Post on 11-Dec-2016
Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“
Programul „A doua ºansã“
Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.
Gabriela Dumitru
Nivelul III
GGhhiidduull ccaaddrruulluuii ddiiddaaccttiicc
Lumea în care trãim
CUNOAªTEREA
MEDIULUI
Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru
grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului
Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a
programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:
Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“
Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“
Carmen Costina, autoare „Limba englezã“
Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“
Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“
Cristina Ilie, autoare „Istorie/ Geografie“
Indit Sera, autoare „Limba englezã”
dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“
Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum
ºi materiale educaþionale“
Ghidul este realizat în conformitate cu programa analitica pentru disciplina
„Cunoasterea mediului” din cadrul programului „A doua sansa - Învatamânt primar”,
aprobata de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie
2005 si este distribuit gratuit cursantilor înscrisi în acest program educational.
Toate materialele din cadrul programului educational „A doua sansa” vor fi modificate,
conform sugestiilor de îmbunatatire formulate în urma utilizarii lor în scoala.
În acest sens, trimiteti comentariile si sugestiile dumneavoastra pe adresa:
secondchance@wyginternational.ro
Coordonator editorial: Mihaela Marin
Design copertã: Dinu Dumbrãvician
Design ºi dtp: Adrian Popescu
Ilustraþii: Sorin Þârlea
Foto copertã: Central Audiovisual Library of the European Commision
© European Community, 2005
Acest material este publicat în scopuri educationale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de
aplicare experimentala a programului educational „A doua sansa - Învatamânt primar”.
Autorii s-au straduit sa intre în leg\tura cu proprietarii imaginilor pentru a obtine permisiune a de a le
folosi în aceasta editie. Îi rugam pe aceia pe care nu i-am putut contacta sa ia legatura cu noi la
secondchance@wyginternational.ro
Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru
grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“
Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Data publicãrii: martie 2006
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã
a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 3
Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4
Metodologia aplicãrii programei ºcolare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
Întocmirea planificãrii calendaristice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
Proiectarea unitãþilor de învãþare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12
Precizãri privind activitatea de predare-învãþare-evaluare în lecþie . . . . .13
Prima lecþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Familiarizarea cu Ghidul cursantului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16
Evaluarea iniþialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17
Lumina ºi cãldura Soarelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
Miºcarea de rotaþie ºi de revoluþie a Pãmântului.
Formarea zilelor ºi a nopþilor, formarea anotimpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . .20
Modificãri ºi adaptãri ale lumii vii determinate de alternanþa
zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
Aerul. Proprietãþile ºi compoziþia lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
Aerul în viaþa noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26
Apa. Proprietãþi. Circuitul apei în naturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28
Apa în viaþa noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30
Resursele solului ºi ale subsolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
Forme de relief. Mediul acvatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34
Grãdina. Livada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36
Pãdurile de foioase. Pãdurile de conifere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38
Criterii generale de evaluare a proiectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40
Modele de instrumente de evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41
Lecturi didactice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43
Lecþia 1
Lecþia 2
Lecþia 3
Lecþia 4
Lecþia 5
Lecþia 6
Lecþia 7
Lecþia 8
Lecþia 9
Lecþia 10
Lecþia 11
Cuprins
4 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Stimatã învãþãtoare,
Stimate învãþãtor,
Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A doua
ºansã – Învãþãmânt primar”!
Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborate
în cadrul proiectului Acces la educaþie pentru grupuri defavorizate care vor fi
utilizate în cadrul componentei A doua ºansã pentru învãþãmântul primar de
cãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc sau
coordoneazã clase de tip „A doua ºansã” înfiinþate în octombrie sau în
februarie 2005. În acelaºi timp ele, pot fi folosite ºi ca resursã în eforturile
de construire a unor ºcoli incluzive.
Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarã
a programul A doua ºansã pentru învãþãmântul primar, program definit
prin:
- modularitate ºi flexibilitate în organizare
- caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului
- respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare.
Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate în
conformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolar
experimental 2005-2006.
În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist,
secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip orientare, achiziþie, aplicare ºi
transfer. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazã
cu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintre
momente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate:
- etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor,
semnificaþiei ºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºi
valorizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia,
captarea atenþiei cursanþilor prin conexarea subiectului cu unul de
interes vital pentru ei, introducerea unor întrebãri ºi situaþii
provocatoare de cãtre cadrul didactic s.a.,
- etapa de achiziþie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii,
însuºirea noilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea
de cãtre cursant cu conceptele, etapa în care sunt alese cele mai
eficiente metode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului
þinta, dar ºi specificului subiectului predat.
- etapa de aplicare ºi transfer se concretizeazã prin integrarea
conceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse
ale activitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect),
evaluarea ºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor
obþinute.
Cuvânt de bun venit
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 5
Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind, pe lângã unitãþile de învãþare
detaliate, activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului/
nivelului anterior, probe de evaluare ºi auto-evaluare, dicþionar cu termeni
utilizaþi, pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþii
esenþializate pentru consolidarea învãþãrii.
Fiecare dintre ghidurile pentru cursanþi pentru fiecare disciplinã sau nivel de
studiu se completeazã cu ghidul adresat cadrului didactic, astfel încât
transpunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºi
mai transparentã.
Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel mai complex instrument prin
care programele ºcolare prind viaþã. Ghidurile cadrelor didactice sunt o
oglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei din
perspectiva scopului, a metodologiei, a formelor de organizare posibil de
abordat. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cã
ordonarea conþinuturilor relevante sugerate, ritmul ºi metodologia abordãrii
lor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãu
didactic, particularitãþile grupului cu care lucreazã, resursele de învãþare
disponibile, contextul local în care se defaºoarã învãþarea.
Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºi individualã
secþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificã disciplinei
respective, se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii, se oferã
conceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºi
corespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã.
Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice, dar ºi
practice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative, atât
prin forme clasice, dar ºi alternative, cu exemple de probe de evaluare
construite pe baza standardelor de evaluare regãsite în programele ºcolare
pentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu.
Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentru derularea
demersului didactic specific fiecãrei discipline. Acestea sunt fie lucrãri de
referinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei, fie adrese utile pentru
cadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet.
Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu usurinþã adaptate ºi
individualizate în funcþie de contextul local, de resursele materiale de care
dispune ºcoala, de stilul de predare al cadrului didactic ºi de
particularitãþile cursanþilor. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse la
diferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cu
ajutorul computerului, mici proiecte ºi cercetari care se desfãºoarã în
comunitate sau în diferite instituþii s.a. Cadrul didactic împreunã cu clasa
pot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilor
propuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare.
6 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua sansa pentru
învãþãmântul primar” în acest an scolar ºi necesitatea revizuirii tuturor
materialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anul
ºcolar 2006-2007, contribuþia dumneavoastrã, a tuturor celor care lucraþi
cu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã. Aºteptãm
sugestiile de revizuire, comentariile, observaþiile sau aprecierile pe adresa
secondchance@wyginternational.ro.
Vã multumim ºi va dorim succes!
Cristiana Boca
Programul „A doua ºansã
pentru învãþãmântul
primar“ în anul ºcolar
2005-2006 va fi aplicat
pe baza O.M. nr. 5160 din
6.10.2005 în
conformitate cu
urmãtoarele documente:
• Metodologia privind
organizarea procesului
de învãþãmânt în
cadrul Programului „A
doua ºansã pentru
învãþãmântul primar“;
• Planul cadru pentru
programul „A doua
ºansã pentru
învãþãmântul primar“;
• Programe ºcolare
integrate prin care se
realizeazã educaþia de
bazã;
• Materiale educaþionale
pentru elevi ºi cadre
didactice.
Metodologia aplicãrii programei ºcolare
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 7
Modulul de „Cunoaºterea mediului”,
„Lumea în care trãim” este destinat cursanþilor
cuprinºi în Programul „A doua ºansã” nivelul
al III-lea, corespunzãtor clasei a III-a (17 ore de curs).
Programa de învãþãmânt a acestei discipline
cuprinde: nota de prezentare, obiectivele cadru ºi
pe cele de referinþã ale disciplinei, conþinuturile
relevante, cu specificarea celor destinate a fi studiate
adaptat specificului comunitãþii de aplicaþie,
sugestii de activitãþi de învãþare pentru
parcurgerea conþinuturilor, sugestii metodologice
de aplicare a programei, standardele de
performanþã pentru finele absolvirii de cãtre
cursanþi a modulului, anexe cu exemple de
experimente ºi experienþe, bibliografie.
Obiectivele cadru vin în completarea competenþelor
generale de la celelalte discipline ale ariilor
curriculare „Om ºi societate” ºi „Tehnologie”. Ele
sunt formulate în termeni de capacitãþi ºi
atitudini generate de specificul disciplinei:
1. Dezvoltarea capacitãþilor ºi abilitãþilor de
observare, explorare, investigare a realitãþii prin
folosirea unor instrumente ºi practici ºtiinþifice.
2. Formarea capacitãþii de a utiliza terminologia
specificã în descrierea ºi explicarea fenomenelor
/ legilor obiective, relaþiilor ºi interrelaþiilor din
mediul natural.
3. Formarea unei atitudini pozitive faþã de
mediul înconjurãtor, prin stimularea interesului
faþã de pãstrarea unui mediu echilibrat ºi faþã de
propria sãnãtate.
Obiectivele cadru sunt defalcate pe 1 - 4
obiectivele de referinþã care specificã rezultatele
aºteptate în urma învãþãrii. Ele precizeazã
capacitãþi pe care cursanþii ºi le vor forma ºi
dezvolta progresiv de la un modul la altul.
Conþinuturile sunt achiziþiile de naturã cognitivã
prin intermediul cãrora se urmãreºte atingerea
obiectivelor cadru ºi de referinþã propuse. Ele
sunt organizate tematic: Lumina ºi cãldura,
Aerul, Apa, Suprafaþa pãmântului, Medii de viaþã.
Pot fi tratate intradisciplinar, dar ºi
transdisciplinar, adaptat la particularitãþile
comunitãþii unde se va desfãºura cursul.
Conþinuturile abordeazã teme de interes general-
factorii de mediu ºi medii de viaþã - ºi permit
elaborarea unor strategii didactice în care
accentul sã cadã pe învãþarea activã (prin experienþe
ºi experiment). S-a pornit de la premisa cã
fiecare cursant are un volum minim de
cunoºtinþe ºi deprinderi de la care se porneºte
spre dezvoltare. Totodatã existã diversitate datã
de vârstele diferite ale cursanþilor, de preocupãrile
lor, de numãrul de ani de ºcolarizare, de influenþele
variate pe care mediului natural ºi social în care
trãiesc le exercitã asupra lor. Aceastã diversitate
poate fi valorizatã în organizarea activitãþilor de
învãþare pe grupe.
Informaþia teoreticã esenþialã se dobândeºte
pornind de la mediul apropiat, familiar ºi este
transferatã ºi aplicatã în activitãþi, în cea mai
mare parte, de naturã practicã, pliate pe
condiþiile ºi adaptate la nevoile comunitãþii.
Activitãþile de învãþare propun modalitãþi de
organizare a activitãþii în clasã ºi în afara ei
(excursia, drumeþia, vizita la muzeu sau la o
expoziþie, plantarea ºi organizarea unor spaþii
verzi).
Activitãþile de învãþare amintite în programã sunt
stabilite astfel încât sã se porneascã de la
experienþa elevului ºi sã se integreze strategii de
învãþare axate pe participarea activã a celui
instruit dar, ºi sã se ofere o oarecare flexibilitate
prin contextul în care se realizeazã instruirea.
Standardele de performanþã reprezintã un sistem
de referinþã comun ºi echivalent pentru toþi elevii
care au absolvit modulul. Ele corespund
obiectivelor cadru ale disciplinei ºi sunt
echivalente celor de la finele ciclului de achiziþii
fundamentale ale ciclului primar.
Pe baza lor, cadrul didactic va elabora criteriile
de notare ºi va certifica romovarea/nepromovarea
modulului de cãtre fiecare cursant.
