GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

66
GHIDUL PE PROBLEMA PARTICIPĂRII PUBLICULUI ÎN LUAREA DECIZIILOR Asociaţia Internaţională Ecologică o Păstrătorilor Rîului Eco-TIRAS Eco-TIRAS Chişinău 2010 GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI PARTICIPĂRII PUBLICULUI ÎN LUAREA DECIZIILOR Asociaţia Internaţională Ecologică a Păstrătorilor Rîului Eco-TIRAS Eco-TIRAS Chişinău 2011

Transcript of GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

Page 1: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

GHIDUL PE PROBLEMA PARTICIPĂRII PUBLICULUI

ÎN LUAREA DECIZIILOR

Asociaţia Internaţională Ecologică o PăstrătorilorRîului Eco-TIRAS

Eco-TIRASChişinău 2010

GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI PARTICIPĂRII PUBLICULUI

ÎN LUAREA DECIZIILOR

Asociaţia Internaţională Ecologică a PăstrătorilorRîului Eco-TIRAS

Eco-TIRASChişinău 2011

ISBN 978-9975-66-214-7

Page 2: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

Asociaţia Internaţională Ecologică a Păstrătorilor Rîului

Eco-TIRAS

GHIDUL ASUPRA PROBLEMEIPARTICIPĂRII PUBLICULUI

ÎN LUAREA DECIZIILOR

Eco-TIRASChişinău 2011

Page 3: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

CZU 364.462(094)T 87

Ghidul asupra problemei participării publicului în luarea deciziilor.

Chişinău: Eco-TIRAS, 2011, 64 pag.

Redactor ediţiei: Ilia Trombiţki

Cartea prezintă un ghid pentru cetăţeni şi asociaţiilor lor, care vrea se participe în procesului luării deciziilor la nivelurile local şi naţional. Sunt incluşi actele legislative şi normative care regulea-ză procesul participării în luarea deciziilor în Moldova şi recomandările practice în organizarea participării.

Publicaţia a fost posibilă graţie susţinerii financiare a Fundaţiei Rosa Luxemburg, Berlin, Ger-mania.

This edition has been produced with the financial assistance of the Rosa Luxemburg Foundation (Germany) and has the scope the strengthening of capacities of citizens and NGOs in the deci-sion making participation process in Moldova on national and local levels. It is based on recently adopted legislation of Moldova, permitting efficient involvement of public in decision making process.

Copyright © 2011 Eco-TIRAS International Environmental Association of River KeepersCopyright © 2011 Asociaţia Internaţională Ecologică o Păstrătorilor Rîului Eco-TIRAS

Trombiţki, IliaGhidul asupra problemei participării publicului în luarea deciziilor / Ilia Trombiţki ; Asoc. Intern. Ecologică a Păstrătorilor Rîului Eco-TIRAS. – Ch. : «Elan Inc», 2011 (Tipogr. «Elan Poligraf» SRL). – 64 p.Apare cu sprijinul financiar al Fundaţiei Rosa Luxemburg Berlin, Germania. – 1000 ex.

ISBN 978-9975-66-214-7.

Page 4: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

CUPRINS

Prefaţă

Hotărîre Parlamentului pentru aprobarea Strategiei dezvoltării societăţii civile în anii 2009–2011 (2008)Lege privind transparenţa în procesul decizional (2008)Extrase din legislaţia Republicii Moldova, relatată la participarea publiculuiîn luare deciziilor

• Lege cu privire la Guvern• Lege pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului• Lege privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi

ale administraţiei publice centrale şi locale• Lege privind sistemul bugetar si procesul bugetar• Lege privind actele legislative• Lege privind administraţia publică locală

Hotărîre Parlamentului pentru aprobarea Concepţiei privind cooperareadintre Parlament şi societatea civilă (2005)

Hotărîre Biroului Permanent al Parlamentului cu privire la modulde executare a Hotărîrii Parlamentului nr.373-XVI din29 decembrie 2005 pentru aprobarea Concepţiei privind cooperareadintre Parlament şi societatea civilă

Hotărîre Guvernului Nr. 96 din 16.02.2010 cu privire la acţiunilede implementare a Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privindtransparenţa în procesul decizional

Regulament privind mecanismul cooperării dintre Autorităţile Publice Locale comunei ХХХХХХ şi societatea civilă (proiect-model)

Îndrumător pentru participarea civică la procesul de luare a deciziilor

...........................................................................................................................................4

.................................................................................................. 6

........................................................... 11

........................................................................................................................ 17........................................................................................... 17

.............................................. 17

................................................................ 20..................................................... 21

.................................................................................... 21.................................................................. 23

............................................................................... 25

........................................................................................... 28

............................................................................................. 29

............................................................ 41

..................................... 46

Page 5: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

4

PREFAŢĂ

De ce este nevoie de transparenţă în procesul decizional?Din întreaga masă de legi şi actelor normative adoptate în Republica Moldova cele mai multe

dintre ele la nivel naţional sînt rezultatul iniţiativelor Guvernului, Preşedintelui sau deputaţilor, care au drept de iniţiativă legislativă. În aceste circumstanţe, proiectele de legi şi hotărîrile guver-nului sînt pregătite de obicei de către ministerele şi departamente care fac parte din el.

Lipsa de transparenţă în procesul adoptării numeroaselor legi şi actelor normative şi de po-sibilitate a societăţii de a influenţa deciziile luate de regulă conduce la înstrăinarea cetăţenilor de guvern şi de activitatea sa, iar uneori provoacă răbufniri de nemulţumire deschisă.

Reprezentanţii statului, aleşi sau numiţi, de multe ori îşi consideră poziţia ca o garanţie a dreptului necondiţionat de a lua decizii proprii indiferent de reacţia societăţii la acestea.

Absenţa sau imitarea consultărilor cu publicul fac ca realizarea deciziei luate să fie una dificilă şi costisitoare. În acelaşi timp, de regulă, decizia luată în secret poartă în sine consecinţe social-economice negative, neutralizarea cărora necesită mijloace suplimentare:

Schema ce ilustrează că tendinţa de a evita consultarea şi participarea publicului la adoptarea deciziilor costă mai scump decît respectarea principiilor participative.

Dezvoltarea parteneriatului social nu este posibilă fără dezvoltarea instituţiilor democratice ale societăţii, una din cele mai importante fiind publicitatea, adică deschiderea informaţională a statului, transparenţa proceselor de guvernare statală şi de luare a deciziilor.

Cu toate acestea, înţelegerea faptului că deciziile puterii vor fi executate numai atunci cînd sînt înţelese şi aprobate de către societate a condus unii politicieni din Moldova să adopte meca-nismele legislative pentru asigurarea transparenţei procesului luării deciziilor. În Moldova, acest proces a avut loc treptat. Primele iniţiative legislative de asigurare a transparenţei procesului legislativ (1998-1999) au fost respinse de Parlament. Mai tîrziu, în decembrie 2005, parlamentul a adoptat în calitate de hotărîre Conceptul de cooperare între Parlament şi societatea civilă. Imple-mentarea acestui mecanism în anii 2006 - 2009 a decurs destul de bine şi a demonstrat eficacitatea mecanismelor propuse. În cadrul implementării a devenit clar că procesul de participare trebuie

Participarea la luarea deciziilor

Implementare

Identificarea problemei şi planificarea

Decizie unilaterală

Identificarea problemei şi planificarea

Implementare

Începereaproiectului

Începereaproiectului

Decizie adoptată

Modul de adoptare

Modul de adoptare a deciziei: unilateral sau cu participare multilaterală?

proiect Sfîrşit de

proiect Sfîrşit de

Page 6: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

5

să includă etapele iniţiale de pregătire a documentelor, adică discutarea proiectelor elaborate în ministere şi departamente. Respectiv, în noiembrie 2008 a fost adoptată o Lege privind transpa-renţa procesului decizional, care include obligaţiile atît a autorităţilor executive centrale cît şi celor locale şi ale societăţii civile în realizarea unui dialog permanent cu privire la deciziile luate.

De ce implementarea transparenţei în luarea deciziilor ar trebui să fie atrăgătoare pentru au-

torităţi?

· Transparenţa permite restaurarea şi dezvoltarea încrederii între public şi autorităţi;· Ea ajută administraţia să identifice mai rapid şi eficient nevoile societăţii;· Mai uşor se ajunge la un consens în societate, ceea ce permite evitarea conflictelor;· Procesul de implicare include şi identificarea locului, funcţiei, pe care le va avea soci-

etatea implicată în procesul de implementare a deciziilor.

Perioada ulterioară intrării în vigoare a legii a arătat că implementarea procesului transparent de luare a deciziilor nu este unul uşor. De multe ori vedem o simulare a realizării legii, iar multe autorităţi, în special locale, pur si simplu nu o cunosc. Această broşură este publicată pentru a familiariza autorităţile şi societatea cu legile în vigoare şi responsabilităţile în domeniul creării condiţiilor pentru participarea eficientă a publicului la procesul de luare a deciziilor.

Sperăm că această publicaţie va ajuta la implicarea societăţii în procesul decizional în Mol-dova, dezvoltarea parteneriatului dintre stat şi societate, şi, prin urmare, la integrarea ţării în comunitatea europeană şi mondială.

„Eco-TIRAS” - Asociaţia Internaţională Ecologică o Păstrătorilor Rîului”

Page 7: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

6

Hotărîrea Parlamentuluipentru aprobarea Strategiei dezvoltării societăţii

civile în anii 2009–2011Nr. 267 din 11.12.2008

Publicat: 13.01.2009 în Monitorul Oficial Nr. 1-2, art. Nr: 11     

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre. Art.1. – Se aprobă Strategia dezvoltării societăţii civile în anii 2009–2011, expusă în anexă. Art.2. – Guvernul: a) în cooperare cu organizaţiile neguvernamentale, în termen de 4 luni: - va elabora şi va aproba un plan de acţiuni pentru implementarea Strategiei; - va prezenta Parlamentului proiectele de acte legislative prevăzute în Strategie; b) va prezenta anual, pînă la data de 15 martie, Parlamentului raport despre executarea prevederilor Strategiei. Art.3. – Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi va exercita controlul asupra executării prezentei hotărîri. Art.4. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării. PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU Nr.267-XVI. Chişinău, 11 decembrie 2008.

Anexă

STRATEGIA dezvoltării societăţii civile în anii 2009–2011

A. Dispoziţii generaleSocietatea civilă din Republica Moldova se află în proces de tranziţie spre o prezenţă

instituţională durabilă în dezvoltarea naţională şi cea locală. Organizaţiile societăţii civile (OSC) se afirmă tot mai vizibil ca partener plenipotenţiar în colaborarea cu autorităţile publi-ce şi cu mediul de afaceri atît la nivel naţional, cît şi pe plan local. Situaţia este influenţată, pe de o parte, de profesionalismul, deschiderea şi implicarea activă a OSC din diverse domenii în soluţionarea problemelor cu care se confruntă statul, iar pe de altă parte, de necesitatea implementării standardelor europene care presupun o implicare activă a societăţii civile în procesul de luare a deciziilor.

În Republica Moldova sînt înregistrate peste 8000 de organizaţii neguvernamentale, cu diferite domenii de activitate, număr impunător care, la prima vedere, poate fi tratat drept in-dicator vizibil al gradului de participare a cetăţenilor. Din acest număr însă doar o mică parte sînt organizaţii active, majoritatea activînd în localităţi urbane şi concentrîndu-şi eforturile în special asupra problemelor de importanţă naţională, mai puţin asupra celor de importanţă locală. OSC nu sînt finanţate de către stat, depinzînd astfel de resurse financiare alternative, în special din partea donatorilor internaţionali.

Domeniile de implicare a OSC trebuie să ţină în mod prioritar de elaborarea cadrului

Page 8: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

7

legislativ, a politicilor de monitorizare şi de promovare a serviciilor sociale, precum şi de consolidarea capacităţilor de advocacy şi lobby, care sînt indispensabile evoluţiei şi conso-lidării societăţii civile, afirmării ei în calitate de partener al administraţiei publice într-un stat democratic de drept. Este necesară, totodată, consolidarea eforturilor pentru dezvoltarea unei culturi a comunicării, a participării şi a interacţiunii eficiente între sectorul asociativ şi administraţia publică atît de nivel naţional, cît şi de nivel local.

B. Valorile şi principiile cooperării şi ale relaţiilor dintre administraţia publică şi societatea civilă în contextul prezentei strategii

Reprezentanţii OSC şi ai autorităţilor publice împărtăşesc următoarele valori şi acceptă pentru cooperare următoarele principii:

Activitatea civicăPrin activitate civică, în acest context, se subînţelege participarea voluntară, din proprie

iniţiativă, a cetăţenilor la viaţa publică şi la procesul de soluţionare a problemelor în cadrul comunităţii locale, ceea ce reprezintă un component esenţial al unei societăţi democrate. Au-torităţile publice susţin activitatea civică prin crearea unui cadru legal favorabil, prin infor-marea opiniei publice despre activităţile lor, prin implicarea OSC în procesul de planificare şi de implementare a deciziilor.

Participarea OSC sînt reprezentante ale diferitelor valori şi interese împărtăşite de mem-brii societăţii. Prin intermediul acestor organizaţii cetăţenii sînt informaţi şi îşi pot exprima opiniile cu privire la deciziile propuse. Prin iniţierea unui dialog cu opinia publică şi prin examinarea propunerilor generate în cadrul audierilor publice autorităţile publice contribuie la creşterea nivelului de înţelegere şi de implicare a publicului, la îmbunătăţirea legitimităţii statului.

Respectul reciprocOSC şi autorităţile publice au diferite roluri, complementare, în procesul de dezvoltare şi

de implementare a politicilor. Autorităţile publice respectă dreptul OSC de a-şi stabili propri-ile obiective şi de a desfăşura activităţi în conformitate cu Constituţia ţării.

ParteneriatulParteneriatele dintre OSC şi autorităţile publice permit acestora să colaboreze efectiv şi

să stabilească responsabilităţile astfel încît problemele din societate să fie soluţionate cît mai eficient. Autorităţile publice înţeleg importanţa implicării OSC în soluţionarea problemelor comunităţilor locale, contribuind la dezvoltarea mecanismelor de colaborare existente.

Responsabilitatea şi răspundereaAcţionînd în interesul public, atît OSC, cît şi autorităţile publice manifestă deschidere,

responsabilitate şi răspundere pentru activităţile desfăşurate şi pentru utilizarea resurselor.Independenţa politică a iniţiativelor civiceÎn limitele stabilite de legislaţie, OSC sînt libere şi independente în stabilirea scopurilor,

în luarea deciziilor şi în desfăşurarea activităţilor. Dezvoltarea durabilă şi echilibratăÎn activităţile lor şi în cadrul cooperării, OSC şi autorităţile publice pornesc de la princi-

piul dezvoltării durabile şi echilibrate.Tratamentul egal şi echidistantOSC şi autorităţile publice respectă principiul accesului egal al tuturor cetăţenilor şi al

asociaţiilor acestora la posibilitatea de a participa la viaţa publică.Dezvoltarea regională şi locală

Page 9: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

8

OSC şi autorităţile publice înţeleg importanţa participării la dezvoltare şi a parteneriate-lor pentru dezvoltare regională şi locală.

C. Priorităţile strategice

I. Instituţionalizarea cadrului de consultanţă, de monitorizare şi de evaluare a politicilor publice

Republica Moldova construieşte o societate democratică, bazată, pe lîngă mul-te alte principii, şi pe cel al democraţiei participative, în care cetăţeanul este su-biectul proceselor sociale şi politice. Este de neconceput o societate civilă fără consultanţa şi participarea cetăţenilor (prin formele organizate ale societăţii civile) la pro-cesul de definire, elaborare, monitorizare, evaluare şi de implementare a politicilor publice. Obiective

1. Crearea unor mecanisme formale şi neformale de implicare a societăţii civile în proce-sele de definire, elaborare, monitorizare şi de evaluare a politicilor.

2. Dezvoltarea mecanismelor existente, adoptarea unor noi măsuri de garantare a transparenţei activităţii atît a ramurii legislative, cît şi a celei executive la toate nivelele, de la Parlament şi Guvern pînă la consiliile raionale, locale şi la primării.

3. Determinarea modelelor de consultanţă cu OSC, precum şi a modalităţilor de partici-pare la elaborarea, monitorizarea, evaluarea şi implementarea politicilor publice. Includerea reprezentanţilor OSC în grupurile de lucru pentru dezbaterea proiectelor de strategii, de pro-grame naţionale şi de planuri de acţiuni în cadrul procesului de monitorizare a implementării lor.

4. Crearea unor mecanisme eficiente formale şi neformale pentru organizarea de consultanţe cu societatea civilă pe problemele integrării europene, în conformitate cu Progra-mul de cooperare, cu principiile generale şi cu standardele minime de consultanţă adoptate la nivelul Uniunii Europene.

5. Susţinerea şi îmbunătăţirea practicii pozitive de participare a reprezentanţilor OSC la parteneriatul regional pentru dezvoltare, inclusiv la parteneriatul cu organizaţii neguverna-mentale din regiunea de est a Republicii Moldova, precum şi implicarea organizaţiilor negu-vernamentale din regiunea transnistreană în procesele de consultare şi de luare a deciziilor la nivel naţional.

6. Consolidarea supremaţiei legii şi încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar prin aplica-rea consecventă a legilor şi a reglementărilor privind informarea publicului despre activitatea instituţiilor care prestează servicii publice.

7. Promovarea organizaţiilor umbrelă şi a reţelelor din sectorul asociativ pentru a re-prezenta interesele membrilor acestora fără a prejudicia dreptul OSC de a se autoreprezenta

Acţiuni1. Responsabilizarea autorităţilor publice de plasarea informaţiilor referitoare la crearea

de politici şi la structura autorităţii administraţiei publice centrale pe site-urile instituţiilor respective.

2. Responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice de elaborarea acordurilor de co-laborare cu societatea civilă, în special a planurilor de acţiuni concrete cu OSC.

3. Organizarea formală a procesului de consultare a OSC în contextul elaborării de politici.4. Elaborarea mecanismelor şi a măsurilor prin care să se asigure transparenţa decizională

şi participarea OSC la dezbaterea proiectelor de acte legislative şi normative.

Page 10: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

9

5. Evaluarea posibilităţii de constituire pe lîngă Guvern a unei structuri abilitată cu efec-tuarea interacţiunii cu societatea civilă, capabilă să susţină cooperarea instituţiilor publice cu societatea civilă.

6. Perfecţionarea mecanismului de cooperare dintre Parlament şi OSC şi consfinţirea legislativă a unor astfel de mecanisme la nivel de Guvern, de autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.

7. Îmbunătăţirea cooperării şi conştientizarea procesului de dezvoltare a societăţii civile de către autorităţile publice centrale şi locale, de către organele responsabile de înregistrarea OSC.

II. Crearea unui cadru legal şi fiscal favorabil dezvoltării durabile a sectorului asociativ

Sînt deosebit de necesare: identificarea, elaborarea şi implementarea unor acţiuni deperfecţionare a cadrului juridic pentru activitatea organizaţiilor neguvernamentale.

Obiective1. Crearea unor mecanisme de garantare a accesului echilibrat şi transparent la toate cele

3 surse interne de finanţare a OSC: serviciile prestate de OSC şi de antreprenoriatul social, finanţarea publică şi filantropia.

2. Promovarea şi încurajarea responsabilităţii şi transparenţei în funcţionarea organizaţiilor neguvernamentale şi stimularea principiilor democratice în funcţionarea internă a organizaţiilor. Acţiuni

1. Elaborarea şi adoptarea unui pachet de acte normative cu privire la acordarea de subvenţii, la contractarea de servicii, la comanda socială, la oferirea de granturi organizaţiilor necomerciale de utilitate publică pentru acordarea anumitor servicii sociale, la standardele contabilităţii şi ale raportării către fisc pentru organizaţiile necomerciale, cu toate atributele necesare, cum ar fi criteriile de selectare a organizaţiilor, tipurile de servicii, standardele de calitate, mecanismul de realizare, de monitorizare etc.

2. Elaborarea şi adoptarea unui pachet de acte legislative menite să reglementeze posi-bilitatea contribuabililor de a direcţiona un anumit procent din impozitul pe venit datorat statului spre organizaţiile de utilitate publică.

3. Evaluarea posibilităţii de constituire a Fondului Naţional pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

4. Eficientizarea şi sporirea accesibilităţii politicilor de deducere a donaţiilor. Definirea clară a procedurii de deducere pentru contribuabilul persoană fizică şi juridică. Definirea clară a noţiunilor: donaţie, grant, subvenţie, ajutor umanitar, filantropie şi sponsorizare în legislaţia fiscală, modificarea sau abrogarea Legii cu privire la filantropie şi sponsorizare şi, după caz, adoptarea unui nou act legislativ în acest domeniu.

