Post on 23-Dec-2015
description
1
Tema5: Taxa pe valoare adăugată
1. TVA – noţiuni generale.
2. Livrările scutite de TVA.
3. Înregistrarea subiectului impozabil cu TVA.
4. Modul de calculare şi achitare a TVA. Trecerea în cont a TVA.
5. Modul de restituire a TVA din buget.
6. Termenele de stingere a obligaţiei fiscale şi prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la TVA.
1. TVA – noţiuni generale
Taxa pe valoarea adăugată (în continuare TVA) a fost instituită în Republica Moldova la
01.01.1992, înlocuind impozitul pe circulaţia mărfurilor.
Pe tot parcursul existenţei sale, TVA a suferit multiple modificări care, în mod direct şi indirect,
influenţau, negativ activitatea economică a întreprinderilor şi situaţia materială a populaţiei. În
scopul stabilirii acestui impozit, a fost adoptat un nou conţinut al legislaţiei şi introducerea ei în
Codul Fiscal al RM (Titlul III). Conform prevederilor Titlului III al Codului Fiscal TVA reprezintă
un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii
mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova,
precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor importate pe teritoriul Republicii
Moldova.
TVA este un impozit pe consum, care se aplică asupra unui spectru larg de mărfuri şi servicii, cu
excepţia celor, care conform articolului 103 al Codului fiscal, sînt scutite de impozitare.
Astfel subiecţii impozabili cu TVA sunt:
Subiecţii impozabili sînt:
a) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător,
nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin
intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15)1, care sînt înregistraţi sau
trebuie să fie înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A.;
b) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător,
nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin
intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care importă mărfuri, cu
excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror
valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;
1 15) Reprezentanţă permanentă sau bază fixă – loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral
sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent,
inclusiv:
a) un loc de conducere, o filială, o reprezentanţă, o secţie, un oficiu, o fabrică, o uzină, un magazin, un
atelier, precum şi o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale
sau de cultivare a culturilor agricole;
b) un şantier de construcţie, un proiect de construcţie, asamblare sau montaj ori activităţi de supraveghere
tehnică, deservire şi exploatare a utilajului legate de acestea, numai dacă asemenea şantier, proiect sau activităţi
continuă pentru o perioadă mai mare de 6 luni;
c) comercializarea mărfurilor din depozite amplasate pe teritoriul Republicii Moldova şi care aparţin
nerezidentului sau sînt arendate de acesta;
d) prestarea altor servicii, desfăşurarea altor activităţi, în decursul unei perioade mai mari de 3 luni, cu
excepţia celor tratate ca reprezentanţă, potrivit pct.20), precum şi a muncii conform contractului (acordului) de
muncă şi activităţii profesionale independente, dacă prezentul cod nu prevede altfel;
e) desfăşurarea în Republica Moldova a oricărei activităţi, care corespunde uneia din condiţiile prevăzute la
lit.а)-d), de către un agent cu statut dependent sau menţinerea de către acest agent în Republica Moldova a unui stoc
de produse sau mărfuri din care livrează produse sau mărfuri în numele nerezidentului.
Ín înţelesul codului fiscal, reprezentanţa permanentă a unei persoane fizice nerezidente se consideră a fi baza
fixă.
2
c) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător,
nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin
intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care importă servicii,
indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistraţi în calitate de plătitori de
T.V.A. Obiectele impozabile cu TVA constituie:
1. livarea de către subiecţii impozabili a mărfurilor şi serviciilor, care reprezintă rezultatul
activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova:
2. importul mărfurilor în RM, cu exepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de
persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare.
3. importul serviciilor în Republica Moldova.
Nu constituie obiecte impozabile:
1) livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere;
2) venitul sub formă de dobândă obţinut de către locator în baza unui contract de leasing;
3) livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi /sau de
promovare a vânzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vânzări obţinut pe parcursul
anului precedent anului în care se efectuează această livrare;
4) transmiterea proprietăţii în cadrul reorganizării agentului economic.
Cotele TVA prevăzute de Codul fiscal se prezintă în următoarea ordine:
Cota de 20%, numită şi cotă-standard - se aplică la valoarea impozabilă a mărfurilor şi
serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova.
Cota 0% (zero) care se aplică la următoarele mărfuri şi servicii (art.104):
a) mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri
(inclusiv de expediţie) şi pasageri, serviciile de transport internaţional al gazelor naturale
prestate de către S.A. “Moldova-Gaz”, precum şi serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de
comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional, de deservire la sol a aeronavelor,
inclusiv de livrare a combustibilului şi a mărfurilor la bordul aeronavei, de securitate
aeronautică şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional;
b) energia electrică, energia termică şi apa caldă pentru bunurile imobiliare cu destinaţie
locativă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri;
c) în baza principiului reciprocităţii, importul şi/sau livrarea pe teritoriul Republicii Moldova
a mărfurilor, serviciilor destinate folosinţei oficiale de către misiunile diplomatice şi oficiile
consulare acreditate în Republica Moldova, de reprezentanţele organizaţiilor internaţionale
acreditate în Republica Moldova, destinate uzului sau consumului personal de către membrii
personalului acestor misiuni diplomatice şi oficii consulare sau al reprezentanţelor organizaţiilor
internaţionale, precum şi de către membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei, cu
excepţia cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi a cetăţenilor străini şi apatrizi cu reşedinţa
permanentă în Republica Moldova. Modul de aplicare a cotei zero a T.V.A. se stabileşte de
Guvern;
c1) importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate:
– proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către
organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte;
– proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul împrumuturilor şi granturilor
acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de
organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), precum şi din
contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget.
Lista tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, lista proiectelor de
asistenţă tehnică, lista împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu
garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale
3
(inclusiv din cota-parte a Guvernului), din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la
buget, precum şi modul de aplicare a cotei zero a T.V.A. la livrarea pe teritoriul ţării a
mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor respective se stabilesc de Guvern;
f) mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii
Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova,
precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii
Moldova unul altuia;
g) serviciile prestate de întreprinderile industriei uşoare pe teritoriul Republicii Moldova în
cadrul contractelor de prelucrare în regimul vamal de perfecţionare activă. Tipul serviciilor care
cad sub incidenţa prezentului punct, precum şi modul de administrare a acestor servicii se
stabilesc de Guvern, iar lista agenţilor economici se aprobă de Ministerul Economiei;
h) mărfurile livrate în magazinele duty-free.
Cota redusă de 8% se aplică la:
- la pîinea şi produsele de panificaţie, la laptele şi produsele lactate, livrate pe teritoriul
Republicii Moldova, cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A.
în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2);
– la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în Nomenclatorul de
stat de medicamente, cît şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, importate şi/sau livrate pe
teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele preparate în farmacii conform
prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe medicamentoase) autorizate;
– la unele mărfuri, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova
– la gazele naturale şi gazele lichefiate de la poziţia tarifară 2711, atît la cele importate,
cît şi la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova;
– la producţia din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţia din zootehnie în
formă naturală, masă vie şi sacrificată, produsă şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova;
– la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii
Moldova;
Fiecare persoană juridică sau fizică, înregistrată ca contribuabil al TVA este obligată să
determine în mod independent suma obligaţiunii sale fiscale sau, în cazurile cînd aceasta este
permis în titlul III al Codului fiscal, să ceară restituirea impozitului.
2. Livrările scutite de TVA.
T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi pentru livrările de mărfuri, servicii
efectuate de către subiecţii impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în
Republica Moldova:
1) locuinţa, pămîntul, arenda acestora, dreptul de livrare şi arendare a acestora, cu excepţia
plăţilor de comision aferente tranzacţiilor respective;
2)produsele alimentare pentru copii;
3) proprietatea de stat, răscumpărată în procesul privatizării;
4) instituţiile preşcolare, cluburile, sanatoriile şi alte obiecte cu destinaţie social-culturală şi de
locuit, precum şi drumurile, reţelele şi substaţiile electrice, reţelele de gaz, instalaţiile pentru
extragerea apelor subterane şi alte obiecte similare transferate gratuit autorităţilor publice (sau, în
baza deciziei lor, întreprinderilor specializate care folosesc şi exploatează obiectele respective
conform destinaţiei), precum şi cele transmise întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor de către
autorităţile publice; proprietatea de stat transferată gratuit, la decizia autorităţilor publice, de la
bilanţul unei întreprinderi de stat la bilanţul altei întreprinderi de stat sau de la bilanţul unei
4
întreprinderi municipale la bilanţul altei întreprinderi municipale; lucrările de expertiză tehnică, de
prospecţiuni, de proiectare, de construcţie şi de restaurare, cu atragerea mijloacelor băneşti donate
de către persoane fizice şi juridice, la obiectele incluse în lista aprobată de Parlament;
5) mărfurile, serviciile instituţiilor de învăţămînt, legate de procesul instructiv de producţie şi
educativ, cu condiţia alocării mijloacelor obţinute din livrarea acestor mărfuri, servicii în scopuri
de instruire generală; serviciile de pregătire şi perfecţionare a cadrelor; serviciile de instruire a
copiilor şi adolescenţilor în cercuri, secţii, studiouri; serviciile prestate copiilor şi adolescenţilor cu
folosirea instalaţiilor sportive; serviciile legate de întreţinerea copiilor în instituţii preşcolare;
6) serviciile (acţiunile) întreprinse de către autorităţile abilitate, pentru care se aplică taxa de
stat; toate tipurile de activităţi legate de taxele şi plăţile încasate de stat pentru acordare de licenţe,
înregistrare şi eliberare de brevete, precum şi taxele şi plăţile încasate de autorităţile administraţiei
publice centrale şi locale; serviciile acordate de către avocaţi şi notari, serviciile de înregistrare în
registrul bunurilor imobiliare şi de eliberare a extraselor din acest registru; serviciile de înregistrare
de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali şi de furnizare a informaţiei din
registrele de stat respective;
7) serviciile legate de operaţiunile de acordare de licenţe şi eliberare de brevete (cu excepţia
celor de intermediere), referitoare la obiectele proprietăţii industriale, precum şi obţinerea
drepturilor de autor;
8) proprietatea confiscată, proprietatea fără stăpîn, proprietatea trecută în posesiunea statului cu
drept de succesiune, proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate; comorile;
9) serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrînilor, precum şi mărfurile, din contul
organizaţiilor de binefacere, destinate pregătirii pachetelor pentru bătrînii nevoiaşi şi distribuite lor
gratuit;
10) serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice; materia primă medicamentoasă,
materialele, articolele, ambalajul primar şi secundar utilizate la prepararea şi producerea
medicamentelor, autorizate de Ministerul Sănătăţii, cu excepţia alcoolului etilic, mijloacelor
cosmetice; articolele şi aparatele ortopedice şi de protezare (poziţia tarifară 9021); biletele de
tratament (inclusiv cele fără cazare) şi de odihnă în staţiunile balneoclimaterice, pachetele de
servicii turistice; mijloacele tehnice, inclusiv transportul auto, folosit exclusiv în scopuri legate de
profilaxia invalidităţii şi reabilitarea invalizilor; ş.a
3.Înregistrarea subiectului impozabil cu TVA Orice persoană juridică sau fizică, cu excepția autorităților publice, instituțiilor publice finanțate
din Bugetul Public Național, instituțiilor medico-sanitare publice și private și deținătorilor patentei
de întreprinzător, care efectuează livrări în procesul de desfăşurare a activităţii de întreprinzător,
valoarea totală a cărora depăşeşte plafonul de 600000 lei într-o perioadă de oricare 12 luni
consecutive, cu excepția livrărilor scutite de TVA, este obligată să se înregistreze ca contribuabil al
TVA. În conformitate cu prevederile Codului fiscal, subiectul care beneficiază de servicii de
import a căror valoare, fiind adăugată la valoarea livrărilor de mărfuri şi servicii efectuate pe
parcursul a 12 luni consecutive depăşeşte plafonul stabilit, este obligat să se înregistreze ca
contribuabil al TVA.
Înregistrarea benevolă ca contribuabil al TVA este permisă în conformitate cu prevederile
articolului 112 al Codului fiscal. Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător are dreptul
să se înregistreze în calitate de contribuabil al TVA dacă el, într-o oarecare perioadă de 12 luni
consecutive, a efectuat livrări impozabile de mărfuri, servicii (cu excepţia celor de import) în sumă
ce depăşeşte 100000 lei, cu condiţia că achitarea pentru aceste livrări se efectuează de cumpărători
sub formă de decontare prin virament la conturile bancare ale subiectului activităţii de
întreprinzător, deschise în instituţiile financiare ce au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al
5
Republicii Moldova. Aceste cerinţe de asemenea prevăd ţinerea documentelor de evidenţă,
prezentarea declaraţiei privind TVA şi dări de seamă cu privire la TVA.
Procedura de înregistrare. Articolul 112 al Codului fiscal prevede că persoana care este
obligată să se înregistreze, trebuie să înştiinţeze oficial despre aceasta Serviciul fiscal de stat,
completînd formularul oficial respectiv, nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a avut loc
depăşirea. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc
depăşirea.
Inspectoratul fiscal de stat teritorial este obligat să elibereze persoanelor care au trecut
procedura de înregistrare ca contribuabili ai TVA, certificatul de înregistrare, conform căruia ele
trebuie să plătească TVA pe livrările efectuate şi au dreptul la trecere în cont a impozitului pe
mărfurile, valorile materiale procurate şi serviciile pentru livrările primite în procesul desfăşurării
activităţii de întreprinzător. Certificatul trebuie să indice denumirea (numele) subiectului
impozabil, adresa juridică a persoanei înregistrate, data intrării în vigoare a înregistrării, precum şi
Codul fiscal al subiectului impozabil.
În cazul suspendării livrărilor supuse T.V.A., subiectul impozabil este obligat să informeze
despre aceasta Serviciul Fiscal de Stat. Anularea înregistrării ca contribuabil al T.V.A. se
efectuează în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.
Serviciul Fiscal de Stat este în drept să anuleze de sine stătător înregistrarea contribuabilului
T.V.A. în cazul în care:
a) valoarea totală a livrărilor impozabile ale subiectului impunerii într-o oricare perioadă de 12
luni consecutive nu a depăşit plafonul de 100000 lei;
b) subiectul impunerii nu a prezentat declaraţie privind T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală;
c) informaţia prezentată, în conformitate cu art.82 alin.(2) lit.b), de către subiectul impunerii este
neveridică.
În momentul anulării înregistrării contribuabilului T.V.A., el se consideră ca subiect care a
efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri şi a mijloacelor fixe pentru care, la
momentul procurării lor, T.V.A. a fost trecută în cont şi trebuie să achite datoria la T.V.A. pentru
această livrare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.107. Valoarea impozabilă a livrării respective
se consideră valoarea ei de piaţă.
Data anulării înregistrării ca contribuabil al TVA se consideră data întocmirii actului de control
în a cărui bază este emisă decizia şefului (şefului adjunct) al organului fiscal privind anularea
înregistrării.
În cazul suspendării activităţii subiectului impozabil în conformitate cu legislaţia în vigoare,
înregistrarea în calitate de contribuabil al T.V.A. nu se anulează, iar perioada de suspendare a
activităţii nu se ia în calcul la aprecierea plafonului stabilit la alin.(2) lit.a). În cazul efectuării
livrărilor în perioada de suspendare a activităţii, obligaţiile şi drepturile contribuabilului T.V.A. se
restabilesc din prima zi a lunii în care au fost efectuate aceste livrări
4. Modul de calculare şi achitare a TVA. Trecerea în cont a TVA Pentru determinarea impozitului este necesar de ţinut evidenţa corespunzătoare a tuturor operaţiunilor
aferente impozitării conform articolului 118 al Codului fiscal. Inspectoratul fiscal de stat teritorial nu este
obligat să efectueze calculul obligaţiunii fiscale în locul subiecţilor impozabili, însă este autorizat să
controleze corectitudinea determinării sumei impozitului ce urmează a fi achitată şi prezentarea declaraţiei
privind TVA în termenul stabilit.
2 Să se pună la evidență la organul fiscal în acărui rază are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare) și
să primească certificatul de atribuire a codului fiscal, să prezinte informațiile inițiale (și să comunice modificările
ulterioare) u privire la sediul său, sediul subdiviziunilor, denumirea și sediul instituțiilor financiareîn care sunt deschise
conturi, precum și cu privire la sistarea temporară a activității subdiviziunilor.
6
În cazul în care subiectul impozabil nu ţine evidenţa corespunzătoare a operaţiunilor efectuate de el şi
aceasta aduce la includerea informaţiei incorecte şi incomplete în declaraţia privind TVA, atunci faţă de
acest subiect pot fi aplicate sancţiuni. Persoanele juridice şi fizice înregistrate ca contribuabili ai TVA
sînt obligate să ţină o aşa evidenţă, care le va permite ulterior să determine corect suma impozitului pe
mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate, care urmează a fi trecută în cont, precum şi suma
impozitului care urmează a fi achitată pe livrările de mărfuri şi servicii efectuate de ele.