În elaborarea programei s-a þinut seama de
varietatea contextelor în care va fi aplicatã,
varietate datã de particularitãþile comunitãþii
locale, de personalitatea subiecþilor instruiþi ºi
8 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
de personalitatea educatorilor. Aceasta a fost
raþiunea pentru care sunt recomandate, atât
pentru activarea informaþiilor elevilor, cât ºi
pentru etapele de asimilare, exersare, aplicare ºi
evaluare, activitãþi precum: exprimarea de cãtre
elevi, prin mijloace diverse, a propriilor observaþii
privind mediul natural ºi social al comunitãþii,
experimentarea ºi examinarea fenomenelor în
contexte apropiate lor, realizarea de produse
alese în funcþie de resursele ºi nevoile
comunitãþii, întocmirea de proiecte ºi referate ce
redau particularitãþile mediului în care se învaþã.
Se propun: discutarea situaþiilor problemã
existente la nivel local, elaborarea de studii de
caz, dezbateri pe teme alese din realitatea
imediatã, vizite ºi excursii.
În elaborarea materialelor pentru modulul Lumea
în care trãim s-a þinut seama de faptul cã timpul
cursanþilor înscriºi în programul „A doua ºansã”
este redus. Prin urmare, lecþiile trebuie
proiectate într-o manierã care sã asigure
învãþarea în clasã, prin efort propriu ºi prin
activitãþi individuale ºi/sau comune.
Repetarea, consolidarea, sistematizarea ºi
îmbogãþirea informaþiilor (recapitularea) nu sunt
planificate ca lecþii separate. Orice conþinut pe
care programa îl prevede pentru învãþare se
bazeazã pe ceea ce elevii ºtiu deja - cultura lor
generalã - ºi pe ceea ce au asimilat în lecþiile
anterioare. Observaþiile personale, experimentele
ºi formularea explicaþiilor ºi a concluziilor,
efectuarea de teme practice individuale sau în
colaborare, colectarea de informaþii din alte surse
valorificã ceea ce a fost învãþat deja.
Reluarea informaþiilor în contexte ºi forme
diferite, simultan cu adãugarea celor noi
descoperite prin documentare sau aflate de la
învãþãtor ºi colegi permite o învãþare în spiralã ºi
dezvoltarea progresivã a competenþelor.
Fiecare temã din programã, anterior abordatã,
este recapitulatã în cadrul unei lecþii cu temã
nouã, în situaþii precum: formularea de
rãspunsuri ºi explicaþii la întrebãri, dezbaterea
unor situaþii specifice comunitãþii (cazuri problemã
identificate chiar de elevi) ºi activitãþi practice.
Predarea este util sã fie conceputã ca interacþiune
permanentã între cadrul didactic ºi grupul de
cursanþi dar ºi între un cursant ºi altul, ca
individualitãþi.
Rolul cadrului didactic va fi de a planifica, de a
organiza ºi dirija, de a crea contexte în care sã se
transmitã cunoºtinþe ºi sã se formeze deprinderi
adaptate la particularitãþile colectivului ºi ale
cadrului în care are loc învãþarea. Cadrul didactic
va facilita activitatea elevului în vederea propriei
formãri ºi va face o atentã monitorizare, va fi
intermediar între subiectul ºi obiectul instruirii.
Astfel va realiza trei activitãþi complementare:
• definirea conceptelor în actul predãrii, prin
descrierea unor situaþii, episoade, persoane, prin
dirijarea observãrii spre fenomenele de studiat ºi
prin identificarea lor la nivelul unor cuvinte,
simboluri, miºcãri;
• operaþia de expunere, care asigurã susþinerea
actului predãrii prin aserþiunea conceptelor
definite (enunþarea afirmativã sau negativã a unor
adevãruri), compararea ºi clasificarea acestora
prin demonstraþii, compuneri, substituiri care
angajeazã ºi opiniile celor educaþi;
• operaþia de explicare, care asigurã susþinerea
actului predãrii prin ordonarea cauzalã consecutivã,
proceduralã, normativã, teleologicã a cunoºtinþelor
transmise la nivel de comunicare pedagogicã (vezi
Sorin Cristea, Dicþionar de termeni pedagogici,
EDP-R.A., Bucureºti, 1998, pag 367-368).
În activitatea de predare, cadrul didactic va putea
adapta conþinuturile programei, le va putea
regrupa, iar în privinþa ghidului cursantului poate
interveni la nivelul conþinutului acestuia prin
adaptarea, înlocuirea, omiterea, adãugarea unor
unitãþi ºi elemente de conþinut sau poate utiliza
alte materiale suport. De asemenea, cadrul
didactic poate redistribui resursele temporale etc.
Activitatea didacticã trebuie orientatã dupã
necesitãþile ºi interesele elevilor. Ea trebuie sã
debuteze cu o corectã diagnosticare a cursanþilor.
Se recomandã cunoaºterea ºi recunoaºterea
individualitãþii fiecãruia prin prisma nevoilor ºi
aspiraþiilor pe care le are, a punctelor de vedere
personale, a atitudinilor ºi convingerilor sale, a
volumului de achiziþii de care dispune la acel
moment. Acestea, ca derivate din resursele
intelectuale ºi din aptitudinile fiecãruia, din
experienþa acumulatã, din responsabilitãþile
generate de rolurile sociale pe care fiecare le
deþine. În funcþie de cele menþionate, demersul
didactic se va axa pe:
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 9
• motivarea individualã pornind de la nevoile ºi
interesele proprii;
• înþelegerea sistemului de valori al elevului ºi
utilizarea acestuia în formarea ulterioarã;
• orientarea ºi îndrumarea activitãþilor spre ceea
ce este necesar ºi corespunde intereselor fiecãruia;
• elaborarea de programe de intervenþie
personalizate;
• distribuirea de sarcini individuale adaptate la
achiziþiile, aptitudinile ºi disponibilitãþile proprii;
• implicarea în activitãþi individuale de învãþare
ºi îndrumare (proiecte tematice de învãþare
independentã) ºi de grup, dupã principiul „a
învãþa pe/de la alþii”;
• valorificarea experienþei fiecãruia în activitãþile
pe grupe ºi în cele frontale;
• responsabilizarea fiecãruia în iniþierea ºi
desfãºurarea activitãþilor din cadrul grupului;
• stimularea permanentã prin recunoaºterea în
activitãþile de evaluare continuã a progreselor pe
care le-a realizat fiecare;
• antrenarea fiecãruia în activitãþi de
autoevaluare ºi interevaluare.
Evaluarea iniþialã (predictivã) va urmãri determinarea
nivelului capacitãþilor specifice disciplinei ale
fiecãrui cursant la intrare (capacitãþi vizate de
obiectivele cadru), existenþa unui volum minim
de informaþii din domeniul disciplinei
(cunoaºterea mediului înconjurãtor din imediata
apropiere), dar ºi a unor capacitãþi, atitudini ºi
sistem de valori (unitãþi de competenþe): de a
gândi critic, de a comunica, de a se adapta la
situaþii diferite, de a utiliza tehnologii, de a
investiga ºi utiliza experienþa, de a înþelege
sensul apartenenþei la comunitate ºi a contribuþiei
personale în construirea unei vieþi de calitate. Se
poate realiza prin interviu completat de chestionar
(vezi ghidul cursantului Ce ºtii despre...?)
Propunem focalizarea pe evaluarea continuã.
Ghidul cursantului prevede pentru fiecare temã
din programã sarcini de îndeplinit, cu accent pe
utilizarea informaþiei transmise la lecþie ºi
aplicarea acesteia cu scopul formãrii de competenþe.
Pentru realizarea acestui tip de evaluare,
învãþãtorul va urmãri activitatea fiecãrui cursant
sub urmãtoarele aspecte:
• cum experimenteazã ºi cum exploreazã
(formularea propriilor observaþii ºi a concluziilor
de la rubrica Lucreazã ºi vei afla!);
• cum valorificã informaþia asimilatã (rezolvarea
sarcinilor de la rubrica Am aflat…);
• cum cautã informaþii necesare sau de interes,
suplimentare celor transmise de cãtre învãþãtor,
prin utilizarea altor surse recomandate, inclusiv
paginile web (rubrica ªtiaþi cã…? ºi Am aflat…);
• cum aplicã informaþia ºi cum fructificã
experienþa dobânditã pentru rezolvarea unor
probleme personale sau ale comunitãþii (Practic,
util ºi posibil de realizat!)
Pentru acest tip de evaluare, pentru fiecare din
sarcinile de realizat se vor elabora criterii care vor
fi comunicate cursanþilor (vezi anexele 1 ºi 2 ale
prezentului ghid).
La finalul fiecãrei unitãþi de învãþare se va stabili
câte o orã de evaluare sumativã. Vor fi evaluate
proiectele tematice de învãþare individualã sau pe
grupe pe care le prezintã cursanþii, proiectele
ecologice, lucrãrile de investigare proprie,
referate, studii de caz, filele de portofoliu.
Propunem evitarea supraîncãrcãrii cursanþilor
prin solicitarea efectuãrii de produse finite
suplimentare celor realizate pe parcursul parcurgerii
fiecãrei unitãþi de evaluare ºi a fiºelor de evaluare.
Considerãm cã este eficient dacã aceastã evaluare
este mai degrabã o analizã de bilanþ a ceea ce a
realizat fiecare, o sintezã a rezultatelor obþinute de
fiecare. Li se va oferi astfel cursanþilor ocazia de a
le prezenta colegilor ºi cadrului didactic ceea ce
au realizat. Învãþãtorul va evidenþia observaþiile
sale cu privire la progresele individuale (desprinse
din grila de observaþii, tabele de control ºi de
inventar privind prezenþa unor comportamente
etc.).
Evaluarea sumativã se va împleti cu
autoevaluarea ºi cu interevaluarea.
Propunem ca examinarea de la sfârºitul
modulului sã se facã oral, prin prezentarea de
cãtre fiecare elev a portofoliului personal.
Se vor lua în consideraþie ºi rezultatele obþinute
de acesta în evaluãrile sumative, rezultate
înscrise în grilele de observaþii, listele de control
10 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
ºi inventar (vezi anexele Ghidului). În aceastã
situaþie este necesar ca, încã de la prima orã,
cadrul didactic sã le prezinte cursanþilor
modalitatea de examinare, sã le explice felul în
care fiecare îºi va întocmi portofoliul personal.
Pe parcursul perioadei de studiu el va anunþa
orele destinate evaluãrilor sumative de sfârºit de
unitate de învãþare ºi îi va sprijini pe cursanþi
sã-ºi elaboreze sistematic ºi consecvent paginile
de portofoliu. Totodatã, va monitoriza activitatea
cursanþilor la orele de evaluare sumativã,
deoarece pe baza lor va fi posibilã examinarea de
final de modul.
Lecturile suplimentare recomandate elevilor,
sursele de completare a informaþiilor pot fi:
colecþia de reviste Arborele Lumii, Terra, lumea
pe care o descoperi, enciclopedii pentru copii, de
genul: Larousse - Prima mea enciclopedie,
Universul, Pãmântul, Cum e vremea, La þarã,
pagini Web, manuale ºi caiete de lucru pentru
clasele I-IV, pagini web recomandate în Ghidul
cursantului.
Întocmirea planificãrii
calendaristice
În planificarea calendaristicã se vor asocia
într-un mod personalizat elementele programei -
obiective de referinþã ºi conþinuturi -
cu resursele temporale.
Se vor parcurge urmãtoarele etape:
1. asocierea obiectivelor de referinþã cu
conþinuturile;
2. împãrþirea în unitãþi de învãþare;
3. stabilirea succesiunii de parcurgere a
unitãþilor de învãþare;
4. alocarea timpului pentru fiecare unitate
de îvãþare.
Þineþi seama în întocmirea planificãrii
calendaristice de posibilitatea de a aborda
transdisciplinar conþinuturile.
De exemplu, Ghidul cursantului pentru limba
românã conþine texte suport despre medii de
viaþã ºi contribuie la educaþia ecologicã a
elevilor. La educaþie civicã sunt propuse pentru
dezbateri cazuri de poluare.
Tineþi seama de anotimpul în care se parcurge
modulul. Puteþi organiza excursii tematice,
drumeþii ºi vizite la muzee. Orientaþi atenþia
elevilor spre ceea ce le va folosi în lecþiile de
cunoaºterea mediului.
Anumite evenimente semnalate în mass-media
(fenomene meteorologice inedite, situaþii
extreme s.a.) petrecute pe plan local, naþional
sau global pot fi repere pentru planificarea
activitãþii.
Sfaturi
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 11
12 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Proiectarea unitãþilor de învãþare
Proiectarea fiecãrei unitãþi de învãþare este o etapã
fundamentalã în organizarea demersului didactic.
