea expor- turilor de carne de porc de cãtre România, Ioan Ladoºi ne-a spus cã fermierii noºtri urmeazã sã primeascã “ultimele unde verzi”: “Trebuie sã existe o conlucrare cu ANSVSA, pentru cã unitãþile care-ºi manifestã dorinþa de export cãtre UE trebuie sã treacã printr-un proces de evaluare sanitar-veterinarã”. În opinia domniei sale, cei care vor fi cel mai bine pregãtiþi sunt fer- mierii care au societãþi integrate (fer- mã-abator-procesare). Exporturile de carne de porc spre Uniunea Europeanã vor putea fi re- luate, în totalitate, de la 1 ianuarie 2014, dupã ce livrãrile de carne de porc ºi produse procesate din carne de porc de la firmele româneºti au fost interzise în anul 2003, din cauzã cã þara noastrã folosea, pentru eradi- carea pestei porcine clasice, vacci- narea porcilor. În 2007, Comisia Eu- ropeanã a prelungit interdicþia impu- sã firmelor autohtone privind livrãri- le de carne de porc, considerând cã pesta porcinã nu este încã þinutã sub control. Valentin Soneriu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Dezvol- tãrii Rurale, considerã cã reluarea exporturilor de carne de porc spre Uniunea Europeanã constituie o ºansã pentru producãtorii români sã se capitalizeze, întrucât vor putea sã-ºi vândã mai scump produsele. “Toti paºii sunt paºi istorici, in- clusiv acordurile cu China (n.r. România ºi China au semnat, recent, acorduri care privesc exportul de carne de porc cãtre piaþa chinezã). Toate acestea creeazã premisele unei industrii care poate sã performeze în urmãtorii zece ani (…). Producãtorii români sunt pregãtiþi, au toate stan- dardele. Mai mult, facilitãþile de producþie sunt foarte noi, probabil avem printre cele mai noi tehnologii din Europa”, a precizat Valentin So- neriu. EMILIA OLESCU (continuare în pagina 11) CÃLIN RECHEA Dupã doi ani de procese, contestaþii, acuzaþii din mai multe pãrþi ºi un rãsu- nãtor caz de spionaj economic, soarta societãþii miniere Moldomin a fost soluþionatã în favoarea companiei ºi, implicit, a investitorului elveþian (Mi- neco AG) care plãnuieºte sã reporneascã exploatarea cuprului anul viitor. Privatizarea uneia dintre cele mai mari companii miniere din þara noastrã, Moldomin Caraº Severin, este tot mai aproape de final, urmând ca, în pri- mul trimestru al anului viitor, dupã intabularea terenurilor, sã poatã fi dema- rate investiþiile ºi, ulterior, exploatarea cuprului. EXCLUSIVITATE Dan Paul, Asociaþia Brokerilor: “Investitorii trebuie sã îºi recupereze banii, ºi repede” l ”Autoritãþile sã meargã pe firul banilor”, recomandã Dan Paul Reporter: Aveþi experienþã pe piaþa de capital. Din punctul dum- neavoastrã de vedere, cine sunt vino- vaþii în cazul Harinvest? Dan Paul: “Harinvest” nu putea sã facã singur tranzacþiile. A avut mai mulþi complici. Trebuie gãsiþi toþi ºi scoºi din piaþã cu asprimea legii. Reporter: Consideraþi cã au fost ºi carenþe în supraveghere? Dan Paul: Nu pot sã mã pronunþ încã, pentru cã nu am un raport com- plet asupra tranzacþiilor efectuate de “Harinvest”. Nu am o imagine com- pletã asupra întâmplãrilor. Bursa de Valori are un departament de supra- veghere, iar acele tranzacþii forþate se fac prin Depozitarul Central ºi Bursã. Vreau sã spun cã sell-out-urile (vânzãrile forþate) sunt niºte excep- þii. Nu apeleazã toatã lumea la ele, în fiecare zi. Trebuie sã separãm tran- zacþiile excepþionale de hoþii. Cine- va trebuia sã vadã frecvenþa acestor tranzacþii la “Harinvest” ºi sã îºi punã un semn de întrebare. Reporter: Avem informaþii, pe surse, cã BVB ºi Depozitarul au no- tificat aceste schimburi la ASF. ADINA ARDELEANU (continuare în pagina 4) Pãgubiþii de la “Harinvest” trebuie sã îºi recupereze banii rapid, pentru ca piaþa de capital sã îºi mai spele din ruºine, ne-a spus Dan Paul, preºedinte al Asociaþiei Brokerilor ºi vicepreºedinte al Bursei de Valori Bucureºti, într-un interviu în ex- clusivitate. Dan Paul este de pãrere cã trebuie gãsiþi toþi vinovaþii ºi scoºi din piaþã. CAZUL HARINVEST
Transcript of GRAM AUR = 128,9919 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,6552 RON … · GRAM AUR = 128,9919 RON FRANC ELVEÞIAN...
