Securitate Nationala

102
Materialele au fost prezentate la sesiunea de comunicari stiintifice cu tema: Strategia securitatii nationale – prezent si perspectiva”, organizata de Centrul de Studii Strategice de Securitate la 29.11.2001, la Cercul Militar National. COPYRIGHT: Sunt autorizate orice reproduceri fara perceperea taxelor aferente cu conditia precizarii sursei *Responsabilitatea privind continutul articolelor revine în totalitate autorilor CENTRUL DE STUDII STRATEGICE DE SECURITATE SECURITATEA NA}IONAL| LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI - SESIUNEA DE COMUNICARI STIINTIFICE - 29 noiembrie 2001

Transcript of Securitate Nationala

  • Materialele au fost prezentate la sesiunea de comunicari stiintifice cu tema:Strategia securitatii nationale prezent si perspectiva, organizata deCentrul de Studii Strategice de Securitate la 29.11.2001, la Cercul Militar

    National.

    COPYRIGHT: Sunt autorizate orice reproduceri fara percepereataxelor aferente cu conditia precizarii sursei

    *Responsabilitatea privind continutul articolelor revine ntotalitate autorilor

    CENTRUL DE STUDII STRATEGICE DE SECURITATE

    SECURITATEA NA}IONAL|LA NCEPUT DE SECOL XXI

    - SESIUNEA DE COMUNICARI STIINTIFICE -29 noiembrie 2001

  • 2Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    CUPRINS

    Col.dr.Nicolae DOLGHINInteresele na]ionale ale Romniei din perspectivaevolu]iei mediului intern [i interna]ional...........................................................................5

    Dr. Liviu MURE{ANStrategia securit\]ii na]ionale [i politica extern\dup\ 11 septembrie2001.................................................................11

    Gl.c.a.prof.univ.dr. Anghel ANDREESCUObiective prioritare ale realiz\rii securit\]iina]ionale n domeniul ordiniipublice..............................................................17

    Dr. Doru Claudian FRUNZULIC|Determin\ri ale evolu]iei mediului socio-eco-nomic asupra strategiei securit\]iina]ionale............................................................23

    Col.dr. Ion CHICIUDEANImaginea de ]ar\ [i securitateana]ional\...........................................................30

    Col. (r) dr. Constantin MO{TOFLEIAbordarea riscurilor [i amenin]\rilor la adresasecurit\]ii na]ionale [i strategieimilitare..............................................................38

  • 3Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    Conf.prof.univ.dr.Maria IACOBCol.prof.univ.dr.Dumitru IACOBDe la post-r\zboiul rece la noua ecua]ie aechilibrului global. O scurt\ privire c\tre stareamediului global de securitate [i a impactuluiasupra securit\]ii na]ionale aRomniei...........................................................44

    Col.dr.Ion CO{CODARUImplica]ii ale noului mediu de securitate asupraac]iunilor militareviitoare.............................................................50

    Gl.bg.dr. Ioan SAB|UPlanurile opera]ionale - materializare a strategieimilitareromne[ti..........................................................60

    Gl.bg.(r.) dr. Gheorghe V|DUVAConceptele strategice - pilonii strategieisecurit\]ii na]ionale [i strategiei militareromne[ti...........................................................71

    Gl.bg.(r.) dr. Emil CHE}EAsimetria [i conflictele asimetrice. Posibilerezolv\ri n viziunea strategic\romneasc\.......................................................88

  • 4Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    Asocierea intereselor nationale cu evolutia mediuluiintern si international ar putea sugera la prima vedereo conditionare logica, reciproca si directa a intereselor de catremediu. n realitate, influenta are un caracter accentuat unisens,interesele nationale constituie categorii politice cu un grad deperenitate mult mai accentuat dect evolutiile mediului desecuritate, n schimb, modul n care statele si promoveazainteresele determina profund evolutia mediului. Pentru noi, inte-resele nationale reprezinta acele valori asumate si promovatede societatea romneasca care asigura prosperitatea, protectiasi securitatea membrilor ei, stabilitatea si continuitatea statului.Iata de ce, pe lnga caracterul lor politic, interesele nationale ausi o profunda ncarcatura si continuitate istorica.

    Nemijlocit influentate, nsa, de evolutiile mediului intern siinternational sunt obiectivele politicii de securitate. Obiectivelesunt cele care, n ultima instanta, demonstreaza intentiile siprioritatile statului ntr-o anumita situatie, la anumite evolutii alemediului international. Ele vor reflecta, de asemenea,perseverenta si intensitatea cu care statul si va ntrebuintainstrumentele de care dispune pentru promovarea intereselor

    INTERESELE NATIONALE ALE ROMNIEIDIN PERSPECTIVA EVOLUTIEI MEDIULUI

    INTERN SI INTERNATIONAL

    Col. dr. Nicolae DOLGHINDepartamentul Securitatii Nationale

  • 5Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    nationale. Deci, nu ajustarea intereselor nationale la intemperiilelumii contemporane reflecta realismul politicilor de securitate, ciaccesibilitatea obiectivelor stabilite, abordarea lor ntr-o ordine aprioritatilor, asigurarea cu resursele necesare si alegerea cailoroptime de realizare.

    Invocate si folosite ca sisteme de referinta de catre oamenipolitici si de afaceri, politologi, economisti, sociologi, militari s.a.,interesele nationale ale Romniei si demonstreaza astfel attmultidimensionalitatea, ct si fiabilitatea. Ele oficializeaza motivelepentru care statul si societatea romneasca se raporteaza lamediul intern si international.

    Ne aflam ntr-o lume n schimbare profunda n caremultiplelor probleme nerezolvate mostenite li se adauga altelenoi si n care ordinea mondiala se reconfigureaza. Ceea ce pareasigur cu doar cteva luni n urma, astazi este pus sub semnulndoielii. Se pare ca motivatia relatiilor de putere nu o maiconstituie teoriile ca baza de realizare a unor avantajegeostrategice, ci ca furnizoare de resurse si cai de acces catreacestea. Abia acum, la peste un deceniu de la destructurareabipolaritatii, ncepe cu adevarat proiectarea securitatii viitoruluisi desi ncercam sa ne imaginam tot felul de combinatii, lucrurilear putea sa fie mai simple. La urma urmei, este posibil caprincipalii actori politici ai lumii sa revina la procedeele clasicede folosire a surselor solide ale puterii, eliberndu-se deconditionarile impuse de vechi obligatii internationale, dar facndloc altora, si pe aceasta baza sa-si promoveze interesele. De cesa ignoram si o asemenea alternativa mult mai la ndemna?Semnificativ devine, astfel, recenta declaratie a secretarului destat al SUA, Colin Powell, ca Razboiul Rece s-a sfrsit, dar s-aterminat si perioada post-Razboi Rece.

    n aceste conditii, pentru elaborarea si sustinerea uneistrategiii de securitate, esentiala devine sintetizarea exacta aintereselor nationale ca mesaj pertinenet al societatii romnestipentru ceea ce si doreste. n strategia de securitate nationala

  • 6Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    acest lucru s-a realizat. Ele au n vedere independenta,suveranitatea, unitatea si integritatea statului, drepturile si libertatiledemocratice, dezvoltarea economica si sociala, bunastarea,realizarea conditiilor pentru integrarea Romniei n NATO si UE,identitatea nationala si protectia mediului nconjurator.

    Intereselor le corespund obiective ale politicii de securitate,acoperind toate domeniile acesteia. Enumerarea lor ar putea ncepecu cele care se refera la garantarea functionarii statului democratic,protectia libertatilor cetatenilor, integrarea n NATO si UE etc. si s-arncheia cu protectia mediului nconjurator. Nu lipsesc, binenteles,obiectivele care vizeaza dezvoltarea mecanismelor de realizare asolidaritatii sociale, relansarea economiei, combaterea saraciei,mbunatatirea starii de sanatate, protectia copilului, dezvoltareainstitutiilor de educatie, cercetare si cultura, a relatiilor interetnice,modernizarea apararii nationale si ordinii publice, politica externadinamica si pragmatica. Toate deriva din interesele nationale.

    n strategiile de securitate ale altor state interesele nationalesunt mpartite dupa intensitatea lor si, de regula, nu lipsestecategoria intereselor vitale care exprima, n fond, caracteristicilefundamentale ale statului. Apararea lor nu exclude folosirea fortei.Daca pentru apararea intereselor lor vitale statele n-ar folosi forta,atunci pagubele ar putea depasi pragul suportabilitatii. n general,folosirea fortei n asemenea cazuri este permisa de Carta ONU.Strategia de Securitate Nationala a Romniei nu clasificainteresele nationale n functie de intensitatea lor, din motive lesnede nteles, dar interesele care definesc statul sunt cuprinse sisunt exprimate n Constitutia Romniei, art.117, ca misiuni alearmatei. Putem, deci, considera ca suveranitatea, independenta,unitatea statului, integritatea teritoriala si democratiaconstitutionala constituie interese vitale pentru garantarea carorase va folosi forta armata, daca alte mijloace sunt insuficiente.

    Cnd n ultimii ani s-a exprimat cu consecventa ca esteputin probabil ca Romnia sa fie victima unei agresiuni militare,aprecierea a fost rezultatul unei analize minutioase a evolutiei

  • 7Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    fenomenului politico-militar n zona si a principalelor tendinte narhitectura securitatii europene. A fost, totodata, un apel insistentla proiectarea unei reforme reale si adecvate noilor realitati alearmatei dupa standarde moderne, euroatlantice.

    Dar nu nseamna ca a disparut posibilitatea folosirii fortei,ca armata si-a pierdut actualitatea. Dimpotriva, se poate afirmafara nici o teama de a exagera, ca armatele tuturor stateloreuropene parcurg de aproape un deceniu procese rar ntlnite,de adaptare la noile realitati, de modelare a capacitatilor de ripostala noile tipuri de riscuri si amenintari, fara a neglija, nsa, sipotentialul de actiune n misiuni clasice de aparare a intereselorvitale. Faptul ca, probabil, nici o alta institutie nu a fost supusaunor schimbari att de profunde si n attea state demonstreazaca armatele s-au situat n centrul preocuparilor politicii.

    De asemenea, se vorbeste mult despre globalizare, despreinevitabilitatea si efectele ei. Dincolo de avantajele si dezavantajeleglobalizarii, un lucru este evident, ea a devenit posibila odata cudobndirea de catre principalii ei actori a capacitatii de proiectare afortei oriunde pe glob. Dupa disparitia bipolaritatii cteva state, foarteputine, au ramas n posesia resurselor politice, economice, financiaresi militare de a proiecta forta si, probabil, de a proteja globalizareade evolutii imprevizibile. Nu ntmplator ele sunt principalii actori aiglobalizarii. Accentul se pune astazi pe mobilitate si eficienta actiunilorar putea fi privit si ca o adaptare a armatelor la exigentele globalizarii,iar acest lucru nu poate fi ignorat.

    Armata Romniei parcurge de ctiva ani un proces intensde reforma ca parte a modernizarii. Reforma organizatorica seva ncheia curnd, dar modernizarea va continua prin nzestraresi instruire corespunzatoare. Participarea unor unitati romnestila misiuni n sprijinul pacii n diferite zone ale lumii a demonstratprofesionalismul militarilor si elasticitatea structurilor, a oferitsuficiente argumente n favoarea credibilitatii armatei si, de cenu, a integrarii euroatlantice a statului. Totusi, este greu de crezutca, n viitor, armata va executa numai asemenea misiuni.