Se poate întocmi dupã urmãtorul model:
Unitatea de învãþare
Nr. de ore alocat
Conþinuturi Obiective Activitãþi Resurse Evaluare
de referinþã de învãþare
Conþinuturile sunt extrase din cele reprezentative recomandate de programa de învãþãmânt.
Obiective de referinþã - se trec numerele obiectivelor aºa cum apar în programã.
Activitãþi de învãþare - pot fi cele recomandate de programã sau altele, pe care cadrul didactic le
considerã adecvate pentru atingerea obiectivelor.
Resurse - timpul alocat, formele de organizare a clasei, mijloacele de învãþare folosite (a se consulta
în acest sens ghidul cursantului, în care sunt enumerate materialele necesare experimentelor).
Evaluare - instrumentele aplicate la clasã (fiºele cursanþilor de înregistrare a observaþiilor proprii în
urma efectuãrii experimentelor, grilele de observaþie a comportamentului elevilor, grilele de verificare
ºi inventar, chestionarele, proiectele tematice etc.)
Procesul de proiectare a unitãþilor de învãþare se face conform schemei:
Identificarea
obiectivelor
Selectarea
conþinuturilor
Analiza
resurselor
Determinarea
activitãþilor de învãþare
Identificarea
obiectivelor
Se recomandã ca organizarea demersului didactic
corespunzãtor fiecãrei unitãþi de învãþare sã þinã
cont de succesiunea urmãtoarelor secvenþe:
familiarizarea, structurarea ºi aplicarea
elementelor de conþinut
Programa trebuie parcursã obligatoriu dar, la fel
ca manualul, se adapteazã. Astfel cã, se pot
regrupa conþinuturile în proiectarea unitãþilor de
învãþare, se pot înlocui, omite, adãuga sau utiliza
alte materiale suport.
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 13
Ghidul cursantului permite ca la nivelul fiecãrei
lecþii abordarea conþinuturilor sã se facã
secvenþial: orientarea în conþinut, achiziþia ºi
aplicarea, transferarea ºi evaluarea achiziþiilor.
• Orientarea este etapa de conºtientizare de cãtre
cursanþi a scopurilor învãþãrii, a semnificaþiei
informaþiei ºi a contextului în care va aplica
achiziþiile. Corespunde activitãþilor de la rubrica
Discutaþi în grup pentru a gãsi rãspunsul! Forma de
organizare a activitãþii pentru acest moment al
lecþiei va fi cea pe grupe ºi va dura 3-5 minute.
Tot aici se încadreazã ºi activitatea pentru
rubrica Ce ºtii despre…? Ce ai vrea sã afli despre?
Se poate organiza ca activitate individualã
rezolvatã independent, în scris; ca activitate pe
grupe sau sub formã de brainstorming. Dureazã
5-10 minute.
• Achiziþia ºi aplicarea se vor realiza prin
rezolvarea unor sarcini: efectuarea experimentelor
ºi notarea observaþiilor, descrierea unor
fenomene, citirea unor scheme, formularea de
rãspunsuri la întrebãri, comentarea unor imagini.
Se identificã în manual la rubrica Lucreazã ºi vei
afla! Însuºirea cunoºtinþelor ºi deprinderilor va
avea drept rezultat înþelegerea.
Se recomandã alocarea a 15-20 de minute.
Efectuarea experimentelor conferã învãþãrii
caracter activ.
Asiguraþi-vã înaintea lecþiei cã dispuneþi de
materialele necesare. Uneori cursanþii au de
observat un fenomen pe o perioadã mai
îndelungatã. Nu uitaþi sã-i anunþaþi cu o
sãptãmânã înainte cum sã se pregãteascã!
Înlocuiþi experimentele propuse cu altele, dacã
nu aveþi mijloacele necesare pentru realizarea lor
sau dacã le consideraþi pe altele mai relevante
sau mai interesante pentru cursanþi.
Solicitaþi-le cursanþilor de fiecare datã sã
întocmeascã fiºe pentru experimente pe care le
vor introduce în proiectele tematice.
Dacã unii cursanþi anticipeazã demersul
experimentelor sau dacã rezultatele ºi
experienþele ar putea fi considerate inutile,
insistaþi ca aceºtia sã explice fenomenele
folosind vocabularul specific disciplinei.
Alternaþi experimentele efectuate individual cu
cele efectuate pe grupe.
Experimente diferite pot fi efectuate de grupe
diferite, pentru ca apoi fiecare grupã sã le
descrie celorlalþi activitatea desfãºuratã, sã
prezinte fenomenele ºi sã tragã concluziile.
Cursanþii învaþã cel mai bine unii de la alþii!
Informaþiile pe care le au cursanþii din activitatea
proprie vor fi completate, sintetizate ºi
structurate prin intervenþiile punctuale ale
cadrului didactic. Acestea pot fi notate de
cursanþi în caiete sau pot fi oferite ca fiºe
multiplicate din paginile prezentului ghid.
Ce ºtii despre…? Ce ai vrea sã afli despre?
asigurã feedback lecþiei. Pe mãsurã ce învaþã,
cursanþii îºi vor raporta achiziþiile la ceea ce nu
ºtiau ºi doreau sã afle.
În finalul lecþiei urmãriþi dacã s-au formulat
rãspunsurile la nelãmuririle de la început. Dacã
nu, recomandaþi elevilor bibliografie pentru
studiul individual. Faceþi completãri în ora
urmãtoare sau în ora destinatã recapitulãrii ºi
evaluãrii de la finalul unitãþii de învãþare.
Valorizaþi curiozitatea cursanþilor! Permiteþi-le
sã-ºi formuleze unul altuia întrebãri ºi rãspunsuri!
Sfaturi
Precizãri privind activitatea de predare-învãþare-evaluare în lecþie
14 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Acestei etape îi sunt destinate ºi rubricile
Vocabular ºi ªtiai cã…?
Vocabular oferã cel mai adesea explicaþii ale
cuvintelor din terminologia de specialitate,
cuvinte esenþiale pentru predarea ºi învãþarea
conþinuturilor. Sunt fundamentale pentru
asimilarea informaþiei, dar ºi pentru descrierea,
explicarea ºi interpretarea fenomenelor.
Rubrica ªtiai cã...? oferã informaþii suplimentare.
Nu sunt obligatoriu de reþinut de cãtre cursanþi,
dar le pot satisface curiozitatea.
Explicaþi-le cursanþilor informaþiile ºtiinþifice!
Transpuneþi limbajul comun pe care aceºtia îl
folosesc în limbaj specific disciplinei. Obiºnuiþi-i
ca în prezentarea experimentelor sã se orienteze
dupã vocabularul lecþiei.
Încurajaþi-i sã foloseascã dicþionare explicative,
sã caute curiozitãþi pe care sã le împãrtãºeascã
celorlalþi ºi pe care sã le ataºeze proiectelor de învãþare.
Pregãtiþi pentru lecþie albume foto, diapozitive,
scheme, planºe, articole din ziare ºi reviste
pentru a vã susþine explicaþiile. Solicitaþi-le
cursanþilor sã procedeze la fel.
• Transferarea ºi evaluarea constituie etapa în
care, prin rezolvarea unor sarcini, cursanþii sunt
solicitaþi sã opereze cu ceea ce au învãþat. Se
realizeazã la rubricile: Sfaturi, Am aflat..., Practic,
util ºi posibil de realizat!
La rubrica Sfaturi se urmãreºte formarea unei
atitudini pozitive faþã de mediul înconjurãtor ºi
faþã de propria sãnãtate. Pot fi prilej de transfer,
în condiþiile în care elevii sunt solicitaþi sã explice
de ce trebuie sau de ce e bine sã urmeze acel sfat.
Am aflat... cuprinde teme de rezolvat: teste de tip
„creion ºi hârtie” (5-10 minute) sau de
investigat. O parte se vor rezolva prin activitate
independentã în clasã, iar alta prin activitate
individualã sau pe grupe în afara clasei. Cele
efectuate în afara clasei vor discutate în ora de
recapitulare - evaluare sumativã - de la sfârºitul
fiecãrei unitãþi de învãþare.
Folosiþi auto ºi inter-corectare la testele de tip
„creion ºi hârtie”.
Organizaþi grupele de cursanþi distribuindu-le
sarcinile în grup, recomandându-le surse de informaþii.
Sprijiniþi-i în elaborarea cuprinsului ºi a planului
pentru proiectele tematice.
Prezentaþi-le criteriile de evaluare ale proiectelor
de învãþare ºi solicitaþi-le sã se raporteze le ele în
auto ºi interevaluare.
Anunþaþi suficient de devreme data de prezentare
a proiectelor tematice (ultima orã a fiecãrei
unitãþi de învãþare).
Notaþi aprecierile dumneavoastrã despre
proiectele tematice ale cursanþilor ºi cereþi-le
acestora sã le ataºeze în portofoliu.
Practic, util ºi posibil de realizat! oferã sugestii de
activitãþi practice. Nu toate pot fi evaluate ºi nu
solicitã neapãrat informaþii. Au însã rol motivaþional,
susþin atingerea obiectivelor de naturã atitudinalã,
schimbã perspectiva cursanþilor asupra subiectului
studiat. Se pot efectua individual sau pe grupe ºi
asociate cu tehnologiile.
Oferiþi sarcini de activitate practicã pliate pe
specificul comunitãþii ºi adaptate la abilitãþile
cursanþilor. Lãsaþi-le ºi cursanþilor iniþiativa de a
propune activitãþi practice.
Acordaþi gratificaþii pentru îndeplinirea lor.
Antrenaþi cursanþii ca prin aceste activitãþi sã
îmbunãtãþeascã ambianþa sãlii de clasã ºi
împrejurimile ºcolii.
Creaþi ocazii de popularizare a activitãþii
cursanþilor: expoziþii de afiºe, fotografii, obiecte
confecþionate din materiale refolosibile, articole
la ziarele locale organizate în ºcoalã sau în locuri
publice din comunitate, crearea de site-uri etc.
În activitatea pe care o desfãºuraþi la clasã,
gândiþi-vã ºi sã creaþi situaþii de învãþare,
cãutând rãspunsuri la întrebãri precum:
• care este nivelul achiziþiilor colectivului cu
care lucreazã ºi cum poate fi determinat?
• care vor fi pretextele problemã care motiveazã
elevii în învãþare ºi cum le veþi înlesni
demersul de cãutare?
• cum veþi explica noþiunile noi pornind de la
ceea ce ºtiu ºi pot face elevii?
• cum îi veþi ajuta pe cursanþi sã experimenteze
ceea ce au observat, sã descrie, sã defineascã
ºi sã formuleze concluzii pe baza observaþiilor
fãcute?
• cum veþi extinde învãþarea în afara clasei ºi
cum veþi da caracter aplicativ celor învãþate?
Prima lecþie
Aveþi în vedere urmãtoarele aspecte:
• sã creaþi climatului afectiv propice:
interacþiune pozitivã, intercunoaºtere,
motivare;
• sã prezentaþi cursanþilor disciplina de studiu,
obiectivele, programul ºi orarul;
• sã-i familiarizaþi cu ghidul - se vor studia
paginile 1 ºi 2 din ghidul cursantului;
• sã le prezentaþi standardele de performanþã de
la finele modulului ºi stilul de examinare
pentru promovarea în modulul urmãtor -
pagina 28 din ghidul cursantului;
• sã realizaþi evaluarea iniþialã prin testul
propus la începutul manualului ºi prin
interviu;
• sã determinaþi care sunt aºteptãrile cursanþilor
în privinþa achiziþiilor de la disciplina
Cunoaºterea mediului.
CLIMATUL AFECTIV
Încurajaþi cursanþii sã-ºi exprime cu sinceritate
aºteptãrile ºi sã împãrtãºeascã celorlalþi din
experienþa lor. Descoperiþi preocupãrile fiecãruia,
activitãþile pe care le desfãºoarã în mod curent,
motivele pentru care doresc sã-ºi continue
studiile. Vã este de real folos pentru activitatea
didacticã.
O atmosferã destinsã, în care cursanþii se cunosc
unul pe celãlalt va permite ca ei sã se asocieze,
sã se completeze ºi sã se sprijine în activitatea
de învãþare.