Astfel, fiecare subiect impozabil este obligat să ţină evidenţa întregului volum de mărfuri, servicii
livrate şi a valorilor materiale, serviciilor procurate. Ín comerţul cu amănuntul, în sfera prestării
serviciilor, subiecţii impozabili sînt obligaţi să ţină zilnic evidenţa tuturor mărfurilor livrate, serviciilor
prestate achitate în numerar. Registrele de evidenţă a procurării şi livrării de mărfuri, servicii trebuie
întocmite în termen de o lună de la încheierea perioadei fiscale privind T.V.A.
Registrul de evidenţă a procurării de mărfuri, servicii trebuie să includă:
a) seria şi numărul facturii fiscale şi/sau seria şi numărul declaraţiei de import şi/sau numărul
documentului confirmativ pentru importul de servicii;
b) data primirii facturii şi/sau data din declaraţie în regim liber de vamă şi/sau data plăţii T.V.A. la
servicii şi numărul documentului de plată;
c) denumirea (numele) furnizorului;
d) descrierea succintă a livrării;
e) valoarea totală a livrării fără T.V.A.;
f) suma totală a T.V.A..
Facturile fiscale pe valorile materiale, serviciile procurate/ livrate se înregistrează în registrele
respective în ordinea primirii/ eliberării lor. Facturile fiscale deteriorate sau anulate se păstrează la
subiectul impozabil.
Ínscrierea în registrul de evidenţă a livrării de mărfuri, servicii trebuie să includă:
a) seria şi numărul facturii fiscale;
b) data eliberării ei;
c) denumirea (numele) cumpărătorului (beneficiarului);
d) descrierea succintă a livrării;
e) valoarea totală a livrării prezentată pentru a fi achitată fără T.V.A.;
f) suma totală a T.V.A.;
g) suma rabatului, dacă acesta se oferă.
Pentru fiecare perioadă fiscală privind T.V.A. se ţine o evidenţă generalizată, care include:
a) suma T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate;
b) suma T.V.A. pe mărfurile, serviciile livrate;
c) ajustările care influenţează suma T.V.A.;
d) suma netă a T.V.A. care trebuie achitată la buget sau suma excesivă netă a T.V.A. care urmează a
fi trecută în cont;
e) suma T.V.A. vărsată la buget;
f) suma excesivă a T.V.A. raportată la perioada fiscală următoare;
g) suma T.V.A. supusă rambursării de la buget.
Registrul general electronic al facturilor fiscale
Factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizor în Registrul general
electronic al facturilor fiscale, în forma şi în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în
cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu T.V.A. depăşeşte suma de:
100000 lei – începînd cu 1 iulie 2012, de către subiecţii impunerii cu T.V.A. care sînt deserviţi de
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, de Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Chişinău, de
Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Bălţi şi de Direcţia administrării fiscale Comrat din cadrul
Inspectoratului fiscal de stat pe unitatea teritorială autonomă Găgăuzia;
50000 lei – începînd cu 1 ianuarie 2013, de către toţi subiecţii impunerii cu T.V.A.;
10000 lei – începînd cu 1 ianuarie 2014, de către toţi subiecţii impunerii cu T.V.A.
Factura fiscală eliberată urmează să fie înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale
în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării.
7
Cumpărătorul are dreptul să verifice corespunderea datelor din factura fiscală eliberată de furnizor cu
datele din Registrul general electronic al facturilor fiscale.
Formularele de facturi fiscale se eliberează contra plată, în baza unei cereri scrise, în care se indică
numărul de formulare solicitat, depusă de către plătitorul de TVA la organul fiscal în a cărui rază de
deservire acesta este înregistrat, iar în cazul marilor contribuabili plătitori de TVA – la Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat.
Ín termen de 5 zile lucrătoare, organul fiscal examinează cererea depusă şi asigură eliberarea
numărului solicitat al formularelor de facturi fiscale sau informează contribuabilul despre respingerea
cererii dacă, în cadrul termenului stabilit în prezentul alineat, a fost iniţiată procedura de anulare a
înregistrării contribuabilului în calitate de plătitor de TVA.
Prima zi a termenului stabilit se consideră următoarea zi lucrătoare ce urmează după ziua în care a
fost depusă cererea de eliberare a formularelor de facturi fiscale.
Pentru determinarea TVA, ce trebuie achitată la buget pentru fiecare perioadă fiscală3, este
necesar de calculat:
a) TVA achitată sau care urmează a fi achitată de către cunsumatori pentru mărfurile,
serviciile livrate lor – TVA colectată;
b) TVA achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor la procurarea bunurilor materiale
şi la prestarea serviciilor (inclusiv TVA la valorile materiale importate) – TVA deductibilă.
Obligaţia fiscală a TVA (TVA ce trebuie achitată la buget) se detrmină în modul următor:
TVA buget = TVA colectată – TVA deductibilă
TVA colectată şi TVA deductibilă se calculează în baza Registrului de evidenţă a livrărilor şi
Registrului de evidenţă a procurărilor (care sunt completate în baza facturilor fiscale).
Dacă suma TVA achitată sau care urmează a fi achitată furnizorului la procurarea valorilor
materiale, serviciilor depăşeşte TVA primită sau care urmează să fie primită de la consumatori
pentru mărfurile, serviciile livrate în această perioadă, adică TVA deductibilă > TVA colectată,
atunci diferenţa se raportează în următoarea perioadă fiscală şi devine o parte a sumei TVA ce
urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în această perioadă.
Exemplu: În luna martie agentul economic a efectuat următoarele operaţiuni:
A realizat pe teritoriul RM produse în valoare de 60000 lei;
A primit de la furnizori materie primă şi materiale în sumă de 180000 lei (incl. TVA);
A importat marfă în suma de 9000 lei (inclusiv TVA).
TVA ce trebuie achitată la buget pentru luna martie va constitui:
1) TVA col = 60000 * 20%/100% = 12000 lei
2) TVA ded = (180000+9000) * 20%/120% = 31500 lei
3) TVA bug = 12000 – 31500 = - 19500 lei (se trece în cont pentru perioada următoare -
luna aprilie la TVAded).
În cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi conform art.112 li se
permite trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor
plătitori ai T.V.A pe valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor
impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Se permite trecerea în cont a
T.V.A. la serviciile importate, procurate de către subiecţii impozabili pentru efectuarea livrărilor
impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător, numai în cazul achitării T.V.A.
la buget pentru serviciile menţionate în conformitate cu art.1154. Subiecţilor impunerii,
3 Perioada fiscală corespunde unei luni calendaristice se extinde către contribuabilii TVA, înregistraţi în mod obligatoriu
(potrivit articolului 112 (1) al Codului fiscal), cît şi către contribuabilii TVA care la înregistrare planificau în timpul apropiat
să obţină venituri impozabile în mărimea stabilită pentru înregistrarea obligatorie (articolul 112 (2) al Codului fiscal 4 Articolul 115. Declararea T.V.A. şi achitarea ei
(1) Fiecare subiect impozabil, specificat la art.94 lit.a) şi/sau lit.c), este obligat să prezinte declaraţia privind T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală. Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial, care este prezentat la Serviciul Fiscal de Stat nu mai tîrziu de ultima zi a lunii care urmează după încheierea
perioadei fiscale.
8
înregistraţi în conformitate cu art.112, li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A., achitate sau
care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai T.V.A., aferente cheltuielilor efectuate pînă la
momentul înregistrării şi legate de procurarea mijloacelor fixe, cu destinaţie de producţie în
agricultură, de construcţia şi reconstrucţia obiectelor cu destinaţie de producţie în agricultură, de
crearea şi întreţinerea plantaţiilor tinere, de creşterea tineretului animal şi întreţinerea cirezilor.
Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate
care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA nu se trece în cont şi se raportează
la consumuri sau la cheltuieli. Prevederile respective nu se extind asupra livrărilor efectuate
conform art.103 alin.(1) pct.23).
Subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a T.V.A. achitate sau care urmează a fi
achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune:
a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori
urmează a fi achitată T.V.A., sau
b) de documentul, eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea T.V.A. la mărfurile
importate;
c) de documentul care confirmă achitarea TVA pentru serviciile importate.
Livrarea, în privinţa căreia se permite trecerea în cont a T.V.A. achitate sau care urmează a fi
achitate pe valorile materiale, serviciile procurate, trebuie să fie efectuată subiectului impozabil
de către furnizorul care a eliberat factura fiscală (procurată în modul stabilit de la organul
autorizat) sau să fie importată de către subiectul impozabil
5. Modul de restituire a TVA din buget.
Dacă suma TVA la valorile materiale şi la serviciile procurate de către înrteprinderile ce
produc pâine şi produse de panificaţie şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produse lactate
depăşeşte suma TVA la livrările de pâine şi produse de panificaţie, lapte şi produse lactate,
diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard a TVA se restituie în conformitate cu
Regulamentul privind restituirea taxei pe valoare adăugată aprobat prin Hot.Guv.RM nr. 1024
din 01.11.2010, Monitorul Oficial nr.214-220/1136 din 05.11.2010), într-un termen ce nu va
depăşi 45 zile de la data depunerii cererii şi documentelor confirmative.
Dacă depăşirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că
subiectul impozabil a efectuat o livrare de se impozitează la cota „zero”, aceasta are dreptul la
restituirea sumei cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate achitată
prin intermediul contului bancar, în limitele cotei-standard a TVA, înmulţită cu valoarea livrării,
ce se impozitează la cota „zero”.
Dreptul la restituirea TVA din buget se extinde numai asupra subiecţilor impozabili,
înregistraţi ca plătitori de TVA, şi se realizează prin Decizia şefului sau şefului adjunct al
Inspectoratului Fiscal de Stat territorial de la locul de deservire sau prin şefului sau şefului
adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (în continuare - IFPS) privind restituirea TVA
contribuabililor deserviţi de Direcţia marilor contribuabili
În cazul în care subiectul impozabil nu solicită restituirea sumelor TVA, depăşirea sumelor
trecute în cont faţă de sumele calculate pentru livrările impozabile efectuate se reflectă ca fiind
destinate trecerii în cont pentru perioada ulterioara.
Modul de solicitare a restituirii sumelor TVA. Subiecţii impozabili solicită restituirea
TVA, adresându-se la inspectoratele fiscale teritoriale de la locul de deservire prin depunerea
(11) Declaraţia privind T.V.A. se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21).
(2) Fiecare subiect impozabil trebuie să verse la buget suma T.V.A., care urmează a fi achitată pentru fiecare perioadă fiscală, dar nu mai tîrziu de data
stabilită pentru prezentarea declaraţiei pe această perioadă, cu excepţia achitării T.V.A. în buget la serviciile importate, a cărei achitare se face la momentul efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru serviciul de import.
9
cererii de modelul stabilit. În cererea de restituire, subiectul impozabil indică în mod obligatoriu
suma TVA solicitată spre restituire. Daca nu este indicată suma solicitată spre restituire, cererea
subiectului impozabil nu se examinează.
Cererile privind restituirea TVA, primite de către organele fiscale de stat, sînt supuse
examinării doar în cazurile în care subiectul impozabil a depus la organul fiscal declaraţia TVA
pentru perioada fiscală corespunzătoare.
În termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii cererii privind restituirea TVA, organul fiscal
este obligat sa adopte decizia privind metoda de realizare a restituirii, bazîndu-se pe criteriile de
risc.
Cazul de restituire a TVA poate fi examinat şi pe marginea lui poate fi adoptată decizia fără
efectuarea controlului tematic, dacă simultan se respectă urmatoarele cerinţe:
1) subiectul impozabil desfaşoară activitatea cel putin 2 ani;
2) subiectul impozabil a beneficiat de restituirea TVA cel puţin de două ori şi de la data
ultimei restituirii TVA a trecut cel mult 1 an calendaristic;
3) în cadrul ultimului control tematic privind restituirea TVA suma impozitului spre restituire,
confirmata de câtre organul fiscal, corespunde sumei declarate de câtre platitor;
4) în cadrul ultimului control fiscal sumele impozitelor, taxelor, contribuţiilor de asigurări
sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculate de
organul fiscal nu depaşeau 1% din valoarea totală a livrărilor efectuate în perioadele fiscale
controlate.
Sumele TVA restituite subiecţilor impozabili în modul stabilit sînt supuse de către organul
fiscal controlului tematic cel puţin o dată pe an.
În cazul în care subiectul impozabil care a depus cererea nu satisface condiţiile stabilite, organul
fiscal de stat în baza cererii recepţionate privind restituirea TVA iniţiaza controlul tematic.
Conform cererilor subiecţilor impozabili de restituire a TVA, care au subdiviziuni sau alte
asemenea unităţi fără statut de persoană juridică, organele fiscale sînt obligate:
1) sa solicite inspectoratelor fiscale teritoriale, în raza cărora funcţionează subunităţile
respective, verificarea documentelor prevăzute şi să transmită actele de control solicitantului;
2) să examineze, în baza verificărilor, efectuate în cadrul unităţii centrale, şi a generalizării
actelor de control, transmise de inspectoratele fiscale teritoriale, în raza cărora funcţionează
subunităţile unităţii centrale, cererile de restituire a sumei TVA, conform legislaţiei în vigoare.
În cazul în care, în urma controlului, organele de control propun aprobarea restituirii parţiale a
TVA sau necesitatea respingerii cererii, în actul de control întocmit se specifică motivele
întemeiate, cu adoptarea deciziei corespunzătoare.
Termenul de restituire a TVA, stabilit prin art.101 si art.1011 din Codul fiscal, se determină
începînd cu ultima zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale pentru care se solicită
restituirea. Dacă se solicită restituirea TVA pentru perioadele anterioare, dar nu pentru ultima
perioadă fiscală, pentru care au fost prezentate declaraţiile privind TVA, termenul de restituire
este de 45 zile din data depunerii cererii si a documentelor confirmative.
Restituirea sumei TVA se efectuează în termen de 45 de zile din data depunerii cererii de
restituire. 37 de zile din acest termen sunt destinate pentru efectuarea controlului şi adoptarea
deciziei de restituire, celelalte 8 zile - pentru efectuarea restituirii efective. Subiectul impozabil,
cu decizia corespunzătoare şi cu o cerere suplimentară, intervine la inspectoratul fiscal la care se
deserveşte pentru distribuirea sumei acceptate spre restituire. IFS teritorial transmite materialele
necesare pentru executarea restituirii sumelor TVA IFPS care, după o verificare suplimentară a
corectitudinii întocmirii materialelor necesare, prezinta Trezoreriei de Stat dispoziţiile de plată
trezoreriale şi documentele justificative anexate la ele. Restituirea sumelor TVA se face de la
contul stabilit de Ministerul Finantelor în contul stingerii datoriilor agentilor economici (sau ale
10
creditorilor lor) faţă de bugetul public naţional, cu excepţia obligaţiilor fiscale administrate de
organele vamale, iar în lipsa datoriilor - la contul bancar al agentului economic.
