Familia Lamiacee

7/18/2019 Familia Lamiacee

http://slidepdf.com/reader/full/familia-lamiacee 1/105

Produse vegetale din familia Lamiaceae

- caractere generale ale familiei -

- tulpină:

- frunze:

- flori: bilabiate grupate:

– în cime bipare sau

– condensate în glomerule la

baza frunzelor.

- fructe:- nucule grupate câte 4într-un caliciu

persistent, tubulos, dinŃ

Produse vegetale dinfamilia Lamiaceae

- caractere generale ale familiei -UUleiulleiul volatilvolatil = localizatlocalizat în

glande "de tip labiate",

formate din 8-12 celulesecretoare acoperite de ocuticulă

ocimen mircen trans-citral cis-citral

citronelal linalool geraniol nerol

Uleiul volatil =Uleiul volatil =

formatformat din MTaciclice,

monociclice(aromate şinearomate) şi biciclice.

carvona pulegona piperitenona piperitonamentona

carvacroltimolcarveolalfa-terpineolmentol

O O O O

Produse vegetale dinfamilia Lamiaceae

- caractere microscopice generale

SecŃiune transversală prin tulpină

Epidermă cu celule sinuoase şistomate diacitice Epidermă cu glande labiate şistomate diacitice

MENTHAE PIPERITAE FOLIUM Mentha Mentha x x piperita piperita L L..

menta bună, izma bună, izma de grădină

• = o plantă de cultură

• = un hibrid rezultat din încrucişarea altor specii de mentă.

Mentha piperita var. citrata Mentha piperita var. piperita

Mentha piperita

Mentha aquatica ( M.viridis) Mentha spicata

Mentha rotundifolia Mentha longifolia

Mentha piperita var. piperita există în 2 forme

– forma rubescens (soiul Mitcham sau Black Mint ) – forma palescens (soiul Pfälzer sau White Mint).

În România: Feldioara (BV) şi la Fundulea (IF) se cultivăforma rubescens: mai rezistentă la boli şi dăunători mai puŃin pretenŃioasă mai productivă, dar dă un ulei de calitate mai slabă.

MENTHAE PIPERITAE FOLIUM

Specie perenă, erectă, 30-100 cm, puternic ramificată de la bază.

Tulpina: tetramuchiată, cu peri scurŃi pemuchii.RamificaŃiile sunt opuse.

•Frunze: opuse, întregi, oval-lanceolate,dinŃate pe margini, ascuŃite la vârf;

•Flori: grupate în cime la subsoarafrunzelor superioare; cimele la rândul lor alcătuiesc o inflorescenŃă spiciformăconică, alungită, lungă de 4-10 cm;

N Nuu suntsunt bilabiate bilabiate;;

• caliciu cilindric cu cinci dinŃi,

• corolă violacee cu 4 lobi.

RecoltareMomentul optim se alege în funcŃie de materia primă ce urmează a fiobŃinută: – frunze în stare proaspătă pentru extragerea uleiului volatil sau, – frunza uscată (Menthae folium) pentru ceaiuri, extracte etc

Uscare• naturală: între orele 10-17 procesul durează 5-6 ore. Apoi se continuă

uscarea în încăperi bine aerisite până a doua zi

• artificială: la max. 35°C.

peŃiol lung de 1 cm şi păros la bază,

limb oblong-lanceolat, acuminat,

L = 3-8 cm, l = de 1,5-3 cm,

margine inegal dinŃată culoare verde cu nuanŃe roşietice.

Peri scurŃi pe ambele feŃe

Miros fin, pătrunzător, specific,

Gust aromatic, puternic, lăsând în gurăsenzaŃia de răcoare plăcută.

SecŃiune transversală:

mezofil heterogen asimetric, fascicol libero-lemnos

bicolateral, peri tectori pluricelulari cu

pereŃi ingroşaŃi, verucoşi, peri glandulari de tip labiate

situaŃi în depresiuni aleepidermei.

Preparat de suprafaŃă:- celule epidermice sinuoase,- stomate diacitice.

