Cercetarea sociologica

7/24/2019 Cercetarea sociologica

http://slidepdf.com/reader/full/cercetarea-sociologica 1/48

Cercetarea de pia ăț

Introducere...................................................................................................3Capitol 2. Conceptul de metodologie în ştiinţele sociale.............................5Capitolul 3. Schema operationala de cercetare..........................................13

Elementele schemei de cercetare.............................................................13Capitolul 4. ipuri de cercetări sociologice...............................................2!

Consideratii conceptuale despre tipuri de cercetări sociologice.............2!Clasi"icarea cercetărilor...........................................................................21

Cercetări "undamentale........................................................................22

Cercetări aplicati#e...............................................................................22Capitolul 5. $a%ele cercetării sociologice...............................................23Capitolul & Chestionarul în cercetarea sociologică.................................2&

Capitolul '. Inter#iul sociologic.................................................................2(Capitolul ). $ocus grupurile.......................................................................33Capitolul (. ehnicile de scalare................................................................3'Capitolul 1!. Eşantionarea în cercetarea socială........................................43



Introducere*e ce un curs de metodologia cercetării+

• pentru o înţelegere a limbajului ştiinţific "olosit în transmiterea cunoştinţelor din

domeniul social.

ransmiterea unor cunoştinţe teoretice implică utili%area unor elemente speci"ice lim,a-ului

ştiinţi"ic cum sunt cele de noţiune concept de"iniţie dimensiune indicatori operaţionali%are

"uncţionare structură etc. care dacă nu sunt ,ine preci%ate riscă să inducă multe con"u%ii greu de

stăp/nit ulterior.

• pentru a putea delimita produsele o,iecti#e cu caracter ştiinţific, de alte forme de

cunoaştere socială care coe0istă la un moment dat lim,a-ul ideologic -urnalistic

stereotipuri etc..

entru #iitorul specialist în domeniul a"acerilor este "oarte important săşi "orme%e o g/ndire

alternati#ă care săi permită să identi"ice din ansam,lul in"ormaţiilor şi cunoştinţelor disponi,ile la

un moment dat în domeniul de acti#itate pe acelea care sunt o,iecti#e şi rele#ante pentru re%ol#area

unei situaţii particulare. El tre,uie săşi însuşească lim,a-ul ştiinţi"ic pentru a putea pri#i critic at/t

produsele intelectuale de pe piaţă c/t şi pe cele neştiinţi"ice pe care le poate utili%a ca in"ormaţie

primară în propriul său demers analitic.

• pentru a c/ştiga mai multă rigoare şi precizie în comunicarea cu pro"esorii şi în

ela,orarea lucrărilor solicitate.

etodologia este 6gramatica7 lim,a-ului ştiinţi"ic. 8a un curs pro"esorul transmite

cunoştinţe despre o anumită temă "olosind regulile acestei gramatici o anumită logică e0plicati#ă

pe care adesea studentul în a,senţa unor prenoţiuni metodologice nu o conştienti%ea%ă ca atare.

rin urmare el #a tinde să reţină doar cunoştinţele noi in"ormaţiile primite pe care #a "i tentat să

le reproducă utili%/nd g/ndirea proprie anterioară neconştienti%ată şi netrans"ormată. 8a seminar sau la lucrările scrise studentul riscă să se raporte%e e0clusi# la cunoştinţele acumulate

menţin/nduşi propria logică adesea neştiinţi"ică. *iscursul re%ultat #a "i unul ine0act cantonat în

s"era opiniilor nestructurate. C/ştigul său se #a limita la acumularea şi sistemati%area unor

cunoştinţe noi risc/nd asst"el să piardă dimensiunea creatoare pre%entă la această #/rstă în

procesul de "ormare şi de%#oltare pro"esională.

• pentru a putea copera e"icient cu di#erşi specialişti

2



*esigur nu toţi #reţi să a-ungeţi cercetători în cadrul unei instituţii speciali%ate. Este ne#oie

însă de un ni#el minim de cunoştinţe despre metoda ştiinţi"ică pentru a uşura comunicarea

ulterioară cu persoane speciali%ate în cercetarea sociologică a domeniului a"acerilor.

C/nd coman%i un sonda- de opinie este ,ine să ai de-a un set de cunoştinţe de ,a%ă despre

ceea ce înseamnă9 populaţia ţintă repre%entati#itatea unui eşantion ela,orarea unui chestionar

ipote%ele de lucru etc. pentru a şti să soliciţi şi să pretin%i e0pertului sau institutului de sonda- date

c/t mai precise şi mai rele#ante pentru tema aleasă.

8a acest curs accentul se #a pune pe conştienti%area în#ăţarea şi e0ersarea lim,a-ului şi

metodei ştiinţi"ice cunoştinţele propriu%ise de a"aceri "iind pre%entate doar ca pro,lemati%ări.

3



Capitol 2. Conceptul de metodologie în ştiinţele sociale

2.1. Definirea metodologiei, a obiectului de studiu

Sociologia este ştiinţa despre societate care studia%ă realitatea socială în ,a%a unei teorii dar

şi pe ,a%a cercetării empirice prin măsurarea "rec#enţei sau intensităţii "aptelor sociale.

Cercetarea sociologică are următoarele premise9

e0istenţa o,iecti#ă a societăţii independentă de cercetător:

realitatea socială este structurată în relaţia cau%ăe"ect iar e#oluţia ei este gu#ernată de

principiul determinismului:

ade#ărul ştiinţi"ic deri#ă din anali%a o,iecti#ă prin mi-loace de o,ser#are şi de măsurare.

;e%ultă că scopul cercetării sociologice constă în descoperirea acelor in"ormaţii desprerealitatea socială ce pot "i utili%ate în predicţii despre e#enimente şi procese sociale.

Emil *ur<heim 1('4 ;egulile metodei sociologice su,linia că sociologia 6nu tre,uie să

consiste întro simplă para"ra%ă a pre-udecăţilor tradiţionale ci să ne "acă să #edem lucrurile alt"el

de cum apar omului de r/nd: căci o,iectul "iecărei ştiinţe este de a "ace descoperiri şi orice

descoperire deconcentrea%ă mai mult sau mai puţin opiniile acceptate7.

Ca de"initie Metodologia cercetării în ştiinţele sociale este studiul metodelor şi tehnicilor

utilizate într-o cercetare socială, pentru îndeplinirea obiectivelor şi scopurilor, şi pe baza uneiipoteze.

e de alta parte con"runtat cu o temă de cercetare cu metodologul din cercetător #a tre,ui

să ştie să aleagă din şirul de metode şi tehnici pe cele care îi acoperă şii rele#ă întreaga

pro,lematică a "enomenului sau procesului social studiat. *e aceea etodologia este şi o artă o

6ştiinţă7 a alegerii metodelor şi tehnicilor pentru îndeplinirea o,iecti#elor şi scopurilor propuse în

,a%a unor ipote%e.=lt"el spus etodologia este o teorie a ceea ce este numit în mod curent

6e0perienţă7 . =nali%a metodologică #i%ea%ă punerea în relaţie a metodelor tehnicilor procedeelor şi instrumentelor de in#estigaţie adec#area lor la o,iectul de studiu.

etodologia are printre preocupări şi clari"icarea înţelesului conceptelor corectitudinea

de"inirii lor anali%a lim,a-ului utili%at. Este una dintre cele mai di"icile misiuni a#/nd în #edere că

istoria "olosirii termenilor a "aptului că termeni curenţi ai lim,a-ului ştiinţi"ic au înţelesuri "oarte

di#erse.=nali%a metodologică #i%ea%ă în punerea în

etodologia cercetării în ştiinţele sociale este alcătuită din9

enunţurile teoretice "undamentale socotite ca re"erenţial pentru structura unei teorii şi

trans"ormate în principii metodologice de anali%ă a realităţii sociale:

4



metode şi tehnici de culegere a datelor empirice

procedee de prelucrare a datelor şi in"ormaţiilor empirice de ordonare sistemati%are şi

corelare a acestora:

procedee de anali%ă interpretare şi construcţie>reconstrucţie pe ,a%a datelor empirice care

stau la ,a%a procesului de ela,orare a descrierilor tipologiilor e0plicaţiilor şi predicţiilor teoretice.

aul 8a%ars"eld 1(5( a remarcat că metodologia are şase teme principale9

delimitarea o,iectului de studiu:

anali%a conceptelor:

anali%a metodelor şi tehnicilor de cercetarea:

anali%a raportului dintre metodele şi tehnicile utili%ate:

sistemati%area datelor o,ţinute în cercetarea empirică:

"ormali%area raţionamentelor.

2.2. Noţiuni atasate conceptului de Metodologie; metodă, tehnică, procedeu, instrument de

cercetare

Noţiunea de metodă #ine de la cu#/ntul grecesc methodos, care însemna cale mi-loc.

Metoda este modul de cercetare, sistemul de reguli şi principii de cunoaştere. Ea este o modalitate

generală strategică de a,ordarea realităţii.

Tehnica de cercetare. ermenul de tehnică #ine de la cu#/ntul grecesc 6 tekne7 care

înseamnă procedeu #icleşug. ehnicile sunt forme concrete ale metodelor ceea ce determină ca o

metodă să capete "ormă. ehnicile de cercetare investighează operaţional realitatea. =ncheta este o

metodă iar chestionarul este o tehnică. *e aceea unei metode îi sunt a"erente mai multe tehnici.

=nchetei îi corespunde mai multe tehnici9 chestionarul inter#iul "işele statistice de înregistrare.