GRAM AUR = 128,9919 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,6552 RON EURO = 4,4643 RON DOLAR = 3,2425 RON
5 948491 340012 19050
n Agricultorii: ”Deputaþii ºi-au bãtut jocde fondul mutual agricol”
PAGINA 11
n BNR: “FNGCIMM nu poate sã aibã un riscsimilar cu o bancã”
PAGINA 4
n Afarã e vopsit gardul,înãuntru... târg deCrãciun
PAGINA 2
n Bãncile europeneºi-au îmbunãtãþitcapitalul
PAGINA 15
Miercuri, 18 decembrie 2013, nr. 239 (5091), anul XXIII 16 pagini2 lei
Sobolewski, BVB: “Cred cã Fondul de Compensare ar trebui folosit”
Clienþii rãmaºi fãrã bani ºi acþiuni în contu-rile de la “Harinvest” sperã sã îºi recupe-reze mãcar o parte din bani prin Fondul
de Compensare a Investitorilor, însã, pentru asta,este nevoie de o decizie din partea Autoritãþii deSupraveghere Financiarã.
Dupã zile întregi în care nu au primit niciunrãspuns satisfãcãtor de la instituþiile pieþei, iarsancþiunile dictate de ASF nu i-au încãlzit cu ni-mic, pãgubiþii primesc o razã de speranþã de la
Ludwik Sobolewski, directorul general al BVB.Domnia sa a spus, ieri: “Mesajul meu (n.r. pen-
tru clienþii Harinvest) este cã analizãm dacã Fon-dul de Compensare poate fi folosit. Cred cã va fifolosit sau cã ar trebui folosit. Dar limita este de20.000 de euro pe investitor.
Vom fi foarte activi ºi vom încerca sã gãsim so-luþii pentru minimizarea pierderilor clienþilor. Nupot spune mai multe, în acest moment.
PentruutilizareaFCI,avemnevoiededeciziaASF”.
Autoritatea de Supraveghere Financiarã ne-atransmis cã analizeazã ºi nu exclude intervenþiaFondului de Compensare a investitorilor.
Ludwik Sobolewski a vorbit, ieri, despre derulareacazului “Harinvest” din perspectiva Bursei de ValoriBucureºti, însãnu întreagasaexpunerea fost satisfãcã-toare, uneori Sobolewski evitând rãspunsuri directe.
ADINA ARDELEANU
(continuare în pagina 13)
AMÂNAREA TRANZACÞIONÃRIICERTIFICATELOR VERZI, APROBATÃDE DEPUTAÞI
RWEA: „Producãtoriide energie verde se pregãtescsã dea statul în judecatã”l Pe unii investitori îi paºte falimentul, conformasociaþiei de profil
Mai mulþi producãtori deenergie din surse regene-rabile se pregãtesc sã dea
statul în judecatã la curtea de arbitrajICSID de la Washington, ne-a decla-rat Ionel David, directorul executival Asociaþiei pentru Ener-gie Eolianã (RWEA).
Domnia sa ne-a preci-zat: „Plenul Camerei Deputaþilor aaprobat astãzi (n.r. ieri) Legea deaprobare a ordonanþei care amânã,pentru trei ani, tranzacþionarea uneipãrþi importante a certificatelor verzicare li se cuvin producãtorilor deenergie curatã. Investitorii sunt ex-trem de nemulþumiþi, pentru cã Legea
nu garanteazã recuperarea acestorcertificate ºi conþine o prevedere princare cotele obligatorii de producþie aenergiei verzi din totalul consumuluinaþional de electricitate vor fi stabiliteanual de cãtre Departamentul pentru
Energie, în urma recoman-dãrii ANRE (reglementato-rul pieþei de energie). Sunt
membrii ai asociaþiei noastre care sepregãtesc sã acþioneze statul în jude-catã la ICSID pentru cã aºteptãrile lorlegitime au fost înºelate ºi a fost încãl-cat principiul predictibilitãþii legii.