  • 8Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    Evenimentele care au urmat atentatelor din 11 septembriede pe teritoriul SUA scot n evidenta faptul ca spectrul misiunilorarmatelor este mult mai larg si nu exclude violenta armata. Deci,aliata sau partenera cu armatele NATO, Armata Romniei vatrebui sa acopere ntreg acest spectru.

    n aceste conditii apare firesc ntrebarea: pentru ce fel defizionomie a luptei armate, ca nivel extrem al actiunii militare, sereformeaza si se modernizeaza armata noastra?

    Conform strategiilor n vigoare, peste aproximativ 2 ani vancepe derularea programelor de nzestrare cu armament, tehnicasi echipamente moderne. Acestea vor impune forme noi de pregatiresi instruire, dar si procedee inedite de desfasurare a actiunilor. Pnaatunci, ar trebui elaborat nsa, modelul luptei armate pentru care seva nzestra si pregati Armata Romniei n viitor. Altcumva, armatava lupta asa cum si att ct i va permite nzestrarea, nu obiectivelepe care urmeaza sa le atinga. Doar interoperabilitatea cu armatelestatelor membre NATO nu va rezolva problema. n functie de acestmodel, ar trebui proiectate viitoarele programe de nzestrare, instruiresi pregatire a efectivelor.

    n secolul trecut, Armata Romniei, a participat din plin la celedoua conflagratii mondiale, avnd de ndeplinit obiective vitale pentrustatul romn. Pierderile umane si materiale au fost uriase. Cauzeleau fost multiple, unele de natura interna, altele externe, dar nu putemascunde faptul ca armata noastra nu a fost nici structurata nici,nzestrata si nici pregatita pentru modelul de lupta armata proiectatsi ulterior, aplicat. Este semnificativ detaliul ca, n perioada interbelica,n timp ce gndirea militara europeana elabora teoretic si perfectiona- prin organizare, nzestrare, exercitii si aplicatii - loviturile n adncime,exploatnd posibilitatile tancurilor si aviatiei, care ofereau o mobilitateneobisnuita armatelor, n Romnia se consumau imense resursepentru constructia unor sisteme de fortificatii de timpul celor folositeintens n Primul Razboi Mondial, dar absolut ineficiente n al doilea,peste tot unde au existat n Europa. Aceasta inadecvare a armateia facut ca la sfrsitul razboiului Romnia sa fie lipsita de un atu

  • 9Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    important pe timpul negocierilor - o armata n vrf de potential,cum erau celelalte armate nvingatoare.

    Desigur, nu exista astazi temeiuri care sa ndreptateascaeventuale concluzii referitoare la evolutii catre armatele perioadeicelui de-Al Doilea Razboi Mondial sau a Razboiului Rece. Lumeamoderna, inclusiv societatea romneasca, nu mai doreste asa ceva.Dar principiile luptei armate nu s-au schimbat si ele permit elaborareaviitorului model al luptei armate care sa tina seama att de ultimeleperformante n domeniul militar, ct si de conditionarile politicestabilite pentru armata. Din acest punct de vedere este interesantaevolutia modelului loviturilor n adncime, de care am amintit. Elaboratteoretic n anii 20 de generalii rusi Tuhacevski si Triandafilov, careau platit cu viata curajul de a sparge tiparele, perfectionat de generaliide Gaulle, Guderian si Manstein, n anii 30, folosit cu succes deprincipalele armate n cel de-Al Doilea Razboi Mondial, a atinsperfectiunea n interpretare americana n anii 80, sub denumirea deair-land battle. Secvente ale modelului s-au derulat n Golf,Iugoslavia, Cecenia si le observam astazi n Afganistan. Binenteles,totul a fost conditionat de situatia concreta, obiectivele urmarite peplan local, dar mai ales de posibilitatile oferite de performanteletehnicii de lupta la dispozitie. Nimic nou, cu alte cuvinte. Lupta armataevolueaza normal important este sa observam sensul si sa nenscriem n el. Adecvarea la realitate este cea mai eficienta modalitateprin care Armata Romniei poate sustine interesele nationale.

  • 10

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    Multe s-au schimbat n domeniul securitatii, dupa11 septembrie 2001. Lucrarile de baza n domeniulsecuritatii, dupa acest tragic eveniment, n-au fost nca scrise,ele nca sunt n faza de laborator. Multi considera ca secolul XXIa nceput la 11.09.2001, ceea ce impune o noua modalitate deabordare a acestei problematici. Pentru ca 2001 a fost anuleuropean al limbilor, la initiativa Consiliului Europei si UE,cunoasterea limbilor straine, utilizarea lor este o parte dinarsenalul civilului si militarului implicati n procesul de integrareeuropeana si euroatlantica. Nestapnirea unor limbi straine decirculatie internationala i poate pune pe cei angajati n activitatiinternationale n situatia nenfricatului luptator, a carui statuie esteamplasata n fata garii Busteni, nevoit sa lupte cu o singura mna.

    Noi dezvoltari se pot observa att la NATO, ct si la UE.NATO, care folosea formula 19+1, a ajuns sa faca suma, si 19+1a devenit 20. O abordare care acum cteva luni parea dedomeniul hazardului. Osama bin Laden a facut mai mult dectoricine pentru integrarea europeana de la Jacques Deloresncoace a spus parlamentarul european Graham Watson, unparlamentar de orientare democrat-liberala, care la nceputul lui

    STRATEGIA SECURITATII NATIONALE SIPOLITICA EXTERNA

    DUPA 11 SEPTEMBRIE 2001

    Dr. Liviu MURESANFundatia EURISC

  • 11

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    septembrie 2001 a prezentat raportul privitor la terorism n fataParlamentului European la Strasburg, raport care dupa ctevazile s-a dovedit de o actualitate extraordinara.

    Aceste abordari sunt absolut neconventionale, si acesta estemodul cu care, probabil, va trebui sa ne obisnuim n perioadaurmatoare. S-a ajuns la o redefinire a aliantelor, asa cum le-amcunoscut pna acum. NATO a ajuns sa se reechilibreze pe prioritatilerezultate din desfasurarea campaniei antiteroriste. La Bruxelles,constatam ca avem de-a face, la ora actuala, la sediul NATO, cu unsegment care este efectiv alocat activitatilor desfasurate de StateleUnite, ntr-o deplina libertate de actiune pentru lupta aceastaantiterorista, un alt segment, n care Statele Unite colaboreaza directcu un numar redus de actori majori ai coalitiei antiteroriste, si un altreilea segment, al celorlalti membri NATO.

    Formula celor trei principali parteneri Germania, Franta siMarea Britanie care cauta sa se consulte, sa se informezereciproc, nu ridica pna acum probleme deosebite la NATO. nschimb, n cazul Uniunii Europene au existat reactii ferme dinpartea unor tari mici si mijlocii fata de aceasta formula deconsultare cu usile nchise, chiar si atunci cnd se abordeazaprobleme de maxima actualitate, cum ar fi lupta antiterorista.

    O largire a spatiului de securitate care este gestionat decatre fiecare tara n parte cred ca se nregistreaza la ora actualasi priveste si Romnia. n prezent, consider ca pentru Romnia,spatiul de securitate care intereseaza si ca posibile actiuni carene pot afecta porneste din Statele Unite si ajunge pna n China.Evenimentele din 11 septembrie au scos n evidenta importantapotentialului de cooperare n lupta antiterorista a grupului de laShanghai, destul de putin cunoscut pna acum n lume. Cred caeste momentul ca n Romnia sa gndim si sa fim pregatiti saoperam, sa deschidem contactele, sa oferim sansele unor noidialoguri pe acest spatiu imens si deosebit de complex.

    n aceste conditii trebuie gndit, mai ales pentru tarile carese pregatesc pentru intrarea n cadrul Aliantei Nord-Atlantice la

  • 12

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    ntlnirea de vrf de la Praga, la stabilirea ct mai clara a unorprioritati. Si pentru Romnia, n domeniul politicii externe, la o regulape care as numi-o regula 10-5-1. Astfel 10 capitale sunt acumimportante pentru Romnia, n 5 se face marea politica, ntr-una sehotaraste. Este o tema de reflectie si trebuie vazut cum se asazalucrurile.Totodata se nregistreaza noi forme de integrare, dincolode integrarea clasica institutionala cu care am fost obisnuiti, carepresupune eforturi coordonate unor state si institutii. Apar noimodalitati, cum ar fi integrarea prin retele. Astfel Academiile Militare,Colegiul National de Aparare sunt deja integrate european sieuroatlantic, pentru ca fac parte din niste consortii, se schimbacurricula, fac schimburi de cadre didactice, se realizeaza consultariperiodice. Cercetatorii n istorie militara sunt parte a unor asociatiiprofesionale internationale, presa militara romna este si ea integratantr-o asociatie de specialitate. Un alt exemplu este organizatiaabsolventii Centrului George C. Marshall, care au o formula dementinere a legaturilor dintre ei, de schimb de idei. Acestea suntforme, daca vreti, de soft integrator si care se dovedesc de oeficienta si credibilitate deosebita.

    O alta problema care merita sa fie luata n considerareeste nevoia de o mai mare articulare a demersurilor unor institutiice opereaza n domeniul securitatii nationale, cum este deexemplu domeniul luptei antiteroriste. El obliga la depasirea unorbariere care au existat pna acum, reale sau imaginare, ntreinstitutii, ntre specialisti si presupun un nou mod de abordare aproblematicii. n acelasi timp, ele conduc la o articulare ademersurilor sectorului guvernamental cu cel neguvernamental,poate mai mult dect s-a realizat pna n prezent.

    Un alt aspect care merita sa fie mentionat este cel alpotentialului insuficient valorificat de cooperare existent n cazulCentrului Regional pentru Combaterea InfractionalitatiiTransfrontaliere de la Bucuresti. Aceasta noua institutie arecapacitatea de a extinde problematica ce a fost gndita initial.Romnia are privilegiul de a gazdui acest centru, Romnia a

  • 13

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    facut un efort considerabil pentru a-l crea, a pus la dispozitiepeste 3 mil. dolari pentru ca Centrul sa-si poata ncepe activitatea,iar el este la ora actuala o poveste de succes, nu numai pentruRomnia, ci pentru fiecare din tarile care contribuie la acestproiect, si anume Albania, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Croatia,Grecia, Macedonia, Moldova, Romnia, Slovacia, Turcia, Ungariasi n curnd Iugoslavia.

    Noua strategie de securitate nationala a Romniei a inclusnoi riscuri, ma refer la cele din domeniul ecologic si altele. Ar fiinteresanta o comparatie cu modul n care a fost gndita aceastan aprilie 1991, cnd au avut loc primele ntlniri pentru realizareaunei strategii de securitate nationala. De la aceste discutii mediulde securitate s-a modificat semnificativ att pe plan national ctsi international. S-a schimbat profund modul n care este perceputprecum si raspunsurile corespunzatoare.

    Un risc major, n prezent, poate fi considerata si insuficientacooperare interinstitutionala, problema care nu e numai a Romniei.Am vazut cum la 11 septembrie chiar si n Statele Unite s-a nregistrato insuficienta cooperare ntre institutiile de specialitate. n acelasitimp, nu numai la nivel national este o insuficienta cooperare, ci si lanivel international. n urma cu aproximativ un an, nu exista un dialogntre NATO si Bruxelles pe problematica luptei mpotriva crimeiorganizate si terorismului, desi EAPC avea una din prevederi luptampotriva traficului de arme mici s.a.m.d., dar nu exista nici un fel dedialog n acest sens. Acum se constata ca nu se mai poate continuafara aceasta colaborare directa si nemijlocita ntre principalele institutiiinternationale.