Trezoreria de Stat, după primirea documentelor de plată cu privire la restituirea sumelor TVA,
le examinează şi asigură executarea lor. Ín scopul confirmării dreptului la restituirea T.V.A. pe valorile materiale şi serviciile procurate, subiectul
impozabil, în afară de declaraţiile privind T.V.A. şi registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor în care sînt
înregistrate operaţiunile de livrare sau procurare, trebuie să dispună de:
1) pentru livrări de mărfuri:
a) contractul în baza căruia a fost efectuat exportul de mărfuri;
b) factura comercială (invoice);
c) declaraţia vamală de export al mărfurilor;
d) documentul de transport internaţional al mărfurilor (copie), cu excepţia livrărilor efectuate prin
intermediul poştei;
e) confirmarea organelor vamale privind livrarea mărfurilor pentru export;
f) la livrarea mărfurilor la export prin intermediul poştei, suplimentar se prezintă:
- documentul ce confirmă achitarea serviciilor şi/sau factura pentru serviciile poştale prestate;
- documentul indicat în borderoul documentelor anexate la declaraţia vamală de export, perfectat de către
operatorul poştal pe faptul expedierii poştale;
2) pentru livrări de servicii:
a) confirmarea de la beneficiarul serviciilor exportate (în caz de necesitate, se prezintă traducerea perfectată
de traducător autorizat conform legislaţiei);
b) documentele de plată ce confirmă achitarea serviciului;
c) în cazul exportului de servicii legate de livrarea bunurilor materiale – declaraţia vamală şi documentele
ce atestă transportarea bunurilor materiale în cauză în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova;
3) pentru serviciile de transport internaţional de pasageri efectuate cu:
a) transportul auto, cu regularitate – foaia de parcurs, fişa de evidenţă a biletelor, pentru transportările unice
– foaia de parcurs, borderourile de control;
b) transportul feroviar – fişa de evidenţă a biletelor;
c) transportul avia – misiunea de zbor;
d) transport fluvial – conosamentul;
4) la prestarea serviciilor de transport şi expediţie internaţională de mărfuri efectuate cu:
a) transportul auto – contractul sau comanda ori copiile lor privind prestarea serviciului de transport sau
expediţie, documentele de plată ce confirmă achitările pentru serviciile prestate, CMR – factura de transport
internaţional auto, cu înscrierea sosirii mărfurilor la locul de destinaţie şi prezenţa ştampilelor organului vamal al
Republicii Moldova, cu excepţia cazurilor cînd transportul se efectuează fără trecerea frontierei ţării;
b) transportul feroviar – copia facturii de transport feroviar cu ştampilele organului vamal al Republicii
Moldova, actele lucrărilor (serviciilor) executate pentru perioada de gestiune. Pentru serviciile de expediţie se
prezintă actele de verificare efectuate cu í.S.“Calea Ferată din Moldova” şi cu alţi expeditori care au participat la
prestarea serviciilor respective, factura de transport internaţional pe cale ferată (forma 4A);
c) transportul aerian – factura de expediţie avia (Air Waybill), cu nota de sosire a mărfurilor în ţara de
destinaţie;
d) transportul naval – conosamentul care, prin înscrierile şi ştampilele aplicate, atestă prestarea serviciului
de transport internaţional;
5) pentru serviciile operatorului aerodrom (aeroport), pentru serviciile de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional cu aeronave, de deservire la sol a aeronavelor, de securitate aeronautică şi de
navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional; pentru serviciile de comercializare a biletelor de
transport internaţional auto, feroviar şi fluvial – documentele ce confirmă prestarea serviciilor enumerate şi
valoarea acestora;
6) pentru serviciile acordate prin intermediul mijloacelor electronice:
a) confirmarea prin semnătură digitală şi confirmarea primirii plăţii pentru serviciile respective (dacă
aceasta a avut loc) sau informaţia privind mijloacele băneşti încasate prin intermediul cardurilor sistemelor
internaţionale de plăţi, prezentate de către bancă, în baza căreia va fi posibilă identificarea destinatarului străin;
b) în lipsa semnăturii digitale – confirmarea privind recepţionarea serviciilor de către beneficiar cu
semnătura olografă;
7) pentru energia electrică, energia termică şi gaze la export:
a) confirmarea destinatarului străin privind recepţionarea livrărilor;
11
b) declaraţiile vamale, documentele ce atestă transportarea energiei electrice, termice şi a gazelor în adresa
importatorului;
c) confirmarea Serviciului Vamal privind veridicitatea operaţiunilor de export efectuate de subiectul
impozabil;
8) pentru serviciile de transport internaţional prin conducte, reţele electrice:
a) contractul în baza căruia a fost efectuat transportul;
b) factura comercială (invoice);
c) documentele de plată ce confirmă achitările pentru serviciile prestate;
d) documentele ce atestă livrările efectuate;
e) licenţa pentru activitatea pentru care se solicită restituirea;
9) pentru livrările efectuate de către producătorii de pîine şi produse de panificaţie, precum şi de către întreprinderile ce prelucrează lapte şi produc produse lactate – documentele (facturile fiscale) care atestă livrările;
10) pentru energia electrică, energia termică şi apa caldă destinate populaţiei – documentele care atestă livrările; în cazul livrării prin reţelele de distribuţie de la întreprinderile producătoare – actele de verificare între
reţelele de distribuţie şi producători, în celelalte cazuri – alte documente justificative (facturi fiscale) ce confirmă
livrările;
11) pentru mărfurile, serviciile livrate în conformitate cu art.104 lit.f) din prezentul cod, cu art.8 alin.(6)
din Legea cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti” şi cu art.5 alin.(3) din Legea cu privire la
Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti”:
a) copia declaraţiei vamale despre introducerea de către rezidentul zonei a mărfurilor în zona liberă de pe
restul teritoriului vamal al Republicii Moldova;
b) contractul de livrare;
c) copia certificatului rezidentului zonei libere căruia îi este efectuată livrarea;
d) pentru livrările impozabile la cota zero a T.V.A.:
- de mărfuri – factura fiscală cu aplicarea ştampilei organului vamal, în cazul în care este indicată zona
economică liberă drept punct de destinaţie;
- de servicii – factura fiscală eliberată pe faptul acordării serviciilor, al căror loc de livrare reprezintă zona
economică liberă; ș.a
6.Termenele de stingere a obligaţiei fiscale şi prezentarea declaraţiei fiscale
cu privire la TVA.
1) Data obligaţiei fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se consideră data
predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin.(5), (6).
2) Pentru mărfuri, data livrării se consideră data predării (transmiterii) mărfurilor
consumatorului sau dacă mărfurile sînt transportate, data livrării se consideră data la care începe
transportarea, cu excepţia mărfurilor de export pentru care data livrării se consideră data scoaterii
lor de pe teritoriul Republicii Moldova.
3) În cazul livrării de bunuri imobiliare, data livrării se consideră data trecerii bunurilor
imobiliare în proprietatea cumpărătorului la data înscrierii lor în registrul bunurilor imobiliare.
4) Pentru servicii, data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii
fiscale sau data la care plata se efectuează subiectului impozabil, parţial sau în întregime, în
dependenţă de ce are loc mai înainte.
5) Dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării
livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în
dependenţă de ce are loc mai înainte.
6) Dacă mărfurile, serviciile sînt livrate regulat pe parcursul unei anumite perioade de timp
stipulate în contract, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii
fiecărei plăţi regulate, în dependenţă de ce are loc mai înainte.
Pentru mărfurile importate utilizate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător,
termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale de frontieră,
iar data achitării – data depunerii de către importator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor
băneşti la casieria organului vamal sau la Contul Unic Trezorerial, confirmată printr-un extras din
contul bancar. La serviciile importate, utilizate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător,
12
termenul obligaţiei fiscale şi data achitării T.V.A. se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a
plăţii prealabile pentru serviciul de import.
Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător
achită T.V.A. pînă la sau în momentul prezentării declaraţiei vamale, adică pînă la momentul
introducerii mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Persoanele fizice care importă mărfuri a
căror valoare depăşeşte limita neimpozabilă de 200 de euro achită T.V.A. în funcţie de valoarea
impozabilă a mărfurilor (limita neimpozabilă nu micşorează valoarea impozabilă a mărfurilor).
Marfa se consideră importată dacă importatorul respectă toate cerinţele prevăzute de legislaţia
vamală la importul de mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova şi dacă marfa a fost supusă taxei
vamale. În cazul în care taxa vamală pe marfa importată nu trebuie achitată, marfa se consideră
importată, ca şi cum ea ar fi fost supusă taxei vamale, cu respectarea procedurilor
corespunzătoare de import a mărfurilor, prevăzute în legislaţia vamală Subiecţii impozabili, persoanele juridice şi fizice înregistrate ca contribuabili ai TVA, sînt obligaţi să
completeze declaraţiile privind TVA pentru fiecare perioadă fiscală, prezentînd informaţii depline şi
corecte despre obligaţiunile sale fiscale. Declaraţiile se prezintă în termenele stabilite conform
prevederilor articolului 115 al Codului fiscal – nu mai târziu de ultima zi a lunii următoare după
încheierea perioadei fiscale .
Tabelul 1 Lista mărfurilor a căror introducere pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice de o singură dată se
efectuează fără achitarea drepturilor de import
Codul Denumirea poziţiei Cantitatea
1 2 3
2203 Bere fabricată din malţ 5 litri
2204-2208 90 Vinuri naturale din struguri, inclusiv vinuri alcoolizate; must din struguri,
altul decît cel de la poziţia 2009; vermuturi; băuturi alcoolice tari, lichioruri
şi alte băuturi spirtoase
2 litri
2402 Ţigări de foi, trabucuri 50 bucăţi
Ţigări din tutun sau din substituenţi de tutun 200 bucăţi
27 Carburanţi Carburanţi pentru mijlocul de transport
auto, cu condiţia că aceştia se află în rezervoarele mijlocului de transport cu
care persoana intră pe teritoriul
Republicii Moldova
42 Obiecte din piele: articole de voiaj, genţi şi alte produse similare 3 unităţi
43 Blănuri naturale şi articole din blană; blănuri artificiale 1 unitate
61 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate şi croşetate 3 unităţi
62 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decît cele tricotate sau
croşetate
3 unităţi
64 Încălţăminte 2 perechi
8471 Maşini de prelucrare automată a datelor şi părţi ale acestora 1 unitate
8520 Magnetofoane, radiomagnetofoane, radiomagnetofoane auto, playere audio 1 unitate
8521 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd un receptor
de semnale videofonice
1 unitate
8525 Aparate de luat vederi fixe şi alte camere video 1 unitate
8525 20 910 Aparate de emisie care încorporează un aparat de recepţie pentru radiofonia
celulară (telefon mobil)
2 unităţi
90 Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice 1 unitate din grupă
91 Ceasuri de toate tipurile 3 unităţi
9004 Ochelari (de corecţie, de protecţie sau altele) şi articole similare 4 unităţi
13
Tema 6.Accizul
1. Accizul - noţiuni generale.
2. Înregistrarea subiecţilor impunerii.
3. Înlesniri la plata accizelor.
4. Modul de calculare şi achitare a acizelor.
5. Modul de declarare a accizelor şi termenul de prezentare a declaraţiei.
1. Accizul -noţiuni generale.
Accizul este un impozit general de stat care se aplică asupra unor mărfuri de consum.
Conform Codului Fiscal titlul IV, Subiecţii impunerii, sunt:
a) persoanele fizice şi persoanele juridice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse
accizelor pe teritoriul Republicii Moldova;
b) persoanele fizice şi persoanele juridice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia
mărfurilor scutite de acciz (vezi într.3).
Obiecte ale impunerii sînt mărfurile supuse accizelor specificate în anexa la titlul IV din
Codul fiscal (tabelul 1).
Drept bază impozabilă serveşte:
a) volumul în expresie naturală, dacă cotele accizelor, incusiv în cazul importului, sunt stabilite
în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii (litru, tonă, litru alcool absolut, bucăţi, cm3);
b) valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi TVA, dacă pentru aceste mărfuri sunt
stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum
personal importate de personae fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în
vigoare;
c) valoarea în vamă, pentru mărfurile importate, determinată conform legislaţiei vamale,
precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de
TVA şi accize, dacă pentru aceste mărfuri sunt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor,
cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de personae fizice, a căror valoare nu
depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare.
La calcularea accizului se aplică doua tipuri de cote mărimea cărora, în dependenţă de tipul
mărfurilor, este stabilită în anexă la titlul IV al Codului fiscal:
1)în suma absolută la unitatea de măsură a mărfii, care se aplică în situaţiile cînd baza
impozabilă pentru mărfurile accizate este volumul în expresie naturală;
2)ad valorem în procente, care se aplică în situaţiile cînd baza impozabilă pentru mărfurile
accizate este valoarea mărfurilor fără a ţine cont de TVA şi accize, sau valoarea în vamă a
mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale.
Tabelul 1.
Extras din anexa la titlul IV al Codului Fiscal N d/o Denumirea mărfii Unitatea de
măsură
Cota accizului
1. Icre (caviar) şi înlocuitori de icre Valoarea în lei 25%
2. Bere fabricată din malţ Litru 2,02 lei
3. Vermuturi și alte vinuri din stuguri proaspeți,
aromatizate cu plante sau cu substanțe aromatizante
Litru 10,50 lei
4. Alcool etilic nedenaturat cu concentrație de pînă la Litru alcool 73 lei
14
80%volum, rachiuri, lichioruri și alte băututi
alcoolice
absolut
5. Ţigări de foi şi trabucuri (ţigări fine), conţinând tutun Valoarea în lei 40%
6. Ţigarete conţinând tutun:
- cu filtru
- fără filtru
1000 bucăţi/
Valoarea în lei
1000 bucăţi
75 lei+24%
50 lei
7. Alte tutunuri şi înlocuitori de tutun fabricate; tutunuri
“omogenizate” sau “reconstituite”; extracte şi esenţe de tutun Kilogramul 104,30 lei
8. Benzină Tona 3500 lei
9. Motorină Tona 1455 lei
10. Parfumuri şi ape de toaletă Valoarea în lei 30%
11. Îmbrăcăminte din blană (de nurcă, vulpe polară,
vulpe, samur)
Valoarea în lei 25%
12. Aparate de înregistrare a sunetului, aparate de
reproducere a sunetului
Valoarea în lei 15%
13. Aparate video de înregistrat sau de reprodus Valoarea în lei 5%
Ín cazul în care mărfurile supuse accizelor se expediază (se transportă), se importă într-o formă ce nu corespunde
unităţilor de măsură în care sînt stabilite cotele accizelor, impozitarea (aplicarea timbrelor de acciz sau “Timbrului de
acciz”) se efectuează pe baza cotelor aprobate, recalculîndu-se volumele în unitatea de măsură dată. Ín mod similar se
efectuează recalcularea accizelor la spirt, în funcţie de conţinutul de alcool absolut.
2. ín cazul în care mărfurile supuse accizelor pasibile marcării cu timbru de acciz sau “Timbru de acciz” se
expediază (transportă), importă într-o formă ce nu corespunde unităţilor de măsură în care sînt stabilite cotele
accizelor, acestor mărfuri li se aplică un singur timbru de acciz sau “Timbru de acciz”, a cărui valoare se determină la
momentul expedierii (transportării), importării mărfurilor în cauză, pornindu-se de la cotele aprobate, recalculate în
unitatea de măsură necesară.
2. Înregistrarea subiecţilor impunerii.
Persoanele juridice şi fizice care fabrică (prelucrează), sau preconizează să fabrice (prelucreze)
mărfuri pasibile impunerii cu acciz, sunt obligate să se înregistreze în calitate de plătitori de acciz
şi să obţină Certificatul de acciz de modelul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat, până a începe
desfăşurarea activităţii în cauză.
Certificatul de acciz reprezintă un document eliberat subiectului impunerii, care atestă
înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua tranzacţii cu mărfurile supuse accizelor.
Pentru obţinerea certificatului de acciz, agenţii economici care sînt obligaţi de a se înregistra,
se adresează la Serviciul fiscal de stat, la care sînt luaţi la evidenţă, cu o cerere de solicitare a
certificatului de acciz, de model stabilit.
În cererea de solicitare a certificatului de acciz agentul economic indică:
a) denumirea, numele, prenumele, adresa juridică(adresele juridice) şi codul fiscal (codurile
fiscale);
b) proprietarul clădirii, încăperii, teritoriului, terenului;
c) denumirea, numele, prenumele, adresa juridică şi codul fiscal ale arendatorului sau
locatorului, în cazul în care proprietatea este folosită pentru desfăşurarea activităţii de
întreprinzător, în baza contractului de arendă sau de închiriere;
d) formele şi metodele concrete de control, a căror aplicare asigură integritatea mărfurilor
supuse accizelor, inclusiv la expedierea lor dintr-o încăpere de acciz în alta ale unuia şi aceluiaşi
agent economic, dacă aceste încăperi se află pe teritorii diferite.
La cerere, agentul economic anexează schema (planul) amplasării blocului administrativ, a
secţiei de producţie, a depozitului, a ltor încăperi aflate pe teritoriul agentului economic, în limitele
stabilite pentru realizarea activităţii de întreprinzător.
15
În cazul în care cererea de solicitare a certificatului de acciz conţine informaţii verificabile şi
autentice, Serviciul fiscal de stat eliberează persoanei, care a înaintat cererea, Certificatul de acciz
şi anexa la acesta, astfel agentul economic devine subiect al impunerii.
Organul Serviciului Fiscal de Stat poate refuza eliberarea Certificatului de acciz în cazul în
care consideră că activitatea agentului economic sau încăperea de acciz nu pot fi controlate ori
formele şi metodele de control prevăzute nu asigură integritatea mărfurilor accizate.
În cazul în care mai mulţi agenţi economici folosesc una şi aceeaşi încăpere de acciz pentru
prelucrarea sau fabricarea mărfurilor, organul SFS este obligat să determine în mod independent
subiectul impunerii responsabil de achitarea accizelor, în modul stabilit de acest serviciu.
În cazul apariţiei unor modificări sau completări în documentele de constituire (reorganizarea
formei organizatorico-juridice, schimbarea adresei juridice (inclusiv transferarea la un alt
Inspectorat Fiscal de Stat teritorial sau oficiu fiscal), modificarea denumirii agentului economic,
modificarea informatiei cu privire la locul încăperii de acciz etc.), subiectul impunerii este obligat
să adreseze cererea corespunzătoare organului SFS.
Odată cu încetarea efectuării volumelor de mărfuri impozabile, subiectul impunerii prezintă
organului Serviciului Fiscal de Stat o cerere prin care aduce la cunostinţă faptul că pe viitor el nu va
mai fi plătitor de accize din motivul lipsei volumului circulant impozabil. În baza cererii prezentate,
organul Serviciului Fiscal de Stat anulează Certificatul de înregistrare a agentului economic în
calitate de subiect impozabil.