ALINA TOMA VEREHA
(continuare în pagina 11)
Creºte inflaþia în zona euro
Inflaþia din zona euro a acceleratîn noiembrie, ca urmare a avansuluicosturilor electricitãþii, anunþã Euro-stat.
Potrivit datelor oficiale, preþurilede consum din uniunea monetarã aucrescut cu 0,9% luna trecutã, în ritmanual, dupã un avans de 0,7% în oc-tombrie. Însã, comparativ cu lunaoctombrie, inflaþia din regiune a scã-zut cu 0,1%.
În octombrie anul acesta, inflaþiadin zona euro a coborât sub 1%pentru prima oarã dupã februarie2010.
La data de 16 decembrie,preºedintele Bãncii Centrale Euro-pene (BCE), Mario Draghi, a decla-rat cã instituþia pe care o conduceeste gata sã intervinã dacã inflaþia seva menþine la un nivel scãzut preamultã vreme. Oficialul BCE nu aoferit, însã, detalii privind instru-mentele pe care le-ar putea folosi înacest sens.
Banca centralã elenã:“Grecia va ieºi dinrecesiune în 2014”
Grecia va ieºi din recesiune anulviitor, dupã ºase ani de declin econo-mic, potrivit estimãrilor bãncii cen-trale de la Atena, care avertizeazãînsã în privinþa tensiunilor politice ºia incertitudinilor considerabile careprivesc þara.
Ieri, Jeroen Dijsselbloem, lide-rul miniºtrilor de finanþe din zonaeuro, a anunþat cã Grecia va primisãptãmâna aceasta o tranºã de unmiliard de euro din cel de-al doileaplan de asistenþã financiarã desti-nat Atenei.
V.R.
Obligaþiunileguvernamentale, o bombã cuceas în portofoliile bãncilor?
Piaþa obligaþiunilor guverna-mentale oferã cea mai evi-dentã legãturã dintre stat ºi
bãnci. Sigur, mai sunt ºi investitoriprivaþi care au în portofolii acesteinstrumente, dar o mare parte, maiales în cazul pieþei obligaþiunilorguvernamentale din Europa, se aflãîn portofoliile bãncilor.
Cel puþin în ultimii doi ani,mari bãnci comerciale de pecontinent, în special din þãrilecare se confruntã cu mari pro-bleme financiare, s-au angajatîn cumpãrãri masive de obli-gaþiuni guvernamentale. Emi-siunile din þãrile de originesunt considerate cu risc zero,iar alocarea de capital suplimentarnu este necesarã pentru aceste expu-neri.
Mai mult, obligaþiunile pot fi uti-lizate în operaþiunile de refinanþarede la Banca Centralã Europeanãpentru asigurarea lichiditãþii pe pia-þa bancarã.
Dar criza a arãtat cã aceste instru-mente financiare sunt departe de a filipsite de risc, exemplul devenit cla-sic fiind Grecia. Într-un târziu, la ni-velul bãncilor centrale au început sãaparã semne de îngrijorare privindaceastã legãturã simbioticã dintrestat ºi bãnci (n.a. oare cine joacã ro-lul parazitului?).
De fapt, a fost o singurã bancãcentralã, cea a Germaniei. Preºedin-tele Bundesbank, Jens Weidmann, adeclarat, de mai multe ori, cã trebuiereconsideratã ipoteza lipsei de risc a
obligaþiunilor guvernamentale.“Studii recente au arãtat cã bãnci-
le mari, cele subcapitalizate ºi celedependente de finanþãrile de pe pie-þele internaþionale investesc maimult în obligaþiuni guvernamentaledecât altele. Concluzia este cã bãnci-le, cu cât sunt mai vulnerabile, cuatât se expun mai mult faþã de dato-
riile suverane”, a scris Weid-mann într-un editorial din Fi-nancial Times (n.a. “Stop en-couraging banks to buy go-vernment debt”, 30.09.2013).
Acum a venit ºi rândul Bãn-cii Centrale Europene sã eva-lueze mai atent aceastã pro-blemã. “Un oficial de vârf al
BCE a semnalat cã banca va încercasã forþeze instituþiile financiare dinzona euro sã aloce capital pentru ex-punerile suverane”, se aratã într-unarticol recent din Financial Times.