    O alta realitate care obliga la reflectie este nevoia deabordare integrata a acestor riscuri mentionte si n noua strategiede securitate nationala a Romniei. Pna n prezent s-a abordatproblematica crimei organizate separat de problematicaterorismului la nivel national si international. Problematica spalariibanilor murdari era si ea abordata separat. Evenimentele din 11septembrie au aratat ca aceasta formula nu mai poate fi acceptata

  • 14

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    nici la nivel national, nici la nivel international, pentru ca, npractica, lucrurile acestea sunt legate nemijlocit: coruptia cuspalarea banilor murdari, crima organizata si terorismul. Trebuieidentificate legaturile subtile care exista ntre aceste probleme,pentru a gasi rezolvare la problema de fond, si nu la gasireaunuia sau altuia dintre autori luati separat. O alta problema carepoate fi un risc la nivelul acesta al securitatii este abordareaseparata a zonelor de conflict apropiat sau ndepartat. La oraactuala s-a descoperit un sistem subtil de vase comunicante ntre zonele n care opereaza aceste riscuri din Statele Unite,Sud-Estul Europei, Orientul Apropiat, Afganistan pna n Sud-Estul Asiei. n momentul n care se doreste stabilizarea unei zonecum este cea sud-est europeana, fara a tine cont de implicatiilesi n alta parte se pot produce greseli semnificative n acesteoperatiuni multinationale.

    Totodata, noi evolutii s-au nregistrat la ora actuala nproblematica riscului asa cum este el cunoscut n general, cumar fi trecerea de la problematica riscului la problematicavulnerabilitatii. Este o noua evolutie care n prezent este n cursde a fi elaborata, care acum presupune o abordare mult maielaborata, mult mai subtila dect a fost facuta pna n prezent naceasta problematica a riscurilor. Se iau n considerare nu numaidomenii specifice cunoscute n general, dar si n structuricomplexe, cum ar fi infrastructurile sensibile, problematica intratan atentia publicului larg mai ales dupa raportul din 1997, cerutde fostul presedinte Bill Clinton - Critical Foundations ProtectingAmericas Infrastractures1 .

    n acelasi timp, un risc major la adresa securitatii nationale,n momentele de criza pe plan international, poate sa devinaneasigurarea fondurilor necesare pentru procesul de integrareeuropeana si euroatlantica. Daca la momentul potrivit nu sunt

    1 *** Critical Foundations Protecting Americas Infrastructures. The Report ofthe Presidents Commission on Critical Infrastructure Protection. October 1997.

  • 15

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    asigurate fondurile pentru a putea realiza dotarea, participareala anumite operatiuni, acesta poate fi cu adevarat un risc potentialla adresa securitatii nationale a tarii respective. Un alt aspectcare din pacate se manifesta si la noi n tara, este problematicainsuficientei si ineficientei gestionari a resurselor umane, carepoate sa devina un factor de risc al securitatii nationale, prinfaptul ca nu se dispune de oamenii potriviti n locurile potrivite, nmomentul n care este nevoie. Cu referire la capacitatea de agestiona iata un exemplu: cei care au fost trimisi n strainatate,la cursuri de specialitate, pe diverse probleme specifice nu seregasec n domeniul respectiv de activitate la ntoarcerea n tara.

    n final, cu referire la problema de imagine de tara, considerca este nevoie de a gestiona mai profesionist problematicaaceasta, ntruct ea este legata de securitatea nationala a uneitari. E o abordare care, la ora actuala, devine tot mai evidenta:chiar si Statele Unite au fost obligate sa si gestioneze cu maimulta atentie imaginea de tara dupa evenimentele din 11septembrie. Recent, prestigioasa publicatie Foreign Affairs,vorbea despre statul marca, adica statul care si poarta propria imagine, sublinia pe buna dreptate ca a avea o proastareputatie sau nici una constituie un serios handicap pentru unstat care cauta sa ramna competitiv n arena internationala.

  • 16

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    Situatia actuala din Europa, desi evolueaza spre oanumita stare de destindere si o crestere a ncrederiin relatiile dintre state, totusi focarele de conflict si divergentelede interese ale unor tari n raport cu altele, demonstreazaexistenta unei doze latente de instabilitate deosebit de periculoasapentru pacea si securitatea statelor din zona.

    Efortul de democratizare si de edificare a economiei depiata n Romnia se desfasoara ntr-un mediu geopolitic sigeostrategic instabil, iar pericolul subversiunii interne a capatatde mai multi ani prioritate asupra celei externe. Este momentulreflectiei profunde si responsabile asupra problemelor securitatiinationale, a componentelor de baza ale acesteia, de care depindedezvoltarea armonioasa a Romniei.

    Viitorul nu se desfasoara pe o traiectorie liniara potrivittendintelor si conditiilor actuale. Calea actuala spre viitor va fi nesenta nelineara, iar aceasta estimare foarte buna va fi, foarteprobabil, cel putin partial gresita.1

    OBIECTIVE PRIORITARE ALE REALIZARIISECURITATII NATIONALE N DOMENIUL

    ORDINII PUBLICE

    Gl.c.a.prof.univ.dr. Anghel ANDREESCUMinisterul de Interne

    1 Raport prezentat de gl.lt.Patrick M.Hughes, Directorul Agentiei de Informtii aDepartamentului Apararii al S.U.A. - 01.09.1999. Amenintari si provocari peplan mondial n deceniile urmatoare.

  • 17

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    Securitatea nationala are un nteles mai larg dect protectiafata de agresiunea fizica, implica asigurarea, printr-o varietate demijloace, a intereselor vitale economice si politice, a caror deteriorarepoate ameninta valorile fundamentale si vitalitatea statului - arataudoi analisti politici si scriitori: Amos Jordan si William Taylor.

    Nici un geniu al trecutului, fie el Sun-Tzu, Machiavelli sauBacon nsusi nu si-ar fi imaginat ca puterea depinde att de multde cunoastere, ca aproape s-a creat un nou imperiu, cel alcunoasterii. Aceasta a devenit cea mai democrata sursa deputere, iar controlul cunoasterii reprezinta nodul gordian al lupteimondiale de azi si de mine pentru omenire.

    Nevoia de securitate la nivel zonal, regional si mondial estemai acuta ca oricnd, iar sentimentul de ncredere si de linistepe care l da cuiva absenta oricarui pericol: protectie si aparare2

    devine o conditie primordiala a dezvoltarii statului romn, un scopideal ce nu poate fi atins nici macar de statele cele mai puternice(vezi SUA).

    Exista tendinta ca securitatea nationala sa fie centrata pedimensiunea sa militara, avnd ca obiectiv crearea unei fortemilitare puternice dar si a unei politici externe corespunzatoare.

    Romnia trebuie sa-si redefineasca politica de securitate,ca de altfel toate statele lumii, datorita noilor riscuri externe darsi interne, precum explozia nationalismului, tendintele revizioniste,fanatismul religios, terorismul, instabilitatea economica, socialasi politica etc. Statul romn este nevoit sa-si asigure prin forteproprii si relatii internationale propria securitate nationala. Aceastase poate realiza prin: apararea si garantarea drepturilor silibertatilor fundamentale ale cetatenilor; dezvoltarea ntr-un ritmrapid; integrarea n structurile NATO si UE.

    Identificarea factorilor de risc si amenintarilor la adresaordinii publice este primul pas n prevenirea si combatereaactiunilor care pot aduce atingere securitatii nationale. Analiza

    2 Dictionarul explicativ al limbii romne, 1975, pag.846.

  • 18

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    comparativa a tulburarilor care au avut loc n tara noastra si nlume, a identificat unele cauze imediate si profunde aletulburarilor, dar a descoperit si indicii care ne conduc catre onelinistitoare lume viitoare, asa cum precizeaza o revista deprestigiu n domeniu.3

    Societatea romneasca nu poate progresa fara existentaunei stari de ordine generala bine structurata si respectata.

    Ordinea publica este, prin implicatiile pe care le poate aveastarea ei la un moment dat, un etalon al starii de sigurantanationala si o parte componenta importanta a securitatii nationale.

    n decursul ultimilor ani, unele nemultumiri ale cetatenilor,care au mbracat forma protestului social, au nregistrat n SUA,Occident, n general, dar mai ales n Europa Centrala si de Est,o mare amploare. Ca fenomen, protestul social se concretizeazan manifestarea de nemultumiri sociale, care, escaladnd,afecteaza, sau chiar tulbura ordinea publica, acest pilon aldezvoltarii unei securitati libere.

    Dreptul la protest social este admis sau tolerat nnumeroase state ale lumii mai putin n cele totalitare.

    Odata admis sau tolerat acest drept al cetatenilor, statulde drept a intervenit si pentru reglementarea formelor de protest,dar si de reprimare a oricarui abuz, prin crearea unei legislatiicorespunzatoare, dar si forte de ordine pregatite n vedereamentinerii si restabilirii ordinii publice grav tulburate.

    De mai multi ani se constata pe plan mondial ca, att cadruljuridic ct si fortele de ordine sunt depasite de formele de protestsocial care au nregistrat o evolutie substantiala, cu puterniceconsecinte asupra ordinii publice, securitatii persoanelor, aproprietatii publice si private.

    Tulburarea ordinii publice se caracterizeaza printr-oradicalizare atitudinala concretizata n escaladarea violentei pnala folosirea armelor de foc, a obiectelor contondente, armelor

    3 Revue de la Gendarmerie Nationale, nr.170/1993 - Franta.

  • 19

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    albe, precum si aplicarea unor forme de manevra specificedomeniului si stiintei militare, n atragerea fortelor de ordine pe unteren nefavorabil sau necunoscut lor. La toate acestea se adaugahartuirea permanenta, provocatoare, slabirea moralului fortelor deordine, distrugerea sistematica a bunurilor care simbolizeazacomponentele sociale sau institutiile statului pe care le contesta(guvern, sedii de ministere, prefecturi, jandarmerie, politie etc.)

    Dotarea si tacticile de actiune ale protestatarilor audeterminat transformari esentiale n nivelul de pregatire,organizare, conducere si desfasurarea a acestora. Mijloacelede transport, de comunicare, sunt performante, iar mijloacelegrele sunt utilizate ca baricade.

    Exploatarea mediatica a protestului social, n scopul cresteriiaudientei mesajului si a captivarii atentiei si sigurantei opiniei publice,ngreuneaza, de asemenea, actiunile fortelor de ordine.

    Protestatarii nu urmaresc obiectivele asa cum sunt vizatede adversarul extern, scopurile fiind la nceput de ordinrevendicativ. Ca urmare, esaloanele tactice ale fortelor de ordinepublica trebuie sa fie manevriere, cu structuri organizatorice cutotul noi, adaptate noilor provocari.

    Am analizat pe scurt numai o directie a statului de drept sianume domeniul legislativ si cel al fortelor de ordine.

    Consideram ca prioritare sunt masurile luate de statul dedrept n domeniul economic, social si politic, ntruct tulburarilegrave care s-au declansat n lume, au avut drept cauzaincapacitatea statelor de a satisface nevoile elementare alecetateanului n domeniile securitatii economice, ale dezvoltariisocietatii n general.4

    Alte cauze tin de inegalitatile profunde si crescnde n toatedomeniile sociale, criza sistemului educativ, prabusirea ncasarilorfiscale, cresterea delincventei, a drogurilor, balantele comercialedeficitare, lipsa protectiei sociale, existenta conflictelor culturale

    4 Revue de la Gendarmerie Nationale, nr.170/1993 - Franta.

  • 20

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    ntre civilizatiile care nu accepta ierarhizarea impusa de istorie (vezicea occidentala si cea islamica). Totusi cea mai profunda cauza estecriza economica, saracirea maselor largi populare, divizarea lumii nbogati si saraci de unde si o crescnd tensiune sociala.

    Societatea Regala din Londra si Academia Nationala deStiinte din SUA, au demonstrat prin studiile ntreprinse ca 1/2din populatia Terrei traieste n cele mai grele conditii, n timp cela 20% din populatia lumii le revine 83% din bogatia mondiala,iar cei mai bogati 400 de oameni ai SUA, au o avere deaproximativ 328 mld.$, adica produsul national brut a 1 mld. delocuitori ai Pamntului5 si studiul comparativ poate continua.

    Oricum, daca fiecare tara bogata ar aloca pentruajutorarea statelor sarace numai 10% din venitul sau national -adica un cent la 10 $ - ar rezulta 25 mld.$, care ar putea fi folositila salvarea vietii a milioane de locuitori saraci din lume. Din pacatetarile bogate furnizeaza ceva mai putin de un sfert din mijloacelenecesare, adica 6 mld.$ (n loc de 25 mld.$). Dupa aprecierileOMS, cu mijloace corespunzatoare ar putea fi salvate n fiecarean, vietile a 8 mil. de oameni.

    Pna cnd nu se vor ntreprinde masuri concrete, lumeava ramne divizata si periculoasa. Saracii vor continua sa suferesi sa moara, iar situatia politica va fi n continuare instabila sipericolul conflictelor va exista mereu.6

    Sentimentele de ngrijorare si nesiguranta civica se resimtn viata cotidiana a cetatenilor. Criminalitatea organizata, alaturide cea clasica, a proliferat ntr-o maniera exploziva si n Romnia.

    Au aparut fenomene noi cum sunt: escrocarea fortei demunca, traficul de armament si munitie, de droguri si carne vie,omorurile la comanda, reciclarea produselor infractionale. Economiasubterana domina. Coruptia a devenit un fenomen cu o largaextindere. Fiecare tara si are propria lume interlopa asa cum cele

    5 David C.Korten, Corporatiile conduc lumea, Editura Antet, 1995, Oradea.6 Rezeczpos polita (Polonia) - 03.11.2001.

  • 21

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    mai importante organizatii de tip mafie, se gasesc la polii statelorcapitaliste. Altele au aparut si s-au dezvoltat n ultimii ani asa cumsunt: cartelurile columbiene, mafiile rusesti, triadele chineze etc.

    Profiturile anuale obtinute din traficul de droguri ar reprezentantre 300 - 500 mld.$, adica aproximativ 10% din comertul mondial.Cifra de afaceri a pirateriei informatice depaseste 200 mld.$, cea afalsurilor - 100 mld.$, 10-15 mld.$ pentru fraude din bugetul comunitareuropean, 20 mld.$ din traficul de animale etc.

    Se apreciaza ca Produsul Brut al Criminalitatii mondialedepaseste 1000 mld.$/an, adica peste 20% din comertul mondial.Adaugati la aceasta suma alocata pentru narmari si apreciatide ce speranta medie de viata este att de mica si de ce lanceput de mileniu III viitorul este sumbru.

    Costul operatiunii de spalare a banilor murdari reprezintaaproximativ 150 mld.$ si sunt reinvestiti anual peste 350 mld.$,prin tot felul de societati paravan si/sau fantoma. Internetul siutilimele cuceriri n domeniul bancar, cibernetic sunt la ndemnaclientilor si mai putin a fortelor de ordine.

    Concluzionnd, apreciem ca se impune cu stringentaelaborarea unei strategii de securitate, asigurarea transparenteiactivitatilor desfasurate n domeniul ordinii publice, fundamentareapna la detaliu, pe baza unor legi si regulamentele militare a moduluide interventie al fortelor de ordine n situatii de tulburare grava aordinii publice, informarea corecta a cetatenilor cu evolutiafenomenului infractional.

    Prezentul, n baza realitatii contemporane, face trimiere laviitor care rezerva o degradare sociala continua, aspect ceimpune luarea masurilor necesare pentru pregatirea fortelor deordine, a strategiei n domeniu, nsa nu fortele de ordine potrezolva problematica cauzalitatii aparitiei si manifestarii starilorde protest social, de tulburare a ordinii publice, ci publicul.

  • 22

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    Permiteti-mi sa abordez subiectul seminarului, n primulrnd n calitate de prim vice-presedinte al uneiorganizatii patronale, prezentnd un punct de vedere personal.

    S-a discutat aici de lupta mpotriva terorismului, de noisfidari si provocari la adresa securitatii, de strategii de securitatesi de aparare. Domnilor si doamnelor, putem sa discutam foartemult despre acestea, putem sa organizam nu stiu cte conferintesi seminarii dar cred ca ntotdeauna ntr-o asemenea abordarear trebui sa ncepem, n primul rnd, de la resurse, caci fararesurse este foarte greu sa implementezi o strategie, poate uneoriambitioasa si cu obiective importante. Din pacate ceea ce ne-alipsit foarte mult noua n Romnia n ultimii ani au fost resursele,nainte de orice. n ultimii 2 ani, analisti ai Agentiei Centrale deInformatii ai SUA, alaturi de specialisti din guvernul SUA si expertineguvernamentali, au ncercat sa identifice tendintele majore carevor domina lumea n urmatorii 15 ani. Aceste tendinte seintersecteaza pentru a oferi o imagine uniforma a lumii din 2015.Domeniile abordate n acest document publicat si n Romnia,intitulat Tendinte globale 2015 sunt schimbarile demografice,resursele naturale si mediul nconjurator, stiinta si tehnologia,

    DETERMINARI ALE EVOLUTIEI MEDIULUISOCIO-ECONOMIC ASUPRA STRATEGIEI

    SECURITATII NATIONALE

    Dr. Doru Claudian FRUNZULICAAsociatia George C.Marshall - Romnia

  • 23

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    economia globala si procesul de globalizare, guvernareanationala si internationala, conflictele viitoare, sfidarile la adresasecuritatii mondiale si rolul global al SUA. Acest studiu are un capitolce se refera la economia globala si care trateaza determinarile siinfluentele pe care economia mondiala le are asupra securitatii siapararii oricarei tari de pe mapamond.

    Globalizarea accelereaza interdependenta economica,politica si sociala a tarilor, ducnd la producerea unor fenomeneinterne sub actiunea directa sau indirecta a unor factori exterioritarii respective. Cazul cel mai relevant l constituie evolutiafluxurilor financiare care conditioneaza decisiv ratele de schimb,rata dobnzii, rata inflatiei sau echilibrul bugetar al unei tari.Globalizarea prezinta un caracter multidimensional, fenomenelegenerate de globalizare ating toate dimensiunile umane,economice, sociale, politice, culturale sau de mediu.

    Globalizarea determina transformari majore la toatenivelurile unei tari, relevanta fiind extinderea competitiei ntreproduse sau pentru resurse, la o competitie ntre sisteme sociale,legislative, comunitati sau natiuni chiar. Se pare ca, n continuare,strategia de securitate a Romniei se bazeaza pe 3 piloni:stabilitate democratica, dezvoltare economica durabila siintegrare euroatlantica.

    Dupa opinia mea, Romnia are nevoie urgenta la ora actuala,ca prima prioritate, de mbunatatirea mediului de afaceri si a climatuluiinvestitional care are influente puternice asupra stabilitatii sociale siasupra resurselor att de necesare.

    As vrea sa fac o radiografie scurta a ceea ce s-a ntmplat nEuropa Centrala si de Est n ultimii 11 ani si care este legatura cuRomnia. Stim foarte bine ca exista un pluton de tari fruntase nacest drum spre integrarea n U.E. Din pacate Romnia se aflaundeva mai la coada acestui pluton. De ce s-a ntmplat acest lucru?

    Alte tari din Europa Centrala si de Est au aplicat nca din1990 masuri eficiente pentru scaderea inflatiei bazate peeconomia reala. Au trecut rapid la eliminarea blocajelor financiare,

  • 24

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    au impus intreprinderilor de stat sa respecte disciplina financiarasi au eliminat distorsiunile din sistemul de preturi prin reducereasubstantiala si chiar eliminarea subventiilor. Stabilizarea monetaraa fost nsotita de masuri de liberalizare a pietei interne si dedeschidere a economiilor nationale, inclusiv prin introducerearapida a convertibilitatii de cont curent. De asemenea, au aplicatun management performant iar stabilitatea, transparenta sipredictibilitatea legislatiei n ce priveste investitiile, taxele siimpozitele au jucat un rol important. Climatul fiscal si monetarcreat au obligat intreprinderile mici si mijlocii din sectorul de statsa se restructureze singure, majoritatea dintre ele nainteaprivatizarii. De ntreprinderile mari s-a ocupat statul. n Romniacea mai mare parte a acestor schimbari a avut loc la un nivelscazut iar restul se ncearca sa fie aplicate n ultimul timp.

    Putem spune ca obiectivele stabilite dupa 1990-1991 nuau fost atinse iar acolo unde s-a reusit constructia de mecanismede piata functionale acestea au fost viciate n primul rnd decoruptie, birocratie si instabilitate legislativa. Indiferent de doctrinapartidelor politice care se afla la putere, daca scopul final estetrecerea de la o economie centralizata de plan, la economia depiata performanta bazata pe libera intreprindere, libertateeconomica a individului si a firmelor ct si pe concurenta loialaatunci trebuie atinse anumite obiective obligatorii care nu pot fisarite si anume: recstigarea libertatilor economice a indivizilorsi a companiilor de a lua decizii economice si reinstaurareaconcurentei, a competitiei loiale realizate n parte n Romnia.Stabilitate economica, macroeconomica n primul rnd, respectivo inflatie joasa si o moneda stabila. Din pacate, Romnia estesingura tara candidata la accederea n UE, exceptnd Turcia,unde dupa 11 ani de tranzitie se nregistreaza niveluri nalte aleinflatiei si deprecieri mari ale monedei nationale aceasta si datoritapoliticii monetare si fiscale aplicate pna acum n Romnia.Dezvoltarea sectorului privat nu se poate face dect pe trei cai:privatizarea, nfiintarea de ntreprinderi mici si mijlocii care

  • 25

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    reprezinta coloana vertebrala a oricarei economii, atragerea deinvestitii straine directe.