Instrumentul de cercetare este un mi-loc de culegere a in"ormaţiilor înc/t se poate spune

că el se interpune între cercetător şi realitate.

rocedeul este modul de utilizare a instrumentelor de cercetare adică uneltele materialeutili%ate de cunoaştere ştiinţi"ică a proceselor sociale9 ghidul de inter#iu "oaia de o,ser#aţii "işa de

înregistrare.

?n cercetarea socială tema de studiu este delimitată dintro teorie9 6încă laton compara

cunoaşterea cu disecarea unui animal: după el un ,un dialectician găseşte articulaţiile iar unul prost

osul: însă orice cunoaştere răm/ne un decupa-7 apud Chelcea p. 35.

Cercetarea empirică se de"ăşoară după anumite principii

unităţile dintre teorie şi empiric: raţionamenetele re%ultate din teorie stau la ,a%a cercetării empirice:

5



unităţii dintre înţelegere şi e0plicaţie care are în #edere raportul dintre su,iectul şi

o,iectul cunoaşterii:

unităţii dintre cantitati# şi calitati#:

!lasificarea metodelor

Constantin Schi"irneţ 2!!! clasi"ică metodele după mai multe criterii9

a! temporal 9

metode trans#ersale @ se descoperă relaţia dintre procesele umane sau sociale sta,ile9 teste

sociometrice o,ser#aţia ancheta:

metode longitudinale @ care studia%ă e#oluţia proceselor sociale în timp9 ,iogra"ia studiul

de ca% studiile panel:

b! din punct de vedere al reactivităţii a gradului de inter#enţie a cercetătorului asupra o,iectului de

studiu e0istă9 metode e0perimentale e0perimentul:

metode c#asie0perimentale9 ancheta sonda-ul de opinie ,iogra"ia socială pro#ocată:

metode de o,ser#aţie9 studiul documentelor sociale o,ser#aţia:

c! după numărul unităţilor sociale luate în studiu

metode statistice anchete sociodemogra"ice sonda-ele de opinie anali%e mametamico

statistice:

metode ca%uistice @ "olosite în studiul integral al c/tor#a unităţi sociale9 ,iogra"ia studiul

de ca% monogra"ia socială.

Cercetarea sociologică se reali%ea%ă prin metode9

cantitati#e @ măsoară intensitatea sau mărimea "enomenelor şi proceselor sociale prin

#alori cantitati#e. entru a a-unge la e#aluări cantitati#e este ne#oie de cuanti"icare operaţie ce

constă în alegerea unor indicatori cărora li se atri,uie #alori numerice.

Cantitati#ul îm,racă două "orme9 cea de numarare şi cea de măsurareAule şi Bendall 1((& apud

;otariu Iluţ1((& p.2'. umărarea indică o cantitate de entităţi şi se e0primă întotdeauna printro

"rec#enţă. ăsurarea presupune atri,uirea unei #alori numerice care redă intensitatea cu care semani"estă o caracteristică o însuşire a unei entitaţi empirice. ăsurarea #i%ea%ă întotdeauna o

caracteristică a 6o,iectului7 #i%at şi nu Do,iectul7 în sine.=st"el nu măsurăm o ,ucată de p/n%ă ci

lungimea ei.

calitati#ă @ e0primă caracteristicile "enomenelor şi proceselor sociale.

*eci%ia de a cerceta cantitati# sau calitati# ţine de cadrul teoretic sta,ilit şi de scopul pentru

care este iniţiat studiul unei teme.

raian ;otariu etru Iluţ 1((' p.25 adapt/nd după raFman 1((2 pre%intă noteledi"erenţiatoare între in#estigaşiile de tip cantitati# şi calitati# reali%ea%ă un ta,el

&



a,elul nr. 1 9 ote di"erenţiatoare între in#estigaţiile de tip cantitati# şi calitati#

nr.

crt.

cantitati# calitati#

1 Grientare generală şi epistemologică po%iti# e0plicati#ă

nomotetică

"enomenologică

comprehensi#ă idiogra"ică2 ;olul cercetărilor şi relaţia dintre cele

două tipuri

reparatorii >suplimentare

pentru cele cantitati#e

reparatorii >suplimentar

pentru cel calitati#3 ;elaţia dintre cercetător @ su,iect distanţă>po%iţie 6din

e0terior7

apropiată>po%iţie 6din

interior74 ;elaţia teorie concepte ipote%e şi

cercetarea empirică

de #eri"icare a teoriei de emergenţă a teoriei

5 Imaginea realităţii statică şi e0terioară

actorului

procesuală şi construită

social de actor & etode principale e0perimentul ancheta cu

chestionar standardi%at

o,ser#aţia participati#ă

inter#iul intensi#' atura datelor o,ţinute Dtari7 #alide mare

"idelitate

comple0e ,ogate de

ad/ncime

Ipote"a

Ipote%a este un enunţ care stă la baza interpretării faptelor sociale şi e"plicăriii prealabile

asupra proceselor sociale şi a relaţiilor dintre ele.

entru a înţelege mai ,ine speci"icitatea ipote%ei se cu#ine să o delimităm de alte enunţuri

cu care se inter"erea%ă.

principiul @ enunţul care stă la ,a%a unei deducţii şi o"eră e0plicaţii pentru un număr mare

de "apte #eri"icate continuu. El are #ala,ilitate din #eri"icările empirice anterioare.

a"ioma @ are mai ales o conotaţie matematică adică ceea ce este ade#ărat prin de"iniţie şi

are un înalt grad de a,stracţie. Ea nu este direct testa,ilă.

postulatul este propo%iţia al cărei ade#ăr a "ost demonstrat anterior prin cercetări empirice.

presupunerea este in enunţ care nu se identi"ică cu realitatea.

bănuiala este echi#alentul ippote%ei la ni#elul cunoaşterii comune. *in o,ser#aţiile

spontane se deduc enunţuri despre lagătura dintre "enomene.

$aţă de toate aceste "orme ale g/ndirii ştiinţi"ice sau ale sistemului comun ipote%a este un

enunţ care tre,uie #eri"icată.

Ipote%a constitue o,iect de interes al oamenilor de stiinta al curentelor stiinti"ice si in

consecintă este descrisă in moduri di"erite. *e"initiile date ipote%ei pot "i clasi"icate ast"el Sorin

;adulescu 1((4 p.5&9

'



1. o propo%itie relati#a la e0plicatia "enomenelor admisa pro#i%oriu inainte de a "i

supusa e0perientei:

2. o con-ectura pri#ind e0plicatia sau posi,ilitatea aparitiei unui e#eniment:

3. o supo%itie "acuta asupra unui lucru posi,il sau nu si despre care se desprinde o

serie de consecinte care tre,uie #eri"icate:

4. un enunt care a"irma o relatie intre anumite "apte si care testate empiric tre,uie

#eri"icat sau respins:

5. o a"irmatie despre relatiile intre doua sau mai multe "enomene sau despre o

anumita proprietate a elementelor e0istente intrun domeniu de studiat:

&. un enunt empiric cu #aloare pro#i%orie care sta,ileste o clasa unitara de

proprietati sta,ilite sau a"irma e#enimente certe corelate sau succesi#e:

'. o presupunere enuntata pe ,a%a unor "apte cunoscute cu pri#ire la anumite

cone0iuni intre "enomene care nu pot "i o,ser#ate direct:

). o supo%itie sugerata in mod pro#i%oriu ca o e0plicatie a "enomenelor:

(. o propo%itie care tre,uie testata pentru asi do#edi #ala,ilitatea si care poate "i

corecta sau incorecta dar duce oricum la plicarea unui test empiric.

*eci nu orice enunt despre e0istenta unei relatii pro,a,ile dintre doua sau mai multe

#aria,ile repre%inta o ipote%a: un enunt pentru a "i o ipote%a este necesar ca el sa "ie testat. In

sociologie ipote%a este un enunţ care re"lectă cu un anumit grad de pro,a,ilitate "iinţarea

unei relaţii cau%ale între "enomene si procese sociale.

*imensiunile ipote%ei

Hohan altung 1(&' a preci%at %ece condiţii pe care tre,uie să le satis"acă o ipote%ă pentru

a "i #alidă9

1. #eneralitatea @ repre%intă calitatea ipote%ei de a re"letca procese şi "apte sociale

generale relaţia dintre ele #aria,ile "iind adec#ate dincolo de condiţiile spaţiotemporale.E09 Cu c/t calitatea #iaţii politice este mai mare cu at/t participarea politică este mai mare @

se re"eră la toate grupurile şi persoanele indi"erent de caracteristicile socio @ demogra"ice.

2. Comple"itate @ se re"eră la gradul de cuprindere a pro,lematicii studiate.

3. $pecificitatea @ #i%ea%ă numărul de #alori. *e pre"erat sunt ipote%ele în care

#aria,ilele au trei #alori.

4. %eterminarea @ repre%intă delimitarea cu rigoare a procesului sau "enomenului

social ce tre,uie relectat. Ipote%ele cu un grad mai mare de determinare sunt pre"era,ile celor înalt pro,a,ilistice.

)



5. &alsificabilitatea @ este o dimensiune a ipote%ei ca un criteriu de demarcaţie între

enunţurile ade#ărate şi cel "alse. B. opper 1()1 p.)3 7un sistem al ştiinţelor empirice tre,uie să

poată eşua în con"runtarea cu e0perienţa7 El spune că în cercetările empirice sunt reţinute numai

ipote%ele testa,ile.