PREZENTAREA DISCIPLINEI DE STUDIU
Puteþi începe cerându-le cursanþilor sã spunã ce
înþeleg ei prin „mediu înconjurãtor”.
Sintetizaþi rãspunsurile pe care le-au formulat.
Adaptaþi urmãtoarele informaþii la nivelul lor de
înþelegere:
Mediul natural, adicã aerul, oceanele, mãrile,
lacurile, apele curgãtoare, solul ºi subsolul ºi
formele de viaþã reprezintã imaginea cea mai
comunã pe care omul obiºnuit ºi-o face atunci
când vorbeºte despre mediul înconjurãtor.
O pãdure, o baltã sau un lac sunt medii de viaþã
în care vieþuitoarele intercondiþioneazã ºi se
readapteazã continuu în cãutarea unui echilibru.
Totalitatea factorilor naturali determinã condiþiile
de viaþã. În mediul natural distingem
componente fizice naturale: aer, apã, sol, subsol,
relief. Ele reprezintã suportul pe fondul cãrora
apar ºi se dezvoltã vegetaþia ºi animalele.
Cunoaºterea unor aspecte legate de aceºti factori
ne ajutã sã înþelegem dependenþa vieþii de pe
planetã de schimbãrile care se produc la nivelul
lor.
Mediul înconjurãtor include, pe lângã mediul
natural, ºi activitatea ºi creaþiile omului. Acesta
ocupã în mediul înconjurãtor o dublã poziþie:
pe de-o parte este componentã ºi, pe de alta,
consumator, beneficiar al mediului.
Prin dezvoltarea activitãþii umane sunt afectate
toate componentele mediului în proporþii diferite.
Printre acestea sunt: aerul, solul, apele, flora,
fauna, peisajele. Ansamblul de relaþii ºi
schimburi ce se stabilesc între om ºi naturã,
precum ºi interdependenþa lor influenþeazã
echilibrul ecologic, determinã condiþiile de viaþã
ºi, implicit, condiþiile de muncã pentru om,
precum ºi perspectivele dezvoltãrii societãþii în
ansamblu.
În concluzie, se poate afirma cã mediul trebuie
adaptat ºi organizat pentru a rãspunde nevoilor
indivizilor, ceea ce presupune preluarea din
naturã a unor resurse ºi prelucrarea lor pentru a
deservi populaþia. Aceastã dependenþã cunoaºte
un mare grad de reciprocitate, datoritã faptului
cã nevoile umane se adapteazã într-o mãsurã mai
mare sau mai micã mediului.
Cunoaºterea mediului înconjurãtor ne ajutã sã ne
organizãm viaþa, sã intervenim, pe de-o parte în
direcþia protejãrii mediului ºi, pe de alta, în ceea
ce priveºte comportamentul nostru. Acest lucru
este posibil numai prin cunoaºterea a cât mai
multor lucruri despre lumea în care trãim.
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 15
16 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Familiarizarea cu Ghidul
cursantului
Cereþi-le cursanþilor sã citeascã pagina de
întâmpinare. Asiguraþi-vã cã au înþeles termenii.
Identificaþi din cuprins temele propuse spre a fi
studiate.
Discutaþi despre ce ºtiu ei în legãturã cu mediul
înconjurãtor.
Cursanþii vor lucra individual sau în perechi.
Cereþi-le sã citeascã etichetele din dreptul
fiecãrei etape de lucru, aºa cum sunt trecute pe
pagina manualului. Oferiþi-le lãmuriri, dacã este
necesar.
Dacã mulþi dintre cursanþi întâmpinã dificultãþi
de citire, alegeþi unul care are o citire coerentã ºi
clarã sau citiþi dumneavoastrã.
Recunoaºteþi pe Ghid, pentru mai multe teme,
succesiunea momentelor din lecþie.
CE SE AªTEAPTÃ DE LA CURSANÞI?
Studiaþi împreunã ultima paginã a manualului.
Identificaþi standardele de performanþã.
Prezentaþi-le explicit.
Precizaþi cã vor fi apreciaþi pe baza portofoliului
personal.
Acesta este cartea lor de vizitã ºi cuprinde
rezultatele muncii lor constante ºi continue
desfãºurate pe parcursul orelor de studiu.
Enumeraþi elemente din cuprinsul unui
portofoliu.
Insistaþi asupra necesitãþii ºi importanþei
rezolvãrii lecþie de lecþie a cerinþelor ºi asupra
necesitãþii pãstrãrii în ordine a fiºelor, a
proiectelor, a documentelor ce cuprind
aprecierile dumneavoastrã.
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 17
Evaluarea iniþialã
Se va face în scris prin formularea de rãspunsuri
la întrebãrile din manualul elevului, pagina 5.
Nu vã limitaþi doar la cunoaºterea achiziþiilor pe
care se va fundamenta învãþarea, ci încercaþi sã
cunoaºteþi fiecare cursant. Coroboraþi informaþiile
obþinute despre fiecare la testul de la
Cunoaºterea mediului cu cele obþinute prin
testãrile de la alte discipline.
Vã intereseazã atât informaþiile ºi cunoºtinþele specifice disciplinei, pe care fiecare cursant le
deþine, cât ºi priceperile ºi atitudinile generale. De pildã:
• ce ºi cât ºtie fiecare despre mediul înconjurãtor apropiat ºi cum prezintã:
- aºezarea geograficã a localitãþii, forma de relief, flora ºi fauna specificã;
- fenomenele naturii observate;
- dezechilibre ecologice identificate.
• preocuparea personalã pentru mediul înconjurãtor.
• experienþa de viaþã acumulatã ca persoanã care are un loc de muncã.
• informaþiile pe care le au despre mediul înconjurãtor (persoane care au cãlãtorit, persoane care
lucreazã în agriculturã, persoane care lucreazã în mediu poluat etc.)
• abilitãþile pe care s-ar putea sã le aibã, în urma exercitãrii unei profesii (sã planteze, sã
confecþioneze dispozitive, sã picteze, sã opereze pe calculator etc.)
• eventuale deprinderi de muncã intelectualã.
• posibilitatea de a obþine informaþii despre mediul înconjurãtor.
Veþi ºtii:
- cine se pricepe ºi la ce se pricepe mai bine;
- cine cu cine are preocupãri comune;
- cine cu cine se completeazã;
- cine pe cine poate sã ajute;
- cine de la cine are de învãþat;
- cine, ce activitãþi va prefera;
- ce puteþi cere de la fiecare sã facã.
Astfel, veþi putea organiza grupele în activitãþi, fie cã este vorba de grupe de nivel, fie cã este vorba
de grupe mixte, sã selectaþi informaþiile transmise la lecþie dupã posibilitãþile ºi interesul
cursanþilor, sã propuneþi experimente ºi activitãþi care îi intereseazã ºi le sunt accesibile.
În funcþie de ceea ce constataþi, veþi organiza
eficient activitatea didacticã ºi veþi putea realiza
o învãþare individualizatã.
În orele de Cunoaºterea mediului, ca ºi în cele
de Limba românã ºi de Educaþie civicã,
provocaþi-i pe cursanþi sã ofere informaþii despre
propria persoanã ºi sã comunice între ei.
Sugeraþi-le modalitãþile prin care pot sã rezolve o
serie de probleme personale sau ale comunitãþii
punând în aplicare informaþiile dobândite la
disciplina Cunoaºterea mediului (ca, de exemplu,
sã foloseascã un spaþiu restrâns pentru a cultiva
legume necesare în gospodãrie, cum sã pãstreze
cãldura în locuinþã, cum sã foloseascã sursele
de energie neconvenþionalã în obþinerea energiei,
cum sã amenajeze o ciupercãrie, o serã etc.).
Încurajaþi-i sã-ºi ofere unul altuia soluþii sau
sã se documenteze pentru a obþine informaþii
necesare.
1 Lumina ºi cãldura Soarelui
18 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Obiectivele lecþiei
La sfârºitul lecþiei, cursanþii vor fi capabili:
• sã defineascã noþiunea de stea;
• sã descrie miºcarea de rotaþie a Pãmântului în
jurul Soarelui;
• sã recunoascã în urma experimentelor
proprietatea unor corpuri de a reflecta, de a
refracta sau de a difracta lumina;
• sã reproducã prin experiment fenomenul de
descompunere a luminii albe;
• sã redea, cel puþin printr-un enunþ, influenþa
pe care lumina ºi cãldura o au asupra
vieþuitoarelor;
• sã enumere, pe baza imaginii, planetele
Sistemului Solar;
• sã foloseascã în descrierea experimentelor
vocabularul lecþiei.
Conþinutul informativ
Soarele este o stea, adicã are luminã ºi cãldurã
proprie.
Pãmântul se roteºte în jurul Soarelui pe o
traiectorie curbã fãrã sã se apropie, sã se
îndepãrteze de el ºi fãrã sã se rãstoarne (puteþi
face analogie ºi cu maºina de spãlat, cu o
râºniþã, pentru a evidenþia acþiunea forþelor
centrifugã ºi centripetã).
Aceastã rotaþie face ca aerul care înconjoarã
Pãmântul, adicã atmosfera, sã se miºte. Aºa se
formeazã principalele vânturi (miºcarea aerului
poate fi sesizatã vizual, dacã în timp ce rotiþi
globul îl înveliþi cu o eºarfã).
Pãmântul primeºte luminã ºi cãldurã de la Soare.
Se spune cã este planetã a Sistemului Solar.
Fãrã lumina ºi cãldura Soarelui, viaþa nu ar fi
posibilã.
Surse de luminã sunt ºi becurile, focul, obiectele
încinse.
1) Unele materiale pot bloca razele de luminã, iar
altele le lasã sã treacã prin ele.
- experimentul 1.
2) Raza de luminã are traiectorie dreaptã
rectilinie. În spatele surselor de luminã se
formeazã umbra.
- experimentul 2.
3) Lumina albã se descompune în culorile
curcubeului - experimentul 3.
Puteþi demonstra fenomenul ºi dacã le cereþi
cursanþilor sã priveascã lumina prin jetul de
apã al unui furtun.
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 19
Evaluare
Pentru proiectul tematic vor fi rezolvate temele
de la Lucreazã ºi vei afla! ºi Am aflat… (1 - în
clasã, 2 - acasã). Se poate completa cu:
• informaþii despre planeta Pãmânt;
• informaþii despre Soare;
• sugestii de construire a unor dispozitive care
folosesc energia solarã;
• imagini ºi fotografii ale Pãmântului, Soarelui,
Sistemului Solar.
2
20 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Obiectivele lecþiei
La sfârºitul lecþiei, cursanþii vor fi capabili:
• sã defineascã miºcarea de rotaþie ºi de
revoluþie a Pãmântului;
• sã identifice poziþia României pe glob;
• sã identifice pe globul pãmântesc polii
Pãmântului ºi Ecuatorul;
• sã explice formarea anotimpurilor ºi
caracteristicile climei din þara noastrã drept
consecinþã a miºcãrii Pãmântului ºi a poziþiei
pe glob a României;
• sã defineascã noþiunile temporale: zi, noapte,
anotimp;
• sã denumeascã punctele cardinale.
Conþinutul informativ
O zi ºi o noapte dureazã aproximativ 24 de ore.
Se considerã cã ziua începe la ora 0 (12
noaptea) ºi se terminã la ora 24 (12 noaptea a
zilei urmãtoare). Mijlocul zilei este la ora 12, la
amiazã, când Soarele este deasupra capului
nostru.
În timpul zilei este luminã ºi mai multã cãldurã
decât noaptea.
Anul are aproximativ 365 de zile. În România,
anul are patru anotimpuri. Informaþiile se
desprind din completarea de cãtre cursanþi a
rubricii Ce ºtii despre…
Rotaþia Pãmântului în jurul axei sale duce la
apariþia zilelor ºi a nopþilor. Rotaþia în jurul
Soarelui ºi înclinarea axei Pãmântului fac sã
existe anotimpurile, iar lumina ºi cãldura zilelor
sã fie diferitã de-a lungul anului. O rotaþie
completã a Pãmântului în jurul Soarelui dureazã
un an, aproximativ 365 de zile (experiment 1).
Pe Pãmânt existã zone la care lumina ºi cãldura
Soarelui ajung foarte puþin: Polii Pãmântului. Aici
este mereu iarnã. Alte zone (Ecuatorul) sunt încãlzite
de Soare tot timpul anului, aici este mereu foarte
cald (observaþie dirijatã - activitatea 2).