Glande tip labiate şi peri tectori verucoşi (x 742)

de pe suprafaŃa caliciului de Mentha x piperita

CompoziŃia chimicăa produsului vegetal

SubstanŃe proteice

Ulei volatilîn produsul uscat: până la 2%în frunzele proaspete: 0,2-0,4%

Polifenoli: - taninuri (6-10%),- flavone,- acizi fenolcarboxilici (ac.clorogenic, cafeic,rosmarinic)

SubstanŃe minerale 8-12% (săruri de Na, K, Mg, Ca,Fe, Mn, Zn, Cu)

• ObŃinere: antrenare cu vapori de apă a frunzelor în stare proaspătă.

• ProprietăŃi: lichid fluid, sau până la miros caracteristic, gust arzător şi răcoritor dar nu amar.

• Principalii compuşi:

MenthaeMenthae aetheroleumaetheroleum

mentol mentona acetat de mentil pulegona piperitona

OH O O OOOC CH3

mentofuran iasmona

FR X: minim 50% alcooli totali exprimaŃi în mentol

4% esteri exprimaŃi în acetat de mentil• Ulei de mentă de calitate superioară:

40-45% mentol, 5-10% esteri de mentil, cel mult 20% mentona,cel mult 5% mentofuran şi cca 0,1% iasmonă

”Ulei de mentă japonez" obŃinut din Mentha arvensis var. piperascens(Japonia, Brazilia): 90% mentol, are gust şi miros neplăcut, dar este omaterie primă valoroasă pentru obŃinerea mentolului pur natural.

PhEur: Menthae arvensis artheroleum partim mentholum depletum

• Mentolul semisintetic din: (-)-piperitonă, (+)-citronelal, felandren sau(+)-3-caren.

MenthaeMenthae aetheroleumaetheroleum

AcŃiune.Utilizări

Mentolum

AcŃiuni: excită terminaŃiile nervoase senzitive termice din piele şi mucoase:

la început senzaŃie de răcoare şi apoi de căldură locală;

este un spasmolitic local (la nivelul cardiei şi esofagului)

stimulează secreŃia biliară

scade secreŃia nazală

are efect anestezic şi analgetic local

Utilizări: extern

- sub formă de soluŃii alcoolice, pudre şi unguente în prurit şi nevralgii- sub formă de inhalaŃii în răceli (INHALANT, MENTORIN)

AcŃiune.Utilizări

Menthae aetheroleum are acŃiuni asemănătoare cu cele ale mentolului.Este preferat pentru administrări interne datorită gustului mai plăcut.

AcŃiuni: Utilizări:

– spasmolitic afecŃiuni hepato-biliare

– coleretic de ex. CARBOCIF şi COLEBIL

– efect slab antiseptic

– deodorant paste de dinŃi, ape de gură – răcoritor

AcŃiuni.Utilizări

Menthae folium → sub formă de infuzieAcŃiuni: – coleretică (acizi fenolcarboxilici) – spasmolitică (flavone)

– stomahică (uleiul volatil, prezent în cantitate relativ mică într-unextract apos, stimulează secreŃiile pe cale reflexă)Utilizări: afecŃiuni biliare,

disfuncŃii digestive (ca şi carminativ),

stări spastice ale stomacului şi piloruluivărsături

Datorită gustului plăcut se bea şi fără nici o indicaŃie ca un ceai aromat.

Într-o serie de ceaiuri medicinale doar cu rol de corector de gust.

AcŃiune.Utilizări

Extractul total de mentă,în combinaŃie cu alte extracte de plante → afecŃiuni hepato-biliare.

ObservaŃie

Sugarilor şi copiilor mici NU li se adm. preparate ce conŃin mentol sauulei de mentă (inhalaŃii, unguente nazale, creioane moi); pot induce pecale reflexă un stop respirator .

MENTHAE CRISPAE FOLIUM Mentha spicata var.crispa

Mentha aquatica var. crispa

menta creaŃă

• frunze adânc dinŃate şi flori roşietice. ConŃin: ulei volatil 1-3% (carvonă, cuminol, etc, puŃin mentol)

(-)-carvona cuminol dihidrocuminol dihidrocarveol

CH2OH CH2OH CH3OHO

AcŃiune/Utilizare

Carminativă→ Herba: colici gastrice şi pentru favorizarea digestiei.

- Uleiul: aromatizarea apelor de gură, a pastelor de dinŃi şi gumei de mestecat.