&. 'redictibilitatea @ se re"eră la "uncţia de descriere şi e0plicare a proceselor şi

"enomenelor sociale.

'. Comunicabilitatea #irtutea ipote%ei de a transmite specialiştilor şi nespecialiştilor o

imagine c/t mai adec#ata despre procesele sau "enemonele sociale cercetate.

). (eproductibilitatea @ indică necesitatea ca ipote%ă să o"ere posi,ilitatea repetării

cercetării şi decelării aceloraşi conclu%ii.

(. estabilitatea @ enunţul despre un proces sau "enomen social să "ie testa t

permanenet.

1!. )tilitatea @ rele#ă rolul ipote%ei în cercetarea empirică.

Tipuri de ipote"e

*poteze teoretice @ re"lectă interpretările noi date proceselor şi "enemenelor sociale şi sunt

indirect testa,ile.

*poteze de lucru @ sunt enunţuri direct testa,ile de către cercetările empirice. Cercetătorii

caută de pildă să e0plice de ce delic#enţa se mani"estă mai puternic la #/rsta adolescenţei.

adeleine raJit% s ela,orat o clasi"icare a ipote%elor de lucru9

1. ipote%e despre supo%iţia uni"ormităţii ca%urilor cercetate. E09 se încearcă #eri"icarea

ipote%ei că rata di#orţurilor este mai mare la categoriile socilae cu #enituri mai ridicate.

2. ipote%e care con"irmă corelaţii empirice. *acă rămanem la e0emplul cu

di#orţialitatea se pot "ormula multe ipote%e9 relaţia dintre alcoolism si di#orţialitate: comportament

agresi# @ di#orţialitate.

3. Ipote%e care re"lectă relaţiile dintre #aria,ilele analitice. Ele presupun un e"ort deela,orare mai amplu pentru sta,ilirea unor relaţii pro,a,ile între #aria,ilele comple0e ni#el

economic @ di#orţialitate religie @ di#oţialitate.

Modalităţi de elaborare a ipote"elor

a deducerea ipote%elor din teorie

(



*in ştiinţa sociologică se pot e0trage ipote%e de ni#el intermediar de generalitate şi din

acestea ipote%e de lucru testa,ile prin cercetări empirice. *e e0emplu9 6oate societăţile cunosc

procese de strati"icare socială7 este o ipote%ă cu un ni#el ma0im de generalitate. *in aceasta ipote%ă

se pot deduce ipote%e de lucru9 6în anumite condiţii istorice di"erenţele dintre grupurile sociale sunt

mai mici7.

, e0perienţa directă. Cunoaşterea realităţii prin contactul nemi-locit îi o"eră

cercetătorului posi,ilitatea de a constata legături intre procese sociale. Septimiu Chelcea 1(() p

4) a"irma că 6în sta,ilirea legăturilor dintre #aria,ilele cercetate se pleacă de la ceea ce este

K#i%i,il cu ochiul li,erL e#idenţiinduse di"erenţelor Kcare strigăL pentru ca apoi pe măsura

cunoaşterii să căuta di"erenţele Kcare şoptescL7.

c =nalogia. Mnul dintre întemeietorii sociologiei E. *ur<heim remarca că analogia

6este singurul mi-loc practic de care #om dispune pentru a a-unge să "acem lucruri inteligi,ile7 G

ipote%ă "ormulată întrun anumit domeniu al ştiinţei poate să a-ute la ela,orarea altei ipote%e dintro

altă ştiinţă. Nil"redo areto prin analogie cu ipote%a din ştiinţele economice despre homo

oeconomicus a emis ipote%a despre homo sociologicus. 6=nalogismul poate constitui însă un

pericol pentru orice şţtiinţă în măsura în care poate "acilita reducţionismul şi trans"erul ilegitim al

paradigmei unei ştiinţe la domeniul altei ştiinţe S. ;ădulescu 1((4 p.1!.

#aliditatea ipote"elor

entru a "i #alide ipote%ele tre,uie să se ,a%e%e pe "apte reale şi să "ie #eri"ica,ile adică să

utili%e%e concepte operaţionale şi să "ie speci"ice să nu se piardă în generalităţi.

*upa epistemologul ircea $lonta ipote%ele tre,uie să "ie enunţuri cu un conţinut nou.

entru el o ipote%ă este îndră%neaţă dacă are9

un înalt grad de generalitate dacă e0plică o mare #arietate de "apte şi legi ştiinţi"ice

cunoscute inclusi# între "apte între care nu s #a%ut p/nă acum nicio legătură.

conţinut ,ogat mult peste ce sa spus p/nă acum: descriere strcucturală a lumii dincolo de aparenţe şi realitatea descrisă de acesată ipote%ă:

dace predicţii despre e#enimenlte şi "enomene o,ser#a,ile încă necunoscute.

îndră%neală şi caracterul ei riscant sporesc pe măsură ce cresc numărul #arietatea şi

e0actitatea acestei predicţii ircea $lonta 1()1 p34 35!.

In opina altor autori =drian herasim 2!!5 p 2425 ipote%ele se pot "ormula in termeni

"oarte e0pliciti @ e0. Crestea cheltuielilor de pu,licitate cu 1!O conduce spre sporirea #olumului de

#an%ari cu 4O sau in termeni generali @ intensi"icarea e"ortului pu,licitar conduce la cresterea#an%arilor. G as"el de "ormulare a ipote%elor 6mi%ea%a pe doua tipuri de e"ecte po%iti#e9

1!



1. descopumpunerea pro,lemei de cercetat intro serie de su,pro,leme si de seturi de

intre,ari care conduc mai clar spre tipuri de date necesare usurand ast"el planul

cercetarii:

2. determina cercetatorii sa "aca e0plicite unele pro,leme implicite ipote%ele ii pot

determina pe acestia sasi clari"ice sau sasi schim,e unele opinii chiar inainte de a

trece e"ecti# la reali%are cercetarii7 =. herasim 2!!5 p.25.

*potezele empirice iau forma unor implicatii logice +

P6daca Q atunci A7:

P Cu cat creste descreste Q cu atat creste descreste A7. rin ipote%e se pot "ormula e0plicatii

cau%ale sau "unctionale.

Modul de formulare a ipotezelor implicata realizarea de tipuri de cercetari specifice pentru a o,tine

in"ormatii rele#ante . *e e0emplu pentru testarea ipote%ei 9 6 Cu cat pregatirea scolara este mai

inalta cu atat mai "rec#ent persoanele respecti#e tind sa utili%e%e utili%e%e metode mai so"isticate de

per"ectionare pro"esionala7 poate "i "olosita o simpla anali%a corelationala pe datel o,tinute intro

ancheta. In schim, pentru testarea ipote%ei 9 6 Cu cat creste gradul de e0punerea la mesa-e

comerciale cu atat creste si "rec#enta comportamentului de aceasta "actura in randul populatiei7

este ne#oie de montarea unui e0periment prin care sa se urmareasca relatia dintre in"ormatia

comerciala si schim,area atitudinal @ comportamentala.

In plus dat "iind speci"icul ipote%elor prima are sanse de a "i con"irmata pe colecti#itati relati# mari

ceea dea doua are sanse sa "ie con"irmata doar pentru anumite grupuri de populatie.

Septimiu Chelcea 1(() p. 53 a"irma ca ela,orarea ipote%elor depinde de o serie de "actori intre

care mentiona9 conditiile pra0iologice ni#elul de de%#oltare al astiintei si calitatile personale ale

cercetatorului.

11



Capitolul 3. Schema operationala de cercetare

Schema operaţională de cercetare cuprinde totalitatea elementelor ce alcătuiesc o cercetare

sociologică empirică. Este modalitatea pregătitoare a culegerii datelor. rin schemă domeniulcercetat este pus în relaţie cu toate componentele considerate a a#ea semni"icaţie pentru cercetarea

unei teme

Elementele schemei de cercetare

Schema operaţională de cercetare cuprinde9

1. conceptele

2. dimensiunile

3. indicatorii

4. indicii domeniului cercetat

aul 8a%ars"eld a de"init schema operaţională de cercetare a de"init schema operaţională ca o

acti#itate de construcţie a #aria,ilelor şi a spaţiului de atri,ute pe patru ni#eluri9

repre%entarea imagistică a conceptului:

speci"icarea dimensiunilor:

selectarea indicatorilor:

ela,orarea indicilor empirici.

Cercetarea sociologică se reali%ea%ă ca in#estigaţiei a realităţii prin concepte dimensiuni #aria,ile

indicatori indice.

#ariabila

?n sens restr/ns #aria,ila desemnea%ă cantitate. e de altă parte #aria,ila desemnea%ă proprietatea

unui proces sau "enomen social de a se schim,a a lua #alori di"erite de la un moment la altul de la

un indi#id la altul.

E09 #aria,ile9 #/rstă ni#el de şcolari%are.Naria,ilele pot "i con#ertite în mărimi cantitati#e pe c/nd atri,utele nu dispun de o asemenea

#irtute ele "iind anali%e calitati#e. $aptele şi procesele sociale sunt studiate prin anali%a cu o

singură #aria,ilă anali%ă cu două #aria,ile prin #aria,ile independente sau #aria,ile dependente.

Naria,ilele sunt mani"este direct o,ser#a,ile şi latente nu pot "i o,ser#ate direct însă pot "i

cercetate prin indicatori direct o,ser#a,ili: #aria,ila latentă este esen/ială în tehnicile de scalare în

anali%e de corelaţie în e0aminarea relaţiilor dintre legăturile o,ser#ate dintre indicatorii anali%aţi.