Direcþia de unde se vede Soarele apãrând
dimineaþa pe cer se numeºte rãsãrit sau est. Cea
unde se vede coborând Soarele cãtre searã se
numeºte apus sau vest (noþiunile se desprind
prin conversaþie euristicã)
Lumina ºi cãldura Soarelui primite de zona în
care se aflã þara noastrã sunt potrivite (moderate)
ca putere ºi ca duratã.
Miºcãrile Pãmântului. Formarea zilelelor
ºi a nopþilor, formarea anotimpurilor
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 21
La tema urmãtoare cursanþii trebuie sã
formuleze observaþii privind trecerea de la un
anotimp la altul. Organizaþi o excursie, o
drumeþie sau pregãtiþi o lecþie în aer liber.
Pentru comportamentul adaptat al
vieþuitoarelor la alternanþa zi-noapte au de
notat observaþii asupra plantelor ºi animalelor.
Anunþaþi-o ca temã pentru ora viitoare sau
aduceþi în clasã una dintre plantele
recomandate în ghidul cursantului, astfel încât
elevii sã-ºi poatã completa tabelele.
Nu uitaþi
Evaluare
În proiectul tematic de învãþare vor fi introduse:
rezolvãrile de la Lucreazã ºi vei afla! ºi de la Am
aflat…, explicaþia cuvintelor de la Vocabular,
desen cu poziþia Pãmântului faþã de Soare la
echinocþii ºi solstiþii, sugestii de activitãþi pe care
oamenii la desfãºoarã în scopul trecerii de la un
anotimp la altul, curiozitãþi, vederi care prezintã
natura în diferite anotimpuri.
3
22 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Obiectivele lecþiei
La sfârºitul lecþiei, cursanþii vor fi capabili:
• sã noteze propriile observaþii privind modificãrile
lumii vii la alternanþa zi-noapte ºi la
succesiunea anotimpurilor;
• sã defineascã noþiunea de „adaptare”;
• sã dea exemple de vieþuitoare nocturne ºi
diurne;
• sã prezinte în scris aspecte observate din
activitatea oamenilor care se desfãºoarã
conform caracteristicilor anotimpurilor ºi
momentelor unei zile.
Conþinutul informativ
Alternanþa zi-noapte influenþeazã viaþa de pe
Pãmânt ºi ritmul acesteia. Existã vieþuitoare
diurne (floarea-soarelui, fluturele de zi, somnul,
gãina, porcul, ursul, veveriþa, omul º.a) ºi
vieþuitoare nocturne (regina-nopþii, unele specii
de molii, crapul, ºoarecele de câmp, liliacul,
ariciul, bufniþa º.a) (se desprinde din conversaþia
euristicã pe baza observaþiilor pe care ºi le-au
notat cursanþii).
Succesiunea anotimpurilor produce modificãri ºi
transformãri în viaþa plantelor ºi a animalelor.
Înfãþiºarea ºi comportamentul lor (de exemplu:
- la plante: încolþirea, creºterea, înmugurirea,
înflorirea, formarea fructului, înmulþirea etc.
- la animale: împerecherea, înmulþirea,
cuibãritul, schimbarea penajului sau a blãnii,
migraþia, hibernarea etc.) se schimbã dupã
anotimp ºi se repetã de la un an la altul.
Modificarea modului de viaþã al fiinþelor dupã
schimbãrile din mediu, astfel încât ele sã poatã
supravieþui, se numeºte adaptare.
Viaþa omului ºi ritmul dupã care se desfãºoarã
sunt, de asemenea, influenþate de alternanþa
zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor.
Evaluare
Pentru proiectul tematic se vor întocmi tabelele
de la Lucreazã ºi vei afla! ºi prezentarea de la
Am aflat... Aceasta din urmã va fi realizatã
individual ca temã pentru acasã.
Proiectul mai poate conþine:
• scurte prezentãri ºi imagini ale vieþuitoarelor,
clasificate dupã criteriul diurne/nocturne;
• informaþii din alte surse privind tendinþa de
modificare a caracteristicilor anotimpurilor;
• descrieri ale unor practici, dispozitive prin care
oamenii la utilizeazã pentru a se adapta la
caracteristicile anotimpurilor (similare cu cele
de la Practic, util ºi posibil de realizat!).
Modificãri ºi adaptãri ale lumii vii determinate de
alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 23
Anunþaþi-le cursanþilor încheierea unitãþii de învãþare Lumina ºi cãldura Soarelui ºi pregãtirea pentru
ora urmãtoare a proiectelor tematice. Se va realiza evaluarea sumativã, se vor recapitula ºi completa
informaþiile dobândite pânã acum.
Prezentaþi ce trebuie sã conþinã proiectul tematic ºi criteriile dupã care veþi face evaluarea. Faceþi
trimitere la pagina Proiectul de învãþare din Ghidul cursantului (pag. 28)
Pregãtiþi-vã pentru fiecare cursant fiºele de observaþii ºi grilele de verificare ºi inventar pe care
fiecare le va ataºa în portofoliu. Consultaþi prima paginã din anexa ghidului dumneavoastrã pentru a
vã orienta în elaborarea criteriilor de evaluare a proiectului ºi a fiºelor de verificare ºi de inventar.
Aveþi în vedere ºi întrebãrile care au rãmas fãrã rãspuns de la rubrica Ce ai vrea sã afli despre…?
Solicitaþi-le sã caute rãspunsurile ºi documentaþi-vã ºi dumneavoastrã.
Pregãtiþi mijloacele de învãþare (planºe, diapozitive, imagini) pe baza cãrora veþi solicita elevilor sã
comenteze ºi sã aplice ceea ce au învãþat.
Nu uitaþi
4
24 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Obiectivele lecþiei
La sfârºitul lecþiei, cursanþii vor fi capabili:
• sã defineascã urmãtoarele concepte: atmosferã,
presiune atmosfericã, respiraþie;
• sã demonstreze urmãtoarele proprietãþi ale
aerului: ocupã tot spaþiul, nu are formã proprie,
este transparent ºi se deplaseazã, are volum ºi
masã, exercitã presiune asupra corpurilor,
întreþine viaþa ºi arderea;
• sã redea compoziþia aerului;
• sã mãsoare temperatura aerului;
• sã explice producerea unor fenomene care sunt
determinate de proprietãþile aerului.
Conþinutul informativ
Pãmântul este înconjurat de o pãturã de aer care
se numeºte atmosferã. Lumina ºi cãldura Soarelui
pãtrund prin atmosferã. Miºcarea Pãmântului
face ca aerul sã se miºte ºi sã existe vânturile
principale.
Aceste informaþii se desprind în urma
conversaþiei euristice. Folosiþi cunoºtinþele
cursanþilor din lecþiile anterioare: descompunerea
luminii ºi miºcarea aerului ca efect al rotaþiei
Pãmântului.
Aerul este un amestec de gaze. El conþine în
cantitate mai mare azot (78%) ºi oxigen (21%).
În cantitate mai micã, în apropierea Pãmântului,
conþine dioxid de carbon. Mai conþine praf,
picãturi de apã ºi vieþuitoare foarte mici.
Reprezentaþi printr-o diagramã compoziþia
aerului.
Informaþii desprinse de cursanþi prin
experimente:
1) Aerul nu se vede, dar îi simþim miºcarea.
2) Apa ºi pãmântul conþin aer.
3) Aerul ocupã tot spaþiul. El are presiune, cu
care împinge asupra obiectelor.
4) Aerul are masã. Cantitate de aer dintr-un
balon poate fi cântãritã.
5) Aerul nu are o formã anume, el ia forma
vasului în care este pus.
6) Aerul eliberat dintr-o singurã suflare este cel
respirat în plãmâni. Cantitatea de aer suflatã o
singurã datã (expiratã) reprezintã capacitatea
noastrã pulmonarã.
7) Aerul circulã pe verticalã. Cel cald urcã, iar
cel rece coboarã. Urcarea ºi coborârea aerului
duc la formarea vânturilor.
8) Cãldura aerului se poate mãsura cu
termometrul.
9) Cel mai important gaz din aer este oxigenul.
Oxigenul din aer întreþine arderea.
10) Vieþuitoarele inspirã aer ºi folosesc oxigenul
ºi eliminã dioxidul de carbon.
11) Pentru a se hrãni, plantele folosesc dioxid de
carbon ºi eliminã oxigen.
Aerul. Proprietãþile ºi compoziþia lui
Evaluare
Evaluarea se va realiza frontal. Verificaþi
caracterul operaþional al informaþiilor cerându-le
cursanþilor sã explice necesitatea de a urma
sfaturile transmise în manual. De exemplu:
Trebuie sã deschidem uºiþa sobei când ard
cãrbunii deoarece...
Pentru proiectul tematic se recomandã
conþinuturile similare celorlalte lecþii.
Specifice acestei teme pot fi: tabelul cu valorile
temperaturilor pentru o sãptãmânã, sugestii de
confecþionare a unor moriºti de vânt, descrierea
unor tehnici de prim ajutor.
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 25
Având în vedere numãrul mare al experienþelor ºi
experimentelor, organizaþi cursanþii pe grupe.
Fiecare grupã va descrie celorlalte experimentul
ºi concluzia desprinsã. Sintetizaþi informaþiile
desprinse de fiecare grupã ºi realizaþi o schemã.
Pentru ora urmãtoare elevii au de formulat
observaþii cu privire la poluarea aerului: efectul
gazelor de eºapament asupra structurii aerului
ºi diferenþe de temperaturã între aerul dintr-o
pãdure ºi cel din apropierea unui drum
circulat.
Puteþi organiza lecþia în aer liber.
Nu uitaþi
5
26 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Obiectivele lecþiei
La sfârºitul lecþiei, cursanþii vor fi capabili:
• sã defineascã noþiunile: poluare, energie eolianã;
• sã identifice surse ale poluãrii aerului ºi sã
deducã urmãrile producerii acestui fenomen;
• sã descrie fenomenele de efect de serã ºi
ploaie acidã;
• sã justifice afirmaþia cã aerul este o resursã;
• sã numeascã mãsuri de combatere a poluãrii ºi
a efectelor acesteia.
Conþinutul informativ
Informaþiile pot fi desprinse în urma discuþiilor
solicitate de rubrica Discutaþi în grup pentru a gãsi
rãspunsul! sau în urma brainstormingului, pornind
de la cuvântul cheie „aer”.
Praful, gazele de eºapament ºi cele din coºurile
fabricilor, fumul provenit din arderea lemnului,
gazelor, cãrbunelui, pãcurii, gunoaielor, otrãvurile
împrãºtiate pentru insecte ºi animale „murdãresc”
aerul. Spunem cã ele polueazã aerul.
Poluarea este o ameninþare pentru viaþã. Când
aerul este poluat, oamenii suferã de ameþeli,
dureri de cap, usturimi ale gâtului ºi ale ochilor,
vãrsãturi ºi chiar boli foarte grave ale pielii, ale
plãmânilor, ale stomacului, ale ficatului, ale
inimii. Aceste boli pot scurta viaþa.
Poluarea aerului se vede adesea sub forma
fumului din coºuri ºi a gazelor de la þevile de
eºapament ale maºinilor.
1) Substanþele toxice eliberate în atmosfera sunt
transportate de picãturile de apã din curenþii de
aer. Picãturile de apã se ridicã la nori ºi se
transformã în ploaie, apoi cad pe pãmânt sub
formã de ploaie acidã. Astfel, substanþele toxice
ajung pe pãmânt ºi în apã punând în pericol
viaþa plantelor, a animalelor ºi a omului.
2) Atmosfera lasã jumãtate din razele Soarelui sã
pãtrundã pânã la Pãmânt ºi sã-l încãlzeascã.
Cealaltã jumãtate se întoarce în atmosferã.
Praful, fumul, gazele ºi picãturile de apã din aerul
poluat împiedicã razele Soarelui sã se întoarcã în
atmosferã. Astfel se produce efectul de serã.
El are ca urmare încãlzirea treptatã a
Pãmântului. Aceastã încãlzire este periculoasã
pentru întreaga planetã.
3) Plantele folosesc în prepararea hranei dioxidul
de carbon din aer ºi elibereazã în schimb
oxigenul necesar respiraþiei. Ele împrospãteazã
aerul. De aceea, pãdurile se mai numesc
„plãmânul verde al Pãmântului”.