“Dacã obligaþiunile guvernamen-tale ar fi tratate în conformitate cuadevãratul risc pentru capitalul ban-car, atunci instituþiile creditoare vorfi mai puþin înclinate sã foloseascãlichiditatea oferitã de banca centralãpentru a cumpãra ºi mai multe obli-gaþiuni guvernamentale”, a declaratPeter Praet, economistul ºef al BCE,într-un interviu acordat FT.
Noua abordare ar putea fi aplicatãîn perioada de evaluare de anul viitora bãncilor din zona euro, înainte caBCE sã devinã instituþia de suprave-ghere pentru bãncile de importanþãsistemicã.
(continuare în pagina 14)
LIBER LA PRIVATIZAREA REZERVELOR DE CUPRU DINSUD-VESTUL ÞÃRII
ANAF a pierdut procesul cu Moldominl Pentru realizarea privatizãrii, antecontractul cu Mineco a fost prelungitrecent l Peste 30% dintre rezervele de cupru ale þãrii se aflã la Moldomin
Instanþa de judecatã a respins re-cent, dupã un lung proces strã-mutat de la Curtea de Apel,
Timiºoara la Caraº Severin, con-testaþia formulatã de cãtre AgenþiaNaþionalã de Administrare Fiscalã,care solicita returnarea unor creanþede circa 50 de milioane de euro de lasocietatea de stat Moldomin, deþinã-toarea a peste 30% din depozitele decupru ale þãrii.
Procesul dintre Moldomin SA ºiANAF, demarat în 2011, viza, pe
lângã recuperarea datoriilor de 50 demilioane de euro, ºi modul în careadministratorul judiciar al societãþii,firma RTZ Partners, a gestionat pro-cesul de privatizare, precum ºi mo-dul în care a dispus de patrimoniulsocietãþii din Caraº Severin.
Potrivit contestaþiei ANAF, admi-nistratorul judiciar RTZ Partners, li-chidatorul desemnat sã valorificebunurile Moldomin, a modificat, îniunie 2011, caietul de sarcini întoc-mit iniþial pentru vânzarea terenuri-
lor societãþii ºi a facilitat transferullicenþei de exploatare cãtrecompania elveþianã Mineco AG.
ALEXANDRA CRÃCIUN
(continuare în pagina 14)
ENERGIE
ÎNVINªI DE PREÞURILE CEREALELOR DIN PRIMA PARTE A ANULUI,
Mulþi crescãtori de porci au falimentat
Mai multe ferme de porciau intrat în faliment, înultima jumãtate a anului
în curs, ca urmare a costurilorcrescute cu cerealele din prima partea lui 2013, dupã cum ne-a spus IoanLadoºi, preºedintele PatronatuluiRomân al Cãrnii de Porc (PRCP),care ne-a precizat: “Ieºirile din de-cor la care am asistat în ultimeleºase luni au avut drept cauzã faptulcã fermierii nu au mai rezistat din
punct de vedere financiar, au fostdoborâþi de costurile cerealelor dinprima parte a anului. Au fost crescã-tori care nu au putut supravieþui”.
Potrivit domniei sale, pânã la nouarecoltã, toþi fermierii din sector aufost pe pierdere, în prezent aceºtiaîncercând sã acopere gãurile din pri-mele ºase luni ale lui 2013.
“Sperãm la o mai micã volatilita-te, mai ales pe partea de inputuri”,ne-a mai spus Ioan Ladoºi, subli-niind cã, pentru anul viitor, se avan-seazã un calm relativ pe piaþa euro-peanã, crescãtorii autohtoni de porcidepinzând foarte mult de evoluþiileeuropene.
“Preþul este fãcut de piaþã. Dupãce au fost reluate exporturile Germa-
niei cãtre Rusia, a avut loc o scãderea presiunii pe piaþa europeanã”, ne-aprecizat preºedintele PRCP.
În ceea ce priveºte reluarea expor-turilor de carne de porc de cãtreRomânia, Ioan Ladoºi ne-a spus cãfermierii noºtri urmeazã sã primeascã“ultimele unde verzi”: “Trebuie sãexiste o conlucrare cu ANSVSA,pentru cã unitãþile care-ºi manifestãdorinþa de export cãtre UE trebuie sãtreacã printr-un proces de evaluaresanitar-veterinarã”.
În opinia domniei sale, cei carevor fi cel mai bine pregãtiþi sunt fer-mierii care au societãþi integrate (fer-mã-abator-procesare).