Mentha spicata var.crispa şi

Mentha aquatica var. crispa

menta creaŃă

MENTHAE PULEGII HERBA

Mentha pulegium L. busuiocul cerbilor

Aetheroleum: – pulegonă cel puŃin 85%, restul: mentona, izopulegona, timol,

carvacrol, α− şi β− pinen, limonen, mentofuran etc.• AcŃiuni: emenagogă şi carminativă

• Utilizări: – Herba: tulburări premenstruale şi dispeptice.

(!! contraindicat în sarcină) – Uleiul: în parfumerie;

– Pulegona: obŃinerea mentonei pe cale semisintetică.

Mentha pulegium L.

busuiocul cerbilor Frunze: mici, ovate, scurt peŃiolate, verde închis.Flori: roşii-violete dispuse în inflorescenŃe verticilate,

globuloase;

Mentha aquatica

Mentha x citrata

Mentha viridis

Mentha longifolia

SALVIAE FOLIUM Salvia officinalis L.

jaleş de grădină

Semiarbust originar din regiuneamediteraneană; ramificat, stufos,cu baza lignificată, 30-80 cm

• Tulpini: des foliate şi acoperite cu peri denşi, alipiŃi.

• Frunze: opuse, alungit ovate pânăla lanceolate,

- nervuri reticulate, proeminente,

- margine fin crenelată.

SALVIAE FOLIUM

Flori:

• grupate în inflorescenŃe spiciformesimple sau ramificate,

• alcătuite din pseudoverticile cu câte 3-10flori aşezate la subsoara ultimelor 5-8 perechi de frunze.

- Caliciu: L = 1 cm, verde-violaceu, formatdin 2 buze

- Corola: L = 2-3 cm, albastră-violetă (rar albă), bilabiată

Fructe: nucule brun-negricioase, ovoide,mici, câte 4 la baza caliciului persistent.

SALVIAE FOLIUM

• Frunze întregi, oblung lanceolate,

• margine fin crenelată• nervuri anastomozate, aspect reticulat.

• Frunzele bătrâne prezintă la bază excrescenŃemici, sunt asimetrice, au culoare cenuşie pe faŃa

inferioară.• Frunzele tinere sunt pubescente şi alb argintii pe

ambele feŃe, lipsite de excrescenŃe.

• Miros puternic aromat şi caracteristic

• Gust amar şi astringent.

SALVIAE FOLIUM

SecŃiune transversală:• contur ondulat

• nervurile = proeminente pe faŃa inferioară.

• Pe ambele epiderme:

– peri tectori pluricelulari, cu ultima celulă alungită în formă de bici – glande de tip labiate

– peri glandulari mono- sau bicelulari.

CompoziŃia chmică

• ulei volatil

• substanŃe amare• tritrpene

• polifenoli

SALVIAE FOLIUM

1 - Salviae aetheroleum (≠FR X, PhEur)

ObŃinere: hidrodistilarea frunzelor 1,5 - 2,5 %

ConŃinutul şi compoziŃia chimică a ul. variază în funcŃie de varietatea speciei.

Specii/varietăŃi: - Salvia officinalis subsp. minor

subsp. major

subsp. lavandulifolia

- Salvia triloba

ProprietăŃi: – ulei galbengalben spre verzuiverzui;; se brunifică în timp

– miros aromat

Salvia officinalis ssp. lavandulifolia

Salvia triloba

1. Salviae aetheroleum

Compuşii importanŃi:

tuiona eucaliptol camfor borneol

• Salvia.off.minor, major 40-50% 14% 8% 5-7%• Salvia.triloba 5% 60-70% 18% 0,35%

• Salvia.off. lavandulif. 0% 30% 30% 8%

SALVIAE FOLIUM

OH CH3

OR CH3

acid carnosinic (R=H)esterul metilic aal acidului carnosinic (R=CH3)

carnosol (R=H)esterul metilic al acidului carnosinic (R=CH3)

OR CH3

autooxidarela aer 7

OR CH3

rosmanolepirosmanol

galdosol

OH HH OH

R 1 R 2

SALVIAE FOLIUM

2. SubstanŃe amare- diterpene triciclice cu structură o-difenolică; lactone diterpenice

SALVIAE FOLIUM

3. Polifenoli• flavone:

- luteolina liberă şi glicozidată

- salvigenina liberă şi metilat

speciei Salvia officinalis

esterul metilic al salvigeninei, caracteristic

Salvia triloba

salvigenina, caracteristicã specieiOH

OCH3 OCH3

• tanante 8-12%• acizi fenolcarboxilici (cafeic, clorogenic, rosmarinic)

SALVIAE FOLIUM

Uleiul volatil: acŃiune antiseptică, fungicidă şi antiinflamatoare.