5. Definirea bazei de impozitare a sectorului necomercial şi stabilirea facilităţilor fiscale.6. Definirea noţiunii de antreprenoriat social, stabilirea facilităţilor fiscale pentru acest

gen de activitate şi crearea de premise băncilor şi agenţiilor de microcreditare pentru oferirea de credite în condiţii avantajoase organizaţiilor care iniţiază întreprinderi sociale de încadra-re în cîmpul muncii a persoanelor defavorizate.

7. Perfecţionarea cadrului legal care reglementează activitatea fundaţiilor, inclusiv a ce-lor comunitare, în scopul simplificării procedurii de înregistrare şi al facilitării dezvoltării lor. Definirea şi reglementarea în cadrul legal a noţiunii de fond de rezervă.

8. Asigurarea accesului la registrul public al organizaţiilor neguvernamentale, inclusiv al

Page 11: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

10

organizaţiilor care deţin statutul de utilitate publică şi al organizaţiilor acreditate în prestarea de servicii concesionate sau eligibile pentru achiziţii publice.

9. Revizuirea cadrului legal în vederea clasificării şi definirii organizaţiilor necomerciale constituite în beneficiul public şi a organizaţiilor constituite în beneficiul mutual al membri-lor lor.

10. Elaborarea şi adoptarea unui cadru legal cu privire la utilitatea publică care să stabilească, pentru organizaţiile pretendente la statutul de utilitate publică, suportul con-cret din partea statului şi exigenţele speciale referitor la conţinutul şi la calitatea servici-ilor prestate, la structura organelor de conducere şi de control, la evitarea conflictului de interese. Promovarea obligaţiei de transparenţă a OSC (rapoarte anuale către beneficiari), funcţionarea organului de guvernare (componenţă şi competenţe distincte de cele ale execu-tivului organizaţiei), inclusiv pentru beneficiere de suport din partea statului.

III. Dezvoltarea spiritului activ civic şi a voluntariatuluiVoluntariatul presupune activitate de interes public desfăşurată fără remunerare materi-

ală, din proprie iniţiativă de orice persoană fizică în folosul comunităţii şi al altor persoane. Atitudinea faţă de voluntariat este o problemă serioasă, fiindcă societatea nu sesizează

importanţa lui. Motivele pentru care cetăţenii nu se implică în acţiuni de voluntariat ţin de aspecte materiale, de valori, fiind generate de insuficienţa informaţiei.

Activitatea de voluntariat este un factor important al compensării insuficienţei acţiunilor guvernamentale sau a lipsei de funcţionalitate a pieţelor de servicii. Activitatea de voluntariat compensează de asemenea deficitul de buget, reduce cheltuielile statului, contribuie la des-centralizarea şi debirocratizarea procesului de prestare a serviciilor, produce efecte pozitive vizibile asupra mediului economic şi mediului infracţional.

Analiza economică a valorii activităţii de voluntariat deschide perspectiva justificării introducerii politicilor de stimulare a voluntariatului.

Obiective1. Elaborarea politicilor cu privire la voluntariat.2. Dezvoltarea unui model de recunoaştere instituţională a voluntariatului ca parte a unui

instrument complex de aplicare a legislaţiei cu privire la voluntariat.3. Recunoaşterea importanţei rolului OSC în formarea şi certificarea deprinderilor sociale

şi profesionale.4. Promovarea implicării pe bază de voluntariat a cetăţenilor în identificarea soluţiilor

pentru problemele aflate pe agenda publică.Acţiuni1. Elaborarea şi discutarea cadrului legal cu privire la voluntariat de către OSC şi auto-

rităţile publice.2. Promovarea voluntariatului la nivel de Parlament, aplicîndu-se analiza cost–beneficiu

a politicilor în acest domeniu.3. Crearea unui grup de lucru şi de comunicare la nivelul autorităţilor publice centrale

abilitate şi al OSC pentru elaborarea de concepte şi de proiecte de acte normative menite să ducă la implementarea politicilor în domeniul voluntariatului, inclusiv la protecţia socială a voluntarilor.

4. Elaborarea de prevederi legislative pentru protejarea socială a voluntarilor. 5. Implicarea instituţiilor de învăţămînt superior în procesul de motivare a tinerilor pen-

tru practicarea activităţilor de voluntariat care să le dezvolte abilităţi profesionale.6. Elaborarea şi promovarea unui cod de bune practici pentru consultanţă şi idei în do-

Page 12: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

11

meniul voluntariatului.7. Acordarea de credite organizaţiilor necomerciale care dezvoltă programe de volunta-

riat pentru contractarea de servicii sociale şi pentru dobîndirea statutului de utilitate publică.8. Organizarea anuală a Săptămînii naţionale a voluntariatului pentru încurajarea cetăţe-

nilor în a face voluntariat şi pentru recrutarea de voluntari.9. Organizarea anuală a Festivalului voluntarilor pentru recunoaşterea meritelor acestora.10. Organizarea anuală a Conferinţei naţionale a voluntariatului pentru comunicare la

nivel internaţional şi naţional, pentru discutarea politicilor şi monitorizarea implementării strategiei, legii, actelor normative etc.

11. Asigurarea participării OSC la managementul voluntariatului şi la implementarea programelor de promovare a voluntariatului.

Lege privind transparenţa în procesul decizionalNr. 239 din 13.11.2008

Publicat 05.12.2008 în Monitorul Oficial Nr. 215-217,  art. 798.  

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1. Obiectul de reglementare Prezenta lege stabileşte normele aplicabile pentru asigurarea transparenţei în procesul

decizional din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, altor autorităţi pu-blice şi reglementează raporturile lor cu cetăţenii, cu asociaţiile constituite în corespundere cu legea, cu alte părţi interesate în vederea participării la procesul decizional.

Articolul2. Noţiuni În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:asociaţie constituită  în corespundere cu  legea – asociaţie constituită în condiţiile legii

sau asociaţie de cetăţeni neformală, creată pentru a exprima, a propune şi a promova intere-sele comune ale membrilor săi;

audiere  publică – întrunire în cadrul căreia autorităţile publice care cad sub incidenţa prezentei legi consultă opinia cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate referitor la un proiect de decizie supus discuţiilor;

cetăţean – persoană fizică care deţine cetăţenia Republicii Moldova, precum şi cetăţean străin sau apatrid, cu excepţiile stabilite de lege;

consultare  publică – comunicare reciprocă între cetăţeni, asociaţii constituite în core-

Page 13: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

12

spundere cu legea, alte părţi interesate, pe de o parte, şi autorităţile publice care cad sub incidenţa prezentei legi, pe de altă parte, în rezultatul căreia ambele părţi sînt informate şi pot influenţa procesul decizional;

decizie – act juridic adoptat de autorităţile publice care cad sub incidenţa prezentei legi;dezbatere  publică – modalitate de consultare a opiniei publice, în cadrul căreia este

argumentată necesitatea de a adopta proiectul de decizie supus consultării şi sînt prezentate opiniile divergente, iar cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte părţi interesate pot prezenta recomandări pe marginea proiectului de decizie;

parte interesată – cetăţeni, asociaţii constituite în corespundere cu legea, persoane juri-dice de drept privat, care vor fi afectaţi, ar putea fi afectaţi de adoptarea deciziei şi care pot influenţa procesul decizional;

proces decizional – procedură de elaborare şi de adoptare a deciziilor de către autorităţile publice care cad sub incidenţa prezentei legi;

recomandare – orice sugestie, propunere sau opinie cu caracter consultativ, exprimată verbal sau în scris de cetăţeni, de asociaţiile constituite în corespundere cu legea, de alte părţi interesate pe marginea proiectelor de decizii elaborate;

transparenţă  – oferirea, în vederea informării în mod deschis şi explicit, de către autorităţile publice care cad sub incidenţa prezentei legi a tuturor informaţiilor privind acti-vitatea lor şi consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate în procesul de elaborare şi de adoptare a deciziilor.

Articolul 3. Domeniul de aplicare al prezentei legi(1) Domeniul de aplicare al prezentei legi îl constituie totalitatea raporturilor juridice,

stabilite în cadrul procesului decizional, dintre cetăţeni, asociaţii constituite în corespundere cu legea, alte părţi interesate, pe de o parte, şi autorităţile publice, pe de altă parte.

(2) Sub incidenţa prezentei legi cad: a) autorităţile publice centrale: Parlamentul şi autorităţile create de acesta (Agenţia

Naţională pentru Protecţia Concurenţei, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Comi-sia Electorală Centrală, Comisia Naţională a Pieţei Financiare etc.), Preşedintele Republicii Moldova, Guvernul, ministerele, serviciile publice desconcentrate ale acestora, alte autorităţi administrative centrale şi autorităţi de reglementare (Agenţia Naţională pentru Reglementa-re în Energetică, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică etc.);

b) autorităţile administraţiei publice locale: consiliile locale (săteşti, comunale, orăşeneşti, municipale, raionale), primarii satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor), preşedinţii raio-anelor, serviciile publice descentralizate şi instituţiile de interes local.

(3) Sub incidenţa prezentei legi cad, de asemenea, persoanele juridice de drept public şi privat care gestionează şi utilizează mijloace financiare publice.

(4) Autorităţile publice vor consulta cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte părţi interesate în privinţa proiectelor de acte legislative, administrative care pot avea impact social, economic, de mediu (asupra modului de viaţă şi drepturilor omului, asu-pra culturii, sănătăţii şi protecţiei sociale, asupra colectivităţilor locale, serviciilor publice).

(5) Prevederile prezentei legi nu se aplică în procesul de elaborare a deciziilor şi de desfăşurare a şedinţelor din cadrul autorităţilor publice la

Articolul 4. Scopul prezentei legiPrezenta lege are drept scop:a) să asigure informarea multilaterală asupra procesului decizional din cadrul autorităţilor

publice;

Page 14: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

13

b) să asigure participarea directă a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional;

c) să eficientizeze procesul decizional în cadrul autorităţilor publice; d) să sporească gradul de răspundere al autorităţilor publice faţă de cetăţeni şi societate;e) să stimuleze participarea activă a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere

cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional;f) să asigure transparenţa activităţii autorităţilor publice.Articolul 5. Principiile transparenţei procesului decizionalTransparenţa în procesul decizional se bazează pe următoarele principii:a) informarea, în modul stabilit, a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere

cu legea, a altor părţi interesate despre iniţierea elaborării deciziilor şi despre consultarea publică pe marginea proiectelor de decizii respective;

b) asigurarea de posibilităţi egale pentru participarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate la procesul decizional.

Articolul 6. Drepturile părţilor interesate Cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte părţi interesate au dreptul:a) să participe, în condiţiile prezentei legi, la orice etapă a procesului decizional;

b) să solicite şi să obţină informaţii referitoare la procesul decizional, inclusiv să primească proiectele de decizii însoţite de materialele aferente, în condiţiile Legii privind accesul la informaţie;

c) să propună autorităţilor publice iniţierea elaborării şi adoptării deciziilor;d) să prezinte autorităţilor publice recomandări referitoare la proiectele de decizii supuse

discuţiilor.Articolul 7. Obligaţiile autorităţilor publiceAutorităţile publice sînt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asi-

gurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, inclusiv prin:

a) diseminarea informaţiei referitoare la programele (planurile) anuale de activitate prin plasarea acestora pe pagina web oficială a autorităţii publice, prin afişarea lor la sediul ace-steia într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau prin difuzarea lor în mass-media centrală sau locală, după caz;

b) informarea, în modul stabilit, asupra organizării procesului decizional;c) instituţionalizarea mecanismelor de cooperare şi de parteneriat cu societatea;d) recepţionarea şi examinarea recomandărilor cetăţenilor, asociaţiilor constituite în co-

respundere cu legea, ale altor părţi interesate în scopul utilizării lor la elaborarea proiectelor de decizii;

e) consultarea opiniei tuturor părţilor interesate de examinarea proiectelor de decizii, conform prezentei legi.

Capitolul II Transparenţa procesului de elaborare a deciziilor

Articolul 8. Etapele asigurării transparenţei Etapele principale ale asigurării transparenţei procesului de elaborare a deciziilor sînt:a) informarea publicului referitor la iniţierea elaborării deciziei;b) punerea la dispoziţia părţilor interesate a proiectului de decizie şi a materialelor afe-

Page 15: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

14

rente acestuia;c) consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi

interesate;d) examinarea recomandărilor cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu le-

gea, altor părţi interesate în procesul de elaborare a proiectelor de decizii;e) informarea publicului referitor la deciziile adoptate.Articolul 9. Anunţul referitor la iniţierea elaborării deciziei (1) La iniţierea procesului de elaborare a deciziei, autoritatea publică va plasa, cu cel

puţin 15 zile lucrătoare pînă la examinarea deciziei, anunţul respectiv pe pagina web oficială, îl va expedia prin intermediul poştei electronice părţilor interesate, îl va afişa la sediul său într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau îl va difuza în mass-media centrală sau locală, după caz.

(2) Anunţul referitor la iniţierea elaborării deciziei va conţine, în mod obligatoriu:a) argumentarea necesităţii de a adopta decizia;b) termenul-limită, locul şi modalitatea în care cetăţenii, asociaţiile constituite în core-

spundere cu legea, alte părţi interesate pot avea acces la proiectul de decizie şi pot prezenta sau expedia recomandări;

c) datele de contact ale persoanelor responsabile de recepţionarea şi examinarea recomandărilor.

Articolul 10. Accesul la proiectele de deciziiAutoritatea publică asigură accesul la proiectele de decizii şi la materialele aferente ace-

stora în modul stabilit de lege.Articolul 11. Consultarea părţilor interesate (1) Consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi

interesate se asigură de către autoritatea publică responsabilă de elaborarea proiectului de decizie prin următoarele modalităţi: dezbateri publice, audieri publice, sondaj de opinie, re-ferendum, solicitarea opiniilor experţilor în domeniu, crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanţilor societăţii civile.

(2) Consultarea se efectuează: a) la iniţiativa autorităţii publice responsabile de elaborarea proiectului de decizie;b) la iniţiativa unei alte autorităţi publice, conform competenţei;c) la propunerea cetăţeanului, asociaţiei constituite în corespundere cu legea, altei părţi

interesate.(3) Procedurile de consultare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu

legea, a altor părţi interesate se stabilesc de Parlament, de Preşedintele Republicii Moldova şi, respectiv, de Guvern.

Articolul 12. Recepţionarea şi examinarea recomandărilor (1) Recomandările cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor

părţi interesate vor fi recepţionate de către autoritatea publică responsabilă de elaborarea proiectului de decizie în modul următor:

a) recomandările în formă verbală şi scrisă, prezentate în cadrul consultărilor vor fi re-flectate în procesele-verbale ale şedinţelor respective, perfectate în modul stabilit;

b) recomandările în formă scrisă, primite în mod individual vor fi înregistrate conform legislaţiei.

(2) Termenul de prezentare a recomandărilor asupra proiectelor de decizii va constitui cel mult 15 zile lucrătoare din data mediatizării anunţului referitor la iniţierea elaborării deciziei, cu posibilitatea extinderii acestui termen, după caz.

Page 16: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

15

3) Recomandările se examinează de către autoritatea publică responsabilă de elaborarea proiectului de decizie.

(4) Autoritatea publică va întocmi un dosar privind elaborarea proiectului de decizie, care va conţine procesele-verbale privind consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate, recomandările parvenite şi sinteza acestora. Do-sarul privind elaborarea proiectului de decizie este accesibil pentru toţi cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte părţi interesate.

(5) Sinteza recomandărilor parvenite se va plasa pe pagina web oficială a autorităţii pu-blice, se va afişa la sediul acesteia într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau se va difuza în mass-media centrală sau locală, după caz.

(6) Proiectul de decizie se transmite spre examinare împreună cu sinteza recomandărilor(7) În cazul în care cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte părţi

interesate nu prezintă recomandări în termenul stabilit, iar autoritatea publică, în mod mo-tivat, nu consideră necesară organizarea de consultări, proiectul de decizie poate fi supus procedurii de adoptare.

Capitolul III Transparenţa procesului de adoptare a deciziilor

Articolul 13. Participarea la şedinţele publice(1) Şedinţele din cadrul autorităţilor publice privind luarea de decizii sînt publice, cu

excepţia cazurilor prevăzute de lege. (2) Anunţul referitor la desfăşurarea şedinţei publice va fi plasat pe pagina web oficială

a autorităţii publice, va fi expediat prin intermediul poştei electronice părţilor interesate, va fi afişat la sediul autorităţii publice într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau va fi difuzat în mass-media centrală sau locală, după caz, conţinînd data, ora şi locul desfăşurării şedinţei publice, precum şi ordinea de zi a acesteia.

(3) Persoanele interesate vor participa la şedinţele publice în limita locurilor disponibile din sala de şedinţe şi în ordinea prioritară stabilită de persoana care prezidează şedinţa, luîn-du-se în considerare interesul cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, al altor părţi interesate faţă de subiectul şedinţei publice.

(4) Transparenţa procesului decizional în cazul Parlamentului se asigură în conformitate cu regulamentul de funcţionare al acestuia.

(5) Împiedicarea accesului la şedinţele publice ale autorităţilor publice sau compromi-terea procesului decizional prin tăinuirea informaţiei de interes public ori prin denaturarea acesteia se sancţionează conform legii.

Articolul 14. Adoptarea deciziilor în regim de urgenţă(1) În cazul situaţiilor excepţionale, al căror regim este stabilit de lege, proiectele de

decizii urgente pot fi supuse elaborării şi adoptării fără respectarea etapelor prevăzute de prezenta lege.

(2) Argumentarea necesităţii de a adopta decizia în regim de urgenţă fără consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate va fi adusă la cunoştinţa publicului în termen de cel mult 10 zile de la adoptare, prin plasare pe pagina web a autorităţii publice, prin afişare la sediul acesteia într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau prin difuzare în mass-media centrală sau locală, după caz.

Page 17: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

16

Articolul 15. Informarea publicului referitor la deciziile adoptateAutorităţile publice vor asigura accesul la deciziile adoptate prin plasarea acestora pe

pagina web oficială, prin afişare la sediul lor într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau prin difuzare în mass-media centrală sau locală, după caz, precum şi prin alte modalităţi stabilite de lege.

Articolul 16. Rapoartele privind transparenţa în procesul decizional(1) Autorităţile publice vor întocmi şi vor aduce la cunoştinţa publicului rapoarte anuale

privind transparenţa în procesul decizional, care vor conţine:a) numărul deciziilor adoptate de autoritatea publică respectivă pe parcursul anului de

referinţă;b) numărul total al recomandărilor recepţionate în cadrul procesului decizional;c) numărul întrunirilor consultative, al dezbaterilor publice şi al şedinţelor publice orga-

nizate;d) numărul cazurilor în care acţiunile sau deciziile autorităţii publice au fost contestate

pentru nerespectarea prezentei legi şi sancţiunile aplicate pentru încălcarea prezentei legi.(2) Raportul anual privind transparenţa în procesul decizional va fi făcut public în

condiţiile legii nu mai tîrziu de sfîrşitul trimestrului I al anului imediat următor anului de referinţă.

Capitolul IV Dispoziţii finale şi tranzitorii

Articolul 17. Intrarea în vigoare a prezentei legiPrezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicăriiArticolul 18. Organizarea executării prezentei legiGuvernul, în termen de 3 luni:a) va înainta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în

concordanţă cu prezenta lege;b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;c) va elabora şi va adopta actele normative necesare executării prezentei legi.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU Nr.239-XVI. Chişinău, 13 noiembrie 2008.

Page 18: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

17

Extrase din legislaţia Republicii Moldova, relatată la participarea publiculuiîn luare deciziilor

Lege cu privire la GuvernNr. 64 din 31.05.1990

Publicat 26.09.2002 în Monitorul Oficial Nr. 131-133, art. 1018

Articolul 2. Principiile de bază ale activităţii GuvernuluiÎn activitatea sa Guvernul: … 2) porneşte de la principiile democraţiei, legalităţii şi utilităţii sociale;3) asigură colegialitatea şi răspunderea personală a membrilor Guvernului în procesul

elaborării, adoptării şi realizării hotărîrilor;31) asigură transparenţa în procesul elaborării şi adoptării hotărîrilor, dispoziţiilor şi

ordonanţelor; ...

Articolul 25. Şedinţele Guvernului Şedinţele Guvernului sînt publice. La ele pot participa şi alte persoane, în conformitate

cu legislaţia. La decizia Prim-ministrului, şedinţele pot fi închise. Guvernul asigură transparenţa activităţii sale. În acest scop, Guvernul, din ofi-

ciu sau la iniţiativa cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate, dispune, în conformitate cu legea, consultarea publică a pro-iectelor de acte ale Guvernului care pot avea impact economic, de mediu şi social (asu-pra modului de viaţă şi drepturilor omului, asupra culturii, sănătăţii şi protecţiei socia-le, asupra colectivităţilor locale, serviciilor publice). Guvernul plasează pe pagina web oficială stenogramele şedinţelor sale publice şi alte acte vizînd activitatea executivului.

