diferite pentru diferite grupuri. Pentru muli educatori, gndirea critic nseamn gndire de nivel superior - superior" referindu-se, de obicei, la poziia superioar ocupat n taxonomia abilitilor cognitive a lui Bloom. Pentru membrii catedrelor de filo-sofe din universiti, gndirea critic semnific de obicei deprinderile de gndire logic i de argumentare care i fac pe studeni s citeasc cu atenie, s analizeze i s scrie cu claritate.Pentru teoreticienii literaturii i colegii lor, critica" este un fel de abreviere pentru o abordare care demonteaz textul n prile sale constitutive, adesea cu o oarecare suspiciune la adresa felului cum textele ajung s aib un anumit efect asupra cititorilor i la adresa motivelor care i-au mnat pe cei care le-au scris. Pentru urmaii lui Paolo Freire, critica" n educaie se refer la imperativul trezirii contiinei, creterii sentimentului de participare a celui care nva la construirea propriului su destin.S-ar putea s nu ne foloseasc de fapt la nimic s ncercm s caracterizm, dincolo de cele spuse, gndirea critic. Filosoful Matthew Lipman a ncercat de curnd s catalogheze procesele care ar putea fi etichetate ca gndire critic, dar a fost obligat s recunoasc faptul c ...lista este nesfrit, pentru c ea nu face dect s ncerce s cuprind inventarul abilitilor intelectuale ale omenirii."Abordarea noastr, din cadrul proiectului Lectura i scrierea pentru dezvoltarea gndirii critice deriv, n msur mai mare sau mai mic, din toate aceste tradiii menionate mai sus, cu urmtoarea observaie: noi credem c procesele mintale cele mai potrivite cu scopul proiectului nostru sunt cele care servesc cel mai bine scopul de a forma ceteni responsabili pentru o societate deschis, i anume: formularea unor preri originale; alegerea raional a unei opiuni dintre mai multe posibile; rezolvarea de probleme; dezbaterea responsabil a ideilor.La acestea se adaug dimensiunea social: valoarea muncii n colaborare cu alii pentru a construi sensul, aprecierea diferitelor puncte de vedere, recunoaterea felului n care experiena trecut a oamenilor le poate influena atitudinile i percepiile.Urmeaz apoi factorul pragmatic: cele mai bune abordri sunt cele care l implic pe elev fr ntrziere n gndirea critic, n loc s studieze procesele abstracte i s amne la nesfrit ocazia pe care elevii o ateapt, i anume de a se gndi la ceva important. Mai mult, gndirea critic se dezvolt cel mai bine cnd izvorte