Post on 04-Jul-2015
CULTURA NAŢIONALĂ
- 2010 -
Fiecare ţară sau regiune a unei ţări are un sistem de valori commune experienţe
asemănătoare sau percepţii comune despre lume pe care l acceptă Aceste puncte comunee
formează cultura unei regiuni ţări sau societăţi Astfel s-ar putea afirma că există o cultură
regională dar şi o cultură naţională
Icircn literatura de specialitate există diferite puncte de vedere referitoare la conceptul de
bdquocultură naţionalărdquo
Geert Hofstede profesor la Universitatea din Limburg şi directorul Institutului de
Cercetare a Cooperării Interculturale IRIC a formulat una dintre cele mai recunoscute definiţii
ale culturii Astfel cultura este bdquoprogramarea colectivă a gacircndirii care distinge un membru al
unui grup de altulrdquo Această exprimare metaforică ne obligă să descoperim sensul mai larg pe
care autorul ei l-a formulat asupra culturii Icircn lucrarea Managementul structurilor multiculturale
icircn care Geert Hofstede a explicat conceptul de cultură se menţionează faptul că un individ are o
abilitate nativă de bdquoa deviardquo de la programele lui mentale şi de a reacţiona icircn moduri diferite care
sunt noi creative distructive sau neaşteptate Programele mentale individuale provin din mediile
sociale icircn care cineva a crescut şi a dobacircndit experienţa de viaţă respectiv din familie mediu şi
din educaţie
1 Caracteristici ale culturii naţionale
Pe măsură ce o persoană evoluează ea trebuie să renunţe la unele deprinderi de gacircndire
simţire sau manifestări icircntipărite icircn mintea sa pentru a adopta noi atitudini şi a se adapta la noul
mediu Această acomodare se realizează mai uşor dacă se iau icircn considerare caracteristicile de
bază ale culturii care icircn accepţiunea lui Mary Ellen Guffey sunt
1 Cultura se icircnvaţă Regulile valorile şi atitudinile nu sunt intrinseci Ele se icircnvaţă şi
sunt transmise de la generaţie la generaţie Regulile sociale de comportament se icircnvaţă de la
familie şi societate şi sunt condiţionate din cea mai timpurie fază a copilăriei
2 Cultura are o logică intrinsecă Regulile fiecărei culturi au avut ca punct de plecare
accentuarea valorilor şi credinţelor fiecărei culturi Drept urmare ele acţionează ca forţă
normativă Icircn Japonia de exemplu păpuşa Barbie nu s-a bucurat de success datorită zacircmbetului
ei larg Cultura japoneză dezavuează expunerea dinţilor gest considerat ca fiind agresiv afirma
Andrew Pollacj icircn lucrarea bdquoBarbiersquos Journey in Japanrdquo Recunoaşterea logicii intrinseci a unei
culturi este extreme de importantă cacircnd este necesar a se icircnvăţa acceptarea unor comportamente
culturale diferite
3 Cultura reprezintă baza identităţii şi apartenenţei la o comunitate Cultura reprezintă
baza pornind de la care fiecare individ poate exprima cine este şi care-i sunt credinţele Oamenii
icircşi construiesc identităţile prin suprapunerea diferitelor straturi culturale peste cultura lor
primară Fiecare individ ia decizii icircn ceea ce priveşte educaţia cariera locul de muncă
partenerul de viaţă icircnsă fiecare dintre aceste decizii este icircnsoţită de un set de reguli metode
ceremonii credinţe limbă şi valori Acestea se adaugă la profilul general al culturii fiecărui
individ şi reprezintă expresia identităţii personale
4 Cultura combină vizibilul cu invizibilul Pentru cei din exterior modul de
comportament al unui individ reprezintă părţile vizibile ale culturii respectivului Aceste practici
sunt simboluri vizibile ale unor valori profunde invizibile care determină modul de gacircndire şi
comportament al indivizilor
2 Dimensiunile culturii
Cu cacirct se cunosc mai multe aspecte despre cultură icircn general şi despre propria cultură icircn
particular cu atacirct mai facil este procesul de adaptare la o perspectivă multiculturală Icircntrucacirct
problematica referitoare la cultură este un subiect foarte amplu icircn continuare sunt schiţate
dimensiunile cheie ale culturii analizate din diferite perspective
Totuşi icircn literatura de specialitate se disting cacircteva abordări atacirct prin dimensiunile
cercetărilor cacirct şi prin originalitatea rezultatelor
21 Abordarea lui Kluckhohn şi Strodbeck
Icircn a doua jumătate a secolului trecut mai exact icircn 1961 Kluckhohn1 şi Strodbeck au
icircntreprins o serie de cercetări asupra a cinci mici comunităţi care trăiau la mică distanţă una de
cealaltă icircn sud-vestul SUA Este vorba despre o comunitate spaniolă una mormonă una texană
una de indieni zuni şi icircn fine una de indieni navajo Determinarea dimensiunilor culturale s-a
făcut pornind de la trei premise
1048766 Existenţa unui număr limitat de probleme umane comune la care toţi oamenii din toate
timpurile trebuie să găsească soluţii
1048766 Existenţa unei variaţii de soluţii găsite care nu este nici limitată nici aleatoare ci se
icircnscrie icircntr-un număr limitat de soluţii posibile
1048766 Prezenţa tuturor soluţiilor icircn toate societăţile dar cu intensităţi diferite
Problemele găsite de cei doi cercetători ca fiind comune tuturor societăţilor icircn toate
timpurile sunt legate de
bull caracterul naturii umane ndash orientarea asupra naturii umane
bull relaţia omului cu natura
bull orientarea temporală a vieţii
bull modul de activitate umană
bull tipul de relaţie icircntre oameni
Natura umană
La prima icircntrebare există trei răspunsuri posibile omul este la bază bun bun şi rău icircn
acelaşi timp sau rău Şi totuşi fiecare dintre cele trei categorii poate fi la racircndul său divizată icircn
ceea ce priveşte extremele omul poate fi bunrău şi totodată capabil să icircşi schimbe condiţia sau
aflat icircn imposibilitatea de a-şi schimba natura iniţială Cacirct despre categoria de mijloc există o
diferenţă icircntre culturile care consideră omul pur şi simplu neutru şi cele care icircl consideră un mix
de icircnsuşiri pozitive şi negative
Cele şase categorii sunt toate posibile deşi nu este obligatoriu ca toate să existe Dacă ne
putem gacircndi la o cultură care consideră oamenii răi dar perfectibili sau un complex de icircnsuşiri
bune şi rele este greu de găsit un exemplu de cultură icircn care oamenii se cred buni şi icircn
imposibilitatea de a-şi pierde această icircnsuşire
Atitudinea faţă de natură
Cele trei variante posibile aici sunt supunerea omului de către natură armonie cu natura
şi stăpacircnirea naturii
Prima atitudine una fatalistă este icircntacirclnită la americanii de origine spaniolă din
comunitatea cercetată bdquoDacă voinţa Domnului este să mor voi murirdquo spun aceştia refuzacircnd icircn
unele cazuri chiar asistenţa medicală Icircn cazul armoniei cu natura există o separare clară a
omului a naturii şi a supranaturalului Cele trei elemente apar unul icircn continuarea altuia Este
tipul de atitudine pe care indienii navajo o au faţă de natură Poziţia de dominare a naturii este
cea obişnuită icircn societăţile vestice Forţele naturii trebuie stăpacircnite şi chiar folosite spre binele
omului Este de datoria omului să treacă peste obstacole iar tehnica este creată şi se dezvoltă
tocmai icircn acest scop
Orientarea faţă de timp
Posibilităţile şi icircn acest caz sunt tot icircn număr de trei accentul este pus pe trecut prezent
sau viitor Societatea icircn China antică punea de exemplu accentul pe trecut respect faţă de
strămoşi faţă de tradiţii etc La fel aristocraţia este o dovadă a orientării către trecut drepturile
fiind transmise prin descendenţă
Americanii dimpotrivă privesc spre viitor care bdquoe mai mare şi mai bunrdquo pentru că bdquoaşa
trebuie să fierdquo Există şi societăţi care trăiesc icircn prezent pentru care trecutul este neimportant iar
viitorul vag şi de neprevăzut iar comunitatea citată mai sus cea spaniolă formată icircn principal
din păstori este dată drept exemplu de cei doi cercetători
Modul de activitate umană
Este vorba despre a fi a fi şi a deveni sau a face A fi icircnseamnă a da curs dorinţelor
prezente şi excluzacircnd devenirea a acţiona după impuls icircn timp ce a deveni este echivalent cu
stăpacircnirea acestor dorinţe dar prin meditaţie şi detaşare Icircn fine ultima componentă intitulată a
face este percepută ca fiind tipul de activitate orientată către atingerea unui scop ldquoletrsquos get
things donerdquo e o frază americană tipică
Tipul de relaţii umane
Icircn timp ce icircn literatura recentă identificăm la această dimensiune doar două tipuri
posibile tipul individualist şi cel colectivist Klickhohn şi Strodbeck consideră iarăşi trei tipuri
posibile individualist colateral şi lineal Tipul colateral poate fi asimilat cu cel colectivist iar
cel lineal pune accentul pe relaţiile icircntre generaţii diferite icircn timp ce scopurile grupului primează
şi aici cea mai importantă caracteristică a unui astfel de grup este continuitatea icircn timp
Abordarea de mai sus prezintă o importanţă deosebită din cel puţin două puncte de
vedere Mai icircntacirci pentru că este prima cercetare practică finalizată după a doua jumătate a
secolului trecut care a reuşit să demonstreze puternica determinare culturală de care este
dominată o societate Icircn al doilea racircnd deoarece reuneşte icircn forme identice sau uşor diferite ideile
pe care cercetătorii le-au dezvoltat icircn special icircn ultimele decenii ale secolului trecut
22 Abordarea lui Fons Trompenaars
Trompenaars cercetător icircn cadrul Centrului pentru Studiul Afacerilor Internaţionale a
derulat timp de cincisprezece ani un studiu prin care a reuşit să identifice cacircteva aspecte practice
ale afacerilor internaţionale pe care le interpretează prin prisma a şapte dimensiuni prezentate
succint icircn continuare
Studiul necesită mai multă atenţie din partea noastră deoarece Trompenaars a integrat icircn
grupul ţărilor investigate şi cultura naţională din Romacircnia şi a icircncadrat ţara noastră după cacircteva
din cele şapte dimensiuni formulate de el
A Universalism versus particularism
Atitudinea universalistă este una tranşantă bdquoce e bine şi ce e rău poate fi clar definit şi se
aplică icircntotdeaunardquo Regulile de genul bdquonu minţi nu fura nu face altora ce nu-ţi place ţierdquo sunt
considerate ca fiind cele care ţin la un loc societatea Cine icircncearcă să traverseze strada pe roşu
icircn Germania sau Elveţia va fi amendat chiar dacă nu există trafic Tendinţa este de a nu permite
excepţii pentru că o dată ce acestea apar sistemul nu va funcţiona
Particulariştii opun oamenii normelor Codurile sociale abstracte sunt lăsate la o parte
cacircnd vine vorba de prieteni pentru că obligaţiile generate de o astfel de relaţie sunt considerate
ca fiind mult mai puternice
Aici regula de comportament care se aplică este bdquoX icircmi este prieten bun şi icircn consecinţă
icircn mod evident n-am să fur de la el şi n-am să-l mint Să mă port rău cu el ne-ar răni pe
amacircndoirdquo Oamenii nu sunt numai cetăţeni ci icircn primul racircnd fraţi surori copii prieteni
Universalismul se caracterizează prin
accent pe reguli mai degrabă decacirct pe relaţii
contractele sunt redactate atent şi nu se modifică
o persoană de icircncredere este cea care icircşi ţine cuvacircntul dat sau respectă contractul
există doar un adevăro realitate
Particularismul se caracterizează prin
accent pe relaţii mai degrabă decacirct pe reguli
contractele sunt modificate uşor
o persoană de icircncredere e cea care pune preţ pe oameni
există pentru fiecare individ mai multe perspective asupra realităţii
relaţiile evoluează
Icircn statistica referitoare la răspunsul dat la această icircntrebare Romacircnia apare pe locul 10
S-a constatat că 3844 din managerii cărora li s-a aplicat testul au considerat că prietenul nu are
nici un drept să fie ajutat Dintre ţările Europei de Est doar Ungaria are o orientare mai
universalistă 55 icircn timp ce Iugoslavia 20 locul 1 Bulgaria 36 şi fosta Germanie de Est
sunt mult mai particulariste
B Individualism versus colectivism
Dimensiunile sunt acum percepute ca intervale unde sunt caracterizate extremele icircnsă
poziţia unei culturi este de obicei icircntre cele două puncte Acesta este de fapt echivalentul
premisei numărul trei din abordarea lui Strodbeck şi anume că icircntr-o societate se găsesc toate
atitudinile posibile dar ele apar cu intensităţi diferite
Valorile prin care se caracterizează dimensiunea individualism sunt
Se foloseşte mai frecvent ldquoeurdquo
Deciziile sunt luate pe loc de reprezentanţi
Oamenii se descurcă singuri şi icircşi asumă responsabilităţi individuale
Vacanţele se petrec icircn cupluri sau individual
Valori specifice culturilor dominate de valori colectiviste sunt
Se foloseşte mai frecvent ldquonoirdquo
Deciziile sunt luate de organizaţie
Oamenii lucrează icircn grup şi icircşi asumă responsabilitatea ca grup
Vacanţele se fac icircn grup sau cu toată familia
Romacircnia apare ca avacircnd un pronunţat caracter individualist fiind icircntrecută doar de şase
ţări din 38 ţări icircntre care se află SUA de aşteptat de altfel şi icircn mod oarecum surprinzător
Polonia Rusia şi Cehia Toate ţările din Europa de Est incluse icircn studiu au o cultură
individualistă
Icircn ceea ce priveşte colectivismul Romacircnia se situează pe locul 3 fiind depăşită de
Polonia şi Rusia
C Culturi afective şi culturi neutre
Relaţiile dintre oameni ar trebui să fie obiective şi detaşate sau exprimarea emoţiilor e un
lucru acceptabil
Valorile care caracterizează culturile neutre sunt
Nu se arată ce simţi sau gacircndeşti
Uneori tensiunea se vede icircn gesturi şi mimică
Uneori emoţiile inhibate explodează
Conduita calmă şi controlată e admirată
Contactul fizic mimica şi gestica sunt deseori tabu
Declaraţiile sunt citite monoton
Valorile caracteristice culturilor afective sunt
Gacircndurile şi sentimentele sunt arătate atacirct verbal cacirct şi nonverbal
Expresivitatea şi transparenţa ajută la eliminarea tensiunii
Emoţiile sunt exprimate uşor fluent şi fără inhibiţii
Conduita animată expresivă e admirată
Atingerea gestica mimica neobişnuită sunt ceva normal
Declaraţiile sunt citite fluent şi cu intonaţii melodramatice
Romacircnia se situează mai aproape de valorile culturii neutre deşi dacă ne raportăm la
cultura afectivă putem identifica suficiente elemente care poziţionează Romacircnia icircn grupa ţărilor
latine cu un nivel mediu de cultură afectivă
D Culturi specifice versus culturi difuze
Icircn cultura difuză statutul se transferă de la o situaţie la alta Indivizii din culturi specifice
icircşi separă clar spaţiul privat de cel public
Valorile caracteristice culturilor specifice sunt
abordarea direct la obiect urmărind exact un scop
comportament deschis transparent ferm
atitudinea variază de la o situaţie la alta şi de la o persoană la alta
Valorile caracteristice culturilor difuze sunt
abordarea indirectă pe ocolite aparent fără un scop clar
comportament evaziv plin de tact ambiguu chiar opac
atitudinea faţă de o persoană depinde puternic de contextual general
E Statutul
Statutul modul cum cineva este apreciat de ceilalţi poate veni din două surse diferite
Pentru culturile orientate către a obţine ceva către rezultat individul e judecat pe baza a ceea ce
a făcut de curacircnd La Hollywood se spune bdquoeşti tot atacirct de bun pe cacirct de bun este ultimul tău
filmrdquo
Icircn alte culturi statutul nu e obţinut de cel care icircl posedă ci este acordat prin naştere
vacircrstă sex educaţie sau datorită cunoştinţelor-relaţiilor pe care le are Icircntr-o cultură a dobacircndirii
statutului o icircntrebare obişnuită este bdquoCe ai studiatldquo icircn timp ce icircntr-una icircn care statutul e acordat
icircntrebarea este bdquoUnde ai studiatldquo
Aproximativ 69 din managerii romacircni nu cred că respectul acordat unei persoane
depinde de familia din care face parte situacircndu-se aproximativ la mijloc icircntr-un clasament care icirci
are la extreme pe indonezieni (42) şi danezi (81)
Valorile specifice culturilor cu un statut obţinut sunt
Titlurile sunt folosite numai cacircnd sunt relevante pentru situaţia particulară
Respectul pentru superior se bazează pe competenţa profesională şi managerială a
acestora
Tendinţa este de a acorda şanse egale tuturor
Valorile caracteristice culturilor cu statut acordat sunt
Titlurile sunt folosite excesiv mai ales atunci cacircnd trebuie demonstrat statutul
Respectul pentru şef e o dovadă a loialităţii faţă de organizaţie
Majoritatea managerilor sunt bărbaţi de vacircrstă medie care fac dovada calificării lor prin
educaţie
F Atitudinea faţă de timp
Aşa cum am observat şi la Strobeck membrii unei culturi privesc fie către viitor fie către
trecut fie către prezent Visul american e coşmarul francez Americanii pleacă de la zero şi ceea
ce icirci interesează e statutul prezent şi planurile de viitor Dar pentru un francez ei ar fi bdquonoiveau
richerdquo căruia icirci e preferabil bdquolrsquoancien pauvrerdquo Icircn anumite culturi ca cea americană suedeză şi
olandeză timpul e văzut ca o linie continuă o secvenţă a evenimentelor disparate Alte culturi
percep timpul ca un cerc icircn care trecutul prezentul şi viitorul se confundă
Cei care percep timpul ca o linie continuă preferă de obicei să desfăşoare o singură
activitate la un moment dat Urăsc situaţiile icircn care trebuie să icircşi modifice agenda stabilită cu
mult timp icircnainte datorită unor evenimente neaşteptate
Valorile specifice culturilor orientate către trecut sunt
Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune
Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur
Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni
Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei
Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt
Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante
Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate
Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo
Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă
Valorile specifice culturilor orientate spre viitor
Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare
Planificarea e făcută icircn mod entuziast
Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial
Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare
Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin
situacircndu-se astfel la media rezultatelor
G Relaţia cu natura
Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt
Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu
Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice
Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie
Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control
Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt
Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii
Armonia denotă stabilitate
Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi
bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal
Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti
Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai
degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite
icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de
1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate
cercetările nu este suficient de clar
1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a
bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe
cercetarea făcută de alţi autori
1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate
doar pe baza respectivilor parametri
23 Abordarea lui Geert Hofstede
Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70
finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi
complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă
Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a
permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea
culturilor din ţările investigate
A Distanţa faţă de putere
Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii
este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o
structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori
Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă
icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi
bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social
corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală
Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă
La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi
subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul
ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o
discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de
aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un
subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină
mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere
subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o
inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr
redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere
Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face
comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o
maşină costisitoare
Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu
1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică
1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere
1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere
B Individualism minus colectivism
Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte
obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea
icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă
Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn
celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd
societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte
singur de grijă
Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn
subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi
reciproce
De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn
conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi
al angajaţilor să coincidă
Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care
aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul
racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea
persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta
la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei
Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate
nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi
regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia
C Masculinitate ndash feminitate
Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul
icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile
legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta
Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările
fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor
Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru
rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin
apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele
acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue
să lucreze icircmpreună
Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul
masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El
ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur
Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de
dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine
Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn
industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului
D Evitarea incertitudinii
Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn
care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo
Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli
neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de
legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică
nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există
o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o
absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta
Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt
fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor
colectiviste
E Orientarea pe termen lungtermen scurt
Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt
orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent
(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)
Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui
Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost
aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede
dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă
Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt
bull persistenţa perseverenţa
bull cumpătarea
bull existenţa sentimentului de ruşine
bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora
La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori
bull siguranţă personală şi stabilitate
bull respectarea moralei şi eticii
bull respectarea tradiţiilor
bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri
Abordarea contextuală din perspectiva culturii
Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la
dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process
and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii
A Context inferior ndash context superior
Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei
culturi
Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi
culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este
asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o
consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea
incertitudinii
Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său
prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui
eveniment
Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie
să primească foarte multe informaţii de fond
O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O
cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei
este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este
aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context
inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect
nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot
icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie
Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune
Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale
şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar
emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale
expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi
poziţia emiţătorului
B Individualism
Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii
culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la
autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc
un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor
Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor
obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită
de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul
Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul
culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup
C Formalism
Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi
regulilor sociale decacirct membrii altor culturi
Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane
respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au
D Stilul comunicării
Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel
folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la
negocierile sau la icircncheierea contractelor
Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul
decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul
comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile
asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului
Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca
urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale
E Orientarea icircn timp
Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii
eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp
şi o jignire
Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali
dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect
Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental
Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai
multe concesii din partea americanilor nerăbdători6
Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii
importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara
noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a
angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză
este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională
valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea
organizaţională
Fiecare ţară sau regiune a unei ţări are un sistem de valori commune experienţe
asemănătoare sau percepţii comune despre lume pe care l acceptă Aceste puncte comunee
formează cultura unei regiuni ţări sau societăţi Astfel s-ar putea afirma că există o cultură
regională dar şi o cultură naţională
Icircn literatura de specialitate există diferite puncte de vedere referitoare la conceptul de
bdquocultură naţionalărdquo
Geert Hofstede profesor la Universitatea din Limburg şi directorul Institutului de
Cercetare a Cooperării Interculturale IRIC a formulat una dintre cele mai recunoscute definiţii
ale culturii Astfel cultura este bdquoprogramarea colectivă a gacircndirii care distinge un membru al
unui grup de altulrdquo Această exprimare metaforică ne obligă să descoperim sensul mai larg pe
care autorul ei l-a formulat asupra culturii Icircn lucrarea Managementul structurilor multiculturale
icircn care Geert Hofstede a explicat conceptul de cultură se menţionează faptul că un individ are o
abilitate nativă de bdquoa deviardquo de la programele lui mentale şi de a reacţiona icircn moduri diferite care
sunt noi creative distructive sau neaşteptate Programele mentale individuale provin din mediile
sociale icircn care cineva a crescut şi a dobacircndit experienţa de viaţă respectiv din familie mediu şi
din educaţie
1 Caracteristici ale culturii naţionale
Pe măsură ce o persoană evoluează ea trebuie să renunţe la unele deprinderi de gacircndire
simţire sau manifestări icircntipărite icircn mintea sa pentru a adopta noi atitudini şi a se adapta la noul
mediu Această acomodare se realizează mai uşor dacă se iau icircn considerare caracteristicile de
bază ale culturii care icircn accepţiunea lui Mary Ellen Guffey sunt
1 Cultura se icircnvaţă Regulile valorile şi atitudinile nu sunt intrinseci Ele se icircnvaţă şi
sunt transmise de la generaţie la generaţie Regulile sociale de comportament se icircnvaţă de la
familie şi societate şi sunt condiţionate din cea mai timpurie fază a copilăriei
2 Cultura are o logică intrinsecă Regulile fiecărei culturi au avut ca punct de plecare
accentuarea valorilor şi credinţelor fiecărei culturi Drept urmare ele acţionează ca forţă
normativă Icircn Japonia de exemplu păpuşa Barbie nu s-a bucurat de success datorită zacircmbetului
ei larg Cultura japoneză dezavuează expunerea dinţilor gest considerat ca fiind agresiv afirma
Andrew Pollacj icircn lucrarea bdquoBarbiersquos Journey in Japanrdquo Recunoaşterea logicii intrinseci a unei
culturi este extreme de importantă cacircnd este necesar a se icircnvăţa acceptarea unor comportamente
culturale diferite
3 Cultura reprezintă baza identităţii şi apartenenţei la o comunitate Cultura reprezintă
baza pornind de la care fiecare individ poate exprima cine este şi care-i sunt credinţele Oamenii
icircşi construiesc identităţile prin suprapunerea diferitelor straturi culturale peste cultura lor
primară Fiecare individ ia decizii icircn ceea ce priveşte educaţia cariera locul de muncă
partenerul de viaţă icircnsă fiecare dintre aceste decizii este icircnsoţită de un set de reguli metode
ceremonii credinţe limbă şi valori Acestea se adaugă la profilul general al culturii fiecărui
individ şi reprezintă expresia identităţii personale
4 Cultura combină vizibilul cu invizibilul Pentru cei din exterior modul de
comportament al unui individ reprezintă părţile vizibile ale culturii respectivului Aceste practici
sunt simboluri vizibile ale unor valori profunde invizibile care determină modul de gacircndire şi
comportament al indivizilor
2 Dimensiunile culturii
Cu cacirct se cunosc mai multe aspecte despre cultură icircn general şi despre propria cultură icircn
particular cu atacirct mai facil este procesul de adaptare la o perspectivă multiculturală Icircntrucacirct
problematica referitoare la cultură este un subiect foarte amplu icircn continuare sunt schiţate
dimensiunile cheie ale culturii analizate din diferite perspective
Totuşi icircn literatura de specialitate se disting cacircteva abordări atacirct prin dimensiunile
cercetărilor cacirct şi prin originalitatea rezultatelor
21 Abordarea lui Kluckhohn şi Strodbeck
Icircn a doua jumătate a secolului trecut mai exact icircn 1961 Kluckhohn1 şi Strodbeck au
icircntreprins o serie de cercetări asupra a cinci mici comunităţi care trăiau la mică distanţă una de
cealaltă icircn sud-vestul SUA Este vorba despre o comunitate spaniolă una mormonă una texană
una de indieni zuni şi icircn fine una de indieni navajo Determinarea dimensiunilor culturale s-a
făcut pornind de la trei premise
1048766 Existenţa unui număr limitat de probleme umane comune la care toţi oamenii din toate
timpurile trebuie să găsească soluţii
1048766 Existenţa unei variaţii de soluţii găsite care nu este nici limitată nici aleatoare ci se
icircnscrie icircntr-un număr limitat de soluţii posibile
1048766 Prezenţa tuturor soluţiilor icircn toate societăţile dar cu intensităţi diferite
Problemele găsite de cei doi cercetători ca fiind comune tuturor societăţilor icircn toate
timpurile sunt legate de
bull caracterul naturii umane ndash orientarea asupra naturii umane
bull relaţia omului cu natura
bull orientarea temporală a vieţii
bull modul de activitate umană
bull tipul de relaţie icircntre oameni
Natura umană
La prima icircntrebare există trei răspunsuri posibile omul este la bază bun bun şi rău icircn
acelaşi timp sau rău Şi totuşi fiecare dintre cele trei categorii poate fi la racircndul său divizată icircn
ceea ce priveşte extremele omul poate fi bunrău şi totodată capabil să icircşi schimbe condiţia sau
aflat icircn imposibilitatea de a-şi schimba natura iniţială Cacirct despre categoria de mijloc există o
diferenţă icircntre culturile care consideră omul pur şi simplu neutru şi cele care icircl consideră un mix
de icircnsuşiri pozitive şi negative
Cele şase categorii sunt toate posibile deşi nu este obligatoriu ca toate să existe Dacă ne
putem gacircndi la o cultură care consideră oamenii răi dar perfectibili sau un complex de icircnsuşiri
bune şi rele este greu de găsit un exemplu de cultură icircn care oamenii se cred buni şi icircn
imposibilitatea de a-şi pierde această icircnsuşire
Atitudinea faţă de natură
Cele trei variante posibile aici sunt supunerea omului de către natură armonie cu natura
şi stăpacircnirea naturii
Prima atitudine una fatalistă este icircntacirclnită la americanii de origine spaniolă din
comunitatea cercetată bdquoDacă voinţa Domnului este să mor voi murirdquo spun aceştia refuzacircnd icircn
unele cazuri chiar asistenţa medicală Icircn cazul armoniei cu natura există o separare clară a
omului a naturii şi a supranaturalului Cele trei elemente apar unul icircn continuarea altuia Este
tipul de atitudine pe care indienii navajo o au faţă de natură Poziţia de dominare a naturii este
cea obişnuită icircn societăţile vestice Forţele naturii trebuie stăpacircnite şi chiar folosite spre binele
omului Este de datoria omului să treacă peste obstacole iar tehnica este creată şi se dezvoltă
tocmai icircn acest scop
Orientarea faţă de timp
Posibilităţile şi icircn acest caz sunt tot icircn număr de trei accentul este pus pe trecut prezent
sau viitor Societatea icircn China antică punea de exemplu accentul pe trecut respect faţă de
strămoşi faţă de tradiţii etc La fel aristocraţia este o dovadă a orientării către trecut drepturile
fiind transmise prin descendenţă
Americanii dimpotrivă privesc spre viitor care bdquoe mai mare şi mai bunrdquo pentru că bdquoaşa
trebuie să fierdquo Există şi societăţi care trăiesc icircn prezent pentru care trecutul este neimportant iar
viitorul vag şi de neprevăzut iar comunitatea citată mai sus cea spaniolă formată icircn principal
din păstori este dată drept exemplu de cei doi cercetători
Modul de activitate umană
Este vorba despre a fi a fi şi a deveni sau a face A fi icircnseamnă a da curs dorinţelor
prezente şi excluzacircnd devenirea a acţiona după impuls icircn timp ce a deveni este echivalent cu
stăpacircnirea acestor dorinţe dar prin meditaţie şi detaşare Icircn fine ultima componentă intitulată a
face este percepută ca fiind tipul de activitate orientată către atingerea unui scop ldquoletrsquos get
things donerdquo e o frază americană tipică
Tipul de relaţii umane
Icircn timp ce icircn literatura recentă identificăm la această dimensiune doar două tipuri
posibile tipul individualist şi cel colectivist Klickhohn şi Strodbeck consideră iarăşi trei tipuri
posibile individualist colateral şi lineal Tipul colateral poate fi asimilat cu cel colectivist iar
cel lineal pune accentul pe relaţiile icircntre generaţii diferite icircn timp ce scopurile grupului primează
şi aici cea mai importantă caracteristică a unui astfel de grup este continuitatea icircn timp
Abordarea de mai sus prezintă o importanţă deosebită din cel puţin două puncte de
vedere Mai icircntacirci pentru că este prima cercetare practică finalizată după a doua jumătate a
secolului trecut care a reuşit să demonstreze puternica determinare culturală de care este
dominată o societate Icircn al doilea racircnd deoarece reuneşte icircn forme identice sau uşor diferite ideile
pe care cercetătorii le-au dezvoltat icircn special icircn ultimele decenii ale secolului trecut
22 Abordarea lui Fons Trompenaars
Trompenaars cercetător icircn cadrul Centrului pentru Studiul Afacerilor Internaţionale a
derulat timp de cincisprezece ani un studiu prin care a reuşit să identifice cacircteva aspecte practice
ale afacerilor internaţionale pe care le interpretează prin prisma a şapte dimensiuni prezentate
succint icircn continuare
Studiul necesită mai multă atenţie din partea noastră deoarece Trompenaars a integrat icircn
grupul ţărilor investigate şi cultura naţională din Romacircnia şi a icircncadrat ţara noastră după cacircteva
din cele şapte dimensiuni formulate de el
A Universalism versus particularism
Atitudinea universalistă este una tranşantă bdquoce e bine şi ce e rău poate fi clar definit şi se
aplică icircntotdeaunardquo Regulile de genul bdquonu minţi nu fura nu face altora ce nu-ţi place ţierdquo sunt
considerate ca fiind cele care ţin la un loc societatea Cine icircncearcă să traverseze strada pe roşu
icircn Germania sau Elveţia va fi amendat chiar dacă nu există trafic Tendinţa este de a nu permite
excepţii pentru că o dată ce acestea apar sistemul nu va funcţiona
Particulariştii opun oamenii normelor Codurile sociale abstracte sunt lăsate la o parte
cacircnd vine vorba de prieteni pentru că obligaţiile generate de o astfel de relaţie sunt considerate
ca fiind mult mai puternice
Aici regula de comportament care se aplică este bdquoX icircmi este prieten bun şi icircn consecinţă
icircn mod evident n-am să fur de la el şi n-am să-l mint Să mă port rău cu el ne-ar răni pe
amacircndoirdquo Oamenii nu sunt numai cetăţeni ci icircn primul racircnd fraţi surori copii prieteni
Universalismul se caracterizează prin
accent pe reguli mai degrabă decacirct pe relaţii
contractele sunt redactate atent şi nu se modifică
o persoană de icircncredere este cea care icircşi ţine cuvacircntul dat sau respectă contractul
există doar un adevăro realitate
Particularismul se caracterizează prin
accent pe relaţii mai degrabă decacirct pe reguli
contractele sunt modificate uşor
o persoană de icircncredere e cea care pune preţ pe oameni
există pentru fiecare individ mai multe perspective asupra realităţii
relaţiile evoluează
Icircn statistica referitoare la răspunsul dat la această icircntrebare Romacircnia apare pe locul 10
S-a constatat că 3844 din managerii cărora li s-a aplicat testul au considerat că prietenul nu are
nici un drept să fie ajutat Dintre ţările Europei de Est doar Ungaria are o orientare mai
universalistă 55 icircn timp ce Iugoslavia 20 locul 1 Bulgaria 36 şi fosta Germanie de Est
sunt mult mai particulariste
B Individualism versus colectivism
Dimensiunile sunt acum percepute ca intervale unde sunt caracterizate extremele icircnsă
poziţia unei culturi este de obicei icircntre cele două puncte Acesta este de fapt echivalentul
premisei numărul trei din abordarea lui Strodbeck şi anume că icircntr-o societate se găsesc toate
atitudinile posibile dar ele apar cu intensităţi diferite
Valorile prin care se caracterizează dimensiunea individualism sunt
Se foloseşte mai frecvent ldquoeurdquo
Deciziile sunt luate pe loc de reprezentanţi
Oamenii se descurcă singuri şi icircşi asumă responsabilităţi individuale
Vacanţele se petrec icircn cupluri sau individual
Valori specifice culturilor dominate de valori colectiviste sunt
Se foloseşte mai frecvent ldquonoirdquo
Deciziile sunt luate de organizaţie
Oamenii lucrează icircn grup şi icircşi asumă responsabilitatea ca grup
Vacanţele se fac icircn grup sau cu toată familia
Romacircnia apare ca avacircnd un pronunţat caracter individualist fiind icircntrecută doar de şase
ţări din 38 ţări icircntre care se află SUA de aşteptat de altfel şi icircn mod oarecum surprinzător
Polonia Rusia şi Cehia Toate ţările din Europa de Est incluse icircn studiu au o cultură
individualistă
Icircn ceea ce priveşte colectivismul Romacircnia se situează pe locul 3 fiind depăşită de
Polonia şi Rusia
C Culturi afective şi culturi neutre
Relaţiile dintre oameni ar trebui să fie obiective şi detaşate sau exprimarea emoţiilor e un
lucru acceptabil
Valorile care caracterizează culturile neutre sunt
Nu se arată ce simţi sau gacircndeşti
Uneori tensiunea se vede icircn gesturi şi mimică
Uneori emoţiile inhibate explodează
Conduita calmă şi controlată e admirată
Contactul fizic mimica şi gestica sunt deseori tabu
Declaraţiile sunt citite monoton
Valorile caracteristice culturilor afective sunt
Gacircndurile şi sentimentele sunt arătate atacirct verbal cacirct şi nonverbal
Expresivitatea şi transparenţa ajută la eliminarea tensiunii
Emoţiile sunt exprimate uşor fluent şi fără inhibiţii
Conduita animată expresivă e admirată
Atingerea gestica mimica neobişnuită sunt ceva normal
Declaraţiile sunt citite fluent şi cu intonaţii melodramatice
Romacircnia se situează mai aproape de valorile culturii neutre deşi dacă ne raportăm la
cultura afectivă putem identifica suficiente elemente care poziţionează Romacircnia icircn grupa ţărilor
latine cu un nivel mediu de cultură afectivă
D Culturi specifice versus culturi difuze
Icircn cultura difuză statutul se transferă de la o situaţie la alta Indivizii din culturi specifice
icircşi separă clar spaţiul privat de cel public
Valorile caracteristice culturilor specifice sunt
abordarea direct la obiect urmărind exact un scop
comportament deschis transparent ferm
atitudinea variază de la o situaţie la alta şi de la o persoană la alta
Valorile caracteristice culturilor difuze sunt
abordarea indirectă pe ocolite aparent fără un scop clar
comportament evaziv plin de tact ambiguu chiar opac
atitudinea faţă de o persoană depinde puternic de contextual general
E Statutul
Statutul modul cum cineva este apreciat de ceilalţi poate veni din două surse diferite
Pentru culturile orientate către a obţine ceva către rezultat individul e judecat pe baza a ceea ce
a făcut de curacircnd La Hollywood se spune bdquoeşti tot atacirct de bun pe cacirct de bun este ultimul tău
filmrdquo
Icircn alte culturi statutul nu e obţinut de cel care icircl posedă ci este acordat prin naştere
vacircrstă sex educaţie sau datorită cunoştinţelor-relaţiilor pe care le are Icircntr-o cultură a dobacircndirii
statutului o icircntrebare obişnuită este bdquoCe ai studiatldquo icircn timp ce icircntr-una icircn care statutul e acordat
icircntrebarea este bdquoUnde ai studiatldquo
Aproximativ 69 din managerii romacircni nu cred că respectul acordat unei persoane
depinde de familia din care face parte situacircndu-se aproximativ la mijloc icircntr-un clasament care icirci
are la extreme pe indonezieni (42) şi danezi (81)
Valorile specifice culturilor cu un statut obţinut sunt
Titlurile sunt folosite numai cacircnd sunt relevante pentru situaţia particulară
Respectul pentru superior se bazează pe competenţa profesională şi managerială a
acestora
Tendinţa este de a acorda şanse egale tuturor
Valorile caracteristice culturilor cu statut acordat sunt
Titlurile sunt folosite excesiv mai ales atunci cacircnd trebuie demonstrat statutul
Respectul pentru şef e o dovadă a loialităţii faţă de organizaţie
Majoritatea managerilor sunt bărbaţi de vacircrstă medie care fac dovada calificării lor prin
educaţie
F Atitudinea faţă de timp
Aşa cum am observat şi la Strobeck membrii unei culturi privesc fie către viitor fie către
trecut fie către prezent Visul american e coşmarul francez Americanii pleacă de la zero şi ceea
ce icirci interesează e statutul prezent şi planurile de viitor Dar pentru un francez ei ar fi bdquonoiveau
richerdquo căruia icirci e preferabil bdquolrsquoancien pauvrerdquo Icircn anumite culturi ca cea americană suedeză şi
olandeză timpul e văzut ca o linie continuă o secvenţă a evenimentelor disparate Alte culturi
percep timpul ca un cerc icircn care trecutul prezentul şi viitorul se confundă
Cei care percep timpul ca o linie continuă preferă de obicei să desfăşoare o singură
activitate la un moment dat Urăsc situaţiile icircn care trebuie să icircşi modifice agenda stabilită cu
mult timp icircnainte datorită unor evenimente neaşteptate
Valorile specifice culturilor orientate către trecut sunt
Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune
Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur
Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni
Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei
Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt
Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante
Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate
Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo
Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă
Valorile specifice culturilor orientate spre viitor
Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare
Planificarea e făcută icircn mod entuziast
Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial
Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare
Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin
situacircndu-se astfel la media rezultatelor
G Relaţia cu natura
Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt
Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu
Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice
Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie
Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control
Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt
Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii
Armonia denotă stabilitate
Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi
bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal
Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti
Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai
degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite
icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de
1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate
cercetările nu este suficient de clar
1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a
bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe
cercetarea făcută de alţi autori
1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate
doar pe baza respectivilor parametri
23 Abordarea lui Geert Hofstede
Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70
finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi
complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă
Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a
permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea
culturilor din ţările investigate
A Distanţa faţă de putere
Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii
este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o
structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori
Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă
icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi
bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social
corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală
Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă
La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi
subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul
ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o
discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de
aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un
subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină
mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere
subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o
inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr
redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere
Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face
comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o
maşină costisitoare
Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu
1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică
1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere
1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere
B Individualism minus colectivism
Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte
obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea
icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă
Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn
celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd
societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte
singur de grijă
Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn
subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi
reciproce
De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn
conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi
al angajaţilor să coincidă
Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care
aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul
racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea
persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta
la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei
Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate
nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi
regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia
C Masculinitate ndash feminitate
Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul
icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile
legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta
Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările
fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor
Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru
rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin
apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele
acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue
să lucreze icircmpreună
Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul
masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El
ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur
Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de
dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine
Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn
industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului
D Evitarea incertitudinii
Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn
care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo
Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli
neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de
legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică
nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există
o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o
absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta
Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt
fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor
colectiviste
E Orientarea pe termen lungtermen scurt
Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt
orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent
(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)
Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui
Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost
aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede
dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă
Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt
bull persistenţa perseverenţa
bull cumpătarea
bull existenţa sentimentului de ruşine
bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora
La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori
bull siguranţă personală şi stabilitate
bull respectarea moralei şi eticii
bull respectarea tradiţiilor
bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri
Abordarea contextuală din perspectiva culturii
Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la
dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process
and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii
A Context inferior ndash context superior
Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei
culturi
Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi
culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este
asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o
consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea
incertitudinii
Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său
prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui
eveniment
Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie
să primească foarte multe informaţii de fond
O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O
cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei
este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este
aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context
inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect
nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot
icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie
Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune
Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale
şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar
emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale
expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi
poziţia emiţătorului
B Individualism
Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii
culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la
autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc
un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor
Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor
obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită
de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul
Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul
culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup
C Formalism
Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi
regulilor sociale decacirct membrii altor culturi
Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane
respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au
D Stilul comunicării
Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel
folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la
negocierile sau la icircncheierea contractelor
Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul
decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul
comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile
asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului
Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca
urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale
E Orientarea icircn timp
Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii
eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp
şi o jignire
Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali
dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect
Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental
Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai
multe concesii din partea americanilor nerăbdători6
Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii
importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara
noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a
angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză
este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională
valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea
organizaţională
icircşi construiesc identităţile prin suprapunerea diferitelor straturi culturale peste cultura lor
primară Fiecare individ ia decizii icircn ceea ce priveşte educaţia cariera locul de muncă
partenerul de viaţă icircnsă fiecare dintre aceste decizii este icircnsoţită de un set de reguli metode
ceremonii credinţe limbă şi valori Acestea se adaugă la profilul general al culturii fiecărui
individ şi reprezintă expresia identităţii personale
4 Cultura combină vizibilul cu invizibilul Pentru cei din exterior modul de
comportament al unui individ reprezintă părţile vizibile ale culturii respectivului Aceste practici
sunt simboluri vizibile ale unor valori profunde invizibile care determină modul de gacircndire şi
comportament al indivizilor
2 Dimensiunile culturii
Cu cacirct se cunosc mai multe aspecte despre cultură icircn general şi despre propria cultură icircn
particular cu atacirct mai facil este procesul de adaptare la o perspectivă multiculturală Icircntrucacirct
problematica referitoare la cultură este un subiect foarte amplu icircn continuare sunt schiţate
dimensiunile cheie ale culturii analizate din diferite perspective
Totuşi icircn literatura de specialitate se disting cacircteva abordări atacirct prin dimensiunile
cercetărilor cacirct şi prin originalitatea rezultatelor
21 Abordarea lui Kluckhohn şi Strodbeck
Icircn a doua jumătate a secolului trecut mai exact icircn 1961 Kluckhohn1 şi Strodbeck au
icircntreprins o serie de cercetări asupra a cinci mici comunităţi care trăiau la mică distanţă una de
cealaltă icircn sud-vestul SUA Este vorba despre o comunitate spaniolă una mormonă una texană
una de indieni zuni şi icircn fine una de indieni navajo Determinarea dimensiunilor culturale s-a
făcut pornind de la trei premise
1048766 Existenţa unui număr limitat de probleme umane comune la care toţi oamenii din toate
timpurile trebuie să găsească soluţii
1048766 Existenţa unei variaţii de soluţii găsite care nu este nici limitată nici aleatoare ci se
icircnscrie icircntr-un număr limitat de soluţii posibile
1048766 Prezenţa tuturor soluţiilor icircn toate societăţile dar cu intensităţi diferite
Problemele găsite de cei doi cercetători ca fiind comune tuturor societăţilor icircn toate
timpurile sunt legate de
bull caracterul naturii umane ndash orientarea asupra naturii umane
bull relaţia omului cu natura
bull orientarea temporală a vieţii
bull modul de activitate umană
bull tipul de relaţie icircntre oameni
Natura umană
La prima icircntrebare există trei răspunsuri posibile omul este la bază bun bun şi rău icircn
acelaşi timp sau rău Şi totuşi fiecare dintre cele trei categorii poate fi la racircndul său divizată icircn
ceea ce priveşte extremele omul poate fi bunrău şi totodată capabil să icircşi schimbe condiţia sau
aflat icircn imposibilitatea de a-şi schimba natura iniţială Cacirct despre categoria de mijloc există o
diferenţă icircntre culturile care consideră omul pur şi simplu neutru şi cele care icircl consideră un mix
de icircnsuşiri pozitive şi negative
Cele şase categorii sunt toate posibile deşi nu este obligatoriu ca toate să existe Dacă ne
putem gacircndi la o cultură care consideră oamenii răi dar perfectibili sau un complex de icircnsuşiri
bune şi rele este greu de găsit un exemplu de cultură icircn care oamenii se cred buni şi icircn
imposibilitatea de a-şi pierde această icircnsuşire
Atitudinea faţă de natură
Cele trei variante posibile aici sunt supunerea omului de către natură armonie cu natura
şi stăpacircnirea naturii
Prima atitudine una fatalistă este icircntacirclnită la americanii de origine spaniolă din
comunitatea cercetată bdquoDacă voinţa Domnului este să mor voi murirdquo spun aceştia refuzacircnd icircn
unele cazuri chiar asistenţa medicală Icircn cazul armoniei cu natura există o separare clară a
omului a naturii şi a supranaturalului Cele trei elemente apar unul icircn continuarea altuia Este
tipul de atitudine pe care indienii navajo o au faţă de natură Poziţia de dominare a naturii este
cea obişnuită icircn societăţile vestice Forţele naturii trebuie stăpacircnite şi chiar folosite spre binele
omului Este de datoria omului să treacă peste obstacole iar tehnica este creată şi se dezvoltă
tocmai icircn acest scop
Orientarea faţă de timp
Posibilităţile şi icircn acest caz sunt tot icircn număr de trei accentul este pus pe trecut prezent
sau viitor Societatea icircn China antică punea de exemplu accentul pe trecut respect faţă de
strămoşi faţă de tradiţii etc La fel aristocraţia este o dovadă a orientării către trecut drepturile
fiind transmise prin descendenţă
Americanii dimpotrivă privesc spre viitor care bdquoe mai mare şi mai bunrdquo pentru că bdquoaşa
trebuie să fierdquo Există şi societăţi care trăiesc icircn prezent pentru care trecutul este neimportant iar
viitorul vag şi de neprevăzut iar comunitatea citată mai sus cea spaniolă formată icircn principal
din păstori este dată drept exemplu de cei doi cercetători
Modul de activitate umană
Este vorba despre a fi a fi şi a deveni sau a face A fi icircnseamnă a da curs dorinţelor
prezente şi excluzacircnd devenirea a acţiona după impuls icircn timp ce a deveni este echivalent cu
stăpacircnirea acestor dorinţe dar prin meditaţie şi detaşare Icircn fine ultima componentă intitulată a
face este percepută ca fiind tipul de activitate orientată către atingerea unui scop ldquoletrsquos get
things donerdquo e o frază americană tipică
Tipul de relaţii umane
Icircn timp ce icircn literatura recentă identificăm la această dimensiune doar două tipuri
posibile tipul individualist şi cel colectivist Klickhohn şi Strodbeck consideră iarăşi trei tipuri
posibile individualist colateral şi lineal Tipul colateral poate fi asimilat cu cel colectivist iar
cel lineal pune accentul pe relaţiile icircntre generaţii diferite icircn timp ce scopurile grupului primează
şi aici cea mai importantă caracteristică a unui astfel de grup este continuitatea icircn timp
Abordarea de mai sus prezintă o importanţă deosebită din cel puţin două puncte de
vedere Mai icircntacirci pentru că este prima cercetare practică finalizată după a doua jumătate a
secolului trecut care a reuşit să demonstreze puternica determinare culturală de care este
dominată o societate Icircn al doilea racircnd deoarece reuneşte icircn forme identice sau uşor diferite ideile
pe care cercetătorii le-au dezvoltat icircn special icircn ultimele decenii ale secolului trecut
22 Abordarea lui Fons Trompenaars
Trompenaars cercetător icircn cadrul Centrului pentru Studiul Afacerilor Internaţionale a
derulat timp de cincisprezece ani un studiu prin care a reuşit să identifice cacircteva aspecte practice
ale afacerilor internaţionale pe care le interpretează prin prisma a şapte dimensiuni prezentate
succint icircn continuare
Studiul necesită mai multă atenţie din partea noastră deoarece Trompenaars a integrat icircn
grupul ţărilor investigate şi cultura naţională din Romacircnia şi a icircncadrat ţara noastră după cacircteva
din cele şapte dimensiuni formulate de el
A Universalism versus particularism
Atitudinea universalistă este una tranşantă bdquoce e bine şi ce e rău poate fi clar definit şi se
aplică icircntotdeaunardquo Regulile de genul bdquonu minţi nu fura nu face altora ce nu-ţi place ţierdquo sunt
considerate ca fiind cele care ţin la un loc societatea Cine icircncearcă să traverseze strada pe roşu
icircn Germania sau Elveţia va fi amendat chiar dacă nu există trafic Tendinţa este de a nu permite
excepţii pentru că o dată ce acestea apar sistemul nu va funcţiona
Particulariştii opun oamenii normelor Codurile sociale abstracte sunt lăsate la o parte
cacircnd vine vorba de prieteni pentru că obligaţiile generate de o astfel de relaţie sunt considerate
ca fiind mult mai puternice
Aici regula de comportament care se aplică este bdquoX icircmi este prieten bun şi icircn consecinţă
icircn mod evident n-am să fur de la el şi n-am să-l mint Să mă port rău cu el ne-ar răni pe
amacircndoirdquo Oamenii nu sunt numai cetăţeni ci icircn primul racircnd fraţi surori copii prieteni
Universalismul se caracterizează prin
accent pe reguli mai degrabă decacirct pe relaţii
contractele sunt redactate atent şi nu se modifică
o persoană de icircncredere este cea care icircşi ţine cuvacircntul dat sau respectă contractul
există doar un adevăro realitate
Particularismul se caracterizează prin
accent pe relaţii mai degrabă decacirct pe reguli
contractele sunt modificate uşor
o persoană de icircncredere e cea care pune preţ pe oameni
există pentru fiecare individ mai multe perspective asupra realităţii
relaţiile evoluează
Icircn statistica referitoare la răspunsul dat la această icircntrebare Romacircnia apare pe locul 10
S-a constatat că 3844 din managerii cărora li s-a aplicat testul au considerat că prietenul nu are
nici un drept să fie ajutat Dintre ţările Europei de Est doar Ungaria are o orientare mai
universalistă 55 icircn timp ce Iugoslavia 20 locul 1 Bulgaria 36 şi fosta Germanie de Est
sunt mult mai particulariste
B Individualism versus colectivism
Dimensiunile sunt acum percepute ca intervale unde sunt caracterizate extremele icircnsă
poziţia unei culturi este de obicei icircntre cele două puncte Acesta este de fapt echivalentul
premisei numărul trei din abordarea lui Strodbeck şi anume că icircntr-o societate se găsesc toate
atitudinile posibile dar ele apar cu intensităţi diferite
Valorile prin care se caracterizează dimensiunea individualism sunt
Se foloseşte mai frecvent ldquoeurdquo
Deciziile sunt luate pe loc de reprezentanţi
Oamenii se descurcă singuri şi icircşi asumă responsabilităţi individuale
Vacanţele se petrec icircn cupluri sau individual
Valori specifice culturilor dominate de valori colectiviste sunt
Se foloseşte mai frecvent ldquonoirdquo
Deciziile sunt luate de organizaţie
Oamenii lucrează icircn grup şi icircşi asumă responsabilitatea ca grup
Vacanţele se fac icircn grup sau cu toată familia
Romacircnia apare ca avacircnd un pronunţat caracter individualist fiind icircntrecută doar de şase
ţări din 38 ţări icircntre care se află SUA de aşteptat de altfel şi icircn mod oarecum surprinzător
Polonia Rusia şi Cehia Toate ţările din Europa de Est incluse icircn studiu au o cultură
individualistă
Icircn ceea ce priveşte colectivismul Romacircnia se situează pe locul 3 fiind depăşită de
Polonia şi Rusia
C Culturi afective şi culturi neutre
Relaţiile dintre oameni ar trebui să fie obiective şi detaşate sau exprimarea emoţiilor e un
lucru acceptabil
Valorile care caracterizează culturile neutre sunt
Nu se arată ce simţi sau gacircndeşti
Uneori tensiunea se vede icircn gesturi şi mimică
Uneori emoţiile inhibate explodează
Conduita calmă şi controlată e admirată
Contactul fizic mimica şi gestica sunt deseori tabu
Declaraţiile sunt citite monoton
Valorile caracteristice culturilor afective sunt
Gacircndurile şi sentimentele sunt arătate atacirct verbal cacirct şi nonverbal
Expresivitatea şi transparenţa ajută la eliminarea tensiunii
Emoţiile sunt exprimate uşor fluent şi fără inhibiţii
Conduita animată expresivă e admirată
Atingerea gestica mimica neobişnuită sunt ceva normal
Declaraţiile sunt citite fluent şi cu intonaţii melodramatice
Romacircnia se situează mai aproape de valorile culturii neutre deşi dacă ne raportăm la
cultura afectivă putem identifica suficiente elemente care poziţionează Romacircnia icircn grupa ţărilor
latine cu un nivel mediu de cultură afectivă
D Culturi specifice versus culturi difuze
Icircn cultura difuză statutul se transferă de la o situaţie la alta Indivizii din culturi specifice
icircşi separă clar spaţiul privat de cel public
Valorile caracteristice culturilor specifice sunt
abordarea direct la obiect urmărind exact un scop
comportament deschis transparent ferm
atitudinea variază de la o situaţie la alta şi de la o persoană la alta
Valorile caracteristice culturilor difuze sunt
abordarea indirectă pe ocolite aparent fără un scop clar
comportament evaziv plin de tact ambiguu chiar opac
atitudinea faţă de o persoană depinde puternic de contextual general
E Statutul
Statutul modul cum cineva este apreciat de ceilalţi poate veni din două surse diferite
Pentru culturile orientate către a obţine ceva către rezultat individul e judecat pe baza a ceea ce
a făcut de curacircnd La Hollywood se spune bdquoeşti tot atacirct de bun pe cacirct de bun este ultimul tău
filmrdquo
Icircn alte culturi statutul nu e obţinut de cel care icircl posedă ci este acordat prin naştere
vacircrstă sex educaţie sau datorită cunoştinţelor-relaţiilor pe care le are Icircntr-o cultură a dobacircndirii
statutului o icircntrebare obişnuită este bdquoCe ai studiatldquo icircn timp ce icircntr-una icircn care statutul e acordat
icircntrebarea este bdquoUnde ai studiatldquo
Aproximativ 69 din managerii romacircni nu cred că respectul acordat unei persoane
depinde de familia din care face parte situacircndu-se aproximativ la mijloc icircntr-un clasament care icirci
are la extreme pe indonezieni (42) şi danezi (81)
Valorile specifice culturilor cu un statut obţinut sunt
Titlurile sunt folosite numai cacircnd sunt relevante pentru situaţia particulară
Respectul pentru superior se bazează pe competenţa profesională şi managerială a
acestora
Tendinţa este de a acorda şanse egale tuturor
Valorile caracteristice culturilor cu statut acordat sunt
Titlurile sunt folosite excesiv mai ales atunci cacircnd trebuie demonstrat statutul
Respectul pentru şef e o dovadă a loialităţii faţă de organizaţie
Majoritatea managerilor sunt bărbaţi de vacircrstă medie care fac dovada calificării lor prin
educaţie
F Atitudinea faţă de timp
Aşa cum am observat şi la Strobeck membrii unei culturi privesc fie către viitor fie către
trecut fie către prezent Visul american e coşmarul francez Americanii pleacă de la zero şi ceea
ce icirci interesează e statutul prezent şi planurile de viitor Dar pentru un francez ei ar fi bdquonoiveau
richerdquo căruia icirci e preferabil bdquolrsquoancien pauvrerdquo Icircn anumite culturi ca cea americană suedeză şi
olandeză timpul e văzut ca o linie continuă o secvenţă a evenimentelor disparate Alte culturi
percep timpul ca un cerc icircn care trecutul prezentul şi viitorul se confundă
Cei care percep timpul ca o linie continuă preferă de obicei să desfăşoare o singură
activitate la un moment dat Urăsc situaţiile icircn care trebuie să icircşi modifice agenda stabilită cu
mult timp icircnainte datorită unor evenimente neaşteptate
Valorile specifice culturilor orientate către trecut sunt
Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune
Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur
Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni
Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei
Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt
Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante
Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate
Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo
Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă
Valorile specifice culturilor orientate spre viitor
Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare
Planificarea e făcută icircn mod entuziast
Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial
Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare
Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin
situacircndu-se astfel la media rezultatelor
G Relaţia cu natura
Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt
Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu
Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice
Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie
Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control
Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt
Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii
Armonia denotă stabilitate
Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi
bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal
Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti
Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai
degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite
icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de
1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate
cercetările nu este suficient de clar
1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a
bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe
cercetarea făcută de alţi autori
1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate
doar pe baza respectivilor parametri
23 Abordarea lui Geert Hofstede
Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70
finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi
complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă
Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a
permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea
culturilor din ţările investigate
A Distanţa faţă de putere
Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii
este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o
structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori
Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă
icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi
bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social
corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală
Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă
La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi
subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul
ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o
discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de
aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un
subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină
mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere
subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o
inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr
redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere
Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face
comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o
maşină costisitoare
Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu
1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică
1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere
1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere
B Individualism minus colectivism
Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte
obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea
icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă
Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn
celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd
societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte
singur de grijă
Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn
subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi
reciproce
De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn
conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi
al angajaţilor să coincidă
Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care
aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul
racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea
persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta
la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei
Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate
nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi
regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia
C Masculinitate ndash feminitate
Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul
icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile
legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta
Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările
fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor
Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru
rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin
apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele
acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue
să lucreze icircmpreună
Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul
masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El
ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur
Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de
dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine
Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn
industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului
D Evitarea incertitudinii
Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn
care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo
Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli
neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de
legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică
nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există
o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o
absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta
Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt
fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor
colectiviste
E Orientarea pe termen lungtermen scurt
Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt
orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent
(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)
Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui
Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost
aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede
dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă
Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt
bull persistenţa perseverenţa
bull cumpătarea
bull existenţa sentimentului de ruşine
bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora
La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori
bull siguranţă personală şi stabilitate
bull respectarea moralei şi eticii
bull respectarea tradiţiilor
bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri
Abordarea contextuală din perspectiva culturii
Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la
dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process
and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii
A Context inferior ndash context superior
Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei
culturi
Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi
culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este
asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o
consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea
incertitudinii
Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său
prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui
eveniment
Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie
să primească foarte multe informaţii de fond
O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O
cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei
este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este
aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context
inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect
nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot
icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie
Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune
Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale
şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar
emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale
expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi
poziţia emiţătorului
B Individualism
Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii
culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la
autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc
un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor
Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor
obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită
de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul
Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul
culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup
C Formalism
Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi
regulilor sociale decacirct membrii altor culturi
Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane
respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au
D Stilul comunicării
Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel
folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la
negocierile sau la icircncheierea contractelor
Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul
decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul
comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile
asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului
Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca
urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale
E Orientarea icircn timp
Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii
eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp
şi o jignire
Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali
dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect
Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental
Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai
multe concesii din partea americanilor nerăbdători6
Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii
importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara
noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a
angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză
este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională
valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea
organizaţională
bull modul de activitate umană
bull tipul de relaţie icircntre oameni
Natura umană
La prima icircntrebare există trei răspunsuri posibile omul este la bază bun bun şi rău icircn
acelaşi timp sau rău Şi totuşi fiecare dintre cele trei categorii poate fi la racircndul său divizată icircn
ceea ce priveşte extremele omul poate fi bunrău şi totodată capabil să icircşi schimbe condiţia sau
aflat icircn imposibilitatea de a-şi schimba natura iniţială Cacirct despre categoria de mijloc există o
diferenţă icircntre culturile care consideră omul pur şi simplu neutru şi cele care icircl consideră un mix
de icircnsuşiri pozitive şi negative
Cele şase categorii sunt toate posibile deşi nu este obligatoriu ca toate să existe Dacă ne
putem gacircndi la o cultură care consideră oamenii răi dar perfectibili sau un complex de icircnsuşiri
bune şi rele este greu de găsit un exemplu de cultură icircn care oamenii se cred buni şi icircn
imposibilitatea de a-şi pierde această icircnsuşire
Atitudinea faţă de natură
Cele trei variante posibile aici sunt supunerea omului de către natură armonie cu natura
şi stăpacircnirea naturii
Prima atitudine una fatalistă este icircntacirclnită la americanii de origine spaniolă din
comunitatea cercetată bdquoDacă voinţa Domnului este să mor voi murirdquo spun aceştia refuzacircnd icircn
unele cazuri chiar asistenţa medicală Icircn cazul armoniei cu natura există o separare clară a
omului a naturii şi a supranaturalului Cele trei elemente apar unul icircn continuarea altuia Este
tipul de atitudine pe care indienii navajo o au faţă de natură Poziţia de dominare a naturii este
cea obişnuită icircn societăţile vestice Forţele naturii trebuie stăpacircnite şi chiar folosite spre binele
omului Este de datoria omului să treacă peste obstacole iar tehnica este creată şi se dezvoltă
tocmai icircn acest scop
Orientarea faţă de timp
Posibilităţile şi icircn acest caz sunt tot icircn număr de trei accentul este pus pe trecut prezent
sau viitor Societatea icircn China antică punea de exemplu accentul pe trecut respect faţă de
strămoşi faţă de tradiţii etc La fel aristocraţia este o dovadă a orientării către trecut drepturile
fiind transmise prin descendenţă
Americanii dimpotrivă privesc spre viitor care bdquoe mai mare şi mai bunrdquo pentru că bdquoaşa
trebuie să fierdquo Există şi societăţi care trăiesc icircn prezent pentru care trecutul este neimportant iar
viitorul vag şi de neprevăzut iar comunitatea citată mai sus cea spaniolă formată icircn principal
din păstori este dată drept exemplu de cei doi cercetători
Modul de activitate umană
Este vorba despre a fi a fi şi a deveni sau a face A fi icircnseamnă a da curs dorinţelor
prezente şi excluzacircnd devenirea a acţiona după impuls icircn timp ce a deveni este echivalent cu
stăpacircnirea acestor dorinţe dar prin meditaţie şi detaşare Icircn fine ultima componentă intitulată a
face este percepută ca fiind tipul de activitate orientată către atingerea unui scop ldquoletrsquos get
things donerdquo e o frază americană tipică
Tipul de relaţii umane
Icircn timp ce icircn literatura recentă identificăm la această dimensiune doar două tipuri
posibile tipul individualist şi cel colectivist Klickhohn şi Strodbeck consideră iarăşi trei tipuri
posibile individualist colateral şi lineal Tipul colateral poate fi asimilat cu cel colectivist iar
cel lineal pune accentul pe relaţiile icircntre generaţii diferite icircn timp ce scopurile grupului primează
şi aici cea mai importantă caracteristică a unui astfel de grup este continuitatea icircn timp
Abordarea de mai sus prezintă o importanţă deosebită din cel puţin două puncte de
vedere Mai icircntacirci pentru că este prima cercetare practică finalizată după a doua jumătate a
secolului trecut care a reuşit să demonstreze puternica determinare culturală de care este
dominată o societate Icircn al doilea racircnd deoarece reuneşte icircn forme identice sau uşor diferite ideile
pe care cercetătorii le-au dezvoltat icircn special icircn ultimele decenii ale secolului trecut
22 Abordarea lui Fons Trompenaars
Trompenaars cercetător icircn cadrul Centrului pentru Studiul Afacerilor Internaţionale a
derulat timp de cincisprezece ani un studiu prin care a reuşit să identifice cacircteva aspecte practice
ale afacerilor internaţionale pe care le interpretează prin prisma a şapte dimensiuni prezentate
succint icircn continuare
Studiul necesită mai multă atenţie din partea noastră deoarece Trompenaars a integrat icircn
grupul ţărilor investigate şi cultura naţională din Romacircnia şi a icircncadrat ţara noastră după cacircteva
din cele şapte dimensiuni formulate de el
A Universalism versus particularism
Atitudinea universalistă este una tranşantă bdquoce e bine şi ce e rău poate fi clar definit şi se
aplică icircntotdeaunardquo Regulile de genul bdquonu minţi nu fura nu face altora ce nu-ţi place ţierdquo sunt
considerate ca fiind cele care ţin la un loc societatea Cine icircncearcă să traverseze strada pe roşu
icircn Germania sau Elveţia va fi amendat chiar dacă nu există trafic Tendinţa este de a nu permite
excepţii pentru că o dată ce acestea apar sistemul nu va funcţiona
Particulariştii opun oamenii normelor Codurile sociale abstracte sunt lăsate la o parte
cacircnd vine vorba de prieteni pentru că obligaţiile generate de o astfel de relaţie sunt considerate
ca fiind mult mai puternice
Aici regula de comportament care se aplică este bdquoX icircmi este prieten bun şi icircn consecinţă
icircn mod evident n-am să fur de la el şi n-am să-l mint Să mă port rău cu el ne-ar răni pe
amacircndoirdquo Oamenii nu sunt numai cetăţeni ci icircn primul racircnd fraţi surori copii prieteni
Universalismul se caracterizează prin
accent pe reguli mai degrabă decacirct pe relaţii
contractele sunt redactate atent şi nu se modifică
o persoană de icircncredere este cea care icircşi ţine cuvacircntul dat sau respectă contractul
există doar un adevăro realitate
Particularismul se caracterizează prin
accent pe relaţii mai degrabă decacirct pe reguli
contractele sunt modificate uşor
o persoană de icircncredere e cea care pune preţ pe oameni
există pentru fiecare individ mai multe perspective asupra realităţii
relaţiile evoluează
Icircn statistica referitoare la răspunsul dat la această icircntrebare Romacircnia apare pe locul 10
S-a constatat că 3844 din managerii cărora li s-a aplicat testul au considerat că prietenul nu are
nici un drept să fie ajutat Dintre ţările Europei de Est doar Ungaria are o orientare mai
universalistă 55 icircn timp ce Iugoslavia 20 locul 1 Bulgaria 36 şi fosta Germanie de Est
sunt mult mai particulariste
B Individualism versus colectivism
Dimensiunile sunt acum percepute ca intervale unde sunt caracterizate extremele icircnsă
poziţia unei culturi este de obicei icircntre cele două puncte Acesta este de fapt echivalentul
premisei numărul trei din abordarea lui Strodbeck şi anume că icircntr-o societate se găsesc toate
atitudinile posibile dar ele apar cu intensităţi diferite
Valorile prin care se caracterizează dimensiunea individualism sunt
Se foloseşte mai frecvent ldquoeurdquo
Deciziile sunt luate pe loc de reprezentanţi
Oamenii se descurcă singuri şi icircşi asumă responsabilităţi individuale
Vacanţele se petrec icircn cupluri sau individual
Valori specifice culturilor dominate de valori colectiviste sunt
Se foloseşte mai frecvent ldquonoirdquo
Deciziile sunt luate de organizaţie
Oamenii lucrează icircn grup şi icircşi asumă responsabilitatea ca grup
Vacanţele se fac icircn grup sau cu toată familia
Romacircnia apare ca avacircnd un pronunţat caracter individualist fiind icircntrecută doar de şase
ţări din 38 ţări icircntre care se află SUA de aşteptat de altfel şi icircn mod oarecum surprinzător
Polonia Rusia şi Cehia Toate ţările din Europa de Est incluse icircn studiu au o cultură
individualistă
Icircn ceea ce priveşte colectivismul Romacircnia se situează pe locul 3 fiind depăşită de
Polonia şi Rusia
C Culturi afective şi culturi neutre
Relaţiile dintre oameni ar trebui să fie obiective şi detaşate sau exprimarea emoţiilor e un
lucru acceptabil
Valorile care caracterizează culturile neutre sunt
Nu se arată ce simţi sau gacircndeşti
Uneori tensiunea se vede icircn gesturi şi mimică
Uneori emoţiile inhibate explodează
Conduita calmă şi controlată e admirată
Contactul fizic mimica şi gestica sunt deseori tabu
Declaraţiile sunt citite monoton
Valorile caracteristice culturilor afective sunt
Gacircndurile şi sentimentele sunt arătate atacirct verbal cacirct şi nonverbal
Expresivitatea şi transparenţa ajută la eliminarea tensiunii
Emoţiile sunt exprimate uşor fluent şi fără inhibiţii
Conduita animată expresivă e admirată
Atingerea gestica mimica neobişnuită sunt ceva normal
Declaraţiile sunt citite fluent şi cu intonaţii melodramatice
Romacircnia se situează mai aproape de valorile culturii neutre deşi dacă ne raportăm la
cultura afectivă putem identifica suficiente elemente care poziţionează Romacircnia icircn grupa ţărilor
latine cu un nivel mediu de cultură afectivă
D Culturi specifice versus culturi difuze
Icircn cultura difuză statutul se transferă de la o situaţie la alta Indivizii din culturi specifice
icircşi separă clar spaţiul privat de cel public
Valorile caracteristice culturilor specifice sunt
abordarea direct la obiect urmărind exact un scop
comportament deschis transparent ferm
atitudinea variază de la o situaţie la alta şi de la o persoană la alta
Valorile caracteristice culturilor difuze sunt
abordarea indirectă pe ocolite aparent fără un scop clar
comportament evaziv plin de tact ambiguu chiar opac
atitudinea faţă de o persoană depinde puternic de contextual general
E Statutul
Statutul modul cum cineva este apreciat de ceilalţi poate veni din două surse diferite
Pentru culturile orientate către a obţine ceva către rezultat individul e judecat pe baza a ceea ce
a făcut de curacircnd La Hollywood se spune bdquoeşti tot atacirct de bun pe cacirct de bun este ultimul tău
filmrdquo
Icircn alte culturi statutul nu e obţinut de cel care icircl posedă ci este acordat prin naştere
vacircrstă sex educaţie sau datorită cunoştinţelor-relaţiilor pe care le are Icircntr-o cultură a dobacircndirii
statutului o icircntrebare obişnuită este bdquoCe ai studiatldquo icircn timp ce icircntr-una icircn care statutul e acordat
icircntrebarea este bdquoUnde ai studiatldquo
Aproximativ 69 din managerii romacircni nu cred că respectul acordat unei persoane
depinde de familia din care face parte situacircndu-se aproximativ la mijloc icircntr-un clasament care icirci
are la extreme pe indonezieni (42) şi danezi (81)
Valorile specifice culturilor cu un statut obţinut sunt
Titlurile sunt folosite numai cacircnd sunt relevante pentru situaţia particulară
Respectul pentru superior se bazează pe competenţa profesională şi managerială a
acestora
Tendinţa este de a acorda şanse egale tuturor
Valorile caracteristice culturilor cu statut acordat sunt
Titlurile sunt folosite excesiv mai ales atunci cacircnd trebuie demonstrat statutul
Respectul pentru şef e o dovadă a loialităţii faţă de organizaţie
Majoritatea managerilor sunt bărbaţi de vacircrstă medie care fac dovada calificării lor prin
educaţie
F Atitudinea faţă de timp
Aşa cum am observat şi la Strobeck membrii unei culturi privesc fie către viitor fie către
trecut fie către prezent Visul american e coşmarul francez Americanii pleacă de la zero şi ceea
ce icirci interesează e statutul prezent şi planurile de viitor Dar pentru un francez ei ar fi bdquonoiveau
richerdquo căruia icirci e preferabil bdquolrsquoancien pauvrerdquo Icircn anumite culturi ca cea americană suedeză şi
olandeză timpul e văzut ca o linie continuă o secvenţă a evenimentelor disparate Alte culturi
percep timpul ca un cerc icircn care trecutul prezentul şi viitorul se confundă
Cei care percep timpul ca o linie continuă preferă de obicei să desfăşoare o singură
activitate la un moment dat Urăsc situaţiile icircn care trebuie să icircşi modifice agenda stabilită cu
mult timp icircnainte datorită unor evenimente neaşteptate
Valorile specifice culturilor orientate către trecut sunt
Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune
Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur
Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni
Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei
Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt
Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante
Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate
Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo
Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă
Valorile specifice culturilor orientate spre viitor
Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare
Planificarea e făcută icircn mod entuziast
Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial
Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare
Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin
situacircndu-se astfel la media rezultatelor
G Relaţia cu natura
Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt
Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu
Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice
Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie
Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control
Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt
Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii
Armonia denotă stabilitate
Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi
bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal
Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti
Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai
degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite
icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de
1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate
cercetările nu este suficient de clar
1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a
bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe
cercetarea făcută de alţi autori
1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate
doar pe baza respectivilor parametri
23 Abordarea lui Geert Hofstede
Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70
finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi
complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă
Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a
permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea
culturilor din ţările investigate
A Distanţa faţă de putere
Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii
este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o
structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori
Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă
icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi
bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social
corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală
Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă
La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi
subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul
ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o
discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de
aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un
subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină
mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere
subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o
inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr
redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere
Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face
comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o
maşină costisitoare
Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu
1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică
1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere
1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere
B Individualism minus colectivism
Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte
obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea
icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă
Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn
celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd
societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte
singur de grijă
Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn
subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi
reciproce
De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn
conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi
al angajaţilor să coincidă
Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care
aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul
racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea
persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta
la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei
Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate
nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi
regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia
C Masculinitate ndash feminitate
Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul
icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile
legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta
Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările
fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor
Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru
rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin
apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele
acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue
să lucreze icircmpreună
Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul
masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El
ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur
Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de
dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine
Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn
industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului
D Evitarea incertitudinii
Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn
care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo
Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli
neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de
legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică
nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există
o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o
absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta
Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt
fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor
colectiviste
E Orientarea pe termen lungtermen scurt
Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt
orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent
(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)
Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui
Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost
aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede
dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă
Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt
bull persistenţa perseverenţa
bull cumpătarea
bull existenţa sentimentului de ruşine
bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora
La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori
bull siguranţă personală şi stabilitate
bull respectarea moralei şi eticii
bull respectarea tradiţiilor
bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri
Abordarea contextuală din perspectiva culturii
Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la
dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process
and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii
A Context inferior ndash context superior
Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei
culturi
Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi
culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este
asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o
consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea
incertitudinii
Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său
prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui
eveniment
Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie
să primească foarte multe informaţii de fond
O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O
cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei
este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este
aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context
inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect
nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot
icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie
Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune
Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale
şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar
emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale
expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi
poziţia emiţătorului
B Individualism
Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii
culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la
autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc
un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor
Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor
obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită
de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul
Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul
culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup
C Formalism
Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi
regulilor sociale decacirct membrii altor culturi
Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane
respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au
D Stilul comunicării
Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel
folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la
negocierile sau la icircncheierea contractelor
Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul
decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul
comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile
asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului
Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca
urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale
E Orientarea icircn timp
Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii
eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp
şi o jignire
Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali
dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect
Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental
Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai
multe concesii din partea americanilor nerăbdători6
Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii
importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara
noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a
angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză
este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională
valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea
organizaţională
Modul de activitate umană
Este vorba despre a fi a fi şi a deveni sau a face A fi icircnseamnă a da curs dorinţelor
prezente şi excluzacircnd devenirea a acţiona după impuls icircn timp ce a deveni este echivalent cu
stăpacircnirea acestor dorinţe dar prin meditaţie şi detaşare Icircn fine ultima componentă intitulată a
face este percepută ca fiind tipul de activitate orientată către atingerea unui scop ldquoletrsquos get
things donerdquo e o frază americană tipică
Tipul de relaţii umane
Icircn timp ce icircn literatura recentă identificăm la această dimensiune doar două tipuri
posibile tipul individualist şi cel colectivist Klickhohn şi Strodbeck consideră iarăşi trei tipuri
posibile individualist colateral şi lineal Tipul colateral poate fi asimilat cu cel colectivist iar
cel lineal pune accentul pe relaţiile icircntre generaţii diferite icircn timp ce scopurile grupului primează