Lege pentru adoptarea Regulamentului ParlamentuluiNr. 797 din 02.04.1996

Publicat 07.04.2007 în Monitorul Oficial Nr. 50,  art. Nr. 237

Articolul 19. Atribuţiile preşedintelui comisiei permanente Preşedintele comisiei permanente: g) în caz de necesitate, atrage alte persoane la lucrările comisiei;

Articolul 24. Caracterul public al şedinţelor comisiilor permanente(1) Şedinţele comisiilor sînt publice. (2) La şedinţele publice ale comisiei pot fi prezenţi reprezentanţi ai mijloacelor de infor-

mare în masă acreditaţi la Parlament. Informaţiile oficiale despre lucrările comisiei se dau publicităţii şi se plasează pe web site-ul Parlamentului.

(3) Comisia poate hotărî, la propunerea unuia din membrii săi, ca şedinţa ei să se desfăşoare în mod închis în cazul în care dezbaterea publică a chestiunilor poate să prejudi-cieze măsurile de protecţie a cetăţenilor sau siguranţa naţională.

Page 19: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

18

Articolul 26. Participarea altor persoane la şedinţele comisiilor permanente(1) Comisia poate invita la şedinţele sale persoane interesate şi specialişti din partea

unor autorităţi ale administraţiei publice, organizaţii specializate, reprezentanţi ai părţilor interesate, precum şi specialişti din Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului şi din secre-tariatele comisiilor permanente.

(2) Persoanele prevăzute la alin.(1) pot lua cuvînt la şedinţa comisiei şi pot răspunde la întrebări.

Articolul 27. Atribuţiile comisiilor permanente(2) În probleme ce ţin de domeniul lor de activitate, comisiile permanente pot fi consulta-

te de organele administraţiei publice, de alte organe sau întreprinderi, instituţii şi organizaţii, de alte părţi interesate. La finele şedinţei de consultare, comisiile permanente emit avize consultative cu titlu de recomandare.

(4) Comisiile permanente pot forma grupuri de lucru din experţi şi specialişti în materie, reprezentanţi ai părţilor interesate cu care se consultă în activitatea lor

(41) Pentru a facilita procesul de consultare publică a proiectelor de acte legislati-ve şi a propunerilor legislative, comisiile permanente întocmesc o listă a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate de domeniul lor de activita-te, care va fi modificată şi completată periodic, inclusiv la iniţiativa părţilor interesate.

Articolul 29. Prezentarea rapoartelor şi avizelor aprobate de comisiile permanente(2) Rapoartele şi avizele cuprind opinia majorităţii membrilor comisiei, părerea separată

a celorlalţi membri ai comisiei, precum şi rezultatele consultării publice.

Articolul 47. Condiţiile exercitării dreptului de iniţiativă legislativă şi subiecţii acestui drept (6) Proiectul de act legislativ şi propunerea legislativă se depun spre dezbatere împreună

cu o expunere a obiectivului, scopului, concepţiei viitorului act, a locului acestuia în legislaţia în vigoare, precum şi a efectelor sale social-economice şi de altă natură, potrivit cerinţelor Legii privind actele legislative nr.780-XV din 27 decembrie 2001. Se indică totodată per-soanele care au luat parte la elaborarea proiectului şi se anexează rezultatele expertizelor şi cercetărilor efectuate în cadrul elaborării, precum şi rezultatele consultării publice a proie-ctului. În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Articolul 48. Înregistrarea proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative (2) În cel mult 5 zile lucrătoare de la data includerii în procedura legislativă, proiectele

de acte legislative, propunerile legislative, precum şi documentele menţionate la art.47 alin(6) se plasează pe web site-ul Parlamentului.

Articolul 491. Organizarea de către comisia perma- nentă sesizată în fond a procedurilor de consultare publică(1) Comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte

legislative şi a propunerilor legislative cu părţile interesate prin organizarea de dezbateri şi

Page 20: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

19

audieri publice, prin intermediul altor proceduri de consultare stabilite de legislaţia cu privire la transparenţa în procesul decizional.

(2) Comisia permanentă sesizată în fond stabileşte procedura de consultare a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative ţinînd cont de caracterul proiectului, de preo-cuparea părţilor interesate pentru subiectul abordat, de alte aspecte relevante.

(3) În cazul organizării unor întruniri publice în scopul consultării, comisia permanentă sesizată în fond stabileşte regulile de organizare şi de desfăşurare a acestora.

(4) Comisia permanentă sesizată în fond dispune plasarea, conform legii, pe web-site-ul Parlamentului a sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional.

Articolul 52. Termenul pentru dezbaterea proiectelor de acte legislative şi propunerilor legislative de către comisia permanentă sesizată în fond Comisia permanentă sesizată în fond va dezbate proiectul actului legislativ şi propu-

nerea legislativă, asigurînd consultarea publică a acestora, în decurs de cel mult 60 de zile lucrătoare, dacă Biroul permanent nu va stabili un alt termen.

Articolul 57. Înscrierea proiectelor de acte legislative pe ordinea de zi şi transmiterea către deputaţi şi autori a raportului comisiei sesizate în fond şi a avizelor(1) Raportul comisiei permanente sesizate în fond însoţit de avizele celorlal-

te comisii care au dezbătut proiectul de act legislativ sau propunerea legislativă, re-zultatele consultării  publice, precum şi avizul Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului se transmit de către Direcţia documentare parlamentară a Aparatului Par-lamentului deputaţilor şi autorilor proiectului de act legislativ sau propunerii legislative.

(2) La şedinţa Biroului permanent, în care se examinează chestiunea privind înscrierea pe ordinea de zi a proiectului de act legislativ, comisia permanentă sesizată în fond prezintă:

a) scopurile, sarcinile şi concepţia proiectului, prognoza efectelor social-economice şi de altă natură ale acestuia, precum şi categoria legii;

b) lista autorilor care au participat la elaborarea proiectului; c) lista persoanelor sau organizaţiilor care au efectuat expertiza proiectului; d) fundamentarea economico-financiară a proiectului;e) avizul comisiei (comisiilor) permanente pe marginea proiectului;e1) rezultatele consultării publice a proiectului; ...

Articolul 100. Persoanele care pot asista la şedinţele Parlamentului(1) La şedinţele publice ale Parlamentului pot asista reprezentanţii misiunilor diplo-

matice, avocaţii parlamentari, reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă şi, după caz, funcţionari ai Aparatului Parlamentului, reprezentanţi ai părţilor interesate, precum şi alte persoane, în baza autorizaţiei sau invitaţiei, în condiţiile stabilite de Biroul permanent.

(2) Persoanele care asistă la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind eliminate din sală.

Page 21: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

20

Lege privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale

Nr. 317 din 18.07.2003Publicat 03.10.2003 în Monitorul Oficial Nr. 208-210, art. 783

Articolul 1. Sfera de reglementare (1) Prezenta lege stabileşte regulile de iniţiere, elaborare, avizare, con-

sultare publică, expertiză, redactare şi emitere a actelor normative ale Gu-vernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.

Articolul 28. Programele de elaborare (2) Programele de elaborare a proiectelor de acte normative cuprind denumirile actelor

care urmează a fi elaborate, domeniile ce urmează a fi reglementate, autorităţile, instituţiile şi persoanele care le vor elabora şi le vor consulta cu părţile interesate, termenele de prezentare, precum şi, după caz, referinţe la reglementările legislaţiei comunitare, alte momente legate de realizarea lor.

(3) La întocmirea programelor de elaborare a proiectelor de acte normative se iau în considerare prevederile ce ţin de organizarea executării actelor legislative, propunerile în acest sens ale subiectelor cu drept de iniţiere a acestora, ale instituţiilor ştiinţifice, precum şi propunerile cetăţenilor şi ale asociaţiilor lor.

Articolul 30. Modul de elaborare (5) Dacă în timpul elaborării proiectului de act normativ apar noi circumstanţe sau dacă

proiectul se elaborează din oficiu, ministerul, departamentul, alt organ care elaborează pro-iectul trebuie să determine ministerele, departamentele, alte organev şi părţi interesate în problemele abordate şi să le antreneze la elaborarea proiectului.

(7) La elaborarea proiectelor de acte normative pot fi antrenaţi specialişti din diverse domenii ale ştiinţei, instituţii ştiinţifice şi colaboratori ştiinţifici, reprezentanţi ai părţilor interesate, ori pot fi solicitaţi în bază de contract unii specialişti, comisii speciale, instituţii ştiinţifice, savanţi, inclusiv din străinătate.

Articolul 31. Termenul de elaborare(1) Proiectul de act normativ se elaborează în termen rezonabil, conform actului care îl

ordonă sau conform planului său de elaborare.(4) În termenele de elaborare se include şi timpul rezervat avizării, consultării publice şi

expertizei.

Articolul 32. Etapele principale ale elaborării(2) Elaborarea proiectului de act normativ include:a) examinarea propunerilor, documentarea şi luarea deciziei corespunzătoare;b) asigurarea tehnică, organizatorică şi financiară a procesului elaborării; c) determinarea conceptelor şi noţiunilor ce vor fi utilizate în proiect;d) întocmirea textului; e) fundamentarea;f) avizarea, consultarea publică şi expertiza;g) definitivarea.

Page 22: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

21

Articolul 33. Examinarea propunerilor, documentarea şi luarea deciziei corespunzătoare(3) Elaborarea proiectelor de acte normative va fi precedată, în funcţie de importanţa şi

de complexitatea acestora, de anunţarea părţilor interesate despre iniţierea elaborării şi de o activitate de documentare şi analiză ştiinţifică şi sociologică pentru cunoaşterea temeinică a realităţilor economico-sociale care urmează să fie reglementate, a istoricului legislaţiei din domeniu, a practicii de aplicare a actelor normative în vigoare, precum şi a reglementărilor similare din legislaţia străină, inclusiv cea comunitară.

Lege privind sistemul bugetar si procesul bugetarNr. 847 din 24.05.1996

(republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005,  

ediţie specială) Publicat : 23.05.2005 în Monitorul Oficial Nr. ed.spec

Articolul 15. Procedura de elaborare a bugetului de stat(3) Proiectul legii bugetare anuale se elaborează şi se adoptă în mod transparent, prin

consultarea lui cu părţile interesate.

Articolul 45. Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale(4) Elaborarea şi aprobarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează în

mod transparent, conform legislaţiei cu privire la transparenţa în procesul decizional.

Articolul 46. Bugetul asigurărilor sociale de stat(2) Repartizarea şi utilizarea mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat se

efectuează în condiţiile legislaţiei.

Articolul 48. Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală(2) Elaborarea proiectului fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală este res-

ponsabilitate a Guvernului şi se efectuează în mod transparent de către Ministerul Sănătăţii de comun acord cu Ministerul Finanţelor, în conformitate cu prevederile capitolului 1 al titlului II.

Lege privind actele legislativeNr. 780 din 27.12.2001

Publicat 14.03.2002 în Monitorul Oficial Nr. 36-38, art.  210

Articolul 14. Programele legislative(1) Pentru asigurarea reglementării tuturor domeniilor de raporturi sociale, a transparenţei

procesului decizional, precum şi pentru armonizarea actelor legislative cu legislaţia comunitară, Parlamentul adoptă programe de elaborare a actelor legislative.

(2) Programul legislativ cuprinde denumirile actelor care vor fi elaborate, şi modificate în

Page 23: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

22

scopul armonizării lor cu reglementările legislaţiei comunitare domeniile raporturilor sociale ce urmează a fi reglementate, autorităţile, instituţiile şi persoanele care le vor elabora, şi le vor consulta cu părţile interesate după caz, referinţele la reglementările legislaţiei comuni-tare, alte momente legate de realizarea sa.

Articolul 16. Grupul de lucru(1) Pentru elaborarea proiectului de act legislativ, Parlamentul sau autorităţile abilitate de

acesta formează un grup de lucru din experţi şi specialişti în materie din cadrul autorităţilor publice, din savanţi de la instituţiile ştiinţifice şi de învăţămînt superior de profil, din practici-eni în domeniu şi din alţi specialişti, precum şi din reprezentanţi ai părţilor interesate

Articolul 17. Condiţii prealabile(4) În cazul unui proiect de amploare şi importanţă, grupul de lucru poate redacta o

serie de teze pentru ca cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte părţi interesate, precum şi autoritatea care a instituit grupul de lucru să se pronunţe asupra lor.

Articolul 18. Întocmirea proiectului de act legislativ(1) Pe baza propunerilor iniţiale, a rezultatelor investigaţiilor ştiinţifice şi ale studiului

comparat, a consultării părţilor interesate, a altor materiale, grupul de lucru întocmeşte un proiect iniţial al actului legislativ.

Articolul 21. Avizarea şi consultarea publică a proiectului de act legislativ(1) Proiectul de act legislativ, însoţit de nota informativă, se transmite spre avizare

autorităţilor şi instituţiilor interne şi externe interesate şi se supune procedurii de consultare publică, în modul stabilit de lege.

(11) Consultarea publică a proiectului de act legislativ se sistează pe perioada electorală, cu excepţia proceselor de consultare iniţiate pînă la lansarea campaniei electorale.

(2) Grupul de lucru studiază propunerile şi obiecţiile din avize, recomandările recepţionate în cadrul consultării publice şi decide luarea în considerare la îmbunătăţirea proiectului de act legislativ sau respingerea lor.

Articolul 23. Varianta finală a proiectului de act legislativ(1) După primirea avizelor, a recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice

şi efectuarea expertizei proiectului de act legislativ, membrii grupului de lucru întocmesc varianta finală a proiectului şi dosarul lui de însoţire.

(2) Dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ va cuprinde:a) actul în al cărui temei a fost iniţiată elaborarea proiectului;b) actul prin care s-a instituit grupul de lucru, componenţa lui nominală;c) rezultatele investigaţiei ştiinţifice;d) nota informativă care va conţine şi rezultatele expertizei compatibilităţii cu legislaţia

comunitară, precum şi lista reglementărilor de referinţă ale legislaţiei comunitare;e) avizele, sinteza recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice şi rezultatele

expertizelor; ...

Page 24: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

23

Lege privind administraţia publică locală

Nr. 436 din 28.12.2006Publicat 09.03.2007 în Monitorul Oficial Nr. 32-35, art Nr 116

Articolul 8. Consultarea populaţiei(1) În problemele de importanţă deosebită pentru unitatea administrativ-teritorială,

populaţia poate fi consultată prin referendum local, organizat în condiţiile Codului electoral.

(2) În problemele de interes local care preocupă o parte din populaţia unităţii administra-tiv-teritoriale pot fi organizate, cu această parte, diverse forme de consultări, audieri publice şi convorbiri, în condiţiile legii.

(3) Proiectele de decizii ale consiliului local se consultă public, în conformitate cu legea, cu respectarea procedurilor stabilite de către fiecare autoritate reprezentativă şi deliberativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, după caz.

Articolul 14. Competenţele de bază ale consiliilor locale

(2) Pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi stabilite la art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competenţe:

z1) dispune consultarea publică, în conformitate cu legea, a proiectelor de decizii în problemele de interes local care pot avea impact economic, de mediu şi social (asupra modului de viaţă şi drepturilor omului, asupra culturii, sănătăţii şi protecţiei sociale, asu-pra colectivităţilor locale, serviciilor publice), precum şi în alte probleme care preocupă populaţia sau o parte din populaţia unităţii administrativ-teritoriale.

Articolul 17. Transparenţa şedinţelor(1) Şedinţele consiliului local sînt publice.(2) Orice persoană interesată poate asista la şedinţele consiliului local.(3) Cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea şi alte părţi interesate au

dreptul:a) de a participa, în condiţiile legii, la orice etapă a procesului decizional;b) de a avea acces la informaţiile privind bugetul localităţii şi modul de utilizare a

resurselor bugetare, la proiectele de decizii şi la ordinea de zi a şedinţelor consiliului local şi ale primăriei;

c) de a propune iniţierea elaborării şi adoptării unor decizii;d) de a prezenta autorităţilor publice locale recomandări, în nume propriu sau în numele

unor grupuri de locuitori ai colectivităţilor respective, privind diverse proiecte de decizie supuse dezbaterilor.

(4) Autorităţile publice locale şi funcţionarii publici ai unităţilor administrativ-teritoriale respective sînt obligaţi să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor efec-tive de participare a cetăţenilor , a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea şi a altor

Page 25: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

24

părţi interesate la procesul decizional, inclusiv prin intermediul:a) informării adecvate şi în timp util asupra subiectelor dezbătute de consiliul local;b) recepţionării şi examinării, în timp util, a tuturor recomandărilor, sesizărilor, scriso-

rilor, adresate de către cetăţeni autorităţilor lor reprezentative, la elaborarea proiectelor de decizii sau a programelor de activitate;

c) promovării unei politici de comunicare şi dialog cu cetăţenii;d) publicării programelor, strategiilor, agendei şedinţelor pe diverse suporturi

informaţionale.(5) Împiedicarea accesului liber la şedinţele consiliului local sau compromiterea pro-

cesului decizional prin acţiuni deliberate de ascundere a informaţiei de interes public se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.

Articolul 32. Actele primarului(1) În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii cu caracter normativ şi in-

dividual.(11) Proiectele de dispoziţii ale primarului în problemele de interes local care pot avea

impact economic, de mediu, social (asupra modului de viaţă şi drepturilor omului, asupra culturii, sănătăţii şi protecţiei sociale, asupra colectivităţilor locale, serviciilor publice) se consultă public, în conformitate cu legea, cu respectarea procedurilor stabilite de către fie-care autoritate reprezentativă şi deliberativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, după caz.

Articolul 39. Atribuţiile secretarului(1) Secretarul îndeplineşte, sub autoritatea primarului, următoarele atribuţii de bază: h) asigură consultarea publică a proiectelor de decizii ale consiliului local şi de

dispoziţii normative ale primarului, informarea publicului referitor la deciziile adoptate şi la dispoziţiile emise; ...

Articolul 43. Competenţele consiliului raional(1) Pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de

nivelul al doilea stabilite la art.4 alin.(2) din Legea privind descentralizarea administrativă, consiliul raional realizează în teritoriul administrat următoarele competenţe de bază: ...

v) dispune consultarea publică, în conformitate cu legea, a proiectelor de decizii în pro-blemele de interes local care pot avea impact economic, de mediu şi social (asupra mo-dului de viaţă şi drepturilor omului, asupra culturii, sănătăţii şi protecţiei sociale, asupra colectivităţilor locale, serviciilor publice), precum şi în alte probleme care preocupă populaţia sau o parte din populaţia unităţii administrativ-teritoriale.

Articolul 51. Aparatul preşedintelui raionului(2) Aparatul preşedintelui raionului, ca structură funcţională, are următoarele atribuţii:b) asigură consultarea publică a proiectelor de decizii ale consiliului raional şi de

dispoziţii normative ale preşedintelui raionului şi informarea publicului referitor la deciziile adoptate şi la dispoziţiile emise; ...

Page 26: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

25

Hotărîre Parlamentului pentru aprobarea Concepţiei privind cooperarea dintre

Parlament şi societatea civilă

Nr. 373 din 29.12.2005Publicat 13.01.2006, Monitorul Oficial Nr. 005, art. Nr 55.

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre. Art.1. - Se aprobă Concepţia privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă (se

anexează).Art.2. - Parlamentul:- va asigura realizarea prevederilor Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi

societatea civilă;- va asigura, începînd cu 1 februarie 2006, plasarea pe web-site-ul oficial al Parlamentu-

lui a proiectelor de acte legislative înregistrate în modul stabilit.Art.3. - Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării. PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPUChişinău, 29 decembrie 2005.Nr.373-XVI.

AnexăCONCEPŢIE

privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilăPornind de la faptul că Republica Moldova a declarat integrarea europeană drept o

direcţie strategică de dezvoltare a ţării;ConŞtientizÎnd responsabilitatea pe care o poartă autorităţile publice, precum şi societa-

tea civilă pentru viitorul ţării şi al poporului;ConsiderÎnd necesară eficientizarea procesului de luare a deciziilor;Apreciind locul şi rolul tradiţional al societăţii civile în democraţiile europene;Pornind de la necesitatea promovării democraţiei participative;Pornind de la necesitatea stabilirii cooperării dintre Parlament şi societatea civilă din

Republica Moldova, Parlamentul instituie următorul mecanism de cooperare.1. DISPOZIŢII GENERALE1.1. Scopul prezentului document constă în a stabili o cooperare permanentă, deschisă şi

eficientă între Parlament şi societatea civilă. Pentru atingerea acestui scop, se impune reali-zarea următoarelor obiective:

a) evaluarea obiectivă a problemelor cu care se confruntă societatea;b) reprezentarea cît mai largă în Parlament a opiniilor diverselor grupuri de cetăţeni;c) eficientizarea democraţiei participative şi a procesului de luare a deciziilor;d) încurajarea iniţiativelor civice;e) extinderea şi perfecţionarea cadrului legislativ prin participarea cît mai largă a

alegătorilor la acest proces.1.2. Cooperarea realizată în conformitate cu prezenta concepţie nu substituie alte forme legale

de cooperare între Parlament, organele de lucru ale acestuia şi organizaţiile societăţii civile.