3.Înlesniri la plata accizelor. 1) Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a
căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în vigoare. Ín cazul în care valoarea în
vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 200 de euro, accizul se va calcula pornind de la
valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a
acestora
2) Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri supuse accizelor:
a) definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern;
b) destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către
organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte. Lista tratatelor
internaţionale la care Republica Moldova este parte şi a proiectelor de asistenţă tehnică se stabileşte de
Guvern;
c) destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni asimilate lor în Republica
Moldova, precum şi uzului sau consumului personal al membrilor personalului diplomatic şi administrativ-
tehnic al acestor misiuni şi al membrilor familiei care locuiesc împreună cu ei, pe bază de reciprocitate, în
modul stabilit de Guvern.
3) Accizele nu se achită pentru mărfurile finanţate din contul împrumuturilor şi granturilor acordate
Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare
internaţionale, destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate
instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern.
4) Accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod
independent sau în baza contractului de comision.
5) Accizele nu se achită la plasarea, livrarea de pe teritoriul vamal în magazinele duty-free şi
comercializarea de către aceste magazine a mărfurilor supuse accizelor, precum şi la introducerea
mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora sub regimurile vamale de tranzit,
transformare sub control vamal, antrepozit vamal, sub destinaţiile vamale de distrugere, abandon în folosul
statului.
6) La introducerea mărfurilor străine supuse accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora în
regimul vamal perfecţionare activă, accizul se achită la introducerea acestor mărfuri, cu restituirea
ulterioară a sumelor achitate ale accizului la scoaterea de pe teritoriul vamal a produselor rezultate din
prelucrare, în modul stabilit de Guvern.
16
7) Accizele nu se achită la plasarea mărfurilor supuse accizelor în regimul vamal admiterea temporară.
8) Accizele nu se achită pentru mărfurile autohtone supuse accizelor, anterior exportate şi reintroduse,
în termen de 3 ani, în aceeaşi stare şi produsele compensatoare după perfecţionarea pasivă, conform
reglementărilor vamale.
9) Suma accizelor achitată la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor
străine supuse accizelor în regim vamal de import se restituie la scoaterea acestora de pe teritoriul vamal, la
plasarea lor sub destinaţie vamală magazin duty-free, la plasarea lor sub destinaţie vamală zonă liberă, în
modul stabilit de Guvern.
10) Se scutesc de plata accizelor mărfurile supuse accizelor introduse în zona economică liberă din
afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte zone economice libere, din restul teritoriului vamal
al Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova.
10/1) Nu sînt supuse accizelor livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate în interiorul zonei
economice libere, precum şi livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate de către agenţii economici dintr-
o zonă economică liberă în altă zonă economică liberă.
11) Mărfurile supuse accizelor scoase din zona economică liberă pe restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova se supun accizelor.
12) Accizele nu se achită pentru mărfurile supuse accizelor, importate de către persoane juridice în
scopuri necomerciale, dacă valoarea în vamă a acestor mărfuri nu depăşeşte suma de 50 de euro. În cazul în
care valoarea lor în vamă depăşeşte limita neimpozabilă indicată, accizele se calculează pornind de la
valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a
acestora.
4.Modul de calculare şi termenele de achitare a accizelor
Subiecţii impunerii, care expediază (transportă) mărfuri supuse accizelor din încăperea de
acciz (pe teritoriul RM):
a) calculează accizele pornind de la volumul mărfurilor în expresie naturală sau de la valoarea
acestora (în dependenţă de cotă - în sumă absolută sau ad valorem în procente);
b) achită accizele la momentul expedierii (transportării) mărfurilor din încăperea de acciz
conform cotelor stabilite în anexa titlului IV al CF.
Accizele la mărfurile importate se calculează şi se achită de către subiecţii impunerii o dată cu
achitarea taxelor vamale. În cazul în care pentru importul de mărfuri nu se percepe taxă vamală,
mărfurile se consideră importate, ca şi cum ar fi fost supuse taxei vamale, cu respectarea
reglementărilor stabilite de legislaţia vamală pentru regimul de import.
În cazul exportului de mărfuri supuse accizelor, obligaţia de achitare a accizelor este valabilă
pînă la momentul repatrierii valutei şi prezentării documentelor justificative:
a) contractul (copia contractului) încheiat cu partenerul străin privind livrarea mărfurilor
supuse accizelor. În cazul în care livrarea pentru export a mărfurilor supuse accizelor se efectuează,
conform contractului de comision, de către comisionar, subiectul impunerii (comitentul) prezintă
organului Serviciului Fiscal de Stat contractul de comision şi contractul (copia contractului)
încheiat de comisionar cu partenerul străin;
b) documentele de plată şi extrasul băncii (dacă aceasta rezultă din condiţiile contractului),
care confirmă încasarea de facto pe contul subiectului impunerii a sumei rezultate din vînzarea
mărfurilor supuse accizelor partenerului străin;
c) declaraţia vamală a încărcăturii sau copia ei, certificată de conducătorul şi de contabilul-şef
ai subiectului impunerii, cu menţiunile organului vamal al Republicii Moldova care a eliberat marfa
pentru export.
În cazul neprezentării, în termenele stabilite de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe
lîngă Ministerul Finanţelor a documentelor menţionate, subiectul impunerii achită accizele,
amenzile şi penalităţile în mărimea şi în modul prevăzute în CF.( art.260 alin.(5) şi art.228 alin.(2).
17
ín cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau
în baza contractului de comision, de asemenea, livrează mărfuri supuse accizelor în magazinele
duty-free, cu excepţia ţigărilor cu filtru de import, şi/sau în zonele economice libere, suma accizului
achitată anterior la mărfurile supuse accizelor, utilizate pentru prelucrarea şi/sau fabricarea
mărfurilor supuse accizelor expediate (transportate) pentru export, se restituie în modul stabilit de
Guvern, în termen de 45 de zile după prezentarea documentelor justificative.
Suma accizelor se restituie în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale
creditorilor lor) faţă de bugetul public naţional, iar în lipsa datoriilor se transferă la contul bancar al
agentului economic.
Exportarea mărfurilor de către persoane care nu sînt subiecţi ai impunerii se permite fără dreptul la
restituirea sumelor accizelor la mărfurile supuse accizelor expediate (transportate) pentru export.
Mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final, cum ar fi votca,
lichiorurile şi alte băuturi spirtoase, vermuturile şi alte vinuri din struguri proaspeţi, alte băuturi
fermentate, divinurile, comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova
sau importate pentru comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile supuse accizelor,
îmbuteliate în ambalaj pentru consum final, procurate de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe
teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, sînt pasibile marcării
obligatorii cu “Timbru de acciz”. Marcarea se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse
accizelor, pînă la importarea acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii
Moldova – pînă la momentul expedierii (transportării) acestora din încăperea de acciz. Modul de
procurare şi de utilizare a “Timbrelor de acciz” este stabilit de către Guvern.
Articolele din tutun comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii
Moldova ori importate pentru comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile procurate de la
agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu
sistemul ei bugetar, sînt pasibile marcării obligatorii cu timbru de acciz. Marcarea se efectuează în
procesul fabricării mărfurilor supuse accizelor pînă la importarea acestora, iar a mărfurilor fabricate
pe teritoriul Republicii Moldova – pînă la momentul expedierii (transportării) acestora din
încăperea de acciz. Modul şi termenele de procurare, utilizare şi de circulaţie a timbrelor de acciz se
stabileşte de Guvern.
Nu sînt marcate obligatoriu cu “Timbru de acciz”:
a) vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de pînă la
0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri;
b) băuturile alcoolice cu conţinutul de alcool etilic de pînă la 7% în volum;
c) mărfurile supuse accizelor, plasate în regimurile vamale tranzit, depozit vamal, admitere
temporară, magazin duty free;
d) mărfurile supuse accizelor, fabricate pe teritoriul Republicii Moldova şi expediate de către
producător pentru export.
Timbrele de acciz de model vechi rămîn valabile pe termen de un an de la data punerii în
aplicare a celor noi.
6. Modul de declarare a accizelor şi termenul de prezentare a declaraţiei.
Subiecţii impunerii care deţin certificatul de acciz prezintă la inspectoratul fiscal de stat de la locul de
inregistrare Declaraţia privind accizele, cel tirziu in ultima zi a lunii următoare celei in care a fost efectuată
expedierea (transportarea) mărfurilor supuse accizelor din incăperea de acciz.
Declaraţia privind accizele se completează pe formular unic. In Declaraţia privind accizele se indică
perioada fiscală, denumirea (numele, prenumele) subiectului impunerii, adresa juridică, codul fiscal şi
numărul de inregistrare al certificatului de acciz (in cazul in care agentul economic declarant este inregistrat
ca subiect impozabil de accize).
18
Forma declaraţiei şi modul de completare a acesteia se stabilesc de către Guvern. Declaraţia menţionată
se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate
la art.187 alin.(21).
Declaraţia privind accizele DE SINE STĂTĂTOR!!!
Firma “X” a realizat în luna septembrie pe teritoriul republicii produse de panificaţie în sumă de
480000 lei, produse alimentare pentru copii în valoare de 150000 lei, şi produse lactate în
valoare de 160000 lei;
A expediat din încăperea de acciz:
a) ţigarete cu filtru 650 pachete(cîte 20 ţig/pach.) la preţul de 25 lei/pach.(a. 45 lei /1000buc. +
24%)
b) bere 1500 st.(0,5 litri/sticlă) la preţul de 18 lei/st. (a.=1,94 lei/litru).
Tot în această perioadă a procurat:
a) produse alimentare în sumă de 240000 lei;
b) Gaze naturale în valoare de 350000 lei;
c) a importat benzină 2,6 t la preţul de 16900 lei/t. (a.3200 lei/t, t.v. 10%). Preţul indicat nu conţine
acciz şi TVA.
Determinaţi obligaţia fiscală a agentului economic față de buget pentru luna septembrie. Indicaţi
termenul de plată.
Rezolvare:
1) TVAcol=(480000+160000) *8%=51200 lei
2) Produse alimentare pentru copii sunt scutite de TVA
3) Acciz(țigarete)=650p*20țig/pac.*45lei/1000țig+650p.*25lei/pac.*24%= 585+3900=4485 lei
4) TVAcol(țigarete)= (650p*25lei/pac.+4485)*20%=4147 lei
5) Acciz(bere)=1500 st.*0,5 litri/st.*1,94 lei/litru=1455 lei
6) TVAcol(bere)= (1500st.*18 lei/st+1455)*20%=5691 lei
7) TVAcol.tot.= 51200+4147+5691=61038 lei
8) TVAded.= 240000*20%/120%+350000*8%/108%=40000+25925,93= 65925,93 lei
9) Acciz(benzină)= 2,6t*3200 lei/t=8320
10) Taxa vamală=2,6t*16900 lei/t*10%=4394 lei
11) Tproc.vam.= 2,6t*16900 lei/t*0,4%=176 lei
12) TVAded.(benz)= (2,6t*16900 lei/t+8320+4394+176) *20%=11366 lei
13) TVAded.tot=65925,93+11366= 77291,93
14) TVAbuget= 61038-77291,93=-16253,93 lei
15) Limita posibilă de restituire=(480000+160000)*20%= 128000 lei
Răspuns: agentul economic va beneficia de restituirea sumei Tva din buget în mărime de
16253,93 lei, deoarece ea se încadrează în limita determinată
Tema. Impozitul pe bunurile imobiliare
1. Impozitul pe bunurile imobiliare – noţiuni generale.
2. Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare
2.1.Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice.
2.2.Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice.
3. Determinarea impozitului funciar.
1. Impozitul pe bunurile imobiliare – noţiuni generale.
19
Impozitul pe bunurile imobiliare este un impozit local care reprezintă o plată obligatorie la
buget de la valoarea bunurilor imobiliare.
Bunuri imobiliare sunt considerate terenrile şi /sau îmbunătăţirile de pe ele - clădirile,
construcţiile, apartamentele şi alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de
prejudicii destinaţiei lor.
Valoare estimată - valoarea bunurilor imobiliare calculată la o dată anumită cu utilizarea
metodelor de evaluare prevăzute de legislaţie.
Subiecţi ai impunerii sunt persoanele juridice şi fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai R M:
o proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul RM;
o deţinătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune, de administrare
operativă) asupra bunurilor de pe teritoriul RM ce se află în proprietatea publică a statului sau în
proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv arendaşii, care arendează un bun imobiliar
agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel. Pentru bunurile imobiliare ale
autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile, transmise în arendă
sau locaţiune, subiecţi ai impunerii sunt arendaşii sau locatarii.
Faptul ca persoanele specificate mai sus nu deţin un document ce ar atesta dreptul de proprietate
asupra bunurilor imobiliare, precum şi faptul neexecutării obligatiei de înregistrare a drepturilor
patrimoniale prevăzute de legislaţie nu pot constitui temei pentru nerecunoaşterea acestor persoane în
calitate de subiecti ai impunerii privind bunurile imobiliare respective, în cazul în care aceste persoane
exercită, de fapt, dreptul de posesie, de folosinţă şi de dispoziţie asupra acestor bunuri.
o dacă bunurile imobiliare se află în proprietate comună în diviziune a mai multor persoane,
subiect al impunerii este considerată fiecare din aceste persoane, în cota parte care îi revine.
o în cazurile în care bunurile imobiliare se află în proprietate comună în devalmaşie subiect
al impunerii este considerat, în baza acordului comun, unul din proprietari (coproprietari).
Răspunderea pentru obligaţiunea fiscală o poartă solidar fiecare din ei.
o în cazul contractului de leasing financiar, subiect al impunerii este considerat locatarul
bunurilor imobiliare
Obiecte ale impunerii sunt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile (terenuri cu destinaţie
agricolă, terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi terenurile cu alte destinaţii
speciale) din intravilan sau din extravilan clădirile, construcţiile, apartamentele şi alte încăperi izolate,
inclusiv bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcţiei de 50% şi mai mult, rămase
nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie.
Baza impozabilă constituie valoarea estimată a bunurilor imobiliare.
Cotele impozitului pe bunurile imobiliare:
a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit
individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile aflate
în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor) ce nu se află în componenţa
municipiilor Chişinău şi Bălţi; pentru garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate, loturile
întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele (pentru anul 2013):
- cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare; (0,25% în a.2011)
- cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare. (0,02% în a.2011)
Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice
locale;
a1) pentru terenurile agricole cu construcţii amplasate pe ele:
- cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;
- cota minimă – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.
Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice
locale;
b) pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea locativă sau agricolă, inclusiv
exceptînd garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate şi loturile întovărăşirilor pomicole
cu sau fără construcţii amplasate pe ele – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.
Autoritatea executivă a administraţiei publice locale monitorizează deciziile consiliului
local privind aplicarea impozitului pe bunurile imobiliare pe teritoriul administrat, le prezintă
20
Serviciului Fiscal de Stat în termen de 10 zile de la data adoptării lor şi le aduce la cunoştinţă
contribuabililor.
[Art.280 completat prin Legea nr.178 din 11.07.2012, în vigoare 14.09.2012]
Înlesnirile la plata impozitului pe bunurile imobiliare:
1) De impozitul pe bunurile imobiliare sînt scutiţi:
a) autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;
b) societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor şi întreprinderile create pentru realizarea
scopurilor statutare ale acestor societăţi;
c) întreprinderile penitenciarelor;
d) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al
Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;
e) obiectivele de protecţie civilă;
f) organizaţiile religioase – pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult;
g) misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora, precum şi organizaţiile în
conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
h) persoanele de vîrstă pensionară, invalizii de gradul I şi II, invalizii din copilărie,
invalizii de gradul III (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi
independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi
la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl), precum şi persoanele supuse
represiunilor şi ulterior reabilitate);
i) familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale
şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;
j) familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost
întreţinute de aceştia;
k) familiile care au copii invalizi în vîrstă de pînă la 18 ani şi membrii familiilor care au la
întreţinere şi îngrijire permanentă persoane cu dezabilităţi;
l) familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lucrările
de lichidare a consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de
acestea;
m) instituţiile medico-sanitare publice finanţate din fondurile asigurării obligatorii de
asistenţă medicală;
n) Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale;
o) Banca Naţională a Moldovei;
p) proprietarii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada
rechiziţiei, conform legislaţiei;
r) persoanele fizice deţinătoare de case de locuit sau alte încăperi de locuit (folosite ca
locuinţă de bază) în locaţiune ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea
publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
s) organizaţiile necomerciale care corespund cerinţelor art.52, în cadrul cărora funcţionează
instituţiile de asistenţă socială.
2) Categoriile de persoane indicate la alin.(1) lit.h)-l) beneficiază de scutire la plata
impozitului pe bunurile imobiliare pentru terenurile pe care este amplasat fondul de locuinţe,
pentru loturile de pe lîngă locul de trai (inclusiv terenurile atribuite de către autorităţile
administraţiei publice locale ca loturi de pe lîngă locul de trai şi distribuite în extravilan din
cauza insuficienţei de terenuri în intravilan), precum şi pentru bunurile imobiliare (clădiri,
construcţii, apartamente) de pe acestea în limita costului imobilului-domiciliu (în lipsa acestuia –
reşedinţă) de pînă la 30 mii lei, exceptînd bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente
şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din municipii şi oraşe, inclusiv din
localităţile aflate în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor) ce nu se află în
componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi, pentru care scutirea de plata impozitului pe bunurile
imobiliare se acordă în limita valorii imobilului – domiciliu (în lipsa acestuia – reşedinţă),
conform anexei.