12



$peraţionali"area conceptelor este actul de rede"inire cu preci%ie a conceptelor din cercetarea

sociologică.

$a%e ale procesului de operaţionali%are a conceptelor9

1. repre%entarea imagistică a conceptului9 se e0trag din literatură

sau o,ser#aţii directe cunoştinţele oportune cercetării pentru

ca să ela,ore%e cadrul teoretic semni"icati#:

2. reali%area unui raport de corespondenţă între de"iniţia

nominală şi cea operaţională pentru ca studiul să se "acă pe

pro,leme reale. Gperaţionali%area este dependentă de

speci"icul domaniului de studiat şi de o,iecti#ele studiului.

Dimensiunile sunt concepte care re"lectă un anumit grad de generalitate al unui "enomen sau proces

social studiar şi sunt su,ordonate unui alt concept cu grad mare de generalitate.

Ceea ce apare ca dimensiune a unui concept mai general întrun conte0t poate "i concept de

re"erinţă pentru alte de"iniţii întrun alt conte0t. G alta accepţiune "olosită în general în gruparea

indicatorilor este cea de speci"ic>unghi de cercetare a temei e0 dimensiune economică socială.

Indicatorii sunt semne o,ser#a,ile şi măsura,ile cu a-utorul cărora pot "i caracteri%ate unităţile

sociale şi calitatile acestora. Mn "apt o,ser#a,il tipul de locuinţă ăn proprietate răspunsul la o

între,are care este pro"esia d#s.+ sau raportul între două mărimi "uncţionea%ă ca indicatori pentru

de"inirea conceptelor de e0. Conceptul de 6status social7. I construcţii conceptuale deri#ate prin

raportarea la un concept sau dimensiune. Indicatorii sociologici reali%ea%ă unitatea determinărilor

cantitati#e şi a celor calitati#e cu care se studia%ă un anumit domeniu al #ieţii sociale.

Indicii sunt esenţa cercetării empirice. rin indice inde0 se înţelege 6o #aria,ilă unidimensională

cu r #alori pe care sunt ordonate v clase de posi,ile com,inări de caracteristici dintrun spaţiu de

atri,ute multidimensional7 aFnt% şi cola,. 1(&( p44 apud S.Chelcea 1(() p.11(. entru că

ma-oritatea conceptelor cu care operam în ştiinţele sociale sunt multidimensionalee0.status socialcoe%iunea grupului satis"acţiea muncii se pune pro,lema clasi"icării unităţilor sociale a o,iectelor

din realitatea concretă concomitent pe mai multe criterii.

=#em o con"u%ie între indicatori şi indici. *e multe ori sunt "olosiţi ca sinonimi iar rigoarea

sociologică indicii sunt construit prin raportare a unui indicator la altul. El restr/nge s"era de

măsurare la esenţa cercetării sociologice.

13



%&. 1 indicele inde0ul de%#oltării comunitare calculat de *orel =,raham in cadrul raportului

Stiinti"ic (omnia+ .valuarea şi monitorizarea impactului social! (aportul stadiului baseline!

*anuarie /0012 ela,orat pentru =genţia aţională de *e%#oltare a Ronelor iniere.

Scopul calculării este ierarhi%area localitaţilor miniere în "uncţie de scorul o,ţinut pentru "iecare

dimensiune şi pe total. Indicele a "ost calculate pe ,a%a unor indicatori colectati de Institutul

ational de Statistica.

$a%e9

Iselectare a indicatorilor rele#anti pentru calcularea incelui:

II gruparea pe dimensiuni a indicatorilor reali%ati.

*emogra"ici - ortalitate la 1!!! de locuitori- ortalitate in"antilă la 1!!! de locuitori

- ăscuţi #ii la 1!!! de locuitoriigraţie - Emigranţi din cau%a schim,ării permanente a re%idenţeila 1!!! de locuitori

- Emigranţi în ,a%a schim,ării reşedinţei la 1!!! delocuitori

- Imigranţi în ,a%a schim,ării permanente a re%idenţei la1!!! de locuitori

- Imigranţi în ,a%a schim,ării reşedinţei la 1!!! delocuitori

Sociali - umăr de locuitori la un medic- ;ata anga-arii O

- Supra"aţă locui,ilă>locuitor - r. persoane pe locuinţă

Culturalieducaţionali

- Copii înscrişi în grădiniţe la 1!!! de locuitori- Ele#i înscrişI în scoli la 1!!! de locuitori- Ele#i înscrişi în şcoli pe cadru didactic

=lţii - umar posturi tele"onice la 1!!! de locuitori- 8ungimea retelei de distri, a apei pota,ile la 1.!!!

locuitori- 8ungimea retelei de canali%are la 1.!!! locuitori- 8ungimea retelei de distri, a ga%elor la 1.!!! locuitori- Supra"aţă ara,ilă la %ona agricolă O

III calcularea indicatorilor:.

IN rescalarea unor indicatori în #ederea asigurării sensului logic ascendent ast"el înc/t #aloarea

ma0imă să repre%inte situaţia cea mai "a#ora,ilă

N normali%areastandardi%area "iecărui indicator. Scopul normali%ării este posi,ilitatea

compati,ili%ării datelor pentru prelucrarea unitară. entru a reali%a e#aluarea "iecărei localităţi în

"uncţie de scorul lor de de%#oltare comunitară #aloarea "iecărui indicator a "ost normali%ată

standardi%ată prin a,aterea "aţă de #aloarea minimă prin "ormula utilităţii ma0imale.

14



=şadarîn primul r/nd datelor li sa asigurat compara,ilitatea prin situarea lor pe un inter#al de la !

la 1.?n al doilea r/nd sa urmărit ca toate datele pentru "iecare indicator să "ie distri,uite pe o scală

cu un continuum de la negati# la po%iti#.

NI calcularea scorului de%#oltării localitatilor pe dimensiuni şi apoi pe total.

?n "inal toate cele & ierarhii de localităţi în "uncţie de scorurile o,ţinute pe cele 5 dimensiuni

şi pe total au "ost clasi"icate în trei grupuri sau tipuri de comunităţi9 o treime cu de%#oltare

comunitară peste medie o treime cu de%#oltare la medie şi o treime cu de%#oltare comunitară su,

medie. odalitatea cea mai înt/lnită de repre%entarea indicelui este cea su, horma de harta.

=ne0ă 9 omenclatorul indicatorilor din ,a%a de date pe localităţi colectaţi de Institutul aţional de

Statistică

DIMENSIUNEIndicatoriEC!I"#$E# %E$I%&$IU'UISuprafata totala - ha

Locuinte existente - total - numar

Locuinte in proprietate majoritara de stat - numar

Locuinte in proprietate majoritar privata - numar

Suprafata locuibila - total mp

Suprafata locuibila - prop. majoritara de stat- mp

Suprafata locuibila - prop.majoritar privata - mp

Lungimea strazilor orasenesti - total - km

Lungimea strazilor orasenesti modernizate - km

Lung. simpla a retelei de distrib a apei potabile - km

Lungimea simpla a retelei de canalizare - km

Lung. simpla a cond..de dist. gazelor naturale -km.

Numarul tramvaielor in inventar

Numarul troleibuzelor in inventar

Numarul autobuzelor in inventar

"&"U'#%I#Populatia totala - la .!II."stabila#

Populatia la .!II. - femei

Populatia cu domiciliul in localitate la .!II.

Nascuti vii

$ecedati - total

$ecedati sub un anStabiliri de domiciliu in localitate

Plecari cu domiciliul din localitate

Stabiliri de resedinta in localitate la %.&II.

Plecari cu resedinta din localitate la %.&II.

(&$%# DE MUNC#Salariati - total - numar mediu

Numar mediu salariati in agricultura

Numar mediu salariati in industrie - total

Numar mediu salariati in industria extractiva

Numar mediu salariati in industria prelucratoare

Nr mediu sal. in energie electrica si term'gaze si apa

Numar mediu salariati in constructiiNumar mediu salariati in comert

15



Nr.mediu sal in transp si posta

Nr.mediu sal in activ. financiare' bancare si de asig

Numar mediu salariati in administratie publica

Numar mediu salariati in invatamint

Nr.mediu sal. in sanatate si asistenta sociala

IN)#%#MIN%(nitati de invatamint - total

)radinite de copii

Scoli din invatamintul primar si gimnazial

Licee

Scoli de arta si meserii

Scoli de maistri

Scoli postliceale

Institute de invatamint universitar

Institute de invatamint universitar-sector public

Institute de invatamint universitar-sector privat

*opii inscrisi in gradinite

+levi inscrisi - total+levi inscrisi in invatamint primar si gimnazial

+levi inscrisi in invatamint primar

+levi inscrisi in invatamint gimnazial

+levi inscrisi in invatamint liceal

+levi inscrisi in invatamantul de arte si meserii

+levi inscrisi in invatamint de maistri

+levi inscrisi in invatamint postliceal

Studenti inscrisi

Studenti inscrisi - sector public

Studenti inscrisi - sector privat

Personal didactic - total

Personal didactic in invatamint prescolar

Personal didactic in invat. primar si gimnazial

Personal didactic in invatamint primar

Personal didactic in invatamint gimnazial

Personal didactic in invatamint liceal

Personal didactic in invatamant de arte si meserii

Personal didactic in invatamint de maistri

Personal didactic in invatamint postliceal

Personal didactic in invatamint universitar

Personal didactic in invat. universitar-sector public

Personal didactic in invat. universitar-sector privat

Sali de clasa si cabinete scolareLaboratoare scolare

,teliere scolare

CU'%U$# SI #$%#eatre si institutii muzicale - total - numar

iblioteci - total - numar

iblioteci publice - numar

,bonamente la radio - numar

,bonamente la televiziune - numar

&C$&%I$E# S#N#%#%IIPaturi in spitale - sector public - numar

Paturi in spitale - sector privat - numar

Paturi in sanatorii * - sector public - numar Paturi in preventorii - sector public - numar

