DONATELLO

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAŢI

FACULTATEA DE ISTORIE, FILOSOFIE ŞI TEOLOGIE

Întocmit de Liliana Ilie

Anul I, sem. II, Istorie

2010

Cuprins

• Viaţa şi opera.– Lucrările timpurii.– Lucrările mature.– Lucrările târzii.

Viaţa şi opera

Pe numele său real Donato di Niccolò di Betto Bardi (n. cca. 1386, Florenţa - d. 13 decembrie 1466, Florenţa), a fost un sculptor italian de la începutul Renaşterii. Numele său a rămas definitiv în artă prin diminutivul numelui de

botez Donato. Nu se cunosc informaţii asupra copilăriei şi primilor ani ai tinereţii lui Donatello. Numele lui apare pentru prima dată într-un document din Pistoia

din anul 1401, în legătură cu o încăierare la care ar fi participat. Vasari relatează în lucrarea Vieţile celor mai renumiţi arhitecţi, pictori şi sculptori

italieni, de la Cimabue până în timpurile noastre că, împreună cu Brunelleschi, a stat între anii 1402-1404 la Roma, unde a luat contact cu opere ale

antichităţii, care au determinat dezvoltarea propriului său stil artistic şi l-au îndemnat la observarea şi studiul naturii. Călătoria pe care Donatello a făcut-o

la Roma s-a dovedit a fi o adevărată expediţie plină de peripeţii. Populaţia Romei de atunci îi vedea pe cei doi cercetători, care escaladau ruinele şi coborau în puţurile catacombelor, ca doi căutători de comori. Toată ziua

cercetau, alergau, săpau, priveau şi desenau. După ce resursele materiale s-au terminat au fost neviţi său se angajeze la un aurar, dar nu după mult timp

Donatello hotărăşte să se întoarcă la Florenţa.

În drumul spre casă s-a oprit întâi la Orvieto pentru a admira faţada de marmură a catedralei şi apoi la Cortona, unde a văzut o serie de sculpturi

antice. Donatello a fost un om simplu, cu o înţelepciune care l-a ferit de excese, cu un

spirit deschis, inventiv şi curios, căutând mereu ceva nou de care să se folosească în arta lui. Muncitor pasionat şi entuziast, a făcut faţă piedicilor şi

muncii grele de sculptor datorate, printre altele, şi problemelor dificile ale turnatului în bronz, pe care le-a studiat migălos şi le-a rezolvat cu o răbdare

îndârjită. Pasiunea pentru frumos reprezenta la Donatello substanţa propriei lui vieţi. Pentru a se putea apropia cât mai mult în lucrările sale de formele

naturale, a luat chiar şi mulaje după corpurile vii ale modelelor, pe care le-a studiat apoi cu minuţiozitate. Fire cinstită şi deschisă, cu un sarcasm şi un umor caracteristic, avea deseori nevinovăţia unui copil. Cu toate că a fost prieten cu familia de Medici, cei mai puternici bancheri florentini ai vremii, Donatello nu şi-

a depus banii câştigaţi din comenzi la băncile lor, ci îi păstra într-un coşuleţ agăţat de tavanul atelierului său. Modestia de care a dat dovadă reiese şi din

faptul că a returnat hainele scumpe pe care i le dăruise Cosimo de Medici, dar şi casa pe care o primise cadou.

Donatello şi-a început educaţia artistică sub îndrumarea sculptorului, bijutierului şi arhitectului Lorenzo Ghiberti, în atelierul căruia lucrează între anii 1404-1408. În anul 1406 a fost unul dintre sculptorii care au lucrat la decorarea catedralei

din Florenţa. Subiectele sculpturilor au fost luate din Vechiul şi Noul Testament: profeţi şi apostoli. Din anul 1412 a fost înscris în corporaţia artiştilor ca aurar şi

cioplitor în piatră. Începând cu anul 1416, Donatello a avut propriul său atelier şi a primit comenzi din Orvieto, Ancona şi Siena. Începând cu anul 1425 a călătorit din nou la Roma şi Siena pentru a revedea operele de artă ale Antichităţii şi ale epocii sale. Împreună cu sculporul Michelozzo, s-a mutat în anul 1427 la Pisa, unde a dezvoltat tehnica turnării în bronz. La insistenţele protectorului său Cosimo de Medici, Donatello, s-a întors în 1432 la Florenţa, unde a realizat

pentru acesta unele dintre cele mai frumoase lucrări ale sale în bronz. Una dintre acestea este populara statuie a lui David, primul nud

bărbătesc din sculptura Renaşterii şi cea mai veche statuie individuală cunoscută de la mijlocul secolului al XV-lea, care nu este legată de

arhitectură. Donatello a realizat deasemenea arcadele şi medalioanele în stuc din curtea interioară a Palatului Medici. Activitatea artistică a

maestrului s-a concentrat în jurul atelierului, unde şi-a asigurat transmiterea experienţelor şi a învăţămintelor lui elevilor şi ucenicilor săi.