21
3) ín cazul în care dreptul la scutire de impozitul pe bunurile imobiliare se naşte sau se
stinge pe parcursul anului fiscal, recalcularea impozitului se efectuează, începînd cu luna din
care persoana are sau nu are dreptul la această scutire.
4) De impozitul pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pămînt) sînt scutiţi proprietarii şi
beneficiarii ale căror terenuri şi loturi de pămînt:
a) sînt ocupate de rezervaţii, parcuri dendrologice şi naţionale, grădini botanice;
b) sînt destinate fondului silvic şi fondului apelor, în cazul în care nu sînt antrenate în
activitate de producţie;
c) sînt folosite de organizaţiile ştiinţifice şi instituţiile de cercetări ştiinţifice cu profil
agricol şi silvic în scopuri ştiinţifice şi instructive;
d) sînt ocupate de plantaţii multianuale pînă la intrarea pe rod;
e) sînt ocupate de instituţiile de cultură, de artă, de cinematografie, de învăţămînt, de
ocrotire a sănătăţii; de complexele sportive şi de agrement (cu excepţia celor ocupate de
instituţiile balneare), precum şi de monumentele naturii, istoriei şi culturii, a căror finanţare se
face de la bugetul de stat sau din contul mijloacelor sindicatelor;
f) sînt atribuite permanent căilor ferate, drumurilor auto publice, porturilor fluviale şi
pistelor de decolare;
g) sînt atribuite zonelor frontierei de stat;
h) sînt de uz public în localităţi;
i) sînt atribuite pentru scopuri agricole, la momentul atribuirii fiind recunoscute distruse,
dar ulterior restabilite – pe o perioadă de 5 ani;
j) sînt supuse poluării chimice, radioactive şi de altă natură dacă Guvernul a stabilit
restricţii privind practicarea agriculturii pe aceste terenuri.
Scutirea de impozit acordată de autorităţile administraţiei publice locale:
1) Autorităţile deliberative şi reprezentative ale administraţiei publice locale sînt în drept să
acorde persoanelor fizice şi juridice scutiri sau amînări la plata impozitului pe bunurile
imobiliare pe anul fiscal respectiv, în caz de:
a) calamitate naturală sau incendiu, în urma cărora bunurile imobiliare, semănăturile şi
plantaţiile multianuale au fost distruse sau au fost deteriorate considerabil;
b) atribuire a terenurilor pentru evacuarea întreprinderilor cu impact negativ asupra
mediului înconjurător. Ín acest caz pot fi acordate scutiri de impozit pe durata normativă a
lucrărilor de construcţie;
c) boală îndelungată sau deces al proprietarului bunurilor imobiliare confirmate prin
certificat medical sau, respectiv, prin certificat de deces.
2) Decizia adoptată de autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale privind
acordarea de scutiri sau de amînări la plata impozitului pe bunurile imobiliare este remisă, în
termen de 10 zile, autorităţilor fiscale teritoriale.
3) Mărimea prejudiciilor cauzate de calamităţi naturale sau incendii se determină de către o
comisie specială. Structura şi mecanismul de funcţionare a acestor comisii se stabilesc de
Guvern.
2. Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale în baza unei
metodologii unice pentru toate tipurile de bunuri imobiliare în modul şi în termenele stabilite de
legislaţie.
Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează pe calea evaluării în masă – în cazul obiectelor-tip
ce constituie bunuri imobiliare şi pe calea evaluării individuale – în cazul obiectelor specifice
(netipice)
Metoda evaluării individuale a bunurilor poate fi aplicată şi în baza deciziei instanţei
judecătoreşti.
La evaluarea bunurilor imobiliare în dependenţă de destinaţia acestora, se aplică următoarele
metode de determinare a valorii de piaţă:
22
a) metoda analizei comparative a vînzărilor;
b) metoda veniturilor;
c) metoda cheltuielilor.
Reevaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organelle cadastrale teritoriale o dată la 3
ani în modul stabilit de Guvern. Finanţarea lucrărilor de evaluare a bunurilor imobiliare se efectuează
de la bugetul de stat.
Calcularea impozitului: Suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu sînt
înregistrate în calitate de întreprinzător, precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) se
calculează anual pentru fiecare obiect al impunerii, pornindu-se de la baza impozabilă a bunurilor
imobiliare, calculată conform situaţiei de la 1 ianuarie a perioadei fiscale respective, de către serviciile
de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale de stat
teritoriale. Perioada fiscală este anul calendaristic.!
Înştiinţarea subiecţilor impunerii specificaţi mai sus cu privire la suma impozitului pe bunurile
imobiliare ce urmează a fi achitată se realizează de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor
locale ale primăriilor, cu participarea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, prin intermediul avizelor
de plată a impozitului pe bunurile imobiliare.
Persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, cu excepţia
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe bunurile
imobiliare, pornindu-se de la baza impozabilă a acestora, conform situaţiei de la 1 ianuarie a perioadei
fiscale respective.
Ín caz de schimbare, după începerea anului fiscal, a subiectului impunerii, pentru noul subiect al
impunerii impozitul pe bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a
drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare sau din momentul stabilirii faptului exercitării de
către persoană a dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare.
Ín cazul în care subiectul impunerii primeşte bunurile imobiliare prin moştenire sau prin donaţie,
obligaţia fiscală neexecutată de către subiectul precedent al impunerii este pusă în întregime pe seama
noului subiect. Dacă obligaţia fiscală neexecutată depăşeşte valoarea estimată a bunurilor imobiliare
primite prin moştenire, noul subiect al impunerii execută obligaţia fiscală în limite ce nu depăşesc
valoarea estimată a acestui bun imobiliar.
Ín cazul în care, după începerea perioadei fiscale, au apărut noi obiecte ale impunerii, impozitul
pe bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor de proprietate sau
din momentul stabilirii faptului exercitării de către subiectul impunerii a dreptului de posesie, de
folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare.
Ín cazul în care obiectul impunerii existent a fost lichidat, demolat sau distrus complet, impozitul
pe bunurile imobiliare se calculează pînă la momentul radierii dreptului de proprietate asupra bunurilor
imobiliare din registrul bunurilor imobile sau pînă la momentul încetării exercitării de către persoană a
dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare.
Termenele de prezentare a calculului impozitului:
Persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, cu excepţia
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), sînt obligate să prezinte calculul impozitului pe bunurile
imobiliare pînă la 1 iulie inclusiv a perioadei fiscale respective. Pentru bunurile imobiliare dobîndite
după 1 iulie a perioadei fiscale respective, calculul impozitului pe bunurile imobiliare se prezintă la
inspectoratul fiscal de stat teritorial nu mai tîrziu de 31 martie a perioadei fiscale următoare celei de
gestiune.
Íntreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei
fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. prezintă, pînă la 31
martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune, o dare de seamă unificată.
Calculul impozitului pe bunurile imobiliare se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode
automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21) al Codului Fiscal.
Termenele achitării impozitului:
Impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii în părţi egale nu mai tîrziu
de 15 august şi 15 octombrie a anului curent.
23
Contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs pînă la 30 iunie
a anului respectiv beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi
achitat.
Întreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei
fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. achită impozitul pe
bunurile imobiliare pînă la 31 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.
Persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, cu excepţia
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), care dobîndesc bunurile imobiliare după 1 iulie a perioadei
fiscale respective achită impozitul pe bunurile imobiliare nu mai tîrziu de 31 martie a perioadei fiscale
următoare celei de gestiune.
Impozitul pe bunurile imobiliare se achită la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la
locul amplasării obiectelor impunerii.
Furnizarea informaţiei:
1) Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru prezintă, anual, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat,
cel tîrziu pînă la 1 februarie, informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul
pe bunurile imobiliare. Structura informaţiei şi modul de transmitere a acesteia se stabilesc de
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
2) Ín cazul intervenirii unor modificări în informaţia ce se referă la obiectele şi/sau la subiecţii
impunerii, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru prezintă o informaţie actualizată în termen de 10 zile
după încheierea trimestrului gestionar.
3) Organele cadastrale sînt în drept să solicite informaţia necesară referitoare la obiectul
impunerii de la persoanele care înfăptuiesc înregistrarea drepturilor patrimoniale sau a tranzacţiilor cu
bunurile imobiliare (inclusiv de la birourile notariale, serviciile comunale, realteri, brokeri) şi de la
proprietarii bunurilor imobiliare.
4) Subiectul impunerii este obligat să prezinte organelor cadastrale informaţia necesară pentru
evaluarea bunurilor imobiliare, care se efectuează în conformitate cu legislaţia.
5) Ín cazul în care subiectul impunerii refuză să prezinte informaţia necesară pentru evaluarea
bunurilor imobiliare, evaluarea se efectuează în baza informaţiei deţinute de către organele cadastrale
în privinţa obiectelor analoage ce constituie bunuri imobiliare.
Avizul de plată a impozitului calculat pentru bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu
desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) este expediat
fiecărui subiect al impunerii de către serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale al primăriei
cel tîrziu cu 60 de zile pînă la expirarea primului termen de plată a impozitului.
2.1. Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor
fizice.
Pentru persoanele fizice, care nu practică activitatea de întreprinzător, calcularea sumelor anuale
a impozitului pe bunurile imobiliare le au în proprietate şi perfectarea avizelor de plată la impozitul dat
se efectuează de către Serviciul de colectare a impozitelor cu participarea organului fiscal teritorial.
Calcularea impozitului se efectuează în baza valorii bunului imobiliar, la situaţia din 1 ianuarie a
anului fiscal.
Impozitul pe bunurile imobiliare (locuinţe privatizate, proprietăţi imobiliare, construcţii şi
instalaţiile de pe sectorul pentru vile, garaje) ale persoanelor fizice, inclusiv pe bunurile imobiliare ale
membrilor cooperativelor de construcţie a locuinţelor şi garajelor, ai întovărăşirilor pomicole se
stabileşte în proporţie de ?
Exemplu:
24
Exemplu 1.Costul total al bunurilor imobiliare ale persoanei fizice-cetăţean care locuieşte în
localitatea rurală, constituie 175000lei. Conform datelor prezentate de organul cadastral teritorial
suprafaţa totală a casei de locuit(construcţiei principale) constituie 308m2. Costul casei de locuit
constituie 150000lei. Astfel calculul impozitului pe bunurile imobiliare se efectuează în următoarea
ordine:
1. se calculează :
- suma impozitului pentru bunurile imobiliare cu excepţia părţii costului casei de locuit
(construcţiei principale) corespunzător suprafeţei totale ce nu depăşeşte 100m2
((175000- 150000)+(150000/308m2*100m
2))*0,1%/100%=73,70 lei
- suma impozitului reieşind din costul corespunzător suprafeţei totale a casei de
locuit(construcţiei principale) ce depăşeşte 100m2 şi nu depăşeşte 150 m2
(150000/308m2*50m
2)*0,1%/100%*1,5=36,53 lei;
- suma impozitului reieşind din costul corespunzător suprafeţei totale a casei de locuit
(construcţiei principale) ce depăşeşte 150m2 şi nu depăşeşte 200m
2:
(150000 lei/308m2*50m
2)*0,1%/100%*2=48,70 lei
- suma impozitului reieşind din costul corespunzător suprafeţei totale a casei de locuit
(construcţiei principale) ce depăşeşte 200m2 şi nu depăşeşte 300m
2:
(150000 lei/308m2*100m
2)*0,1%/100%*10=487,01 lei
- suma impozitului Reieşind din costul corespunzător suprafeţei totale a casei de locuit
(construcţiei principale) ce depăşeşte 300m2 :
(150000 lei/308m2*8m
2)*0,1%/100%*15=58,44 lei
2. Se apreciază suma totală a impozitului pe bunurile imobiliare
73,70+36,53+48,70+487,01+58,44=704,38 lei.
Termenii de achitare: 15.08 – 352,19 lei şi 15.10 – 352,19 lei. Dacă se achită suma integrală pînă
la 30.06, atunci pensionarul beneficiază de rducere de 15%: 704,38-(704,38*0,15)=598,72 lei
2.2. Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice.
Exemplu (pentru a.2011): SRL “Y” are sediul şi adresa juridică în municipiul Chişinău,
efectuînd activităţi de diferit gen pe teritoriul Republicii Moldova. La data de 01.01.2011 are în
proprietate următoarele bunuri imobiliare impozabile:
1) bunuri imobiliare cu destinaţie locativă cu suprafaţa de 100m2,
inclusiv terenul aferent;
2) bunuri imobiliare cu destinaţie comercială şi industrială (staţie de alimentare), inclusiv
terenul aferent.
Baza impozabilă pentru aceste bunuri imobiliare, conform avizului (certificatului) primit de la
organul cadastral constituie:
a) pentru casa de locuit – 1348500 lei
b) terenul afferent casei de locuit – 1150000 lei;
c) staţia de alimentare – 1475000 lei
d) terenul aferent staţiei – 825000 lei
Calculul impozitului se efectuează în Forma BIJ-10 şi trebuie prezentat la organul fiscal teritorial
pînă la data de 1 iulie a anului fiscal.
Astfel, deoarece casa de locuit şi terenul aferent sunt atribuite la categoria „bunuri imobiliare
cu destinaţie locativă, inclusiv terenurile aferente acestor bunuri” se află în mun.Chişinău,
potrivit Hotăririi Consiliul Mun.Chişinău Nr4/2 din 15.04.2010, cota impozitului stabilită în mărime
de 0,3% se va aplica asupra valorii estimate ale ambelor obiecte, adică:
(1348500+1150000)*0,3% = 749,55 lei
Pentru categoria a doua de bunuri imobiliare impozabile – staţia de alimentare şi terenul aferent
valoarea estimată va constitui 1475000+825000=2300000 lei. Cota stabilită pentru acest tip de teren
este de 0,1%, respectiv impozitul va constitui : 2300 lei = 2300000*0,1%.
Deci suma totală a impozitului este: 749,55+2300= 3049,55 lei.
25
Această sumă agentul economic trebuie s-o achite la următorii termeni de plată: 15 august –
1524,78 lei şi la 15 octombrie – 1524,77 lei. Dacă el va achita suma integrală pînă la 30 iunie, atunci
va obţine o reducere de 15% din această sumă: 3049,55 – (3049,55*0,15) = 2592,12 lei
(completaţi formularul BIJ-10)
3.Determinarea impozitului funciar. Contribuabili ai impozitului funciar sunt deţinătorii de terenuri, care au primit pământ în
proprietate, posesiune şi beneficiere pentru organizaţiile producătoare agricole, agro-industriale,
gospodăriile auxiliare, întovărăşirile pomicole şi legumicole, amplasarea şi exploatarea construcţiilor,
organizaţiilor producătoare industriale, construcţia magistralelor de circulaţie şi alte scopuri.
Temeiul stabilirii impozitului funciar în sarcina unui contribuabil este titlu de proprietate,
posesiune sau beneficiere funciară. Suprafaţa terenurilor impozabile este calculată în baza
documentelor ce atestă dreptul la aceste terenuri, datelor privind delimitarea hotarelor naturale de către
regimul proprietăţii funciare, cadastrului funciar, planurilor şi hărţilor comune, altor documente.
Determinarea sumei impozitului funciar se efectuează în funcţie de categoria terenurilor,
destinaţia lor, evaluarea lor şi cotele impozitului.
Impozitul funciar se calculează separat pe fiecare tip de teren ca produs dintre cota impozitului şi
suprafaţa terenurilor (sau valoarea cadastrală în grad-ha), determinată în unităţi de măsură pentru care
sunt stabilite cotele. Însumând toate impozitele astfel calculate, obţinem suma anuală a impozitului
funciar, care se eşalonează în mărimi egale pe termene de plată.