Page 27: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

26

2. PRINCIPIIProcesul de cooperare se va baza pe următoarele principii: a) principiul participăriiOrganizaţiile societăţii civile vor fi implicate plenar în procesul de cooperare. b) principiul transparenţeiProcesul de cooperare se va desfăşura într-o manieră deschisă, iar mecanismul de coope-

rare va fi clar atît organizaţiilor societăţii civile implicate direct în acest proces, cît şi opiniei publice.

c) principiul eficienţeiOrganizaţiile societăţii civile vor fi implicate în mod constructiv în procesul de coopera-

re, astfel încît contribuţiile lor să poată avea impact asupra dezvoltării iniţiativelor legislati-ve, iar Parlamentul să poată beneficia din plin de pe urma cooperării.

d) principiul egalităţiiÎn procesul de cooperare, organizaţiile societăţii civile beneficiază de un tratament egal.e) principiul independenţeiOrganizaţiile societăţii civile sînt libere şi independente şi nu vor promova în procesul de

cooperare cu Parlamentul interese de business sau interese politice.

3. MECANISMUL DE COOPERARE3.1. Cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă va asigura realizarea scopului şi

obiectivelor prezentei concepţii. 3.2. Participanţi la cooperare sînt Parlamentul şi organizaţiile societăţii civile înregistrate

în Republica Moldova. 3.3. În cooperarea sa cu societatea civilă, Parlamentul va conta pe capacitatea acesteia de

a se organiza în vederea asigurării procesului de cooperare.3.4. În vederea asigurării procesului de cooperare, Parlamentul va desemna din ca-

drul Aparatului Parlamentului o subdiviziune responsabilă de relaţiile cu societatea civilă. Această subdiviziune va ţine evidenţa organizaţiilor societăţii civile interesate, care va cu-prinde organizaţiile neguvernamentale înregistrate în Republica Moldova ce îşi exprimă dorinţa de a coopera cu Parlamentul.

3.5. Cooperarea se va efectua în următoarele forme:a) consilii de experţiComisiile permanente ale Parlamentului, în condiţiile prevăzute de Regulamentul Par-

lamentului, creează, pe lîngă comisii, consilii permanente de experţi din componenţa reprezentanţilor organizaţiilor societăţii civile conform direcţiilor principale de activitate ale comisiilor.

b) consultare permanentăParlamentul va pune la dispoziţia societăţii civile proiectele de acte legislative. În acest

scop, proiectele vor fi plasate pe web-site-ul oficial al Parlamentului. Organizaţiile societăţii civile interesate vor putea accesa liber informaţia şi prezenta ex-

pertize, analize de impact, comentarii, opinii, evaluări, propuneri şi alte materiale, respectînd standardele minime de cooperare.

c) întruniri ad-hocLa iniţiativa Preşedintelui Parlamentului, a Biroului permanent, a comisiilor parlamen-

tare permanente, a fracţiunilor parlamentare sau a organizaţiilor societăţii civile, pot fi orga-nizate întruniri ad-hoc pentru consultări asupra unor probleme concrete de pe agenda Parla-mentului şi asupra altor probleme de interes naţional.

Page 28: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

27

d) audieri publiceAudierile publice vor fi organizate cel puţin o dată pe an de către fiecare comisie

parlamentară permanentă întru consultarea organizaţiilor societăţii civile în probleme de pe agenda Parlamentului sau în alte probleme de interes naţional.

e) conferinţa anualăPentru a evalua gradul de cooperare şi pentru a decide asupra unor noi direcţii de coope-

rare între Parlament şi organizaţiile societăţii civile, Preşedintele Parlamentului va convoca o conferinţă anuală, cu participarea reprezentanţilor organizaţiilor societăţii civile, precum şi a reprezentanţilor din cadrul Parlamentului.

3.6. Reprezentanţii societăţii civile vor putea fi incluşi în grupurile de lucru create de Parlament şi de organele de lucru ale acestuia în vederea elaborării sau definitivării unor proiecte de acte legislative.

3.7. Toate contribuţiile organizaţiilor societăţii civile, realizate în cadrul procesului de cooperare, poartă caracter de recomandare.

4. STANDARDE MINIME DE COOPERARE4.1. Cerinţe faţă de procesul de consultare 4.1.1. Parlamentul va prezenta proiecte de acte legislative, date de contact şi alte

informaţii relevante.4.1.2. Contribuţiile organizaţiilor societăţii civile vor fi prezentate în formă clară, concisă

şi vor conţine:a) analiza subiectului consultărilor;b) recomandări;c) anexe, după caz;d) o prezentare succintă a organizaţiei şi, după caz, un CV.4.2. Informarea publicăParlamentul şi organizaţiile societăţii civile vor asigura procesului de consultare o publi-

citate adecvată prin implicarea tuturor mijloacelor de informare disponibile. 4.3. Termene 4.3.1. Contribuţiile organizaţiilor societăţii civile vor fi luate în considerare cu condiţia

că vor fi înaintate în termen de 15 zile lucrătoare de la data plasării proiectelor de acte legislative pe web-site-ul Parlamentului sau de la solicitarea expresă a Parlamentului.

4.3.2. În caz de urgenţă sau în cazul cînd este evident că organizaţiile societăţii civile pot să-şi exprime punctul de vedere mai operativ, termenul de 15 zile poate fi redus.

4.3.3. În caz de necesitate, termenul stabilit poate fi prelungit: a) în funcţie de specificul propunerii (diversitatea organizaţiilor societăţii civile implica-

te, complexitatea subiectului deschis spre consultare etc.);b) în cazul cînd va coincide cu perioada sărbătorilor, a vacanţelor parlamentare etc. 4.3.4. La expirarea termenului limită de recepţionare a contribuţiilor, Parlamentul va

închide procesul de consultare asupra subiectului respectiv şi va trece la alte etape ale pro-cesului legislativ.

4.3.5. Organizaţiile societăţii civile vor fi anunţate despre data convocării întrunirilor:a) în cazul întrunirilor ad-hoc - cu cel puţin 10 zile înainte;b) în cazul conferinţei anuale - cu cel puţin o lună înainte. 4.4. Confirmarea recepţionării contribuţiilorÎn vederea consolidării coerenţei şi încrederii reciproce, recepţionarea contribuţiilor

trebuie confirmată. În funcţie de numărul contribuţiilor receptate, precum şi de posibilităţi,

Page 29: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

28

confirmarea va avea forma unui răspuns (prin e-mail) în care se va comunica decizia privind acceptarea sau neacceptarea (deplină sau parţială) a contribuţiilor, cu argumentarea acestei decizii.

H O T Ă R Î R E BIROULUI PERMANENT AL PARLAMENTULUI

cu privire la modul de executare a Hotărîrii Parlamentuluinr.373-XVI din 29 decembrie 2005 pentru aprobarea Concepţiei

privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă _______________________________________________________________

Întru executarea Hotărîrii Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005 pentru apro-barea Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă,

Biroul permanent al Parlamentului adoptă prezenta hotărîre.

Art.1. – Direcţia documentare parlamentară a Aparatului Parlamentului pregăteşte şi transmite către Serviciul informaţional-analitic şi de prognozare, în format electronic, pro-iectele de acte legislative în termen de o zi lucrătoare din data recepţionării lor de către comisiile permanente sesizate în fond.

Art.2. – Serviciul informaţional-analitic şi de prognozare al Aparatului Parlamentului:a) acordă asistenţă comisiilor permanente şi organizaţiilor societăţii civile la formarea

consiliilor de experţi, la identificarea experţilor din organizaţiile societăţii civile, a căror specializare corespunde domeniilor de activitate ale comisiilor permanente; invită, în bază de liste, experţi la lucrările consiliilor de experţi;

b) publică proiectele de acte legislative pe web situl oficial al Parlamentului în termen de o zi lucrătoare din data recepţionării lor de la Direcţia documentare parlamentară dacă Preşedintele sau vicepreşedinţii Parlamentului nu vor stabili un alt termen;

c) recepţionează contribuţiile societăţii civile în termenele stabilite în Concepţia privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă;

d) confirmă, în termen de o zi lucrătoare din data primirii, recepţionarea contribuţiilor;e) distribuie contribuţiile către comisiile permanente în termen de o zi lucrătoare din data

primirii lor;f) recepţionează în scris răspunsurile comisiilor permanente sesizate în fond asupra con-

tribuţiilor societăţii civile;g) informează în scris Preşedintele Parlamentului asupra procesului de cooperare cu so-

cietatea civilă;h) acordă asistenţă comisiilor permanente la transmiterea răspunsurilor către organizaţi-

ile societăţii civile; i) ţine registrul organizaţiilor societăţii civile în care se introduc următoarele categorii

de informaţii: denumirea deplină a organizaţiei, numărul de înregistrare şi curriculumul ei vitae; introduce în registru organizaţiile societăţii civile în termen de 5 zile lucrătoare din

Page 30: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

29

momentul prezentării primei contribuţii; solicită organizaţiilor societăţii civile, după pre-zentarea primei contribuţii, lista de experţi care vor participa la realizarea formelor specifice de cooperare între Parlament şi societatea civilă;

j) ţine registrul contribuţiilor şi răspunsurilor argumentate;k) organizează logistic, împreună cu Direcţia administrativă a Aparatului Parlamentului,

întrunirile ad-hoc în termen de 5 zile lucrătoare din momentul realizării dreptului Preşedinte-lui Parlamentului, Biroului permanent, comisiilor permanente, fracţiunilor parlamentare sau organizaţiilor societăţii civile de iniţiere a unor astfel de întruniri;

l) acordă comisiilor permanente asistenţă la organizarea audierilor publice, inclusiv prin informare, în termen de 2 zile, a tuturor organizaţiilor societăţii civile despre iniţiativa comi-siilor permanente de a organiza audieri publice;

m) organizează conferinţă anuală, în termen de 30 de zile lucrătoare din momentul con-vocării de către Preşedintele Parlamentului, încunoştinţează organizaţiile societăţii civile despre organizarea conferinţei.

b) confirmă, în termen de o zi lucrătoare de la data primirii lor, recepţionarea contribu-ţiilor;

c) elaborează şi transmit, nu mai tîrziu de data întocmirii raportului lor asupra proiectului de act legislativ, către organizaţiile societăţii civile expeditoare a contribuţiei şi către Servi-ciul informaţional-analitic şi de prognozare răspunsurile asupra acestor contribuţii.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI MARIAN LUPU

Chişinău, 16 februarie 2006.Nr.2-XVI.

HOTĂRÎRE GUVERNULUI Nr. 96 din 16.02.2010

cu privire la acţiunile de implementare a Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul

decizionalPublicat : 26.02.2010 în Monitorul Oficial Nr. 30-31 art Nr : 161

În scopul executării prevederilor alin.(3) art.11 şi lit.c) art.18 ale Legii nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.215-217, art.798), Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:Regulamentul cu privire la procedurile de asigurare a transparenţei în procesul de elabo-

rare şi adoptare a deciziilor, conform anexei nr.1;Modificările şi completările ce se operează în Regulamentul cu privire la modul de publi-

care a informaţiei pe paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Inter-net, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 668 din 19 iunie 2006 „Privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet”, conform anexei nr.2.

Page 31: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

30

2. Cancelaria de Stat, ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi serviciile pu-blice desconcentrate ale acestora, în termen de 2 luni vor:

elabora şi aproba regulile interne de informare, consultare şi participare în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor;

desemna coordonatorii procesului de consultare publică în procesul decizional şi vor mediatiza informaţia respectivă, în modul stabilit;

opera modificări şi completări în regulamentele de organizare şi funcţionare, conform prevederilor Legii nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul deci-zional.

3. Se recomandă autorităţilor de reglementare şi autorităţilor administraţiei publice locale să elaboreze şi să aprobe regulile interne proprii de organizare a procedurilor de asigurare a transpa-renţei în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor, conform prevederilor prezentei hotărîri. 4. Cancelaria de Stat va monitoriza respectarea prevederilor Legii nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional şi ale prezentei hotă-rîri de către autorităţile publice centrale şi locale şi va expune rezultatele monitoriză-rii în raportul anual cu privire la implementarea reformei administraţiei publice centrale. PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT Nr. 96. Chişinău, 16 februarie 2010.

Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.96

din 16 februarie 2010

REGULAMENT cu privire la procedurile de asigurare a transparenţei

în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor

I. DISPOZIŢII GENERALE 1. Regulamentul cu privire la procedurile de asigurare a transparenţei în pro-

cesul de elaborare şi adoptare a deciziilor (în continuare – Regulament) are drept scop asigurarea aplicării uniforme a prevederilor Legii nr. 239-XVI din 13 no-iembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional (în continuare – Lege). 2. Prezentul Regulament stabileşte procedurile de asigurare a transparenţei în proce-sul de elaborare şi adoptare a deciziilor în cadrul Cancelariei de Stat, ministerelor, altor autorităţi administrative centrale, serviciilor publice desconcentrate ale acestora, autorită-ţilor administraţiei publice locale, precum şi persoanelor juridice de drept public şi privat care gestionează şi utilizează mijloace financiare publice (în continuare – autorităţi publice). 3. Prevederile prezentului Regulament se aplică în procesul de elaborare şi adoptare a proiectelor de acte legislative, acte normative, acte administrative (în continuare – proiecte de decizii) care pot avea impact economic, de mediu şi social (asupra modului de viaţă şi drepturilor omului, asu-pra culturii, sănătăţii şi protecţiei sociale, asupra colectivităţilor locale, serviciilor publice etc.). 4. Procedurile de consultare publică prevăzute în prezentul Regulament nu se extind asupra procesului de elaborare şi adoptare de către Guvern şi autorităţile publice a proiectelor de decizii ce conţin informaţii oficiale cu accesibilitate limitată, proiectelor de acte normative

Page 32: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

31

şi administrative care au ca obiect modificarea actelor în vigoare sub aspect redacţional, fără a schimba conceptul sau impactul acestora şi proiectelor de acte administrative cu caracter individual, care nu au impact economic, de mediu şi social.

5. În sensul prezentului Regulament sînt utilizate următoarele noţiuni:analiza ex-ante – procesul de identificare a problemei, obiectivului, a eventualelor opţi-

uni de soluţionare a problemei sau de atingere a obiectivului şi analiza efectelor sau conse-cinţelor acestor opţiuni pînă la aprobarea deciziei;

informarea  cu  caracter  general  (în  continuare  –  informarea  generală) – ac-ţiune de transmitere a informaţiei despre procesul decizional în cadrul auto-rităţilor publice către un public larg, nedefinit, fără a ţine cont de necesităţi-le şi preferinţele particulare de recepţionare a informaţiei ale unor părţi interesate;   informarea cu caracter direcţionat  (în continuare –  informarea direcţionată) – acţiune de transmitere a informaţiei despre procesul decizional în cadrul autorităţilor publice către părţi interesate definite, prin intermediul mijloacelor de recepţionare a informaţiei indicate de părţile interesate;

proceduri obligatorii de consultare – ansamblu de acţiuni obligatorii de informare ge-nerală a publicului despre iniţierea consultării publice, întreprinse de autorităţile publice în scopul colectării recomandărilor pe marginea unui proiect de decizie;

proceduri adiţionale de consultare – ansamblu de acţiuni de informare generală şi direc-ţionată a părţilor interesate, de organizare a întrunirilor publice şi altor modalităţi de con-sultare, întreprinse la iniţiativa autorităţilor publice sau la propunerea părţilor interesate, în scopul recepţionării recomandărilor pe marginea unui proiect de decizie;

anunţul  privind  organizarea  consultării  publice – informaţia răspîndită de autorităţile publice pentru a aduce la cunoştinţă părţilor interesate despre demararea procesului de con-sultare publică a unui proiect de decizie;

coordonator al procesului de consultare publică – funcţionar public sau angajat al auto-rităţii publice abilitat cu funcţia de coordonare şi monitorizare a asigurării transparenţei în procesul de elaborare şi adoptare a proiectelor de decizii din cadrul autorităţii respective;

subdiviziunea-autor – subdiviziunea din cadrul autorităţii publice responsabilă de elabo-rarea proiectului de decizie.

II. MĂSURI ORGANIZATORICE PENTRU ASIGURAREA TRANSPARENŢEI ÎN PROCESUL DECIZIONAL

6. Autorităţile publice elaborează şi aprobă regulile interne privind procedurile de infor-mare, consultare şi participare în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor, care trebuie să conţină prevederi referitoare la:

a) atribuţiile coordonatorului procesului de consultare publică în procesul decizional în cadrul autorităţii publice;

b) atribuţiile subdiviziunilor responsabile de elaborarea proiectelor de decizii în asigura-rea transparenţei procesului de elaborare a deciziilor;

c) interacţiunea dintre coordonatorul procesului de consultare publică şi subdiviziunile responsabile de elaborarea proiectelor de decizii;

d) întocmirea şi păstrarea dosarului privind elaborarea proiectului de decizie;e) colaborarea autorităţii publice cu societatea civilă (crearea consiliilor consultative,

grupurilor de lucru permanente sau grupurilor de lucru ad-hoc cu participarea societăţii civi-le, semnarea de acorduri sau memorandumuri de colaborare etc.);

Page 33: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

32

f) organizarea şedinţelor publice; g) elaborarea raportului anual privind transparenţa procesului decizional. 7. Fiecare autoritate publică desemnează şi instruieşte coordonatorul procesului de con-

sultare publică, care este responsabil pentru asigurarea transparenţei procesului decizional din autoritatea respectivă. În atribuţiile de bază ale coordonatorului sînt incluse monitoriza-rea respectării cerinţelor de asigurare a transparenţei în procesul de elaborare şi adoptare a proiectelor de decizii şi întocmirea raportului anual privind asigurarea transparenţei procesu-lui decizional în cadrul autorităţii publice.

8. Coordonatorul procesului de consultare publică pregăteşte o listă generală a părţilor interesate, întocmită la iniţiativa subdiviziunilor autorităţii publice, iniţiativa altor autorităţi publice sau la propunerea părţilor interesate, care vor fi informate prioritar despre procesul decizional al autorităţii în cauză. Lista se actualizează cu regularitate, inclusiv cu indicarea părţilor interesate (numele şi prenumele cetăţenilor, denumirile asociaţiilor constituite în co-respundere cu legea, altor părţi interesate, informaţia de contact a acestora), care au solicitat în scris informarea despre procesul decizional al autorităţii publice.

9. Consultarea publică în cadrul procesului de elaborare a proiectului de decizie este iniţiată şi desfăşurată de către subdiviziunea-autor din cadrul autorităţii publice.

10. Conducătorul subdiviziunii-autor desemnează un responsabil de desfăşurarea proce-durilor de consultare din cadrul subdiviziunii respective.

11. Responsabilul de desfăşurarea procedurilor de consultare publică a unui proiect de decizie, din cadrul subdiviziunii-autor, va purta răspundere pentru:

informarea părţilor interesate despre iniţierea elaborării proiectului de decizie;informarea părţilor interesate despre desfăşurarea consultării publice;organizarea procedurilor de consultare publică; întocmirea procesului-verbal privind consultarea publică a părţilor interesate;redactarea sintezei recomandărilor prezentate;întocmirea dosarului privind elaborarea proiectului de decizie;transmiterea coordonatorului procesului de consultare publică din cadrul autorităţii pu-

blice a informaţiei necesare pentru întocmirea raportului anual privind transparenţa în pro-cesul decizional.

12. Subdiviziunea-autor informează coordonatorul procesului de consultare publică din cadrul autorităţii publice despre iniţierea şi rezultatele consultării fiecărui proiect de decizie în parte.

III. MODALITĂŢI DE INFORMARE ÎN PROCESUL DECIZIONAL

1. Modalităţi de informare în cadrul consultării publice13. Informarea privind procesul decizional se face pe calea informării generale, pentru

un public larg nedefinit, şi pe calea informării direcţionate, pentru părţi interesate definite, incluse în lista prevăzută în pct.8 din prezentul Regulament, sau alte părţi interesate care au solicitat în scris informarea.