Inscripţiile şi semnăturile de pe operele sale sunt printre cele mai timpurii exemple de redare a tipului de scriere roman clasic. Donatello a avut o cunoaştere mai detaliată şi mai amplă a sculpturii antice decât oricare alt artist din acea perioadă. Artistul a încercat să emancipeze sculptura de arhitectură, dându-i cu timpul, în decursul activităţii lui creatoare, întreaga autonomie şi ca stil şi din punctul de vedere al

mijloacelor de expresie, care devin proprii acestei arte. Donatello este unul dintre deschizătorii noilor drumuri în arta Renaşterii. În jurul anului

1430 a renunţat la sculptura în marmură şi s-a adâncit în studii şi lucrări în lut, pe care le-a turnat apoi în bronz, perioadă care durează până la plecarea lui la Padova. În anul 1444, Donatello a fost invitat la Padova pentru a realiza două lucrări de o deosebită importanţă. Una

este altarul bisericii Sf. Anton, realizat din bronz şi compus dintr-o serie de statui de sfinţi, o statuie a Fecioarei Maria şi din mai multe

basoreliefuri de proporţii deosebite, aşezate de jur împrejurul statuilor, în care sunt redate minunile Sf. Anton. Cea de a doua lucrare este

statuia ecvestră a Condotierului “Gattamelata”. Între 1444-1453 începe şi termină diferite lucrări la Veneţia, Modena, Siena, Montepulciano,

Faenza, Padova.

În 1454 s-a întors la Florenţa. Pentru lucrările cu implicaţii mai mari de arhitectură, Donatello şi-a luat colaborator pentru

executarea monumentelor funerare sau a altor edificii religioase sau civile pe sculptorul şi arhitecul Michelozzo. Artistul a creat primul grup autonom, Iudita şi Holofern, primul nud, David şi

prima statuie ecvestră destinată unei mari pieţe, Gattamelata. El a reintrodus portretul în sculptură, ca bust autonom, după ce mai

bine de o mie de ani sculptura nu l-a mai practicat. Donatello este marele inovator al quattrocento-ului. Se pare că operele sale au

exercitat o mare influenţă asupra sculptorilor şi pictorilor din Italia, în special asupra lui Andrea Mantegna şi Michelangelo.

Opera lui Donatello cuprinde o activitate desfăşurată de-a lungul a cincizeci de ani. Este înmormântat în cripta Bisericii Sf. Laurenţiu.

Lucrările timpurii

Crucifix

1412-1413, lemn, 168 x 173 cm, Biserica Sfânta Cruce, Florenţa

Sculptura face parte din lucrările realizate parţial în stil gotic. Această lucrare nu îi este atribuită lui Donatello de către toţi

istoricii artei. Datarea ei este deasemenea controversată. Unii savanţi

consideră că este una din primele sculpturi ale lui Donatello, în timp ce alţii

cred că a fost realizată în jurul anului 1425. Studiile iconografice sugerează

anii 1412-1413.

Marzocco

Cca. 1419, piatră, înălţime 135,5 cm, Muzeul Naţional Bargello, Florenţa.

Marzocco este simbolul Florenţei. A fost comandat pentru apartamentul Papei Martin al V –lea din Biserica Sf. Maria cea Nouă din Florenţa.

Leul se sprijină pe stema Florenţei, simbolizată printr-un crin. Sculptura originală se află din 1855 în Muzeul Naţional Bargello, în Piaţa Stăpânirii

fiind amplasată o copie.

Mormântul Cardinalului Rainaldo Brancacci

Cca. 1427, marmură, înălţime: 165 cm (fiecare cariatidă), Sant’Angelo a Nilo, Napoli.

Adormirea Maicii Domnului

Detaliu de pe monumentul funerar al Cardinalului Rainaldo Brancacci

53,5 x 78 cm

Sf. Rossore

1425-1427, bronz aurit, Muzeul Naţional Sf. Matei, Pisa

Fecioara Maria cu Pruncul

1430, gresie, Biserica Sfânta Cruce, Florenţa

Ospăţul lui Irod

Cca. 1439, marmură, 43,5 x 65 cm, Muzeul de Arte Plastice, Lille

Pazzi Madonna

1420-1430, marmură, 74,5 x 69,5 cm, Muzeul de Stat, Berlin

Monumentul funerar al Papei Ioan al XXIII-lea

Cca. 1435, gresie simplă şi aurită, înălţime 419 cm, Baptistry, Florenţa

Mormântul Cardinalului Baldassarre Cossa.