Cotele impozitului funciar se stabilesc de Parlamentul RM pentru o unitate de teren în
dependenţă de calitate şi destinaţie sub formă de plăţi stabile. Astfel, conform Legii cu privire la
punerea în aplicare a titlului VI a Codului Fiscal, pentru anul 2010 sunt stabilite următoarele cote:
I. Pentru terenurile din extravilan: carierele şi pămînturile distruse în urma activităţii de
produscţie – pînă la - 350 lei /ha
II. Pentru terenurile cu destinaţie agricolă:
Tipul terenului Cu indici cadastrali Fără indici cadastrali
Toate terenurile, cu excepţia
păşunilor şi fîneţelor
1,5 lei /1grad-ha 110 lei/ha
Păşuni şi fîneţe 0,75 lei /1grad-ha 55 lei/ha
Obiecte acvatice (iazuri, lacuri etc) 115 lei/ha
III. Pentru terenurile de intravilan:
a) Pentru terenurile pe care sunt amplasate fondul de locuinţe, loturi de pe lângă
domiciliu(inclusiv terenurile atribuire de către autoritatea administraţiei publice locale ca
loturi de pe lîngă domiciliu şi distribuite în extravilan, din cauza insuficienţei de terenuri
în intravilan: în localităţile rurale – 1 leu/100m2
b) Terenurile destinate întreprinderilor agricole:
- În oraşe şi localităţi rurale – 10 lei/100m2
- În mun. Chişinău, Bălţi - 30 lei/100m2
- în celelalte municii şi oraşe-reşednţă -10 lei/100m
2
Modul de calculare a impozitului funciar pentru terenurile repartizate în scopuri agricole se
reprezintă în următoarele tabele:
Exemplu:Pentru terenurile cu destinaţie agricolă, care au indici cadastrali
Cota impozitului
pentru un grad-
hectar, lei
Categoria
terenurilor
Suprafaţa(ha) Indicii
cadastrali
(grad-hectar)
Suma
impozitului
lei
1,5 Teren agricol 20 68 2040
1,5 Păşune 15 57 1282,5
x Total 35 x 3322,5
Suma impozitului funciar(col5) pe categorii de terenuri se determina ca produs al indicilor din
coloanele 1, 3,4.
Pentru terenurile cu destinaţie agricola, care nu au indici cadastrali
26
Cota impozitului
pentru un hectar, lei
Categoria terenurilor Suprafaţa(ha) Suma impozitului lei
110 Teren agricol 25 2750
55 Păşune 10 550
x Total 35 3300
Valoarea bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de
locuit individuale, a terenurilor aferente acestor bunuri) din municipii şi
oraşe, inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora, cu excepţia
satelor (comunelor) ce nu se află în componenţa municipiilor Chişinău
şi Bălţi, valoare în limitele căreia se acordă scutire la plata impozitului
pe bunurile imobiliare, conform art.283 alin.(2) din Codul fiscal
Nr.
crt.
Denumirea unităţilor
administrativ-teritoriale *
Limita valorii bunurilor imobiliare scutite
de impozitul pe bunurile imobiliare, lei
1 2 3
1. municipiul Chişinău 380000
2. municipiul Bălţi 156000
3. oraşul Anenii Noi 53000
4. oraşul Basarabeasca 43000
5. oraşul Briceni 71000
6. oraşul Lipcani 51000
7. oraşul Cahul 138000
8. oraşul Cantemir 31000
9. oraşul Călăraşi 32000
10. oraşul Căuşeni 77000
11. oraşul Căinari 14000
12. oraşul Cimişlia 66000
13. oraşul Criuleni 55000
14. oraşul Donduşeni 40000
15. oraşul Drochia 84000
16. oraşul Edineţ 80000
17. oraşul Cupcini 49000
18. oraşul Făleşti 49000
19. oraşul Floreşti 84000
20. oraşul Ghindeşti 23000
21. oraşul Mărculeşti 24000
22. oraşul Glodeni 40000
23. oraşul Hînceşti 145000
24. oraşul Ialoveni 185000
25. oraşul Leova 35000
26. oraşul Iargara 14000
27. oraşul Nisporeni 39000
28. oraşul Ocniţa 17000
29. oraşul Otaci 24000
30. oraşul Frunză 14000
31. oraşul Orhei 100000
27
32. oraşul Rezina 49000
33. oraşul Rîşcani 29000
34. oraşul Costeşti 15000
35. oraşul Sîngerei 33000
36. oraşul Biruinţa 15000
37. oraşul Soroca 82000
38. oraşul Străşeni 116000
39. oraşul Bucovăţ 27000
40. oraşul Şoldăneşti 23000
41. oraşul Ştefan Vodă 45000
42. oraşul Taraclia 26000
43. oraşul Teleneşti 29000
44. oraşul Ungheni 87000
45. oraşul Corneşti 49000
46. municipiul Comrat 122000
47. oraşul Ceadîr-Lunga 61000
48. oraşul Vulcăneşti 32000
* Inclusiv localităţile din componenţa acestora, cu excepţia satelor
(comunelor) ce nu se află în componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi
Tema: Taxele vamale
1. Taxele vamale – caracteristica generală.
2. Metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilor.
3. Aplicarea taxelor vamale.
4. Facilităţi tarifare.
5. Modul de restituire a sumelor taxelor vamale plătite în plus.
1. Taxele vamale – caracteristica generală
Taxa vamală reprezintă o plată obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau
scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.
Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal.
Tariful vamal reprezintă catalogul care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de
pe teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale aplicate acestor mărfuri.
Scopul aplicării tarifului vamal:
optimizarea structurii importului de mărfuri;
echilibrarea importului de mărfuri, protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni;
crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea economiei Republicii Moldova în economia
mondială.
Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor
corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională.
Obiectele impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile importate, exportate sau care sunt în tranzit pe
teritoriul RM.
Valoarea în vamă a mărfii este valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal,
stabilită în scopul perceperii taxelor vamale şi a altor impozite.
Conform Legii Republicii Moldova cu privire la tariful vamal (Nr. 1380-XIII din 20.11. 97) se
aplică următoarele tipuri de taxe vamale:
28
- Ad valorem – calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii;
- Specifică – calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă;
- Combinată – care îmbină precedentele tipuri de taxe - ad valorem şi combinată;
- Excepţională, care, la rîndul său, se divizează în:
1) taxa specială, care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine indigenă la introducerea
pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza
prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
2) taxa antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri
mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului şi dacă sunt lezate interesele sau
apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori
apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare;
3) taxa compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la producerea
sau la exportul cărora direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sunt lezate interesele sau apare
pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar
piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare.
2. Metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilor
Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe
sau scoase de pe teritoriul vamal. Valoarea în vamă a mărfii se determină prin următoarele metode:
o în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;
o în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
o în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
o în baza costului unitar al mărfii;
o în baza valorii calculate a mărfii;
o prin metoda de rezervă.
Principala metodă dintre cele specificate este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în
baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se
folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a
mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă.
Conform metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa
respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit în valoarea tranzacţiei se includ următoarele
componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:
1) cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal:
cheltuielile aferente asigurării;
costul transportului;
costul încărcării, descărcării şi transportării mărfii;
2) cheltuielile suportate de cumpărător:
comisioanele şi primele pentru brokeri, cu excepţia comisioanelor pentru achiziţionarea mărfii;
costul containerelor şi/sau al altui ambalaj de folosinţă repetată, dacă, în corespundere cu
Nomenclatorul de mărfuri, acestea nu sunt considerate un tot întreg cu marfa;
costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de ambalaj şi al lucrărilor de ambalare;
3) valoarea, calculată în mod corespunzător, a următoarelor mărfuri şi servicii oferite, direct sau
indirect, de cumpărător, în mod gratuit sau la preţ redus, în scopul utilizării la producerea ori exportarea
mărfii evaluate, în măsura în care această valoare nu a fost inclusă în preţul efectiv plătit sau de plătit:
materiale, componente, părţi şi alte elemente similare, încorporate în marfă;
instrumente, matriţe, forme şi alte componente similare, utilizate la producerea mărfii;
materiale cheltuite la producerea mărfii;
lucrări de inginerie, de dezvoltare, lucrări de artă şi desing, planuri şi schiţe, executate în afara ţării şi
necesare pentru producerea mărfii;
4) redevenţele (redevenţe – plăţi efectuate pentru brevete, mărci de fabrică sau de comerţ şi drepturi de
autor) şi taxele pentru licenţe, pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau indirect, drept condiţie a
vînzării mărfii evaluate, în măsura în care aceste redevenţe şi taxe pentru licenţe nu au fost incluse în preţul
29
efectiv plătit sau de plătit, cu excepţia redevenţelor şi taxelor pentru licenţe plătite de către cumpărător
pentru dreptul de reproducere şi distribuire a producţiei cinematografice.
5) partea din venitul de la orice revînzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care ar reveni ,
direct sau indirect, vînzătorului.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică. La
utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră identice
mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte:
1. caracteristicile fizice;
2. calitatea mărfii şi reputaţia ei pe piaţă;
3. ţara de origine;
4. producătorul.
Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în categoria
celor neidentice dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor de mai sus.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară. La
utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Se consideră similare
mărfurile care, deşi nu sunt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente
asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie
interschimbabile din punct de vedere comercial.
La determinarea similitudinii mărfurilor se iau în considerare următoarele caracteristici:
1. calitatea, existenţa mărcii comerciale, reputaţia pe piaţă;
2. ţara de origine;
3. producătorul.
Marfa nu se consideră identică sau similară cu cea evaluată dacă:
1. nu a fost produsă în aceeaşi ţară cu marfa evaluată;
2. lucrările de proiectare, lucrările experimentale de construcţie, de amenajare estetică, designul, schiţele şi
desenele tehnice ale ei au fost executate pe teritoriul Republicii Moldova.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică sau
similară se aplică în cazul în care marfa identică sau similară:
este vîndută pentru a fi introdusă pe teritoriul Republicii Moldova;
este introdusă concomitent sau cu cel mult 90 de zile înainte de introducerea mărfii care urmează
a fi evaluată;
este introdusă aproximativ în aceeaşi cantitate şi/sau în aceleaşi condiţii comerciale.
În cazul în care, la determinarea valorii în vamă a mărfii, drept bază poate fi luată valoarea uneia
din cîteva tranzacţii cu mărfuri identice sau similare, se aplică cea mai mică valoare a tranzacţiei.
Determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar. Dacă marfa introdusă pe
teritoriul vamal este vîndută în ţara de import în starea în care a fost importată, valoarea în vamă a acestei
mărfi, conform prevederilor legii, se va baza pe preţul unitar corespunzător vînzării acestei mărfi ori
vînzării mărfii identice sau similare acesteia în cele mai mari partide, concomitent sau aproape concomitent
cu importul mărfii de evaluat către persoane care nu sunt în relaţii de interdependenţă cu vînzătorul, şi cu
condiţia deducerii:
a) comisioanelor plătite ordinar sau convenite ori a marjei aplicate, în mod obişnuit, beneficiilor şi
cheltuielilor generale aferente vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip;
b) cheltuielilor obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi cheltuielilor conexe suportate pe
teritoriul RM;
c) cheltuielilor pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul
vamal:
cheltuielilor aferente asigurării;
costul transportului;
costul încărcării, descărcării şi transportării mărfii.
d) impozitelor şi taxelor pasibile de plata în legătură cu importul sau vînzarea mărfurilor.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate. Valoarea în vamă se va
baza pe valoarea calculată a acesteia, incluzînd:
30
o valoarea sau preţul materialelor şi operaţiunilor de fabricare sau ale altor lucrări pentru producerea
mărfii;
o volumul beneficiilor şi cheltuielilor generale, egal celui inclus de obicei în cuantumul vînzărilor de
mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip cu marfa de evaluat, fabricate de producători, cu destinaţia ţării de
import;
o orice cheltuieli de tipul cheltuielilor pentru transportul mărfurilor la aeroport sau în alt loc de
introducere a mărfii pe teritoriul vamal:
cheltuieli aferente asigurării;
costul transportului;
costul încărcării, descărcării şi transportării mărfii.
Autoritatea vamală nu este în drept să ceară sau să oblige o persoană nerezidentă să prezinte spre
verificare documentele de evidenţă sau să permită accesul la ele în scopul de a determina valoarea calculată
a mărfii. Totodată, informaţia comunicată de producătorul mărfii în scopul determinării valorii în vamă a
acesteia poate fi verificată în altă ţară de autoritatea vamală, cu acordul producătorului şi cu condiţia
preavizării guvernului ţării în cauză şi neopunerii acestuia cercetărilor.
Metoda de rezervă. În cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către
declarant prin aplicarea consecutivă a metodelor specificate anterior, sau autoritatea vamală consideră cu
temei că aceste metode nu pot fi utilizate, valoarea se determină prin metoda de rezervă, prin mijloace
rezonabile compatibile cu legea cu privire la tarifele vamale, cu principiile generale ale acordurilor
internaţionale la care Republica Moldova este parte şi pe baza datelor disponibile.
La determinarea valorii în vamă a mărfii prin această metodă drept bază nu pot fi luate:
preţul de vînzare al mărfii pe piaţa internă a Republicii Moldova;
preţul mărfii pe piaţa internă a ţării exportatoare;
preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv;
sistemul care prevede aplicarea, în scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două posibile;
costul de producţie al mărfii, altul decît valoarea calculată a mărfurilor identice sau similare;
valoarea mărfii comercializate pentru export în altă ţară decît ţara importatoare;
valoarea în vamă a mărfii minimală.
Valoarea în vamă a mărfurilor de export se determină în baza valorii lor contractuale, luînd în
considerare condiţiile D.A.F. ( „Delivered at frontier” – livrarea pînă la frontieră).
3. Aplicarea taxelor vamale
Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament.
Cotele taxei vamale se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale, la care RM
este parte.
Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie şi de
acordurile internaţionale, la care RM este parte.
Taxele vamale se aplică conform anexei nr. 1 “Tariful vamal de import al RM”.
Spre exemplu, în conformitate cu prevederile tarifului vamal sunt prevăzute următoarele
taxe vamale:
Denumirea produsului Cota taxei
vamale
Denumirea produsului Cota taxei
vamale
peşte viu 10% carne de bovine,
proaspătă sau refrigerată
20% + 200
euro/tona
suc de tomate 15%; Citrice 10%
bere 0,25 euro/litru Ceai verde 10%
parfumuri şi apă de toaleta 6,5%; Zahăr din sf.de zahăr 75%
articole din piele naturală sau
reconstituită
15%; Vin din struguri 0,5euro/litru
Alcool etilic nedenaturat 0,5euro/litru
alcool absolut
Unt 15%+500euro/t
Articole din blănuri naturale 15% țigări de foi, trabucuri, 3 euro/1000
31
țigarete bucăți
Aparate video 5% Aparate de înregistrat a
sunetului
5%
În afară de taxa vamală, determinată în baza valorii în vamă a mărfurilor şi taxei vamale prevăzute
de tariful vamal, organele vamale calculează şi taxele pentru efectuarea procedurilor vamale (anexa nr.2
la Legea Republicii Moldova cu privire la tariful vamal Nr. 1380-XIII din 20.11. 97).
Sunt prevăzute următoarele tipuri de proceduri vamale şi taxe pentru efectuarea acestora: (tabelul 1)
Tabelul 1.
Lista serviciilor vamale şi cuantumul taxei pentru proceduri vamale
Nr. crt. Serviciile vamale Cuantumul taxei, în euro
1 2 3
1. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de import,
de perfecţionare pasivă (cu excepţia celor
menţionate la pct.5), de transformare sub control
vamal, în magazin duty free, cu valoarea în vamă:
- de la 100 la 1000 euro 4
a. - de peste 1000 euro 0,4% din valoarea în vamă a mărfii,
dar nu mai mult de 1800 euro
2. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de
admitere temporară sau export temporar, respectiv
reexportul sau reintroducerea acestora:
pe un termen de pînă la 2 luni, a mărfurilor
prezentate la tîrguri şi expoziţii, pentru măsuri
culturale şi sportive
0,05% din valoarea în vamă a
mărfii, dar nu mai mult de 400
euro
pe un termen de peste 2 luni, a tuturor mărfurilor
cu valoarea în vamă:
- de la 100 la 1000 euro 4
3. - de peste 1000 euro 0,4% din valoarea în vamă a mărfii,
dar nu mai mult de 1800 euro
a. Vămuirea mărfurilor plasate în export sau
reexport, cu excepţia celor menţionate la pct.6
0,1% din valoarea în vamă a mărfii,
dar nu mai mult de 500 euro
4. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de
perfecţionare activă, cu valoarea în vamă:
a. - de la 100 la 1000 euro 4
- de peste 1000 euro 0,1% din valoarea în vamă a mărfii,
dar nu mai mult de 100 euro
5. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de
perfecţionare pasivă în cazul scoaterii acestora
pentru reparaţii, cu obligativitatea reintroducerii
lor după efectuarea acestor lucrări
0,1% din valoarea în vamă a mărfii,
dar nu mai mult de 500 euro
a. Vămuirea mărfurilor plasate în export, reexport,
precum şi la reintroducerea lor în cazul în care
aceste mărfuri anterior au fost plasate în
regimurile vamale de perfecţi-onare activă,
transformare sub control vamal sau perfecţionare
pasivă
0,15% din suma serviciilor prestate,
dar nu mai mult de 100 euro; în caz
de lipsă a serviciilor – 10 euro
6. Vămuirea mărfurilor plasate în antrepozit vamal,
zonă economică liberă sau supuse distrugerii
0,1% din valoarea în vamă a mărfii,
dar nu mai mult de 400 euro
32
7. Eliberarea adeverinţei pentru înregistrarea
mijlocului de transport, a caroseriei sau a
motorului, introduse pe teritoriul ţării (chiar şi
provizoriu), pasibile înregistrării în subdiviziunile
structurale subordonate Ministerului Dezvoltării
Informaţionale
7
8. Păstrarea bunurilor în depozitele ce aparţin
organelor vamale, inclusiv primite de ultimele în
gestiune – de fiecare kilogram pentru fiecare zi de
păstrare:
- pentru primele 30 de zile calendaristice 0,01
- pentru următoarele 30 de zile calendaristice 0,02
- pentru următoarele zile calendaristice 0,05
9. Aplicarea sigiliului vamal (inclusiv costul
sigiliului)
4 – de sigiliu vamal
10. Prezentarea, la cerere, a informaţiei statistice
privind comerţul exterior cu mărfuri ale agentului
economic respectiv, pe o perioadă de pînă la un
an, cu excepţia autorităţilor publice
5
11. Prelucrarea informaţională a declaraţiei vamale
primare
4
12. Prelucrarea informaţională a fiecărei declaraţii
vamale complementare
1
13. Eliberarea certificatului de origine a mărfii 6
Exemplu: Agentul economic a importat:
A) suc de portocale în valoare de 235212 lei
B) bere – 500 st.(0,5l/st) la prețul de 15 lei/sticla
C) unt - 1,5 tone la prețul de 60000lei/tonă
Să se determine toate impozitele datorate la trecerea vamei.