Exporturile de carne de porc spreUniunea Europeanã vor putea fi re-
luate, în totalitate, de la 1 ianuarie2014, dupã ce livrãrile de carne deporc ºi produse procesate din carnede porc de la firmele româneºti aufost interzise în anul 2003, din cauzãcã þara noastrã folosea, pentru eradi-carea pestei porcine clasice, vacci-narea porcilor. În 2007, Comisia Eu-ropeanã a prelungit interdicþia impu-sã firmelor autohtone privind livrãri-le de carne de porc, considerând cãpesta porcinã nu este încã þinutã subcontrol.
Valentin Soneriu, secretar de statîn Ministerul Agriculturii ºi Dezvol-tãrii Rurale, considerã cã reluareaexporturilor de carne de porc spreUniunea Europeanã constituie oºansã pentru producãtorii români sã
se capitalizeze, întrucât vor puteasã-ºi vândã mai scump produsele.
“Toti paºii sunt paºi istorici, in-clusiv acordurile cu China (n.r.România ºi China au semnat, recent,acorduri care privesc exportul decarne de porc cãtre piaþa chinezã).Toate acestea creeazã premisele uneiindustrii care poate sã performeze înurmãtorii zece ani (…). Producãtoriiromâni sunt pregãtiþi, au toate stan-dardele. Mai mult, facilitãþile deproducþie sunt foarte noi, probabilavem printre cele mai noi tehnologiidin Europa”, a precizat Valentin So-neriu.
EMILIA OLESCU
(continuare în pagina 11)
CÃLINRECHEA
Dupã doi ani de procese, contestaþii, acuzaþii din mai multe pãrþi ºi un rãsu-
nãtor caz de spionaj economic, soarta societãþii miniere Moldomin a fost
soluþionatã în favoarea companiei ºi, implicit, a investitorului elveþian (Mi-
neco AG) care plãnuieºte sã reporneascã exploatarea cuprului anul viitor.
Privatizarea uneia dintre cele mai mari companii miniere din þara noastrã,
Moldomin Caraº Severin, este tot mai aproape de final, urmând ca, în pri-
mul trimestru al anului viitor, dupã intabularea terenurilor, sã poatã fi dema-
rate investiþiile ºi, ulterior, exploatarea cuprului.
EXCLUSIVITATE
Dan Paul, Asociaþia Brokerilor:“Investitorii trebuie sã îºirecupereze banii, ºi repede”l ”Autoritãþile sã meargã pe firul banilor”, recomandã Dan Paul
Reporter: Aveþi experienþã pepiaþa de capital. Din punctul dum-neavoastrã de vedere, cine sunt vino-vaþii în cazul Harinvest?
Dan Paul: “Harinvest” nu putea sãfacã singur tranzacþiile. A avut maimulþi complici. Trebuie gãsiþi toþi ºiscoºi din piaþã cu asprimea legii.
Reporter: Consideraþi cã au fost
ºi carenþe în supraveghere?Dan Paul: Nu pot sã mã pronunþ
încã, pentru cã nu am un raport com-plet asupra tranzacþiilor efectuate de“Harinvest”. Nu am o imagine com-pletã asupra întâmplãrilor. Bursa deValori are un departament de supra-veghere, iar acele tranzacþii forþatese fac prin Depozitarul Central ºi
Bursã.Vreau sã spun cã sell-out-urile
(vânzãrile forþate) sunt niºte excep-þii. Nu apeleazã toatã lumea la ele, înfiecare zi. Trebuie sã separãm tran-zacþiile excepþionale de hoþii. Cine-va trebuia sã vadã frecvenþa acestortranzacþii la “Harinvest” ºi sã îºipunã un semn de întrebare.
Reporter: Avem informaþii, pesurse, cã BVB ºi Depozitarul au no-tificat aceste schimburi la ASF.
ADINA ARDELEANU
(continuare în pagina 4)
Pãgubiþii de la “Harinvest” trebuie sã îºi recupereze banii rapid, pentru ca piaþa
de capital sã îºi mai spele din ruºine, ne-a spus Dan Paul, preºedinte al Asociaþiei
Brokerilor ºi vicepreºedinte al Bursei de Valori Bucureºti, într-un interviu în ex-
clusivitate.
Dan Paul este de pãrere cã trebuie gãsiþi toþi vinovaþii ºi scoºi din piaþã.
CAZUL HARINVEST