4) Din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au
folosit de forþa aerului ºi au construit: bãrci ºi
corãbii cu pânze, baloane umflate cu aer cald,
planoare ºi deltaplane, mori de vânt. Forþa aerului
este o resursã inepuizabilã ºi care nu polueazã.
Ea poate fi folositã ºi pentru obþinerea curentului
electric. Forþa aerului produce energie numitã
energie eolianã.
Aerul în viaþa noastrã
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 27
Evaluare
Evaluarea se va realiza frontal pe parcursul
lecþiei. Pentru evaluarea sumativã de sfârºit de
unitate de învãþare se pot elabora pe grupe sau
individual proiecte ecologice, referate, activitãþi
practice. Identificaþi împreunã cu elevii cazurile
de poluare din localitate. Faceþi trimitere la
pagina 29 din Ghidul cursantului pentru a se
orienta cu privire la elaborarea unui astfel de
proiect.
Pentru tema urmãtoare puteþi organiza o
aplicaþie practicã: de la o expoziþie de afiºe
împotriva poluãrii, panouri de avertizare pânã
la plantarea unor spaþii verzi ºi realizarea de
machete ale unor instalaþii care folosesc
energie eolianã. Cereþi-le cursanþilor pãrerea ºi
lãsaþi-le libertatea de a alege activitãþi diferite.
Nu uitaþi
6
28 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Obiectivele lecþiei
La sfârºitul lecþiei, cursanþii vor fi capabili:
• sã identifice stãrile de agregare ale apei;
• sã identifice urmãtoarele proprietãþi ale apei:
transparenþa, lipsa gustului ºi a mirosului, ia
forma vasului în care este pusã, faptul cã este
solvent pentru unele substanþe în situaþia
efectuãrii experienþelor;
• sã prezinte oral sau grafic circuitul apei în naturã;
• sã explice producerea unor fenomene naturale:
ploaie, ninsoare, lapoviþã, polei, grindinã, chiciurã,
brumã, ceaþã, rouã, formarea curcubeului;
• sã dea exemple de modalitãþi de economisire a
apei;
• sã formuleze cel puþin douã condiþii pe care
trebuie sã le îndeplineascã apa pentru a fi
potabilã.
Conþinutul informativ
Apa este indispensabilã vieþii. Un om consumã
aproximativ 3 litri de apã pe zi, iar corpul uman
este format din 60-70% apã. Informaþiile reies
din discuþiile cu elevii, pe baza completãrii
tabelului Ce ºtii despre…? operaþie realizatã
individual, pe grupe sau ca brainstorming.
Este posibil ca proprietãþile apei care vor fi
demonstrate sã fie deja cunoscute de cursanþi. În
aceastã situaþie se pot face parþial sau integral
experimente, cu scopul de a verifica validitatea
afirmaþiilor cursanþilor ºi de a exersa limbajul
specific disciplinei.
1) Apa de bãut se numeºte apã potabilã. Ea este
transparentã, nu are gust ºi nici miros.
2) Apa ia forma vasului în care este pusã.
Turnatã dintr-un vas în altul, cantitatea nu se
modificã.
3) Apa este un bun dizolvant.
4) Apa se gãseºte în naturã sub trei forme:
lichidã - în mãri, oceane, râuri, fluvii, în pãmânt,
solidã (gheþari) ºi gazoasã (vapori de apã din aer
care nu pot fi vãzuþi cu ochiul liber). Cãldura ºi
miºcarea aerului determinã trecerea apei de la o
formã la alta, adicã circuitul apei în naturã.
Miºcarea vaporilor de apã produce energie.
Reprezentaþi schematic circuitul apei în naturã
sau solicitaþi-le elevilor sã facã lucrul acesta.
5) Cãldura transformã apa din stare lichidã în
vapori. Aceºtia se ridicã în aer pânã la nori.
Vaporii se transformã în picãturi mãrunte ºi dese
de apã, fãcând sã aparã la înãlþime micã faþã de
suprafaþa pãmântului ceaþa. Dacã vaporii ating
noaptea obiecte reci (frunze), se formeazã (vara)
roua sau (primãvara ºi toamna) bruma.
Norii duºi de vânt întâlnesc în calea lor straturi
de aer rece sau foarte rece. Vaporii se transformã
în picãturi de apã sau fulgi de zãpadã, ducând la
apariþia ploii, a lapoviþei, a ninsorii, a grindinei.
Aceste fenomene poartã numele de precipitaþii.
Apa de la suprafaþa pãmântului se transformã la
temperaturi foarte scãzute (sub 0 grade Celsius)
în polei, chiciurã. Descrieþi precipitaþiile amintite
folosind imagini din naturã.
Apa. Proprietãþi.
Circuitul apei în naturã
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 29
Evaluare
Se va face frontal face pe baza însemnãrilor
fãcute de cursanþi în fiºele pentru experimente ºi
a temei de la Am aflat… Acestea se vor ataºa
proiectului de învãþare. Se pot adãuga:
• reprezentarea graficã a circuitului apei în
naturã cu descrierea felului în care se produc
fenomenele din naturã;
• filtrul de apã, ca produs finit, sau descrierea
structurii ºi funcþionãrii unui astfel de
dispozitiv.
7
30 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Obiectivele lecþiei
La sfârºitul lecþiei, cursanþii vor fi capabili:
• sã demonstreze experimental existenþa apei în
organismul plantelor ºi în sol;
• sã recunoascã importanþa apei pentru viaþa ºi
activitatea oamenilor;
• sã enumere urmãrile inundaþiilor ºi cãi prin care
acestea pot fi prevenite;
• sã precizeze cel puþin un caz înregistrat în
localitate în care: apa este poluatã, neraþional
folositã, insuficientã pentru comunitate, sau
pericliteazã viaþa oamenilor;
• sã desfãºoare o acþiune în scopul protejãrii
naturii.
Conþinutul informativ
Vieþuitoarele nu pot trãi fãrã apa pe care o iau
din naturã.
1) Apa din corpul lor participã la circuitul din
naturã. Toate vieþuitoarele consumã apã ºi apoi
o eliminã. O parte este eliminatã prin transpiraþie.
Când vieþuitoarele mor, ele putrezesc, iar apa
din corpul lor intrã în pãmânt. Plantele absorb
apa din pãmânt pentru a-ºi prepara hrana.
Animalele o beau din râuri, lacuri, bãlþi etc.
Omul o foloseºte pentru bãut, la prepararea
hranei, pentru menþinerea curãþeniei, dar
ºi în industrie, agriculturã ºi transporturi.
2) Forþa apelor curgãtoare este folositã pentru
punerea în miºcare a morilor, a unor maºini
ºi instalaþii, dar ºi pentru producerea curentului
electric în hidrocentrale.
Cantitãþi mari de apã sunt folosite pentru irigaþii,
în agriculturã.
Pe apã circulã bãrci, vapoare, ºlepuri care
transportã mãrfuri sau persoane.
Apa este locul unde trãiesc plante ºi animale.
Omul se hrãneºte cu plante de apã sau
vieþuitoare din apã.
Izvoarele ºi lacurile cu apã mineralã (amarã sau
sãratã), cât ºi cele cu apã caldã sunt folosite în
tratarea unor boli.
(Prezentaþi imagini din diferite staþiuni
balneoclimaterice.)
Inundaþiile provoacã pagube mari.
Apele poluate pun în pericol viaþa de pe Pãmânt.
Apa în viaþa noastrã
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 31
Evaluare
Evaluarea se va realiza frontal. Se dau sugestii pentru
realizarea unui proiect ecologic. Spuneþi-le cursanþilor
cã urmeazã ora de evaluarea de sfârºit de unitate.
Formulaþi-le cuprinsul proiectelor. Reamintiþi-le
întrebãrile rãmase fãrã rãspuns. Indicaþi surse bibliografice.
Proiectele tematice pot cuprinde, pe lângã fiºele
completate de cursanþi în urma experimentelor efectuate,
a sarcinilor rezolvate la Am aflat… ºi ªtiai cã…?, filtre
de apã, schiþe ºi descrieri ale unor astfel de dispozitive,
studii de caz din comunitate, imagini cu peisaje în
care se recunosc stãrile de agregare ale apei, scheme
ale circuitului apei în naturã ºi referate despre poluarea
apei, colecþii de articole din ziare ºi reviste despre
dezastre ecologice, scheme ºi descrieri ale funcþionãrii
morilor de apã ºi a hidrocentralelor, desene ºi fotografii
corespunzãtoare aspectelor prezentate, postere, liste cu
reguli de respectat pentru exploatarea raþionalã a apei.
Puteþi opta pentru introducerea lecþiei Mediul
acvatic în unitatea de învãþare Apa sau pentru
introducerea acesteia în unitatea de învãþare
Medii de viaþã.
Dacã aþi ales prima variantã, pregãtiþi-vã pentru
evaluarea de la sfârºitul unitãþii de învãþare
Apa.
Atenþie!
8
32 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Obiectivele lecþiei
La sfârºitul lecþiei, cursanþii vor fi capabili:
• sã demonstreze experimental proprietãþile
solului: permeabilitate, putere de absorbþie,
fertilitate;
• sã defineascã proprietãþile solului;
• sã enumere elementele componente ale solului;
• sã identifice proprietãþile fizice ale unor resurse
ale subsolulului: petrol, cãrbune, fier, aluminiu,
cupru, aur, argint, sare, nisip, pietriº, marmurã,
argilã;
• sã dea exemplu de utilizãri ale acestor resurse.
Conþinutul informativ
Se desprind din dialog, prin valorizarea
cunoºtinþelor anterioare ale cursanþior.
Aerul, apa ºi solul compun mediul în care trãim.
Fiecare oferã omului condiþii de viaþã ºi
posibilitatea de a desfãºura activitãþi variate.
Omul transformã natura în folosul sãu. Prin
resurse naturale înþelegem totalitatea elementelor
naturale din mediul înconjurãtor ce pot fi folosite
în activitatea umanã. Ele pot fi regenerabile: apa,
aerul, solul, plantele ºi animalele, dar ºi
neregenerabile: minerale ºi combustibili fosili cât
ºi permanente: energia solarã, energia eolianã,
energia apei.
1) Solul este stratul de la suprafaþa Pãmântului
în care plantele îºi înfig rãdãcina. Este alcãtuit
din: nisip, pietriº, argilã. Solurile pot fi:
nisipoase, argiloase, cernoziomice (conþin
substanþe hrãnitoare pentru plante ºi animale).
Este locul unde trãiesc vieþuitoare foarte mici.
2) Solul conþine: apã, aer, resturi de plante ºi
animale.
3) Structura solului: cernoziom, nisip, pietriº,
apã, argilã.
4, 5) Solul are urmãtoarele proprietãþi:
permeabilitatea, puterea de absorbþie ºi fertilitatea.
6) Proprietãþile solului îl fac vulnerabil (sensibil)
la poluare.
Felul solului influenþeazã speciile de plante ºi de
animale care trãiesc într-o anumitã regiune.
Solicitaþi cursanþilor dea exemple de plante pe
care oamenii le cultivã orientându-se dupã tipul
de sol: morcovi, viþã-de-vie, piersicii în sol
nisipos, în sol fertil (cernoziom), legume etc.
Straturile de adâncime ale Pãmântului formeazã
subsolul. În subsol se gãsesc resurse precum:
petrolul, gazele naturale, cãrbunele, fierul,
aluminiul, cuprul, aurul, argintul, materialele de
construcþie (nisip, pietriº, calcarul, marmura,
argila, caolinul). Apa care pãtrunde în subsol
dizolvã unele straturi pe care le întâlneºte în
calea ei ºi apare la suprafaþa solului sub formã
de izvoare minerale (cu apã sãratã, amarã,
gazoasã).
Resursele solului ºi ale subsolului
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 33
7) Exemplu: Petrolul este un lichid brun sau
negricios-albãstrui, unsuros, cu miros
caracteristic, nu este solubil, se aprinde greu,
arde cu flacãrã ºi face fum; din el se obþine
pãcura.
Cãrbunii de pãmânt au culoare de la negru lucios
la brun-deschis, stare solidã, se sparg uºor, se
aprind mai greu decât lemnul, nu sunt solubili,
sunt întrebuinþaþi la încãlzire, la topirea metalelor,
fabricarea medicamentelor, a vopselelor.
