Cercetarea La Locul Faptei

Post on 15-Jan-2016

59 views 2 download

description

cfl

Transcript of Cercetarea La Locul Faptei

Cercetarea la locul faptei

• Art.129 CPP prevede că cercetarea la faţa locului se efectuează atunci când este necesar să se facă constatări cu privire la situaţia locului săvârşirii infracţiunii, să se descopere şi să se fixeze urmele infracţiunii, să se stabilească poziţia şi starea mijloacelor materiale de probă şi împrejurările în care infracţiunea a fost săvârşită

• echipa de cercetare: procuror, ofiţer criminalist şi expertul medico-legal

Obiective

- căutarea, descoperirea, cercetarea, păstrarea şi prelevarea urmelor prezente pe obiecte, cadavru sau sol

! este obligatoriu să se evite distrugerea, modificarea, alterarea lor sau crearea unor noi urme (false)

- stabilirea împrejurărilor în care s-a infăptuit

infracţiunea

- timpul scurs de la comiterea infracţiunii

- date care să ajute la identificarea infractorului şi a agentului traumatic folosit

! nu întotdeauna locul unde a fost găsit cadavrul corespunde locului faptei

• cercetarea trebuie să aibă loc cât mai rapid

deoarece, în timp, urmele sau probele se pot modifica, altera sau dispare

• aceasta se poate datora:

- trecerii timpului - factorilor de mediu (t° ridicata,umezeala,mucegai )

- cauzelor naturale (ploaie, vânt, zăpadă)

- factorului uman (neatenţie, necunoaştere,acţiuni ale unor persoane interesate)

Etapele cercetării Etapa statică

• starea locuinţei

• examinarea urmelor dupa origine: - umane (fiziologice, patologice)

- animale (sânge, păr)

- vegetale - anorganice (vopsele, rugină)

dupa natura lor: - urme de materie (sânge,salivă,păr)

- urme de formă (amprente ale buzelor,

dinţilor, degetelor)

- urme lezionale,lăsate de agenţi mecanici,fizici,chimici, biologici ! În infracţiunea de omor, la caracteristicile plăgilor,

se menţionează: felul leziunii, localizarea, numărul,culoarea,forma,dimensiunile,orientarea,aspectul marginilor şi al unghiurilor, conţinutul lor.

• sesizarea mirosurilor particulare (gaze, petrol, insecticid)

• examinarea agentului vulnerant, pentru a se stabili dacă caracteristicile sale corespund sau nu, celor ale plăgilor

• fixarea aspectelor topografice, prin: fotografii de orientare (a cadavrului şi urmelor suspecte din jur, cu o riglă

gradată) şi schiţe (au rolul de a reda imaginea de ansamblu)

• poziţia victimei sau a diferitelor segmente ale corpului

Etapa dinamică• în spânzurare sau sugrumare, se scoate laţul,

tăindu-se pe partea opusă nodului (se va descrie atît laţul, cît şi urma laţului pe gîtul victimei d.p.d.v al traiectului, direcţiei, culorii,lăţimii şi adâncimii; se va nota localizarea lividităţilor cadaverice)

• în intoxicatii se cercetează etanşietatea anumitor recipiente şi a instalatiilor

• la ex. cadavrelor scoase din apă se descriu modificările tegumentelor (indică timpul de şedere în apă),

prezenţa sau lipsa spumei în jurul orificiilor nazale şi bucale

• examinarea îmbrăcamintei cadavrului:

- rupturi

- urme de împuşcare

- tăieturi

- arsuri

Dacă îmbrăcămintea prezintă orificii sau rupturi, se precizează localizarea, forma, dimensiunile, direcţia, factorii primari sau complementari ai împuşcării

Examinarea petelor de sânge

• descoperirea,identificarea şi notarea petelor de sânge

se vor consemna: - unde s-au gasit (pe victimă,agresor, mediul în care s a

consumat fapta)