Informarea generală este obligatorie în cazul anunţării despre iniţierea elaborării pro-iectului de decizie şi organizarea tuturor consultărilor publice, iar cea direcţionată poate fi aplicată complementar informării generale, la decizia autorităţii publice.

14. Solicitarea în scris din partea părţilor interesate privind informarea despre proce-sul decizional din cadrul autorităţilor publice este expusă în forma unei cereri în care se consemnează: doleanţa de a recepţiona informaţii despre procesul decizional al autorităţii

Page 34: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

33

şi despre iniţierea consultărilor publice, după caz, denumirea proiectului de decizie elaborat de autoritatea publică şi supus consultării publice, numele, prenumele cetăţeanului sau de-numirea, în cazul asociaţiilor constituite în corespundere cu legea sau altor părţi interesate, modalitatea preferabilă de recepţionare a informaţiei (adresa poştală, poşta electronică).

15. Informarea generală se efectuează prin plasarea informaţiei pe pagina web oficială a autorităţii publice, afişarea la sediul său într-un spaţiu accesibil publicului, difuzarea, după caz, a unui comunicat de presă în mijloacele de informare centrale sau locale.

Informarea direcţionată se efectuează prin transmiterea informaţiei privind procesul de-cizional prin intermediul poştei electronice sau expedierea scrisorilor la adresa părţilor inte-resate sau cea indicată de solicitant.

16. Informarea despre iniţierea elaborării deciziei se face prin intermediul unui anunţ redactat şi difuzat în condiţiile Legii nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional şi conform pct.15 din prezentul Regulament.

17. În scopul facilitării accesului părţilor interesate la informaţia privind procesul de ela-borare şi adoptare a deciziilor de către autoritatea publică, pe pagina web oficială a acesteia sînt create compartimente dedicate transparenţei decizionale, unde se plasează informaţia cu privire la:

a) regulile interne privind procedurile de informare, consultare şi participare în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor;

b) numele şi informaţia de contact ale coordonatorului procesului de consultare publică în procesul decizional în cadrul autorităţii publice;

c) programele anuale (trimestriale) de elaborare a proiectelor de acte normative, cu indi-carea proiectelor de decizii care urmează a fi supuse consultării publice;

d) anunţurile privind iniţierea elaborării deciziei;e) anunţurile privind organizarea consultării publice;f) proiectele de decizii şi materialele aferente acestora, precum şi deciziile adoptate;g) rezultatele consultării publice (procese-verbale ale întrunirilor publice consultative,

sinteza recomandărilor);h) raportul anual al autorităţii publice privind transparenţa procesului decizional;i) alte informaţii. 18. Autorităţile publice sînt obligate să facă publice, conform pct.15 alin. unu din prezen-

tul Regulament, programele (planurile) anuale de activitate, programele anuale (trimestriale) de elaborare a proiectelor de acte normative, elaborate conform Legii nr. 317-XV din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu indicarea proiectelor de decizii care urmează a fi supuse consultării publice.

2. Anunţul privind organizarea consultării publice  19. Informaţia despre organizarea consultărilor publice pe marginea unui proiect de decizie este

redactată în forma unui anunţ, conform anexei la prezentul Regulament, care include obligatoriu: argumentarea necesităţii de a adopta decizia;

data plasării anunţului;termenul-limită de prezentare a recomandărilor;modalitatea în care părţile interesate pot avea acces la proiectul de decizie;modalitatea consultărilor publice;modalitatea în care părţile interesate pot prezenta sau expedia recomandări;numele şi informaţia de contact (numărul de telefon, adresa poştei electronice, adresa

poştală) ale persoanelor responsabile de recepţionarea şi examinarea recomandărilor referi-

Page 35: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

34

toare la proiectul de decizie supus consultării. Anunţul este însoţit de proiectul deciziei şi materialele aferente acestuia (note informati-

ve şi, după caz, studii analitice, acte de analiză a impactului de reglementare, alte materiale care au stat la baza elaborării proiectului de decizie etc.).

20. Anunţul de organizare a consultării publice este făcut public cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de iniţierea procedurii de întocmire a variantei finale a proiectului deciziei. Anunţul se face public prin informarea generală a publicului larg şi informarea direcţionată a părţilor interesate, conform pct.15 din prezentul Regulament.

21. Argumentarea necesităţii elaborării şi aprobării proiectului de decizie este formulată într-un limbaj concis, explicit şi accesibil publicului larg, cu explicarea termenilor de spe-cialitate. Argumentarea se referă la scopul urmărit de proiectul deciziei, impactul acestuia, compatibilitatea proiectului cu legislaţia în vigoare, prevederile corespondente ale legislaţiei comunitare şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, alte detalii relevante.

22. Proiectele de decizii asupra cărora a fost iniţiată procedura de consultare publică sînt puse la dispoziţia părţilor interesate, conform Legii nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie, precum şi pct.15 din prezentul Regulament.

3. Informarea despre rezultatele consultării publice 23. Rezultatele consultării (procese-verbale, sinteza recomandărilor), după aprobarea

acestora de către conducerea autorităţii publice, sînt făcute publice prin informarea generală, conform Legii nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie, precum şi pct.15 alin. unu din prezentul Regulament, pînă la adoptarea deciziei respective.

24. Deciziile adoptate ale autorităţilor publice, supuse consultării publice, sînt făcute publice, conform Legii nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie şi pct.15 alin. unu din prezentul Regulament.

IV. PROCEDURI DE ORGANIZARE A CONSULTĂRILOR PUBLICE1. Principii generale de consultare publică 

25. Autorităţile publice iniţiază proceduri de consultare publică în scopul informării şi recepţionării recomandărilor părţilor interesate.

26. Consultarea publică în procesul decizional se desfăşoară la etapa de iniţiere a elaborării proiectului de decizie şi după întocmirea textului iniţial al proiectului de decizie.

Consultarea publică la etapa de iniţiere a proiectului de decizie se desfăşoară obligatoriu în cazul deciziilor supuse analizei ex-ante.

Consultarea după întocmirea textului iniţial al proiectului de decizie se desfăşoară după fundamentarea acestuia şi aprobarea proiectului respectiv pentru consultare publică de către conducătorul autorităţii publice.

27. Necesitatea desfăşurării procesului de consultare publică se ia în considerare la pla-nificarea termenelor de elaborare a proiectului de decizie şi se rezervă timp suficient pentru consultarea proiectului respectiv.

28. Procedura de consultare a proiectului de decizie elaborat se sincronizează cu etapa de avizare a acestuia de către autorităţile publice şi instituţiile publice interesate, în confor-mitate cu legislaţia.

29. Autorităţile publice decid aplicarea procedurilor obligatorii sau procedurilor adiţionale de consultare în procesul de elaborare a proiectului de decizie, în funcţie de impactul pe care îl are proiectul de decizie şi interesul publicului larg pentru subiectul supus consultării.

Page 36: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

35

Procedurile obligatorii de consultare presupun plasarea anunţului şi proiectului de deci-zie pe pagina web oficială a autorităţii publice, afişarea lor la sediul acesteia într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau difuzarea lor, după caz, în mijloacele de informare în masă cen-trale sau locale.

Procedurile adiţionale de consultare includ, adiţional la procedurile obligatorii, solici-tarea unor recomandări în scris din partea experţilor sau unor părţi interesate, organizarea audierilor publice, dezbaterilor publice, grupurilor de lucru cu participarea reprezentanţilor părţilor interesate, organizarea sondajelor de opinii, referendumului etc.

2. Desfăşurarea consultării publice 30. Autorităţile publice planifică procesul de consultare publică, conform următoarelor

etape:a) determinarea proiectului deciziei care urmează a fi supus consultării;b) identificarea persoanei responsabile de desfăşurarea procedurilor de consultare din

cadrul subdiviziunii-autor a autorităţii publice;c) identificarea părţilor interesate;d) selectarea modalităţilor de consultare;e) proiectarea în timp a acţiunilor legate de procesul de consultare;f) estimarea costurilor consultării;g) anunţarea organizării consultărilor;h) desfăşurarea procedurilor de consultare;i) recepţionarea recomandărilor prezentate, examinarea acestora şi luarea deciziei privind

acceptarea sau neacceptarea lor, precum şi întocmirea sintezei recomandărilor;j) îmbunătăţirea proiectului de decizie luînd în considerare recomandările acceptate;k) întocmirea dosarului privind elaborarea proiectului de decizie, compus din procesele-

verbale privind consultarea publică a părţilor interesate, recomandările parvenite şi sinteza acestora;

l) informarea părţilor interesate despre rezultatele consultării, conform pct.15 alin. unu din prezentul Regulament.

31. Subdiviziunea-autor din cadrul autorităţii publice identifică părţile interesate relevan-te care vor fi consultate în cazul fiecărui proiect de decizie, în funcţie de obiectul şi sfera de aplicare a proiectului, părţile interesate care pot fi afectate de proiect şi interesul altor părţi interesate de subiectul abordat. Lista părţilor interesate care vor fi consultate în cazul fiecărui proiect de decizie, întocmită în baza listei generale a părţilor interesate, este aprobată de coordonatorul procesului de consultare publică.

32. În contextul consultărilor publice părţi interesate pot fi:a) cetăţenii, conform definiţiei Legii nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind

transparenţa în procesul decizional;b) asociaţii obşteşti constituite în corespundere cu legea;c) sindicate;d) asociaţii de patronat; e) partide şi alte organizaţii social-politice;f) mijloace de informare în masă;g) reprezentanţi ai mediului de afaceri etc. 33. Pentru desfăşurarea procesului de consultare, pot fi aplicate următoarele modalităţi

de consultare, sau alte modalităţi considerate eficiente de către autoritatea publică, care vor fi utilizate separat sau cumulativ, după caz:

1) Solicitarea opiniei cetăţenilor se desfăşoară prin informarea generală a publicului larg

Page 37: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

36

nedefinit despre iniţierea consultărilor şi supunerea proiectului de decizie spre consultare, conform pct.15 alin. unu din prezentul Regulament.

Recomandările sînt recepţionate în scris prin intermediul scrisorilor expediate pe adresa autorităţii publice, a poştei electronice, opţiunilor tehnice de transmitere a comentariilor de pe paginile web, altor opţiuni tehnice.

La aplicarea acestui instrument de consultare sînt utilizate, după caz, opţiuni tehnice de comunicare între părţile interesate şi autoritatea publică autor al proiectului de decizie (pagi-ni web oficiale, poşta electronică, bloguri, comunităţi virtuale, mesagerie instantă).

2)  Solicitarea  opiniilor  experţilor se realizează prin informarea direcţionată a părţilor interesate (experţilor identificaţi ca fiind relevanţi) de domeniul de activitate a autorităţilor publice, conform pct.15 alin. doi din prezentul Regulament, cu solicitarea de a se expune pe marginea proiectului de decizie.

Recomandările sînt recepţionate în scris prin intermediul poştei electronice, opţiunilor de transmitere a comentariilor de pe paginile web oficiale, scrisori.

3) Grupuri de lucru permanente, cu participarea reprezentanţilor părţilor interesate, sînt create la iniţiativa autorităţii publice responsabile de elaborarea proiectelor de decizii sau a unei alte autorităţi publice, conform competenţei, în scopul iniţierii şi menţinerii unui dialog constant pe parcursul procesului decizional.

Crearea şi activitatea acestor grupuri este reglementată prin regulile interne de organizare a procedurilor de consultare publică în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor, aproba-te în cadrul autorităţii publice respective.

Recomandările obţinute în cadrul şedinţelor grupurilor de lucru se înregistrează în proce-se-verbale privind consultarea publică a părţilor interesate.

4) Grupuri de lucru ad-hoc cu participarea reprezentanţilor părţilor interesate sînt create la iniţiativa autorităţii publice autor al proiectului de decizie, unei alte autorităţi publice, conform competenţei, sau a unei părţi interesate în scopul discutării proiectului de decizie supus consultării, obţinerii de consens în aspecte contradictorii.

Funcţionarea grupurilor de lucru ad-hoc este stabilită prin proceduri provizorii, aprobate de comun acord de către membrii grupului.

Recomandările obţinute în cadrul şedinţelor grupurilor de lucru se înregistrează în proce-sul-verbal privind consultarea publică a părţilor interesate.

5) Dezbaterile publice constituie un procedeu de consultare publică care implică întruni-rea reprezentanţilor autorităţii publice şi părţilor interesate pentru exprimarea într-un cadru organizat a viziunilor privind proiectul deciziei.

Organizarea dezbaterilor se fundamentează pe: întocmirea unei ordine de zi, cunoscută în prealabil de către participanţii la dezbateri; intervenţia participanţilor în cadrul dezbaterilor conform ordinii de zi; numirea, după caz, a unui moderator neutru, care facilitează şi menţine dezbaterile în

corespundere cu ordinea de zi.Autoritatea publică, care iniţiază dezbaterile publice, în cadrul discuţiilor prezintă pun-

ctul de vedere, îl argumentează şi îşi exprimă, după caz, acordul sau dezacordul asupra recomandărilor şi opiniei participanţilor la dezbaterile publice.

Anunţul despre desfăşurarea dezbaterilor publice, care conţine data, locul şi ordinea de zi propusă, se aduce la cunoştinţa părţilor interesate, de regulă, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării dezbaterilor.

Rezultatul dezbaterilor publice se fixează în procesul-verbal privind consultarea publică a părţilor interesate.

Page 38: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

37

6) Audierile publice reprezintă o modalitate de întrunire bine sistematizată a autorităţii publice autor al proiectului de decizie şi a părţilor interesate.

Acestea presupun desfăşurarea organizată a discuţiilor pe marginea proiectului de de-cizie elaborat, prin înscrierea prealabilă a vorbitorilor şi, după caz, prezentarea succintă în formă scrisă a recomandărilor, unde autoritatea publică, care iniţiază audierile publice, prezintă tema discuţiei, adresează, după caz, întrebări şi ia act de recomandările şi opiniile participanţilor la audieri, fără a-şi exprima poziţia faţă de recomandările şi opiniile expuse.

Audierile publice sînt organizate de o comisie de lucru, desemnată de către autoritatea publică în acest scop, care stabileşte regulile de organizare şi desfăşurare a discuţiilor şi ordinea vorbitorilor. Regulile respective se aduc la cunoştinţa părţilor interesate la începutul audierilor publice.

Anunţul despre desfăşurarea audierilor publice, în care se face referinţă la data, locul şi subiectele discuţiilor, se face public, de regulă, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită. Recomandările parvenite în cadrul audierilor publice se înregistrează în procesul-verbal privind consultarea publică a părţilor interesate.

7) Sondajul de opinie este o procedură sociologică de consultare a opiniei cetăţenilor, menită să identifice atitudinea acestora faţă de intenţiile sau acţiunile planificate ale autorităţilor publice, stabilite prin proiectele de decizii elaborate.

Pentru desfăşurarea sondajului sociologic autoritatea publică propune un şir de întrebări tematice privind subiectul supus consultării, incluse într-un chestionar.

8) Referendumul reprezintă un instrument de consultare a opiniei cetăţenilor privind cele mai importante probleme ale statului şi societăţii şi se desfăşoară conform procedurilor sta-bilite de legislaţia în vigoare. 3. Recepţionarea şi analiza recomandărilor 

34. Autorităţile publice înregistrează toate recomandările părţilor interesate parvenite pe parcursul desfăşurării consultării publice a proiectului de decizie şi le include în sinteza recomandărilor.

Recomandările recepţionate în cadrul diverselor întruniri publice consultative (audieri, dezbateri etc.) sînt reflectate în procesele-verbale, întocmite în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 618 din 5 octombrie 1993 „Pentru aprobarea Regulilor de întocmire a docu-mentelor organizatorice şi de dispoziţie şi Instrucţiunii-tip cu privire la ţinerea lucrărilor de secretariat în organele administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autoadministrării locale ale Republicii Moldova”.

Recomandările parvenite în formă scrisă se înregistrează de autoritatea publică în modul stabilit de Hotărîrea Guvernului nr. 208 din 31 martie 1995 „Pentru aprobarea Instrucţiunilor privind ţinerea lucrărilor de secretariat referitoare la petiţiile persoanelor fizice şi juridice, adresate organelor de stat, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor Republicii Moldova”.

35. Proiectul deciziei supus consultării publice se examinează de către părţile interesate în termen de cel mult 15 zile lucrătoare din data mediatizării, în modul stabilit, a anunţului referitor la iniţierea consultării publice a acestuia. În cazul în care proiectul de decizie este voluminos ori complex sau dacă se cere studierea unor materiale suplimentare, termenul de prezentare a recomandărilor poate fi extins de către conducătorul autorităţii publice – autor al proiectului de decizie cu menţiunea corespunzătoare în anunţ.

36. Dacă în termenul stabilit la pct.35 părţile interesate nu au prezentat recomandări, proiectul de decizie se consideră consultat public fără recomandări. Această informaţie este făcută publică, conform pct.15 alin. unu din prezentul Regulament.

37. Responsabilul de desfăşurarea procedurilor de consultare publică din cadrul subdivi-

Page 39: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

38

ziunii-autor a autorităţii publice analizează recomandările parvenite, împreună cu alte sub-diviziuni din cadrul autorităţii, după caz, şi decide asupra acceptării sau respingerii fiecărei recomandări în parte.

Recomandările parvenite şi rezoluţia autorităţii publice pentru fiecare recomandare sînt sistematizate într-o sinteză privind consultarea proiectului de decizie, întocmită în forma unui tabel, care include:

recomandarea recepţionată; autorul recomandării; poziţia autorităţii publice privind acceptarea sau respingerea recomandării şi argumenta-

rea, în cazul respingerii recomandării. 38. După finalizarea procedurilor de consultare în procesul de elaborare a deciziei, sub-

diviziunea-autor întocmeşte un dosar privind elaborarea proiectului de decizie, în care se includ:

a) anunţul de iniţiere a elaborării deciziei;b) anunţul de organizare a consultării publice;c) proiectul deciziei;d) materialele aferente proiectului de decizie (note informative, alte informaţii relevante);e) procesele-verbale ale întrunirilor de consultare publică;f) sinteza recomandărilor parvenite.Accesul la dosarele privind elaborarea deciziilor, alte informaţii privind asigurarea

transparenţei în procesul decizional este asigurat în condiţiile Legii nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie.

39. În cazul modificării esenţiale (schimbării conceptului, extinderii obiectului şi sferei de aplicare, modificării impactului) a variantei iniţiale a proiectului de decizie supus proce-durilor de consultare, dacă modificarea respectivă nu a survenit în urma consultării publice, autoritatea publică poate supune proiectul respectiv consultării publice repetate.

V. ORGANIZAREA ŞEDINŢELOR PUBLICE 40. Şedinţele autorităţilor publice în cadrul cărora sînt examinate şi adoptate deciziile sînt

publice, cu excepţia cazurilor cînd în cadrul şedinţelor sînt examinate sau audiate informaţii oficiale cu accesibilitate limitată, conform art. 7 al Legii nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie. Argumentarea desfăşurării şedinţelor închise va fi făcută publică.

41. Limitarea accesului persoanelor interesate va fi admisă doar la acele şedinţe sau părţi ale şedinţei unde, conform ordinii de zi a acesteia, urmează să fie examinate decizii sau co-municate informaţii oficiale cu accesibilitate limitată, conform Legii nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie.

42. Desfăşurarea şedinţei publice, data, ora şi adresa unde aceasta va avea loc, ordinea de zi a şedinţei sînt anunţate de autoritatea publică în prealabil, de regulă, cu cel puţin 3 zile lucrătoare, conform pct.15 din prezentul Regulament.

43. Şedinţele publice sînt ţinute, după caz, în cea mai încăpătoare sală din sediul autorităţii publice. Participarea părţilor interesate se asigură în limitele locurilor disponibile din sala de şedinţe şi în ordinea prioritară stabilită de persoana care prezidează şedinţa, în conformitate cu interesul fiecărei părţi interesate faţă de subiectele examinate în cadrul şedinţei publice.

44. La şedinţele publice este asigurat accesul reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă, care pot retransmite lucrările şedinţelor respective.

45. Modalităţile de organizare şi participare la şedinţele publice în cadrul autorităţii sînt

Page 40: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

39

stabilite în regulile interne de organizare a procedurilor de consultare publică în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor şi sînt aduse la cunoştinţă participanţilor la şedinţă, care sînt obligaţi să le respecte. 46. Rezultatele şedinţelor publice sînt făcute publice conform Legii nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie şi pct.15 din prezentul Regulament.

VI. RAPORTUL CU PRIVIRE LA TRANSPARENŢA ÎN PROCESUL DECIZIONAL

47. Autorităţile publice, anual, întocmesc un raport privind asigurarea transparenţei procesului decizional, potrivit prevederilor Legii nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, care va fi făcut public conform pct.15 alin. unu din prezentul Regulament. 48. Raportul anual privind transparenţa în procesul decizional este elaborat de coordona-torul procesului de consultare publică din cadrul autorităţii publice respective, cu contribuţia tuturor subdiviziunilor acesteia implicate în elaborarea proiectelor de decizii şi organizarea şedinţelor publice de adoptare a proiectelor de decizii.

Anexă

la Regulamentul cu privire la procedurilede asigurare a transparenţei în procesul

de elaborare şi adoptare a deciziilor

ANUNŢ-TIP privind organizarea consultării publice a proiectului de decizie

(Denumirea autorităţii publice).................................... iniţiază, începînd cu data de ........................................., consultarea publică a proiectului de hotărîre/ proiectului de lege/proiectului de ordin etc. (denumirea proiectului) ..................................................................................Scopul proiectului este ..........................................................................................Necesitatea elaborării şi adoptării proiectului de decizie este .........................................................................................................................Prevederile de bază ale proiectului sînt ...................................................................Beneficiarii proiectului de decizie sînt .....................................................................Rezultatele scontate ca urmare a implementării deciziei supuse consultării publicesînt.........................................................................................Impactul estimat al proiectului de decizie este....................................................... Proiectul de decizie este elaborat în conformitate cu legislaţia în vigoare (denumireadocumentelor relevante) ......................................................................................, prevederile corespondente ale legislaţiei comunitare .............................................. şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte (denumireadocumentelor relevante) ........................................................................................ Recomandările pe marginea proiectului de decizie, supus consultării publice, pot fi expediate pînă pe data de ......................., la adresa dnei/dl................... ........., pe adresa electronică: .................................., la numărul de telefon ...........................

Page 41: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

40

sau pe adresa (adresa sediului autorităţii publice) ....................................................... Proiectul deciziei (denumirea)...................................................................... şi notainformativă (după caz, studii analitice, acte de analiză a impactului de reglementare,alte materiale care au stat la baza elaborări proiectului de decizie etc.) sînt disponibilepe pagina web oficială (adresa) .............................................situat pe adresa .........................................................................

Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.96din 16 februarie 2010

MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE ce se operează în Regulamentul cu privire la modul de

publicare a informaţiei pe paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet

Regulamentul cu privire la modul de publicare a informaţiei pe paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.668 din 19 iunie 2006 „Privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.98-101, art.726) se modifică şi se completează după cum urmează:

la punctul 3, după litera c) se completează cu o nouă literă, c1), cu următorul cuprins: „c1) asigurarea transparenţei procesului de elaborare şi adoptare a deciziilor, în condiţiile

legii;”;la litera d), cuvîntul „asigurarea” se substituie cu cuvîntul „garantarea”;la punctul 9, litera e) va avea următorul cuprins:„e) privind transparenţa în procesul decizional, care include:regulile interne de organizare a procedurilor de consultare publică în procesul de elaborare

şi adoptare a deciziilor;numele şi informaţia de contact ale coordonatorului procesului de consultare publică în

cadrul autorităţii publice; anunţurile privind iniţierea elaborării deciziei;anunţurile privind organizarea consultării publice;proiectele de decizii elaborate şi materialele aferente acestora;rezultatele consultării publice (procese-verbale ale întrunirilor publice consultative,

sinteza recomandărilor);deciziile adoptate; raportul anual al autorităţii publice cu privire la transparenţa în procesul decizional;”.

Page 42: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

41

Anexa la Decizie Consiliului Local ХХХХХХNr.      ___   din „   ”  20__”     

Proiect

REGULAMENTprivind mecanismul cooperării dintre Autorităţile Publice Locale

comunei ХХХХХХ şi societatea civilă

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind mecanismul cooperării dintre Consiliul Local Comunei ХХХХХХ şi Primarul, şi societatea civilă (denumit în cele ce urmează Regulament) regle-mentează scopurile, principiile, principalele forme şi mecanismul cooperării dintre autorită-ţile administraţiei publice locale, pe de o parte, şi societatea civilă pe de altă parte.

2. Prezentul Regulament a fost elaborat în temeiul Constituţiei Republicii Moldova, al Legii privind administraţia publică locală, al Legii cu privire la asociaţiile obşteşti, Legii privind participării în procesul decizional deci şi al altor acte normative.

3. La baza cooperării dintre autorităţile administraţiei publice locale şi societatea civilă stă necesitatea dezvoltării unui dialog constructiv între autorităţile locale şi opinia publică, conştientizarea răspunderii lor reciproce faţă de comunitatea, necesitatea eficientizării proce-sului de adoptare a deciziilor, precum şi dezvoltarea democraţiei participative şi importanţa realizării practice a dreptului cetăţenilor de participare la administrarea treburilor publice.

4. Scopul prezentului Regulament este crearea unei cooperări transparente, permanente şi eficiente între autorităţile administraţiei publice locale şi societatea civilă.

5. Pentru atingerea scopului stipulat la pct.4 din prezentul Regulament, autorităţile admi-nistraţiei publice locale, în limitele competenţelor lor, realizează următoarele sarcini de bază:

a) aprecierea, sub toate aspectele şi obiectivă, a problemelor locale;b) consolidarea eforturilor şi conjugarea potenţialului autorităţilor administraţiei publice

locale şi societăţii civile pentru soluţionarea problemelor actuale ale comunei ХХХХХХ;c) reprezentarea în autorităţile administraţiei publice locale a opiniilor diferitelor grupuri

de cetăţeni;d) îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei democraţiei participative şi a procesului de adoptare

a deciziilor;e) încurajarea iniţiativelor cetăţenilor;f) perfecţionarea formelor existente şi elaborarea unor forme noi de parteneriat social;g) extinderea şi perfecţionarea cadrului normativ local prin participarea cît mai largă a

electorilor la acest proces;h) dezvoltarea şi consolidarea dialogului cu opinia publică;i) extinderea participării societăţii civile la soluţionarea problemelor şi la adoptarea deci-

ziilor în probleme de interes major pentru societatea locală.

6. Pe lîngă formele de cooperare stipulate în prezentul Regulament, se susţin şi alte meca-nisme legale de conlucrare între societatea civilă şi autorităţile administraţiei publice locale.

Page 43: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

42

II.PRINCIPIILE COOPERĂRII

7. Procesul de cooperare se va baza pe următoarele principii:a) principiul participăriiAntrenarea cît mai plenară în procesul cooperării a întregului spectru al organizaţiilor

societăţii civile din comuna.b) principiul transparenţei Realizarea transparentă a procesului de cooperare, mecanismul de cooperare fiind clar

atît pentru organizaţiile societăţii civile antrenate nemijlocit în acest proces, cît şi pentru opinia publică.

c) principiul eficienţeiAntrenarea constructivă a organizaţiilor societăţii civile în procesul de cooperare, astfel

încât propunerile lor să poată avea impact asupra dezvoltării iniţiativelor de elaborare a ca-drului normativ, iar autorităţile administraţiei publice locale să poată beneficia din plin de rezultatele cooperării.

d) principiul egalităţiiTratament egal, în procesul cooperări, din partea autorităţilor locale faţă de diferitele

organizaţii ale societăţii civile.e) principiul independenţeiLibertatea şi independenţa organizaţiilor societăţii civile şi neadmiterea promovării de

către acestea în procesul de cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale a interese-lor de business sau a intereselor politice particulare.

III. PARTICIPANŢII ŞI FORMELE COOPERĂRII

8. Cooperarea dintre autoritatea publică locală şi societatea civilă trebuie să asigure rea-lizarea scopurilor şi sarcinilor prezentului Regulament.

9. Participanţi la procesul cooperării sînt Consiliul comunal şi primarul al satului ХХХХХХ şi organizaţiile societăţii civile care activează în comuna ХХХХХХ.

10. În procesul de cooperare şi pentru asigurarea acesteia, autorităţile administraţiei pu-blice locale se sprijină pe capacitatea societăţii civile de a se organiza.

11. Cooperarea se efectuază în următoarele forme:a) consultare permanentăConsiliul local realizez principiul transparenţei şedinţelor, prevăzut la art.17 din Legea

privind administraţia publică locală, în conformitate cu care organizaţiile societăţii civile pot participa la adoptarea deciziilor în orice etapă a procedurii, propune pentru dezbateri chesti-uni şi recomandări respective.

În plus, autorităţile administraţiei publice locale pun la dispoziţia societăţii civile proiec-te de decizii şi alte acte ce urmează a fi aprobate de consiliul local. În acest scop, proiectele se publică pe calea afişării lor pe suporturi informaţionale în locuri accesibile tuturor şi publice vizitate.

Organizaţiile interesate ale societăţii civile au acces liber la informaţie şi pot prezenta expertize, analize de impact, comentarii, opinii, evaluări, propuneri şi alte materiale, respec-

Page 44: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

43

tând totodată standardele minime de cooperare.b) întruniri ad-hocLa iniţiativa primarului, a consilierilor locali sau a organizaţiilor societăţii civile pot fi

convocate întruniri ad-hoc pentru consultări în chestiuni concrete de pe agenda şedinţei au-torităţii administraţiei publice locale, sau în alte probleme de interes social.

c) audieri publiceCel puţin o dată pe an, autorităţile administraţiei publice locale organizează audieri pu-

blice pentru consultare cu organizaţiile societăţii civile în chestiunile de pe agendă sau în probleme de aprobare a bugetului local, de dispunere de bunuri, de efectuare a lucrărilor de proiectare, construcţii, de aprobare a programelor şi planurilor de dezvoltare social-econo-mică, de protecţie a mediului înconjurător sau în alte probleme de interes social, prevăzute la art.14 din Legea privind administraţia publică locală.

12. Toate propunerile organizaţiilor societăţii civile înaintate în procesul cooperării au caracter de recomandare.

IV. STANDARDE MINIME DE COOPERARE

13. În scopul efectuării eficiente a consultărilor permanente şi a întregului proces de cooperare, autorităţile administraţiei publice locale fac fac accesibile organizaţiilor societăţii civile proiectele de decizii, datele pentru relaţii şi altă informaţie relevantă cu cel mult 5 zile înainte de data şedinţelor la care aceste propuneri vor fi examinate.

14. Pentru a se asigura un dialog constructiv, propunerile organizaţiilor societăţii civile se prezintă în formă clară şi concisă şi vor cuprinde:

a) analiza obiectului consultării;b) recomandări;c) anexe, după caz;d) date succinte despre organizaţie, iar, după caz, şi despre persoană.

15. Autorităţile administraţiei publice locale şi organizaţiile societăţii civile vor asigura o publicitate adecvată a procesului de consultare.

16. În realizarea formei de consultare permanentă în ceea ce priveşte punerea la dispozi-ţia societăţii civile a proiectelor de decizii, de propunerile organizaţiilor societăţii civile se va ţine cont cu condiţia prezentării lor în decurs de 3 zile lucrătoare de la data plasării proiecte-lor de decizii, sau de la data afişării acestora pe panourile informative accesibile publicului ale autorităţilor administraţiei publice locale.

17. Pentru evidenţa oportună a opiniei publice interesate şi înştiinţarea organizaţiilor societăţii civile despre proiectele noi de decizii şi despre altă informaţie ce prezintă interes, autorităţile administraţiei publice locale ţin registru al opiniei publice interesate în care se în-scriu toate organizaţiile societăţii civile care si-au declarat interesul. În registru se va reflecta denumirea şi numărul de înregistrare al organizaţiei, adresa poştală, numerele de telefon şi de fax, persoana responsabilă şi, dacă e posibil, adresa poştei electronice. Informarea se face prin prezentarea documentului în mâne, prin poşta electronică sau prin telefon.

Page 45: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

44

18. Termenul de 5 zile lucrătoare poate fi redus în cazuri excepţionale ce nu pot fi amânate, precum şi dacă este evident că timpul rezervat este suficient pentru expunerea de către organizaţiile societăţii civile a punctului lor de vedere.

19. Termenul stabilit poate fi prelungit, ţinându-se cont de specificul propunerii (volumul mare sau complexitatea obiectului deschis spre consultare, necesitatea studierii unor materi-ale suplimentare etc.). În termenul indicat zilele nelucrătoare nu se includ.

20. La expirarea termenului-limită de înaintare a propunerilor, procesul de consultare asupra obiectului luat în dezbatere, desfăşurat până la şedinţă, se încheie.

21. În cazul întrunirilor ad-hoc, data ţinerii lor se va aduce la cunoştinţa organizaţiilor societăţii civile cu cel puţin 5 zile înainte de ţinerea lor.

22. În funcţie de numărul propunerilor înaintate, precum şi de posibilităţi, confirmarea va avea forma unui răspuns (prin telefon sau poştă electronică), în care se va comunica decizia argumentată privind acceptarea sau respingerea (totală sau parţială) a propunerilor.

23. Procesul de cooperare dinte autorităţile administraţiei publice şi organizaţiile soci-etăţii civile se efectuează în sferele de activitate, atribuite de Legea privind administraţia publică locală competenţei nivelului întâi şi cuprinde:

a) aprobă bugetul local şi modul de utilizare a fondurilor de rezervă şi a celor speciale;b) adoptă decizii privind dispunerea de bunurile raionului, atribuite sferei publice a co-

munei şi privind serviciile sociale de interes local;c) soluţionează chestiunile repartizării (modificării destinaţiei) terenurilor aflate în pro-

prietatea comunei;d) adoptă decizii privind efectuarea lucrărilor de proiectare, construcţii, menţinerea şi

modernizarea obiectivelor din domeniul gospodăriei comunale, economiei şi din sfera so-cială;

e) aprobarea strategiilor, studiilor, prognozelor, planurilor şi programelor de dezvoltare social-economică şi cu alt caracter;f) aprobă limitele utilizării resurselor naturale de impor-tanţă locală;

g) adoptă decizii privind înfiinţarea de instituţii publice şi întreprinderi de interes local;h) adoptă decizii privind organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de instruire şi cultural-

educative, a acţiunilor pentru tineret şi sportive de interes local;i) contribuie la realizarea măsurilor privind protecţia socială şi asistenţa socială, apărarea

drepturilor copilului;j)adoptă măsuri privind conjugarea eforturilor cu alte organisme (inclusiv străine) în sco-

pul realizării lucrărilor şi serviciilor social-utile, precum şi a problemelor cooperării;k) aprobă statutul comunei;l) aprobă planurile arhitecturale ale localităţii, precum şi planurile de amenajare a teri-

toriului;m) aprobă, în conformitate cu legea, normele şi tarifele specifice pentru instituţiile publi-

ce din subordine şi serviciile obşteşti de interes local;n) alte sfere, prevăzute de Legea privind administraţia publică locală.

Page 46: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

45

24. Principalele direcţii de conlucrare dintre administraţia publică locală şi societatea civilă sînt dezvoltarea parteneriatului dintre administraţia publică locală şi societatea civilă şi participarea societăţii civile la procesul de adoptare a deciziilor la nivel local.

25. Scopurile şi sarcinile de dezvoltare a parteneriatului dintre administraţia publică lo-cală şi societatea civilă, revin primarului.

26. Organul coordonator pentru asigurarea unei conlucrări eficiente între autorităţile ad-ministraţiei publice locale de nivelul întâi şi societatea civilă, precum şi pentru realizarea sarcinii participării societăţii civile la procesul de adoptare a deciziilor este primăria.

27. Primăria exercită următoarele atribuţii:a) publică proiectele deciziilor pe panourile din interiorul sau de alături de consiliul local

(primărie) cel târziu cu 5 zile înainte de data şedinţei consiliului local, la care va fi pusă în dezbatere chestiunea respectivă;

b) recepţionează propuneri de la societatea civilă şi în termenele, stabilite de prezentul Regulament, le analizează şi le generalizează;

c) pregăteşte răspunsuri privind acceptarea sau respingerea propunerilor şi le expediază organizaţiilor societăţii civile, care le-au trimis, în termen de 3 zile de la data examinării chestiunii;

d) convoacă, la iniţiativa consilierilor locali, a primarului sau a organizaţiilor societăţii civile, întruniri ad-hoc pentru consultări cu reprezentanţii societăţii civile în probleme con-crete;

e) organizează audieri publice.

28. Controlul asupra activităţii autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul co-operării cu organizaţiile societăţii civile revine consiliului local.

Page 47: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

46

CONF/PLE(2009)CODE1

ÎNDRUMĂTOR PENTRU PARTICIPAREA CIVILĂ

LA PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR

Adoptat de ConferinŃa ONG-urilor InternaŃionale în sesiunea din 1 octombrie 2009

Page 48: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

47

I. Introducere Una dintre preocupările majore ale democraŃiilor moderne este înstrăinarea cetăŃenilor faŃă de procesele politice. În acest context, ca i în multe altele, societatea civilă constituie un element important al procesului democratic. Aceasta oferă cetăŃenilor o cale alternativă, alături de cele ale partidelor politice i lobby-urilor de canalizare de opinii diverse i de asigurare a unor interese variate în procesul de luare a deciziilor. Comitetul de Minitri al Consiliului Europei a recunoscut, în CM/Recomandarea (2007)14 octombrie 2007, „contribuŃia esenŃială adusă de ONG-uri la dezvoltarea i realizarea democraŃiei i a drepturilor omului, în special prin promovarea contientizării publicului, participarea la viaŃa publică i asigurarea transparenŃei i responsabilitatea autorităŃilor publice”. La reuniunea „Forumului Consiliului Europei pentru Viitorul DemocraŃiei” desfăurată în Suedia în iunie 2007, participanŃii au făcut apel la ConferinŃa ONG-urilor InternaŃionale ale Consiliului Europei să elaboreze un „Îndrumător pentru Participare Civilă” care ar acoperi subiecte precum mecanisme pentru participarea ONG-urilor în procesele de luare a deciziilor i implicarea societăŃii civile în politicile publice. Astfel, pornind de aici, ConferinŃa ONG-urilor InternaŃionale i-a asumat responsabilitatea de a elabora proiectul de „Îndrumător pentru Participarea SocietăŃii Civile la Procesul de Luare a Deciziilor”. Acest document stabilete raŃionamentul, cadrul i mijloacele de participare civilă lărgită. Acesta a fost pregătit de către reprezentanŃi cu experienŃă ai societăŃii civile, elaborat într-un proces de consultare la nivel european, testat i comentat de către membri ai organizaŃiilor neguvernamentale naŃionale i internaŃionale (ONG-uri) i este deja folosit de factori activi i reprezentanŃi ai autorităŃilor. ConferinŃa de ONG-uri InternaŃionale ale Consiliului Europei a elaborat un instrument uor de folosit, structurat i pragmatic, care vizează factorii de decizie i societatea civilă organizată, inclusiv ONG-uri. Îndrumătorul oferă un repertoriu de soluŃii. El nu are un caracter obligatoriu, nu prescrie reguli i nu necesită mecanisme de aplicare. Acesta oferă tuturor actorilor din procesul democratic linii directoare care decurg din experienŃa practică concretă de dialog i cooperare între ONG-uri i autorităŃile publice. Scopul final este de a facilita interacŃiunea acestora i de a spori forŃa cetăŃenilor i participarea lor la procesul democratic la nivel local, regional i naŃional. ConferinŃa a solicitat consultanŃă i contribuŃii din partea altor instituŃii ale Consiliului Europei. Atât Congresul AutorităŃilor Locale i Regionale din Europa cât i Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei au salutat Îndrumătorul: Congresul este gata să contribuie la promovarea acestuia i să îl utilizeze în activitatea sa, iar Adunarea Parlamentară, la rândul ei, a subliniat importanŃa deosebită a instrumentelor electronice în participare. Acest instrument ar trebui să aibă i va avea repercusiuni politice. Aceasta va da un impuls i suport tendinŃei actuale în rândul autorităŃilor locale, regionale i naŃionale să se consulte i să coopereze cu societatea civilă în aducerea unor instrumente moderne în guvernarea democratică i, în acelai timp, sporirea participării cetăŃenilor în viaŃa publică.

Page 49: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

48

II. Obiective i Ńeluri Principalul obiectiv al acestui „Îndrumător pentru Participarea Civilă” este de a contribui la crearea unui mediu favorabil pentru ONG-uri în Statele Membre ale Consiliului Europei i în Belarus prin definirea la nivel european a unui set de principii, linii directoare, instrumente i mecanisme generale de participare civilă în procesul politic de luare a deciziilor. IntenŃia este ca acest Îndrumător să fie implementat la nivel local, regional i naŃional. Îndrumătorul se bazează pe experienŃele reale ale ONG-urilor din toată Europa, care îi împărtăesc realizările i metodele valabile de angajare a autorităŃilor publice. Un obiectiv suplimentar pentru Îndrumător este de a fi un instrument relevant i eficient pentru ONG-urile de la nivel local până la nivel internaŃional în dialogul lor cu parlamentul, guvernul i autorităŃile publice. El îi propune să fie un instrument interactiv, orientat către acŃiune, astfel încât să fie util pentru ONG-uri, precum i pentru autorităŃile publice din toată Europa. Ca o modalitate de a sprijini aplicarea prezentului Îndrumător, va exista, de asemenea, o bancă de studii de caz i un set suplimentar de instrumente practice. Îndrumătorul se adresează ONG-urilor naŃionale, inclusiv organizaŃiilor regionale i locale din Statele Membre ale Consiliului Europei i Belarus, precum i organizaŃiilor de la nivel european i internaŃional. El vizează, de asemenea, autorităŃile publice, care includ parlamentul, guvernul i administraŃia publică de la nivel local, regional i naŃional. łinta este largă, dar intenŃia este să existe segmente ale Îndrumătorului care să poată fi folosite la toate nivelurile administraŃiei publice.

Page 50: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

49

III. Cadrul general de participare civilă III.i Parametrii societăŃii civile ONG-urile i societatea civilă organizată sunt în esenŃă participanŃi la dezvoltarea i realizarea democraŃiei i a drepturilor omului. O definiŃie a Consiliului Europei a ONG-urilor poate fi găsită în Recomandarea Comitetului de Minitri (2007)14 care prevede că „ONG-urile sunt organisme sau organizaŃii voluntare de auto-guvernare înfiinŃate cu scopul de a urmări obiectivele în esenŃă non-profit ale fondatorilor sau ale membrilor acestora”. În legătură cu acest „Îndrumător pentru Participare Civilă”, termenul este considerat a se referi la societatea civilă organizată, inclusiv la grupurile de voluntariat, organizaŃiile non-profit, asociaŃii, fundaŃii, organizaŃii de caritate, precum i la comunitatea geografică sau bazată pe interese i la societăŃile de sponsorizare. ActivităŃile de bază ale ONG-urilor sunt axate pe valori de justiŃie socială, drepturile omului, democraŃia i statul de drept. În aceste domenii, scopul ONG-urilor este de a promova cauzele i de a îmbunătăŃi vieŃile oamenilor. ONG-urile constituie o componentă esenŃială a participării într-o societate deschisă i democratică prin angajarea unui număr mare de indivizi. Faptul că multe dintre aceste persoane sunt i alegători subliniază relaŃia de complementaritate cu democraŃia reprezentativă. ONG-urile pot contribui prin cunotinŃe i expertiză independentă la procesul de luare a deciziilor. Acest lucru a determinat guvernele de la toate nivelurile, de la nivel local i regional până la nivel naŃional, precum i instituŃiile internaŃionale, să apeleze la experienŃa i competenŃa relevantă a ONG-urilor care să acorde asistenŃă în dezvoltarea i implementarea politicilor. ONG-urile se bucură de o încredere unică din partea membrilor i a societăŃii acestora de a exprima preocupările, de a le reprezenta interesele i de a obŃine implicarea în cauzele respective, furnizând astfel o contribuŃie crucială în elaborarea de politici. Acest text evidenŃiază contribuŃia societăŃii civile organizate în procesul democratic i nu se referă la participarea civică, adică a persoanelor fizice. În acest caz, se înŃelege că actul de dezvoltare de asociaŃii i organizaŃii comunitare constituie un act de organizare socială independentă i nu este pur centrat pe acŃiune individuală. Se înŃelege că grupurile organizate există pentru a veni în întâmpinarea nevoilor membrilor acestora i pentru beneficiul societăŃii în general; prin urmare, ele acŃionează ca un mijloc de participare i de sporire a angajării cetăŃenilor. III.ii Principiile de participare civilă Pentru a favoriza o relaŃie constructivă, ONG-urile i autorităŃile publice de la diferite niveluri ar trebui să acŃioneze în baza următoarelor principii comune: Participare ONG-urile strâng i canalizează punctele de vedere ale membrilor acestora, ale grupurilor de utilizatori i ale cetăŃenilor în cauză. Aceste informaŃii oferă o valoare esenŃială procesului politic de luare a deciziilor, îmbunătăŃind calitatea, înŃelegerea i aplicabilitatea pe termen lung a iniŃiativei strategice. O condiŃie prealabilă pentru acest principiu este că procesele de participare sunt deschise i accesibile, bazate pe parametri conveniŃi pentru participare. Încredere O societate deschisă i democratică se bazează pe interacŃiunea onestă între actori i sectoare. Dei ONG-urile i autorităŃile publice au de jucat roluri diferite, obiectivul comun de a îmbunătăŃi vieŃile oamenilor poate fi atins în mod satisfăcător doar dacă acestea se bazează pe încredere, ceea ce implică transparenŃă, respect i încredere reciprocă.

Page 51: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

50

Responsabilitate i transparenŃăAcŃionarea în interesul public necesită deschidere, responsabilizare, claritate i responsabilitate atât din partea ONG-urilor, cât i din partea autorităŃilor publice, în condiŃii de transparenŃă în toate etapele. IndependenŃăONG-urile trebuie să fie recunoscute drept organisme libere i independente în ceea ce privete obiectivele, deciziile i activităŃile acestora. Ele au dreptul să acŃioneze independent i să pledeze pentru poziŃii diferite faŃă de autorităŃile cu care de altfel pot colabora. III.iii CondiŃii de participare civilă CondiŃiile care să permită viaŃa asociativă sunt bine documentate. În conformitate cu ConvenŃia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului i a LibertăŃilor Fundamentale (CEDO), acestea necesită libertatea de exprimare (articolul 10 din CEDO) i libertatea de întrunire i de asociere (articolul 11 din CEDO) i jurisprudenŃa în domeniu a CurŃii Europene pentru Drepturile Omului. Pentru a asigura că sunt încorporate fără discriminare contribuŃiile esenŃiale ale ONG-urilor în procesul politic de luare a deciziilor, este necesar un mediu propice. CondiŃiile unui mediu favorabil includ statul de drept, respectarea principiilor democratice fundamentale, voinŃă politică, legislaŃie favorabilă, proceduri clare, sprijin pe termen lung i resurse pentru o societate civilă durabilă i spaŃii comune pentru dialog i cooperare. Aceste condiŃii permit o relaŃie constructivă între ONG-uri i autorităŃile publice, bazată pe încredere reciprocă i înŃelegere mutuală pentru democraŃie participativă.

Page 52: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

51

IV. Metode de implicare Pentru a îndeplini obiectivul politic principal al „Îndrumătorului pentru Participare Civilă”, precum i pentru a asigura relevanŃa i aplicabilitatea practică a acestuia pentru ONG-uri în implicarea lor în procesul politic de luare a deciziilor, această secŃiune descrie modul în care poate participa societatea civilă. Există două dimensiuni interconectate la acest proces. În primul rând, nivelurile de participare sunt descrise în secŃiunea III.i, dispuse în ordine crescătoare a intensităŃii, de la simpla furnizare de informaŃii la consultare, dialog i, în final, parteneriat între ONG-uri i autorităŃile publice. În al doilea rând, în secŃiunea III.ii sunt prezentate etapele în procesul politic de luare a deciziilor, i anume cele ase măsuri luate de către autorităŃile publice din ordinea de zi, care stabilete punerea în aplicare, până la monitorizare i reformulare. Un capitol distinct (III.iii) oferă instrumente care se pot aplica în orice etapă i care furnizează procesului de participare sprijin transversal. Aceste elemente sunt apoi combinate pentru a forma o matrice de participară civilă (IV) care oferă o prezentare vizuală a naturii interdependente a procesului. IV.i Diversele niveluri de participare Implicarea ONG-urilor în diferitele etape ale procesului politic de luare a deciziilor variază în funcŃie de intensitatea participării. Există patru niveluri progresive de participare, de la cel mai mic, la cel mai participativ. Acestea sunt: informare; consultare; dialog; i parteneriat. Acestea pot fi aplicate la orice pas în procesul de luare a deciziilor, dar sunt de multe ori deosebit de relevante în anumite puncte din proces.

Informaţia Consultaţii

Dialog -larg

-de colabolare Parteneriat

Slab ÎnaltNIVELUL DE PARTICIPARE

Page 53: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

52

1. InformaŃiile Accesul la informaŃii stă la baza tuturor măsurilor ulterioare în implicarea ONG-urilor în procesul politic de luare a deciziilor. Acesta este un nivel relativ scăzut de participare, care de obicei constă din furnizare de informaŃii într-un singur sens de la autorităŃile publice i nu este necesară sau de ateptat nicio interacŃiune sau implicare din partea ONG-urilor. InformaŃiile sunt relevante pentru toate etapele procesului decizional. 2. Consultarea Aceasta este o formă de iniŃiativă în care autorităŃile publice solicită opinia ONG-urilor cu privire la anumite programe de dezvoltare. Consultarea include, de obicei, informarea ONG-urilor de către autorităŃi cu privire la evoluŃiile politice actuale i solicită comentarii, opinii i reacŃii. IniŃiativa i temele vin din partea autorităŃilor publice, nu a ONG-urilor. Consultarea este relevantă pentru toate etapele procesului decizional, în special pentru elaborare, monitorizare i reformulare. 3. Dialogul IniŃiativa pentru dialog poate fi luată de oricare dintre cele două părŃi i poate fi fie generală, fie de colaborare. Un dialog larg este o comunicare în ambele sensuri, construită pe interese comune i obiective potenŃial împărtăite pentru a asigura un schimb periodic de opinii. Acesta variază de la audieri publice deschise la reuniuni de specialitate între ONG-uri i autorităŃile publice. DiscuŃia rămâne generală i nu este în mod explicit legată de un proces de elaborare a politicilor actuale. Un dialog de colaborare este construit pe interese comune pentru dezvoltarea unei anumite politici. Dialogul de colaborare are de obicei drept rezultat o recomandare, o strategie sau o legislaŃie comună. Dialogul de colaborare are o capacitate mai mare decât dialogul larg întrucât constă în reuniuni comune, adesea frecvente i periodice pentru dezvoltarea de strategii cheie de politici i duce adesea la acorduri între părŃi. Dialogul este extrem de apreciat în toate etapele ciclului politic de luare a deciziilor, dar este crucial în stabilirea, redactarea i reformularea agendei de lucru. 4. Parteneriatul Un parteneriat presupune împărŃirea responsabilităŃilor în fiecare etapă a procesului politic de luare a deciziilor de la stabilirea agendei de lucru, redactare, decizie i punerea în aplicare a iniŃiativelor politice. Este cea mai înaltă formă de participare. La acest nivel, ONG-urile i autorităŃile publice se reunesc pentru o cooperare strânsă, asigurându-se în acelai timp că ONG-urile continuă să fie independente i că au dreptul de a se angaja i de a acŃiona indiferent de situaŃia de parteneriat. Parteneriatul poate include activităŃi cum ar fi trasarea unei sarcini specifice către un ONG, de exemplu furnizarea de servicii, precum i forumuri participative i stabilirea de co-organisme de luare a deciziilor, inclusiv pentru alocarea resurselor. Parteneriatul poate avea loc în toate etapele procesului politic de luare a deciziilor i este în special relevant la stabilirea agendei de lucru sau pentru etapele de implementare.

Page 54: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

53

IV.ii Etape în procesul politic de luare a deciziilor Ciclul de mai jos definete cele ase etape diferite ale procesului politic de luare a deciziilor: stabilirea agendei de lucru, elaborarea de politici, luarea deciziilor, punerea în aplicare a politicilor, monitorizarea i reformularea politicii. Fiecare pas oferă ONG-urilor i autorităŃilor publice posibilitatea de a interacŃiona.

1. Stabilirea agendei de lucru Agenda politică este convenită de către parlament i guvern, dar poate fi modelată de către ONG-uri, sau grupuri de ONG-uri, prin intermediul campaniilor i lobby-urilor pentru probleme, nevoi i preocupări. IniŃiative noi de politică sunt adesea rezultatul influenŃei campaniilor ONG-urilor. În etapa aceasta, ONG-urile îi propun să influenŃeze factorii de decizie în numele unui interes colectiv i să acŃioneze într-un mod complementar dezbaterilor politice. ContribuŃii ale ONG-urilor: • Pledare: ridicarea de probleme, preocupări i nevoi pentru un grup specific de utilizatori,

a unui punct de vedere sau a unui interes public general care nu este încă acoperit de legislaŃie sau de alte documente de politici, instrumente sau măsuri;

• Informare i contientizare: împărtăirea constatărilor ONG-urilor autorităŃilor publice, implicarea i reprezentarea membrilor, a utilizatorilor i a grupurilor cheie de cetăŃeni i activarea unor căi de comunicaŃii cu cetăŃenii; ascultare, reacŃii i informare;

• Expertiză i consiliere: experŃii cu cunotinŃe despre un anumit subiect joacă un rol cheie în stabilirea agendei politice. Analiza i cercetarea acestora identifică nevoi actuale i viitoare în societate i oferă perspective cruciale;

• Inovare: dezvoltarea de noi soluŃii i abordări, demonstrarea modului în care acestea pot fi incluse pe agenda politică;

• Furnizarea de servicii: factor cheie în formarea politicilor i crearea de servicii alternative sau ne-existente pentru un anumit grup de utilizatori.

Implementarea

Decizie

Reformularea

Monitoringul

Stabilirea agendei

Crearea proiectului

Page 55: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

54

ResponsabilităŃile autorităŃilor publice: • Schimb de informaŃii: Să furnizeze informaŃii la zi, exacte i în timp util într-un format

accesibil pentru toate părŃile interesate; • Proceduri: Să dezvolte i să adere la un proces transparent de luare a deciziilor. Să

furnizeze proceduri clare, deschise i accesibile pentru participare; • Furnizarea de resurse: Să permită participarea activă a societăŃii civile prin, de exemplu,

dispoziŃii bugetare, sprijin în natură sau servicii administrative; • Receptivitate: Să asigure implicarea activă a reprezentanŃilor autorităŃii publice în

domeniu; să asculte, să reacŃioneze i să ofere feedback. Instrumente i mecanisme utile: • InformaŃii:

o Accesul simplu i liber la informaŃii relevante, exacte i actualizate privind procesul politic, documente i factorii de decizie politică, de exemplu, baze de date on-line;

o Cercetare pentru a înŃelege o preocupare i a dezvolta soluŃii propuse; o Organizare de campanii i lobby de către ONG-uri pe baza promovării

contientizării, cum ar fi documente de politică, afie i pliante, site-uri, comunicate mass-media i demonstraŃii publice;

o Site cu acces cuprinzător la documente cheie i anunŃarea de evenimente publice. • Consultare:

o PetiŃii - pot fi făcute prin instrumente online, cum ar fi petiŃie electronică sau forum web;

o Consultare, online sau alte tehnici, pentru a aduna subiecte de interes i sugestii de la părŃile interesate.

• Dialog: o Audieri i forumuri publice cu părŃile interesate pentru a identifica i interpreta

sensibilităŃile i interesele diferitelor grupuri; o Forumuri i consilii ulterioare ale cetăŃenilor pentru a discuta cu cetăŃenii i

ONG-urile; o Contact cheie cu guvernul care permite societăŃii civile să aibă acces la

informaŃii privind iniŃiativele politice actuale. • Parteneriat:

o Grup sau comitet de lucru format ca un grup permanent sau ad-hoc de experŃi pentru a consilia cu privire la preferinŃele pentru diverse politici.

2. Elaborarea AutorităŃile publice au, de obicei, procese bine stabilite pentru politica de redactare. Aici, ONG-urile sunt adesea implicate în domenii precum identificarea problemelor, propunerea de soluŃii i furnizarea de dovezi pentru propunerea lor preferată cu, de exemplu, interviuri sau cercetare. Facilitarea oportunităŃilor pentru consultare ar trebui să fie un element cheie în această etapă, precum i diverse forme de dialog pentru a colecta informaŃii de la factorii cheie interesaŃi. ContribuŃia ONG-urilor: • Pledare: garantează că se iau în considerare nevoile i interesele părŃilor interesate

afectate de proiectul de politică; • Informare i contientizare: ONG-urile informează membrii, utilizatorii i grupurile

cetăŃenilor cheie cu privire la procesul de elaborare; • Expertiză i consiliere: furnizează analize i cercetare privind aspectele avute în vedere

sau ridică priorităŃi suplimentare care să fie incluse în proiectul de politică; • Inovare: oferă soluŃii prin introducerea de abordări noi, soluŃii practice i modele concrete

care aduc beneficii anumitor grupuri de utilizatori;

Page 56: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

55

• Furnizarea de servicii: contribuie la redactarea politicii pentru a asigura că nevoile specifice ale utilizatorilor sunt luate în considerare i că sunt îndeplinite condiŃiile necesare;

• FuncŃia ‘watchdog’ (de supraveghere): urmăresc procesul de elaborare pentru a se asigura că preocupările factorilor interesaŃi sunt luate în considerare i că procesul este transparent i incluziv.

ResponsabilităŃile autorităŃilor publice: • Împărtăirea informaŃiilor: Să furnizeze informaŃii cuprinzătoare în timp util cu privire la

procesele actuale de consultare; • Proceduri: Să dezvolte i să adere la standardele minime de consultare, cum ar fi

obiective clare, reguli de participare, termene, contacte deschise etc. Să organizeze reuniuni de consultare, inclusiv invitaŃia de participare a tuturor factorilor interesaŃi potenŃiali;

• Furnizarea de resurse: Să furnizeze termene adecvate i mijloace de consultare pentru a asigura participarea la diferite niveluri ale societăŃii civile;

• Receptivitate: Să asigure implicarea activă a reprezentanŃilor autorităŃii publice din domeniu; să asculte, să reacŃioneze i să ofere feedback.

Instrumente utile i mecanisme: • InformaŃii:

o Accesul deschis i liber la documente de politici, inclusiv cu punct unic de informare pentru redactarea politicii, cu informaŃii disponibile în diferite formate care să ajungă la public;

o Site cu acces cuprinzător la documente cheie i anunŃarea de evenimente publice; o Organizare de campanii i lobby pentru modelarea proiectului de politică prin

documente de poziŃie, scrisori, manifeste; o Difuzări web de la audieri, reuniuni i dezbateri care permit oamenilor să

privească i să asculte în timp real; o Cercetare care să ofere contribuŃie la procesul de elaborare a politicii.

• Consultare i dialog:

o Audieri i comisii pentru întrebări i răspunsuri cu factorii interesaŃi pentru a identifica i a interpreta punctele sensibile i preocupările i a strange propuneri, faŃă-în-faŃă sau on-line;

o Seminarii i reuniuni ale experŃilor care implică participarea unor experŃi în dezvoltarea cercetării specializate sau studii de specialitate care pot fi utilizate în elaborare;

o Comisii din mai mulŃi factori interesaŃi i organisme de consultare care constau din sau conŃin reprezentanŃi ai sectorului ONG-urilor; ar putea fi permanente sau ad-hoc.

• Parteneriat:

o Co-redactare: implicarea activă în elaborarea unor părŃi ale procesului legislativ. 3. Decizie Formele de luare a deciziilor politice variază în funcŃie de contextul naŃional i legislativ. Caracteristici comune sunt stabilirea unei directive ale politicii guvernamentale de către un minister; sau legislaŃie, cum ar fi aprobarea unei legi prin vot parlamentar; sau referendum public, care necesită ulterior punerea în aplicare a unei legislaŃii. Proiectele de legi i moŃiunile ar trebui să fie deschise contribuŃiei i participării din partea ONG-urilor. AutorităŃile publice ar trebui să evalueze punctele de vedere i opiniile înainte de luarea deciziei. La această etapă, consultarea este centrală pentru decizia informată. Cu toate acestea, puterea finală de alegere aparŃine autorităŃilor publice, cu excepŃia cazului în care decizia este luată prin vot public, referendum sau printr-un mecanism de co-decizie.

Page 57: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

56

ContribuŃia ONG-urilor: • Pledare: influenŃarea factorilor de decizie înainte de un vot; • Informare i contientizare: informarea membrilor, a utilizatorilor i a grupuri de

cetăŃeni cheie cu privire la deciziile politice i efectul lor potenŃial; • Expertiză i consiliere: furnizarea de analize detaliate pentru a informa i influenŃa

factorii de decizie; • FuncŃia ‘watchdog’: ulterior procesului de luare a deciziilor, asigurând că acesta este

democratic, transparent i de eficienŃă optimă. ResponsabilităŃile autorităŃilor publice: • Împărtăirea informaŃiilor: Să furnizeze informaŃii privind politicile aflate în procesul de

luare a deciziilor; • Proceduri: Să ofere i să urmeze procedurile pentru mecanisme de luare a deciziei prin

colaborare, dacă este cazul; • Furnizarea de resurse: Să permită i să sprijine participarea activă a societăŃii civile prin

asocierea ONG-urilor în etapa de decizii; • Receptivitate: Să asculte, să ia în considerare i să răspundă la contribuŃia societăŃii

civile. Instrumente i mecanisme utile: • InformaŃii:

o Organizarea de campanii i lobby pentru a influenŃa factorii de decizie, de exemplu prin utilizarea de pliante, site-uri, comunicate mass-media i demonstraŃii publice.