Rezolvare:
Pentru suc de portocale:
1) taxa vamală: 235212 x 10 % = 23521,2 lei;
2) taxa pentru efectuarea procedurilor vamale: 235212 x 0,4% = 940,85 lei;
3) TVA = (235212 + 23521,2 + 940,85) x 20% = 51934,81 lei.
Pentru bere:
1. taxa vamală= 500st*0,5l/st.*0,25euro/l*16,2 lei/euro=1012,5 lei
2. TPV= 500 st*15 lei/st. *0,4% = 30 lei
3. TVA = (500 st. * 15 lei/st.+1012,5 + 30) *20% = 1708,5 lei
Pentru unt:
1. taxa vamală = 15%*(1,5 t*60000 lei/t) + 1,5 t*500 euro/tonă*16,2 lei/euro =
13500+12150=25650 lei
2. TPV=1,5 t*60000 lei/t*0,4%=360 lei
3. TVA= (1,5*60000 lei/t +25650+360)*20%=23202 lei
Total taxe vamale = 23521,2+1012,5+25650=
Total TPV = 940,85 + 30,00 + 360 =
Total TVA = 51934,81 + 1708,5 + 23202 =
4. Facilităţi tarifare
Prin facilităţi tarifare se subînţeleg facilităţile acordate de către ţară, în condiţii de reciprocitate sau
unilateral, pentru mărfurile trecute peste frontiera vamală a acestei ţări sub formă de:
33
stabilire a unor cote tarifare pentru importul sau exportul preferenţial de mărfuri;
reducere a taxei vamale;
scutire de taxă;
restituire a taxei plătite anterior.
Conform legislației RM sunt scutite de taxa vamală:
- mijloacele de transport folosite la transporturi internaţionale de pasageri şi de bagaje, de mărfuri, precum şi
obiectele de aprovozionare tehnico-materială, echipamentul, combustibilul, alimentele, necesare pentru
exploatarea acestor mijloace de transport în cursul deplasării sau procurate în străinătate în legătură cu
lichidarea defecţiunilor, în suma stabilită de actele legislative corespunzătoare;
- mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetăţenii străini, în
conformitate cu legislaţia, precum şi cu acordurile internaţionale la care RM este parte;
- valuta naţională, valuta străină, precum şi hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislaţia;
- mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar, destinaţia lor fiind
confirmată de organul abilitat;
- mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu titlu gratuit (donaţii),
destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;
- mărfurile introduse provizoriu pe sau scoase provizoriu de pe teritoiul vamal sub supraveghere vamală în
cadrul regimurilor vamale respective;
- mărfurile destinate terţelor ţări, trecute prin teritoriul vamal sub supraveghere vamală în regim de tranzit;
- mărfurile care se importă provizoriu în zonele liberei iniţiative pentru a fi prelucrate şi ulterior exportate;
- publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, materialele didactice
pentru instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi curative;
- mărfurile importate pentru comercializarea lor în regimul vamal în magazinele duty free;
- mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii
Moldova, din afara teritoriul vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor ZEL, precum şi mărfurile
(serviciile), inclusiv cele originare din ZEL, exportate în afara teritoriului vamal al RM şi în alte ZEL;
- mărfurile importate în RM în contul împrumuturilor şi granturilor, acordate Guvernului sau acordate cu
garanţia statului, din contul împrumuturilor, acordate de organizaţiile financiare internaţionale, destinate
realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget,
conform listei aprobate de Guvern;
- timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;
- mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror valoare sau cantitate nu
depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare.
1. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile şi serviciile importate pe
teritoriul Republicii Moldova din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu
garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din
cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate
instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern.
11. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile şi serviciile
importate pe teritoriul Republicii Moldova destinate proiectelor de asistenţă financiară, oferite
de către Fondul Global pentru Combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei (GFATM) în
baza Acordului de grant nr. MOL-809-G05-T şi Acordului de grant nr. MOL-809-G06-H,
implementate de Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS).
[Pct.11 introdus prin LP112 din 04.06.10, MO110-113/02.07.10 art.337]
12. Taxa vamală şi taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percep pentru 102
troleibuze, 3 spălătorii, 1 linie de testare a troleibuzelor şi utilaj pentru repararea anvelopelor,
importate pe teritoriul Republicii Moldova, destinate proiectului de modernizare a transportului
public din Chişinău, livrate de către OJSC „Belkommunmash” (Republica Belarus) şi S.C.
„Carpat Belaz Service S.R.L.” (România) în baza Contractului de furnizare dintre Î.M. „Regia
34
Transport Electric” şi OJSC „Belkommunmash”, în comun cu S.C. „Carpat Belaz Service
S.R.L.”, semnat la 3 noiembrie 2010, implementat de Î.M. „Regia Transport Electric” şi de
Primăria municipiului Chişinău, finanţat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
şi de Banca Europeană de Investiţii
[Pct.12 introdus prin LP80 din 21.04.11, MO69/23.04.11 art.177]
13. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile şi
serviciile importate pe teritoriul Republicii Moldova, destinate proiectului „Reabilitarea
sistemului de tratare a apelor reziduale din Nisporeni”, oferite de către Agenţia de Dezvoltare
Cehă în baza Memorandumului încheiat între Agenţia de Dezvoltare Cehă şi Primăria oraşului
Nisporeni, semnat la 28 aprilie 2010 la Chişinău, implementat de către Primăria oraşului
Nisporeni şi Asociaţia „Sduzeni Nisporeni”, care este compusă din „Centrum inovaci a rozvoje
o.s. (CIR o.s.)”, „Topol Water s.r.o.” şi „VHS Kubicek s.r.o.”.
[Pct.13 introdus prin LP212 din 27.10.11, MO197-202/18.11.11 art.575]
2. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru utilajul, echipamentul
şi atributele de gratificaţie primite ca donaţii de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile
sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, de la federaţiile sportive
europene şi internaţionale de profil pentru pregătirea sportivilor de performanţă şi promovarea
mişcării olimpice, fără drept de comercializare a acestui utilaj, echipament şi atribute de
gratificaţie.
3. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile importate
de către persoanele fizice pentru uz sau pentru consum personal a căror vînzare şi /sau cantitate
nu depăşesc limitele stabilite de legislaţia în vigoare.
4. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru gazele naturale
importate de către Societatea pe Acţiuni "Moldova-Gaz" şi destinate livrării către Societatea cu
Răspundere Limitată "Tiraspoltransgaz" care nu are relaţii cu sistemul bugetar al Republicii
Moldova.
5. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile introduse
pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar.
6. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru lotul de 72 de
automobile de marca "Moskvici 2141" R5 "Iuri Dolgoruki", importat de Întreprinderea de
Instruire şi Producţie "Lumintehnica" - S.R.L. a Societăţii Orbilor din Moldova.
7. Produsele petroliere şi alte mărfuri ce sînt tranzitate prin Portul Internaţional Liber
"Giurgiuleşti" se scutesc de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la scoaterea acestora de
pe teritoriul Portului Internaţional Liber "Giurgiuleşti" cu condiţia că această taxă a fost achitată
la introducerea lor pe teritoriul menţionat.
[Pct.7 modificat prin LP33 din 06.05.12, MO99-102/25.05.12 art.330]
8. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe la importul şi/sau exportul
monedei naţionale şi valutei străine pe/de pe teritoriul Republicii Moldova, efectuate de către
băncile comerciale şi Banca Naţională a Moldovei.
[Pct.8 modificat prin LP178 din 11.07.12, MO190-192/14.09.12 art.644; în vigoare
14.09.12]
[Pct.8 introdus prin LP267 din 23.12.11, MO13-14/13.01.12 art.32; în vigoare 13.01.12]
9. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe la importul grupurilor
electrogene pentru energia eoliană de la poziţia tarifară ex.8502 31 000 cu capacitatea
generatorului electric mai mare de 1 MW, în perioada de pînă la 31 decembrie 2015.
[Pct.9 introdus prin LP267 din 23.12.11, MO13-14/13.01.12 art.32; în vigoare 13.01.12]
5. Modul de restituire a sumelor taxelor vamale plătite în plus
Sumele taxelor vamale plătite în plus la buget, ca rezultat al comiterii unor erori de calcul,
al efectuării plăţilor anticipate în mărimi ce depăşesc cele necesare sau ca rezultat al anulării
35
plăţilor după modificarea declaraţiei vamale, se restituie la contul plătitorului sau se trec în
contul altor plăţi vamale şi fiscale dacă nu a trecut mai mult de un an de la data supraplăţii.
Pentru a obţine restituirea sumelor specificate mai sus sau trecerea lor în contul altor plăţi,
plătitorul depune o cerere la autoritatea vamală, în care indică supraplata respectivă. La cerere se
anexează certificatul fiscal teritorial, care confirmă restanţele plătitorului sau lipsa acestora faţă
de buget şi fondul social.
Examinînd cererea plătitorului, autoritatea vamală adoptă hotărîrea privind restituirea,
trecerea în contul altor plăţi sau refuzul de restituire a sumei taxelor vamale încasate,
informîndu-l în scris pe plătitor despre hotărîrea adoptată. O copie a hotărîrii în cauză, precum şi
a actului de verificare a stării decontărilor, întocmit la ziua efectuării operaţiunilor bancare, se
anexează la documentele ce confirmă restituirea supraplăţii sau trecerea ei în contul altor plăţi.
Autoritatea vamală examinează cererea în termen de 30 de zile.
Operaţiunile menţionate de restituire sau de trecere în cont a supraplăţilor se efectuează de
către autorităţile vamale, în baza documentelor bancare şi de casă, prin virament respectiv de la
conturile trezoreriale.
În cazul în care plătitorul are restanţe la bugetele de toate nivelurile, supraplata nu i se
restituie, ea fiind folosită la stingerea restanţelor în cauză.
Lista mărfurilor a căror introducere pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice de o
singură dată se efectuează fără achitarea drepturilor de import
Codul Denumirea poziţiei Cantitatea
1 2 3
2203 Bere fabricată din malţ 5 litri
2204-2208
90
Vinuri naturale din struguri, inclusiv vinuri alcoolizate;
must din struguri, altul decît cel de la poziţia 2009;
vermuturi; băuturi alcoolice tari, lichioruri şi alte băuturi
spirtoase
2 litri
2402 Ţigări de foi, trabucuri 50 bucăţi
Ţigări din tutun sau din substituenţi de tutun 200 bucăţi
27 Carburanţi Carburanţi pentru
mijlocul de transport
auto, cu condiţia că
aceştia se află în
rezervoarele mijlocului
de transport cu care
persoana intră pe
teritoriul Republicii
Moldova
42 Obiecte din piele: articole de voiaj, genţi şi alte produse
similare
3 unităţi
43 Blănuri naturale şi articole din blană; blănuri artificiale 1 unitate
61 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate şi
croşetate
3 unităţi
62 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decît cele
tricotate sau croşetate
3 unităţi
36
64 Încălţăminte 2 perechi
8471 Maşini de prelucrare automată a datelor şi părţi ale
acestora
1 unitate
8520 Magnetofoane, radiomagnetofoane, radiomagnetofoane
auto, playere audio
1 unitate
8521 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar
încorporînd un receptor de semnale videofonice
1 unitate
8525 Aparate de luat vederi fixe şi alte camere video 1 unitate
8525 20
910
Aparate de emisie care încorporează un aparat de
recepţie pentru radiofonia celulară (telefon mobil)
2 unităţi
90 Instrumente şi aparate optice, fotografice,
cinematografice
1 unitate din grupă
91 Ceasuri de toate tipurile 3 unităţi
9004 Ochelari (de corecţie, de protecţie sau altele) şi articole
similare
4 unităţi
Tema : Impozitul pe venitul persoanelor fizice.
1. Impozit pe venitul persoanelor fizice –noţiuni generale.
2. Sursele de venit impozabile şi neimpozabile ale persoanelor fizice.
3. Facilităţile acordate de patron.
4. Tipurile de drepturi şi venituri din care nu se calculează contribuţii sociale de stat
obligatorii.
5. Determinarea impozitului pe venitul persoanelor fizice.
1. Impozit pe venitul persoanelor fizice –noţiuni generale.
Conform prevederilor Codului Fiscal Titlul II «Impozitul pe venit» subiecţi ai impunerii
sunt :
a) persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova, cu excepţia societăţilor
specificate la art.5 pct.9), care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi persoanele care
practică activitate profesională, care, pe parcursul perioadei fiscale, obţin venit din orice surse
aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;
b) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în
Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în
Republica Moldova;
c) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii
Moldova;
d) persoanele fizice rezidente cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul
Republicii Moldova şi obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse
aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova, cu excepţia
venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;
37
e) persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pe teritoriul
Republicii Moldova şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri conform capitolului 11 din
Codul fiscal Titlu II.
Subiecţii impunerii sînt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele.
Obiect al impunerii este :
a) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara
Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele
juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător,
precum şi de persoanele care practică activitate profesională;
b) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de patron,
precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica
Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice
rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător;
c) venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de
persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător;
d) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii
Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar
din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni
străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova;
e) venitul obţinut în Republica Moldova de persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară
activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova.
Cotele de impozit pentru anul 2014 sunt următoarele:
a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în mărime de:
- 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 27852 lei (2321 lei/lună);
- 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 278520 lei; (2321 lei/lună)
b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;
c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;
d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 2251
–
în mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în evidenţa
contabilă de agentul economic.
Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de
9516 lei pe an.(793 lei/lună)
Suma scutirii personale va constitui 14148lei pe an (1179 lei/lună) pentru orice persoană care:
a) s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E.
Cernobîl;
38
b) este invalid şi s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E.
Cernobîl;
c) este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă
pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de
luptă din Republica Afghanistan;
d) este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi
a independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;
e) este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II;
f) este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.
Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată lmai sus
are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 9516 lei pe an.(793 lei/lună), cu condiţia că soţia
(soţul) nu beneficiază de scutire personală.(se aplică din luna următoare lunii în care au apărut
circumstanţele)
Scutiri pentru persoanele întreţinute. Contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o
scutire în sumă de 2124 lei anual(177 lei/lună) pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia
invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 9516 lei anual (793 lei/lună).
Persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:
a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului
(părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori invalid din copilărie rudă de gradul doi în linie
colaterală;
b) locuieşte împreună cu contribuabilul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia cu
frecvenţă a unei instituţii de învăţămînt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;
c) este întreţinută de contribuabil;
d) are un venit ce nu depăşeşte suma de 9120 lei anual.
3) Tutorele şi curatorul minorilor în vîrstă de la 14 la 18 ani au dreptul la o scutire suplimentară în
mărimea specificată la alin.(1), în funcţie de caz, pentru fiecare persoană aflată sub tutelă şi/sau
curatelă, care întruneşte cerinţele specificate la lit.d).
4) Scutirea pentru persoanele întreţinute se acordă din luna următoare lunii apariţiei acestui drept
în condiţiile respectării cerinţelor de mai sus.
.
2. Sursele de venit impozabile şi neimpozabile ale persoanelor fizice.
Sursele de venit impozabile
În venitul brut se includ:
39
a) venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte
activităţi similare;
b) venitul de la activitatea societăţilor obţinut de către membrii societăţilor şi venitul obţinut de
către acţionarii fondurilor de investiţii, conform prevederilor cap.9;
c) plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de
patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare;
d) venitul din chirie (arendă);
e) creşterea de capital definită la art.37 alin.(7);
f) venitul aferent provizioanelor neutilizate conform art.24 alin.(16), art.31 alin.(6);
f1) suma diminuărilor reducerilor pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale în urma
îmbunătăţirii calităţii acestora pe parcursul anului fiscal;
f2) suma diminuărilor provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de
nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente în urma îmbunătăţirii calităţii şi/sau
rambursării acestora pe parcursul anului fiscal;
g) venitul obţinut sub formă de dobîndă;
h) royalty (redevenţe), cu excepţia celor achitate în folosul persoanelor fizice;
i) anuităţile, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este
parte; sumele şi despăgubirile de asigurare primite în baza contractelor de asigurare şi coasigurare
şi neutilizate conform art.22. Excepţie fac cele prevăzute la art.20 lit.a);
j) venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepţia cazurilor cînd
formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului;
k) dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sînt specificate ca neimpozabile în legile prin care
se stabilesc aceste plăţi;
l) sumele obţinute de pe urma acordului (convenţiei) de neangajare în activitatea de concurenţă;
n) veniturile obţinute, conform legislaţiei, ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de
despăgubire pentru venitul ratat, precum şi ca urmare a reţinerii arvunei sau restituirii arvunei;
o) alte venituri care nu au fost specificate la literele menţionate.