Statuile lui David

David

1409, marmură, înălţime: 191 cm, Muzeul Naţional Bargello, Florenţa

Statuia a fost amplasată iniţial pe friza inferioară al unuia dintre

contraforturile Tribunei Catedralei Sf. Maria a Florilor din Florenţa. Dovedindu-se prea mică pentru

locul ales a fost mutată, în 1416, în Sala Grangurului din Palatul Vechi, fosta reşedinţă a familiei de Medici.

A fost mutată în Muzeul Naţional Bargello în secolul al XX-lea.

David

Cca 1430, bronz, înălţime: 158 cm, Muzeul Naţional Bargello, Florenţa

Statuia a fost realizată la cererea lui Cosimo de Medici pentru Palatul Medici. Tânărul

David poartă doar o pălărie încununată cu frunze de laur.

David al Casei Martelli

1432-1434, marmură, înălţime: 162 cm, Galeria Naţională de Artă, Washington

Statuile realizate pentru Catedrala din Florenţa

Profet (în partea stângă a Porta della Mandorla), Profet (în partea dreaptă a Porta della Mandorla),

1406-1408, marmură, înălţime: 128 cm, Domul 1406-1408, marmură, înălţime:131cm, Domul din

din Florenţa. Florenţa.

Sf. Ioan Evanghelistul

1410-1411, marmură, înălţime: 210 cm, Museo dell’Opera del Duomo, Florenţa.

Statuia a fost destinată Catedralei Santa Maria del Fiore (Biserica Sf. Maria a Florilor) din Florenţa, într-un tabernacol dintr-o parte a uşii principale. În 1587 a fost mutată, împreună cu ceilalţi Evanghelişti, în

interiorul catedralei, iar din anul 1936 se află în Museo dell’Opera del Duomo. Se pare că această

statuie a servit ca model pentru Moise al lui Michelangelo. Sculptura face parte din lucrările

realizate parţial în stil gotic.

Profetul cu barbă

Cca. 1418, marmură, înălţime: 194 cm, Museo dell’Opera del Duomo, Florenţa.

Profetul cu sul

Cca. 1418, marmură, înălţime: 195 cm, Museo dell’Opera del Duomo, Florenţa.

Sacrificarea lui Isaac

cca. 1418, marmură,

înălţime: 191 cm,

Museo dell’Opera del Duomo,

Florenţa.

Profetul Ieremia

1423-1426, marmură, înălţime: 191 cm, Museo dell’Opera del Duomo, Florenţa.

Profetul Habacuc

1427-1436, marmură, înălţime: 196 cm, Museo dell’Opera del Duomo, Florenţa.

Mai este denumit şi Zuccone (capul dovleac), dar este mult mai cunoscut sub numele de Toma necredinciosul.

Statuile pentru Biserica Or San Michele din Florenţa

Donatello a lucrat şi în colaborare cu breslele din Florenţa, care comandau la diferiţi sculptori statuile patronilor lor pentru Biserica Or San Michele. Donatello

a dobândit un mare prestigiu prin realizarea statuilor în marmură ale Sfinţilor Petru, Marcu şi Gheorghe. Fidelitatea faţă de realitate şi naturaleţea figurilor,

armonia proporţiilor şi raportarea fragmentelor la întreg dau impresia că sculptorul şi-ar fi realizat operele după modele.

Sf. Gheorghe

Cca. 1416, marmură, înălţime: 214 cm, Muzeul Naţional Bargello, Florenţa.

Sf. Gheorghe şi dragonul

39 x 120 cm

Statuia a fost realizată pentru una din nişele exterioare din partea de nord a Bisericii Or San Michele. A fost transferată, după 1677, într-un

tabernacol destinat Artei Medicilor şi Apotecarilor. Relieful de pe piedestalul statuii, care înfăţişează

lupta sfântului cu balaurul pentru eliberarea Prinţesei din Capadocia, este considerată cea mai

mare inovaţie a statuii. Pentru realizarea lui Donatello a folosit tehnica reliefului aplatizat. Este

primul exemplu dintr-o serie lungă de scene în care artistul a aplicat tehnica specifică medaliilor,

picturilor şi desenelor, reliefului în marmură.