• Consultare i dialog: o Sesiuni plenare deschise sau sesiuni ale comitetului pentru a se asigura

accesul liber la dezbateri în timpul procesului de luare a deciziilor. • Parteneriat:

o Luarea în comun a deciziilor prin intermediul forumurilor, al conferinŃelor de stabilire a consensului i al altor reuniuni participative;

o Luarea de decizii prin colaborare, cum ar fi bugetarea participativă. 4. Punerea în aplicare Aceasta este etapa la care multe ONG-uri sunt cele mai active, de exemplu în livrarea de servicii i execuŃia proiectelor. O mare parte din activitatea desfăurată de ONG-uri în etapele anterioare includ încercări de a influenŃa punerea în aplicare a politicii. Această fază este în mod deosebit importantă pentru a asigura că rezultatul intenŃionat va fi realizat. Accesul la informaŃii clare i transparente cu privire la ateptări i oportunităŃi este important în această etapă, precum i parteneriatele active. ContribuŃia ONG-urilor: • Informare i contientizare: axate în primul rând pe sensibilizarea publicului, explicarea

avantajelor sau a dezavantajelor i a impactului politicii; • Furnizarea de servicii: un factor cheie în punerea în aplicare a iniŃiativelor de politică,

care de multe ori poartă principala responsabilitate pentru livrare; • FuncŃia ‘watchdog’: evaluează i asigură că politica este pusă în aplicare aa cum a

fost destinată, fără efecte secundare nocive. ResponsabilităŃile autorităŃilor publice: • Împărtăirea informaŃiilor: Să furnizeze informaŃii privind strategiile de punere în

aplicare, procedurile privind licitaŃiile publice i liniile directoare ale proiectului; • Proceduri: Să urmeze normele i reglementările stabilite pentru punerea în aplicare a

politicii.

Page 58: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

57

• Furnizarea de resurse: Să permită participarea activă a societăŃii civile în etapa de implementare prin, de exemplu, dispoziŃii bugetare, sprijin în natură sau servicii administrative;

• Receptivitate: Să fie disponibile i să reacŃioneze la nevoile specifice care rezultă din circumstanŃe în jurul implementării politicii.

Instrumente i mecanisme utile: • InformaŃii:

o Accesul deschis i liber la documentele din sectorul public cu privire la proiectele i deciziile de punere în aplicare;

o Site cu acces cuprinzător la documente cheie i anunŃarea de evenimente publice; o Alerte e-mail care anunŃă proiectul viitor i oportunităŃile de finanŃare; o Întrebări frecvente online sau alte canale pentru a oferi informaŃii prezentate ca

întrebări i răspunsuri, orientate spre furnizarea de ajutor practic i îndrumare; o Procedură de licitaŃie anunŃată public pentru a oferi un proces deschis i

transparent pentru furnizarea de servicii. • Consultare:

o Evenimente, conferinŃe, forumuri i seminarii pentru a informa i a discuta despre punerea în aplicare a politicii cu ONG-urile i cu publicul.

• Dialog: o Seminarii de construire a capacităŃii pentru a spori cunotinŃele i capacitatea

relevantă pentru punerea în aplicare; o Seminarii de instruire pentru ONG-uri i autorităŃile publice pe anumite subiecte

relevante pentru implementare, cum ar fi achiziŃii, proiecte i cereri de finanŃare. • Parteneriat:

o Parteneriat strategic în cazul în care ONG-urile i autorităŃile publice formează un parteneriat pentru a pune în aplicare politica; acesta poate varia de la un program pilot de mică anvergură până la responsabilitatea deplină a implementării.

5. Monitorizare În acest punct, rolul ONG-urilor este de a monitoriza i de a evalua rezultatele politicii implementate. Este important să existe un sistem de monitorizare eficient i transparent care asigură că politica / programul atinge scopul propus. ContribuŃia ONG-urilor: • Pledare: să monitorizeze i să spună dacă iniŃiativa de politică a ajuns la beneficiarii

doriŃi i a avut rezultatul intenŃionat pentru societate; • Expertiză i consiliere: să strângă dovezi sau să facă cercetări privind impactul politicii;

include think-tank-uri (“grupuri de reflexie i influenŃă”) i institute de cercetare; • Furnizare de servicii: responsabilitatea de a monitoriza efectele programului în ceea ce

privete calitatea, durabilitatea, eficienŃa i exemple de cazuri reale; • FuncŃia ‘watchdog’: un rol prioritar în monitorizarea efectelor politicii, pentru a asigura

că obiectivele dorite sunt atinse. ResponsabilităŃile autorităŃilor publice: • Împărtăirea informaŃiilor: Să furnizeze informaŃii privind stadiul actual al politicii; • Receptivitate: Să asculte i să reacŃioneze la puncte specifice ridicate de ONG-uri i de

societatea civilă.

Page 59: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

58

Instrumente i mecanisme utile: • InformaŃii:

o Accesul deschis i liber la informaŃii cu privire la evoluŃia politicii;o Strângerea de dovezi pentru a colecta cazuri i statistici privind livrarea

proiectului; o Evaluarea politicii i a impactului acesteia, prin conferinŃe i raportare; o Studii de cercetare independente pentru a extrage învăŃămintele cheie.

• Consultare: o Mecanisme de feedback pentru a urmări progresul, cum ar fi sondaje, sondaje de

web sau chestionare. • Dialog:

o Grup sau comitet de lucru alcătuit din ONG-uri (atât utilizatori cât i furnizori) responsabile cu monitorizarea i evaluarea iniŃiativei de politică.

• Parteneriat: o Grup sau comitet de lucru alcătuit din ONG-uri i autorităŃi publice reunindu-se

într-un parteneriat strategic pentru a monitoriza i a evalua iniŃiativa de politică. 6. Reformulare CunotinŃele dobândite ca urmare a punerii în aplicare a politicii, împreună cu nevoile care evoluează în societate adesea necesită o reformulare a politicii. Acest lucru trebuie să se bazeze pe accesul la informaŃii i oportunităŃi de dialog pentru a identifica nevoile i iniŃiativele. Această reformulare permite iniŃierea unui nou ciclu de luare a deciziilor. ContribuŃii ale ONG-urilor: • Pledare: să facă lobby pentru reînnoirea politicii prin exprimarea limitărilor sau a

efectelor secundare ale politicii actuale, pentru a satisface nevoile utilizatorilor sau ale cetăŃenilor;

• Expertiză i consiliere: să întreprindă cercetări i analize pentru a identifica lacunele iniŃiativei de politică actuală i să ofere justificarea pentru reformulare;

• Inovare: să dezvolte noi abordări pentru politica respectivă; acest lucru poate fi un element cheie în politica de reînnoire;

• Furnizare de servicii: să identifice obstacolele i să strângă dovezi pentru a ilustra nevoile în evoluŃie care necesită o reformulare a politicii.

ResponsabilităŃile autorităŃilor publice: • Schimbul de informaŃii: să furnizeze informaŃii cu privire la o posibilă revizuire a politicii

i percepŃia acestora asupra schimbărilor necesare din politică; • Proceduri: să furnizeze proceduri clare, deschise i accesibile pentru participare; • Furnizarea de resurse: să permită i să sprijine participarea activă a societăŃii civile; • Receptivitate: să asculte i să acŃioneze în urma sesizărilor din partea ONG-urilor. Instrumente i mecanisme utile: • InformaŃii:

o Accesul deschis i liber la informaŃii care oferă evaluări, rezultate ale studiilor i alte elemente de probă cu privire la politica existentă;

• Consultare: o ConferinŃă sau reuniune pentru a stabili următorii pai planificaŃi de către

autoritatea publică; o Consultare online pentru a strânge opiniile societăŃii civile cu privire la

modalitatea de urmărire a politicii / proiectului. • Dialog:

Page 60: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

59

o Seminarii i forumuri deliberative pentru implicarea factorilor interesaŃi în dezvoltarea de noi direcŃii în domeniul politicii, de exemplu cafenea publică, spaŃiu deschis, alte metode de brainstorming.

• Parteneriat: o Grup sau comitet de lucru în cazul în care ONG-urile formează un grup de

experŃi în comun cu alŃi factori interesaŃi i autorităŃi publice cu scopul de a recomanda o politică revizuită.

IV.iii Instrumente i mecanisme transversale de participare civilă Există anumite instrumente sau mecanisme adunate din toată Europa în timpul consultării pentru „Îndrumătorul pentru Participare Civilă”, care oferă suport transversal participării pe parcursul întregului proces de luare a deciziilor: 1. E-participare Instrumentele electronice oferă un potenŃial important pentru îmbunătăŃirea practicii democratice i participarea unei societăŃi civile organizate. Ele pot contribui în mare măsură la transparenŃa, responsabilitatea i capacitatea de reacŃie a instituŃiilor, precum i la promovarea angajamentului cetăŃenilor i pentru creterea capacităŃii, a accesibilităŃii i incluziunii procesului democratic. Pentru a beneficia pe deplin de pe urma potenŃialul lor, e-instrumentele ar trebui integrate de către toŃi participanŃii de luare a deciziilor, inclusiv de către autorităŃile de la toate nivelurile i societatea civilă organizată. 2. Consolidarea capacităŃilor de participare Este esenŃial să se dezvolte capacitatea i abilităŃile ONG-urilor locale, regionale i naŃionale astfel încât ele să poată fi activ implicate în formularea de politici, dezvoltarea de proiecte i furnizarea de servicii. Consolidarea capacităŃilor poate include, de asemenea, seminarii de instruire pentru a îmbunătăŃi înŃelegerea rolurilor reciproce ale ONG-urilor i ale autorităŃilor publice în acest angajament, precum i programe de schimb pentru a facilita înŃelegerea realităŃilor celuilalt. 3. Structuri pentru cooperare între ONG-uri i autorităŃile publice În vederea facilitării relaŃiei dintre autorităŃile publice i ONG-uri, un număr de Ńări au dezvoltat organisme de coordonare. Acestea includ: organisme guvernamentale, cum ar fi o persoană de contact pentru societatea civilă în fiecare minister sau un organism de coordonare la nivel central în calitate de interlocutor unic; structuri comune cum ar fi comitetele cu mai mulŃi factori interesaŃi, grupuri de lucru, consilii de experŃi i alte organisme de consultare (permanente sau ad-hoc ); sau alianŃe/coaliŃii de ONG-uri care îi reunesc resursele i dezvoltă poziŃii comune. 4. Documentele-cadru privind cooperarea între ONG-uri i autorităŃile publice În multe Ńări europene, au fost dezvoltate acorduri cadru pentru a sublinia angajamentele, rolurile i responsabilităŃile i procedurile de cooperare. Aceste documente stabilesc o bază clară pentru relaŃie i facilitează prin aceasta un dialog continuu i înŃelegerea reciprocă între ONG-uri i autorităŃile publice. Acestea includ acorduri bilaterale cu parlamentul sau guvernul, documente de strategie pentru cooperare i programe oficiale pentru cooperare, adoptate de către autorităŃile publice.

Page 61: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

60

V. Matricea de participare civilă Pentru a ilustra i a clarifica relaŃia, matricea de mai jos vizualizează etapele procesului politic de luare a deciziilor i legătura lor cu nivelurile de participare. Aceasta se bazează pe practici i exemple din societatea civilă din toată Europa i este menită să ofere inspiraŃie pentru acŃiune i să consolideze interacŃiunea dintre ONG-uri i autorităŃile publice. La fiecare etapă din procesul de luare a deciziilor (de la stânga la dreapta) există diferite niveluri de participare a ONG-urilor (de jos în sus). Se consideră că paii în procesul politic de luare a deciziilor pot fi aplicaŃi oricărui context din Europa, de la nivel local la nivel naŃional. Aa cum s-a explicat, nivelurile de participare la fiecare punct în procesul de luare a deciziilor pot varia de la scăzut la ridicat i se intenŃionează ca instrumentele propuse să fie utilizate ca modalităŃi de punere în aplicare a fiecărui tip de participare. Această matrice poate fi folosită în diverse moduri, cum ar fi cartografierea nivelurilor de angajare a societăŃii civile în orice proces politic dat; evaluarea participării ONG-urilor într-un punct oarecare al unui process; sau ca o resursă practică de planificare de către ONG a activităŃilor legate de politică. Aceasta nu se dorete a fi o listă exhaustivă i poate fi adaptată la mai multe utilizări. Matricea ilustrează elementele corelate ale participării la procesul de luare a deciziilor. Acest exemplu arată modul în care instrumentele utile menŃionate mai sus pot atinge nivelul dorit de participare la fiecare pas din procesul de luare a deciziilor.

Page 62: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

61

Part

ener

iat

Gru

p sa

u co

mite

t de

lucr

u E

labo

rare

în c

olab

orar

e

Luar

e de

dec

izii

în c

omun

Luar

e de

dec

izii

în c

olab

orar

e

Par

tene

riate

st

rate

gice

G

rup

sau

com

itet d

e lu

cru

Gru

p sa

u co

mite

t de

lucr

u

Dia

log

Audi

eri s

au fo

rum

uri

publ

ice

Foru

mur

i i c

onsi

lii vi

itoar

e al

e ce

tăŃe

nilo

r

Con

tact

che

ie a

l gu

vern

ului

Aud

ieri i

com

isii

de

asig

urar

e a

calităŃ

ii

Sem

inar

ii cu

exp

erŃi

Com

itete

cu

mai

mulŃi

fact

ori i

nter

esaŃ

i i

orga

nism

e de

co

nsul

tare

Sesi

uni î

n pl

en,

desc

hise

sau

de

com

itete

Sem

inar

ii de

co

nstru

ire a

ca

paci

tăŃii

Sem

inar

ii de

in

stru

ire

Gru

p sa

u co

mite

t de

lucr

u S

emin

arii i

fo

rum

uri d

elib

erat

ive

Con

sulta

re

Pet

iŃii

Con

sulta

re o

nlin

e sa

u al

te te

hnic

i

Aud

ieri i

com

isii

de

asig

urar

e a

calităŃ

ii

Sem

inar

ii cu

exp

erŃi

Com

itete

cu

mai

mulŃi

fact

ori i

nter

esaŃ

i i

orga

nism

e de

co

nsul

tare

Sesi

uni î

n pl

en,

desc

hise

sau

de

com

itete

Even

imen

te,

conf

erinŃe

, for

umur

i, se

min

arii

Mec

anis

me

de

feed

back

Con

ferinŃe

sau

re

uniu

ni

Con

sulta

re o

nlin

e

Info

rmar

e

Acce

s fa

cil

i de

schi

s la

info

rmaŃ

ii

Cer

ceta

re

Org

aniz

are

de

cam

pani

i i l

obby

Site

pen

tru

docu

men

te c

heie

Acc

es d

esch

is

i lib

er la

do

cum

ente

de

polit

ică

Site

pen

tru d

ocum

ente

ch

eie

Org

aniz

are

de c

ampa

nii

i lo

bby

Difu

zări

web

Con

tribuŃii

de

cerc

etar

e

Org

aniz

are

de

cam

pani

i i

lobb

y

Acc

es d

esch

is la

in

form

aŃii

Site

pen

tru a

cces

la

info

rmaŃ

ii

Aler

te e

-mai

l

Între

bări

frecv

ente

Pro

cedu

ri de

lici

taŃie

pu

blică

Acce

s de

schi

s la

in

form

aŃii

Col

ecta

re d

e do

vezi

Eva

luăr

i

Stud

ii de

cer

ceta

re

Acce

s de

schi

s la

in

form

aŃii

Niv

elur

i de

part

icip

are

Etap

e în

pro

cesu

l po

litic

de

luar

e a

deci

ziilo

r

Stab

ilire

a or

dini

i de

zi

Elab

orar

e D

eciz

ie

Impl

emen

tare

M

onito

rizar

e R

efor

mul

are

Page 63: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

62

FUNDAŢIA ROSA LUXEMBURG

Fundaţia Rosa Luxemburg este una dintre cele şase fundaţii apropiate de partidele politice din Germania şi unul din importanţii purtători ai muncii de culturalizare şi instruire în societatea civilă a RFG. Ea se concepe drept parte a curentului spiritual al socialismului democratic. Fundaţia a apărut în baza societăţii „Analiza societăţii şi educaţia politică” înregistrată în anul 1990 şi a devenit o organizaţie general naţională de educaţie politică, un forum pentru discuţii asupra gîndirii critice şi alternativelor politice, precum şi un centru de cercetări în interesele dezvoltării sociale progresive. Activitatea fundaţiei o efectuează numeroşi activişti pe principii obşteşti.

În anul 1992, Fundaţia Rosa Luxemburg a fost recunoscută drept Partid al Socialis-mului Democratic, în prezent – Partid de Stînga/PSD – ca fundaţie general naţională apropiată acestui partid. Ea cooperează strîns cu fundaţiile şi societăţile aderente la Partidul de Stînga/PSD din toate landurile federale.

Obiectul de activitate al fundaţiei este educaţia politică, activitatea culturală şi anali-za dezvoltării sociale. Laitmotivele ei sînt socialismul democratic şi internaţionalismul, antifascismul şi antirasismul, renunţarea la marxism-leninismul dogmatizat.

Fundaţia organizează educaţia civică şi socială, propagă cunoştinţe despre legă-turile sociale reciproce în condiţiile lumii globale, contradictorii; este un teren pentru analiza critică a stării actuale a societăţii; este un centru de discuţii program despre socialismul democratic ce corespunde exigenţelor timpului; reprezintă în Republica Federală Germania şi pe plan internaţional un forum pentru dialog între mişcările sociale de stînga şi organizaţii, intelectuali şi organizaţii neguvernamentale; sprijină savanţii tineri sub formă de acordare de burse de studii şi de aspirant, stimulează acti-vismul social-politic autodeterminat şi sprijină manifestările pentru pace şi înţelegere între popoare, împotriva fascismului şi rasismului, pentru echitate socială şi solidaritate între oameni.

Decizia, luată în 1999, de a conferi fundaţiei numele Rosei Luxemburg a constituit o expresie a fidelităţii faţă de tradiţiile socialismului democratic.

Rosa Luxemburg StigtungFranz-Mehring-Platz 1, 10243 BerlinTelephone: +49-(0)30-44310221, Fax: +49-(0)30-44310222, www.rosalux.de

Page 64: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

63

"Eco-TIRAS" - Asociaţia Internaţională Ecologică a Păstrătorilor Rîului

Str. Teatrală 11A, Chişinău 2012, Moldova Tel.Fax: +373 22 225615

E-mail: [email protected] www.eco-tiras.org

"Eco-TIRAS" - Asociaţia Internaţională Ecologică a Păstrătorilor Rîului este o asociaţie de 60 de organizaţii non-guvernamentale de mediu a bazinului transfrontalier a rîului Nistru. Misiunea sa este de a promova punerea în aplicare a gestionării coordonate a bazinului rîului de către ţările bazinului - Moldova şi Ucraina, precum şi implementarea principiilor de dezvoltare durabilă şi managementului integrat a bazinului hidrografic. Pentru realizarea misiunii sale "Eco-TIRAS" contribuie la negocierile dintre Moldova şi Ucraina cu privire la încheierea Acordului privind bazinul rîului Nistru, ajută organizaţiile sale membre să desfăşoare o politică de mediu coordonată la nivel local, naţional şi internaţional şi contribuie la consolidarea potenţialului acestora, efectuează monitorizarea politicilor de mediu realizate de statele bazinului Nistru cu privire la conformarea acestora angajamentelor internaţionale şi legislaţiei UE. O parte importantă a activităţii este oferirea unui forum pentru toţi cei interesaţi în consolidarea eficientă a bazinului rîului Nistru, în formă de conferinţe internaţionale periodic organizate cu privire la rîul Nistru. Au fost publicate numeroase cărţi, reviste şi broşuri cu privire la problemele din sfera de activitate a Asociaţiei "Eco-TIRAS", care sînt postate şi pe site-ul organizaţiei în compartimentul "Publications".

Page 65: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

64

Page 66: GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI GHIDUL PE PROBLEMA …

GHIDUL PE PROBLEMA PARTICIPĂRII PUBLICULUI

ÎN LUAREA DECIZIILOR

Asociaţia Internaţională Ecologică o PăstrătorilorRîului Eco-TIRAS

Eco-TIRASChişinău 2010

GHIDUL ASUPRA PROBLEMEI PARTICIPĂRII PUBLICULUI

ÎN LUAREA DECIZIILOR

Asociaţia Internaţională Ecologică a PăstrătorilorRîului Eco-TIRAS

Eco-TIRASChişinău 2011

ISBN 978-9975-66-214-7