şi aici cea mai importantă caracteristică a unui astfel de grup este continuitatea icircn timp
Abordarea de mai sus prezintă o importanţă deosebită din cel puţin două puncte de
vedere Mai icircntacirci pentru că este prima cercetare practică finalizată după a doua jumătate a
secolului trecut care a reuşit să demonstreze puternica determinare culturală de care este
dominată o societate Icircn al doilea racircnd deoarece reuneşte icircn forme identice sau uşor diferite ideile
pe care cercetătorii le-au dezvoltat icircn special icircn ultimele decenii ale secolului trecut
22 Abordarea lui Fons Trompenaars
Trompenaars cercetător icircn cadrul Centrului pentru Studiul Afacerilor Internaţionale a
derulat timp de cincisprezece ani un studiu prin care a reuşit să identifice cacircteva aspecte practice
ale afacerilor internaţionale pe care le interpretează prin prisma a şapte dimensiuni prezentate
succint icircn continuare
Studiul necesită mai multă atenţie din partea noastră deoarece Trompenaars a integrat icircn
grupul ţărilor investigate şi cultura naţională din Romacircnia şi a icircncadrat ţara noastră după cacircteva
din cele şapte dimensiuni formulate de el
A Universalism versus particularism
Atitudinea universalistă este una tranşantă bdquoce e bine şi ce e rău poate fi clar definit şi se
aplică icircntotdeaunardquo Regulile de genul bdquonu minţi nu fura nu face altora ce nu-ţi place ţierdquo sunt
considerate ca fiind cele care ţin la un loc societatea Cine icircncearcă să traverseze strada pe roşu
icircn Germania sau Elveţia va fi amendat chiar dacă nu există trafic Tendinţa este de a nu permite
excepţii pentru că o dată ce acestea apar sistemul nu va funcţiona
Particulariştii opun oamenii normelor Codurile sociale abstracte sunt lăsate la o parte
cacircnd vine vorba de prieteni pentru că obligaţiile generate de o astfel de relaţie sunt considerate
ca fiind mult mai puternice
Aici regula de comportament care se aplică este bdquoX icircmi este prieten bun şi icircn consecinţă
icircn mod evident n-am să fur de la el şi n-am să-l mint Să mă port rău cu el ne-ar răni pe
amacircndoirdquo Oamenii nu sunt numai cetăţeni ci icircn primul racircnd fraţi surori copii prieteni
Universalismul se caracterizează prin
accent pe reguli mai degrabă decacirct pe relaţii
contractele sunt redactate atent şi nu se modifică
o persoană de icircncredere este cea care icircşi ţine cuvacircntul dat sau respectă contractul
există doar un adevăro realitate
Particularismul se caracterizează prin
accent pe relaţii mai degrabă decacirct pe reguli
contractele sunt modificate uşor
o persoană de icircncredere e cea care pune preţ pe oameni
există pentru fiecare individ mai multe perspective asupra realităţii
relaţiile evoluează
Icircn statistica referitoare la răspunsul dat la această icircntrebare Romacircnia apare pe locul 10
S-a constatat că 3844 din managerii cărora li s-a aplicat testul au considerat că prietenul nu are
nici un drept să fie ajutat Dintre ţările Europei de Est doar Ungaria are o orientare mai
universalistă 55 icircn timp ce Iugoslavia 20 locul 1 Bulgaria 36 şi fosta Germanie de Est
sunt mult mai particulariste
B Individualism versus colectivism
Dimensiunile sunt acum percepute ca intervale unde sunt caracterizate extremele icircnsă
poziţia unei culturi este de obicei icircntre cele două puncte Acesta este de fapt echivalentul
premisei numărul trei din abordarea lui Strodbeck şi anume că icircntr-o societate se găsesc toate
atitudinile posibile dar ele apar cu intensităţi diferite
Valorile prin care se caracterizează dimensiunea individualism sunt
Se foloseşte mai frecvent ldquoeurdquo
Deciziile sunt luate pe loc de reprezentanţi
Oamenii se descurcă singuri şi icircşi asumă responsabilităţi individuale
Vacanţele se petrec icircn cupluri sau individual
Valori specifice culturilor dominate de valori colectiviste sunt
Se foloseşte mai frecvent ldquonoirdquo
Deciziile sunt luate de organizaţie
Oamenii lucrează icircn grup şi icircşi asumă responsabilitatea ca grup
Vacanţele se fac icircn grup sau cu toată familia
Romacircnia apare ca avacircnd un pronunţat caracter individualist fiind icircntrecută doar de şase
ţări din 38 ţări icircntre care se află SUA de aşteptat de altfel şi icircn mod oarecum surprinzător
Polonia Rusia şi Cehia Toate ţările din Europa de Est incluse icircn studiu au o cultură
individualistă
Icircn ceea ce priveşte colectivismul Romacircnia se situează pe locul 3 fiind depăşită de
Polonia şi Rusia
C Culturi afective şi culturi neutre
Relaţiile dintre oameni ar trebui să fie obiective şi detaşate sau exprimarea emoţiilor e un
lucru acceptabil
Valorile care caracterizează culturile neutre sunt
Nu se arată ce simţi sau gacircndeşti
Uneori tensiunea se vede icircn gesturi şi mimică
Uneori emoţiile inhibate explodează
Conduita calmă şi controlată e admirată
Contactul fizic mimica şi gestica sunt deseori tabu
Declaraţiile sunt citite monoton
Valorile caracteristice culturilor afective sunt
Gacircndurile şi sentimentele sunt arătate atacirct verbal cacirct şi nonverbal
Expresivitatea şi transparenţa ajută la eliminarea tensiunii
Emoţiile sunt exprimate uşor fluent şi fără inhibiţii
Conduita animată expresivă e admirată
Atingerea gestica mimica neobişnuită sunt ceva normal
Declaraţiile sunt citite fluent şi cu intonaţii melodramatice
Romacircnia se situează mai aproape de valorile culturii neutre deşi dacă ne raportăm la
cultura afectivă putem identifica suficiente elemente care poziţionează Romacircnia icircn grupa ţărilor
latine cu un nivel mediu de cultură afectivă
D Culturi specifice versus culturi difuze
Icircn cultura difuză statutul se transferă de la o situaţie la alta Indivizii din culturi specifice
icircşi separă clar spaţiul privat de cel public
Valorile caracteristice culturilor specifice sunt
abordarea direct la obiect urmărind exact un scop
comportament deschis transparent ferm
atitudinea variază de la o situaţie la alta şi de la o persoană la alta
Valorile caracteristice culturilor difuze sunt
abordarea indirectă pe ocolite aparent fără un scop clar
comportament evaziv plin de tact ambiguu chiar opac
atitudinea faţă de o persoană depinde puternic de contextual general
E Statutul
Statutul modul cum cineva este apreciat de ceilalţi poate veni din două surse diferite
Pentru culturile orientate către a obţine ceva către rezultat individul e judecat pe baza a ceea ce
a făcut de curacircnd La Hollywood se spune bdquoeşti tot atacirct de bun pe cacirct de bun este ultimul tău
filmrdquo
Icircn alte culturi statutul nu e obţinut de cel care icircl posedă ci este acordat prin naştere
vacircrstă sex educaţie sau datorită cunoştinţelor-relaţiilor pe care le are Icircntr-o cultură a dobacircndirii
statutului o icircntrebare obişnuită este bdquoCe ai studiatldquo icircn timp ce icircntr-una icircn care statutul e acordat
icircntrebarea este bdquoUnde ai studiatldquo
Aproximativ 69 din managerii romacircni nu cred că respectul acordat unei persoane
depinde de familia din care face parte situacircndu-se aproximativ la mijloc icircntr-un clasament care icirci
are la extreme pe indonezieni (42) şi danezi (81)
Valorile specifice culturilor cu un statut obţinut sunt
Titlurile sunt folosite numai cacircnd sunt relevante pentru situaţia particulară
Respectul pentru superior se bazează pe competenţa profesională şi managerială a
acestora
Tendinţa este de a acorda şanse egale tuturor
Valorile caracteristice culturilor cu statut acordat sunt
Titlurile sunt folosite excesiv mai ales atunci cacircnd trebuie demonstrat statutul
Respectul pentru şef e o dovadă a loialităţii faţă de organizaţie
Majoritatea managerilor sunt bărbaţi de vacircrstă medie care fac dovada calificării lor prin
educaţie
F Atitudinea faţă de timp
Aşa cum am observat şi la Strobeck membrii unei culturi privesc fie către viitor fie către
trecut fie către prezent Visul american e coşmarul francez Americanii pleacă de la zero şi ceea
ce icirci interesează e statutul prezent şi planurile de viitor Dar pentru un francez ei ar fi bdquonoiveau
richerdquo căruia icirci e preferabil bdquolrsquoancien pauvrerdquo Icircn anumite culturi ca cea americană suedeză şi
olandeză timpul e văzut ca o linie continuă o secvenţă a evenimentelor disparate Alte culturi
percep timpul ca un cerc icircn care trecutul prezentul şi viitorul se confundă
Cei care percep timpul ca o linie continuă preferă de obicei să desfăşoare o singură
activitate la un moment dat Urăsc situaţiile icircn care trebuie să icircşi modifice agenda stabilită cu
mult timp icircnainte datorită unor evenimente neaşteptate
Valorile specifice culturilor orientate către trecut sunt
Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune
Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur
Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni
Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei
Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt
Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante
Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate
Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo
Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă
Valorile specifice culturilor orientate spre viitor
Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare
Planificarea e făcută icircn mod entuziast
Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial
Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare
Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin
situacircndu-se astfel la media rezultatelor
G Relaţia cu natura
Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt
Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu
Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice
Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie
Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control
Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt
Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii
Armonia denotă stabilitate
Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi
bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal
Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti
Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai
degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite
icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de
1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate
cercetările nu este suficient de clar
1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a
bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe
cercetarea făcută de alţi autori
1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate
doar pe baza respectivilor parametri
23 Abordarea lui Geert Hofstede
Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70
finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi
complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă
Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a
permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea
culturilor din ţările investigate
A Distanţa faţă de putere
Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii
este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o
structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori
Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă
icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi
bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social
corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală
Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă
La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi
subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul
ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o
discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de
aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un
subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină
mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere
subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o
inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr
redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere
Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face
comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o
maşină costisitoare
Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu
1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică
1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere
1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere
B Individualism minus colectivism
Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte
obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea
icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă
Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn
celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd
societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte
singur de grijă
Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn
subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi
reciproce
De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn
conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi
al angajaţilor să coincidă
Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care
aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul
racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea
persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta
la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei
Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate
nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi
regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia
C Masculinitate ndash feminitate
Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul
icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile
legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta
Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările
fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor
Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru
rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin
apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele
acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue
să lucreze icircmpreună
Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul
masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El
ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur
Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de
dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine
Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn
industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului
D Evitarea incertitudinii
Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn
care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo
Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli
neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de
legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică
nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există
o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o
absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta
Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt
fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor
colectiviste
E Orientarea pe termen lungtermen scurt
Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt
orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent
(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)
Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui
Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost
aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede
dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă
Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt
bull persistenţa perseverenţa
bull cumpătarea
bull existenţa sentimentului de ruşine
bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora
La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori
bull siguranţă personală şi stabilitate
bull respectarea moralei şi eticii
bull respectarea tradiţiilor
bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri
Abordarea contextuală din perspectiva culturii
Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la
dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process
and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii
A Context inferior ndash context superior
Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei
culturi
Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi
culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este
asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o
consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea
incertitudinii
Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său
prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui
eveniment
Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie
să primească foarte multe informaţii de fond
O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O
cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei
este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este
aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context
inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect
nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot
icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie
Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune
Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale
şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar
emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale
expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi
poziţia emiţătorului
B Individualism
Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii
culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la
autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc
un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor
Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor
obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită
de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul
Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul
culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup
C Formalism
Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi
regulilor sociale decacirct membrii altor culturi
Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane
respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au
D Stilul comunicării
Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel
folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la
negocierile sau la icircncheierea contractelor
Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul
decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul
comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile
asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului
Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca
urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale
E Orientarea icircn timp
Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii
eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp
şi o jignire
Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali
dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect
Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental
Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai
multe concesii din partea americanilor nerăbdători6
Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii
importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara
noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a
angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză
este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională
valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea
organizaţională
Aici regula de comportament care se aplică este bdquoX icircmi este prieten bun şi icircn consecinţă
icircn mod evident n-am să fur de la el şi n-am să-l mint Să mă port rău cu el ne-ar răni pe
amacircndoirdquo Oamenii nu sunt numai cetăţeni ci icircn primul racircnd fraţi surori copii prieteni
Universalismul se caracterizează prin
accent pe reguli mai degrabă decacirct pe relaţii
contractele sunt redactate atent şi nu se modifică
o persoană de icircncredere este cea care icircşi ţine cuvacircntul dat sau respectă contractul
există doar un adevăro realitate
Particularismul se caracterizează prin
accent pe relaţii mai degrabă decacirct pe reguli
contractele sunt modificate uşor
o persoană de icircncredere e cea care pune preţ pe oameni
există pentru fiecare individ mai multe perspective asupra realităţii
relaţiile evoluează
Icircn statistica referitoare la răspunsul dat la această icircntrebare Romacircnia apare pe locul 10
S-a constatat că 3844 din managerii cărora li s-a aplicat testul au considerat că prietenul nu are
nici un drept să fie ajutat Dintre ţările Europei de Est doar Ungaria are o orientare mai
universalistă 55 icircn timp ce Iugoslavia 20 locul 1 Bulgaria 36 şi fosta Germanie de Est
sunt mult mai particulariste
B Individualism versus colectivism
Dimensiunile sunt acum percepute ca intervale unde sunt caracterizate extremele icircnsă
poziţia unei culturi este de obicei icircntre cele două puncte Acesta este de fapt echivalentul
premisei numărul trei din abordarea lui Strodbeck şi anume că icircntr-o societate se găsesc toate
atitudinile posibile dar ele apar cu intensităţi diferite
Valorile prin care se caracterizează dimensiunea individualism sunt
Se foloseşte mai frecvent ldquoeurdquo
Deciziile sunt luate pe loc de reprezentanţi
Oamenii se descurcă singuri şi icircşi asumă responsabilităţi individuale
Vacanţele se petrec icircn cupluri sau individual
Valori specifice culturilor dominate de valori colectiviste sunt
Se foloseşte mai frecvent ldquonoirdquo
Deciziile sunt luate de organizaţie
Oamenii lucrează icircn grup şi icircşi asumă responsabilitatea ca grup
Vacanţele se fac icircn grup sau cu toată familia
Romacircnia apare ca avacircnd un pronunţat caracter individualist fiind icircntrecută doar de şase
ţări din 38 ţări icircntre care se află SUA de aşteptat de altfel şi icircn mod oarecum surprinzător
Polonia Rusia şi Cehia Toate ţările din Europa de Est incluse icircn studiu au o cultură
individualistă
Icircn ceea ce priveşte colectivismul Romacircnia se situează pe locul 3 fiind depăşită de
Polonia şi Rusia
C Culturi afective şi culturi neutre
Relaţiile dintre oameni ar trebui să fie obiective şi detaşate sau exprimarea emoţiilor e un
lucru acceptabil
Valorile care caracterizează culturile neutre sunt
Nu se arată ce simţi sau gacircndeşti
Uneori tensiunea se vede icircn gesturi şi mimică
Uneori emoţiile inhibate explodează
Conduita calmă şi controlată e admirată
Contactul fizic mimica şi gestica sunt deseori tabu
Declaraţiile sunt citite monoton
Valorile caracteristice culturilor afective sunt
Gacircndurile şi sentimentele sunt arătate atacirct verbal cacirct şi nonverbal
Expresivitatea şi transparenţa ajută la eliminarea tensiunii
Emoţiile sunt exprimate uşor fluent şi fără inhibiţii
Conduita animată expresivă e admirată
Atingerea gestica mimica neobişnuită sunt ceva normal
Declaraţiile sunt citite fluent şi cu intonaţii melodramatice
Romacircnia se situează mai aproape de valorile culturii neutre deşi dacă ne raportăm la
cultura afectivă putem identifica suficiente elemente care poziţionează Romacircnia icircn grupa ţărilor
latine cu un nivel mediu de cultură afectivă
D Culturi specifice versus culturi difuze
Icircn cultura difuză statutul se transferă de la o situaţie la alta Indivizii din culturi specifice
icircşi separă clar spaţiul privat de cel public
Valorile caracteristice culturilor specifice sunt
abordarea direct la obiect urmărind exact un scop
comportament deschis transparent ferm
atitudinea variază de la o situaţie la alta şi de la o persoană la alta
Valorile caracteristice culturilor difuze sunt
abordarea indirectă pe ocolite aparent fără un scop clar
comportament evaziv plin de tact ambiguu chiar opac
atitudinea faţă de o persoană depinde puternic de contextual general
E Statutul
Statutul modul cum cineva este apreciat de ceilalţi poate veni din două surse diferite
Pentru culturile orientate către a obţine ceva către rezultat individul e judecat pe baza a ceea ce
a făcut de curacircnd La Hollywood se spune bdquoeşti tot atacirct de bun pe cacirct de bun este ultimul tău
filmrdquo
Icircn alte culturi statutul nu e obţinut de cel care icircl posedă ci este acordat prin naştere
vacircrstă sex educaţie sau datorită cunoştinţelor-relaţiilor pe care le are Icircntr-o cultură a dobacircndirii
statutului o icircntrebare obişnuită este bdquoCe ai studiatldquo icircn timp ce icircntr-una icircn care statutul e acordat
icircntrebarea este bdquoUnde ai studiatldquo
Aproximativ 69 din managerii romacircni nu cred că respectul acordat unei persoane
depinde de familia din care face parte situacircndu-se aproximativ la mijloc icircntr-un clasament care icirci
are la extreme pe indonezieni (42) şi danezi (81)
Valorile specifice culturilor cu un statut obţinut sunt
Titlurile sunt folosite numai cacircnd sunt relevante pentru situaţia particulară
Respectul pentru superior se bazează pe competenţa profesională şi managerială a
acestora
Tendinţa este de a acorda şanse egale tuturor
Valorile caracteristice culturilor cu statut acordat sunt
Titlurile sunt folosite excesiv mai ales atunci cacircnd trebuie demonstrat statutul
Respectul pentru şef e o dovadă a loialităţii faţă de organizaţie
Majoritatea managerilor sunt bărbaţi de vacircrstă medie care fac dovada calificării lor prin
educaţie
F Atitudinea faţă de timp
Aşa cum am observat şi la Strobeck membrii unei culturi privesc fie către viitor fie către
trecut fie către prezent Visul american e coşmarul francez Americanii pleacă de la zero şi ceea
ce icirci interesează e statutul prezent şi planurile de viitor Dar pentru un francez ei ar fi bdquonoiveau
richerdquo căruia icirci e preferabil bdquolrsquoancien pauvrerdquo Icircn anumite culturi ca cea americană suedeză şi
olandeză timpul e văzut ca o linie continuă o secvenţă a evenimentelor disparate Alte culturi
percep timpul ca un cerc icircn care trecutul prezentul şi viitorul se confundă
Cei care percep timpul ca o linie continuă preferă de obicei să desfăşoare o singură
activitate la un moment dat Urăsc situaţiile icircn care trebuie să icircşi modifice agenda stabilită cu
mult timp icircnainte datorită unor evenimente neaşteptate
Valorile specifice culturilor orientate către trecut sunt
Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune
Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur
Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni
Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei
Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt
Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante
Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate
Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo
Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă
Valorile specifice culturilor orientate spre viitor
Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare
Planificarea e făcută icircn mod entuziast
Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial
Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare
Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin
situacircndu-se astfel la media rezultatelor
G Relaţia cu natura
Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt
Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu
Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice
Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie
Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control
Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt
Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii
Armonia denotă stabilitate
Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi
bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal
Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti
Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai
degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite
icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de
1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate
cercetările nu este suficient de clar
1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a
bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe
cercetarea făcută de alţi autori
1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate
doar pe baza respectivilor parametri
23 Abordarea lui Geert Hofstede
Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70
finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi
complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă
Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a
permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea
culturilor din ţările investigate
A Distanţa faţă de putere
Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii
este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o
structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori
Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă
icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi
bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social
corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală
Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă
La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi
subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul
ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o
discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de
aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un
subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină
mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere
subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o
inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr
redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere
Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face
comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o
maşină costisitoare
Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu
1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică
1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere
1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere
B Individualism minus colectivism
Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte
obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea
icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă
Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn
celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd
societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte
singur de grijă
Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn
subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi
reciproce
De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn
conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi
al angajaţilor să coincidă
Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care
aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul
racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea
persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta
la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei
Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate
nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi
regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia
C Masculinitate ndash feminitate
Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul
icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile
legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta
Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările
fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor
Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru
rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin
apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele
acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue
să lucreze icircmpreună
Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul
masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El
ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur
Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de
dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine
Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn
industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului
D Evitarea incertitudinii
Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn
care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo
Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli
neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de
legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică
nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există
o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o
absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta
Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt
fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor
colectiviste
E Orientarea pe termen lungtermen scurt
Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt
orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent
(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)
Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui
Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost
aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede
dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă
Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt
bull persistenţa perseverenţa
bull cumpătarea
bull existenţa sentimentului de ruşine
bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora
La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori
bull siguranţă personală şi stabilitate
bull respectarea moralei şi eticii
bull respectarea tradiţiilor
bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri
Abordarea contextuală din perspectiva culturii
Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la
dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process
and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii
A Context inferior ndash context superior
Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei
culturi
Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi
culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este
asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o
consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea
incertitudinii
Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său
prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui
eveniment
Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie
să primească foarte multe informaţii de fond
O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O
cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei
este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este
aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context
inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect
nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot
icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie
Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune
Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale
şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar
emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale
expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi
poziţia emiţătorului
B Individualism
Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii
culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la
autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc
un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor
Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor
obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită
de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul
Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul
culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup
C Formalism
Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi
regulilor sociale decacirct membrii altor culturi
Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane
respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au
D Stilul comunicării
Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel
folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la
negocierile sau la icircncheierea contractelor
Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul
decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul
comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile
asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului
Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca
urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale
E Orientarea icircn timp
Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii
eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp
şi o jignire
Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali
dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect
Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental
Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai
multe concesii din partea americanilor nerăbdători6
Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii
importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara
noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a
angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză
este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională
valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea
organizaţională
Romacircnia apare ca avacircnd un pronunţat caracter individualist fiind icircntrecută doar de şase
ţări din 38 ţări icircntre care se află SUA de aşteptat de altfel şi icircn mod oarecum surprinzător
Polonia Rusia şi Cehia Toate ţările din Europa de Est incluse icircn studiu au o cultură
individualistă
Icircn ceea ce priveşte colectivismul Romacircnia se situează pe locul 3 fiind depăşită de
Polonia şi Rusia
C Culturi afective şi culturi neutre
Relaţiile dintre oameni ar trebui să fie obiective şi detaşate sau exprimarea emoţiilor e un
lucru acceptabil
Valorile care caracterizează culturile neutre sunt
Nu se arată ce simţi sau gacircndeşti
Uneori tensiunea se vede icircn gesturi şi mimică
Uneori emoţiile inhibate explodează
Conduita calmă şi controlată e admirată
Contactul fizic mimica şi gestica sunt deseori tabu
Declaraţiile sunt citite monoton
Valorile caracteristice culturilor afective sunt
Gacircndurile şi sentimentele sunt arătate atacirct verbal cacirct şi nonverbal
Expresivitatea şi transparenţa ajută la eliminarea tensiunii
Emoţiile sunt exprimate uşor fluent şi fără inhibiţii
Conduita animată expresivă e admirată
Atingerea gestica mimica neobişnuită sunt ceva normal
Declaraţiile sunt citite fluent şi cu intonaţii melodramatice
Romacircnia se situează mai aproape de valorile culturii neutre deşi dacă ne raportăm la
cultura afectivă putem identifica suficiente elemente care poziţionează Romacircnia icircn grupa ţărilor
latine cu un nivel mediu de cultură afectivă
D Culturi specifice versus culturi difuze
Icircn cultura difuză statutul se transferă de la o situaţie la alta Indivizii din culturi specifice
icircşi separă clar spaţiul privat de cel public
Valorile caracteristice culturilor specifice sunt
abordarea direct la obiect urmărind exact un scop
comportament deschis transparent ferm
atitudinea variază de la o situaţie la alta şi de la o persoană la alta
Valorile caracteristice culturilor difuze sunt
abordarea indirectă pe ocolite aparent fără un scop clar
comportament evaziv plin de tact ambiguu chiar opac
atitudinea faţă de o persoană depinde puternic de contextual general
E Statutul
Statutul modul cum cineva este apreciat de ceilalţi poate veni din două surse diferite
Pentru culturile orientate către a obţine ceva către rezultat individul e judecat pe baza a ceea ce
a făcut de curacircnd La Hollywood se spune bdquoeşti tot atacirct de bun pe cacirct de bun este ultimul tău
filmrdquo
Icircn alte culturi statutul nu e obţinut de cel care icircl posedă ci este acordat prin naştere
vacircrstă sex educaţie sau datorită cunoştinţelor-relaţiilor pe care le are Icircntr-o cultură a dobacircndirii
statutului o icircntrebare obişnuită este bdquoCe ai studiatldquo icircn timp ce icircntr-una icircn care statutul e acordat
icircntrebarea este bdquoUnde ai studiatldquo
Aproximativ 69 din managerii romacircni nu cred că respectul acordat unei persoane
depinde de familia din care face parte situacircndu-se aproximativ la mijloc icircntr-un clasament care icirci
are la extreme pe indonezieni (42) şi danezi (81)
Valorile specifice culturilor cu un statut obţinut sunt
Titlurile sunt folosite numai cacircnd sunt relevante pentru situaţia particulară
Respectul pentru superior se bazează pe competenţa profesională şi managerială a
acestora
Tendinţa este de a acorda şanse egale tuturor
Valorile caracteristice culturilor cu statut acordat sunt
Titlurile sunt folosite excesiv mai ales atunci cacircnd trebuie demonstrat statutul
Respectul pentru şef e o dovadă a loialităţii faţă de organizaţie
Majoritatea managerilor sunt bărbaţi de vacircrstă medie care fac dovada calificării lor prin
educaţie
F Atitudinea faţă de timp
Aşa cum am observat şi la Strobeck membrii unei culturi privesc fie către viitor fie către
trecut fie către prezent Visul american e coşmarul francez Americanii pleacă de la zero şi ceea
ce icirci interesează e statutul prezent şi planurile de viitor Dar pentru un francez ei ar fi bdquonoiveau
richerdquo căruia icirci e preferabil bdquolrsquoancien pauvrerdquo Icircn anumite culturi ca cea americană suedeză şi
olandeză timpul e văzut ca o linie continuă o secvenţă a evenimentelor disparate Alte culturi
percep timpul ca un cerc icircn care trecutul prezentul şi viitorul se confundă
Cei care percep timpul ca o linie continuă preferă de obicei să desfăşoare o singură
activitate la un moment dat Urăsc situaţiile icircn care trebuie să icircşi modifice agenda stabilită cu
mult timp icircnainte datorită unor evenimente neaşteptate
Valorile specifice culturilor orientate către trecut sunt
Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune
Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur
Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni
Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei
Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt
Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante
Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate
Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo
Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă
Valorile specifice culturilor orientate spre viitor
Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare
Planificarea e făcută icircn mod entuziast
Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial
Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare
Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin
situacircndu-se astfel la media rezultatelor
G Relaţia cu natura
Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt
Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu
Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice
Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie
Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control
Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt
Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii
Armonia denotă stabilitate
Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi
bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal
Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti
Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai
degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite
icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de
1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate
cercetările nu este suficient de clar
1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a
bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe
cercetarea făcută de alţi autori
1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate
doar pe baza respectivilor parametri
23 Abordarea lui Geert Hofstede
Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70
finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi
complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă
Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a
permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea
culturilor din ţările investigate
A Distanţa faţă de putere
Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii
este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o
structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori
Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă
icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi
bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social
corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală
Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă
La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi
subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul
ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o
discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de
aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un
subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină
mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere
subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o
inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr
redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere
Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face
comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o
maşină costisitoare
Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu
1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică
1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere
1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere
B Individualism minus colectivism
Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte
obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea
icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă
Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn
celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd
societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte
singur de grijă
Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn
subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi
reciproce
De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn
conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi
al angajaţilor să coincidă
Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care
aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul
racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea
persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta
la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei
Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate
nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi
regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia
C Masculinitate ndash feminitate
Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul
icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile
legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta
Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările
fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor
Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru
rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin
apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele
acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue
să lucreze icircmpreună
Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul
masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El
ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur
Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de
dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine
Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn
industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului
D Evitarea incertitudinii
Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn
care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo
Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli
neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de
legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică
nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există
o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o
absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta
Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt
fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor
colectiviste
E Orientarea pe termen lungtermen scurt
Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt
orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent
(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)
Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui
Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost
aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede
dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă
Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt
bull persistenţa perseverenţa
bull cumpătarea
bull existenţa sentimentului de ruşine
bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora
La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori
bull siguranţă personală şi stabilitate
bull respectarea moralei şi eticii
bull respectarea tradiţiilor
bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri
Abordarea contextuală din perspectiva culturii
Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la
dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process
and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii
A Context inferior ndash context superior
Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei
culturi
Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi
culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este
asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o
consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea
incertitudinii
Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său
prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui
eveniment
Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie
să primească foarte multe informaţii de fond
O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O
cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei
este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este
aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context
inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect
nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot
icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie
Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune
Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale
şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar
emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale
expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi
poziţia emiţătorului
B Individualism
Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii
culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la
autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc
un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor
Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor
obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită
de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul
Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul
culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup
C Formalism
Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi
regulilor sociale decacirct membrii altor culturi
Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane
respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au
D Stilul comunicării
Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel
folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la
negocierile sau la icircncheierea contractelor
Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul
decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul
comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile
asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului
Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca
urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale
E Orientarea icircn timp
Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii
eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp
şi o jignire
Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali
dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect
Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental
Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai
multe concesii din partea americanilor nerăbdători6
Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii
importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara
noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a
angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză
este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională
valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea
organizaţională
comportament evaziv plin de tact ambiguu chiar opac
atitudinea faţă de o persoană depinde puternic de contextual general
E Statutul
Statutul modul cum cineva este apreciat de ceilalţi poate veni din două surse diferite
Pentru culturile orientate către a obţine ceva către rezultat individul e judecat pe baza a ceea ce
a făcut de curacircnd La Hollywood se spune bdquoeşti tot atacirct de bun pe cacirct de bun este ultimul tău
filmrdquo
Icircn alte culturi statutul nu e obţinut de cel care icircl posedă ci este acordat prin naştere
vacircrstă sex educaţie sau datorită cunoştinţelor-relaţiilor pe care le are Icircntr-o cultură a dobacircndirii
statutului o icircntrebare obişnuită este bdquoCe ai studiatldquo icircn timp ce icircntr-una icircn care statutul e acordat
icircntrebarea este bdquoUnde ai studiatldquo
Aproximativ 69 din managerii romacircni nu cred că respectul acordat unei persoane
depinde de familia din care face parte situacircndu-se aproximativ la mijloc icircntr-un clasament care icirci
are la extreme pe indonezieni (42) şi danezi (81)
Valorile specifice culturilor cu un statut obţinut sunt
Titlurile sunt folosite numai cacircnd sunt relevante pentru situaţia particulară
Respectul pentru superior se bazează pe competenţa profesională şi managerială a
acestora
Tendinţa este de a acorda şanse egale tuturor
Valorile caracteristice culturilor cu statut acordat sunt
Titlurile sunt folosite excesiv mai ales atunci cacircnd trebuie demonstrat statutul
Respectul pentru şef e o dovadă a loialităţii faţă de organizaţie
Majoritatea managerilor sunt bărbaţi de vacircrstă medie care fac dovada calificării lor prin
educaţie
F Atitudinea faţă de timp
Aşa cum am observat şi la Strobeck membrii unei culturi privesc fie către viitor fie către
trecut fie către prezent Visul american e coşmarul francez Americanii pleacă de la zero şi ceea
ce icirci interesează e statutul prezent şi planurile de viitor Dar pentru un francez ei ar fi bdquonoiveau
richerdquo căruia icirci e preferabil bdquolrsquoancien pauvrerdquo Icircn anumite culturi ca cea americană suedeză şi
olandeză timpul e văzut ca o linie continuă o secvenţă a evenimentelor disparate Alte culturi
percep timpul ca un cerc icircn care trecutul prezentul şi viitorul se confundă
Cei care percep timpul ca o linie continuă preferă de obicei să desfăşoare o singură
activitate la un moment dat Urăsc situaţiile icircn care trebuie să icircşi modifice agenda stabilită cu
mult timp icircnainte datorită unor evenimente neaşteptate
Valorile specifice culturilor orientate către trecut sunt
Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune
Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur
Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni
Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei
Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt
Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante
Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate
Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo
Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă
Valorile specifice culturilor orientate spre viitor
Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare
Planificarea e făcută icircn mod entuziast
Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial
Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare
Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin
situacircndu-se astfel la media rezultatelor
G Relaţia cu natura
Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt
Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu
Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice
Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie
Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control
Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt
Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii
Armonia denotă stabilitate
Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi
bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal
Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti
Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai
degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite
icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de
1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate
cercetările nu este suficient de clar
1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a
bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe
cercetarea făcută de alţi autori
1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate
doar pe baza respectivilor parametri
23 Abordarea lui Geert Hofstede
Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70
finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi
complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă
Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a
permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea
culturilor din ţările investigate
A Distanţa faţă de putere
Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii
este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o
structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori
Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă
icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi
bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social
corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală
Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă
La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi
subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul
ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o
discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de
aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un
subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină
mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere
subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o
inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr
redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere
Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face
comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o
maşină costisitoare
Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu
1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică
1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere
1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere
B Individualism minus colectivism
Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte
obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea
icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă
Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn
celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd
societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte
singur de grijă
Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn
subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi
reciproce
De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn
conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi
al angajaţilor să coincidă
Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care
aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul
racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea
persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta
la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei
Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate
nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi
regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia
C Masculinitate ndash feminitate
Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul
icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile
legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta
Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările
fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor
Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru
rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin
apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele
acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue
să lucreze icircmpreună
Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul
masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El
ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur
Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de
dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine
Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn
industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului
D Evitarea incertitudinii
Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn
care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo
Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli
neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de
legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică
nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există
o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o
absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta
Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt
fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor
colectiviste
E Orientarea pe termen lungtermen scurt
Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt
orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent
(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)
Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui
Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost
aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede
dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă
Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt
bull persistenţa perseverenţa
bull cumpătarea
bull existenţa sentimentului de ruşine
bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora
La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori
bull siguranţă personală şi stabilitate
bull respectarea moralei şi eticii
bull respectarea tradiţiilor
bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri
Abordarea contextuală din perspectiva culturii
Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la
dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process
and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii
A Context inferior ndash context superior
Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei
culturi
Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi
culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este
asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o
consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea
incertitudinii
Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său
prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui
eveniment
Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie
să primească foarte multe informaţii de fond
O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O
cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei
este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este
aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context
inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect
nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot
icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie
Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune
Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale
şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar
emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale
expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi
poziţia emiţătorului
B Individualism
Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii
culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la
autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc
un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor
Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor
obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită
de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul
Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul
culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup
C Formalism
Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi
regulilor sociale decacirct membrii altor culturi
Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane
respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au
D Stilul comunicării
Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel
folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la
negocierile sau la icircncheierea contractelor
Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul
decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul
comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile
asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului
Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca
urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale
E Orientarea icircn timp
Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii
eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp
şi o jignire
Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali
dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect
Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental
Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai
multe concesii din partea americanilor nerăbdători6
Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii
importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara
noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a
angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză
este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională
valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea
organizaţională
Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune
Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur
Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni
Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei
Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt
Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante
Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate
Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo
Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă
Valorile specifice culturilor orientate spre viitor
Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare
Planificarea e făcută icircn mod entuziast
Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial
Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare
Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin
situacircndu-se astfel la media rezultatelor
G Relaţia cu natura
Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt
Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu
Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice
Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie
Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control
Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt
Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii
Armonia denotă stabilitate
Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi
bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal
Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti
Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai
degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite
icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de
1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate
cercetările nu este suficient de clar
1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a
bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe
cercetarea făcută de alţi autori
1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate
doar pe baza respectivilor parametri
23 Abordarea lui Geert Hofstede
Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70
finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi
complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă
Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a
permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea
culturilor din ţările investigate
A Distanţa faţă de putere
Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii
este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o
structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori
Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă
icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi
bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social
corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală
Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă
La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi
subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul
ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o
discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de
aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un
subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină
mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere
subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o
inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr
redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere
Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face
comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o
maşină costisitoare
Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu
1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică
1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere
1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere
B Individualism minus colectivism
Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte
obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea
icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă
Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn
celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd
societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte
singur de grijă
Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn
subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi
reciproce
De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn
conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi
al angajaţilor să coincidă
Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care
aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul
racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea
persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta
la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei
Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate
nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi
regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia
C Masculinitate ndash feminitate
Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul
icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile
legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta
Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările
fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor
Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru
rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin
apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele
acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue
să lucreze icircmpreună
Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul
masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El
ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur
Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de
dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine
Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn
industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului
D Evitarea incertitudinii
Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn
care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo
Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli
neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de
legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică
nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există
o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o
absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta
Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt
fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor
colectiviste
E Orientarea pe termen lungtermen scurt
Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt
orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent
(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)
Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui
Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost
aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede
dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă
Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt
bull persistenţa perseverenţa
bull cumpătarea
bull existenţa sentimentului de ruşine
bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora
La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori
bull siguranţă personală şi stabilitate
bull respectarea moralei şi eticii
bull respectarea tradiţiilor
bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri
Abordarea contextuală din perspectiva culturii
Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la
dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process
and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii
A Context inferior ndash context superior
Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei
culturi
Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi
culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este
asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o
consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea
incertitudinii
Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său
prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui
eveniment
Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie
să primească foarte multe informaţii de fond
O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O
cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei
este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este
aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context
inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect
nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot
icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie
Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune
Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale
şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar
emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale
expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi
poziţia emiţătorului
B Individualism
Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii
culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la
autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc
un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor
Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor
obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită
de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul
Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul
culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup
C Formalism
Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi
regulilor sociale decacirct membrii altor culturi
Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane
respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au
D Stilul comunicării
Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel
folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la
negocierile sau la icircncheierea contractelor
Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul
decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul
comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile
asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului
Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca
urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale
E Orientarea icircn timp
Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii
eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp
şi o jignire
Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali
dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect
Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental
Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai
multe concesii din partea americanilor nerăbdători6
Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii
importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara
noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a
angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză
este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională
valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea
organizaţională
1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a
bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe
cercetarea făcută de alţi autori
1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate
doar pe baza respectivilor parametri
23 Abordarea lui Geert Hofstede
Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70
finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi
complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă
Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a
permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea
culturilor din ţările investigate
A Distanţa faţă de putere
Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii
este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o
structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori
Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă
icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi
bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social
corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală
Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă
La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi
subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul
ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o
discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de
aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un
subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină
mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere
subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o
inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr
redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere
Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face
comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o
maşină costisitoare
Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu
1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică
1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere
1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere
B Individualism minus colectivism
Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte
obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea
icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă
Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn
celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd
societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte
singur de grijă
Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn
subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi
reciproce
De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn
conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi
al angajaţilor să coincidă
Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care
aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul
racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea
persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta
la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei
Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate
nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi
regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia
C Masculinitate ndash feminitate
Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul
icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile
legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta
Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările
fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor
Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru
rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin
apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele
acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue
să lucreze icircmpreună
Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul
masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El
ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur
Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de
dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine
Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn
industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului
D Evitarea incertitudinii
Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn
care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo
Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli
neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de
legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică
nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există
o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o
absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta
Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt
fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor
colectiviste
E Orientarea pe termen lungtermen scurt
Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt
orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent
(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)
Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui
Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost
aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede
dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă
Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt
bull persistenţa perseverenţa
bull cumpătarea
bull existenţa sentimentului de ruşine
bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora
La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori
bull siguranţă personală şi stabilitate
bull respectarea moralei şi eticii
bull respectarea tradiţiilor
bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri
Abordarea contextuală din perspectiva culturii
Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la
dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process
and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii
A Context inferior ndash context superior
Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei
culturi
Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi
culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este
asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o
consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea
incertitudinii
Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său
prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui
eveniment
Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie
să primească foarte multe informaţii de fond
O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O
cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei
este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este
aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context
inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect
nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot
icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie
Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune
Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale
şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar
emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale
expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi
poziţia emiţătorului
B Individualism
Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii
culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la
autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc
un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor
Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor
obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită
de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul
Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul
culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup
C Formalism
Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi
regulilor sociale decacirct membrii altor culturi
Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane
respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au
D Stilul comunicării
Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel
folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la
negocierile sau la icircncheierea contractelor
Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul
decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul
comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile
asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului
Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca
urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale
E Orientarea icircn timp
Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii
eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp
şi o jignire
Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali
dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect
Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental
Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai
multe concesii din partea americanilor nerăbdători6
Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii
importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara
noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a
angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză
este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională
valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea
organizaţională
Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu
1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică
1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere
1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere
B Individualism minus colectivism
Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte
obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea
icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă
Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn
celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd
societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte
singur de grijă
Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn
subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi
reciproce
De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn
conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi
al angajaţilor să coincidă
Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care
aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul
racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea
persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta
la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei
Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate
nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi
regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia
C Masculinitate ndash feminitate
Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul
icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile
legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta
Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările
fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor
Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru
rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin
apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele
acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue
să lucreze icircmpreună
Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul
masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El
ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur
Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de
dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine
Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn
industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului
D Evitarea incertitudinii
Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn
care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo
Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli
neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de
legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică
nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există
o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o
absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta
Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt
fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor
colectiviste
E Orientarea pe termen lungtermen scurt
Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt
orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent
(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)
Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui
Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost
aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede
dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă
Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt
bull persistenţa perseverenţa
bull cumpătarea
bull existenţa sentimentului de ruşine
bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora
La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori
bull siguranţă personală şi stabilitate
bull respectarea moralei şi eticii
bull respectarea tradiţiilor
bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri
Abordarea contextuală din perspectiva culturii
Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la
dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process
and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii
A Context inferior ndash context superior
Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei
culturi
Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi
culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este
asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o
consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea
incertitudinii
Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său
prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui
eveniment
Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie
să primească foarte multe informaţii de fond
O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O
cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei
este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este
aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context
inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect
nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot
icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie
Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune
Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale
şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar
emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale
expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi
poziţia emiţătorului
B Individualism
Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii
culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la
autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc
un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor
Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor
obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită
de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul
Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul
culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup
C Formalism
Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi
regulilor sociale decacirct membrii altor culturi
Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane
respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au
D Stilul comunicării
Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel
folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la
negocierile sau la icircncheierea contractelor
Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul
decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul
comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile
asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului
Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca
urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale
E Orientarea icircn timp
Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii
eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp
şi o jignire
Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali
dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect
Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental
Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai
multe concesii din partea americanilor nerăbdători6
Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii
importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara
noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a
angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză
este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională
valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea
organizaţională
acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue
să lucreze icircmpreună
Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul
masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El
ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur
Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de
dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine
Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn
industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului
D Evitarea incertitudinii
Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn
care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo
Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli
neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de
legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică
nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există
o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o
absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta
Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt
fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor
colectiviste
E Orientarea pe termen lungtermen scurt
Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt
orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent
(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)
Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui
Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost
aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede
dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă
Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt
bull persistenţa perseverenţa
bull cumpătarea
bull existenţa sentimentului de ruşine
bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora
La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori
bull siguranţă personală şi stabilitate
bull respectarea moralei şi eticii
bull respectarea tradiţiilor
bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri
Abordarea contextuală din perspectiva culturii
Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la
dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process
and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii
A Context inferior ndash context superior
Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei
culturi
Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi
culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este
asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o
consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea
incertitudinii
Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său
prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui
eveniment
Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie
să primească foarte multe informaţii de fond
O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O
cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei
este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este
aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context
inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect
nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot
icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie
Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune
Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale
şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar
emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale
expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi
poziţia emiţătorului
B Individualism
Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii
culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la
autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc
un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor
Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor
obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită
de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul
Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul
culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup
C Formalism
Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi
regulilor sociale decacirct membrii altor culturi
Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane
respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au
D Stilul comunicării
Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel
folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la
negocierile sau la icircncheierea contractelor
Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul
decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul
comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile
asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului
Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca
urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale
E Orientarea icircn timp
Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii
eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp
şi o jignire
Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali
dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect
Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental
Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai
multe concesii din partea americanilor nerăbdători6
Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii
importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara
noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a
angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză
este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională
valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea
organizaţională
bull siguranţă personală şi stabilitate
bull respectarea moralei şi eticii
bull respectarea tradiţiilor
bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri
Abordarea contextuală din perspectiva culturii
Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la
dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process
and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii
A Context inferior ndash context superior
Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei
culturi
Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi
culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este
asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o
consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea
incertitudinii
Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său
prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui
eveniment
Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie
să primească foarte multe informaţii de fond
O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O
cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei
este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este
aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context
inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect
nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot
icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie
Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune
Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale
şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar
emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale
expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi
poziţia emiţătorului
B Individualism
Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii
culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la
autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc
un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor
Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor
obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită
de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul
Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul
culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup
C Formalism
Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi
regulilor sociale decacirct membrii altor culturi
Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane
respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au
D Stilul comunicării
Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel
folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la
negocierile sau la icircncheierea contractelor
Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul
decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul
comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile
asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului
Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca
urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale
E Orientarea icircn timp
Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii
eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp
şi o jignire
Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali
dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect
Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental
Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai
multe concesii din partea americanilor nerăbdători6
Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii
importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara
noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a
angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză
este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională
valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea
organizaţională
B Individualism
Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii
culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la
autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc
un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor
Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor
obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită
de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul
Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul
culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup
C Formalism
Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi
regulilor sociale decacirct membrii altor culturi
Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane
respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au
D Stilul comunicării
Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel
folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la
negocierile sau la icircncheierea contractelor
Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul
decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul
comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile
asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului
Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca
urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale
E Orientarea icircn timp
Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii
eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp
şi o jignire
Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali
dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect
Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental
Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai
multe concesii din partea americanilor nerăbdători6
Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii
importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara
noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a
angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză
este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională
valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea
organizaţională
Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii
importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara
noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a
angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză
este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională
valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea
organizaţională