Sursele de venit neimpozabile
În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit:
a) anuităţile sub formă de drepturi de asigurări sociale achitate din bugetul asigurărilor sociale de
stat şi drepturi de asistenţă socială achitate din bugetul de stat, specificate de legislaţia în vigoare,
inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; sumele şi
40
despăgubirile de asigurare, primite în baza contractelor de asigurare şi coasigurare, exclusiv
primite în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii conform art.22;
b) despăgubirile şi indemnizaţiile unice primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de
muncă sau în urma unei boli profesionale, de salariaţi ori de moştenitorii lor legali;
c) plăţile, precum şi alte forme de compensaţii acordate în caz de boală, de traumatisme, sau în
alte cazuri de incapacitate temporară de muncă, conform contractelor de asigurare de sănătate;
d) compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu: pentru
aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, Parlament şi aparatul acestuia, aparatul Guvernului, în
limitele şi în modul stabilite de Preşedintele Republicii Moldova, Parlament şi, respectiv, de
Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaţilor agenţilor economici legate de îndeplinirea
obligaţiilor de serviciu, în limitele stabilite de actele normative şi în modul stabilit de Guvern.
Compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în cazul
depăşirii limitelor de cazare stabilite de Guvern;
d1) restituirea cheltuielilor şi plăţilor compensatorii ce ţin de executarea obligaţiilor de serviciu
ale militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din organele apărării naţionale şi de
ocrotire a normelor de drept, securităţii statului şi ordinii publice din contul bugetului de stat, şi
anume:
- restituirea cheltuielilor la transportul militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din
organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice şi membrilor familiilor lor, al
bunurilor personale ale acestora în legătură cu încadrarea în serviciu, îndeplinirea serviciului şi
trecerea în rezervă (retragerea), inclusiv a cheltuielilor de transport legate de deplasare la
tratament balneosanatorial, locul petrecerii concediului obligatoriu, precum şi a cheltuielilor la
transportul recruţilor şi rezerviştilor chemaţi la concentrare sau mobilizare;
- indemnizaţia de transfer;
- indemnizaţia unică de instalare;
- indemnizaţia unică plătită absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt militar şi instituţiei de
învăţămînt superior cu statut de mare unitate specială;
- compensaţia bănească pentru închirierea spaţiului locativ;
- compensaţia bănească pentru procurarea sau construcţia spaţiului locativ;
– compensaţia bănească, echivalentă normelor de asigurare pentru raţia alimentară şi echipament,
în mărimea stabilită de Guvern;
d2) sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul cauzat
sau/şi venitul ratat ca urmare a efectuării cercetărilor arheologice pe terenurile aflate în
proprietatea sau în posesia acestor persoane;
d3) sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a
fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca urmare a unor calamităţi naturale sau
tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii;
41
d4) sumele primite de proprietari sau deţinători pentru bunurile rechiziţionate în interes public, pe
perioada rechiziţiei, conform legislaţiei;
e) bursele elevilor, studenţilor şi persoanelor aflate la învăţămînt postuniversitar sau la învăţămînt
postuniversitar specializat la instituţiile de învăţămînt de stat şi particulare, în conformitate cu
legislaţia cu privire la învăţămînt, stabilite de aceste instituţii de învăţămînt, precum şi bursele
acordate de către organizaţiile filantropice, cu excepţia retribuţiei pentru activitatea didactică sau
de cercetare, indemnizaţiile unice acordate tinerilor specialişti angajaţi la lucru, conform
repartizării, în localităţile rurale;
f) pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii;
g) indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei;
h) compensaţiile nominative plătite păturilor insuficient asigurate, social vulnerabile ale
populaţiei, precum şi prestaţiile de asigurări sociale, care nu sînt achitate sub formă de anuităţi;
i) patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie
sau de moştenire;
i1) patrimoniul primit de către casele de copii de tip familial cu titlu de donaţie;
j) veniturile de la primirea gratuită a proprietăţii, inclusiv a mijloacelor băneşti, conform deciziei
Guvernului sau a autorităţilor competente ale administraţiei publice locale;
l) ajutoarele primite de la organizaţii filantropice – fundaţii şi asociaţii obşteşti – în conformitate
cu prevederile statutului acestor organizaţii şi ale legislaţiei;
m) contribuţiile la capitalul unui agent economic, prevăzute la art.55;
n) veniturile misiunilor diplomatice şi altor misiuni asimilate lor, organizaţiilor statelor străine,
organizaţiilor internaţionale şi personalului acestora, prevăzute la art.54;
o) sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la instituţiile medicale de stat;
q) mijloacele băneşti plătite, sub formă de ajutor material unic sau de reparare a prejudiciului,
unor categorii de funcţionari publici sau familiilor acestora, în conformitate cu legislaţia;
r) ajutorul material obţinut de persoanele fizice din fondurile de rezervă ale Guvernului, ale
autorităţilor administraţiei publice locale, din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale
de susţinere socială a populaţiei, precum şi din mijloacele sindicatelor, în conformitate cu
regulamentele care prevăd acordarea unui astfel de ajutor;
s) ajutorul financiar obţinut de către sportivi şi antrenori de la Comitetul Internaţional Olimpic,
premiile obţinute de către sportivi, antrenori şi tehnicieni la competiţiile sportive internaţionale,
bursele sportive şi indemnizaţiile acordate loturilor naţionale în vederea pregătirii şi participării la
competiţiile internaţionale oficiale;
42
t) ajutorul financiar obţinut de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale de
profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, federaţiile sportive europene şi internaţionale de
profil şi de la alte organizaţii sportive internaţionale;
u) premiul naţional al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei, arhitecturii, ştiinţei şi
tehnicii, precum şi premiile elevilor şi profesorilor animatori acordate, în mărimi stabilite în
actele normative în vigoare, pentru performanţele obţinute în cadrul olimpiadelor şi concursurilor
raionale, orăşeneşti, municipale, zonale, republicane, regionale şi internaţionale;
w) recompensa acordată membrilor gospodăriilor (familiilor) pentru participarea la sondajele
selective efectuate de organele de statistică;
x) veniturile persoanelor fizice obţinute din activitatea în baza patentei de întreprinzător;
y) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la predarea materiei prime secundare, inclusiv a deşeurilor
şi a reziduurilor de hîrtie şi de carton, de cauciuc, de plastic şi de sticlă (cioburi de sticlă), de
metale feroase şi neferoase, a reziduurilor industriale care conţin metale sau aliaje ale acestora şi
ambalajului returnabil, precum şi de la livrarea producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă
naturală şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată;
z) veniturile obţinute în urma utilizării facilităţilor fiscale;
z2) mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi utilizate în conformitate cu destinaţia
fondurilor;
z3) compensaţiile pagubelor morale;
z4) venitul obţinut ca urmare a anulării restanţelor la bugetul public naţional;
z5) solda bănească a militarilor în termen, a elevilor şi cursanţilor (studenţilor) instituţiilor de
învăţămînt militar şi ai instituţiei de învăţămînt superior cu statut de mare unitate specială;
z6) veniturile obţinute ca urmare a compensării daunei materiale cauzate, în partea în care
compensaţia acordată nu depăşeşte dauna materială cauzată;
z7) plata depozitelor garantate din Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, conform
Legii nr.575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în
sistemul bancar;
3. Facilităţi acordate de patron
Facilităţile impozabile acordate de patron includ:
a) plăţile acordate salariatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum
şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul
asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat;
b) suma anulată a datoriei salariatului faţă de patron;
43
c) suma plătită suplimentar de patron la orice plată a salariatului pentru locuinţa acordată de către
patron;
d) suma dobînzii, determinată ca rezultat al diferenţei pozitive dintre rata de bază (rotunjită pînă
la următorul procent întreg) stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului
precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la operaţiunile de politică monetară pe
termen scurt – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata dobînzii la
creditele pe termen lung – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata
dobînzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului, în funcţie de
termenul lor de acordare;
e) cheltuielile patronului pentru darea proprietăţii în folosinţă salariatului în scopuri personale:
- în cazul în care bunurile sînt proprietate a patronului, cheltuielile acestuia, determinate în
procente din baza valorică, pentru fiecare bun dat în folosinţă, în funcţie de categoria de
proprietate prevăzută la art.26 alin.(6): I – 0,0082%, II – 0,0137%, III – 0,0274%, IV – 0,0548%
şi V – 0,0822%, pentru fiecare zi de folosinţă;
- în cazul în care bunurile nu sînt proprietate a patronului – cheltuielile acestuia pentru
obţinerea dreptului de folosinţă asupra bunurilor, pentru fiecare zi de folosinţă
4. Determinarea impozitului pe venitul persoanelor fizice
În scopul determinării mărimii şi categoriei scutirii, care urmează a fi acordată lucrătorului,
ultimul nu mai târziu de data, stabilită pentru începerea lucrului în calitate de angajat, trebuie să
prezinte patronului o Cerere privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu,
anexând la ea documentele ce certifică acest drept .
Dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul lucrătorul sau
intervin careva modificări în datele generale privind angajatul (modificarea numelui, codului
fiscal, domiciliului permanent, etc), acesta este obligat să prezinte patronului, în termen de 10 zile
de la data când a avut loc schimbarea, o nouă Cerere. Noua Cerere depusă de lucrător trebuie să
conţină informaţia referitoare numai la scutirile, la care i s-a păstrat dreptul.
Pentru aprecierea sumei scutirii fiecărui lucrător, care a depus cererea privind acordarea
scutirilor, i se atribuie categoria corespunzătoare scutirilor solicitate. În acest scop se utilizează
tabelul de mai jos:
Modul de determinare a categoriei scutirilor acordate (vezi scutirlie pe 2014!!!)
Tipul scutirii Codul
scutirii
Suma scutirii
anuală lunară
Scutirea personală P 9120 760
Scutirea personală majoră M 13560 1130
Scutirea pentru soţ (soţie) S 9120 760
Scutirea pentru persoanele
întreţinute, cu excepţia
N*
N x 2040
N x 170
44
invalizilor din copilărie
Scutirea pentru persoanele
întreţinute invalizi din
copilărie
H** 9120 760
Sursa: Instrucţiunea cu privire la reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată, art 28,
N* - numărul de personae întreţinute, cu excepţia persoanelor întreţinute invalizi din
copilărie;
H** - codul persoanei întreţinute invalid din copilărie.
Categoria scutirii se obţine prin îmbinarea tuturor codurilor scutirilor acordate lucrătorului.
Începând cu 1 ianuarie 2004 în Republica Moldova s-a implementat sistemul asigurării
obligatorii de asistenţă medicală. În conformitate cu Legea cu privire la mărimea, modul şi
termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din
26.12.2002, plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, stabilite în calitate
de contribuţie procentuală la salariu şi la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii sunt:
1. unităţile, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;
2. angajaţii unităţilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de
organizare.
Pentru anul 2013 mărimea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală va constitui
3,5% din fondul de retribuire a muncii şi 3,5% din salariu şi alte forme de retribuire a muncii ale
angajaţilor.
Trebuie de menţionat că primele de asigurare sunt considerate ca deduceri, deci venitul
obţinut de către angajat se micşorează, până la impozitarea la sursa de plată, cu suma primelor
calculate.
Începând cu 1.01.2005 sunt considerate ca deduceri pentru angajat şi contribuţiile
individuale de asigurări sociale de stat obligatorii, care sunt stabilite pentru anul 2012 în mărime
de 6% din salariu şi din alte forme de retribuire a muncii a angajaţilor.
Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat obligatorii nu
poate depăşi plafonul de 3 salarii medii lunare pe economie.
Aprecierea venitului impozabil şi calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la
sursa de plată se efectuează prin metoda calculului cumulativ de la începutul anului fiscal sau în
cazurile când lucrătorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent – de la data angajării.
Aprecierea scutirilor acordate lucrătorului, de asemenea se efectuează prin metoda
calculului cumulativ din luna următoare după luna în care a fost depusă cererea privind acordarea
scutirilor.
Numărul de luni în anul fiscal, pe parcursul cărora lucrătorul se consideră angajat, în
scopul impozitării, se determină:
- în cazurile când lucrătorul este angajat din anul fiscal precedent - începând cu luna
ianuarie;
- în cazurile când lucrătorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal - începând cu luna
următoare după luna în care el s-a angajat.
Luna pe parcursul căreia lucrătorul se eliberează, se ia în considerare la determinarea
numărului de luni în anul fiscal pe parcursul cărora lucrătorul este angajat.
Scutirile la impozitul pe venit, reţinut din salariu (inclusiv prime şi facilităţi), se acordă la
locul de muncă de bază lucrătorilor rezidenţi ai Republicii Moldova.
45
Locul de muncă de bază se consideră întreprinderea (inclusiv întreprinderea individuală şi
gospodăria ţărănească (de fermier)), instituţia, organizaţia la care, conform legislaţiei în vigoare,
se ţine evidenţa carnetului de muncă al lucrătorului.
În scopul determinării venitului impozabil, a sumei scutirilor şi numărului de luni de la
începutul perioadei de când lucrătorul se consideră angajat, precum şi calculării impozitului pe
venit ce urmează a fi reţinut la sursă din plăţile salariale (inclusiv prime, facilităţi etc.) patronul
deschide pentru fiecare lucrător angajat al său Fişa personală de evidenţă a veniturilor sub
formă de salariu şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului pe anul gestionar,
precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi. Fişa personală se completează de către
patron anual de la începutul fiecărui an fiscal sau, în caz dacă lucrătorul s-a angajat la serviciu pe
parcursul anului fiscal, - de la data angajării.
La calcularea impozitului pe venit din plăţile salariale se utilizează metoda de impunere
în cote progresive compuse. În procesul de calcul a impozitului pe venit în Fişa personală se ţine
cont de suma scutirilor şi de numărul de luni, pe parcursul cărora lucrătorul se consideră angajat,
de aceea, în vederea simplificării calculului impozitului pe venit din salariu se utilizează tabelul
următor:
Tabelul 2.1.2
Tabel ajutător pentru calculul impozitului pe venit din salariu
Suma venitului impozabil Impozitul pe venit, calculat din venitul
impozabil
Până la 2321 lei x N*, inclusiv 7% din venitul impozabil
Mai mult de 2321 lei x N 162,47*N + 18% din venitul impozabil
ce depăşeşte (2321 lei x N)
N* - numărul de luni în anul fiscal, pe parcursul cărora lucrătorul se consideră angajat
Exemplu privind calculul şi completarea în fişa personală a impozitului pe venit reţinut la
sursa de plată din plăţile salariale. (pentru 2013)
Domnul A. Bodiu este angajat la Codru SRL din anul precedent. Are dreptul la scutire
personală, şi pentru 2 persoane întreţinute, care în anul 2012 va fi egală cu (9120:12=760,
2040:12=170x2=340) 760+340= 1100 lei lunar.
Data
efectu
ării
plăţii
în
folosu
l
angaja
tului
Suma venitului
îndreptat spre
achitare sau
plăţii efectuate în
folosul
angajatului
Nr.
de
luni
Suma
scutiril
or
Suma
venitului
cumulati
v de la
care se
determin
ă primele
de
asigurare
obligator
ie de
asistenţă
medicală
Primel
e de
asigura
re
obligat
orie de
asisten
ţă
medica
lă,
3.5%
Suma
venitului
cumulativ
de la care
se
determină
contribuţii
le
individual
e de
asigurări
sociale de
stat
Contri
butiile
individ
uale de
asigură
ri
sociale
de stat
obligat
orii,
6%
Venit
ul
impoz
abil
Impozi
tul
calcula
te din
venitul
impoza
bil
Impozit
ul pe
venit
aferent
reţinerii
/
restituiri
i (+/-)
8.1 Curent
8.2
Cumul
8.3
8.4 8.5 8.6 8.7 8.8 8.9 8.10 8.11 8.12
31. 01 3800 3800 1 1040 3800 133 3800 228 2399 200,82 200,82
02.03 4200 8000 3 3120 8000 280 8000 480 4120 288,4 87,58
06.04 2600 10600 4 4160 10600 371 10600 636 5433 380,31 91,91
31.05 7000 17600 5 5200 17600 616 17600 1056 10728 776,04 395,73
Calculați desinestătător impozitele pentru anul 2014!!!!