Fierul se gãseºte stare solidã, e un metal de
culoare cenuºie, lucios, nu se sparge, rugineºte,
este folosit la fabricarea maºinilor, uneltelor ºi a
pieselor rezistente.
Evaluare
Se evalueazã fiºele în care s-au notat observaþiile
constatate la experimente, tabelul în care s-au
notat proprietãþile resurselor subsolului,
identificarea, prezentarea cazurilor de poluare din
mediul apropiat, lista de sugestii privind
protejarea solului, participarea la activitãþile
practice de curãþare a mediului sau de luptã
împotriva poluãrii. Se vor reþine în proiectele
tematice fiºele, tabelele, referatele întocmite,
fotografiile ºi desenele realizate pentru temã,
colecþii de roci etc.
9
34 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Obiectivele lecþiei
La sfârºitul lecþiei, cursanþii vor fi capabili:
• sã recunoascã formele principale de relief;
• sã defineascã principalele forme de relief;
• sã justifice încadrarea zonei unde trãiesc într-o
formã de relief sau alta;
• sã recunoascã tipurile de medii acvatice
specifice zonei în care trãiesc;
• sã enumere componente ale florei ºi faunei din
zona în care trãiesc,
• sã dea exemple de relaþii de hrãnire între
vieþuitoare;
• sã enunþe mãsuri de protejare a mediului
acvatic.
Conþinutul informativ
1) Formele principale de relief sunt: câmpiile,
dealurile ºi munþii. Prezentaþi-le cursanþilor vederi,
diapozitive color, pagini de calendar cu peisaje în
diferite anotimpuri, cu formele principale de
relief. Definiþiile principalelor forme de relief
sunt date la rubrica vocabular. Puteþi prezenta ºi
culorile convenþionale pentru formele de relief.
Exemplificaþi pe harta fizicã a României.
Identificaþi pe hartã poziþia localitãþii
dumneavoastrã.
În funcþie de formele de relief, de temperaturã ºi
de umiditate, plantele ºi animalele se împart în:
plante ºi animale de câmpie, plante ºi animale
de deal, plante ºi animale de munte. Prezentaþi-le
elevilor atlase botanice ºi zoologice.
Pe Pãmânt aerul, apa, formele de relief, plantele
ºi animalele sunt în strânsã legãturã:
- factorii de mediu asigurã fiinþelor condiþii de
viaþã (hranã ºi adãpost);
- fiinþele modificã mediul în care trãiesc;
- între fiinþe existã relaþii de hrãnire, de
concurenþã, de dependenþã a uneia faþã de alta,
de întrajutorare º.a.
2) Apa este un mediu de viaþã (mediul acvatic).
Plantele ºi animalele care trãiesc în acest mediu
sunt de specii diferite, în funcþie de adâncimea
ºi temperatura apei, de felul apei (dulce, amarã,
sãratã), de faptul cã apa este curgãtoare sau
stãtãtoare, de forma de relief º.a.
Ceea ce este comun este faptul cã plantele ºi
vieþuitoarele sunt adaptate la condiþiile pe care le
oferã apele. Între ele ºi mediu se stabilesc relaþii.
De asemenea, între vieþuitoare existã relaþii, cum
ar fi cele de hrãnire.
Echilibrul natural este adesea perturbat de om,
din cauza favorizãrii unor specii ºi a distrugerii
altora, direct sau indirect prin modificãrile aduse
mediului. Vã puteþi referi la legislaþia cu privire
protecþia mediului. Amintiþi de Delta Dunãrii -
rezervaþie naturalã. Folosiþi informaþiile pe care
cursanþii le au de la lecþia de limba românã.
Multiplicaþi ºi oferiþi-le cursanþilor, pentru
proiectul tematic, lectura din anexa ghidului
cadrului didactic (pag. 43).
Forme de relief. Mediul acvatic
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 35
Evaluare
Se evalueazã însemnãrile cursanþilor fãcute
despre mediul acvatic din zona în care trãiesc,
lanþurile trofice identificate, curiozitãþile notate
din consultarea altor surse, fiºele de prezentare a
vieþuitoarelor din mediul acvatic, referatele.
De asemenea, vor fi încurajaþi cei care realizeazã
produse finite: acvarii, diorame, planºe, afiºe,
albume foto, file de ierbar cu plante de apã sau
din vecinãtatea apei, insectare.
Pentru îndeplinirea sarcinilor laborioase ºi care
necesitã mai mult timp, formaþi grupe de
cursanþi, fiecare având o responsabilitate clar
stabilitã.
10
36 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Obiectivele lecþiei
La sfârºitul lecþiei, cursanþii vor fi capabili:
• sã formuleze observaþii cu privire la
caracteristicile grãdinii ºi ale livezii din mediul
apropiat;
• sã denumeascã pãrþile componente ale unui
pom;
• sã precizeze importanþa pe care aceste medii o
au pentru om;
• sã descrie lucrãri de amenajare ºi întreþinere a
grãdinilor ºi a livezilor;
• sã foloseascã în comunicare termeni explicaþi
la vocabular;
• sã identifice relaþii de hrãnire din aceste medii;
• sã amenajeze mini-grãdini.
Conþinutul informativ
Grãdina este spaþiul, delimitat de om, pentru
cultivarea legumelor, a fructelor, a florilor, a
pomilor. Condiþiile pentru ca un teren sã fie
amenajat ca grãdinã sunt: solul sã fie fertil, sã
existe sursã de apã, sã fie expus la sore, ferit de
vânt ºi de schimbãri bruºte de temperaturã.
Terenul este împãrþit în parcele; între el se fac
poteci ºi ºanþuri de irigaþii. Primãvara sau
toamna, pãmântul se sapã, se sfãrâmã bolovanii,
se niveleazã terenul, se pun îngrãºãminte.
Suprafeþele mari se arã ºi se grãpeazã.
Primãvara sau toamna, în funcþie de culturã, se
seamãnã. Unele plante se rãsãdesc primãvara.
Pentru distrugerea buruienilor se prãºeºte ºi se
pliveºte, se trateazã culturile cu erbicide.
Vieþuitoarele care trãiesc în grãdinã sunt: râme,
coropiºniþe, cârtiþe, gândaci de Colorado,
buburuze, omizi, lãcuste, greieri, fluturi, melci,
vrãbii, rândunele, piþigoi, rozãtoare º.a.
Primãvara se cultivã: mazãrea, mãrarul,
pãtrunjelul, ceapa din sãmânþã, sfecla de zahãr,
ridichea de varã, fasolea, castraveþii, pepenii,
dovleceii; Vara se cultivã: morcovii, castraveþii,
ridichea de toamnã, ridichea de iarnã, salata,
spanacul; Toamna se cultivã: salata, ceapa verde,
usturoiul pentru consumul de primãvara. În
solarii se pregãtesc rãsaduri de: pãtlãgele roºii,
ardei, vinete, varzã.
Livada
În zonele de deal ºi de câmpie oamenii cultivã
pomi. Aceastã activitate se numeºte pomiculturã.
Pomi roditori sunt: merii, perii, prunii, caiºii,
piersicii, viºinii, cireºii, gutuii. Un pom este
alcãtuit din rãdãcinã lemnoasã, trunchi ºi
coroanã cu crengi, frunze, flori ºi fructe.
Lucrãrile din livadã: primãvara - sãpatul în jurul
rãdãcinii, tãierea crengilor uscate, vãruirea
trunchiurilor, stropirea cu insecticide, aprinderea
focurilor pentru prevenirea efectelor brumei; vara
ºi toamna - culesul poamelor; toamna - vãruirea
trunchiurilor, acoperirea cu frunze a rãdãcinilor,
instalarea parazãpezilor. Dãunãtori: omizi, pãsãri,
insecte.
Pomii fructiferi au o deosebitã importanþã pentru
industria alimentarã. Din fructe se preparã:
dulceaþã, marmeladã, compot º.a.
Grãdina. Livada
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 37
Evaluare
Se vor evalua din proiectele tematice: fiºele de
înregistrare a observaþiilor, rezolvarea sarcinilor
de la Am aflat..., activitatea practicã.
Mai pot fi evaluate: colecþii de seminþe de fructe
ºi legume, descrieri ale unor practici de
conservare a fructelor ºi a legumelor (se poate
întocmi, pe grupe, o minicarte de bucate cu
reþete de conservare a legumelor ºi a fructelor).
38 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Obiectivele lecþiei
La sfârºitul lecþiei, cursanþii vor fi capabili:
• sã noteze propriile observaþii despre pãdurea
din vecinãtate;
• sã identifice deosebiri între frunzele unui
arbore din pãdurea de foioase ºi cele ale unuia
din pãdurea de conifere ºi sã le argumenteze;
• sã enumere specii de plante ºi animale din
pãdurea din mediul apropiat;
• sã dea exemple de hrãnire între vieþuitoarele
unei pãduri;
• sã identifice riscurile defriºãrii;
• sã enumere mãsuri de protejare a pãdurilor.
Conþinutul informativ
Pãdurile sunt medii de viaþã naturale în care
intervenþia omului este mai puþin simþitã.
Vieþuitoarele din acest mediu trãiesc fãrã
ajutorul omului.
În funcþie de relief ºi, implicit de sol, umiditate,
temperaturã, pe teritoriul þãrii noastre existã:
• pãduri de foioase, unde cresc stejari, fagi,
frasini, carpeni, mesteceni, aluni, mãceºi,
cãtina, murul în zonele de deal ºi de la poalele
munþilor, unde temperatura este potrivitã;
• pãduri de conifere sau rãºinoase, formate din
pini, brazi, molizi din zonele de munte.
Susþineþi explicaþiile de prezentarea unor
imagini cu pãduri din diferite forme de relief,
cu pãduri în care predominã o anumitã specie
de arbori (de stejari, de fag, de mesteceni,
aluni º.a.)
Pãdurile sunt dispuse dupã înãlþimea reliefului
pe urmãtoarele trepte:
Conifere munþi
Fag dealuri înalte ºi munþi
Stejar câmpii înalte ºi dealuri
Într-o pãdure, sunt stratificate urmãtoarele
elemente:
• stratul de rocã pe care nu cresc plante;
• stratul de sol (cernoziom) bogat în organisme
microscopice, larve de insecte, râme, cârtiþe
etc;
• stratul de frunze sub care trãiesc furnici, melci
º.a. ºi cresc ciuperci;
• straturi de ierburi, ferigi ºi animale care trãiesc
ºi se hrãnesc cu acestea.
Plantele din pãduri formeazã flora, iar
vieþuitoarele formeazã fauna.
Defriºarea produce dezechilibre: dispariþia unor
plante ºi animale, alunecãri de teren, inundaþii,
creºterea temperaturii.
De refacerea ºi protecþia pãdurilor, precum ºi de
folosirea raþionalã a acesteia se ocupã ramura
agriculturii silvicultura.
O rezervaþie naturalã renumitã în România este
cea din Munþii Retezat. (vezi lectura pag. 44)
11 Pãdurile de foioase. Pãdurile de conifere
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 39
Evaluare
Proiectele tematice vor cuprinde: fiºe de
înregistrare a observaþiilor cursanþilor, reguli de
protejare a pãdurilor, studii de caz, albume cu
flora ºi fauna pãdurii din mediul apropiat, fiºe de
prezentare a vieþuitoarelor, sugestii pentru
rezolvarea unor probleme de mediu, afiºe,
referate, creaþii literare etc.
Se va aprecia participarea cursanþilor la activitãþi
practice de protecþie a mediului.
Anunþaþi-i pe cursanþii cã urmeazã ora de
evaluare. Stabiliþi conþinutul proiectelor
tematice, pregãtiþi grilele de apreciere ºi listele
de verificare ºi de inventar. Reluaþi întrebãrile
la care nu s-au gãsit rãspunsuri.
Recomandaþi-le bibliografie.
Nu uitaþi
ANEXE
40 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Criteriile generale de evaluare a proiectelor vor
sta la baza evaluãrilor sumative de la sfârºitul
unitãþilor de învãþare. Se referã la: calitatea
proiectului ºi la calitatea activitãþii cursantului.