1&



Paturi in crese - sector public - numar

/edici - sector public - persoane

din total0/edici de familie-sector public-persoane

/edici - sector privat - persoane

din total0/edici de familie-sector privat-persoane

Stomatologi - sector public - persoane

Stomatologi - sector privat - persoane

1armacisti - sector public - persoane

1armacisti - sector privat - persoane

Personal mediu sanitar - sector public - persoane

Personal sanitar mediu - sector privat - persoane

Spitale - sector public

(nitati medico-sanitare - sector public

Sanatorii * - sector public

Preventorii - sector public

Sanatorii balneare - sector public

$ispensare medicale - sector public

*abinete medicale scolare - sector public*abinete medicale studentesti- sector public

*abinete medicale individuale- sector public

Societate medicala civila- sector public

1armacii - sector public

Puncte farmaceutice - sector public

Policlinici - sector public

*entre de diagnostic si tratament- sector public

*entre medicale de specialitate- sector public

,mbulatorii de specialitate- sector public

,mbulatorii de spital- sector public

*abinete stomatologice individuale- sector public

Societate stomatologica civila medicala-sect.public

*abinete medicale de specialitate individ.-sect.public

Societate civila medicala de specialitate-sect.public

*entre de sanatate - sector public

*rese - sector public

*entre de transfuzie sanguina - sector public

Spitale - sector privat

*abinete medicale de specialitate- sector privat

*abinete stomatologice - sector privat

Laboratoare medicale - sector privat

Laboratoare de tehnica dentara - sector privat

1armacii - sector privatPuncte farmaceutice - sector privat

Policlinici - sector privat

$epozite farmaceutice - sector privat

*entre medicale - sector privat

*abinete medicale de familie - sector privat

#*$ICU'%U$#Suprafata agricola dupa modul de folosinta - ha

Suprafata arabila - ha

Suprafata - livezi si pepiniere pomicole - ha

Suprafata - vii si pepiniere viticole - ha

Suprafata - pasuni - ha

Suprafata - finete - haIN)ES%I%II + C&NS%$UC%II

1'



Locuinte terminate - total - numar

Locuinte terminate din fondurile publice - numar

Locuinte terminate din fonduri private - numar

Locuinte terminate din fondurile populatiei - numar

%U$ISM, &DI!N# SI %$#%#MEN%(nitati de cazare - "total# numar

Locuri in unitati de cazare - "total# numar

2oteluri - numar

Locuri in hoteluri - numar

*ampinguri - numar

Locuri in campinguri - numar

2anuri si moteluri - numar

Locuri in hanuri si moteluri - numar

*abane - numar

Locuri in cabane - numar

!ile turistice - numar

Locuri in vile turistice - numar

abere de elevi si prescolari - numar Locuri in tabere de elevi si prescolari - numar

1)



Capitolul -. %ipuri de cercetri sociologice

Consideratii conceptuale despre tipuri de cercetări sociologice

re,uie să "acem c/te#a preci%ări terminologice. =#em mai mulţi termeni care desemnea%ă

acti#itatea de in#esstigare concretă a realităţii9

cercetarea sociologică empirică:

ancheta sociologică:

in#estigaţia sociologică:

sonda-.Cercetarea sociologică este acti#itatea de recoltare şi prelucrare a in"ormaţiilor o,iecti# #eri"icate

în #ederea "ormulării de e0plicaţii ştiinţi"ice la procesele şi "enomenele sociale.

Cercetarea sociologică empirică se reali%ea%ă prin o,ser#area directă a realităţii prin aplicarea unor

metode şi tehnici speci"ice de o,ţinere a in"ormaţiilor @ ancheta e0perimentul chestionarul etc. @

de prelucrare a lor @ corelaţii teste de semni"icaţie statistică.

C/nd cercetarea sociologică empirică are doar scop e0plorator sau o ampoare mai redusă ea este o

investigaţie sociologică.

3ncheta sociologică este metoda de culegere a in"ormaţiilor prin studiul realităţii sociale prin

chestionare şi inter#iu. =ncheta sociologică are un grad relati# scă%ut de control al cercetătorului

asupra #aria,ilelor anali%ate. entru acoperirea acestora se apelea%ă la studiul documentelor şi la

o,ser#aţia ştiinţi"ică.

ermenul de 6sonda-7 este sinonim cu cel de 6cercetare selecti#ă7 sau de 6eşantionare7. $ondaj este

metodătehnică de in#estigare pe ,a%a unui eşantion: sonda-ul este specie a anchetei sociologice.

=şadar ancheta sociologică se distinge de alte tipuri de cercetare prin9

utili%area chestionarului şi inter#iului în recoltarea in"ormaţiilor:

nerecurgerea la e0periment:

spre deose,ire de sonda-ul de opinie ea urmăreşte cunoaşterea aspectelor su,iecti#e opinii

atitudini aspiraţii interese şi o,iecti#e condiţii de #iaţă #enituri etc. şi nu recurge

întotdeauna la eşantionare.

=ncheta sociologică are multe a"inităţi cu anchetele din alte domenii9 -uridic antropologic

istoric asistenţa socială unde se aplelea%ă la tehnica interogării inter#ie#ării cu scopul o,ţinerii

unor in"ormaţii.

1(



E0. =ncheta penală urmăreşte cunoaşterea de la inculpat #ictimă şi martori a cau%elor

moti#elor şi conte0telor în care sa să#/rşit o in"racţiune pentru ca în temeiul să se adopte o

hotăr/re.

E0. =ncheta antropologică se re"era la interogarea unor grupuri de oameni cu pri#ire la

mani"estarea tradiţiilor şi a o,iceiurilor speci"ice unei comunităţi umane.

=ncheta sociologică o,ţine in"ormaţii despre opiniile atitudinile interesele opţiunile indi#i%ilor

despre procesele sociale ce au loc în grupuri sau în structuri organi%aţionale.

?n toate celelalte scopul este de a reduce la minimum dimensiunea su,iecti#ă şi de aceea nu sunt

interogate interesele sau opţiunile ci numai ceea ce ei cunoesc despre un "apt sau proces

antropologic sau istoric.

Clasificarea cercetărilor 1. după scopul cercetărilor socio'umane

a! Cercetări descriptive se a0ea%ă pe descrierea ralităţiii sociale.

E0 cercetării monogra"ice orientate cu precădere de sinteti%area in"ormaţiilor despre o unitate

socială.

Conclu%iile unei ast"el de cercetări sunt comentarii statistice la structurarea răspunsurilor

su,iecţilor la di"eriţi itemi.

b! cercetările e"plicative #eri"ică relaţiile dintre "enomenele cercetate.e0. Cum in"luenţea%ă ni#elul #eniturilor comportamentul poliţiei: ce relaţii e0istă între mediuş

re%idenţial şi opţiunile politice.

In#estigarea acestor răspunsuri înseamnă a da un răspuns la cau%ele care determină mani"estarea

unor comportamente politice sau e0aminarea unor anumite opţiuni politice.

=şadar studiul empiric nu se opreşte la simpla descriere a "aptelor "enomenelor şi proceselor

legate de tema menţionată ci el urmăreşte desci"rarea cau%elor e0istenţei lor.

?n practică se înt/lnesc cercetări deopotri#ă descripti#e şi e0plicati#e.

Grice cercetare e0plicati#ă se ,a%ea%ă indu,ita,il pe un demers descripti# pentru că numai

ast"el ea poate să o"ere e0plicaţii la "apte şi procese ,ine delimitate.

Cercetările e0plicati#e urmăresc testarea ipote%elor iar cele descripti#e sau in"ormaţii necesare

"ormularea ipote%elor.

E0 studiind clasa managerială o #om descrie pentru a cunoaşte componentele ei programele

economice moti#aţiile pentru acti#itatea economică. *in datele o,ţinute putem să "ormulăm o

ipote%ă pri#ind relaţia dintre e"icienţa acţiunii manageriale a unor categorii de manageri şi

e0perienţe lor economică ipote%ă ce #a "i testată de o cercetare e0plicati#ă.

2!



2. După importanta ipote"elor testate( cercetări fundamentale si cercetări aplicati)e

Cercetri /undamentale

=cestea urmăresc cunoaşterea legităţii de producere a "aptelor "enomenelor şi proceselor

sociale. *upă cum aprecia Buhn 1('& 6determinarea "aptului semni"icati# potri#irea "aptelor cu teoria şi articularea teoriei7 sunt componente ale cercetării "undamentale.

Cercetările "undamentale în ştiinţele socioumane studia%ă structura societăţii relaţiile sociale.

Scopurile9 cercetării "undamentale9

a4 stabilirea acordurilor dintre teorie şi societate

=semănător ştiinţelor naturii teoriile socioumane nu pot "i testate direct pentru a #eri"ica acordul

acestora cu "aptele şi de aceea cercetătorii se opresc la ipote%e cu ni#el mediu de generalitate şi la

ipote%e de lucru.E0 teoria grupurilor apud Chelcea 1(() p. 14! @ 141 a "ost iniţiate de coala de la Chicago. Sa

de%#oltat apoi un număr de teorii cu ni#el mediu de generalitate cu pri#ire la normele de grup

con"ormare şi de#ianţa schim,area normelor de grup. Cu timpul sa a-uns la un acord mai mare

între teoria grupurilor şi realitatea socială a grupului.

b4 eliminarea ambiguităţilor şi clarificarea problemelor!

*e "apt a pune în discuţie relaţia dintre atitudini şi comportamente. rin cunoaşterea atitudinilor se

pot pre%ice comportamentele celor studiaţi.E0perienţa sonda-elor preelectorale şi e0it pollurile con"irmă legătura dintre atitudinile politice şi

comportamentul de #ot. allup ;aport 1(3& @ 1()4 @ su,linia ca sonda-ele politice prelelectorale

au a#ut o a,atere 21O "aţă de re%ultatele #otului.

Cercetri aplicati0e

Sunt cercetări reali%ate cu scopul precis de răspuns la o comandă socilaă sau la cunoaşterea unor

pro,leme concrete.

21



Capitolul 5. Fazele cercetării sociologice

*chema unui plan de cercetare sociologică +i operaţiunile pe etape

5! definirea şi delimitarea problemei cercetate

=ici cercetătorul9

operaţionali%ea%ă conceptele e"erente temei:

selectea%ă su,iectele ce merită să "ie studiate ştiinţi"ic.

*eci se "ormulea%ă o,iecti#ele şi scopul cercetării.

2. %ocumentarea în literatura de specialitate este oportună pentru a nu repeta greşelile altora

şi pentru a nu repeta ceea ce sa mai studiat şi de alţii..3. &ormularea ipotezelor este "a%a în care in#estigatorul aşea%ă relaţiile dintre #aria,ile întro

"ormă care permite măsurarea prin "apte semni"icati#e o,ser#a,ile. G cercetare poate să

teste%e în "uncţie de tema şi o,iecti#e mai multe ipote%e.

4. stabilirea eşantionului lotului de cercetat. *in populaţia totală se selectea%ă con"orm unor

criterii statistice un număr de persoane considerate repre%entati#e ce urmea%ă a "i su,iecţii

cercetării.

5. stabilirea metodologiei şi a tehnicilor de cercetare . ractic ele sunt decise după parcurgerea primelor patru "a%e întruc/t în raport de temă ipote%ă şi eşantion sunt sta,ilite metodele.

?nainte de aplicarea acestora este ne#oie de o pretestarea pentru a cunoaşte mai e0act

#irtuţile şi limitele lor pe care apoi să le per"ecţione%i pentru îndeplinirea mai ,ună a

scopurilor şi o,iecti#elor propuse.Mrmare a pretestării se "inali%ea%ă se de"initi#ea%ă

metodologia şi tehnicile de cercetare.

&. (ecoltarea datelor în con"ormitate cu planul de cercetare

=ccentul deose,it este pus pe respectarea cerinţelor pe selecţia su,iecţilor pentru inter#iu.

'. 'rezentarea datelor şi comentarea lor tre,uie să "ie completă şi clară. E0punerea tre,uie

însoţită de scurte comentarii care su rostul de a le ordona şi a le "ace accesi,ile.

). *nterpretarea datelor cercetării se reali%ea%ă în scopul anali%ei empirice în raport cu cadrul

teoretic în "uncţie de pro,lematica in#estigată şi de ipote%e.

Interpretarea înseamnă "ormularea de e0plicaţii la situaţiile desprinse din cercetarea

empirică care tre,uie să demonstre%e condiţiile de mani"estare a relaţiilor de determinare

între procesele sau "enomenele care "ac o,iectul in#estigaţiei. E#ident că tre,uie comparate

cu date sau in"ormaţii din alte cercetări.

22



(. Concluziile sinteti%ea%ă principalele date şi idei ce sau conturat pe parcursul cercetării şi

din interpretare: ele tre,uie să concise clare în concordanţă cu tema şi scopul cercetării.

Mna sau maui multe conclu%ii #i%ea%ă în mod necesar ipote%a sau ipote%ele cercetării şi

tre,uie să consemne%e dacă ele sau con"irmat sau in"irmat prin cercetare.

50! .valuarea utilităţii investigaţiei încheie raportul de cercetare

?n această etapă este pre%entă modalitatea de #alori"icare a re%ultatelor şi conclu%iilor

cercetării. rintre cele mai înt/lnite modalităţi de #alori"icare enumerăm9

o sugestii pentru optimi%area domeniului cercetat pentru instituţiile care gestionea%ă

pro,lemele semnalate de o in#estigaţie empirică:

o pu,licarea în re#iste de specialitate ela,orarea de cărţi sau de comunicări ştiinţi"ice:

o stimularea unor cercetări care să ad/ncească pro,lematica respecti#ă:

Soluţiile preconi%ate tre,uie să "ie concrete cu trimitere la procese şi "apte sociale reale

pentru ca numai ast"el ele ar putea "i #alori"icate.

egulile cercetării sociologice1. prioritatea faptelor în raport cu opiniile subiecţilor . Mn studiu sociologic este #alid daca a

pornit de la "apte de la cercetarea lor pe teren cu a-utorul tehnicilor adec#ate ale o,ser#aţiei

e0perimentului anchetei. Sociologul =rmand Cu#illier "ormulea%ă regula concretului. El a

su,liniat "aptul că sociologia nu este o meta"i%ică a societăţii ci o ştiinţă e0perimentala a

"aptelor sociale. rima regula este est eprin urmare aceea de a pleca de la concret.

2. unitatea dintre teoretic şi empiric, dintre principii, legi şi fapte . ?n ca%ul acestei acestei se

aplică riguros cerinţa celor trei ni#ele ale oricărei in#estigaţii sociologice9 operaţionali%area

conceptelor ancheta de teren conceptuali%area datelor culese.

3. regula setului de tehnici . otri#it căreia orice in#estigaţie sociologică presupune utili%area

mai multor tehnici şi instrumente de cercetare. ici o in#estigaţie sociologică nu poate duce

la re%ultate satis"ăcătoare dacă sa spri-init pe datele o"erite de o singura tehnică de cercetare

oric/t de per"ecţionată ar "i aceasta.4. regula cercetării interdisciplinare şi a perspectivei zonale: adică studiul tre,uie a,ordat din

mai multe perspecti#e>discipline şi tre,uie încadrat întrun conte0t mai larg.

5. regula ignoranţei conştiente: sociologul tre,uie să ia drept principiu sentimentul că nu ştie

nimic despre acestea despre caracteristicile lor şi despre cau%ele de care depind.

&. regula obiectivităţii. Emil *ur<heim a atras atenţia asupra o,iecti#ităţii pe care tre,uie so

ai,ă datele şi in"ormaţiile sociologice recoltate din teren9 6"aptele sociale tre,uie tratate

drept lucruritratat adică tre,uie să li se recunoască o,iecti#itatea adică e0istenţa reală în

23



a"ara e0istenşei reale în a"ara conştiinţei indi#iduale7 a"irma el Tn regulile metodei

sociologice.

'. (egula determinării faptelor sociale a obiectului sociologic "ormulată de =rmand

Cu#illier.Mrmărind studiul "aptelor regula o,iecti#ităţii impune delimitarea şi de"inirea lor

c/t mai e0actă a structurii şi raporturilor dintre ele. *eterminarea domeniului şi a o,iectului

de cercetare este mult mai necesară în sociologie dec/t în alte ştiinţe deoarece cunoaşterea

comună şi 6noţiunile #ulgare7 sunt insu"iciente cunoaşterii sociologice.

). (egula totalităţii solidare se re"eră la necesitatea studiului tuturor elementelor constituti#e

ale o,iectului de cercetat.

(. (egula respingerii sociologiei spontane adică a sociologiei care dă sentimentul

"amiliarităţii "ăra a da şi cunoaşterea "enomenelor. Sociologul tre,uie să depăsească

prenoţiunile şi ideile preconcepute.

1!. regula utilizării metodelor şi tehnicilor obiective în studiul fenomenelor sociale deri#ată de

o,icei din regula priorităţii "aptelor şi din regula o,iecti#ităţii domeniului cercetat.

11. regula cercetării cauzale cu prioritate "aţă de cercetarea "uncţiilor sau a altor dimensiuni ale

domeniului sau "enomenului.

12. regula subordonării obiectivelor cercetării sarcinilor şi o,iecti#elor practice ale

colecti#ităţilor umane in#estigate. Este #or,a despre regula e"icienţei practice a in#estigaţiei.

?n acest scop echipele de cercetare #or cola,ora permanent cu repre%entanţi ai autorităţilor

locale.

24



Capitolul 6 Chestionarul în cercetarea sociologică

-.1. !e este un chestionar de cercetare +tiinţifică

Chestionarul după S. Chelcea 1('5 p. 14! *icţionarul de Sociologie Ram"ir şi Nlăsceanu de

cercetare repre%intă o tehnică şi corespun%ător un instrument de in#estigare const/nd dintr un

ansam,lu de între,ări scrise şi e#entual imagini gra"ice ordonate logic şi psihologic care prin

administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare determină din partea

persoanelor anchetate răspunsuri ce urmea%ă a "i înregistrate în scris. *eci succesiune de

între,ări sau imagini "i0ate în scris gra"ic com,inarea este logică dar şi psihologică.

Implicit sau e0plicit nu e0istă chestionar care să nu pornească de la ipote%e mai mult sau mai

puţin clar conturată. E0 *e unde cumpăraţi p/ine+ Cu e0cepţia între,ările9 *e ce+ ?n toate sere"lectă po%iţia teoretică ideologică repre%entările între,ările şi P++autorului.

-.2. !lasificarera ntrebărilor, după forma ntrebărilor

1. chestionare cu între,ări închise

2. chestionare cu între,ări deschise

Cele închise sunt9

#ariante de răspuns dihotomice9 @ da>nu : cu mai multe #ariante precodi"icate de răspuns:

#ariante de răspuns scalate. entru corectitudinea între,ărilor se o"eră aceleaşi număr de

#ariante de răspuns po%iti#e şi negati#e

-./. !lasificarea chestionarului, după funcţia ntrebărilor

1. introducti#e de contact sau de 6spart gheaţa7

2. între,ări de trecere sau tampon:

3. înte,ări "iltru

4. între,ări ,i"urcate

5. 6de ce7:

&. de control

'. între,ări de identi"icare

PP

1. ?ntre,ările introducti#e @ au rolul de a 6încăl%i7 atmos"era de a da su,iectului sentimentul

de încredere în anchetator şi în el însuşi:

25



u #i%ea%ă date personale

u #i%ea%ă lucruri complicate @ direcţia

Se recomandă să "ie închisă *e ce+ pentru a răspunde "ără mare e"ort.

u se recomandă între,ări "actuale la început începi direct cu pro,lema.

2. ?ntre,ări de trecere @ au scopul de a marca în structura lor apariţia unei noi grupe de

între,ări.

Se sta,ileşte cadrul re"erenţial pentru răspunsuri şi se încearcă a se moti#a aceste răspunsuri.

?n chestionar a#em o înlănţuire de stimuli intercondiţionat. =cţiunea unuia dintre aceşti stimuli

este pregătiră de acţiunea stimulului anterior.

?ntre,ările de trecere repre%intă momente de destindere în cadrul chestionarului şi duc la

concentrarea atenţiei su,iectului asupra pro,lemelor ce urmea%ă a "i studiate.

E0

3. ?ntre,ările "iltru

=u o "uncţie contrară între,ărilor de trecere9 ele opresc trecerea unor categorii de su,iecţi la

între,ările succesi#e repre%ent/nd în acelaşi tip un control al calităţii răspunsului.

$oarte adesea interesea%ă opiniile unei anumite categorii de populaţie.

E0

4. ?ntre,ări ,i"urcate @ interesea%ă opinile tuturor dar segmentate pe opţiuni 6pro7 sau

6contra7.

E0

Construirea unor între,ări ,i"urcate este "oarte utilă c/nd între sensurile 6pro7 şi 6contra7 ale

unor opinii se intercalea%ă serii de între,ări ce ar îngreuna din partea su,iectului şi a

operatorului de anchetă urmărirea logicii chestionarului.

5. ?ntre,ările 6*e ce+7 au "uncţia de a pro#oca e0plicaţii în raport cu di"eritele opinii e0plicate.

=tenţie9 sunt nelipsite din chestionare sunt un e0emplu eloc#ent de impreci%ie.

Se -usti"ică opinia a"irmată anterior dardin perspecti#a primului argument careii #ine în minte.Soluţia constă în preci%area conte0tului în care este "olosită între,area.

E0 *e ce "olosiţi ...

&. ?ntre,ările de control nu aduc in"ormaţii noi ci #eri"ică "idelitatea consistenţa opiniei

e0primate

e0 peste 1! ani rolul cunoştinţelor legate de "olosirea C în ocuparea unui loc de munc #a "i 1.

mult mai mare 2. mai mare 3. ca şi astă%i 4. mai mic 5. mult mai mic (. S

dacă se aşteaptă "idelitatea "aţă de această opinie este pro,ată de o între,are de control.

2&



Credeţi că peste 1! ani cunoştinţele de C #or -uca un rol mult mai însemnat în ocuparea unui

loc de muncă+ 1. da 2. u 3. S

?ntre,ările de control dau asigurări asupra "aptului dacă su,iecţii au înţeles e0act sensul

între,ărilor.

'. intre,arile de clasi"icare de identi"icare ser#esc la anali%a raspunsurilor din chestionar. Este

,ine ca aceste intre,ari pri#ind 9 se0ul #arsta ni#elul de instructie situatia pro"esionala etc sa

incheie chestionarul

6.4 Reguli în formularea întrebărilor

P ri-ă pentru "ormularea între,ărilor @ un singur înţeles

P *e regulă se merge pe un număr de între,ări concrete speci"ice dec/t una generală.

P *e reţinut 9răspunsurile tre,uie anali%ate prin prisma între,ării iar "ormulări di"erite sau

răspunsuri di"erite.

P $ormularea între,ărilor tre,uie să "ie clară simplă "ără în"lorituri stilistice gramatical

P ai ,ine înţeleasă dacă ea este po%iti#ă...capcana du,lei negaţii

P ena-area amorului propriu al su,iectului prin utili%area optati#ului

P *acă o atitudine este social neacceptată tre,uie "îcută alu%ie că e0istă

2'



Capitolul 1. Inter0iul sociologic

Tehnici de inter)iu sociologic

1. Inter)iul structurat sau directi)

G listă de între,ări precisă a căror "ormulare şi ordine sunt presta,ilite.

ser#eşte uneori ca su,stitut al chestionarului. *atorită "aptului că o"eră contactul personal

discuţia directi#ă este mai atrăgătoare dec/t chestionarul cu o rată mai mare de răspuns.

este de pre"erat chestionarului c/nd dorim să #eri"icăm cum înţeleg participanţii între,ările ce

le sunt puse.

se alege acestă tehnică dacă tematica este "oarte precisă operaţionale la un ni#el ridicat şi dacă

indicatorii di"eritelor #aria,ile au "ost de-a #alidate anterior. #a "i pre"era,ilă altor metode de inter#iu atunci c/nd inter#ie#atorii de care dispunem le

lipseşte e0perienţa.

2. inter)iul semistructurat

pro,a,il cea mai utili%ată tehnică de inter#iu în cercetare :se situea%ă la mi-loc între dicuţiile

standardi%ate şi cele nondirecti#e:

inter#ie#atorul dispune de un ghid structurat în "uncţie de "lu0ul con#ersaţional şi al reacţiilor

interlocutorului:

rolul inter#ie#atorului #a "i acela de a "ocali%a discuţia pe tematicile studiate pun/nd înte,ări

adec#ate în momente precise.

/. inter)iul liber sau non'directi)

doar tematica ser#eşte doar ghid 6a priori7. Cele ce #or orienta atitudinile şi între,ările

acestuia#or "i mai mult dinamica interacţiunii şi "lu0ul con#ersaţional.

otuşi cercetătorul tre,uie9

să "ormule%e şi să descrie pro,lematica pe care o #a in#estiga:

tipul optim de acţiune ce tre,uie sta,ilit în cursul inter#iului rolul de inter#ie#ator şi de

inter#ie#at spaţiul acordat a"ecti#ităţii:

să re"lecte%e asupra genului de in"ormaţii pe care #a tre,ui să le o,ţină de la interlocutor.

0. Discuţia e&ploratorie

tehnică utili%ată pentru a completa lectura "ăcută în legătură cu o temă de cercetare:

se adresea%ă e0perţilor în domeniu actorilor #i%aţi de pu,licul ţintă şi unor persoane din pu,licu

ţintă:

2)



scopul9 spre un nou chestionar şi spre descoperirea de saspecte ale pro,lematicii ignorate p/nă

acum.

regătirea ghidului de inter)iu

hidul de inter#iu @ un instrument capa,il să producă toate in"ormaţiile necesare pentru a testa

ipote%ele cercetării.

1. partea introducti#ă preala,ilă a inter#iului

2. cea consacrată elementelor de descriere a participantului

3. criteriile includerii în eşantion

4. lista între,ărilor

artea introducti)ă @ crucială determină moti#aţia iniţială a su,iectului de a participa la

discuţie: să con"ere încredere: să pre%inte9

inter#ie#atorul şi comanditarul cercetării:

tipul de in"ormaţie ce urmea%ă a "i o,ţinut şi scopul ei:

e0plicite%e condiţiile inter#iului @ con"idenţialitate consimţăm/nt li,er denato++

*escrie ,ene"iciile pentru participanţi:

Să ceară permisiunea de a trece la inter#ie#ae.

%lemente descripti)e @ săşi dea seama dacă interlocutorul respectă criteriile de includere în

eşantion. =st"el reia o serie de între,ări descripti#e care să reia caracteristicile necesare

participării.

regătirea materialului

Sarcini9 redactarea între,ărilor:

aran-area întrun ghid de inter#iu.

Scopul redactării9 circumscrierea conţinuturilor pertinente pentru o,iecti#ele cercetării:

Mtili%area unui lim,a- clar şi purtător de sens pentru populaţia ţintă+

$ormele de pre%entare care să ma0imi%e%e #aliditatea şi #ia,ilitatea răspunsurilor.=ran-area înte,ărilor tre,uie să asigure un "lu0 con#ersanţional şi reducerea e%itării în pri#inţa

ordinii între,ărilor.

Ela,orarea ansam,lului între,ărilor

Criterii

"lu0ul con#ersaţional @ "ra%e de tran%iţie. =m #or,it de... haideţi să #or,im şi despre...7

ordinea între,ărilor

E"ecte legate de ordinea între,ărilor

2(



a. e"ectul de consistenţă @ inter#iul c/nd "ace corelarea răspunsului cu ce a răspuns anterior:

ne#oia de rede"inire a ni#elului:

,. e"ectul de o,oseală @ timpul este prea lung şi ia epui%at concentrarea:

c. e"ectul de redundanţă @ ideea că între,area se repetă.