    Statul trebuie sa-si restrnga rolul la reglementare siorientare economica si la urmarirea respectarii regulilor jocului.Romnia mai are de acum ncolo de parcurs un drum care poatefi mai lung sau mai scurt si anume cel al cresterii durabile aproductivitatii si competitivitatii care sa duca la stabilitate macroeconomica si sociala, la crestere economica sustinuta, lacresterea numarului de locuri de munca si a puterii de cumpararea populatiei. Pe lnga alte probleme cu care s-a confruntatRomnia a fost si aceea a unei credibilitati reduse n atragereainvestitiilor straine, nerespectarea sau schimbarea att defrecventa a legislatiei privind investitiile straine. Aceasta a dus lasituatia n care, n Romnia, dupa 11 ani de tranzitie, sa fie investitiaproximativ 550 milioane dolari pe an, aproximativ 6 miliardedolari investitii n economia romneasca, putin n comparatie cualte tari din Europa Centrala si de Est, ct si privind capacitateade absorbtie a investitiilor n Romnia. ntre 1992-1996 ofertade investitii si de privatizare n Romnia a fost mai saraca, maiputin atragatoare dect a tarilor competitoare din Europa Centralasi de Est, iar largirea acesteia dupa 1997 a fost tardiva, afectatade conjuncturi internationale negative si subminata de instabilitatelegislativa interna, institutionala si chiar sociala si politica.

    ncepnd cu 1997 se constata o situatie inversa. Dacapna n 1996 a existat un cadru legislativ stabil privind investitiilestraine dar oferta de privatizare a fost redusa, dupa 1997, seconstata o situatie inversa respectiv cadrul legislativ si institutionaldevine instabil dar oferta de privatizare creste considerabil. Efectuleste din pacate negativ, fapt reflectat de nivelul investitiilor strainedirecte, care atinge cel mai scazut nivel dupa 1992. Este foartegrav faptul ca n 1997-1998 a avut loc o reducere a PIB cu 16%,uneori lucru nemaintlnit pe timp de pace. La fel ca pentruinvestitiile straine n societati noi sau mixte, investitiile straine nprivatizate au fost din pacate grevate de mai multi factori: respectiv

  • 26

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    aparitia relativ trzie a Romniei pe piata internationala cnd interesulmarilor companii n zona era satisfacut sau scazuse considerabil.Evenimentele din fosta Iugoslavie au jucat un anumit rol ndescurajarea investitiilor n zona si Romnia a platit si de data astaun tribut greu acestor evenimente. De asemenea, un rol importantau avut ncheierea unor contracte sub presiunea timpului, pe altecriterii dect cele economice, sau sub presiunea unor constrngerifinanciare sau de timp. n acelasi timp instabilitatea legislativa siinstitutionala au facut ca o serie de contracte de privatizare de valorimari sa nu se mai realizeze sau sa se finalizeze cu mari ntrzieri.

    Privind programul aplicat de actualul guvern acesta estencurajator din anumite puncte de vedere: n primul rnd o legislatiecare se vrea mai coerenta si mai unitara privind investitiile si maiales investitiile straine, n acelasi timp dezvoltarea intreprinderilormici si mijlocii, promovarea exporturilor, privatizarea unor marisocietati comerciale ce provocau pierderi foarte mari economieinationale, realizarea unor strategii de dezvoltare a unor ramuri aleeconomiei romnesti. Cresterea economica a Romniei, trebuie spusca a nceput nca din anul 2000. Se pare ca vom avea o crestereeconomica de 4,5-5% n acest an, dar as vrea sa va prezint ce spuneUE la nceputul lunii octombrie n sumarul sau despre Romnia:progrese privind criteriile politice, a crescut semnificativ rata depreluare a acquis-lui comunitar, are loc o reforma a institutiilor dengrijire a copiilor institutionalizati, a avut loc adoptarea siimplementarea unei strategii privind comunitatea romilor, s-a realizatdecriminalizarea homosexualitatii, o determinare mult crescuta aGuvernului de a aplica reforme absolut necesare n procesul deaderare la UE.

    Integrarea n NATO este un pas, o oprire clara a Romniein spatiul occidental caruia i apartine, spatiul democratiilor vesticedar scopul final este integrarea n UE pentru ca noi suntemeuropeni si apartinem acestei civilizatii europene prin istorie, printraditie, prin legaturile politice, economice, prin cultura, religies.a.m.d. Care sunt problemele pe care le scoate n evidenta UE?

  • 27

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    Trebuie facuti pasi n continuare privind reforma administratieipublice desi a fost redus cu pna la 25% personalul administratieipublice, acest proces trebuind sa continue. Privatizarea a ramasn urma programului prezentat, s-au facut mici progrese nsectoare cheie: agricultura, energie, protectia mediului. Privindsituatia economica, care sunt problemele n continuare: o inflatiecare, desi a scazut, este n continuare mare; progrese lente nlichidarea unor intreprinderi de stat care aduc pierderi enormeeconomiei nationale; un mediu de afaceri nca destul deinospitalier investitiilor; masive arierate mai ales n sectorul destat; cresterea, chiar dublarea, deficitului balantei comerciale.Progrese: previzionata o crestere a PIB pe anul acesta de 5%cu continuarea cresterii PIB n anii urmatori; scaderea inflatieicare se pare ca va atinge pna la urma nivelul de 30% n acestan (2001); rata somajului 8,8%, n iunie cea mai scazuta rata asomajului n ultimii 5-6 ani; cresterea exporturilor, productieiindustriale chiar daca uneori este pe stoc; privatizarea BanciiAgricole si a SIDEX care provocau mari pierderi economiei;semnarea acordului cu FMI si ratificarea acestuia de boardul FMI;progrese privind negocierile de aderare; 8 capitole de negocierenchise provizoriu, 7 capitole deschise, 16 capitole ce ramn a fideschise. Romnia si-a luat angajamentul ca va deschide toatecele 31 capitole de negocieri pna la sfrsitul anului 2002 si vatermina negocierile n 2004, dar cine stie, poate ca acest lucrus-ar putea devansa, vedeti foarte bine declaratia ministrului deexterne Hubert Vedrine si sprijinului francez n vederea aderariila UE a Romniei. Pna la urma UE va trebui sa nteleaga ca nutotul se reflecta n indici si date economico-financiare, UE artrebui sa nteleaga ca aceasta organizatie este una politico-economica si Romnia trebuie sa joace rolul sau foarte importantn zona sa de apartenenta, n contextul general european; poateca factorii politici ar trebui accentuati n anii care urmeaza 2002-2003 si cu sprijin din ce n ce mai mare din partea UE de crestereeconomica si de realizare a reformei economice si sociale n

  • 28

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    Romnia. De altfel asistenta UE, n procesul de preaderare pentruRomnia este foarte important, n fiecare an fiind alocati aproape630-650 de milioane de euro nerambursabili. Programul PHARE242 milioane, programul SAPARD 150 milioane si va ncepeprogramul ISPA 200 milioane euro. Scopul final este apartenentala o organizatie de securitate cum este NATO si speram ca pnala sfrsitul anului 2002 acest lucru se va ntmpla pentru catrebuie sa prevaleze solidaritatea ntre natiunile care mpartasescvalori comune, care nu nseamna numai un sistem democratic,nseamna si un sistem economic performant cum G.C. Marshallamintea de acele working-economies. Romnia este cazul safaca niste pasi mari n vederea realizarii unei economiiperformante, lucrative, care sa poata aduce resursele necesarepentru aparare si securitate nationala, pentru institutiile statuluicare au ca principal obiectiv securitatea si apararea. Din punctde vedere patronal si al unui om care actioneaza n economiareala a acestei tari vreau sa va spun ca toate directivele politiceale Romniei: integrarea euroatlantica, valorificarea superioaraa parteneriatului strategic cu SUA si Franta, atragerea de investitiistraine majore sunt n mare masura dependente de calitateamediului de afaceri din Romnia, de interesul economic pe carel manifesta celelalte tari pentru Romnia, de imaginea pe careo creeaza si o transmit n tarile lor strainii care desfasoara sauncearca sa ntreprinda afaceri n Romnia, de asemeneaimaginea Romniei pe care o transmit oamenii de afaceri romnin afara tarii, progresele Romniei pe calea realizarii uneieconomii performante de piata, a realizarii privatizarii,demonopolizarii unor activitati economice, de calitatea si nivelultehnic al produselor si serviciilor romnesti, de sustinerea libereiinitiative, a proprietatii si a concurentei.

  • 29

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    Constientizarea legaturilor dintre starea si securitateaunui stat si imaginile ce se constituie despre el a facutca gestionarea imaginii sa devina o functie a conducerii politice, iarconfruntarea dintre state sa cuprinda tot mai frecvent agresarea(manipularea) imaginii statului advers. n aceste conditii,constientizarea constituirii imaginilor sociale despre state justificainvestigarea lor, preocuparea pentru a obtine o interpretare ct maibuna a rolului imaginilor despre o anumita tara n stabilirea sifunctionarea sistemului de relatii dintre state n plan regional si global.

    O tara genereaza, n mod inerent, mai multe imagini, iarele sunt rezultante ale unora dintre informatiile pe care tararespectiva le produce, dar si ale caracteristicilor identitatilor carele recepteaza.

    n functie de pozitia oamenilor fata de o anume tara,putem distinge ntre imaginea despre tara a oamenilor dininteriorul ei, a oamenilor ce traiesc n state ce au relatii cu tararespectiva, a oamenilor situati n tari concurente sau agresive nraport cu tara data.

    Definirea imaginilor sociale despre state ca interpretariimplicite care se produc de-a lungul timpului sub presiuni aleinterpretarilor curente si care functioneaza, la rndul lor, ca

    IMAGINEA DE TARASI SECURITATEA NATIONALA

    Col. dr. Ion CHICIUDEANDirectia Relatii Publice - M.Ap.N.

  • 30

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    interpretari-cadru sintetice ce se pot obiectiva si transmite de la sine,care se pot conserva prin traditie si cultura si se pot mbogati cuelemente noi, acceptate si asimilate, n functie de evolutiile care seproduc n mediul social, ne ndreptateste sa apreciem ca nu toateelementele care contribuie la formarea imaginilor sociale despre stateau acelasi grad de relevanta.

    Aspecte relevente n formarea imaginii de tara, dinperspectiva securitatii nationale, sunt, n primul rnd, acelea careo individualizeaza si i asigura existenta: functionarea statului sistarea economica.

    Elementele cele mai importante ale activitatii statului, cuefecte directe asupra imaginii sale, sunt cele care semnifica rolul silocul statului n reglarea raporturilor dintre natiuni, n reglarearaporturilor dintre state si n organizarea mediului social trans-national.Sunt relevante, de pilda: sfera de manifestare a intereselor natiuniisi statului (interese globale, regionale, continentale, locale), caracterulputerii statului (superputere, putere regionala, continentala, locala),influenta politica (globala, regionala, continentala, locala), influentastatului n organizatiile trans-statale (asupra organizatiilor globale,regionale, continentale, zonale), rolul statului n generarea sigestionarea fluxurilor informationale, regionale si continentale,influenta economica si tehnologica a statului.

    Desigur, functionalitatea statului n relatiile cu alte state,n procesele sociale regionale sau globale nu poate fi disociatade functionarea sa interna. n conditiile actuale, perceptia imaginiirezultate ca urmare a func tionalitatii statului n proceseletransnationale este puternic influentata de imaginea institutiilorsi organizatiilor sale interne (Presedintie, Parlament, Guvern,partide politice, organizatii apolitice etc.) si de procesele s itendintele care se manifesta n interiorul natiunii (progres/regres;dezvoltare/stagnare; deschidere/nchistare; modernizare/cantonare n traditional; democratizare/absenta democratiei etc.).

    Un element cu pondere mare n functionarea statului, cuimplicatii directe asupra securitatii s i imaginii sociale, este

  • 31

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    afirmarea si promovarea simbolurilor nationale. Decaderea ordiniistatului se anunta prin decaderea simbolurilor ce afirma identitateasi specificitatea natiunii. Sunt numeroase situatiile sociale carendreptatesc afirmatiile: statul care nu-si promoveaza semnele sisimbolurile nationale se ndreapta spre dezorganizare; un stat nationalcare nu-si ngradeste subiectii de la excese prin forta simbolurilorpune n pericol nsasi identitatea si securitatea nationala.

    O imagine favorabila a statului presupune dezvoltareancrederii n simbolurile nationale, cunoasterea sensului sacru alsimbolurilor fundamentale, consolidarea autoritatii care sebazeaza pe aceste simboluri.

    Starea economica influenteaza n mod determinant attprocesele si fenomenele interne, ct si manifestarea statului peplan international, genernd cadrul de securitate sau insecuritate,n functie de aspectele majore care o caracterizeaza.

    Imaginea de natiune puternica este asociata cu imagineade natiune dezvoltata din punct de vedere economic. Dezvoltareaeconomica da consistenta imaginii sociale a unei tari pentru capermite att rezolvarea problemelor sociale interne, eliminndfactorii de insecuritate si perceptie negetiva (somaj, saracie,mortalitate infantila, speranta de viata minima etc.), ct siparticiparea statului la rezolvarea marilor probleme ale omenirii(subdezvoltare, diminuarea resurselor, decalaje tehnologice) prinsustinerea cu mijloace materiale a programelor globale s iregionale de dezvoltare si a organizatiilor ecomonice, politice,culturale, de securitate internationala etc.

    Nu toate imaginile au nsa acelasi grad de relevanta pentrusecuritatea natiunii. Consider ca cele mai relevante imagini, dinaceasta perspectiva, sunt imaginile care se constituie la alte natiuni,mai ales imaginile natiunilor puternice, si imaginile care se constituiela organizatiile regionale si globale: Uniunea Europeana, OrganizatiaNord-Atlantica, Organizatia Natiunilor Unite etc.

    Imaginile formate la alte natiuni despre o anumita natiuneau o determinare obiectiva si subiectiva, temporala si spatiala, fiind

  • 32

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    sub incidenta cadrului natural, economic, social, politic, cultural alunei societati. Se constata mai ales influenta importanta pe care ojoaca factorul politic. Astfel, cercetari desfasurate n acest domeniudemonstreaza ca imaginile sociale ale unei natiuni sunt o condensarea istoriei raporturilor internationale, ele sunt mai putin o reprezentaresi mai mult o judecata, o eveluare.

    Aceste imagini reflecta determinatiile obiective ale natiunii:teritoriala, economica, sociala, politica, spirituala. Ele vorcuprinde, deci, reprezentari referitoare la cadrul natural de viataal natiunii respective, la baza economica, la institutii, forme deconducere si exercitare a puterii, la relatiile sociale, la relatiile cuvecinii, la trecutul istoric etc.

    Importanta imaginilor care se constituie la alte natiunidespre o anumita natiune, mai ales imaginile natiunilor puternice,este data de presiunile pe care le pot exercita n plan politic,economic, cultural, de securitate etc. prin influenta deciziilorstatelor n domeniile invocate si, ca urmare, prin impunerea unorrelatii de cooperare, conlucrare, competitie sau confruntare cunatiunea respectiva. Unele natiuni, mai ales cele puternice, potactiona pentru a-si impune imaginea lor centrelor de putere,organizatiilor internationale, opiniei publice, prin: actiuni directesau indirecte: mass-media interna si internationala, actiuni delobby n favoarea sau defavoarea natiunii respective, dezbateripublice (seminarii, conferinte, congrese internationale), actiuni aleunor firme specializate n domeniul imaginii si relatiilor publice etc.

    Imaginile sociale despre o anumita natiune care seconstituie la organizatiile regionale (Uniunea Europeana, NATO)si globale (ONU) joaca un rol din ce n ce mai important nconditiile globalizarii problemelor importante cu care se confruntaomenirea (subdezvoltare, tehnologii, decalaje, securitate etc.) sia aplicarii strategiilor de integrare continentala, regionala s.a.m.d.

    Imaginile sociale formate la acest nivel despre o natiunesunt deosebit de importante pentru dezvoltarea relatiilor n planregional si global, pentru locul si rolul jucat de natiunea respectiva

  • 33

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    n viata economica, politica, culturala internationala. Acest lucrudevine plauzibil daca acceptam ca organizatiile continentale si globalepot fi nu numai centre de putere politica si economica la aceste nivele,ci si centre de cristalizare a imaginii statelor. Ele sunt reprezentativepe plan continental si mondial, reglementeaza, detin si ocupa unmare segment de difuzare al canalelor de comunicare transnationale,formeaza si orienteaza opinia publica mondiala si furnizeaza o mareparte din liderii de opinie.

    Imaginile sociale despre o natiune ale organizatiilor cu vocatieregionala sau globala nu se cristalizeaza doar n interiorul lor; elesunt si rezultante ale imaginilor care se vehiculeaza n mediile deprovenienta a membrilor acestor organisme. De aceea, suntimportante imaginile statului (statelor) care domina din punct devedere politic, economic si al securitatii, organizatiile internationale;ele au, de cele mai multe ori, o importanta decisiva n modelareadeciziilor pe care instantele internationale le iau fata de o natiune.Imaginile sociale despre natiunea respectiva n mediile internationalesunt mai importante, uneori, dect datele reale. Instantele de decizieiinternationale, cercurile de afaceri si bancile etc. si definesc atitudineafata de realitatile unei natiuni n functie de reprezentarea pe care oau despre acesta realitati. Starile reale care sunt percepute si evaluateprin intermediul imaginilor care joaca rolul de reper al deciziilor.

    Cteva concluzii se impun n continuare:1. Studiul atent al mutatiilor ce au avut loc n domeniile

    economic, politico-strategic si de securitate, pe plan regional siglobal, precum si n practica relatiilor internationale face plauzibilaafirmatia: imaginea sociala conditioneaza din ce n ce mai multsi mai subtil performantele natiunilor s i raporturile dintre ele.Imaginile sociale devin astfel parti componente ale patrimoniuluinational s i componente ale procesului de reproducereperformanta a statelor. Ca urmare, promovarea unei imaginipozitive (dezirabile) devine un element esential al afirmarii natiuniisi a statului national pe plan intern s i international, obiectivimportant al strategiilor de securitate nationale.

  • 34

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    2. Imaginea sociala a unei natiuni este la fel de importantaca si celelalte elemente prin care natiunea se manifesta:functionarea statului national, starea economica, starea desecuritate, interesele nationale, cultura nationala etc.

    3. Un deficit accentuat de imagine sau o imaginenefavorabila genereaza semne de ntrebare privind viabilitateasi credibilitatea actiunilor initiate s i desfasurate de diferitecomponente nationale, pe plan intern si international.

    4. Deficitul de imagine al organizatiilor din sfera securitatiinationale este echivalent, n cele mai multe cazuri, cu un deficitimportant de securitate nationala.

    5. Viata internationala este un spatiu impregnat de reprezentarisi imagini diverse, neomogene si de cele mai multe ori contradictorii.Formarea atitudinilor statelor fata de celelalte state este dependentade aceste reprezentari si imagini care se propaga, de obicei, de lamarile puteri spre puterile zonale si locale, nsusiundu-se, n celemai multe cazuri, reprezentarile si imaginile impuse de altii (imaginilela moda, imaginile vehiculate de grupuri de interese, de grupuri depresiune etc.), nu reprezentarile si imaginile veridice compatibile curealitatile nationale si transnationale.

    6. Imaginile despre natiune, care se formeaza laorganizatiile suprastatale si la alte natiuni, se constituie ntr-unportret-imagine al fiecarei natiuni; ele influenteaza deciziilestatelor puternice si organizatiilor internationale, genernd relatiide cooperare, conlucrare, competitie sau excludere (izolare sauconfruntare ntre natiuni).

    7. Imaginea atribuita unui stat poate sa devina sursa simotiv de discriminare, sursa pentru tratament inegal aplicat nsituatii considerate normale sau n situatii de criza. De cele maimulte ori, imaginea devine pretext pentru declansareadiscriminarii, ecipsnd imaginile pozitive, chiar daca ele detinponderea cea mai mare n imaginea globala a natiunii date.

    8. Natiunea si statul nu se afirma numai prin trasaturile lorspecifice, ci si prin imaginea lor sociala de parteneri viabili si

  • 35

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    credibili n relatiile cu alte natiuni si cu organizari transnationale.Statele trebuie sa raspunda asteptarilor celorlalte state sauorganizatii cu care relationeaza. n prezent, asteptarile statelorputernice si a centrelor de putere se constituie n criterii deevaluare a imaginii natiunilor, obligndu-le pe acestea sa tinaseama de ele.

    9. Alternarea imaginii sociale despre natiune si stat, cuconsecinte directe asupra securitatii nationale, se datoreazandeosebi erodarii proceselor ce au loc n interiorul natiunii si acredibilitatii organizatiilor publice, dar ea poate fi si o consecintaa gestionarii defectuoase a imaginilor despre natiune si stat.

    10. Consecinta directa a alterarii imaginii natiunii si statuluinational este introducerea n mentalul colectiv a unor elementegeneratoare de atitudini negative, cu mari implicatii asuprasecuritatii statului si a functionarii de ansamblu a natiunii: aparitianencrederii n conducerea nationala si n institutiile statului;demoralizarea nationala; exacerbarea conceptelor extremiste,sovine; slabirea coeziunii nationale si aparitia tendintelorcentrifuge; slabirea disciplinei nationale, cresterea delincventeis i nesupunerii publice; diminuarea responsabilitatii s idiscernamntului social; aparitia atitudinii negative fata de muncasi fata de valorile nationale; instalarea sentimentului inutilitatii,insecuritatii, instabilitatii, a fricii sau a altor psihoze sociale;acceptarea necritica a oricarei decizii externe; atitudinea pasivaa populatiei fata de securitatea si apararea nationala s iacceptarea transferului fara rezerve a acestui atribut al statuluisuveran catre organizatiile transnationale; acceptarea tacita aagresarii simbolurilor nationale si nlocuirea lor treptata cu altesimboluri; ncurajarea practicilor de izolare pe plan international,a scenariilor separatiste, a excluderii din organismeleinternationale de securitate si ndepartarii potentialilor aliati politici,economici si militari etc.

    11. Perceptia externa a caracterului si sensului schimbarilorinterne este fundamentala pentru formarea imaginii sociale a

  • 36

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    unei natiuni. n aceste conditii, toate elementele nationale devintermen de comparatie cu elementele similare statuate si perceputentr-un anumit mod pe plan international: caracterul guvernarii,caracterul statului, caracterul culturii nationale (progresista, carepermite conectarea la cultura universala sau cantonata n traditionalularhaic si nchistat), valorile nationale promovate (compatibilitatea sauincompatibilitatea lor cu valorile internationale general acceptate),spiritul creator al natiunii, atitudinea fata de munca a membrilornatiunii, angajarea la proiecte de perspectiva, eficienta organizatiilorsi institutiilor nationale (organizatii moderne sau anacronice),elementele de civilizatie nationala, competitivitatea produselor siserviciilor oferite de natiune etc.

  • 37

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    1. ArgumentLimbajul precis este primul instrument stiintific. Aceasta

    maxima este confirmata si de faptul ca analistii politici, si nunumai, au constatat ca, n ultimul timp, limbajul inadecvatreprezinta o bariera ct se poate de serioasa n continuareaactivitatii lor stiintifice. Se vorbeste chiar de o anumita disciplinaa muncii, din partea tuturor celor implicati n elaborarea studiilorsi cercetarilor, pentru ca aceasta a fost afectata de o tot maimare imprecizie ce s-a furisat pe nesimtite, ba chiar de incoerentan ceea ce priveste folosirea unui limbaj adecvat1 .

    Abordarea unui anumit domeniu poate prescrie anumitemetode de investigatie stiintifica, se poate concentra pe anumitecai de evaluare si interpretare a datelor sau - n forma sa ceamai sofisticata - sa prezinte un corpus teoretic despre legaturilece se pot gasi n datele respective. O abordare serveste, deci, laghidarea cercetarii, precum si la anume organizare ntr-un spectrularg de fenomene, ncadrndu-le ntr-un set limitat de concepte2 .

    ABORDAREA RISCURILOR SI AMENINTARILORLA ADRESA SECURITATII NATIONALE

    FACTOR DETERMINANT N ELABORAREASTRATEGIEI SECURITATII NATIONALE

    SI STRATEGIEI MILITARE

    Col. (r.) dr. Constantin MOSTOFLEICentrul de Studii Strategice de Securitate

    1 Apud, Frank J.Sorauf, Cuvnt nainte la Jack C.Plano, Robert E. Riggs, Helenan S.Robin, Dictionar de analiza politica, Editura ECCE HOMO, Bucuresti, 1993.2 Op.cit., p.3.

  • 38

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    2.Premisea) TeoreticeRiscul este definit n Dictionarul explicativ al limbii romne

    (DEX) drept un pericol posibil3 . Totodata, n acelasi dictionar,pericolul se considera ca fiind o amenintare, dar si un risc4 . Seobserva ca ne confruntam cu un lant al slabiciunilor de naturatautologica, nefiind stabilita deosebirea dintre termenii respectivi, nspecial din perspectiva relatiilor temporale ce pot exista ntre subiectulsi obiectul actiunii asociate acestora. Din acest punct de vedere,apreciem ca riscul si amenintarea reprezinta denumirea limitelorlaterale ale ecartului specific producerii unor actiuni ce vizeazasecuritatea cuiva. Pe o scara a evolutiei n timp, ordinea si intensitateaproducerii este: pericol posibil (risc); pericol; provocare (sfidare);amenintare. n cazul pericolului posibil, ntre partile implicate nu existarelatii strnse de determinare, ceea ce a impus ca, n limbajdiplomatic, sa se vorbeasca despre riscuri si, mai nou, despre factoride risc (cauze ale aparitiei pericolului posibil). Pericolul, provocarea(sfidarea) si amenintarea, n mediul de securitate, constituie o formade manifestare concreta a relatiilor existente, n mod real, la unmoment dat, ntre state, aliante si coalitii de state, ntre diferitesociogrupuri din interiorul acestora. Spre deosebire de pericol,provocarea (sfidarea) si amenintarea indica nu numai posibilitateapotentiala, ci si intentia manifestata de una dintre parti de a actionampotriva intereselor oponentului, iar amenintarea reprezinta nivelulcel mai nalt al escaladarii relatiilor tensionate dintre subiecti.

    Dictionarul la care am facut referire mai defineste riscul,mentinndu-se n cadrul aceluiasi sens (semantic) si, fara a indicarelatii de dependenta fata de cele prezentate mai sus, si caposibilitate de ajunge ntr-o primejdie, de a avea de nfruntatun necaz sau de suportat o paguba. De aceasta data, se observaca riscul se asociaza cu cel care desfasoara o actiune, o activitate,

    3 Dictionarul explicativ al limbii romne (DEX), Editura Academiei RSR, 1984,p.809.4 Ibidem , p.677.

  • 39

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    aflat fie n postura de executant, fie n cea de conducator, si careimplica din partea subiectului actiunii faptul de a risca, deci de a(se) pune n primejdie ceva, respectiv, de a (se) expune unuipericol posibil5 , prin activarea unui factor de risc.

    Dintre tipurile de riscuri prezentate n literatura despecialitate, apte a fi corelate cu orice demers de elaborare aunor strategii, fie a securitatii nationale, fie militara, pot fi aminite:

    riscul rational, caracteriznd att o metoda de conducere,ct si un procedeu de actiune bazat pe perceperea intuitiva asituatiei determinate de evenimente greu de prevazut;

    riscul asumat, propriu celor investiti cu dreptul de a lua decizii; riscul de situatie, desemnat de imposibilitatea prognozarii

    precise a contextului existential si a evolutiei sale; riscul operativ, valabil pentru situatii conflictuale, n care

    actiunile proprii depind de conceptiile prezumtive ale parteneruluiconcurential si de modul sau de comportare6 .

    b) OperationalePlanificarea apararii nationale se face, potrivit legii, n

    functie de prioritatile politice stabilite de autoritatile abilitate alestatului, de posibilitatile de care Romnia dispune la un momentdat sau ntr-o perioada de timp determinata, de evolutiafenomenelor politico-militare si de situatia geopolitica sigeostrategica n plan regional, continental si global.

    n unele documente ce definesc conceptia integrata deplanificare a apararii nationale, abordarea riscurilor siamenintarilor este stipulata astfel;

    Strategia de securitate nationala a Romniei cuprinde nstructura sa si identificarea factorilor de risc din mediul intern siinternational;

    Strategia militara a Romniei evalueaza consecintele, n planulapararii, ale riscurilor si amenintarilor la adresa securitatii nationale.5 Ibidem , p.809.6 Vezi, pe larg, Mircea Muresan, Vasile Grad s.a., Riscul si decizia militara,Editura Militara, Bucuresti, 1994, p. 17-19, 63.

  • 40

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    Din perspectiva mentionata, aparitia unor noi factori derisc, fie n mediul intern, fie n cel international, ori accentuarea/diminuarea unora, care au fost deja identificati, impunereconsiderarea Strategiei de securitate nationala.

    Strategia militara este supusa actualizarii, din aceeasiperspectiva, atunci cnd n urma unui proces de evaluare aconsecintelor riscurilor si amenintarilor la adresa securitatiinationale, se impune redefinirea volumului, structurii si moduluide alocare a resurselor necesare apararii armate, ori aducereaunor modificari structurii fortelor, misiunilor, organizarii, dotarii,nivelului de infrastructura necesare organismului militar nvederea realizarii obiectivelor nationale de securitate, precum siconceptiei de pregatire si angajare n actiuni militare a armatei.

    3.Tendinte ale evolutiei factorilor de risc la adresasecuritatii nationale

    Potrivit informatiilor pe care le detinem, n Strategia desecuritate nationala naintata Parlamentului se mentioneaza caRomnia nu este si nu va fi, n viitorul apropiat, n fata vreuneiamenintari majore, de tip militar clasic, la adresa securitatii sale.Aceasta afirmatie sustine ideea ca primul factor de risc prezentat nStrategia de securitate nationala adoptata n 1999 existenta n planregional sau subregional a unor tensiuni si conflicte militare ce sepot extinde, precum si a unor acumulari necontrolate sidestabilizatoare de forte si tehnica de lupta n spatiul de interesstrategic al Romniei - a cunoscut o asemenea diminuare nct, maimult ca probabil, nu mai face obiectul enumerarii n viitoarea strategie.

    Riscurile la adresa securitatii tarii noastre sunt apreciateca fiind, n perioada actuala, preponderent de natura nemilitara,manifestndu-se pe plan intern, n domeniile financiar, economic,social si ecologic.

    Se impun a fi observate, ca principali factori de risc laadresa securitatii nationale, posibile evolutii negative n plansubregional n domeniul democratizarii, respectarii drepturilor omului

  • 41

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    si dezvoltarii economice, care ar putea genera crize acute cu efectedestabilizatoare pe o arie extinsa.

    De asemenea, printre factorii externi de risc, trebuie avutin vedere:

    proliferarea armelor de distrugere n masa, a tehnologiilor simaterialelor nucleare, a armamentelor si mijloacelor letaleneconventionale;

    proliferarea si dezvoltarea retelelor teroriste, a crimeiorganizate transnationale, a traficului ilegal de persoane, droguri,arme, materiale radioactive si strategice;

    migratia clandestina si aparitia unor fluxuri masive de refugiati; actiunile de incitare la extremism, intoleranta, separatism

    sau xenofobie; decalajele ntre nivelurile de asigurare a securitatii si gradul

    de stabilitate ale statelor din proximitatea Romniei; limitarea accesului statului romn la unele resurse si

    oportunitati regionale, importante pentru realizarea intereselornationale.

    Totodata, lista riscurilor, ar putea fi completata si cu alte tipuri,definite drept asimetrice, cum ar fi:

    terorismul politic transnational si international, inclusiv subformele sale biologice si informatice;

    actiunile ce pot atenta la siguranta sistemelor de transportintern si international;

    actiunile destinate afectarii imaginii Romniei n planinternational, viznd diminuarea credibilitatii si seriozitatii nndeplinirea angajamentelor asumate;

    agresiunea economico-financiara; provocarea deliberata de catastrofe ecologice.

    4. Pot fi riscurile si amenintarile sub control?n acceptiunea noastra riscul este adoptarea, n conditii de

    incertitudine, a unei decizii ce are ca finalitati efecte prognozabile sidiferite din punct de vedere al eficientei actiunii respective.

  • 42

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    De regula, n conditii de risc se adopta o decizie care asiguraobtinerea unor efecte pozitive, iar n situatia ca toate sunt negative,se vizeaza cea care are valoarea absoluta cea mai mica.

    Fiind vorba despre decizie si control, atribute ale conducerii,dar si de conditiile (de risc) n care se desfasoara activitatea condusa,afirmam ca riscul poate fi supus controlului, n urmatoarea situatie:

    actiunea condusa are ca finalitate imediata cel putin douarezultate, din care unul poate fi acceptabil pentru ndeplinireaobiectivului propus;

    functia de control al riscului revine exclusiv organuluidecident, n sensul stabilirii momentului acceptarii acestuia, darsi parametrilor efectelor sale negative;

    n conditiile luptei armate, decidentul are posibilitatea saopteze nu numai pentru efecte maxime, ci si pentru situatii acceptabilepentru propriul sistem, din punct de vedere al pericolelor sauamenintarilor induse de inamic.

    Problema controlului pericolelor si amenintarilor militarerevine conducerii politico-militare si se poate realiza, pentru o taraca Romnia, avndu-se n vedere urmatoarele;

    cunoasterea vulnerabilitatilor interne care se manifesta ndiferite domenii, nu numai cel militar, si care n anumite circumstante,pot avea un impact si asupra securitatii nationale, eficacitatii sieficientei strategiei militare adoptate;

    cunoasterea sursei de pericol militar (domeniul, cauzele,momentul si evolutia sa);

    sesizarea momentului transformarii pericolului n amenintare.Avnd n vedere ca riscul activeaza pericolele si le poate

    transforma n amenintari, controlul acestora este posibil prinprognozarea evolutiei lor si gasirea momentelor si metodelor de alediminua (elimina) prin mijloace nearmate.

    n situatia ca nu poate fi evitata folosirea fortei, aceeasiconducere politico-militara trebuie sa sesizeze propriul sistem militardespre o eventuala agresiune, pentru a se adopta atitudinea, a sefolosi fortele si procedeele corespunzatoare.

  • 43

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    Esenta lucrarii pe care o vom prezenta este una denatura metodologica, deci teoretica, dar este vorbadespre o metodologie care ne-ar putea livra deschideri,strapungeri catre marile provocari ale practicii. Ipoteza pe caream construit lucrarea noastra este, de fapt, simpla si, cu siguranta,este, n general, cunoscuta. E o ipoteza elementara, prin carelucreaza stiinte precum cele manageriale, cele ale organizarii,cele sistemice. Aceasta ipoteza are n vedere ideea ca, n genere,organizatiile si sistemele tind spre echilibru, si ele functioneaza,n mod normal, n conditii de echilibru. Sunt echilibre interne aleorganizatiilor: ntre misiune, resurse, structuri si tehnologii, darsi echilibre externe ale organizatiilor, ale sistemelor: ntreorganizatia ca atare si mediul nglobant (exterior).

    O organizatie poate intra lesne n stare de dezechilibru,atunci cnd virulenta si turbulenta schimbarii din mediul externlovesc, au impact asupra sistemului organizatiilor, creeazadezechilibre. Ce se ntmpla cu organizatiile ntr-o asemeneasituatie? Raspunsul este, n general, cunoscut: ele sau pier, sipier atunci cnd nu se pot adapta, sau mobilizeaza capacitatipentru a crea un nou echilibru, un nou echilibru intern si o noua

    DE LA POST-RAZBOIUL RECE LA NOUAECUATIE A ECHILIBRULUI GLOBAL.

    O SCURTA PRIVIRE CATRE STAREA MEDIULUIGLOBAL DE SECURITATE SI A IMPACTULUI

    ASUPRA SECURITATII NATIONALE A ROMNIEI

    Col. prof. univ. dr. Dumitru IACOBAcademia de nalte Studii MilitareConf.univ.dr.Maria IACOBAcademia Tehnica Militara

  • 44

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    relatie de echilibru cu exteriorul. Aceasta ipoteza poate fiextrapolata si poate fi aplicata si sistemelor globale. Noiconsideram ca exista o premisa epistemica n proiectareaconstructiilor de securitate nationala, ca aceasta premisa trebuie sase sprijine att pe o proiectie asupra dinamicii sistemelor globale, petendintele globale ale sistemului mondial, n ultima instanta, ct sipe corelarea optiunilor nationale cu tendintele globale.

    Probabil ca, n principiu, doar ntr-o asemenea modalitateputem realiza o constructie pertinenta, realista si utila desecuritate nationala. n continuare, vom dezvolta succint moduln care aceste premise pot fi utilizate ntr-o investigatie practica.Cu certitudine, lumea Razboiului Rece a fost o lume n echilibru;a fost, fireste, echilibru bipolar, cu starile sale de existenta, cutrasaturile sale si cu consecintele sale. Post-Razboiul Rece ansemnat, nainte de toate, o ntoarcere spre dezechilibru.

    Deoarece a realiza aici o analiza exhausiva a perioadeipost-Razboiului Rece e cu neputinta, vom cauta sa rezumamcteva din caracteristici privind: climatul, atmosfera ultimuluideceniu din secolul trecut, ceea ce, conventional, numim post-Razboiul Rece. Am nregistrat, stim foarte bine, sechele aleRazboiului Rece, la nivel de perceptie si la nivelul discursuluipublic. Am nregistrat, de asemenea, explozii zonale ale razboiuluicald, cele foarte bine cunoscute. Am nregistrat, totodata, zonede teribila turbulenta. De fapt, turbulenta pare a fi o caracteristicaglobala de sistem, o caracteristica a planetei.

    Daca aceste caracteristici sunt suficient de pregnant puse nevidenta, n acest context, putem evalua o serie de procese, detransformari, de optiuni de mare vizibilitate publica, ce s-au realizatn perioada respectiva. Astfel, optiunea pentru dezvoltare prinintegrarea de noi membri si primul val de integrare n Alianta Nord-Atlantica este un fenomen tipic pentru post-Razboiul Rece. MomentulMadrid 1997 este ncadrabil n atmosfera post-Razboiului Rece. Deaici, cteva consecinte care puteau fi estimate nca din perioadarespectiva. Flancul sudic al Aliantei se prezenta la vremea respectiva

  • 45

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    ca un flanc de maxima turbulenta. Era de asteptat ca integrarea prinprimirea de noi membri sa nu se produca pe flancul sudic, acestafiind un flanc slab operationabil. Era de estimat ca integrarea va fimai lesnicioasa pe flancul nordic, ceea ce s-a si ntmplat. nperspectiva anilor ce vin, ar fi extrem de important pentru optiunilenoastre de securitate nationala daca s-ar reusi detectarea tendintelor(caci lucram pe modele tendentiale) si, mai ales, a modului dearticulare a noului echilibru.

    Deci, aici pot fi formulate cteva ntrebari primare: Ctavreme poate sta lumea n dezechilibru? n ct timp si sub cepresiune se creeaza noul echilibru, ca echilibru de sistem, prinactivarea caror forte? Pe ce aliniamente? Cu ce linii de forta sicu ce consecinte zonale si pentru fiecare tara n parte?

    Cteva tendinte sunt deja vizibile, tot ntr-o apreciere extremde sintetica. Noul echilibru, cu foarte mare probabilitate, de aceastadata, nu poate fi dect, folosind termenii cu ntreaga lor proprietate,un echilibru global, un echilibru de macrosistem. Fenomenulglobalizarii este, din acest punct de vedere, incontestabil un fenomenreal. Traim ntr-o lume globala, n care lucreaza riscuri globale, riscuriprecum cele care au fost demontate teoretic, aici, mai devreme ncontextul dezbaterii noastre, si care sunt de mare vizibilitate nprezent. Dar evaluarea lor este un proces care abia a nceput.

    Asadar teoria unui echilibru global ntr-o lume a riscurilorglobale,pare a fi o prima caracteristica a lumii n care traim. Oalta caracteristica, a fost mai slab vizibila nainte de 1997, naintede Madrid, desi semnale din aceasta perspectiva veneau dininteriorul Aliantei. Avem vii n memorie discursurile lui Solanadin perioada premergatoare Madridului, extrem de explicite dinacest punct de vedere. n interiorul Aliantei Nord-Atlantice s-aurealizat transformari de profunzime si mutari masive de accent,n prim-plan instituindu-se o caracteristica probabil decisiva aacestei aliante - NATO ca nucleu al viitoarei structuri globale desecuritate . Deja n interiorul aliantei este gndita ecuatiaechilibrului global si am spune ca ea se afla nu numai pe masa

  • 46

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    proiectantilor, asta s-a ntmplat cu ani buni n urma, nu numai nfaza de testare de laborator, ea este deja testata decisiv pe teren.

    Daca cele doua caracteristici de mai sus, viznd noulechilibru, ca echilibru tendential, sunt verosimile, si ele sunttestabile practic, din ele ar trebui sa decurga si alte consecinte.Iar una dintre consecinte se transforma n caracteristica distinctaa noului echilibru. Astfel, dezechilibrele cronice care au pigmentat,care au ilustrat lumea post-Razboiului Rece, care au intrat nturbulenta masiva n post-Razboiul Rece se ndreapta, prinpresiune spre noul echilibru, catre o solutie, catre un tip de solutiecare deja se configureaza. Vom vedea daca, ntr-adevar, aceastava fi solutia. Din punctul nostru de vedere, laboratorul cel maisemnificativ pentru testarea acestei idei este Orientul Mijlociu siproblema palestiniana. Dialogul dintre parti a intrat ntr-o fazadecisiva, sub presiune, evident sub presiunea fortelor careconfigureaza noul echilibru global.

    Credem ca noul echilibru este generat si printr-o nouarelatie, o noua temperatura si o noua intensitate a dialogului dintreNATO si Rusia. Poate ca va amintiti, n anii 80 s-a tradus nromneste o lucrare extrem de frumos scrisa, s-a spus atunci sis-a spus si dupa. Cartea apartine unuia dintre cei mai mariprozatori ai secolului XX, un chirchiz, Cinkiz Aitmatov, si senumeste O zi mai lunga dect veacul. Este o parabola la starealumii n care e imaginata o noua ecuatie sovieto-americana, subpresiunea unui risc comun. Riscul era metaforic. De data asta,riscul lucreaza pe teren. Si ne putem ntreba cu totii: noul contextduce la un nou bipolarism? Credem ca nu. Deocamdata,precumpanitoare sunt semnele care duc catre ideea unui nouechilibru ntr-o constructie multipolara. Dar, n cadrul acesteiconstructii, relatia, conexiunea dintre marii parteneri devine totmai vizibila. Am nregistrat evolutii n ultimele luni, n ultimelesaptamni, care, citite cu ochii anilor anteriori, sunt surprinzatoare.Conlucrarea dintre acesti parteneri a ajuns pe trepte greu deimaginat n perioada anterioara.

  • 47

    Securitatea na]ional\ la nceput de secol XXI

    Ce estimari s-ar putea face, daca aceasta constructie carencearca sa capteze tendential ideea noului echilibru esteverosimila si se verifica n continuare n plan empiric. O primaestimare trimite catre flancul sudic. Miza flancului sudic credemca a crescut enorm n ultima etapa, n conditiile n care turbulentape flanc este n continuare ridicata, fierbinte. Probabil, nu este oexagerare n a spune ca, mai mult dect flancul sudic traditionalal Aliantei Nord-Atlantice, noul flanc sudic cu toata extensia sageopolitica, devine o bretea, o retea esentiala n constructiaglobala de securitate.

    O alta estimare cred ca are n vedere nsasi miza integrarii.Noi suntem fiinte rationale, pentru ca suntem europeni si pentruca ne adapam din radacina rationalitatii eline, care sta la bazantregii noastre civilizatii, si ncercam sa facem estimari ct mairealiste, dar suntem, n acelasi timp, si extrem de subiectivi, siextrem de doritori ca dezideratele noastre sa devina, mine,realitate. Aceasta subiectivitate ne poate obtura uneoriperspectiva. De ce spun toate acestea? Pentru ca am sentimentul- vedeti e un presentiment, o precunoastere - ca miza integrariise schimba, miza integrarii nu mai este, pur si simplu, integrareanoastra n NATO si UE, fenomen care-si pastreaza pe deplinconsistenta, importanta, actualitatea. Nu vreau sa diminuez cunimic impactul esential al acestor proiectii de integrare, dar nsasiideea de integrare trebuie judecata ntr-un plan mai larg. nconditiile n care se construieste o noua lume, pe un nou echilibru,n ce se face de fapt integrarea? Multa vreme am spus, si aceastaidee si pastreaza valabilitatea, ca unul din atuurile noastre nprocesul integrarii a fost si este stabilitatea. Stabilitatea esteextrem de importanta. Stabilitatea, cu ntreaga sa bogatie desensuri si de straturi. Ati observat cu cta acuratete presedinteletarii a punctat, n discursul public recent, miza stabilitatii. Firesteca ea este esentiala. Credem nsa ca miza stabilitatii sembogateste si si adauga o miza noua. Au sanse sporite sain