CALITATEA PROIECTULUI
a) Validitatea proiectului - mãsura în care
proiectul, prin modul de concepere, este adecvat
temei. Se urmãreºte nivelul la care proiectul este
coerent, acoperã tema propusã, este logic ºi
argumentat.
b) Completitudinea proiectului - abordarea
completã a temei. Se urmãreºte modul în care au
fost realizate conexiuni între informaþii, abordarea
interdisciplinarã a informaþiei, competenþele ºi
abilitãþile de ordin teoretic ºi practic ºi maniera în
care acestea se regãsesc în conþinutul ºtiinþific.
c) Elaborarea ºi structurarea proiectului vizeazã
evidenþierea competenþelor demonstrate de cãtre
cursant în elaborarea proiectului (acurateþea ºi
caracterul ºtiinþific al informaþiilor, logica ºi
argumentarea ideilor, coerenþa internã,
corectitudinea ideilor, corectitudinea ipotezelor ºi
a concluziilor.
d) Calitatea materialului utilizat de cãtre cursant
- se raporteazã la relevanþa conþinutului
ºtiinþific, la semnificaþia ºi acurateþea datelor
colectate.
e) Creativitatea în abordarea temei - vizeazã
gradul de noutate pe care îl aduce proiectul
respectiv în abordarea tematicii proiectului sau în
soluþionarea problemelor generate pe parcursul
elaborãrii proiectului. Se urmãreºte mãsura în
care cursantul opteazã pentru o strategie de
lucru clasicã în finalizarea demersului sãu sau
pentru o strategie ineditã, originalã, inovativã.
CALITATEA ACTIVITÃÞII CURSANTULUI
a) Raportarea cursantului la tema proiectului se
referã la modul în care cursantul a rãspuns prin
structurarea ºi conþinutul proiectului sãu cadrului
tematic în care acesta se circumscrie. Surprinde
mãsura în care acesta a înþeles sarcina pe care a
avut-o de realizat ºi mãsura în care ceea ce a
fãcut este valid ºi relevant pentru abordarea
temei.
b) Performarea sarcinilor vizeazã nivelul de
performanþã la care se plaseazã cursantul în
realizarea diferitelor pãrþi componente ale
proiectelor. Acest criteriu se coreleazã cu
elaborarea ºi structurarea proiectului, având în
centrul atenþiei valorizare competenþelor ºi a
abilitãþilor cursantului în realizarea proiectului.
c) Documentarea presupune identificarea
bibliografiei necesare, selectarea informaþiei
relevante, capacitatea de adaptare la solicitãrile
temei.
d) Nivelul de elaborare ºi comunicare este
criteriul dupã care se realizeazã analiza de
conþinut a proiectului. Nivelul de comunicare pe
care cursantul îl dovedeºte în momentul
prezentãrii poate sã se situeze fie într-un plan
empiric, factual, printr-o simplã enumerare a
problemelor vizate de conþinutul tematic, fie
într-un plan analitic, al explicaþiei argumentate
sau într-unul de ordin evaluativ, care apeleazã la
judecãþi de evaluare ºi aprecieri personale în
susþinerea punctelor de vedere ºi a opiniilor.
e) Greºelile sunt un criteriu semnificativ. Pornind
de la nivelul la care se pot manifesta, pânã la
identificarea practicã a tipurilor de greºeli
apãrute frecvent, cadrul didactic îºi întregeºte
imaginea despre proiect în ansamblu.
f) Creativitatea se reflectã în produse originale,
care poartã amprenta efortului autorului
proiectului.
g) Calitatea rezultatelor, din perspectiva
valorificãrii proiectului în sfera practicã
a activitãþii, gradul de utilitate a proiectului în
sine ºi activitãþile desfãºurate de cel care l-a
realizat.
Criteriile se vor adapta dupã specificul temei,
dupã cerinþele privind cuprinsul sãu ºi dupã
modul de realizare. Ele trebuie clar definite
pentru fiecare caz ºi negociate cu cursanþii.
Criterii generale de evaluare a proiectelor
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 41
Scãri de clasificare
Descrierea caracteristicilor observabile ale
mediului înconjurãtor.
Numele cursantului:
Denumeºte fenomene ale naturii ºi caracteristici ale
mediului recunoscute în realitate.
Denumeºte fenomene ale naturii ºi caracteristici ale
mediului recunoscute în imagini grafice.
Utilizeazã în descrieri enumerãri de fenomene, de
caracteristici.
Selecteazã dintr-o listã de termeni, pe cei care sunt
potriviþi descrierii unui anumit fenomen.
Foloseºte în descrieri concepte specifice disciplinei
cunoscând sensul dat acestora prin definiþii
Redã, ca rãspuns la întrebãri, descrieri ale unor
fenomene ºi caracteristici.
Descrie corect etapele unui experiment efectuat.
Descrie corect o situaþie realã observatã în mediu,
dupã criterii date sau dupã un plan dat.
Descrie succesiunea în care se petrec anumite
fenomene, având ca suport scheme ºi tabele.
Descrie anumite fenomene sau caracteristici dupã
etape sau criterii proprii elaborate.
ComportamentulFrecvenþa
deseori uneori rareori
Modele de instrumente de evaluare
42 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Listã de verificare ºi inventar
Efectuarea de experimente.
Identificã necesarul de instrumente necesare experimentelor.
Identificã ipotezele care vor fi verificate.
Efectueazã operaþii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris.
Utilizeazã instrumentarul în efectuarea experienþelor.
Noteazã date, observaþii constate prin experimentare.
Desprinde concluzii în urma efectuãrii experimentelor.
Anticipeazã schimbarea care se va produce prin introducerea unei variabile într-o
situaþie datã.
Recunoaºte în realitate fenomene similare celor simulate prin experiment.
κi foloseºte experienþa pentru a propune experimente care demonstreazã anumite
fenomene sau caracteristici.
Pornind de la ipoteze ºi concluzii date, elaboreazã un demers experimental.
Activitatea Da/ Nu
Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 43
Lecturi didactice
Dunãrea, izvorând din Germania, adunând
afluenþii din zece þãri ºi traversând patru
capitale, dupã un traseu de 2 860 km, formeazã
la vãrsarea sa în Marea Neagrã o deltã.
Delta Dunãrii este situatã în sud-estul þãrii, având
forma literei greceºti „∆” (delta) ºi fiind limitatã la
sud-vest de Podiºul Dobrogei, la nord trece peste
graniþa cu Ucraina, iar la est se învecineazã cu
Marea Neagrã.
Delta propriu-zisã are o suprafaþã de 2 540 Km²,
suprafaþã ce creºte anual cu 40 m, datoritã celor
67 milioane tone de aluviuni depuse de cãtre
fluviu. Este „locul unde se plãmãdeºte un nou uscat”
Privitã de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunãrii apare
ca o întindere de verdeaþã strãbãtutã de ºuviþe argintii.
Ea este o câmpie în formare, alcãtuitã din: grinduri,
ostroave ºi canalele, gârle, mlaºtini, bãlþi ºi lacuri.
Prima ºtire istoricã despre Delta Dunãrii ne-a
lãsat-o grecul Herodot, „pãrintele istoriei” care
descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin
Deltã, dupã ce poposise la Histria (515-513 îHr).
În secolul al XV-lea Þara Româneascã ºi Moldova
pierd gurile Dunãrii ºi Dobrogea, acestea fiind cucerite
de Imperiul Otoman ºi astfel, pânã la jumãtatea
secolului al XIX-lea, Delta era un pãmânt necunoscut.
În Delta Dunãrii predominã vegetaþia de mlaºtinã
stuficolã. Principalele specii sunt: stuful, papura,
rogozul, în amestec cu salcia piticã. Formaþiunea
specificã stufãriilor masive este plaurul: un strat
gros de 1-1,6 m, format dintr-o împletiturã de
rãdãcini de plante în amestec cu resturi organice
ºi sol. Iniþial fixat, plaurul se desprinde, transformându-se
în insule plutitoare de diferite mãrimi, care
împinse de vânt se deplaseazã pe suprafaþa apei.
Alãturi de stuf întâlnim menta, feriga de apã,
troscotul ºi plante agãþãtoare. Pe plaur se formeazã
coloniile de pelicani. Aici trãiesc ºi porcul mistreþ,
câinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.
Delta Dunãrii este un adevãrat paradis faunistic. Aici
vieþuieºte 98% din fauna acvaticã europeanã. Peºtii
sunt prezenþi prin 65 de specii, cei mai mulþi de apã
dulce, ceilalþi, migrând primãvara din Marea Neagrã.
Între aceºtia din urmã, sturionii, pãstrugile ºi
scrumbiile au importanþã ºtiinþificã ºi economicã.
Pãsãrile sunt cele care au creat faima Deltei. Aici
se întâlnesc 327 de specii. Dintre acestea,
cuibãresc aici 218 specii, restul trecând ºi
rãmânând aici pentru un timp pe perioada toamnei,
iernii ºi primãverii. Pãsãrile acvatice sunt cele mai
numeroase. Aici cuibãresc peste 81 de specii.
Unele se asociazã în timpul cuibãritului formând
colonii. Cauzele asocierii sunt legate de penuria
suprafeþelor de construcþie a cuiburilor, precum ºi
de avantajele oferite de prezenþa unui numãr mare
de pãsãri în apãrarea cuiburilor cu ouã sau pui.
Coloniile de cuibãrit au reprezentat dintotdeauna
atracþia Deltei.
Pagina poate fi multiplicatã ºi distribuitã cursanþilor.
Alte informaþii despre Delta Dunãrii:
http://www.caraorman.ro/
Delta Dunãrii - mediu acvatic
Plaur
Pelican
Pãstrugã
Masivul Retezat, una dintre cele mai valoroase
zone montane din România, a fost recunoscut ca
Parc Naþional încã din anul 1935, fiind astfel
primul parc naþional legal constituit din þara noastrã.
Munþii Retezat, cetate de piatrã, în care mai mult
de 60 de piscuri se avântã la peste 2 200 de
metri înãlþime, culminând cu Peleaga - 2 509 m,
cu peste 80 de circuri glaciare, impresioneazã
orice drumeþ.
Parcul Naþional Retezat este cea mai mare
rezervaþie complexã din România, se întinde pe
20 000 ha, incluzând relieful glaciar (numeroase
circuri, vãi ºi lacuri glaciare), raritãþi ale florei
etc.) precum ºi exemplare valoroase ale faunei
(capra neagrã, cerbul, ursul, râsul, cocoºul de
munte, mistreþul). Apele cristaline ale lacurilor ºi
râurilor sunt populate de pãstrãvi.
Lacurile glaciare din Munþii Retezat sunt: Bucura,
Zãnoaga, Florica, Ana, Lia, etc. Lacul Gâlcescu
este declarat monument al naturii.
Retezatul este renumit prin diversitatea floristicã,
aici existând mai bine de o treime din flora României,
dintre care multe specii ocrotite: macul galben
de munte, arginþica, sângele-voinicului, ghintura,
crinul galben, orhideea de munte, floarea-de-colþ,
nucul sãlbatic.
Pãdurea îmbracã pante acoperite cu imense
grohotiºuri fosile, iar covorul jnepenilor
protejeazã pãrþile superioare ale culmilor.
Crestele cele mai înalte sunt cel mai adesea
lipsite de vegetaþie. Datoritã habitatelor sale
foarte diverse, naturale sau puþin modificate de
intervenþia umanã, Parcul Naþional Retezat
adãposteºte o faunã deosebit de bogatã, atât în
ceea ce priveºte numãrul de specii, cât ºi în
privinþa numãrului mare de exemplare al acestor specii.
Dintre animale, capra neagrã, cocoºul de munte
ºi ursul pot fi adesea întâlnite; marmota este ºi
ea prezentã.
Dicþionar
Relief glaciar - relief provenit din topirea
gheþarilor sau rezultat în urma acþiunii gheþarilor
în urmã cu 10 milioane de ani în urmã.
Lac glaciar - lac format prin topirea gheþarilor.
Habitat - suprafaþã locuitã de o populaþie, de o
specie de plante sau de animale.
Grohotiº - îngrãmãdire de bucãþi de rocã
colþuroase, de dimensiuni variabile, rezultate din
dezagregarea stâncilor ºi prãvãlite din munþi sau
aduse de gheþari.
Jnepen - arbust cu tulpinã ramificatã, cu
crengile plecate la pãmânt ºi cu frunze în formã
de ace, rãspândit în regiunile alpine.
Pagina poate fi multiplicatã ºi distribuitã cursanþilor.
Alte informaþii la www.Retezat.ro
Parcul Naþional Retezat
Capre negre
Cocoºul de munte
Genþiana
44 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar