FiscaliItate

1

Tema5: Taxa pe valoare adăugată

1. TVA – noţiuni generale.

2. Livrările scutite de TVA.

3. Înregistrarea subiectului impozabil cu TVA.

4. Modul de calculare şi achitare a TVA. Trecerea în cont a TVA.

5. Modul de restituire a TVA din buget.

6. Termenele de stingere a obligaţiei fiscale şi prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la TVA.

1. TVA – noţiuni generale

Taxa pe valoarea adăugată (în continuare TVA) a fost instituită în Republica Moldova la

01.01.1992, înlocuind impozitul pe circulaţia mărfurilor.

Pe tot parcursul existenţei sale, TVA a suferit multiple modificări care, în mod direct şi indirect,

influenţau, negativ activitatea economică a întreprinderilor şi situaţia materială a populaţiei. În

scopul stabilirii acestui impozit, a fost adoptat un nou conţinut al legislaţiei şi introducerea ei în

Codul Fiscal al RM (Titlul III). Conform prevederilor Titlului III al Codului Fiscal TVA reprezintă

un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii

mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova,

precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor importate pe teritoriul Republicii

Moldova.

TVA este un impozit pe consum, care se aplică asupra unui spectru larg de mărfuri şi servicii, cu

excepţia celor, care conform articolului 103 al Codului fiscal, sînt scutite de impozitare.

Astfel subiecţii impozabili cu TVA sunt:

Subiecţii impozabili sînt:

a) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător,

nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin

intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15)1, care sînt înregistraţi sau

trebuie să fie înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A.;

b) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător,


intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care importă mărfuri, cu

excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror

valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;

1 15) Reprezentanţă permanentă sau bază fixă – loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral

sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent,

inclusiv:

a) un loc de conducere, o filială, o reprezentanţă, o secţie, un oficiu, o fabrică, o uzină, un magazin, un

atelier, precum şi o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale

sau de cultivare a culturilor agricole;

b) un şantier de construcţie, un proiect de construcţie, asamblare sau montaj ori activităţi de supraveghere

tehnică, deservire şi exploatare a utilajului legate de acestea, numai dacă asemenea şantier, proiect sau activităţi

continuă pentru o perioadă mai mare de 6 luni;

c) comercializarea mărfurilor din depozite amplasate pe teritoriul Republicii Moldova şi care aparţin

nerezidentului sau sînt arendate de acesta;

d) prestarea altor servicii, desfăşurarea altor activităţi, în decursul unei perioade mai mari de 3 luni, cu

excepţia celor tratate ca reprezentanţă, potrivit pct.20), precum şi a muncii conform contractului (acordului) de

muncă şi activităţii profesionale independente, dacă prezentul cod nu prevede altfel;

e) desfăşurarea în Republica Moldova a oricărei activităţi, care corespunde uneia din condiţiile prevăzute la

lit.а)-d), de către un agent cu statut dependent sau menţinerea de către acest agent în Republica Moldova a unui stoc

de produse sau mărfuri din care livrează produse sau mărfuri în numele nerezidentului.

Ín înţelesul codului fiscal, reprezentanţa permanentă a unei persoane fizice nerezidente se consideră a fi baza

fixă.

2

c) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător,


intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care importă servicii,

indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistraţi în calitate de plătitori de

T.V.A. Obiectele impozabile cu TVA constituie:

1. livarea de către subiecţii impozabili a mărfurilor şi serviciilor, care reprezintă rezultatul

activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova:

2. importul mărfurilor în RM, cu exepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de

persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare.

3. importul serviciilor în Republica Moldova.

Nu constituie obiecte impozabile:

1) livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere;

2) venitul sub formă de dobândă obţinut de către locator în baza unui contract de leasing;

3) livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi /sau de

promovare a vânzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vânzări obţinut pe parcursul

anului precedent anului în care se efectuează această livrare;

4) transmiterea proprietăţii în cadrul reorganizării agentului economic.

Cotele TVA prevăzute de Codul fiscal se prezintă în următoarea ordine:

Cota de 20%, numită şi cotă-standard - se aplică la valoarea impozabilă a mărfurilor şi

serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova.

Cota 0% (zero) care se aplică la următoarele mărfuri şi servicii (art.104):

a) mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri

(inclusiv de expediţie) şi pasageri, serviciile de transport internaţional al gazelor naturale

prestate de către S.A. “Moldova-Gaz”, precum şi serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de

comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional, de deservire la sol a aeronavelor,

inclusiv de livrare a combustibilului şi a mărfurilor la bordul aeronavei, de securitate

aeronautică şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional;

b) energia electrică, energia termică şi apa caldă pentru bunurile imobiliare cu destinaţie

locativă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri;

c) în baza principiului reciprocităţii, importul şi/sau livrarea pe teritoriul Republicii Moldova

a mărfurilor, serviciilor destinate folosinţei oficiale de către misiunile diplomatice şi oficiile

consulare acreditate în Republica Moldova, de reprezentanţele organizaţiilor internaţionale

acreditate în Republica Moldova, destinate uzului sau consumului personal de către membrii

personalului acestor misiuni diplomatice şi oficii consulare sau al reprezentanţelor organizaţiilor

internaţionale, precum şi de către membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei, cu

excepţia cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi a cetăţenilor străini şi apatrizi cu reşedinţa

permanentă în Republica Moldova. Modul de aplicare a cotei zero a T.V.A. se stabileşte de

Guvern;

c1) importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate:

– proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către

organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte;

– proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul împrumuturilor şi granturilor

acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de

organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), precum şi din

contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget.

Lista tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, lista proiectelor de

asistenţă tehnică, lista împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu

garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale

3

(inclusiv din cota-parte a Guvernului), din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la

buget, precum şi modul de aplicare a cotei zero a T.V.A. la livrarea pe teritoriul ţării a

mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor respective se stabilesc de Guvern;

f) mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al

Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii

Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova,

precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii

Moldova unul altuia;

g) serviciile prestate de întreprinderile industriei uşoare pe teritoriul Republicii Moldova în

cadrul contractelor de prelucrare în regimul vamal de perfecţionare activă. Tipul serviciilor care

cad sub incidenţa prezentului punct, precum şi modul de administrare a acestor servicii se

stabilesc de Guvern, iar lista agenţilor economici se aprobă de Ministerul Economiei;

h) mărfurile livrate în magazinele duty-free.

Cota redusă de 8% se aplică la:

- la pîinea şi produsele de panificaţie, la laptele şi produsele lactate, livrate pe teritoriul

Republicii Moldova, cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A.

în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2);

– la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în Nomenclatorul de

stat de medicamente, cît şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, importate şi/sau livrate pe

teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele preparate în farmacii conform

prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe medicamentoase) autorizate;

– la unele mărfuri, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova

– la gazele naturale şi gazele lichefiate de la poziţia tarifară 2711, atît la cele importate,

cît şi la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova;

– la producţia din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţia din zootehnie în

formă naturală, masă vie şi sacrificată, produsă şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova;

– la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii

Moldova;

Fiecare persoană juridică sau fizică, înregistrată ca contribuabil al TVA este obligată să

determine în mod independent suma obligaţiunii sale fiscale sau, în cazurile cînd aceasta este

permis în titlul III al Codului fiscal, să ceară restituirea impozitului.

2. Livrările scutite de TVA.

T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi pentru livrările de mărfuri, servicii

efectuate de către subiecţii impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în

Republica Moldova:

1) locuinţa, pămîntul, arenda acestora, dreptul de livrare şi arendare a acestora, cu excepţia

plăţilor de comision aferente tranzacţiilor respective;

2)produsele alimentare pentru copii;

3) proprietatea de stat, răscumpărată în procesul privatizării;

4) instituţiile preşcolare, cluburile, sanatoriile şi alte obiecte cu destinaţie social-culturală şi de

locuit, precum şi drumurile, reţelele şi substaţiile electrice, reţelele de gaz, instalaţiile pentru

extragerea apelor subterane şi alte obiecte similare transferate gratuit autorităţilor publice (sau, în

baza deciziei lor, întreprinderilor specializate care folosesc şi exploatează obiectele respective

conform destinaţiei), precum şi cele transmise întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor de către

autorităţile publice; proprietatea de stat transferată gratuit, la decizia autorităţilor publice, de la

bilanţul unei întreprinderi de stat la bilanţul altei întreprinderi de stat sau de la bilanţul unei

4

întreprinderi municipale la bilanţul altei întreprinderi municipale; lucrările de expertiză tehnică, de

prospecţiuni, de proiectare, de construcţie şi de restaurare, cu atragerea mijloacelor băneşti donate

de către persoane fizice şi juridice, la obiectele incluse în lista aprobată de Parlament;

5) mărfurile, serviciile instituţiilor de învăţămînt, legate de procesul instructiv de producţie şi

educativ, cu condiţia alocării mijloacelor obţinute din livrarea acestor mărfuri, servicii în scopuri

de instruire generală; serviciile de pregătire şi perfecţionare a cadrelor; serviciile de instruire a

copiilor şi adolescenţilor în cercuri, secţii, studiouri; serviciile prestate copiilor şi adolescenţilor cu

folosirea instalaţiilor sportive; serviciile legate de întreţinerea copiilor în instituţii preşcolare;

6) serviciile (acţiunile) întreprinse de către autorităţile abilitate, pentru care se aplică taxa de

stat; toate tipurile de activităţi legate de taxele şi plăţile încasate de stat pentru acordare de licenţe,

înregistrare şi eliberare de brevete, precum şi taxele şi plăţile încasate de autorităţile administraţiei

publice centrale şi locale; serviciile acordate de către avocaţi şi notari, serviciile de înregistrare în

registrul bunurilor imobiliare şi de eliberare a extraselor din acest registru; serviciile de înregistrare

de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali şi de furnizare a informaţiei din

registrele de stat respective;

7) serviciile legate de operaţiunile de acordare de licenţe şi eliberare de brevete (cu excepţia

celor de intermediere), referitoare la obiectele proprietăţii industriale, precum şi obţinerea

drepturilor de autor;

8) proprietatea confiscată, proprietatea fără stăpîn, proprietatea trecută în posesiunea statului cu

drept de succesiune, proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate; comorile;

9) serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrînilor, precum şi mărfurile, din contul

organizaţiilor de binefacere, destinate pregătirii pachetelor pentru bătrînii nevoiaşi şi distribuite lor

gratuit;

10) serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice; materia primă medicamentoasă,

materialele, articolele, ambalajul primar şi secundar utilizate la prepararea şi producerea

medicamentelor, autorizate de Ministerul Sănătăţii, cu excepţia alcoolului etilic, mijloacelor

cosmetice; articolele şi aparatele ortopedice şi de protezare (poziţia tarifară 9021); biletele de

tratament (inclusiv cele fără cazare) şi de odihnă în staţiunile balneoclimaterice, pachetele de

servicii turistice; mijloacele tehnice, inclusiv transportul auto, folosit exclusiv în scopuri legate de

profilaxia invalidităţii şi reabilitarea invalizilor; ş.a

3.Înregistrarea subiectului impozabil cu TVA Orice persoană juridică sau fizică, cu excepția autorităților publice, instituțiilor publice finanțate

din Bugetul Public Național, instituțiilor medico-sanitare publice și private și deținătorilor patentei

de întreprinzător, care efectuează livrări în procesul de desfăşurare a activităţii de întreprinzător,

valoarea totală a cărora depăşeşte plafonul de 600000 lei într-o perioadă de oricare 12 luni

consecutive, cu excepția livrărilor scutite de TVA, este obligată să se înregistreze ca contribuabil al

TVA. În conformitate cu prevederile Codului fiscal, subiectul care beneficiază de servicii de

import a căror valoare, fiind adăugată la valoarea livrărilor de mărfuri şi servicii efectuate pe

parcursul a 12 luni consecutive depăşeşte plafonul stabilit, este obligat să se înregistreze ca

contribuabil al TVA.

Înregistrarea benevolă ca contribuabil al TVA este permisă în conformitate cu prevederile

articolului 112 al Codului fiscal. Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător are dreptul

să se înregistreze în calitate de contribuabil al TVA dacă el, într-o oarecare perioadă de 12 luni

consecutive, a efectuat livrări impozabile de mărfuri, servicii (cu excepţia celor de import) în sumă

ce depăşeşte 100000 lei, cu condiţia că achitarea pentru aceste livrări se efectuează de cumpărători

sub formă de decontare prin virament la conturile bancare ale subiectului activităţii de

întreprinzător, deschise în instituţiile financiare ce au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al

5

Republicii Moldova. Aceste cerinţe de asemenea prevăd ţinerea documentelor de evidenţă,

prezentarea declaraţiei privind TVA şi dări de seamă cu privire la TVA.

Procedura de înregistrare. Articolul 112 al Codului fiscal prevede că persoana care este

obligată să se înregistreze, trebuie să înştiinţeze oficial despre aceasta Serviciul fiscal de stat,

completînd formularul oficial respectiv, nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a avut loc

depăşirea. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc

depăşirea.

Inspectoratul fiscal de stat teritorial este obligat să elibereze persoanelor care au trecut

procedura de înregistrare ca contribuabili ai TVA, certificatul de înregistrare, conform căruia ele

trebuie să plătească TVA pe livrările efectuate şi au dreptul la trecere în cont a impozitului pe

mărfurile, valorile materiale procurate şi serviciile pentru livrările primite în procesul desfăşurării

activităţii de întreprinzător. Certificatul trebuie să indice denumirea (numele) subiectului

impozabil, adresa juridică a persoanei înregistrate, data intrării în vigoare a înregistrării, precum şi

Codul fiscal al subiectului impozabil.

În cazul suspendării livrărilor supuse T.V.A., subiectul impozabil este obligat să informeze

despre aceasta Serviciul Fiscal de Stat. Anularea înregistrării ca contribuabil al T.V.A. se

efectuează în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.

Serviciul Fiscal de Stat este în drept să anuleze de sine stătător înregistrarea contribuabilului

T.V.A. în cazul în care:

a) valoarea totală a livrărilor impozabile ale subiectului impunerii într-o oricare perioadă de 12

luni consecutive nu a depăşit plafonul de 100000 lei;

b) subiectul impunerii nu a prezentat declaraţie privind T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală;

c) informaţia prezentată, în conformitate cu art.82 alin.(2) lit.b), de către subiectul impunerii este

neveridică.

În momentul anulării înregistrării contribuabilului T.V.A., el se consideră ca subiect care a

efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri şi a mijloacelor fixe pentru care, la

momentul procurării lor, T.V.A. a fost trecută în cont şi trebuie să achite datoria la T.V.A. pentru

această livrare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.107. Valoarea impozabilă a livrării respective

se consideră valoarea ei de piaţă.

Data anulării înregistrării ca contribuabil al TVA se consideră data întocmirii actului de control

în a cărui bază este emisă decizia şefului (şefului adjunct) al organului fiscal privind anularea

înregistrării.

În cazul suspendării activităţii subiectului impozabil în conformitate cu legislaţia în vigoare,

înregistrarea în calitate de contribuabil al T.V.A. nu se anulează, iar perioada de suspendare a

activităţii nu se ia în calcul la aprecierea plafonului stabilit la alin.(2) lit.a). În cazul efectuării

livrărilor în perioada de suspendare a activităţii, obligaţiile şi drepturile contribuabilului T.V.A. se

restabilesc din prima zi a lunii în care au fost efectuate aceste livrări

4. Modul de calculare şi achitare a TVA. Trecerea în cont a TVA Pentru determinarea impozitului este necesar de ţinut evidenţa corespunzătoare a tuturor operaţiunilor

aferente impozitării conform articolului 118 al Codului fiscal. Inspectoratul fiscal de stat teritorial nu este

obligat să efectueze calculul obligaţiunii fiscale în locul subiecţilor impozabili, însă este autorizat să

controleze corectitudinea determinării sumei impozitului ce urmează a fi achitată şi prezentarea declaraţiei

privind TVA în termenul stabilit.

2 Să se pună la evidență la organul fiscal în acărui rază are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare) și

să primească certificatul de atribuire a codului fiscal, să prezinte informațiile inițiale (și să comunice modificările

ulterioare) u privire la sediul său, sediul subdiviziunilor, denumirea și sediul instituțiilor financiareîn care sunt deschise

conturi, precum și cu privire la sistarea temporară a activității subdiviziunilor.

6

În cazul în care subiectul impozabil nu ţine evidenţa corespunzătoare a operaţiunilor efectuate de el şi

aceasta aduce la includerea informaţiei incorecte şi incomplete în declaraţia privind TVA, atunci faţă de

acest subiect pot fi aplicate sancţiuni. Persoanele juridice şi fizice înregistrate ca contribuabili ai TVA

sînt obligate să ţină o aşa evidenţă, care le va permite ulterior să determine corect suma impozitului pe

mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate, care urmează a fi trecută în cont, precum şi suma

impozitului care urmează a fi achitată pe livrările de mărfuri şi servicii efectuate de ele.

Astfel, fiecare subiect impozabil este obligat să ţină evidenţa întregului volum de mărfuri, servicii

livrate şi a valorilor materiale, serviciilor procurate. Ín comerţul cu amănuntul, în sfera prestării

serviciilor, subiecţii impozabili sînt obligaţi să ţină zilnic evidenţa tuturor mărfurilor livrate, serviciilor

prestate achitate în numerar. Registrele de evidenţă a procurării şi livrării de mărfuri, servicii trebuie

întocmite în termen de o lună de la încheierea perioadei fiscale privind T.V.A.

Registrul de evidenţă a procurării de mărfuri, servicii trebuie să includă:

a) seria şi numărul facturii fiscale şi/sau seria şi numărul declaraţiei de import şi/sau numărul

documentului confirmativ pentru importul de servicii;

b) data primirii facturii şi/sau data din declaraţie în regim liber de vamă şi/sau data plăţii T.V.A. la

servicii şi numărul documentului de plată;

c) denumirea (numele) furnizorului;

d) descrierea succintă a livrării;

e) valoarea totală a livrării fără T.V.A.;

f) suma totală a T.V.A..

Facturile fiscale pe valorile materiale, serviciile procurate/ livrate se înregistrează în registrele

respective în ordinea primirii/ eliberării lor. Facturile fiscale deteriorate sau anulate se păstrează la

subiectul impozabil.

Ínscrierea în registrul de evidenţă a livrării de mărfuri, servicii trebuie să includă:

a) seria şi numărul facturii fiscale;

b) data eliberării ei;

c) denumirea (numele) cumpărătorului (beneficiarului);

d) descrierea succintă a livrării;

e) valoarea totală a livrării prezentată pentru a fi achitată fără T.V.A.;

f) suma totală a T.V.A.;

g) suma rabatului, dacă acesta se oferă.

Pentru fiecare perioadă fiscală privind T.V.A. se ţine o evidenţă generalizată, care include:

a) suma T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate;

b) suma T.V.A. pe mărfurile, serviciile livrate;

c) ajustările care influenţează suma T.V.A.;

d) suma netă a T.V.A. care trebuie achitată la buget sau suma excesivă netă a T.V.A. care urmează a

fi trecută în cont;

e) suma T.V.A. vărsată la buget;

f) suma excesivă a T.V.A. raportată la perioada fiscală următoare;

g) suma T.V.A. supusă rambursării de la buget.

Registrul general electronic al facturilor fiscale

Factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizor în Registrul general

electronic al facturilor fiscale, în forma şi în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în

cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu T.V.A. depăşeşte suma de:

100000 lei – începînd cu 1 iulie 2012, de către subiecţii impunerii cu T.V.A. care sînt deserviţi de

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, de Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Chişinău, de

Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Bălţi şi de Direcţia administrării fiscale Comrat din cadrul

Inspectoratului fiscal de stat pe unitatea teritorială autonomă Găgăuzia;

50000 lei – începînd cu 1 ianuarie 2013, de către toţi subiecţii impunerii cu T.V.A.;

10000 lei – începînd cu 1 ianuarie 2014, de către toţi subiecţii impunerii cu T.V.A.

Factura fiscală eliberată urmează să fie înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale

în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării.

7

Cumpărătorul are dreptul să verifice corespunderea datelor din factura fiscală eliberată de furnizor cu

datele din Registrul general electronic al facturilor fiscale.

Formularele de facturi fiscale se eliberează contra plată, în baza unei cereri scrise, în care se indică

numărul de formulare solicitat, depusă de către plătitorul de TVA la organul fiscal în a cărui rază de

deservire acesta este înregistrat, iar în cazul marilor contribuabili plătitori de TVA – la Inspectoratul

Fiscal Principal de Stat.

Ín termen de 5 zile lucrătoare, organul fiscal examinează cererea depusă şi asigură eliberarea

numărului solicitat al formularelor de facturi fiscale sau informează contribuabilul despre respingerea

cererii dacă, în cadrul termenului stabilit în prezentul alineat, a fost iniţiată procedura de anulare a

înregistrării contribuabilului în calitate de plătitor de TVA.

Prima zi a termenului stabilit se consideră următoarea zi lucrătoare ce urmează după ziua în care a

fost depusă cererea de eliberare a formularelor de facturi fiscale.

Pentru determinarea TVA, ce trebuie achitată la buget pentru fiecare perioadă fiscală3, este

necesar de calculat:

a) TVA achitată sau care urmează a fi achitată de către cunsumatori pentru mărfurile,

serviciile livrate lor – TVA colectată;

b) TVA achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor la procurarea bunurilor materiale

şi la prestarea serviciilor (inclusiv TVA la valorile materiale importate) – TVA deductibilă.

Obligaţia fiscală a TVA (TVA ce trebuie achitată la buget) se detrmină în modul următor:

TVA buget = TVA colectată – TVA deductibilă

TVA colectată şi TVA deductibilă se calculează în baza Registrului de evidenţă a livrărilor şi

Registrului de evidenţă a procurărilor (care sunt completate în baza facturilor fiscale).

Dacă suma TVA achitată sau care urmează a fi achitată furnizorului la procurarea valorilor

materiale, serviciilor depăşeşte TVA primită sau care urmează să fie primită de la consumatori

pentru mărfurile, serviciile livrate în această perioadă, adică TVA deductibilă > TVA colectată,

atunci diferenţa se raportează în următoarea perioadă fiscală şi devine o parte a sumei TVA ce

urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în această perioadă.

Exemplu: În luna martie agentul economic a efectuat următoarele operaţiuni:

A realizat pe teritoriul RM produse în valoare de 60000 lei;

A primit de la furnizori materie primă şi materiale în sumă de 180000 lei (incl. TVA);

A importat marfă în suma de 9000 lei (inclusiv TVA).

TVA ce trebuie achitată la buget pentru luna martie va constitui:

1) TVA col = 60000 * 20%/100% = 12000 lei

2) TVA ded = (180000+9000) * 20%/120% = 31500 lei

3) TVA bug = 12000 – 31500 = - 19500 lei (se trece în cont pentru perioada următoare -

luna aprilie la TVAded).

În cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi conform art.112 li se

permite trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor

plătitori ai T.V.A pe valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor

impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Se permite trecerea în cont a

T.V.A. la serviciile importate, procurate de către subiecţii impozabili pentru efectuarea livrărilor

impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător, numai în cazul achitării T.V.A.

la buget pentru serviciile menţionate în conformitate cu art.1154. Subiecţilor impunerii,

3 Perioada fiscală corespunde unei luni calendaristice se extinde către contribuabilii TVA, înregistraţi în mod obligatoriu

(potrivit articolului 112 (1) al Codului fiscal), cît şi către contribuabilii TVA care la înregistrare planificau în timpul apropiat

să obţină venituri impozabile în mărimea stabilită pentru înregistrarea obligatorie (articolul 112 (2) al Codului fiscal 4 Articolul 115. Declararea T.V.A. şi achitarea ei

(1) Fiecare subiect impozabil, specificat la art.94 lit.a) şi/sau lit.c), este obligat să prezinte declaraţia privind T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală. Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial, care este prezentat la Serviciul Fiscal de Stat nu mai tîrziu de ultima zi a lunii care urmează după încheierea

perioadei fiscale.

8

înregistraţi în conformitate cu art.112, li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A., achitate sau

care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai T.V.A., aferente cheltuielilor efectuate pînă la

momentul înregistrării şi legate de procurarea mijloacelor fixe, cu destinaţie de producţie în

agricultură, de construcţia şi reconstrucţia obiectelor cu destinaţie de producţie în agricultură, de

crearea şi întreţinerea plantaţiilor tinere, de creşterea tineretului animal şi întreţinerea cirezilor.

Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate

care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA nu se trece în cont şi se raportează

la consumuri sau la cheltuieli. Prevederile respective nu se extind asupra livrărilor efectuate

conform art.103 alin.(1) pct.23).

Subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a T.V.A. achitate sau care urmează a fi

achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune:

a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori

urmează a fi achitată T.V.A., sau

b) de documentul, eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea T.V.A. la mărfurile

importate;

c) de documentul care confirmă achitarea TVA pentru serviciile importate.

Livrarea, în privinţa căreia se permite trecerea în cont a T.V.A. achitate sau care urmează a fi

achitate pe valorile materiale, serviciile procurate, trebuie să fie efectuată subiectului impozabil

de către furnizorul care a eliberat factura fiscală (procurată în modul stabilit de la organul

autorizat) sau să fie importată de către subiectul impozabil

5. Modul de restituire a TVA din buget.

Dacă suma TVA la valorile materiale şi la serviciile procurate de către înrteprinderile ce

produc pâine şi produse de panificaţie şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produse lactate

depăşeşte suma TVA la livrările de pâine şi produse de panificaţie, lapte şi produse lactate,

diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard a TVA se restituie în conformitate cu

Regulamentul privind restituirea taxei pe valoare adăugată aprobat prin Hot.Guv.RM nr. 1024

din 01.11.2010, Monitorul Oficial nr.214-220/1136 din 05.11.2010), într-un termen ce nu va

depăşi 45 zile de la data depunerii cererii şi documentelor confirmative.

Dacă depăşirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că

subiectul impozabil a efectuat o livrare de se impozitează la cota „zero”, aceasta are dreptul la

restituirea sumei cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate achitată

prin intermediul contului bancar, în limitele cotei-standard a TVA, înmulţită cu valoarea livrării,

ce se impozitează la cota „zero”.

Dreptul la restituirea TVA din buget se extinde numai asupra subiecţilor impozabili,

înregistraţi ca plătitori de TVA, şi se realizează prin Decizia şefului sau şefului adjunct al

Inspectoratului Fiscal de Stat territorial de la locul de deservire sau prin şefului sau şefului

adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (în continuare - IFPS) privind restituirea TVA

contribuabililor deserviţi de Direcţia marilor contribuabili

În cazul în care subiectul impozabil nu solicită restituirea sumelor TVA, depăşirea sumelor

trecute în cont faţă de sumele calculate pentru livrările impozabile efectuate se reflectă ca fiind

destinate trecerii în cont pentru perioada ulterioara.

Modul de solicitare a restituirii sumelor TVA. Subiecţii impozabili solicită restituirea

TVA, adresându-se la inspectoratele fiscale teritoriale de la locul de deservire prin depunerea

(11) Declaraţia privind T.V.A. se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21).

(2) Fiecare subiect impozabil trebuie să verse la buget suma T.V.A., care urmează a fi achitată pentru fiecare perioadă fiscală, dar nu mai tîrziu de data

stabilită pentru prezentarea declaraţiei pe această perioadă, cu excepţia achitării T.V.A. în buget la serviciile importate, a cărei achitare se face la momentul efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru serviciul de import.

9

cererii de modelul stabilit. În cererea de restituire, subiectul impozabil indică în mod obligatoriu

suma TVA solicitată spre restituire. Daca nu este indicată suma solicitată spre restituire, cererea

subiectului impozabil nu se examinează.

Cererile privind restituirea TVA, primite de către organele fiscale de stat, sînt supuse

examinării doar în cazurile în care subiectul impozabil a depus la organul fiscal declaraţia TVA

pentru perioada fiscală corespunzătoare.

În termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii cererii privind restituirea TVA, organul fiscal

este obligat sa adopte decizia privind metoda de realizare a restituirii, bazîndu-se pe criteriile de

risc.

Cazul de restituire a TVA poate fi examinat şi pe marginea lui poate fi adoptată decizia fără

efectuarea controlului tematic, dacă simultan se respectă urmatoarele cerinţe:

1) subiectul impozabil desfaşoară activitatea cel putin 2 ani;

2) subiectul impozabil a beneficiat de restituirea TVA cel puţin de două ori şi de la data

ultimei restituirii TVA a trecut cel mult 1 an calendaristic;

3) în cadrul ultimului control tematic privind restituirea TVA suma impozitului spre restituire,

confirmata de câtre organul fiscal, corespunde sumei declarate de câtre platitor;

4) în cadrul ultimului control fiscal sumele impozitelor, taxelor, contribuţiilor de asigurări

sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculate de

organul fiscal nu depaşeau 1% din valoarea totală a livrărilor efectuate în perioadele fiscale

controlate.

Sumele TVA restituite subiecţilor impozabili în modul stabilit sînt supuse de către organul

fiscal controlului tematic cel puţin o dată pe an.

În cazul în care subiectul impozabil care a depus cererea nu satisface condiţiile stabilite, organul

fiscal de stat în baza cererii recepţionate privind restituirea TVA iniţiaza controlul tematic.

Conform cererilor subiecţilor impozabili de restituire a TVA, care au subdiviziuni sau alte

asemenea unităţi fără statut de persoană juridică, organele fiscale sînt obligate:

1) sa solicite inspectoratelor fiscale teritoriale, în raza cărora funcţionează subunităţile

respective, verificarea documentelor prevăzute şi să transmită actele de control solicitantului;

2) să examineze, în baza verificărilor, efectuate în cadrul unităţii centrale, şi a generalizării

actelor de control, transmise de inspectoratele fiscale teritoriale, în raza cărora funcţionează

subunităţile unităţii centrale, cererile de restituire a sumei TVA, conform legislaţiei în vigoare.

În cazul în care, în urma controlului, organele de control propun aprobarea restituirii parţiale a

TVA sau necesitatea respingerii cererii, în actul de control întocmit se specifică motivele

întemeiate, cu adoptarea deciziei corespunzătoare.

Termenul de restituire a TVA, stabilit prin art.101 si art.1011 din Codul fiscal, se determină

începînd cu ultima zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale pentru care se solicită

restituirea. Dacă se solicită restituirea TVA pentru perioadele anterioare, dar nu pentru ultima

perioadă fiscală, pentru care au fost prezentate declaraţiile privind TVA, termenul de restituire

este de 45 zile din data depunerii cererii si a documentelor confirmative.

Restituirea sumei TVA se efectuează în termen de 45 de zile din data depunerii cererii de

restituire. 37 de zile din acest termen sunt destinate pentru efectuarea controlului şi adoptarea

deciziei de restituire, celelalte 8 zile - pentru efectuarea restituirii efective. Subiectul impozabil,

cu decizia corespunzătoare şi cu o cerere suplimentară, intervine la inspectoratul fiscal la care se

deserveşte pentru distribuirea sumei acceptate spre restituire. IFS teritorial transmite materialele

necesare pentru executarea restituirii sumelor TVA IFPS care, după o verificare suplimentară a

corectitudinii întocmirii materialelor necesare, prezinta Trezoreriei de Stat dispoziţiile de plată

trezoreriale şi documentele justificative anexate la ele. Restituirea sumelor TVA se face de la

contul stabilit de Ministerul Finantelor în contul stingerii datoriilor agentilor economici (sau ale

10

creditorilor lor) faţă de bugetul public naţional, cu excepţia obligaţiilor fiscale administrate de

organele vamale, iar în lipsa datoriilor - la contul bancar al agentului economic.

Trezoreria de Stat, după primirea documentelor de plată cu privire la restituirea sumelor TVA,

le examinează şi asigură executarea lor. Ín scopul confirmării dreptului la restituirea T.V.A. pe valorile materiale şi serviciile procurate, subiectul

impozabil, în afară de declaraţiile privind T.V.A. şi registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor în care sînt

înregistrate operaţiunile de livrare sau procurare, trebuie să dispună de:

1) pentru livrări de mărfuri:

a) contractul în baza căruia a fost efectuat exportul de mărfuri;

b) factura comercială (invoice);

c) declaraţia vamală de export al mărfurilor;

d) documentul de transport internaţional al mărfurilor (copie), cu excepţia livrărilor efectuate prin

intermediul poştei;

e) confirmarea organelor vamale privind livrarea mărfurilor pentru export;

f) la livrarea mărfurilor la export prin intermediul poştei, suplimentar se prezintă:

- documentul ce confirmă achitarea serviciilor şi/sau factura pentru serviciile poştale prestate;

- documentul indicat în borderoul documentelor anexate la declaraţia vamală de export, perfectat de către

operatorul poştal pe faptul expedierii poştale;

2) pentru livrări de servicii:

a) confirmarea de la beneficiarul serviciilor exportate (în caz de necesitate, se prezintă traducerea perfectată

de traducător autorizat conform legislaţiei);

b) documentele de plată ce confirmă achitarea serviciului;

c) în cazul exportului de servicii legate de livrarea bunurilor materiale – declaraţia vamală şi documentele

ce atestă transportarea bunurilor materiale în cauză în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova;

3) pentru serviciile de transport internaţional de pasageri efectuate cu:

a) transportul auto, cu regularitate – foaia de parcurs, fişa de evidenţă a biletelor, pentru transportările unice

– foaia de parcurs, borderourile de control;

b) transportul feroviar – fişa de evidenţă a biletelor;

c) transportul avia – misiunea de zbor;

d) transport fluvial – conosamentul;

4) la prestarea serviciilor de transport şi expediţie internaţională de mărfuri efectuate cu:

a) transportul auto – contractul sau comanda ori copiile lor privind prestarea serviciului de transport sau

expediţie, documentele de plată ce confirmă achitările pentru serviciile prestate, CMR – factura de transport

internaţional auto, cu înscrierea sosirii mărfurilor la locul de destinaţie şi prezenţa ştampilelor organului vamal al

Republicii Moldova, cu excepţia cazurilor cînd transportul se efectuează fără trecerea frontierei ţării;

b) transportul feroviar – copia facturii de transport feroviar cu ştampilele organului vamal al Republicii

Moldova, actele lucrărilor (serviciilor) executate pentru perioada de gestiune. Pentru serviciile de expediţie se

prezintă actele de verificare efectuate cu í.S.“Calea Ferată din Moldova” şi cu alţi expeditori care au participat la

prestarea serviciilor respective, factura de transport internaţional pe cale ferată (forma 4A);

c) transportul aerian – factura de expediţie avia (Air Waybill), cu nota de sosire a mărfurilor în ţara de

destinaţie;

d) transportul naval – conosamentul care, prin înscrierile şi ştampilele aplicate, atestă prestarea serviciului

de transport internaţional;

5) pentru serviciile operatorului aerodrom (aeroport), pentru serviciile de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional cu aeronave, de deservire la sol a aeronavelor, de securitate aeronautică şi de

navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional; pentru serviciile de comercializare a biletelor de

transport internaţional auto, feroviar şi fluvial – documentele ce confirmă prestarea serviciilor enumerate şi

valoarea acestora;

6) pentru serviciile acordate prin intermediul mijloacelor electronice:

a) confirmarea prin semnătură digitală şi confirmarea primirii plăţii pentru serviciile respective (dacă

aceasta a avut loc) sau informaţia privind mijloacele băneşti încasate prin intermediul cardurilor sistemelor

internaţionale de plăţi, prezentate de către bancă, în baza căreia va fi posibilă identificarea destinatarului străin;

b) în lipsa semnăturii digitale – confirmarea privind recepţionarea serviciilor de către beneficiar cu

semnătura olografă;

7) pentru energia electrică, energia termică şi gaze la export:

a) confirmarea destinatarului străin privind recepţionarea livrărilor;

11

b) declaraţiile vamale, documentele ce atestă transportarea energiei electrice, termice şi a gazelor în adresa

importatorului;

c) confirmarea Serviciului Vamal privind veridicitatea operaţiunilor de export efectuate de subiectul

impozabil;

8) pentru serviciile de transport internaţional prin conducte, reţele electrice:

a) contractul în baza căruia a fost efectuat transportul;

b) factura comercială (invoice);

c) documentele de plată ce confirmă achitările pentru serviciile prestate;

d) documentele ce atestă livrările efectuate;

e) licenţa pentru activitatea pentru care se solicită restituirea;

9) pentru livrările efectuate de către producătorii de pîine şi produse de panificaţie, precum şi de către întreprinderile ce prelucrează lapte şi produc produse lactate – documentele (facturile fiscale) care atestă livrările;

10) pentru energia electrică, energia termică şi apa caldă destinate populaţiei – documentele care atestă livrările; în cazul livrării prin reţelele de distribuţie de la întreprinderile producătoare – actele de verificare între

reţelele de distribuţie şi producători, în celelalte cazuri – alte documente justificative (facturi fiscale) ce confirmă

livrările;

11) pentru mărfurile, serviciile livrate în conformitate cu art.104 lit.f) din prezentul cod, cu art.8 alin.(6)

din Legea cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti” şi cu art.5 alin.(3) din Legea cu privire la

Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti”:

a) copia declaraţiei vamale despre introducerea de către rezidentul zonei a mărfurilor în zona liberă de pe

restul teritoriului vamal al Republicii Moldova;

b) contractul de livrare;

c) copia certificatului rezidentului zonei libere căruia îi este efectuată livrarea;

d) pentru livrările impozabile la cota zero a T.V.A.:

- de mărfuri – factura fiscală cu aplicarea ştampilei organului vamal, în cazul în care este indicată zona

economică liberă drept punct de destinaţie;

- de servicii – factura fiscală eliberată pe faptul acordării serviciilor, al căror loc de livrare reprezintă zona

economică liberă; ș.a

6.Termenele de stingere a obligaţiei fiscale şi prezentarea declaraţiei fiscale

cu privire la TVA.

1) Data obligaţiei fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se consideră data

predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin.(5), (6).

2) Pentru mărfuri, data livrării se consideră data predării (transmiterii) mărfurilor

consumatorului sau dacă mărfurile sînt transportate, data livrării se consideră data la care începe

transportarea, cu excepţia mărfurilor de export pentru care data livrării se consideră data scoaterii

lor de pe teritoriul Republicii Moldova.

3) În cazul livrării de bunuri imobiliare, data livrării se consideră data trecerii bunurilor

imobiliare în proprietatea cumpărătorului la data înscrierii lor în registrul bunurilor imobiliare.

4) Pentru servicii, data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii

fiscale sau data la care plata se efectuează subiectului impozabil, parţial sau în întregime, în

dependenţă de ce are loc mai înainte.

5) Dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării

livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în

dependenţă de ce are loc mai înainte.

6) Dacă mărfurile, serviciile sînt livrate regulat pe parcursul unei anumite perioade de timp

stipulate în contract, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii

fiecărei plăţi regulate, în dependenţă de ce are loc mai înainte.

Pentru mărfurile importate utilizate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător,

termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale de frontieră,

iar data achitării – data depunerii de către importator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor

băneşti la casieria organului vamal sau la Contul Unic Trezorerial, confirmată printr-un extras din

contul bancar. La serviciile importate, utilizate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător,

12

termenul obligaţiei fiscale şi data achitării T.V.A. se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a

plăţii prealabile pentru serviciul de import.

Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător

achită T.V.A. pînă la sau în momentul prezentării declaraţiei vamale, adică pînă la momentul

introducerii mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Persoanele fizice care importă mărfuri a

căror valoare depăşeşte limita neimpozabilă de 200 de euro achită T.V.A. în funcţie de valoarea

impozabilă a mărfurilor (limita neimpozabilă nu micşorează valoarea impozabilă a mărfurilor).

Marfa se consideră importată dacă importatorul respectă toate cerinţele prevăzute de legislaţia

vamală la importul de mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova şi dacă marfa a fost supusă taxei

vamale. În cazul în care taxa vamală pe marfa importată nu trebuie achitată, marfa se consideră

importată, ca şi cum ea ar fi fost supusă taxei vamale, cu respectarea procedurilor

corespunzătoare de import a mărfurilor, prevăzute în legislaţia vamală Subiecţii impozabili, persoanele juridice şi fizice înregistrate ca contribuabili ai TVA, sînt obligaţi să

completeze declaraţiile privind TVA pentru fiecare perioadă fiscală, prezentînd informaţii depline şi

corecte despre obligaţiunile sale fiscale. Declaraţiile se prezintă în termenele stabilite conform

prevederilor articolului 115 al Codului fiscal – nu mai târziu de ultima zi a lunii următoare după

încheierea perioadei fiscale .

Tabelul 1 Lista mărfurilor a căror introducere pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice de o singură dată se

efectuează fără achitarea drepturilor de import

Codul Denumirea poziţiei Cantitatea

1 2 3

2203 Bere fabricată din malţ 5 litri

2204-2208 90 Vinuri naturale din struguri, inclusiv vinuri alcoolizate; must din struguri,

altul decît cel de la poziţia 2009; vermuturi; băuturi alcoolice tari, lichioruri

şi alte băuturi spirtoase

2 litri

2402 Ţigări de foi, trabucuri 50 bucăţi

Ţigări din tutun sau din substituenţi de tutun 200 bucăţi

27 Carburanţi Carburanţi pentru mijlocul de transport

auto, cu condiţia că aceştia se află în rezervoarele mijlocului de transport cu

care persoana intră pe teritoriul

Republicii Moldova

42 Obiecte din piele: articole de voiaj, genţi şi alte produse similare 3 unităţi

43 Blănuri naturale şi articole din blană; blănuri artificiale 1 unitate

61 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate şi croşetate 3 unităţi

62 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decît cele tricotate sau

croşetate

3 unităţi

64 Încălţăminte 2 perechi

8471 Maşini de prelucrare automată a datelor şi părţi ale acestora 1 unitate

8520 Magnetofoane, radiomagnetofoane, radiomagnetofoane auto, playere audio 1 unitate

8521 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd un receptor

de semnale videofonice

1 unitate

8525 Aparate de luat vederi fixe şi alte camere video 1 unitate

8525 20 910 Aparate de emisie care încorporează un aparat de recepţie pentru radiofonia

celulară (telefon mobil)

2 unităţi

90 Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice 1 unitate din grupă

91 Ceasuri de toate tipurile 3 unităţi

9004 Ochelari (de corecţie, de protecţie sau altele) şi articole similare 4 unităţi

13

Tema 6.Accizul

1. Accizul - noţiuni generale.

2. Înregistrarea subiecţilor impunerii.

3. Înlesniri la plata accizelor.

4. Modul de calculare şi achitare a acizelor.

5. Modul de declarare a accizelor şi termenul de prezentare a declaraţiei.

1. Accizul -noţiuni generale.

Accizul este un impozit general de stat care se aplică asupra unor mărfuri de consum.

Conform Codului Fiscal titlul IV, Subiecţii impunerii, sunt:

a) persoanele fizice şi persoanele juridice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse

accizelor pe teritoriul Republicii Moldova;

b) persoanele fizice şi persoanele juridice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia

mărfurilor scutite de acciz (vezi într.3).

Obiecte ale impunerii sînt mărfurile supuse accizelor specificate în anexa la titlul IV din

Codul fiscal (tabelul 1).

Drept bază impozabilă serveşte:

a) volumul în expresie naturală, dacă cotele accizelor, incusiv în cazul importului, sunt stabilite

în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii (litru, tonă, litru alcool absolut, bucăţi, cm3);

b) valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi TVA, dacă pentru aceste mărfuri sunt

stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum

personal importate de personae fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în

vigoare;

c) valoarea în vamă, pentru mărfurile importate, determinată conform legislaţiei vamale,

precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de

TVA şi accize, dacă pentru aceste mărfuri sunt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor,

cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de personae fizice, a căror valoare nu

depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare.

La calcularea accizului se aplică doua tipuri de cote mărimea cărora, în dependenţă de tipul

mărfurilor, este stabilită în anexă la titlul IV al Codului fiscal:

1)în suma absolută la unitatea de măsură a mărfii, care se aplică în situaţiile cînd baza

impozabilă pentru mărfurile accizate este volumul în expresie naturală;

2)ad valorem în procente, care se aplică în situaţiile cînd baza impozabilă pentru mărfurile

accizate este valoarea mărfurilor fără a ţine cont de TVA şi accize, sau valoarea în vamă a

mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale.

Tabelul 1.

Extras din anexa la titlul IV al Codului Fiscal N d/o Denumirea mărfii Unitatea de

măsură

Cota accizului

1. Icre (caviar) şi înlocuitori de icre Valoarea în lei 25%

2. Bere fabricată din malţ Litru 2,02 lei

3. Vermuturi și alte vinuri din stuguri proaspeți,

aromatizate cu plante sau cu substanțe aromatizante

Litru 10,50 lei

4. Alcool etilic nedenaturat cu concentrație de pînă la Litru alcool 73 lei

14

80%volum, rachiuri, lichioruri și alte băututi

alcoolice

absolut

5. Ţigări de foi şi trabucuri (ţigări fine), conţinând tutun Valoarea în lei 40%

6. Ţigarete conţinând tutun:

- cu filtru

- fără filtru

1000 bucăţi/

Valoarea în lei

1000 bucăţi

75 lei+24%

50 lei

7. Alte tutunuri şi înlocuitori de tutun fabricate; tutunuri

“omogenizate” sau “reconstituite”; extracte şi esenţe de tutun Kilogramul 104,30 lei

8. Benzină Tona 3500 lei

9. Motorină Tona 1455 lei

10. Parfumuri şi ape de toaletă Valoarea în lei 30%

11. Îmbrăcăminte din blană (de nurcă, vulpe polară,

vulpe, samur)

Valoarea în lei 25%

12. Aparate de înregistrare a sunetului, aparate de

reproducere a sunetului

Valoarea în lei 15%

13. Aparate video de înregistrat sau de reprodus Valoarea în lei 5%

Ín cazul în care mărfurile supuse accizelor se expediază (se transportă), se importă într-o formă ce nu corespunde

unităţilor de măsură în care sînt stabilite cotele accizelor, impozitarea (aplicarea timbrelor de acciz sau “Timbrului de

acciz”) se efectuează pe baza cotelor aprobate, recalculîndu-se volumele în unitatea de măsură dată. Ín mod similar se

efectuează recalcularea accizelor la spirt, în funcţie de conţinutul de alcool absolut.

2. ín cazul în care mărfurile supuse accizelor pasibile marcării cu timbru de acciz sau “Timbru de acciz” se

expediază (transportă), importă într-o formă ce nu corespunde unităţilor de măsură în care sînt stabilite cotele

accizelor, acestor mărfuri li se aplică un singur timbru de acciz sau “Timbru de acciz”, a cărui valoare se determină la

momentul expedierii (transportării), importării mărfurilor în cauză, pornindu-se de la cotele aprobate, recalculate în

unitatea de măsură necesară.

2. Înregistrarea subiecţilor impunerii.

Persoanele juridice şi fizice care fabrică (prelucrează), sau preconizează să fabrice (prelucreze)

mărfuri pasibile impunerii cu acciz, sunt obligate să se înregistreze în calitate de plătitori de acciz

şi să obţină Certificatul de acciz de modelul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat, până a începe

desfăşurarea activităţii în cauză.

Certificatul de acciz reprezintă un document eliberat subiectului impunerii, care atestă

înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua tranzacţii cu mărfurile supuse accizelor.

Pentru obţinerea certificatului de acciz, agenţii economici care sînt obligaţi de a se înregistra,

se adresează la Serviciul fiscal de stat, la care sînt luaţi la evidenţă, cu o cerere de solicitare a

certificatului de acciz, de model stabilit.

În cererea de solicitare a certificatului de acciz agentul economic indică:

a) denumirea, numele, prenumele, adresa juridică(adresele juridice) şi codul fiscal (codurile

fiscale);

b) proprietarul clădirii, încăperii, teritoriului, terenului;

c) denumirea, numele, prenumele, adresa juridică şi codul fiscal ale arendatorului sau

locatorului, în cazul în care proprietatea este folosită pentru desfăşurarea activităţii de

întreprinzător, în baza contractului de arendă sau de închiriere;

d) formele şi metodele concrete de control, a căror aplicare asigură integritatea mărfurilor

supuse accizelor, inclusiv la expedierea lor dintr-o încăpere de acciz în alta ale unuia şi aceluiaşi

agent economic, dacă aceste încăperi se află pe teritorii diferite.

La cerere, agentul economic anexează schema (planul) amplasării blocului administrativ, a

secţiei de producţie, a depozitului, a ltor încăperi aflate pe teritoriul agentului economic, în limitele

stabilite pentru realizarea activităţii de întreprinzător.

15

În cazul în care cererea de solicitare a certificatului de acciz conţine informaţii verificabile şi

autentice, Serviciul fiscal de stat eliberează persoanei, care a înaintat cererea, Certificatul de acciz

şi anexa la acesta, astfel agentul economic devine subiect al impunerii.

Organul Serviciului Fiscal de Stat poate refuza eliberarea Certificatului de acciz în cazul în

care consideră că activitatea agentului economic sau încăperea de acciz nu pot fi controlate ori

formele şi metodele de control prevăzute nu asigură integritatea mărfurilor accizate.

În cazul în care mai mulţi agenţi economici folosesc una şi aceeaşi încăpere de acciz pentru

prelucrarea sau fabricarea mărfurilor, organul SFS este obligat să determine în mod independent

subiectul impunerii responsabil de achitarea accizelor, în modul stabilit de acest serviciu.

În cazul apariţiei unor modificări sau completări în documentele de constituire (reorganizarea

formei organizatorico-juridice, schimbarea adresei juridice (inclusiv transferarea la un alt

Inspectorat Fiscal de Stat teritorial sau oficiu fiscal), modificarea denumirii agentului economic,

modificarea informatiei cu privire la locul încăperii de acciz etc.), subiectul impunerii este obligat

să adreseze cererea corespunzătoare organului SFS.

Odată cu încetarea efectuării volumelor de mărfuri impozabile, subiectul impunerii prezintă

organului Serviciului Fiscal de Stat o cerere prin care aduce la cunostinţă faptul că pe viitor el nu va

mai fi plătitor de accize din motivul lipsei volumului circulant impozabil. În baza cererii prezentate,

organul Serviciului Fiscal de Stat anulează Certificatul de înregistrare a agentului economic în

calitate de subiect impozabil.

3.Înlesniri la plata accizelor. 1) Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a

căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în vigoare. Ín cazul în care valoarea în

vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 200 de euro, accizul se va calcula pornind de la

valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a

acestora

2) Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri supuse accizelor:

a) definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern;

b) destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către

organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte. Lista tratatelor

internaţionale la care Republica Moldova este parte şi a proiectelor de asistenţă tehnică se stabileşte de

Guvern;

c) destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni asimilate lor în Republica

Moldova, precum şi uzului sau consumului personal al membrilor personalului diplomatic şi administrativ-

tehnic al acestor misiuni şi al membrilor familiei care locuiesc împreună cu ei, pe bază de reciprocitate, în

modul stabilit de Guvern.

3) Accizele nu se achită pentru mărfurile finanţate din contul împrumuturilor şi granturilor acordate

Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare

internaţionale, destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate

instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern.

4) Accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod

independent sau în baza contractului de comision.

5) Accizele nu se achită la plasarea, livrarea de pe teritoriul vamal în magazinele duty-free şi

comercializarea de către aceste magazine a mărfurilor supuse accizelor, precum şi la introducerea

mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora sub regimurile vamale de tranzit,

transformare sub control vamal, antrepozit vamal, sub destinaţiile vamale de distrugere, abandon în folosul

statului.

6) La introducerea mărfurilor străine supuse accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora în

regimul vamal perfecţionare activă, accizul se achită la introducerea acestor mărfuri, cu restituirea

ulterioară a sumelor achitate ale accizului la scoaterea de pe teritoriul vamal a produselor rezultate din

prelucrare, în modul stabilit de Guvern.

16

7) Accizele nu se achită la plasarea mărfurilor supuse accizelor în regimul vamal admiterea temporară.

8) Accizele nu se achită pentru mărfurile autohtone supuse accizelor, anterior exportate şi reintroduse,

în termen de 3 ani, în aceeaşi stare şi produsele compensatoare după perfecţionarea pasivă, conform

reglementărilor vamale.

9) Suma accizelor achitată la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor

străine supuse accizelor în regim vamal de import se restituie la scoaterea acestora de pe teritoriul vamal, la

plasarea lor sub destinaţie vamală magazin duty-free, la plasarea lor sub destinaţie vamală zonă liberă, în

modul stabilit de Guvern.

10) Se scutesc de plata accizelor mărfurile supuse accizelor introduse în zona economică liberă din

afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte zone economice libere, din restul teritoriului vamal

al Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al

Republicii Moldova.

10/1) Nu sînt supuse accizelor livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate în interiorul zonei

economice libere, precum şi livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate de către agenţii economici dintr-

o zonă economică liberă în altă zonă economică liberă.

11) Mărfurile supuse accizelor scoase din zona economică liberă pe restul teritoriului vamal al

Republicii Moldova se supun accizelor.

12) Accizele nu se achită pentru mărfurile supuse accizelor, importate de către persoane juridice în

scopuri necomerciale, dacă valoarea în vamă a acestor mărfuri nu depăşeşte suma de 50 de euro. În cazul în

care valoarea lor în vamă depăşeşte limita neimpozabilă indicată, accizele se calculează pornind de la

valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a

acestora.

4.Modul de calculare şi termenele de achitare a accizelor

Subiecţii impunerii, care expediază (transportă) mărfuri supuse accizelor din încăperea de

acciz (pe teritoriul RM):

a) calculează accizele pornind de la volumul mărfurilor în expresie naturală sau de la valoarea

acestora (în dependenţă de cotă - în sumă absolută sau ad valorem în procente);

b) achită accizele la momentul expedierii (transportării) mărfurilor din încăperea de acciz

conform cotelor stabilite în anexa titlului IV al CF.

Accizele la mărfurile importate se calculează şi se achită de către subiecţii impunerii o dată cu

achitarea taxelor vamale. În cazul în care pentru importul de mărfuri nu se percepe taxă vamală,

mărfurile se consideră importate, ca şi cum ar fi fost supuse taxei vamale, cu respectarea

reglementărilor stabilite de legislaţia vamală pentru regimul de import.

În cazul exportului de mărfuri supuse accizelor, obligaţia de achitare a accizelor este valabilă

pînă la momentul repatrierii valutei şi prezentării documentelor justificative:

a) contractul (copia contractului) încheiat cu partenerul străin privind livrarea mărfurilor

supuse accizelor. În cazul în care livrarea pentru export a mărfurilor supuse accizelor se efectuează,

conform contractului de comision, de către comisionar, subiectul impunerii (comitentul) prezintă

organului Serviciului Fiscal de Stat contractul de comision şi contractul (copia contractului)

încheiat de comisionar cu partenerul străin;

b) documentele de plată şi extrasul băncii (dacă aceasta rezultă din condiţiile contractului),

care confirmă încasarea de facto pe contul subiectului impunerii a sumei rezultate din vînzarea

mărfurilor supuse accizelor partenerului străin;

c) declaraţia vamală a încărcăturii sau copia ei, certificată de conducătorul şi de contabilul-şef

ai subiectului impunerii, cu menţiunile organului vamal al Republicii Moldova care a eliberat marfa

pentru export.

În cazul neprezentării, în termenele stabilite de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe

lîngă Ministerul Finanţelor a documentelor menţionate, subiectul impunerii achită accizele,

amenzile şi penalităţile în mărimea şi în modul prevăzute în CF.( art.260 alin.(5) şi art.228 alin.(2).

17

ín cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau

în baza contractului de comision, de asemenea, livrează mărfuri supuse accizelor în magazinele

duty-free, cu excepţia ţigărilor cu filtru de import, şi/sau în zonele economice libere, suma accizului

achitată anterior la mărfurile supuse accizelor, utilizate pentru prelucrarea şi/sau fabricarea

mărfurilor supuse accizelor expediate (transportate) pentru export, se restituie în modul stabilit de

Guvern, în termen de 45 de zile după prezentarea documentelor justificative.

Suma accizelor se restituie în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale

creditorilor lor) faţă de bugetul public naţional, iar în lipsa datoriilor se transferă la contul bancar al

agentului economic.

Exportarea mărfurilor de către persoane care nu sînt subiecţi ai impunerii se permite fără dreptul la

restituirea sumelor accizelor la mărfurile supuse accizelor expediate (transportate) pentru export.

Mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final, cum ar fi votca,

lichiorurile şi alte băuturi spirtoase, vermuturile şi alte vinuri din struguri proaspeţi, alte băuturi

fermentate, divinurile, comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova

sau importate pentru comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile supuse accizelor,

îmbuteliate în ambalaj pentru consum final, procurate de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe

teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, sînt pasibile marcării

obligatorii cu “Timbru de acciz”. Marcarea se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse

accizelor, pînă la importarea acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii

Moldova – pînă la momentul expedierii (transportării) acestora din încăperea de acciz. Modul de

procurare şi de utilizare a “Timbrelor de acciz” este stabilit de către Guvern.

Articolele din tutun comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii

Moldova ori importate pentru comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile procurate de la

agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu

sistemul ei bugetar, sînt pasibile marcării obligatorii cu timbru de acciz. Marcarea se efectuează în

procesul fabricării mărfurilor supuse accizelor pînă la importarea acestora, iar a mărfurilor fabricate

pe teritoriul Republicii Moldova – pînă la momentul expedierii (transportării) acestora din

încăperea de acciz. Modul şi termenele de procurare, utilizare şi de circulaţie a timbrelor de acciz se

stabileşte de Guvern.

Nu sînt marcate obligatoriu cu “Timbru de acciz”:

a) vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de pînă la

0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri;

b) băuturile alcoolice cu conţinutul de alcool etilic de pînă la 7% în volum;

c) mărfurile supuse accizelor, plasate în regimurile vamale tranzit, depozit vamal, admitere

temporară, magazin duty free;

d) mărfurile supuse accizelor, fabricate pe teritoriul Republicii Moldova şi expediate de către

producător pentru export.

Timbrele de acciz de model vechi rămîn valabile pe termen de un an de la data punerii în

aplicare a celor noi.

6. Modul de declarare a accizelor şi termenul de prezentare a declaraţiei.

Subiecţii impunerii care deţin certificatul de acciz prezintă la inspectoratul fiscal de stat de la locul de

inregistrare Declaraţia privind accizele, cel tirziu in ultima zi a lunii următoare celei in care a fost efectuată

expedierea (transportarea) mărfurilor supuse accizelor din incăperea de acciz.

Declaraţia privind accizele se completează pe formular unic. In Declaraţia privind accizele se indică

perioada fiscală, denumirea (numele, prenumele) subiectului impunerii, adresa juridică, codul fiscal şi

numărul de inregistrare al certificatului de acciz (in cazul in care agentul economic declarant este inregistrat

ca subiect impozabil de accize).

18

Forma declaraţiei şi modul de completare a acesteia se stabilesc de către Guvern. Declaraţia menţionată

se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate

la art.187 alin.(21).

Declaraţia privind accizele DE SINE STĂTĂTOR!!!

Firma “X” a realizat în luna septembrie pe teritoriul republicii produse de panificaţie în sumă de

480000 lei, produse alimentare pentru copii în valoare de 150000 lei, şi produse lactate în

valoare de 160000 lei;

A expediat din încăperea de acciz:

a) ţigarete cu filtru 650 pachete(cîte 20 ţig/pach.) la preţul de 25 lei/pach.(a. 45 lei /1000buc. +

24%)

b) bere 1500 st.(0,5 litri/sticlă) la preţul de 18 lei/st. (a.=1,94 lei/litru).

Tot în această perioadă a procurat:

a) produse alimentare în sumă de 240000 lei;

b) Gaze naturale în valoare de 350000 lei;

c) a importat benzină 2,6 t la preţul de 16900 lei/t. (a.3200 lei/t, t.v. 10%). Preţul indicat nu conţine

acciz şi TVA.

Determinaţi obligaţia fiscală a agentului economic față de buget pentru luna septembrie. Indicaţi

termenul de plată.

Rezolvare:

1) TVAcol=(480000+160000) *8%=51200 lei

2) Produse alimentare pentru copii sunt scutite de TVA

3) Acciz(țigarete)=650p*20țig/pac.*45lei/1000țig+650p.*25lei/pac.*24%= 585+3900=4485 lei

4) TVAcol(țigarete)= (650p*25lei/pac.+4485)*20%=4147 lei

5) Acciz(bere)=1500 st.*0,5 litri/st.*1,94 lei/litru=1455 lei

6) TVAcol(bere)= (1500st.*18 lei/st+1455)*20%=5691 lei

7) TVAcol.tot.= 51200+4147+5691=61038 lei

8) TVAded.= 240000*20%/120%+350000*8%/108%=40000+25925,93= 65925,93 lei

9) Acciz(benzină)= 2,6t*3200 lei/t=8320

10) Taxa vamală=2,6t*16900 lei/t*10%=4394 lei

11) Tproc.vam.= 2,6t*16900 lei/t*0,4%=176 lei

12) TVAded.(benz)= (2,6t*16900 lei/t+8320+4394+176) *20%=11366 lei

13) TVAded.tot=65925,93+11366= 77291,93

14) TVAbuget= 61038-77291,93=-16253,93 lei

15) Limita posibilă de restituire=(480000+160000)*20%= 128000 lei

Răspuns: agentul economic va beneficia de restituirea sumei Tva din buget în mărime de

16253,93 lei, deoarece ea se încadrează în limita determinată

Tema. Impozitul pe bunurile imobiliare

1. Impozitul pe bunurile imobiliare – noţiuni generale.

2. Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare

2.1.Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice.

2.2.Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice.

3. Determinarea impozitului funciar.

1. Impozitul pe bunurile imobiliare – noţiuni generale.

19

Impozitul pe bunurile imobiliare este un impozit local care reprezintă o plată obligatorie la

buget de la valoarea bunurilor imobiliare.

Bunuri imobiliare sunt considerate terenrile şi /sau îmbunătăţirile de pe ele - clădirile,

construcţiile, apartamentele şi alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de

prejudicii destinaţiei lor.

Valoare estimată - valoarea bunurilor imobiliare calculată la o dată anumită cu utilizarea

metodelor de evaluare prevăzute de legislaţie.

Subiecţi ai impunerii sunt persoanele juridice şi fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai R M:

o proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul RM;

o deţinătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune, de administrare

operativă) asupra bunurilor de pe teritoriul RM ce se află în proprietatea publică a statului sau în

proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv arendaşii, care arendează un bun imobiliar

agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel. Pentru bunurile imobiliare ale

autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile, transmise în arendă

sau locaţiune, subiecţi ai impunerii sunt arendaşii sau locatarii.

Faptul ca persoanele specificate mai sus nu deţin un document ce ar atesta dreptul de proprietate

asupra bunurilor imobiliare, precum şi faptul neexecutării obligatiei de înregistrare a drepturilor

patrimoniale prevăzute de legislaţie nu pot constitui temei pentru nerecunoaşterea acestor persoane în

calitate de subiecti ai impunerii privind bunurile imobiliare respective, în cazul în care aceste persoane

exercită, de fapt, dreptul de posesie, de folosinţă şi de dispoziţie asupra acestor bunuri.

o dacă bunurile imobiliare se află în proprietate comună în diviziune a mai multor persoane,

subiect al impunerii este considerată fiecare din aceste persoane, în cota parte care îi revine.

o în cazurile în care bunurile imobiliare se află în proprietate comună în devalmaşie subiect

al impunerii este considerat, în baza acordului comun, unul din proprietari (coproprietari).

Răspunderea pentru obligaţiunea fiscală o poartă solidar fiecare din ei.

o în cazul contractului de leasing financiar, subiect al impunerii este considerat locatarul

bunurilor imobiliare

Obiecte ale impunerii sunt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile (terenuri cu destinaţie

agricolă, terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi terenurile cu alte destinaţii

speciale) din intravilan sau din extravilan clădirile, construcţiile, apartamentele şi alte încăperi izolate,

inclusiv bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcţiei de 50% şi mai mult, rămase

nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie.

Baza impozabilă constituie valoarea estimată a bunurilor imobiliare.

Cotele impozitului pe bunurile imobiliare:

a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit

individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile aflate

în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor) ce nu se află în componenţa

municipiilor Chişinău şi Bălţi; pentru garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate, loturile

întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele (pentru anul 2013):

- cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare; (0,25% în a.2011)

- cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare. (0,02% în a.2011)

Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice

locale;

a1) pentru terenurile agricole cu construcţii amplasate pe ele:

- cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;

- cota minimă – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice

locale;

b) pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea locativă sau agricolă, inclusiv

exceptînd garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate şi loturile întovărăşirilor pomicole

cu sau fără construcţii amplasate pe ele – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

Autoritatea executivă a administraţiei publice locale monitorizează deciziile consiliului

local privind aplicarea impozitului pe bunurile imobiliare pe teritoriul administrat, le prezintă

20

Serviciului Fiscal de Stat în termen de 10 zile de la data adoptării lor şi le aduce la cunoştinţă

contribuabililor.

[Art.280 completat prin Legea nr.178 din 11.07.2012, în vigoare 14.09.2012]

Înlesnirile la plata impozitului pe bunurile imobiliare:

1) De impozitul pe bunurile imobiliare sînt scutiţi:

a) autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

b) societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor şi întreprinderile create pentru realizarea

scopurilor statutare ale acestor societăţi;

c) întreprinderile penitenciarelor;

d) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al

Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

e) obiectivele de protecţie civilă;

f) organizaţiile religioase – pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult;

g) misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora, precum şi organizaţiile în

conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

h) persoanele de vîrstă pensionară, invalizii de gradul I şi II, invalizii din copilărie,

invalizii de gradul III (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi

independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi

la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl), precum şi persoanele supuse

represiunilor şi ulterior reabilitate);

i) familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale

şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

j) familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost

întreţinute de aceştia;

k) familiile care au copii invalizi în vîrstă de pînă la 18 ani şi membrii familiilor care au la

întreţinere şi îngrijire permanentă persoane cu dezabilităţi;

l) familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lucrările

de lichidare a consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de

acestea;

m) instituţiile medico-sanitare publice finanţate din fondurile asigurării obligatorii de

asistenţă medicală;

n) Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale;

o) Banca Naţională a Moldovei;

p) proprietarii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada

rechiziţiei, conform legislaţiei;

r) persoanele fizice deţinătoare de case de locuit sau alte încăperi de locuit (folosite ca

locuinţă de bază) în locaţiune ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritoriale;

s) organizaţiile necomerciale care corespund cerinţelor art.52, în cadrul cărora funcţionează

instituţiile de asistenţă socială.

2) Categoriile de persoane indicate la alin.(1) lit.h)-l) beneficiază de scutire la plata

impozitului pe bunurile imobiliare pentru terenurile pe care este amplasat fondul de locuinţe,

pentru loturile de pe lîngă locul de trai (inclusiv terenurile atribuite de către autorităţile

administraţiei publice locale ca loturi de pe lîngă locul de trai şi distribuite în extravilan din

cauza insuficienţei de terenuri în intravilan), precum şi pentru bunurile imobiliare (clădiri,

construcţii, apartamente) de pe acestea în limita costului imobilului-domiciliu (în lipsa acestuia –

reşedinţă) de pînă la 30 mii lei, exceptînd bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente

şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din municipii şi oraşe, inclusiv din

localităţile aflate în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor) ce nu se află în

componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi, pentru care scutirea de plata impozitului pe bunurile

imobiliare se acordă în limita valorii imobilului – domiciliu (în lipsa acestuia – reşedinţă),

conform anexei.

21

3) ín cazul în care dreptul la scutire de impozitul pe bunurile imobiliare se naşte sau se

stinge pe parcursul anului fiscal, recalcularea impozitului se efectuează, începînd cu luna din

care persoana are sau nu are dreptul la această scutire.

4) De impozitul pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pămînt) sînt scutiţi proprietarii şi

beneficiarii ale căror terenuri şi loturi de pămînt:

a) sînt ocupate de rezervaţii, parcuri dendrologice şi naţionale, grădini botanice;

b) sînt destinate fondului silvic şi fondului apelor, în cazul în care nu sînt antrenate în

activitate de producţie;

c) sînt folosite de organizaţiile ştiinţifice şi instituţiile de cercetări ştiinţifice cu profil

agricol şi silvic în scopuri ştiinţifice şi instructive;

d) sînt ocupate de plantaţii multianuale pînă la intrarea pe rod;

e) sînt ocupate de instituţiile de cultură, de artă, de cinematografie, de învăţămînt, de

ocrotire a sănătăţii; de complexele sportive şi de agrement (cu excepţia celor ocupate de

instituţiile balneare), precum şi de monumentele naturii, istoriei şi culturii, a căror finanţare se

face de la bugetul de stat sau din contul mijloacelor sindicatelor;

f) sînt atribuite permanent căilor ferate, drumurilor auto publice, porturilor fluviale şi

pistelor de decolare;

g) sînt atribuite zonelor frontierei de stat;

h) sînt de uz public în localităţi;

i) sînt atribuite pentru scopuri agricole, la momentul atribuirii fiind recunoscute distruse,

dar ulterior restabilite – pe o perioadă de 5 ani;

j) sînt supuse poluării chimice, radioactive şi de altă natură dacă Guvernul a stabilit

restricţii privind practicarea agriculturii pe aceste terenuri.

Scutirea de impozit acordată de autorităţile administraţiei publice locale:

1) Autorităţile deliberative şi reprezentative ale administraţiei publice locale sînt în drept să

acorde persoanelor fizice şi juridice scutiri sau amînări la plata impozitului pe bunurile

imobiliare pe anul fiscal respectiv, în caz de:

a) calamitate naturală sau incendiu, în urma cărora bunurile imobiliare, semănăturile şi

plantaţiile multianuale au fost distruse sau au fost deteriorate considerabil;

b) atribuire a terenurilor pentru evacuarea întreprinderilor cu impact negativ asupra

mediului înconjurător. Ín acest caz pot fi acordate scutiri de impozit pe durata normativă a

lucrărilor de construcţie;

c) boală îndelungată sau deces al proprietarului bunurilor imobiliare confirmate prin

certificat medical sau, respectiv, prin certificat de deces.

2) Decizia adoptată de autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale privind

acordarea de scutiri sau de amînări la plata impozitului pe bunurile imobiliare este remisă, în

termen de 10 zile, autorităţilor fiscale teritoriale.

3) Mărimea prejudiciilor cauzate de calamităţi naturale sau incendii se determină de către o

comisie specială. Structura şi mecanismul de funcţionare a acestor comisii se stabilesc de

Guvern.

2. Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale în baza unei

metodologii unice pentru toate tipurile de bunuri imobiliare în modul şi în termenele stabilite de

legislaţie.

Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează pe calea evaluării în masă – în cazul obiectelor-tip

ce constituie bunuri imobiliare şi pe calea evaluării individuale – în cazul obiectelor specifice

(netipice)

Metoda evaluării individuale a bunurilor poate fi aplicată şi în baza deciziei instanţei

judecătoreşti.

La evaluarea bunurilor imobiliare în dependenţă de destinaţia acestora, se aplică următoarele

metode de determinare a valorii de piaţă:

22

a) metoda analizei comparative a vînzărilor;

b) metoda veniturilor;

c) metoda cheltuielilor.

Reevaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organelle cadastrale teritoriale o dată la 3

ani în modul stabilit de Guvern. Finanţarea lucrărilor de evaluare a bunurilor imobiliare se efectuează

de la bugetul de stat.

Calcularea impozitului: Suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu sînt

înregistrate în calitate de întreprinzător, precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) se

calculează anual pentru fiecare obiect al impunerii, pornindu-se de la baza impozabilă a bunurilor

imobiliare, calculată conform situaţiei de la 1 ianuarie a perioadei fiscale respective, de către serviciile

de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale de stat

teritoriale. Perioada fiscală este anul calendaristic.!

Înştiinţarea subiecţilor impunerii specificaţi mai sus cu privire la suma impozitului pe bunurile

imobiliare ce urmează a fi achitată se realizează de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor

locale ale primăriilor, cu participarea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, prin intermediul avizelor

de plată a impozitului pe bunurile imobiliare.

Persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, cu excepţia

gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe bunurile

imobiliare, pornindu-se de la baza impozabilă a acestora, conform situaţiei de la 1 ianuarie a perioadei

fiscale respective.

Ín caz de schimbare, după începerea anului fiscal, a subiectului impunerii, pentru noul subiect al

impunerii impozitul pe bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a

drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare sau din momentul stabilirii faptului exercitării de

către persoană a dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare.

Ín cazul în care subiectul impunerii primeşte bunurile imobiliare prin moştenire sau prin donaţie,

obligaţia fiscală neexecutată de către subiectul precedent al impunerii este pusă în întregime pe seama

noului subiect. Dacă obligaţia fiscală neexecutată depăşeşte valoarea estimată a bunurilor imobiliare

primite prin moştenire, noul subiect al impunerii execută obligaţia fiscală în limite ce nu depăşesc

valoarea estimată a acestui bun imobiliar.

Ín cazul în care, după începerea perioadei fiscale, au apărut noi obiecte ale impunerii, impozitul

pe bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor de proprietate sau

din momentul stabilirii faptului exercitării de către subiectul impunerii a dreptului de posesie, de

folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare.

Ín cazul în care obiectul impunerii existent a fost lichidat, demolat sau distrus complet, impozitul

pe bunurile imobiliare se calculează pînă la momentul radierii dreptului de proprietate asupra bunurilor

imobiliare din registrul bunurilor imobile sau pînă la momentul încetării exercitării de către persoană a

dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare.

Termenele de prezentare a calculului impozitului:


gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), sînt obligate să prezinte calculul impozitului pe bunurile

imobiliare pînă la 1 iulie inclusiv a perioadei fiscale respective. Pentru bunurile imobiliare dobîndite

după 1 iulie a perioadei fiscale respective, calculul impozitului pe bunurile imobiliare se prezintă la

inspectoratul fiscal de stat teritorial nu mai tîrziu de 31 martie a perioadei fiscale următoare celei de

gestiune.

Íntreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei

fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. prezintă, pînă la 31

martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune, o dare de seamă unificată.

Calculul impozitului pe bunurile imobiliare se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode

automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21) al Codului Fiscal.

Termenele achitării impozitului:

Impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii în părţi egale nu mai tîrziu

de 15 august şi 15 octombrie a anului curent.

23

Contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs pînă la 30 iunie

a anului respectiv beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi

achitat.

Întreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei

fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. achită impozitul pe

bunurile imobiliare pînă la 31 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.


gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), care dobîndesc bunurile imobiliare după 1 iulie a perioadei

fiscale respective achită impozitul pe bunurile imobiliare nu mai tîrziu de 31 martie a perioadei fiscale

următoare celei de gestiune.

Impozitul pe bunurile imobiliare se achită la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la

locul amplasării obiectelor impunerii.

Furnizarea informaţiei:

1) Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru prezintă, anual, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat,

cel tîrziu pînă la 1 februarie, informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul

pe bunurile imobiliare. Structura informaţiei şi modul de transmitere a acesteia se stabilesc de

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

2) Ín cazul intervenirii unor modificări în informaţia ce se referă la obiectele şi/sau la subiecţii

impunerii, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru prezintă o informaţie actualizată în termen de 10 zile

după încheierea trimestrului gestionar.

3) Organele cadastrale sînt în drept să solicite informaţia necesară referitoare la obiectul

impunerii de la persoanele care înfăptuiesc înregistrarea drepturilor patrimoniale sau a tranzacţiilor cu

bunurile imobiliare (inclusiv de la birourile notariale, serviciile comunale, realteri, brokeri) şi de la

proprietarii bunurilor imobiliare.

4) Subiectul impunerii este obligat să prezinte organelor cadastrale informaţia necesară pentru

evaluarea bunurilor imobiliare, care se efectuează în conformitate cu legislaţia.

5) Ín cazul în care subiectul impunerii refuză să prezinte informaţia necesară pentru evaluarea

bunurilor imobiliare, evaluarea se efectuează în baza informaţiei deţinute de către organele cadastrale

în privinţa obiectelor analoage ce constituie bunuri imobiliare.

Avizul de plată a impozitului calculat pentru bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu

desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) este expediat

fiecărui subiect al impunerii de către serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale al primăriei

cel tîrziu cu 60 de zile pînă la expirarea primului termen de plată a impozitului.

2.1. Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor

fizice.

Pentru persoanele fizice, care nu practică activitatea de întreprinzător, calcularea sumelor anuale

a impozitului pe bunurile imobiliare le au în proprietate şi perfectarea avizelor de plată la impozitul dat

se efectuează de către Serviciul de colectare a impozitelor cu participarea organului fiscal teritorial.

Calcularea impozitului se efectuează în baza valorii bunului imobiliar, la situaţia din 1 ianuarie a

anului fiscal.

Impozitul pe bunurile imobiliare (locuinţe privatizate, proprietăţi imobiliare, construcţii şi

instalaţiile de pe sectorul pentru vile, garaje) ale persoanelor fizice, inclusiv pe bunurile imobiliare ale

membrilor cooperativelor de construcţie a locuinţelor şi garajelor, ai întovărăşirilor pomicole se

stabileşte în proporţie de ?

Exemplu:

24

Exemplu 1.Costul total al bunurilor imobiliare ale persoanei fizice-cetăţean care locuieşte în

localitatea rurală, constituie 175000lei. Conform datelor prezentate de organul cadastral teritorial

suprafaţa totală a casei de locuit(construcţiei principale) constituie 308m2. Costul casei de locuit

constituie 150000lei. Astfel calculul impozitului pe bunurile imobiliare se efectuează în următoarea

ordine:

1. se calculează :

- suma impozitului pentru bunurile imobiliare cu excepţia părţii costului casei de locuit

(construcţiei principale) corespunzător suprafeţei totale ce nu depăşeşte 100m2

((175000- 150000)+(150000/308m2*100m

2))*0,1%/100%=73,70 lei

- suma impozitului reieşind din costul corespunzător suprafeţei totale a casei de

locuit(construcţiei principale) ce depăşeşte 100m2 şi nu depăşeşte 150 m2

(150000/308m2*50m

2)*0,1%/100%*1,5=36,53 lei;

- suma impozitului reieşind din costul corespunzător suprafeţei totale a casei de locuit

(construcţiei principale) ce depăşeşte 150m2 şi nu depăşeşte 200m

2:

(150000 lei/308m2*50m

2)*0,1%/100%*2=48,70 lei

- suma impozitului reieşind din costul corespunzător suprafeţei totale a casei de locuit

(construcţiei principale) ce depăşeşte 200m2 şi nu depăşeşte 300m

2:

(150000 lei/308m2*100m

2)*0,1%/100%*10=487,01 lei

- suma impozitului Reieşind din costul corespunzător suprafeţei totale a casei de locuit

(construcţiei principale) ce depăşeşte 300m2 :

(150000 lei/308m2*8m

2)*0,1%/100%*15=58,44 lei

2. Se apreciază suma totală a impozitului pe bunurile imobiliare

73,70+36,53+48,70+487,01+58,44=704,38 lei.

Termenii de achitare: 15.08 – 352,19 lei şi 15.10 – 352,19 lei. Dacă se achită suma integrală pînă

la 30.06, atunci pensionarul beneficiază de rducere de 15%: 704,38-(704,38*0,15)=598,72 lei

2.2. Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice.

Exemplu (pentru a.2011): SRL “Y” are sediul şi adresa juridică în municipiul Chişinău,

efectuînd activităţi de diferit gen pe teritoriul Republicii Moldova. La data de 01.01.2011 are în

proprietate următoarele bunuri imobiliare impozabile:

1) bunuri imobiliare cu destinaţie locativă cu suprafaţa de 100m2,

inclusiv terenul aferent;

2) bunuri imobiliare cu destinaţie comercială şi industrială (staţie de alimentare), inclusiv

terenul aferent.

Baza impozabilă pentru aceste bunuri imobiliare, conform avizului (certificatului) primit de la

organul cadastral constituie:

a) pentru casa de locuit – 1348500 lei

b) terenul afferent casei de locuit – 1150000 lei;

c) staţia de alimentare – 1475000 lei

d) terenul aferent staţiei – 825000 lei

Calculul impozitului se efectuează în Forma BIJ-10 şi trebuie prezentat la organul fiscal teritorial

pînă la data de 1 iulie a anului fiscal.

Astfel, deoarece casa de locuit şi terenul aferent sunt atribuite la categoria „bunuri imobiliare

cu destinaţie locativă, inclusiv terenurile aferente acestor bunuri” se află în mun.Chişinău,

potrivit Hotăririi Consiliul Mun.Chişinău Nr4/2 din 15.04.2010, cota impozitului stabilită în mărime

de 0,3% se va aplica asupra valorii estimate ale ambelor obiecte, adică:

(1348500+1150000)*0,3% = 749,55 lei

Pentru categoria a doua de bunuri imobiliare impozabile – staţia de alimentare şi terenul aferent

valoarea estimată va constitui 1475000+825000=2300000 lei. Cota stabilită pentru acest tip de teren

este de 0,1%, respectiv impozitul va constitui : 2300 lei = 2300000*0,1%.

Deci suma totală a impozitului este: 749,55+2300= 3049,55 lei.

25

Această sumă agentul economic trebuie s-o achite la următorii termeni de plată: 15 august –

1524,78 lei şi la 15 octombrie – 1524,77 lei. Dacă el va achita suma integrală pînă la 30 iunie, atunci

va obţine o reducere de 15% din această sumă: 3049,55 – (3049,55*0,15) = 2592,12 lei

(completaţi formularul BIJ-10)

3.Determinarea impozitului funciar. Contribuabili ai impozitului funciar sunt deţinătorii de terenuri, care au primit pământ în

proprietate, posesiune şi beneficiere pentru organizaţiile producătoare agricole, agro-industriale,

gospodăriile auxiliare, întovărăşirile pomicole şi legumicole, amplasarea şi exploatarea construcţiilor,

organizaţiilor producătoare industriale, construcţia magistralelor de circulaţie şi alte scopuri.

Temeiul stabilirii impozitului funciar în sarcina unui contribuabil este titlu de proprietate,

posesiune sau beneficiere funciară. Suprafaţa terenurilor impozabile este calculată în baza

documentelor ce atestă dreptul la aceste terenuri, datelor privind delimitarea hotarelor naturale de către

regimul proprietăţii funciare, cadastrului funciar, planurilor şi hărţilor comune, altor documente.

Determinarea sumei impozitului funciar se efectuează în funcţie de categoria terenurilor,

destinaţia lor, evaluarea lor şi cotele impozitului.

Impozitul funciar se calculează separat pe fiecare tip de teren ca produs dintre cota impozitului şi

suprafaţa terenurilor (sau valoarea cadastrală în grad-ha), determinată în unităţi de măsură pentru care

sunt stabilite cotele. Însumând toate impozitele astfel calculate, obţinem suma anuală a impozitului

funciar, care se eşalonează în mărimi egale pe termene de plată.

Cotele impozitului funciar se stabilesc de Parlamentul RM pentru o unitate de teren în

dependenţă de calitate şi destinaţie sub formă de plăţi stabile. Astfel, conform Legii cu privire la

punerea în aplicare a titlului VI a Codului Fiscal, pentru anul 2010 sunt stabilite următoarele cote:

I. Pentru terenurile din extravilan: carierele şi pămînturile distruse în urma activităţii de

produscţie – pînă la - 350 lei /ha

II. Pentru terenurile cu destinaţie agricolă:

Tipul terenului Cu indici cadastrali Fără indici cadastrali

Toate terenurile, cu excepţia

păşunilor şi fîneţelor

1,5 lei /1grad-ha 110 lei/ha

Păşuni şi fîneţe 0,75 lei /1grad-ha 55 lei/ha

Obiecte acvatice (iazuri, lacuri etc) 115 lei/ha

III. Pentru terenurile de intravilan:

a) Pentru terenurile pe care sunt amplasate fondul de locuinţe, loturi de pe lângă

domiciliu(inclusiv terenurile atribuire de către autoritatea administraţiei publice locale ca

loturi de pe lîngă domiciliu şi distribuite în extravilan, din cauza insuficienţei de terenuri

în intravilan: în localităţile rurale – 1 leu/100m2

b) Terenurile destinate întreprinderilor agricole:

- În oraşe şi localităţi rurale – 10 lei/100m2

- În mun. Chişinău, Bălţi - 30 lei/100m2

- în celelalte municii şi oraşe-reşednţă -10 lei/100m

2

Modul de calculare a impozitului funciar pentru terenurile repartizate în scopuri agricole se

reprezintă în următoarele tabele:

Exemplu:Pentru terenurile cu destinaţie agricolă, care au indici cadastrali

Cota impozitului

pentru un grad-

hectar, lei

Categoria

terenurilor

Suprafaţa(ha) Indicii

cadastrali

(grad-hectar)

Suma

impozitului

lei

1,5 Teren agricol 20 68 2040

1,5 Păşune 15 57 1282,5

x Total 35 x 3322,5

Suma impozitului funciar(col5) pe categorii de terenuri se determina ca produs al indicilor din

coloanele 1, 3,4.

Pentru terenurile cu destinaţie agricola, care nu au indici cadastrali

26

Cota impozitului

pentru un hectar, lei

Categoria terenurilor Suprafaţa(ha) Suma impozitului lei

110 Teren agricol 25 2750

55 Păşune 10 550

x Total 35 3300

Valoarea bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de

locuit individuale, a terenurilor aferente acestor bunuri) din municipii şi

oraşe, inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora, cu excepţia

satelor (comunelor) ce nu se află în componenţa municipiilor Chişinău

şi Bălţi, valoare în limitele căreia se acordă scutire la plata impozitului

pe bunurile imobiliare, conform art.283 alin.(2) din Codul fiscal

Nr.

crt.

Denumirea unităţilor

administrativ-teritoriale *

Limita valorii bunurilor imobiliare scutite

de impozitul pe bunurile imobiliare, lei

1 2 3

1. municipiul Chişinău 380000

2. municipiul Bălţi 156000

3. oraşul Anenii Noi 53000

4. oraşul Basarabeasca 43000

5. oraşul Briceni 71000

6. oraşul Lipcani 51000

7. oraşul Cahul 138000

8. oraşul Cantemir 31000

9. oraşul Călăraşi 32000

10. oraşul Căuşeni 77000

11. oraşul Căinari 14000

12. oraşul Cimişlia 66000

13. oraşul Criuleni 55000

14. oraşul Donduşeni 40000

15. oraşul Drochia 84000

16. oraşul Edineţ 80000

17. oraşul Cupcini 49000

18. oraşul Făleşti 49000

19. oraşul Floreşti 84000

20. oraşul Ghindeşti 23000

21. oraşul Mărculeşti 24000

22. oraşul Glodeni 40000

23. oraşul Hînceşti 145000

24. oraşul Ialoveni 185000

25. oraşul Leova 35000

26. oraşul Iargara 14000

27. oraşul Nisporeni 39000

28. oraşul Ocniţa 17000

29. oraşul Otaci 24000

30. oraşul Frunză 14000

31. oraşul Orhei 100000

27

32. oraşul Rezina 49000

33. oraşul Rîşcani 29000

34. oraşul Costeşti 15000

35. oraşul Sîngerei 33000

36. oraşul Biruinţa 15000

37. oraşul Soroca 82000

38. oraşul Străşeni 116000

39. oraşul Bucovăţ 27000

40. oraşul Şoldăneşti 23000

41. oraşul Ştefan Vodă 45000

42. oraşul Taraclia 26000

43. oraşul Teleneşti 29000

44. oraşul Ungheni 87000

45. oraşul Corneşti 49000

46. municipiul Comrat 122000

47. oraşul Ceadîr-Lunga 61000

48. oraşul Vulcăneşti 32000

* Inclusiv localităţile din componenţa acestora, cu excepţia satelor

(comunelor) ce nu se află în componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi

Tema: Taxele vamale

1. Taxele vamale – caracteristica generală.

2. Metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilor.

3. Aplicarea taxelor vamale.

4. Facilităţi tarifare.

5. Modul de restituire a sumelor taxelor vamale plătite în plus.

1. Taxele vamale – caracteristica generală

Taxa vamală reprezintă o plată obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau

scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.

Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal.

Tariful vamal reprezintă catalogul care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de

pe teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale aplicate acestor mărfuri.

Scopul aplicării tarifului vamal:

optimizarea structurii importului de mărfuri;

echilibrarea importului de mărfuri, protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni;

crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea economiei Republicii Moldova în economia

mondială.

Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor

corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională.

Obiectele impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile importate, exportate sau care sunt în tranzit pe

teritoriul RM.

Valoarea în vamă a mărfii este valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal,

stabilită în scopul perceperii taxelor vamale şi a altor impozite.

Conform Legii Republicii Moldova cu privire la tariful vamal (Nr. 1380-XIII din 20.11. 97) se

aplică următoarele tipuri de taxe vamale:

28

- Ad valorem – calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii;

- Specifică – calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă;

- Combinată – care îmbină precedentele tipuri de taxe - ad valorem şi combinată;

- Excepţională, care, la rîndul său, se divizează în:

1) taxa specială, care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine indigenă la introducerea

pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza

prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;

2) taxa antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri

mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului şi dacă sunt lezate interesele sau

apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori

apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare;

3) taxa compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la producerea

sau la exportul cărora direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sunt lezate interesele sau apare

pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar

piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare.

2. Metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilor

Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe

sau scoase de pe teritoriul vamal. Valoarea în vamă a mărfii se determină prin următoarele metode:

o în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;

o în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;

o în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;

o în baza costului unitar al mărfii;

o în baza valorii calculate a mărfii;

o prin metoda de rezervă.

Principala metodă dintre cele specificate este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în

baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se

folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a

mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă.

Conform metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa

respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit în valoarea tranzacţiei se includ următoarele

componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:

1) cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal:

cheltuielile aferente asigurării;

costul transportului;

costul încărcării, descărcării şi transportării mărfii;

2) cheltuielile suportate de cumpărător:

comisioanele şi primele pentru brokeri, cu excepţia comisioanelor pentru achiziţionarea mărfii;

costul containerelor şi/sau al altui ambalaj de folosinţă repetată, dacă, în corespundere cu

Nomenclatorul de mărfuri, acestea nu sunt considerate un tot întreg cu marfa;

costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de ambalaj şi al lucrărilor de ambalare;

3) valoarea, calculată în mod corespunzător, a următoarelor mărfuri şi servicii oferite, direct sau

indirect, de cumpărător, în mod gratuit sau la preţ redus, în scopul utilizării la producerea ori exportarea

mărfii evaluate, în măsura în care această valoare nu a fost inclusă în preţul efectiv plătit sau de plătit:

materiale, componente, părţi şi alte elemente similare, încorporate în marfă;

instrumente, matriţe, forme şi alte componente similare, utilizate la producerea mărfii;

materiale cheltuite la producerea mărfii;

lucrări de inginerie, de dezvoltare, lucrări de artă şi desing, planuri şi schiţe, executate în afara ţării şi

necesare pentru producerea mărfii;

4) redevenţele (redevenţe – plăţi efectuate pentru brevete, mărci de fabrică sau de comerţ şi drepturi de

autor) şi taxele pentru licenţe, pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau indirect, drept condiţie a

vînzării mărfii evaluate, în măsura în care aceste redevenţe şi taxe pentru licenţe nu au fost incluse în preţul

29

efectiv plătit sau de plătit, cu excepţia redevenţelor şi taxelor pentru licenţe plătite de către cumpărător

pentru dreptul de reproducere şi distribuire a producţiei cinematografice.

5) partea din venitul de la orice revînzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care ar reveni ,

direct sau indirect, vînzătorului.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică. La

utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră identice

mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte:

1. caracteristicile fizice;

2. calitatea mărfii şi reputaţia ei pe piaţă;

3. ţara de origine;

4. producătorul.

Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în categoria

celor neidentice dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor de mai sus.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară. La

utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Se consideră similare

mărfurile care, deşi nu sunt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente

asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie

interschimbabile din punct de vedere comercial.

La determinarea similitudinii mărfurilor se iau în considerare următoarele caracteristici:

1. calitatea, existenţa mărcii comerciale, reputaţia pe piaţă;

2. ţara de origine;

3. producătorul.

Marfa nu se consideră identică sau similară cu cea evaluată dacă:

1. nu a fost produsă în aceeaşi ţară cu marfa evaluată;

2. lucrările de proiectare, lucrările experimentale de construcţie, de amenajare estetică, designul, schiţele şi

desenele tehnice ale ei au fost executate pe teritoriul Republicii Moldova.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică sau

similară se aplică în cazul în care marfa identică sau similară:

este vîndută pentru a fi introdusă pe teritoriul Republicii Moldova;

este introdusă concomitent sau cu cel mult 90 de zile înainte de introducerea mărfii care urmează

a fi evaluată;

este introdusă aproximativ în aceeaşi cantitate şi/sau în aceleaşi condiţii comerciale.

În cazul în care, la determinarea valorii în vamă a mărfii, drept bază poate fi luată valoarea uneia

din cîteva tranzacţii cu mărfuri identice sau similare, se aplică cea mai mică valoare a tranzacţiei.

Determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar. Dacă marfa introdusă pe

teritoriul vamal este vîndută în ţara de import în starea în care a fost importată, valoarea în vamă a acestei

mărfi, conform prevederilor legii, se va baza pe preţul unitar corespunzător vînzării acestei mărfi ori

vînzării mărfii identice sau similare acesteia în cele mai mari partide, concomitent sau aproape concomitent

cu importul mărfii de evaluat către persoane care nu sunt în relaţii de interdependenţă cu vînzătorul, şi cu

condiţia deducerii:

a) comisioanelor plătite ordinar sau convenite ori a marjei aplicate, în mod obişnuit, beneficiilor şi

cheltuielilor generale aferente vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip;

b) cheltuielilor obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi cheltuielilor conexe suportate pe

teritoriul RM;

c) cheltuielilor pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul

vamal:

cheltuielilor aferente asigurării;


costul încărcării, descărcării şi transportării mărfii.

d) impozitelor şi taxelor pasibile de plata în legătură cu importul sau vînzarea mărfurilor.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate. Valoarea în vamă se va

baza pe valoarea calculată a acesteia, incluzînd:

30

o valoarea sau preţul materialelor şi operaţiunilor de fabricare sau ale altor lucrări pentru producerea

mărfii;

o volumul beneficiilor şi cheltuielilor generale, egal celui inclus de obicei în cuantumul vînzărilor de

mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip cu marfa de evaluat, fabricate de producători, cu destinaţia ţării de

import;

o orice cheltuieli de tipul cheltuielilor pentru transportul mărfurilor la aeroport sau în alt loc de

introducere a mărfii pe teritoriul vamal:

cheltuieli aferente asigurării;


costul încărcării, descărcării şi transportării mărfii.

Autoritatea vamală nu este în drept să ceară sau să oblige o persoană nerezidentă să prezinte spre

verificare documentele de evidenţă sau să permită accesul la ele în scopul de a determina valoarea calculată

a mărfii. Totodată, informaţia comunicată de producătorul mărfii în scopul determinării valorii în vamă a

acesteia poate fi verificată în altă ţară de autoritatea vamală, cu acordul producătorului şi cu condiţia

preavizării guvernului ţării în cauză şi neopunerii acestuia cercetărilor.

Metoda de rezervă. În cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către

declarant prin aplicarea consecutivă a metodelor specificate anterior, sau autoritatea vamală consideră cu

temei că aceste metode nu pot fi utilizate, valoarea se determină prin metoda de rezervă, prin mijloace

rezonabile compatibile cu legea cu privire la tarifele vamale, cu principiile generale ale acordurilor

internaţionale la care Republica Moldova este parte şi pe baza datelor disponibile.

La determinarea valorii în vamă a mărfii prin această metodă drept bază nu pot fi luate:

preţul de vînzare al mărfii pe piaţa internă a Republicii Moldova;

preţul mărfii pe piaţa internă a ţării exportatoare;

preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv;

sistemul care prevede aplicarea, în scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două posibile;

costul de producţie al mărfii, altul decît valoarea calculată a mărfurilor identice sau similare;

valoarea mărfii comercializate pentru export în altă ţară decît ţara importatoare;

valoarea în vamă a mărfii minimală.

Valoarea în vamă a mărfurilor de export se determină în baza valorii lor contractuale, luînd în

considerare condiţiile D.A.F. ( „Delivered at frontier” – livrarea pînă la frontieră).

3. Aplicarea taxelor vamale

Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament.

Cotele taxei vamale se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale, la care RM

este parte.

Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie şi de

acordurile internaţionale, la care RM este parte.

Taxele vamale se aplică conform anexei nr. 1 “Tariful vamal de import al RM”.

Spre exemplu, în conformitate cu prevederile tarifului vamal sunt prevăzute următoarele

taxe vamale:

Denumirea produsului Cota taxei

vamale

Denumirea produsului Cota taxei

vamale

peşte viu 10% carne de bovine,

proaspătă sau refrigerată

20% + 200

euro/tona

suc de tomate 15%; Citrice 10%

bere 0,25 euro/litru Ceai verde 10%

parfumuri şi apă de toaleta 6,5%; Zahăr din sf.de zahăr 75%

articole din piele naturală sau

reconstituită

15%; Vin din struguri 0,5euro/litru

Alcool etilic nedenaturat 0,5euro/litru

alcool absolut

Unt 15%+500euro/t

Articole din blănuri naturale 15% țigări de foi, trabucuri, 3 euro/1000

31

țigarete bucăți

Aparate video 5% Aparate de înregistrat a

sunetului

5%

În afară de taxa vamală, determinată în baza valorii în vamă a mărfurilor şi taxei vamale prevăzute

de tariful vamal, organele vamale calculează şi taxele pentru efectuarea procedurilor vamale (anexa nr.2

la Legea Republicii Moldova cu privire la tariful vamal Nr. 1380-XIII din 20.11. 97).

Sunt prevăzute următoarele tipuri de proceduri vamale şi taxe pentru efectuarea acestora: (tabelul 1)

Tabelul 1.

Lista serviciilor vamale şi cuantumul taxei pentru proceduri vamale

Nr. crt. Serviciile vamale Cuantumul taxei, în euro

1 2 3

1. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de import,

de perfecţionare pasivă (cu excepţia celor

menţionate la pct.5), de transformare sub control

vamal, în magazin duty free, cu valoarea în vamă:

- de la 100 la 1000 euro 4

a. - de peste 1000 euro 0,4% din valoarea în vamă a mărfii,

dar nu mai mult de 1800 euro

2. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de

admitere temporară sau export temporar, respectiv

reexportul sau reintroducerea acestora:

pe un termen de pînă la 2 luni, a mărfurilor

prezentate la tîrguri şi expoziţii, pentru măsuri

culturale şi sportive

0,05% din valoarea în vamă a

mărfii, dar nu mai mult de 400

euro

pe un termen de peste 2 luni, a tuturor mărfurilor

cu valoarea în vamă:

- de la 100 la 1000 euro 4

3. - de peste 1000 euro 0,4% din valoarea în vamă a mărfii,


a. Vămuirea mărfurilor plasate în export sau

reexport, cu excepţia celor menţionate la pct.6

0,1% din valoarea în vamă a mărfii,



perfecţionare activă, cu valoarea în vamă:

a. - de la 100 la 1000 euro 4

- de peste 1000 euro 0,1% din valoarea în vamă a mărfii,



perfecţionare pasivă în cazul scoaterii acestora

pentru reparaţii, cu obligativitatea reintroducerii

lor după efectuarea acestor lucrări



a. Vămuirea mărfurilor plasate în export, reexport,

precum şi la reintroducerea lor în cazul în care

aceste mărfuri anterior au fost plasate în

regimurile vamale de perfecţi-onare activă,

transformare sub control vamal sau perfecţionare

pasivă

0,15% din suma serviciilor prestate,

dar nu mai mult de 100 euro; în caz

de lipsă a serviciilor – 10 euro

6. Vămuirea mărfurilor plasate în antrepozit vamal,

zonă economică liberă sau supuse distrugerii



32

7. Eliberarea adeverinţei pentru înregistrarea

mijlocului de transport, a caroseriei sau a

motorului, introduse pe teritoriul ţării (chiar şi

provizoriu), pasibile înregistrării în subdiviziunile

structurale subordonate Ministerului Dezvoltării

Informaţionale

7

8. Păstrarea bunurilor în depozitele ce aparţin

organelor vamale, inclusiv primite de ultimele în

gestiune – de fiecare kilogram pentru fiecare zi de

păstrare:

- pentru primele 30 de zile calendaristice 0,01

- pentru următoarele 30 de zile calendaristice 0,02

- pentru următoarele zile calendaristice 0,05

9. Aplicarea sigiliului vamal (inclusiv costul

sigiliului)

4 – de sigiliu vamal

10. Prezentarea, la cerere, a informaţiei statistice

privind comerţul exterior cu mărfuri ale agentului

economic respectiv, pe o perioadă de pînă la un

an, cu excepţia autorităţilor publice

5

11. Prelucrarea informaţională a declaraţiei vamale

primare

4

12. Prelucrarea informaţională a fiecărei declaraţii

vamale complementare

1

13. Eliberarea certificatului de origine a mărfii 6

Exemplu: Agentul economic a importat:

A) suc de portocale în valoare de 235212 lei

B) bere – 500 st.(0,5l/st) la prețul de 15 lei/sticla

C) unt - 1,5 tone la prețul de 60000lei/tonă

Să se determine toate impozitele datorate la trecerea vamei.

Rezolvare:

Pentru suc de portocale:

1) taxa vamală: 235212 x 10 % = 23521,2 lei;

2) taxa pentru efectuarea procedurilor vamale: 235212 x 0,4% = 940,85 lei;

3) TVA = (235212 + 23521,2 + 940,85) x 20% = 51934,81 lei.

Pentru bere:

1. taxa vamală= 500st*0,5l/st.*0,25euro/l*16,2 lei/euro=1012,5 lei

2. TPV= 500 st*15 lei/st. *0,4% = 30 lei

3. TVA = (500 st. * 15 lei/st.+1012,5 + 30) *20% = 1708,5 lei

Pentru unt:

1. taxa vamală = 15%*(1,5 t*60000 lei/t) + 1,5 t*500 euro/tonă*16,2 lei/euro =

13500+12150=25650 lei

2. TPV=1,5 t*60000 lei/t*0,4%=360 lei

3. TVA= (1,5*60000 lei/t +25650+360)*20%=23202 lei

Total taxe vamale = 23521,2+1012,5+25650=

Total TPV = 940,85 + 30,00 + 360 =

Total TVA = 51934,81 + 1708,5 + 23202 =

4. Facilităţi tarifare

Prin facilităţi tarifare se subînţeleg facilităţile acordate de către ţară, în condiţii de reciprocitate sau

unilateral, pentru mărfurile trecute peste frontiera vamală a acestei ţări sub formă de:

33

stabilire a unor cote tarifare pentru importul sau exportul preferenţial de mărfuri;

reducere a taxei vamale;

scutire de taxă;

restituire a taxei plătite anterior.

Conform legislației RM sunt scutite de taxa vamală:

- mijloacele de transport folosite la transporturi internaţionale de pasageri şi de bagaje, de mărfuri, precum şi

obiectele de aprovozionare tehnico-materială, echipamentul, combustibilul, alimentele, necesare pentru

exploatarea acestor mijloace de transport în cursul deplasării sau procurate în străinătate în legătură cu

lichidarea defecţiunilor, în suma stabilită de actele legislative corespunzătoare;

- mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetăţenii străini, în

conformitate cu legislaţia, precum şi cu acordurile internaţionale la care RM este parte;

- valuta naţională, valuta străină, precum şi hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislaţia;

- mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar, destinaţia lor fiind

confirmată de organul abilitat;

- mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu titlu gratuit (donaţii),

destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;

- mărfurile introduse provizoriu pe sau scoase provizoriu de pe teritoiul vamal sub supraveghere vamală în

cadrul regimurilor vamale respective;

- mărfurile destinate terţelor ţări, trecute prin teritoriul vamal sub supraveghere vamală în regim de tranzit;

- mărfurile care se importă provizoriu în zonele liberei iniţiative pentru a fi prelucrate şi ulterior exportate;

- publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, materialele didactice

pentru instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi curative;

- mărfurile importate pentru comercializarea lor în regimul vamal în magazinele duty free;

- mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii

Moldova, din afara teritoriul vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor ZEL, precum şi mărfurile

(serviciile), inclusiv cele originare din ZEL, exportate în afara teritoriului vamal al RM şi în alte ZEL;

- mărfurile importate în RM în contul împrumuturilor şi granturilor, acordate Guvernului sau acordate cu

garanţia statului, din contul împrumuturilor, acordate de organizaţiile financiare internaţionale, destinate

realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget,

conform listei aprobate de Guvern;

- timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;

- mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror valoare sau cantitate nu

depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare.

1. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile şi serviciile importate pe

teritoriul Republicii Moldova din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu

garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din

cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate

instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern.

11. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile şi serviciile

importate pe teritoriul Republicii Moldova destinate proiectelor de asistenţă financiară, oferite

de către Fondul Global pentru Combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei (GFATM) în

baza Acordului de grant nr. MOL-809-G05-T şi Acordului de grant nr. MOL-809-G06-H,

implementate de Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS).

[Pct.11 introdus prin LP112 din 04.06.10, MO110-113/02.07.10 art.337]

12. Taxa vamală şi taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percep pentru 102

troleibuze, 3 spălătorii, 1 linie de testare a troleibuzelor şi utilaj pentru repararea anvelopelor,

importate pe teritoriul Republicii Moldova, destinate proiectului de modernizare a transportului

public din Chişinău, livrate de către OJSC „Belkommunmash” (Republica Belarus) şi S.C.

„Carpat Belaz Service S.R.L.” (România) în baza Contractului de furnizare dintre Î.M. „Regia

34

Transport Electric” şi OJSC „Belkommunmash”, în comun cu S.C. „Carpat Belaz Service

S.R.L.”, semnat la 3 noiembrie 2010, implementat de Î.M. „Regia Transport Electric” şi de

Primăria municipiului Chişinău, finanţat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

şi de Banca Europeană de Investiţii

[Pct.12 introdus prin LP80 din 21.04.11, MO69/23.04.11 art.177]

13. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile şi

serviciile importate pe teritoriul Republicii Moldova, destinate proiectului „Reabilitarea

sistemului de tratare a apelor reziduale din Nisporeni”, oferite de către Agenţia de Dezvoltare

Cehă în baza Memorandumului încheiat între Agenţia de Dezvoltare Cehă şi Primăria oraşului

Nisporeni, semnat la 28 aprilie 2010 la Chişinău, implementat de către Primăria oraşului

Nisporeni şi Asociaţia „Sduzeni Nisporeni”, care este compusă din „Centrum inovaci a rozvoje

o.s. (CIR o.s.)”, „Topol Water s.r.o.” şi „VHS Kubicek s.r.o.”.

[Pct.13 introdus prin LP212 din 27.10.11, MO197-202/18.11.11 art.575]

2. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru utilajul, echipamentul

şi atributele de gratificaţie primite ca donaţii de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile

sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, de la federaţiile sportive

europene şi internaţionale de profil pentru pregătirea sportivilor de performanţă şi promovarea

mişcării olimpice, fără drept de comercializare a acestui utilaj, echipament şi atribute de

gratificaţie.

3. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile importate

de către persoanele fizice pentru uz sau pentru consum personal a căror vînzare şi /sau cantitate

nu depăşesc limitele stabilite de legislaţia în vigoare.

4. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru gazele naturale

importate de către Societatea pe Acţiuni "Moldova-Gaz" şi destinate livrării către Societatea cu

Răspundere Limitată "Tiraspoltransgaz" care nu are relaţii cu sistemul bugetar al Republicii

Moldova.

5. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile introduse

pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar.

6. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru lotul de 72 de

automobile de marca "Moskvici 2141" R5 "Iuri Dolgoruki", importat de Întreprinderea de

Instruire şi Producţie "Lumintehnica" - S.R.L. a Societăţii Orbilor din Moldova.

7. Produsele petroliere şi alte mărfuri ce sînt tranzitate prin Portul Internaţional Liber

"Giurgiuleşti" se scutesc de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la scoaterea acestora de

pe teritoriul Portului Internaţional Liber "Giurgiuleşti" cu condiţia că această taxă a fost achitată

la introducerea lor pe teritoriul menţionat.

[Pct.7 modificat prin LP33 din 06.05.12, MO99-102/25.05.12 art.330]

8. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe la importul şi/sau exportul

monedei naţionale şi valutei străine pe/de pe teritoriul Republicii Moldova, efectuate de către

băncile comerciale şi Banca Naţională a Moldovei.

[Pct.8 modificat prin LP178 din 11.07.12, MO190-192/14.09.12 art.644; în vigoare

14.09.12]

[Pct.8 introdus prin LP267 din 23.12.11, MO13-14/13.01.12 art.32; în vigoare 13.01.12]

9. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe la importul grupurilor

electrogene pentru energia eoliană de la poziţia tarifară ex.8502 31 000 cu capacitatea

generatorului electric mai mare de 1 MW, în perioada de pînă la 31 decembrie 2015.

[Pct.9 introdus prin LP267 din 23.12.11, MO13-14/13.01.12 art.32; în vigoare 13.01.12]

5. Modul de restituire a sumelor taxelor vamale plătite în plus

Sumele taxelor vamale plătite în plus la buget, ca rezultat al comiterii unor erori de calcul,

al efectuării plăţilor anticipate în mărimi ce depăşesc cele necesare sau ca rezultat al anulării

35

plăţilor după modificarea declaraţiei vamale, se restituie la contul plătitorului sau se trec în

contul altor plăţi vamale şi fiscale dacă nu a trecut mai mult de un an de la data supraplăţii.

Pentru a obţine restituirea sumelor specificate mai sus sau trecerea lor în contul altor plăţi,

plătitorul depune o cerere la autoritatea vamală, în care indică supraplata respectivă. La cerere se

anexează certificatul fiscal teritorial, care confirmă restanţele plătitorului sau lipsa acestora faţă

de buget şi fondul social.

Examinînd cererea plătitorului, autoritatea vamală adoptă hotărîrea privind restituirea,

trecerea în contul altor plăţi sau refuzul de restituire a sumei taxelor vamale încasate,

informîndu-l în scris pe plătitor despre hotărîrea adoptată. O copie a hotărîrii în cauză, precum şi

a actului de verificare a stării decontărilor, întocmit la ziua efectuării operaţiunilor bancare, se

anexează la documentele ce confirmă restituirea supraplăţii sau trecerea ei în contul altor plăţi.

Autoritatea vamală examinează cererea în termen de 30 de zile.

Operaţiunile menţionate de restituire sau de trecere în cont a supraplăţilor se efectuează de

către autorităţile vamale, în baza documentelor bancare şi de casă, prin virament respectiv de la

conturile trezoreriale.

În cazul în care plătitorul are restanţe la bugetele de toate nivelurile, supraplata nu i se

restituie, ea fiind folosită la stingerea restanţelor în cauză.

Lista mărfurilor a căror introducere pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice de o

singură dată se efectuează fără achitarea drepturilor de import

Codul Denumirea poziţiei Cantitatea

1 2 3

2203 Bere fabricată din malţ 5 litri

2204-2208

90

Vinuri naturale din struguri, inclusiv vinuri alcoolizate;

must din struguri, altul decît cel de la poziţia 2009;

vermuturi; băuturi alcoolice tari, lichioruri şi alte băuturi

spirtoase

2 litri

2402 Ţigări de foi, trabucuri 50 bucăţi

Ţigări din tutun sau din substituenţi de tutun 200 bucăţi

27 Carburanţi Carburanţi pentru

mijlocul de transport

auto, cu condiţia că

aceştia se află în

rezervoarele mijlocului

de transport cu care

persoana intră pe

teritoriul Republicii

Moldova

42 Obiecte din piele: articole de voiaj, genţi şi alte produse

similare

3 unităţi

43 Blănuri naturale şi articole din blană; blănuri artificiale 1 unitate

61 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate şi

croşetate

3 unităţi

62 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decît cele

tricotate sau croşetate

3 unităţi

36

64 Încălţăminte 2 perechi

8471 Maşini de prelucrare automată a datelor şi părţi ale

acestora

1 unitate

8520 Magnetofoane, radiomagnetofoane, radiomagnetofoane

auto, playere audio

1 unitate

8521 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar

încorporînd un receptor de semnale videofonice

1 unitate

8525 Aparate de luat vederi fixe şi alte camere video 1 unitate

8525 20

910

Aparate de emisie care încorporează un aparat de

recepţie pentru radiofonia celulară (telefon mobil)

2 unităţi

90 Instrumente şi aparate optice, fotografice,

cinematografice

1 unitate din grupă

91 Ceasuri de toate tipurile 3 unităţi

9004 Ochelari (de corecţie, de protecţie sau altele) şi articole

similare

4 unităţi

Tema : Impozitul pe venitul persoanelor fizice.

1. Impozit pe venitul persoanelor fizice –noţiuni generale.

2. Sursele de venit impozabile şi neimpozabile ale persoanelor fizice.

3. Facilităţile acordate de patron.

4. Tipurile de drepturi şi venituri din care nu se calculează contribuţii sociale de stat

obligatorii.

5. Determinarea impozitului pe venitul persoanelor fizice.

1. Impozit pe venitul persoanelor fizice –noţiuni generale.

Conform prevederilor Codului Fiscal Titlul II «Impozitul pe venit» subiecţi ai impunerii

sunt :

a) persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova, cu excepţia societăţilor

specificate la art.5 pct.9), care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi persoanele care

practică activitate profesională, care, pe parcursul perioadei fiscale, obţin venit din orice surse

aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;

b) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de

întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în

Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în

Republica Moldova;

c) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de

întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii

Moldova;

d) persoanele fizice rezidente cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul

Republicii Moldova şi obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse

aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova, cu excepţia

venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;

37

e) persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pe teritoriul

Republicii Moldova şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri conform capitolului 11 din

Codul fiscal Titlu II.

Subiecţii impunerii sînt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele.

Obiect al impunerii este :

a) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara

Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele

juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător,

precum şi de persoanele care practică activitate profesională;

b) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de patron,

precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica

Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice

rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător;

c) venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de

persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de

întreprinzător;

d) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii

Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar

din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni

străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova;

e) venitul obţinut în Republica Moldova de persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară

activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova.

Cotele de impozit pentru anul 2014 sunt următoarele:

a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în mărime de:

- 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 27852 lei (2321 lei/lună);

- 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 278520 lei; (2321 lei/lună)

b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;

c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;

d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 2251

–

în mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în evidenţa

contabilă de agentul economic.

Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de

9516 lei pe an.(793 lei/lună)

Suma scutirii personale va constitui 14148lei pe an (1179 lei/lună) pentru orice persoană care:

a) s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E.

Cernobîl;

38

b) este invalid şi s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E.

Cernobîl;

c) este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă

pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de

luptă din Republica Afghanistan;

d) este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi

a independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;

e) este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II;

f) este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată lmai sus

are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 9516 lei pe an.(793 lei/lună), cu condiţia că soţia

(soţul) nu beneficiază de scutire personală.(se aplică din luna următoare lunii în care au apărut

circumstanţele)

Scutiri pentru persoanele întreţinute. Contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o

scutire în sumă de 2124 lei anual(177 lei/lună) pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia

invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 9516 lei anual (793 lei/lună).

Persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:

a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului

(părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori invalid din copilărie rudă de gradul doi în linie

colaterală;

b) locuieşte împreună cu contribuabilul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia cu

frecvenţă a unei instituţii de învăţămînt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;

c) este întreţinută de contribuabil;

d) are un venit ce nu depăşeşte suma de 9120 lei anual.

3) Tutorele şi curatorul minorilor în vîrstă de la 14 la 18 ani au dreptul la o scutire suplimentară în

mărimea specificată la alin.(1), în funcţie de caz, pentru fiecare persoană aflată sub tutelă şi/sau

curatelă, care întruneşte cerinţele specificate la lit.d).

4) Scutirea pentru persoanele întreţinute se acordă din luna următoare lunii apariţiei acestui drept

în condiţiile respectării cerinţelor de mai sus.

.

2. Sursele de venit impozabile şi neimpozabile ale persoanelor fizice.

Sursele de venit impozabile

În venitul brut se includ:

39

a) venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte

activităţi similare;

b) venitul de la activitatea societăţilor obţinut de către membrii societăţilor şi venitul obţinut de

către acţionarii fondurilor de investiţii, conform prevederilor cap.9;

c) plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de

patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare;

d) venitul din chirie (arendă);

e) creşterea de capital definită la art.37 alin.(7);

f) venitul aferent provizioanelor neutilizate conform art.24 alin.(16), art.31 alin.(6);

f1) suma diminuărilor reducerilor pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale în urma

îmbunătăţirii calităţii acestora pe parcursul anului fiscal;

f2) suma diminuărilor provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de

nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente în urma îmbunătăţirii calităţii şi/sau

rambursării acestora pe parcursul anului fiscal;

g) venitul obţinut sub formă de dobîndă;

h) royalty (redevenţe), cu excepţia celor achitate în folosul persoanelor fizice;

i) anuităţile, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este

parte; sumele şi despăgubirile de asigurare primite în baza contractelor de asigurare şi coasigurare

şi neutilizate conform art.22. Excepţie fac cele prevăzute la art.20 lit.a);

j) venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepţia cazurilor cînd

formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului;

k) dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sînt specificate ca neimpozabile în legile prin care

se stabilesc aceste plăţi;

l) sumele obţinute de pe urma acordului (convenţiei) de neangajare în activitatea de concurenţă;

n) veniturile obţinute, conform legislaţiei, ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de

despăgubire pentru venitul ratat, precum şi ca urmare a reţinerii arvunei sau restituirii arvunei;

o) alte venituri care nu au fost specificate la literele menţionate.

Sursele de venit neimpozabile

În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit:

a) anuităţile sub formă de drepturi de asigurări sociale achitate din bugetul asigurărilor sociale de

stat şi drepturi de asistenţă socială achitate din bugetul de stat, specificate de legislaţia în vigoare,

inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; sumele şi

40

despăgubirile de asigurare, primite în baza contractelor de asigurare şi coasigurare, exclusiv

primite în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii conform art.22;

b) despăgubirile şi indemnizaţiile unice primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de

muncă sau în urma unei boli profesionale, de salariaţi ori de moştenitorii lor legali;

c) plăţile, precum şi alte forme de compensaţii acordate în caz de boală, de traumatisme, sau în

alte cazuri de incapacitate temporară de muncă, conform contractelor de asigurare de sănătate;

d) compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu: pentru

aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, Parlament şi aparatul acestuia, aparatul Guvernului, în

limitele şi în modul stabilite de Preşedintele Republicii Moldova, Parlament şi, respectiv, de

Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaţilor agenţilor economici legate de îndeplinirea

obligaţiilor de serviciu, în limitele stabilite de actele normative şi în modul stabilit de Guvern.

Compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în cazul

depăşirii limitelor de cazare stabilite de Guvern;

d1) restituirea cheltuielilor şi plăţilor compensatorii ce ţin de executarea obligaţiilor de serviciu

ale militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din organele apărării naţionale şi de

ocrotire a normelor de drept, securităţii statului şi ordinii publice din contul bugetului de stat, şi

anume:

- restituirea cheltuielilor la transportul militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din

organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice şi membrilor familiilor lor, al

bunurilor personale ale acestora în legătură cu încadrarea în serviciu, îndeplinirea serviciului şi

trecerea în rezervă (retragerea), inclusiv a cheltuielilor de transport legate de deplasare la

tratament balneosanatorial, locul petrecerii concediului obligatoriu, precum şi a cheltuielilor la

transportul recruţilor şi rezerviştilor chemaţi la concentrare sau mobilizare;

- indemnizaţia de transfer;

- indemnizaţia unică de instalare;

- indemnizaţia unică plătită absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt militar şi instituţiei de

învăţămînt superior cu statut de mare unitate specială;

- compensaţia bănească pentru închirierea spaţiului locativ;

- compensaţia bănească pentru procurarea sau construcţia spaţiului locativ;

– compensaţia bănească, echivalentă normelor de asigurare pentru raţia alimentară şi echipament,

în mărimea stabilită de Guvern;

d2) sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul cauzat

sau/şi venitul ratat ca urmare a efectuării cercetărilor arheologice pe terenurile aflate în

proprietatea sau în posesia acestor persoane;

d3) sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a

fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca urmare a unor calamităţi naturale sau

tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii;

41

d4) sumele primite de proprietari sau deţinători pentru bunurile rechiziţionate în interes public, pe

perioada rechiziţiei, conform legislaţiei;

e) bursele elevilor, studenţilor şi persoanelor aflate la învăţămînt postuniversitar sau la învăţămînt

postuniversitar specializat la instituţiile de învăţămînt de stat şi particulare, în conformitate cu

legislaţia cu privire la învăţămînt, stabilite de aceste instituţii de învăţămînt, precum şi bursele

acordate de către organizaţiile filantropice, cu excepţia retribuţiei pentru activitatea didactică sau

de cercetare, indemnizaţiile unice acordate tinerilor specialişti angajaţi la lucru, conform

repartizării, în localităţile rurale;

f) pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii;

g) indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei;

h) compensaţiile nominative plătite păturilor insuficient asigurate, social vulnerabile ale

populaţiei, precum şi prestaţiile de asigurări sociale, care nu sînt achitate sub formă de anuităţi;

i) patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie

sau de moştenire;

i1) patrimoniul primit de către casele de copii de tip familial cu titlu de donaţie;

j) veniturile de la primirea gratuită a proprietăţii, inclusiv a mijloacelor băneşti, conform deciziei

Guvernului sau a autorităţilor competente ale administraţiei publice locale;

l) ajutoarele primite de la organizaţii filantropice – fundaţii şi asociaţii obşteşti – în conformitate

cu prevederile statutului acestor organizaţii şi ale legislaţiei;

m) contribuţiile la capitalul unui agent economic, prevăzute la art.55;

n) veniturile misiunilor diplomatice şi altor misiuni asimilate lor, organizaţiilor statelor străine,

organizaţiilor internaţionale şi personalului acestora, prevăzute la art.54;

o) sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la instituţiile medicale de stat;

q) mijloacele băneşti plătite, sub formă de ajutor material unic sau de reparare a prejudiciului,

unor categorii de funcţionari publici sau familiilor acestora, în conformitate cu legislaţia;

r) ajutorul material obţinut de persoanele fizice din fondurile de rezervă ale Guvernului, ale

autorităţilor administraţiei publice locale, din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale

de susţinere socială a populaţiei, precum şi din mijloacele sindicatelor, în conformitate cu

regulamentele care prevăd acordarea unui astfel de ajutor;

s) ajutorul financiar obţinut de către sportivi şi antrenori de la Comitetul Internaţional Olimpic,

premiile obţinute de către sportivi, antrenori şi tehnicieni la competiţiile sportive internaţionale,

bursele sportive şi indemnizaţiile acordate loturilor naţionale în vederea pregătirii şi participării la

competiţiile internaţionale oficiale;

42

t) ajutorul financiar obţinut de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale de

profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, federaţiile sportive europene şi internaţionale de

profil şi de la alte organizaţii sportive internaţionale;

u) premiul naţional al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei, arhitecturii, ştiinţei şi

tehnicii, precum şi premiile elevilor şi profesorilor animatori acordate, în mărimi stabilite în

actele normative în vigoare, pentru performanţele obţinute în cadrul olimpiadelor şi concursurilor

raionale, orăşeneşti, municipale, zonale, republicane, regionale şi internaţionale;

w) recompensa acordată membrilor gospodăriilor (familiilor) pentru participarea la sondajele

selective efectuate de organele de statistică;

x) veniturile persoanelor fizice obţinute din activitatea în baza patentei de întreprinzător;

y) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi

gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la predarea materiei prime secundare, inclusiv a deşeurilor

şi a reziduurilor de hîrtie şi de carton, de cauciuc, de plastic şi de sticlă (cioburi de sticlă), de

metale feroase şi neferoase, a reziduurilor industriale care conţin metale sau aliaje ale acestora şi

ambalajului returnabil, precum şi de la livrarea producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă

naturală şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată;

z) veniturile obţinute în urma utilizării facilităţilor fiscale;

z2) mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi utilizate în conformitate cu destinaţia

fondurilor;

z3) compensaţiile pagubelor morale;

z4) venitul obţinut ca urmare a anulării restanţelor la bugetul public naţional;

z5) solda bănească a militarilor în termen, a elevilor şi cursanţilor (studenţilor) instituţiilor de

învăţămînt militar şi ai instituţiei de învăţămînt superior cu statut de mare unitate specială;

z6) veniturile obţinute ca urmare a compensării daunei materiale cauzate, în partea în care

compensaţia acordată nu depăşeşte dauna materială cauzată;

z7) plata depozitelor garantate din Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, conform

Legii nr.575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în

sistemul bancar;

3. Facilităţi acordate de patron

Facilităţile impozabile acordate de patron includ:

a) plăţile acordate salariatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum

şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul

asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat;

b) suma anulată a datoriei salariatului faţă de patron;

43

c) suma plătită suplimentar de patron la orice plată a salariatului pentru locuinţa acordată de către

patron;

d) suma dobînzii, determinată ca rezultat al diferenţei pozitive dintre rata de bază (rotunjită pînă

la următorul procent întreg) stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului

precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la operaţiunile de politică monetară pe

termen scurt – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata dobînzii la

creditele pe termen lung – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata

dobînzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului, în funcţie de

termenul lor de acordare;

e) cheltuielile patronului pentru darea proprietăţii în folosinţă salariatului în scopuri personale:

- în cazul în care bunurile sînt proprietate a patronului, cheltuielile acestuia, determinate în

procente din baza valorică, pentru fiecare bun dat în folosinţă, în funcţie de categoria de

proprietate prevăzută la art.26 alin.(6): I – 0,0082%, II – 0,0137%, III – 0,0274%, IV – 0,0548%

şi V – 0,0822%, pentru fiecare zi de folosinţă;

- în cazul în care bunurile nu sînt proprietate a patronului – cheltuielile acestuia pentru

obţinerea dreptului de folosinţă asupra bunurilor, pentru fiecare zi de folosinţă

4. Determinarea impozitului pe venitul persoanelor fizice

În scopul determinării mărimii şi categoriei scutirii, care urmează a fi acordată lucrătorului,

ultimul nu mai târziu de data, stabilită pentru începerea lucrului în calitate de angajat, trebuie să

prezinte patronului o Cerere privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu,

anexând la ea documentele ce certifică acest drept .

Dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul lucrătorul sau

intervin careva modificări în datele generale privind angajatul (modificarea numelui, codului

fiscal, domiciliului permanent, etc), acesta este obligat să prezinte patronului, în termen de 10 zile

de la data când a avut loc schimbarea, o nouă Cerere. Noua Cerere depusă de lucrător trebuie să

conţină informaţia referitoare numai la scutirile, la care i s-a păstrat dreptul.

Pentru aprecierea sumei scutirii fiecărui lucrător, care a depus cererea privind acordarea

scutirilor, i se atribuie categoria corespunzătoare scutirilor solicitate. În acest scop se utilizează

tabelul de mai jos:

Modul de determinare a categoriei scutirilor acordate (vezi scutirlie pe 2014!!!)

Tipul scutirii Codul

scutirii

Suma scutirii

anuală lunară

Scutirea personală P 9120 760

Scutirea personală majoră M 13560 1130

Scutirea pentru soţ (soţie) S 9120 760

Scutirea pentru persoanele

întreţinute, cu excepţia

N*

N x 2040

N x 170

44

invalizilor din copilărie

Scutirea pentru persoanele

întreţinute invalizi din

copilărie

H** 9120 760

Sursa: Instrucţiunea cu privire la reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată, art 28,

N* - numărul de personae întreţinute, cu excepţia persoanelor întreţinute invalizi din

copilărie;

H** - codul persoanei întreţinute invalid din copilărie.

Categoria scutirii se obţine prin îmbinarea tuturor codurilor scutirilor acordate lucrătorului.

Începând cu 1 ianuarie 2004 în Republica Moldova s-a implementat sistemul asigurării

obligatorii de asistenţă medicală. În conformitate cu Legea cu privire la mărimea, modul şi

termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din

26.12.2002, plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, stabilite în calitate

de contribuţie procentuală la salariu şi la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii sunt:

1. unităţile, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;

2. angajaţii unităţilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de

organizare.

Pentru anul 2013 mărimea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală va constitui

3,5% din fondul de retribuire a muncii şi 3,5% din salariu şi alte forme de retribuire a muncii ale

angajaţilor.

Trebuie de menţionat că primele de asigurare sunt considerate ca deduceri, deci venitul

obţinut de către angajat se micşorează, până la impozitarea la sursa de plată, cu suma primelor

calculate.

Începând cu 1.01.2005 sunt considerate ca deduceri pentru angajat şi contribuţiile

individuale de asigurări sociale de stat obligatorii, care sunt stabilite pentru anul 2012 în mărime

de 6% din salariu şi din alte forme de retribuire a muncii a angajaţilor.

Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat obligatorii nu

poate depăşi plafonul de 3 salarii medii lunare pe economie.

Aprecierea venitului impozabil şi calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la

sursa de plată se efectuează prin metoda calculului cumulativ de la începutul anului fiscal sau în

cazurile când lucrătorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent – de la data angajării.

Aprecierea scutirilor acordate lucrătorului, de asemenea se efectuează prin metoda

calculului cumulativ din luna următoare după luna în care a fost depusă cererea privind acordarea

scutirilor.

Numărul de luni în anul fiscal, pe parcursul cărora lucrătorul se consideră angajat, în

scopul impozitării, se determină:

- în cazurile când lucrătorul este angajat din anul fiscal precedent - începând cu luna

ianuarie;

- în cazurile când lucrătorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal - începând cu luna

următoare după luna în care el s-a angajat.

Luna pe parcursul căreia lucrătorul se eliberează, se ia în considerare la determinarea

numărului de luni în anul fiscal pe parcursul cărora lucrătorul este angajat.

Scutirile la impozitul pe venit, reţinut din salariu (inclusiv prime şi facilităţi), se acordă la

locul de muncă de bază lucrătorilor rezidenţi ai Republicii Moldova.

45

Locul de muncă de bază se consideră întreprinderea (inclusiv întreprinderea individuală şi

gospodăria ţărănească (de fermier)), instituţia, organizaţia la care, conform legislaţiei în vigoare,

se ţine evidenţa carnetului de muncă al lucrătorului.

În scopul determinării venitului impozabil, a sumei scutirilor şi numărului de luni de la

începutul perioadei de când lucrătorul se consideră angajat, precum şi calculării impozitului pe

venit ce urmează a fi reţinut la sursă din plăţile salariale (inclusiv prime, facilităţi etc.) patronul

deschide pentru fiecare lucrător angajat al său Fişa personală de evidenţă a veniturilor sub

formă de salariu şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului pe anul gestionar,

precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi. Fişa personală se completează de către

patron anual de la începutul fiecărui an fiscal sau, în caz dacă lucrătorul s-a angajat la serviciu pe

parcursul anului fiscal, - de la data angajării.

La calcularea impozitului pe venit din plăţile salariale se utilizează metoda de impunere

în cote progresive compuse. În procesul de calcul a impozitului pe venit în Fişa personală se ţine

cont de suma scutirilor şi de numărul de luni, pe parcursul cărora lucrătorul se consideră angajat,

de aceea, în vederea simplificării calculului impozitului pe venit din salariu se utilizează tabelul

următor:

Tabelul 2.1.2

Tabel ajutător pentru calculul impozitului pe venit din salariu

Suma venitului impozabil Impozitul pe venit, calculat din venitul

impozabil

Până la 2321 lei x N*, inclusiv 7% din venitul impozabil

Mai mult de 2321 lei x N 162,47*N + 18% din venitul impozabil

ce depăşeşte (2321 lei x N)

N* - numărul de luni în anul fiscal, pe parcursul cărora lucrătorul se consideră angajat

Exemplu privind calculul şi completarea în fişa personală a impozitului pe venit reţinut la

sursa de plată din plăţile salariale. (pentru 2013)

Domnul A. Bodiu este angajat la Codru SRL din anul precedent. Are dreptul la scutire

personală, şi pentru 2 persoane întreţinute, care în anul 2012 va fi egală cu (9120:12=760,

2040:12=170x2=340) 760+340= 1100 lei lunar.

Data

efectu

ării

plăţii

în

folosu

l

angaja

tului

Suma venitului

îndreptat spre

achitare sau

plăţii efectuate în

folosul

angajatului

Nr.

de

luni

Suma

scutiril

or

Suma

venitului

cumulati

v de la

care se

determin

ă primele

de

asigurare

obligator

ie de

asistenţă

medicală

Primel

e de

asigura

re

obligat

orie de

asisten

ţă

medica

lă,

3.5%

Suma

venitului

cumulativ

de la care

se

determină

contribuţii

le

individual

e de

asigurări

sociale de

stat

Contri

butiile

individ

uale de

asigură

ri

sociale

de stat

obligat

orii,

6%

Venit

ul

impoz

abil

Impozi

tul

calcula

te din

venitul

impoza

bil

Impozit

ul pe

venit

aferent

reţinerii

/

restituiri

i (+/-)

8.1 Curent

8.2

Cumul

8.3

8.4 8.5 8.6 8.7 8.8 8.9 8.10 8.11 8.12

31. 01 3800 3800 1 1040 3800 133 3800 228 2399 200,82 200,82

02.03 4200 8000 3 3120 8000 280 8000 480 4120 288,4 87,58

06.04 2600 10600 4 4160 10600 371 10600 636 5433 380,31 91,91

31.05 7000 17600 5 5200 17600 616 17600 1056 10728 776,04 395,73

Calculați desinestătător impozitele pentru anul 2014!!!!

46

Taxele locale – desinestătător!!!

FiscaliItate

Documents

Transcript of FiscaliItate