Preparate: ape de gură, gargare pentru infecŃii ale cavităŃii bucale şifaringiene. NU SE FOLOSEŞTE INTERN (toxicitatea tuionei)

AcŃiune. Utilizări

Salviae folium: → tincturi, extracte şi infuzii cu acŃiune:antiseptică (ulei volatil, tananuri),coleretică, carminativă şi stomahică (s. amare, flavone, polifenoli)scad secreŃiile glandelor salivare şi sudoripare

* Extern: gargare, băi.* Intern: în afecŃiuni gastro-intestinale (dispepsii, balonări,diaree),Produse: CEAI ANTIASTMATIC; CEAI PENTRU GARGARĂ,łIGĂRI ANTIASTMATICE

SALVIAE SCLAREAE HERBA

Salvia sclarea L.şşşşerlai, iarba sfântului Ioan

Răspândire: sporadic în S – ROîn locuri uscate şi pietroase,

Descrierea speciei:

plantă ierboasă, bienală, de 1 m.

• Frunze: oval-cordiforme;- de diferite dimensiuni în funcŃiede nivelul de pe tulpină.

- moi şi lipicioase (peri tectori şiglandulari).

- margine crenelată,- suprafaŃa reticulată.

Salvia sclarea L.frunze, peri glandulari

Salvia sclarea L.

• Flori:

6-10 verticile dispuseîn inflorescenŃe

spiciforme.

- Corola: L=2-2,5 cm= bilabiată şi

bicoloră ( violaceusau roz cu gălbui)

• Fructe: nuculeovoide, brune,lungi de 2-3 mm,câte 4 în caliciul persistent.

Salviae sclareae aetheroleum

• ObŃinere:- Numai din flori sau din toată partea aeriană;

- !!! se supune antrenării cu vapori de apă

în primele 3 ore de la recoltare pentru

a obŃine un ulei de calitate superioară.

• CompoziŃie chimică: linalool, acetat de linalil

(α− şi β− pinen, ocimen, limonen, camfen, salven etc.)

Uleiul de flori: până la 78% acetat de linalil.

Ulei volatil: numai în parfumerie

Flos: conŃin şi sclareolsclareol (un alcoolul diterpenic)

Sclareolul este folosit la semisinteza unor componenŃi preŃioşi pentru parfumurile de tip "ambre gris".

Herba: → extract sau infuzie

- intern ca:

antisudorific,

antispastic

sedativ

- extern se aplică în ulceraŃii şi edeme.

AcŃiune. Utilizări

LAVANDULAE FLOS

1.- Lavandula angustifolia → →→→→→levănŃica franceză

Sin: Lavandula officinalis, Lavandula vera

var: delphinensis (petit lavande)fragrans (lavande moyenne)

2.- Lavandula latifolia →→→→→→→→levănŃica spaniolă

Sin: Lavandula spica

3.- Lavandula hibrida →→→→→→→→levănŃica engleză

(= hibrid din L. angustifolia + L. latifolia)

Deosebiri: lăŃimea frunzelor şi bifurcaŃia tulpinilor.

Lavandula angustifolia

- semiarbust de cultură

- durată lungă de viaŃă (20-30 deani),

- formează tufe aproape globuloase,

30-70 cm.

LAVANDULAE FLOS

Frunze:• liniar-lanceolate• l = cel mult 0,7 cm;• opuse,• sesile,

• verzi cenuşii,• margine răsfrântă• pe faŃa superioară au

aspect de jgheab

LAVANDULAE FLOS

• Flori: albastre, bilabiate,

grupate în 3-7 pseudoverticile.Verticilele formează oinflorescenŃă spiciformă, lungăde 8-12 cm.

• Fructe: nucule ovoide,lucioase, cafeniu-deschis,grupate câte patru în caliciul

violet-cenuşiu.

Lavandula officinalis

ObŃinerea uleiului volatil

ObŃinerea uleiului volatil prin antrenare cu vapori de apă a florilor uscate.