- suporturile pe care cad (condiţionează aspectul de

conservare), pot fi: conservante sau neabsorbante (metale,lemn,materiale plastice) si absorbante sau neconservante (textile, pământ)

- sângele se poate găsi sub formă de: picături, bălţi,

împroşcături, cruste, mânjituri, toate acestea fiind

consecinţa stropirii, picurării, prelingerii, ţâşnirii,

sau contactului direct

hemoragie venoasă --» bălţi de sânge

hemoragie arterială --» sânge proiectat în jeturi (la înălţime şi distanţe mari)

- dimensiunile petelor indică cu aprox. cantitatea

de sânge pierdut

- culoarea şi aspectul orientează asupra vechimii petelor

coagularea este întârziată de t° scăzută a mediului, a suportului şi de grosimea petei; petele recente sunt lichide, de cul. roşu-deschis; după 2-3h apare o pojghiţă ce se usucă şi devine brun-negricioasă; cu timpul pata devine pulverulentă

• prelevarea, conservarea şi expedierea petelor de

sânge

tehnica de prelevare este în funcţie de suport:

sângele lichid --» în sticluţe

suporturi cu dimens. reduse --» se ridică cu totul

suporturi netransportabile --» raclare, hârtie de filtru sau tifon înmuiate în apă, pe care se impregnează pata (metoda Taylor)

• Examenul în cazul prezenţei petelor de spermă

- pe suporturile absorbante petele sunt de cul. gri

albicioasă sau gălbui murdară cu contur neregulat

rugoase, cu margini bine delimitate- pe suporturi neabsorbante se formeaza prin uscare

pelicule solzoase, care devin pulverulente

În cazuri dubioase se poate recurge la lumina Wood, obtinându-se o fluorescenţă alb-albăstruie

vizibilă la întuneric (datorită riboflavinei)

• Examenul firelor de păr- firele de păr se pot găsi pe corpul sau pe

îmbrăcămintea victimei şi a agresorului,pe agenţi traumatici, pe caroseria autovehiculelor, în încăpere, fiind rezultatul căderii, smulgerii sau tăierii

Marea lor rezistenţă la factorii de mediu le conferă calităţile de corp delict ideal

- expertiza medico-legală a firelor de păr este folosită şi pt. identificarea cadavrelor, prin compararea părului acestora cu cel găsit în locuinţa dispărutului

- recoltarea se face cu o pensetă cu braţe plate, din regiunile piloase pentru a se putea face examenul comparativ

Examenul la locul faptei în catastrofele aviatice

• Obiective:

- identificarea victimelor

- furnizarea de date organelor de anchetă asupra

condiţiilor şi cauzelor accidentului

Catastrofele aeriene au loc în conditii complexe şi se caracterizează prin distrugerea aeronavei, împrăştierea fragmentelor aparatului şi ale fragmentelor cadaverice pe arii cu o rază care atinge uneori kilometri

- dezintegrarea corpurilor pasagerilor şi personalului navigant, cu producerea de decapitări, eviscerări, fracturi multiple, combustii

! Atenţie deosebită trebuie acordată identificării personalului navigant (pilotului şi copilotului)

expertiza medico-legală trebuie să pună în evidenţă cauzele care au putut determina:

- lipotimii - sincope - moartea subită (coronaropatii, miocardopatii, lez. cerebrale,

pneumopatii, diabet zaharat, epilepsie)

- examen toxicologic, pt. depistarea eventualei impregnaţii etilice sau a prezenţei drogurilor

- expertiza medico-legală poate oferi date asupra condiţiilor în care a avut loc catastrofa aeriană prin depistarea unor eventuale intoxicaţii cu oxid de carbon sau alte gaze toxice rezultate din combustie

- efectele altitudinii ridicate, modificării gravitaţiei şi scăderii bruşte a t°

- leziunile traumatice constatate la paraşutişti se pot datora nu doar precipitărilor de la înalţimi mari, ci uneori şi strangulării în corzile paraşutei