Sf. Luca

Cca. 1413, bronz aurit, înălţime: 266 cm, Museo dell’Opera di Santa Croce, Florenţa

Sf. Marcu

1411, marmură, înălţime: 236 cm, Biserica Or San Michele, Florenţa

Statuia a fost comandată de breasla comercianţilor de pânză din in (Arte del

Linaioli) pentru una din nişele exterioare ale Bisericii Or San Michele, fiind fixată

într-un tabernacol. Ulterior a fost luată de acolo pentru restaurare şi dusă într-un

muzeu.

Lucrări în SienaÎn timpul parteneriatului său cu Michelozzo, Donatello a efectuat mai

multe lucrări din bronz pentru Baptisteriul Sf. Giovanni din Siena. Cea mai veche şi mai importantă dintre acestea este “Ospăţul lui Irod”.

Ospăţul lui Irod

1427, bronz, 60 x 60 cm, Baptistry, Siena

Credinţa

1427-1429, bronz, înălţime: 52 cm, Baptisteriu, Siena

Speranţa

1427-1429, bronz, înălţime: 52 cm, Baptisteriu, Siena

Piatra de mormânt a Episcopului Giovanni Pecci

1426, marmură, 247 x 88 cm, Catedrala din Siena

Lucrările mature

Bustul lui Niccolo da Uzzano

1430, teracotă policromă, înălţime: 46 cm, Muzeul Naţional Bargello, Florenţa

Bunavestire

Cca. 1435, gresie aurită, 218 x 168 cm, Sfânta Cruce, Florenţa

Figura alegorică a unui băiat

1430, bronz, înălţime: 104 cm, Muzeul Naţional Bargello, Florenţa

Îngerii candelabru

1430, bronz, Muzeul Jacquemart-André, Paris

Ciborium

1432-1433, marmură, Basilica Sf. Petru, Roma

Piatra de mormânt a lui Giovanni Crivelli

1432-1433, marmură, Basilica Sf. Maria în Altarul Raiului, Roma

Este posibil ca lucrarea să fi fost comandată şi executată înainte de

moartea lui Crivelli.

Cantoria (galeria cântăreţilor)

Balcon comandat pentru partea sudică a Sacristiei Catedralei din Florenţa, cel din partea dreaptă a fost sculptat de Luca della Robbia. Cu ocazia nunţii lui Ferdinando de Medici, în 1688, cele două structuri s-au

dovedit neâncăpătoare pentru soliştii aduşi şi au fost înlocuite cu balcoane din lemn. Sculpturile au fost ţinute în Muzeul Naţional Bargello

până în 1891, când au fost reasamblate şi montate în locul iniţial. Balconul este ilustrat cu un şir de amoraşi dansând, care au devenit

ulterior foarte populari în arta Renaşterii. Scenele în relief sunt încadrate de decoraţii bogate, care ocupă fiecare centimetru al balconului de piatră.

Cantoria

1439, marmură, 348 x 570 cm, Museo dell’Opera del Duomo, Florenţa

Lucrări pentru Biserica Sf. Anton din Padova

Crucifix

1449, bronz, 180 x 166 cm, Biserica Sf. Anton,

Padova

Marele altar al Sf. Anton

1447-1450, bronz, Biserica Sf. Anton, Padova

Conţine 21 de reliefuri în bronz.

Fecioara cu pruncul între Sf. Francisc şi Sf. Anton

1448, bronz, înălţime: 147 cm, 160 cm şi 145 cm, Biserica Sf. Anton, Padova

Miracolul Pruncului Nou născut

1447-1450, bronz, 57 x 123 cm, Biserica Sf. Anton, Padova

Miracolul fiului căit

1447-1450, bronz, 57 x 123 cm, Biserica Sf. Anton, Padova

Miracolul măgarului

1447-1450, bronz, 57 x 123 cm, Biserica Sf. Anton, Padova

Miracolul inimii omului lacom

1447-1450, bronz, 57 x 123 cm, Biserica Sf. Anton, Padova

Înmormântarea

1447-1450, calcar moale, 139 x 188 cm, Biserica Sf. Anton, Padova

Îngeri muzicieni

1447-1450, bronz, 58 x 21 cm, Biserica Sf. Anton, Padova

Îngeri muzicieni

1447-1450, bronz, 58 x 21 cm (fiecare), Biserica Sf. Anton, Padova

Statuia ecvestră a Gattamelata (pisica tărcată)

1447-1450, bronz, 340 x 390 cm, Piaţa Sf. Anton, Padova

Statuia îl înfăţişează pe Erasmo da Nori, conducătorul mercenarilor din

Veneţia.

Amvonul pentru Catedrala din Prato

Amvon

1438, marmură, 73,5 x 79 cm (fiecare relief), Catedrală, Prato

Sculpturile pentru Vechia Sacristie a Sf. Laurenţiu în

Florenţa

Vechia Sacristie

1428-1443, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Uşa cu reprezentările Martirilor

1440-1443, bronz, Vechia Sacristie, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Se află în partea stângă a altarului.

Uşa cu reprezentările Apostolilor

1440-1443, bronz, Vechia Sacristie, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Se află în partea dreaptă a altarului.

Panou al uşii cu Martiri

31 x 29 cm

Panou al uşii cu Apostoli

30 x 29 cm

Panou al uşii cu Apostoli

36 x 34 cm

Sf. Ştefan şi Sf. Laurenţiu

1428-1435, teracotă policromă, 215 x 180 cm, Vechia Sacristie, Biserica Sf.

Laurenţiu, Florenţa

Sf. Cosmas şi Sf. Damian

1428-1435, teracotă policromă, 215 x 180 cm, Vechia Sacristie, Biserica Sf.

Laurenţiu, Florenţa

Evanghelistul Matei

1428-1443, stuc policrom, diametru: 215 cm, Vechia

Sacristie, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Evanghelistul Marcu

1428-1443, stuc policrom, diametru: 215 cm, Vechia

Sacristie, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Evanghelistul Luca

1428-1443, stuc policrom, diametru: 215 cm, Vechia

Sacristie, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Evanghelistul Ioan

1428-1443, stuc policrom, diametru: 215 cm, Vechia

Sacristie, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Sf. Ioan în Patmos

1428-1443, stuc policrom, diametru: 215 cm, Vechia

Sacristie, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Martiriul Sf. Ioan

1428-1443, stuc policrom, diametru: 215 cm, Vechia

Sacristie, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Ascensiunea Sf. Ioan

1428-1443, stuc policrom, diametru: 215 cm, Vechia

Sacristie, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Învierea Druisanei

1428-1443, stuc policrom, diametru: 215 cm, Vechia

Sacristie, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Copiii de pe cornişă

1428-1443, stuc policrom, Vechia Sacristie, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Lucrările târzii

Iudita şi Holofern

1455-1460, bronz, înălţime: 236 cm, Palatul Vechi, Florenţa

Realizat probabil din însărcinarea lui Cosimo de Medici pentru grădina Palatului Medici. În 1494, grupul statuar a fost mutat în ansamblul din Piaţa Stăpânirii iar ulterior în

Palatul Vechi, în Piaţa Stăpânirii păstrându-se doar o copie.

Sf. Ioan Botezătorul

1438, lemn pictat, înălţime: 141 cm, Santa Maria Gloriosa dei Frari, Veneţia

Sf. Ioan Botezătorul

1457, bronz, înălţime: 185 cm, Catedrală, Siena

Sf. Maria Magdalena

Cca. 1457, lemn, înălţime: 188 cm, Museo dell’Opera del Duomo, Florenţa

Fecioara cu Pruncul şi cu

îngerii

Faţă

Înainte de 1456, bronz, diametru:28,5 cm, Muzeul Victoria şi Albert, Londra

Fecioara cu Pruncul şi cu

îngerii

Verso

Plângerea morţii lui Hristos

Înainte de 1456, bronz, 33,5 x 41,5 cm, Muzeul Albert şi Victoria, Londra

Răstignirea

Cca. 1465, bronz, 93 x 70 cm, Muzeul Naţional Bargello, Florenţa

Amvoanele Sf. Laurenţiu în Florenţa

Reliefurile în bronz pentru această biserică au rămas neterminate.

Amvon, partea dreaptă

1465, marmură şi bronz, 123 x 292 cm, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Torturarea Sf. Laurenţiu

1465, bronz, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Hristos în faţa lui Pilat şi Caiafa

anii 1460, bronz, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Amvonul nordic

1460-1465, bronz, 137 x 280 cm, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Amvon, partea stângă

1465, marmură şi bronz, 137 x 280 cm, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Amvonul sudic

1460-1465, bronz, 123 x 292 cm, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Îngroparea

1465, bronz, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Agonia din Grădină

1465, bronz, Biserica Sf. Laurenţiu, Florenţa

Depunerea

1465, bronz, înălţime: cca 100 cm, Biserica Sf. Laurenţiu,

Florenţa

BibliografieV. Beneş, Donatello, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti,

1957.www.creştinortodox.ro

www.wikipedia.orgwww.wga.hu

www.oldandsold.comwww.funtur.ro

www.vam.ac.uk