LAVANDULAE FLOS

CM• Corolă bilabiată, pubescentă şi

glanduloasă. – Labiul superior = bilobat,

– Labiul inferior = trilobat – Lobi = obtuzi.

NuanŃa florilor variază de la

albastru-violaceu până la albastru deschis.

• Caliciu cilindric, cu 5 dinŃi mici, păros şi glandulos;

culoare: violet-cenuşie,• Miros plăcut, aromat• Gust uşor amărui.

LAVANDULAE FLOS

Pulberea de Lavandulae flos:

• peri tectori ramificaŃi dihotomic,

• peri tectori cilindrici cu

pretuberanŃe

• fragmente de epidermă cu papileşi glande de tip labiate

• polen relativ mare, rotund, cusuprafaŃa încrustată.

LAVANDULAE FLOS

Lavandulae aetheroleum• ConŃinutul variază în funcŃie de specie/varietate, de starea florilor

– Flori proaspete: cca 0,8% ulei volatil

– Flori uscate: până la 1,5% ulei volatil.

• ProprietăŃi:

– incolor sau slab gălbui, – miros plăcut aromat, gust uşor amar

– solubil în alcool diluat în raport 1:3

– la aer şi lumină se închide la culoare.

LAVANDULAE FLOS

Lavandulae aetheroleumCompoziŃia chimică

• > 100 de compuşi volatili;

• cantitativ domină linalool şi acetat de linalil.• compuşi caracteristici: lavandulol şi acetat de lavandulil.

• FR X: dozarea acetatului de linalil. O anumită cantitate de ulei sesaponifică cu soluŃie alcoolică de KOH. Excesul de KOH se titrează cu

linalool acetat de linalool lavandulol

OH OCOCH3

THYMI HERBA

Thymus vulgaris L.tămâioară, cimbru adevărat, cimbru de cultură

- specie de cultură

- subarbust,

- formă de tufăglobuloasă

10-50 cm,

THYMI HERBA

Tulpini:• tetramuchiate,

• erecte sau ascendente,• cu baza lignificată;• părŃile tinere sunt acoperitecu peri tectori;

THYMI HERBA

Frunze:- opuse, mici,- eliptice,- pe dos scurt păroase,

- cu peŃiol foarte scurt,- margine răsfrântă spre faŃainferioară.

THYMI HERBA

CM: peri glandulari tip labiate; peri tctori geniculaŃi

Peri tectori

Peri glandulari

THYMI HERBA

CompoziŃia chimică

• ulei voaltil 1-2,5%

• polifenoli

– substanŃe tanante, – flavonoide,

– acizi fenolcarboxilici,

• saponine sterolice, etc.

THYMI HERBA

Thymi aetheroleum

ObŃinere: antrenare cu vapori de apă a somităŃilor florale.

– ProprietăŃi: lichid ; în timp • CompoziŃie:

- domină compuşii fenolici timol şi carvacrol.- alŃi compuşi volatili: geraniol, linalool, terpineol, 1,8-cineol etc

!!! Dacă uleiul conŃine o cantitate foarte mare de timol,depune cristale prismatice.

THYMI HERBA

AcŃiune.Utilizări.

Thymi aetheroleum: antiseptică datorită timolului şi carvacrolului (afecŃiuni ale căilor

respiratorii: tuse, tuse convulsivă, bronşită, astm) spasmolitică

expectorantă

carminativă diuretică antihelmintică

• !!! Supradozarea (timol)intoxicaŃii (vomă, gastro-enterite, excitaŃiinervoase urmate de depresii)

Timolul se poate obŃine în stare cristalină fie dintr-un ulei bogat în timol, fie prin dehidratarea piperitonei. Se utilizează în laboratoare la conservarea urinei. În medicina veterinară seutilizează ca antihelmintic. Din timol se poate obŃine prin hidratare un mentol racemic.

THYMI HERBA

Thymi herba:

→infuzii, tincturi şi extracte

- prezintă aceleaşi acŃiuni la care se adaugă efectul spasmolitic alflavonoidelor şi cel expectorant al saponinelor.

S-a constatat că extractul este mult mai eficientdecât timolul sau carvacrolul luate separat.

Produse:

TUSOMAG (conŃine tinctură de cimbru),CEAI CONTRA COLICILOR nr.2,

CEAI PECTORAL,

CARMOL - soluŃie de uz extern.

Serpylli herba

SERPYLLI HERBA

CompoziŃia chimică

• ulei volatil 0,5-1% în drogul uscat• principii amare

• polifenoli – acizi fenolcarboxilici,

– substanŃe tanante,

– flavonoide (luteolina şi apigenina).

SERPYLLI HERBA

Serpylli aetheroleum

ObŃinere: antrenare cu vapori de apă a produsului uscatProprietăŃi: lichid cu timpul

Compuşi chimici:

# carvacrol până la 60%

# timol în % mic

# alŃi compuşi: linalool, terpineol, geraniol, 1,8-cineol, etc.

Serpylli aetheroleum: în aceleaşi afecŃiuni ca şi Thymi artheroleumdar are acŃiune mai slabă.

SERPYLLI HERBA

Serpylli herba → infuzii, tincturi, extracte

Extractele alcoolice: au gust amar-aromat → efect stomahic

Extractul fluid şi uscat: intră într-o serie de preparate antitusive.

Infuziile: acŃiune antiseptică, expectorantă, spasmolitică, coleretică,diuretică şi antidiareică.

Produse:

– CEAI ANTIDIAREIC, – CEAI ANTIASTMATIC, – CEAI PENTRU GARGARĂ – amestecurile de plante pentru băi medicinale.

MELISSAE FOLIUM

Melissa officinalis L.roiniŃă, lămâiŃă, iarba stupilor

Descrierea speciei:

• plantă ierbacee,

• perenă• tufos ramificată

• de 30-80 cm,

MELISSAE FOLIUM

Tulpina:- tetramuchiată,

- glabră spre bază şi

- păroasă în partea superioarăFrunze:

- opuse,- ovale şi uşor triunghiulare,- vârf obtuz,- nervaŃiune penată,- margine serată,

- aspre la pipăit.

MELISSAE FOLIUM

Flori: grupate în verticile la aproape toatenodurile, începând dinspre bază.

Caliciu: bilobat, păros

CorolaCorola: iese puŃin din caliciu;= gălbuie la început,

apoi devine alb-liliachie.

MELISSAE FOLIUM

SecŃiune transversală:

• Fascicol bicolateral,

• peri tectori unicelulari scurŃi în formă de canin, plasaŃi îndeosebi de-alungul nervurilor (dau asprimea frunzelor la pipăit),

• peri tectori pluricelulari• peri glandulari de tip labiate.

MELISSAE FOLIUM

Melissae aetheroleum• ObŃinere: antrenarea cu vapori de apă a frunzelor proaspete

• ProprietăŃi:

– lichid – miros asemănător cu cel de lămâie, plăcut şi răcoritor.

• Compuşi volatili mai importanŃi: cis- şi trans-citral (30%), citronelal(cca 40%, care conferă mirosul caracteristic), citronelol, geraniol,

linalool etc.; cariofilena.

(geranial)(neral)

geraniolcitronelolcitral Bcitral Acitronelal

MELISSAE FOLIUM

ObservaŃŃŃŃii• Posibile confuzii: cătuşnică ( Nepeta catarica ).

Deosebiri:

– frunze triunghiulareş

i adânc cordate la bază. – la pipăit nu sunt aspre – florile sunt albastre-deschis.

• Prin depozitare frunzele de melisă îşi pierd mirosul. Se recomandăutilizarea lor în primele 3-6 luni de la recoltare.

• În timpul distilării, unii compuşi volatili, dar îndeosebi citronelalul, se pot cicliza, formând artefacte, ca de ex. izopulegol.

• Cantitatea de ulei foarte mică.

Dracocephalum moldavicamătăciune, melisa moldovenească

• are mai mult ulei (0,2-0,7%),• compoziŃie asemănătoare:citral 25-50%,geraniol 30%

+ alŃi compuşi.

Dracocephalum moldavica

ORIGANI HERBA

CompoziŃŃŃŃia chimică

– ulei volatil, – polifenoli

• substanŃe tanante,

• derivaŃi ai acidului cafeic,• flavonoide (apigenina, luteolina, kämpferol,

naringenol)

• antocianine (coloraŃie violacee)

ROSMARINI FOLIUM

Flori: albăstruie sau violacee

Flori: albăstruie sau violacee,dispuse în verticile la subsoarafrunzelor din partea super.

aspect de spic.

•Fructe: nucule brune, ovate, lungide 1,5-2,5 mm, late de 1-3 mm,grupate câte 4 în caliciul persistent.

ROSMARINI FOLIUM

CML = 2-3 cm,l = 2-3 mm,= liniare, sesile, aciculare, coriace,margini răsfrânte spre faŃŃŃŃa inferioară

FaŃa superioară verde, glabră şi lucioasăFaŃa inferioară verde-cenuşie (peri

tectori)

Nervura mediană = proeminentă,

Miros caracteristic, (~ camfor)Gust amar-aromat.

ROSMARINI FOLIUM

CompoziŃŃŃŃia chimică

CompoziŃŃŃŃia chimică• ulei volatil, 1-2,5%• substanŃŃŃŃe amare (picrosalvina)

• acizi fenolcarboxilici, în principal acid rosmarinic,o depsidă provenită din esterificarea acidului 3,4-dihidroxi-fenillactic şi acid cafeic.

acid rosmarinic(acid 3,4 -di-OH-fenil-lactic esterificat cu acid cafei

CH2 CH COOH

O C CH CH OH

ROSMARINI FOLIUM

R i i th l

Rosmarini aetheroleumProprietăŃi:

– lichid , cu timpul şi mai vâscos.

– mirosul = camforat, – gustul arzător.

Compuşi volatili:

1,8 cineol 15-30%,

borneol 10-20%,camfor,acetat de bornil,camfen, α− şi β− pinen, etc.

FuncŃie de componenŃii care domină cantitativ se deosebesc uleiuri de tip- eucaliptol/borneol,- eucaliptol/camfor , etc

ROSMARINI FOLIUM

AcŃiune. UtilizăriFrunzele şi uleiul volatil se utilizează

ŃFrunzele şi uleiul volatil se utilizează

• intern pentru acŃiunea

– coleretică / colagogă,

– hipocolesterolemiantă, – carminativă,

– de stimulare a circulaŃiei sanguine cerebrale.

• extern, sub formă de tincturi şi unguente, pentru acŃiunea

– cicatrizantă, epitelizantă şi antiseptică (în afecŃiuni dermice)

– hiperemizantă (în dureri musculare şi de articulaŃii,

în tulburări circulatorii)

• Uleiul parfumerie şi cosmetică (săpunuri, deodorante)

• Frunzele: - condimentarea preparatelor de carne,- conservarea cărnii.

HYSSOPI HERBA Hyssopus officinalis L.

isop, calomfir

Hyssopus officinalis: există în 3 var. şi 3 forme

în funcŃie de culoarea florilor

Alte specii de isop:

» Hyssopus aristatus,

» Hyssopus montanus,

» Hyssopus angustifolium,» etc.

HYSSOPI HERBA

Flori: de culoare

• albastru-închis,

•albastru-deschis,• violaceu sau roz• până la alb

grupate în inflorescenŃespiciforme unilaterale,lungi de cca 20 cm.

HYSSOPI HERBA

CompoziŃŃŃŃie chimicăulei volatil (0 5 1%)

– ulei volatil (0,5-1%)

– flavonoide, – – substansubstanŃŃŃŃŃŃŃŃee tanantetanante,

– substanŃŃŃŃe amare (marubiina)

AcŃŃŃŃiuni.Utilizări

- spasmolitic- expectorant

- antisudorific

Hyssopi herba infuzii 2%intern: în afecŃiuni ale căilor respiratorii (astm, bronşită).

extern: pentru acŃiunea cicatrizantă.

Familia Lamiacee

Documents

Transcript of Familia Lamiacee

familia ortodoxa11_selectii

Familia Paramyxoviridae

Familia Mea

familia ortodoxa5_selectii

Copilul si familia

Familia Crestina

Familia prezentare

Familia Hindusa

Licenta Familia

FAMILIA CREȘTINĂ.docx

familia ortodoxa6_selectii

Familia de'Medici

Familia myrtacea

FAMILIA Streptococcaceae.pdf

familia ortodoxa10_selectii

Familia Picornaviridae

Familia BiBeScu

FAMILIA ENTEROBACTERIACEAE. FAMILIA …microbio.ucoz.com/Prelegeri/Romana/Famila_Enterobacteriaceae.pdf · 21.09.2010 1 familia enterobacteriaceae. microbiologia si diagnosticul de

Familia powerpoint

Familia Functii