Criterii pri#ind organi%area între,ărilor

1. să înceapă cu între,ări la care se poate răspunde umăr şi să re"lecte o,iectul cercetării:

2. să plase%e între,ările comple0e>sensi,ile după ce s a sta,ilit raportul de încredere dar

înainte să o,osească:

3. să ordone%e între,ările logic să ai,ă sens pentru inter#ie#at:

4. gruparea între,ărilor pe teme:

5. în temă să se meargă de la general la particular:

&. să utili%e%e comentarii de tran%iţie.

Etapele reali%ării unui inter#iu

Contactul iniţial 9o,iecti#e @ moti#area interlocutorului să ai,ă încredere pentru a răspunde

onest onest con"idenţial: să contracare%e un e#entual re"u%: să contracare%e e#entuale

între,ări.

?ntre,ările descripti#e @ rolul de a #eri"ica dacă int%er#ie#atul este persoana necesară

cercetării.

Conţinutul inter#iului . isiunea inter#i#atorului se #a limita la9

;e"ormularea înte,ărilor "ără a pierde sensul:

;eorientarea respondentului dacă se pierde în #reo digresiune++:

*iscuţia moti#ării interlocutorului şi menţionerea atenţiei la un ni#el optim:

=tenţie9 să nuşi mani"este acordul sau de%acordul pentru a nu pertur,a întreaga discuţie.

S"/rşitul inter#iului9 mulţumirea e#itarea discon"ortului pe tema lui+

Codarea in"ormaţiilor @ suport audio #ideo.

=titudinea generală a inter#ie#atorului 9 neutralitate empatie nondirecti#itate

• atitudine ,ine#oitoare "aţă de interlocutor:

• registrul #er,al tonul optim ce tre,uie adoptat #a îm,ina simultan

respectul şi modestia inspir/nd siguranţa: e#itarea e0primării

laconice:

• Stilul @ deschidere @ inter#ie#atul se e0primă în proprile categorii

mentale

• =,ţinere de la orice comentariu stăp/nirea respiraţiei mimică.

3!



;egistrul non#er,al9 @ distanţa optimă 1 m:

=tent la atitudinea şi po%iţie în raport cu persoana inter#ie#ată: -os despărţiţi de o masă sau ,irou

,raţele pe masă uşor apecat în "aţă pentru a da impresia de atenţie .

31



Capitolul . (ocus grupurile

!e sunt focus'grupurile

%efinitie + etodă de cercetare ,a%ată pe discuţii colecti#e li,ere ce e0plorea%ă o anumită

între,are sau un asnsam,lu de între,ări.

Sunt comunicări situate în plan social în cadrul cărora participanţii negocia%ă semni"icaţii

creea%ă altele noi şi dau naştere di#ersităţii şi di#ergenţei de opinii precum şi consensului.

*curt istoric al tehnicii focus grup' ului

;. erton şi aul 8a%ars"eld au "ost pionierii acestei tehnici. Scopul constituirii acestei tehnicila constituit studierea "ectele comunicării de masă în timpul ră%,oiului cum ar "i propaganda

de ră%,oi patriotismul.

?n pre%ent este o metodă 6la modă7 în mar<eting şi urmăreşte în principal9

@ descoperirea moti#aţiilor în ca%ul consumului şi a sursele inconştiente ale

alegerii unui produs :

@ cum se "ormea%ă opini şi se negocia%ă semni"icaţii.*e "apt cercetarea de mar<eting #or,eşte de 6acti#itatea de "ocusgrup7 ca suport pentru ela,orarea

şi e#aluarea programelor de mar<eting. Ele au tendinţa de a înlocui tehnicile de discuţie indi#iduală

din uşă în uşă pentru a lansa noi produse.

entru ;. erton 1()' "ocusgrupurile tre,uiau să "urni%e%e sursele cercetării aduc/nd idei şi

ipote%e noi. =ceste ipote%e tre,uiau con"irmate prin sonda- @ deci să producă doar interpretări

super"iciale.

ractic "ocus grupurile sunt "olosite şi în alte domenii "ără a păstra "undamentul teoretic.*upă 7(! se constată o reîntărirea metodelor calitati#e ce permit studierea mai amplă a

semni"icaţiilor a interpretării şi a înţelegerii o,ser#ate la participanţi.

Spre deose,ire de chestionare inter#iuri indi#iduale "ocusgrupurile sunt mai 6sociale7. Ele

deschid o "ereastră asupra "ormării şi e#oluţiei repre%entărilor sociale a credinţelor a ceea ce ştim

şi a ideologiilor care circulă în societate. ?n cadrul "ocusgrupurilor se ela,orea%ă şi se temati%ea%ă

un o,iect social.

32



ocus grupul ( 3 o societate g4nditoare n miniatură5

oso#ici 1()4 spunea că 9 6oi g/ndim cu gura7. a-oritatea cercetătorilor negli-ea%ă

trăsăturile comunicaţionale gramaticale şi semantice ale lim,a-ului care sunt chiar #ectorii

acestor atitudini credinţe şi opinii7.

ecesitatea îndrumării in#estigaţiilor ştiinţi"ice sociale în con"ormitate cu 4 principii9

a. studierea con#ersaţiilor care au loc în cadrul societăţii 6cu#/ntul nu este niciodată neutru79

e0primă g/nduri încărcate de a"ecti#itate9 ?n#ăşăm de ce anume sunt pasionaţi oamenii ce ăi

nelinişteşte.

,. Studierea comunicării ne conduce spre înţelegerea modului în care "enomenele sociale sunt

clasate şi denumite de oameni. ="lăn anume9 oamenii interpretea%ă şi reconstruiesc

"enomenele sociale cum le schim,ă sensul şi cum le creea%ă noi semni"icaţii.

c. Ideile noastre sunt marcate de cri%ele sociale de ,ul#ersările de orice natură. =tunci

comunicarea se îm,unătăţeşte serios+.

d. Gamenii au caracteristici asemănătoare cu cele ale erudiţilor 6amatoriU care graţie

comunicării au #ulgari%at ştiinţa şi educaţia acum aproape un secol.

!hestiuni metodologice fundamentale pri)ind focus'grupurile

&ocus grupurile şi alte metode

$ocus grupurile constituie o metodă crnologică şi intensi#ă. C/nd le "olosim9

a. în stadiul iniţial al cercetării pentru a produce idei şi ipote%e şi pentru a repera un nou c/mp

de in#estigare. =st"el discuţiile pot "i relati# li,ere. Ideile şi ipote%ele #or "i testate ulterior

prin chestionar şi discuţii.

,. ?n stadiul ulterior al cercetării ca mi-loc de apro"undare a înţelegerii datelor: pentru

înţelegerea moti#elor unei asemenea luări de po%iţie a incertitudinii şi tensiunilor în

comunicare a "orm opiniilor. entru completarea uor cercetări etnogra"ice.

c. Separat de alte metode (olul moderatorului

oderatorul este cel care suscită e0primarea opiniilor şi diri-ea%ă ordinea de %i a discuţiilor:

poate "i chiar cercetătorul însuşi sau o persoană pregătită pentru a atinge o,iecti#ele cercetării.

&uncţii ale cercetătorului

să se asigure că se respetă programul de cercetare:

să încura-e%e toţi mem,rii grupului să participe la discuţii: să se e0prime opinii di#erse să

se cree%e tensiuni între aceştia iar tensiunile să "ie negociate: să "ie un comunicator a,il9

33



o să susţină dinamica discuţiei:

o să e#ite săşi pre%inte propriile -udecăţi şi e#aluări asupra su,iectului discutat sau

asupra discuţiei înseşi:

o

să nu se pre%inte ca un e0pert:o să nu pună între,ări tendenţioase:

o să încura-e%e clari"icarea punctelor de #edereP şi să e0plice enunţurile şi a"irmaţiile

"ormulate am,iguu:

.şantionaj 6 despre mărimea grupurilor

C/ de mare tre,uie să "ie numărul participanţilor la "ocus grup+

ărimea tre,uie decisă pe ,a%a chestiunilor de cercetat şi a o,iecti#elor cercetării. =st"el9 rup e0perţi mic & persoane pentru a permite participanţilor e0primarea opiniei:

rup comercial mare pentru di#ersitatea opiniilor.

C/te "ocusgrupuri se "ac pentru acoperirea temei de cercetat+ 9@ în principiu 35 "ocus grupuri

pentru a epui%a du#ersitatea su,iectului şi pentru a atinge saturaţia teoretică. rupurile pot "i at/t

omogene c/t şi eterogene.

Gmogenitatea 9 ca se0 #/rstă re%idenţă asemănare conceptuală sau chiar cunoaşterea lor:

Eterogenitate @ este necesară pentru dinamica discuţiei pentru suscitarea perspecti#elor di"erite şi

pentru a determina con"runtarea acestora.

?n unele manuale se #or,eşte de 6eşantiona- calitati#7 @ strati"icat după se0 #/rstă educaţie.

Ce aflăm prin focus-grup-uri

importanţa pro,lemelor pentru participanţi:

pertinenţa pe cae o constituie în ochii lor:

moti#ele răspunsurilor pe care le dau:

legătura cu alte pro,leme pertinente:

înţelegerea modului lor de a g/ndi:

7ntrebări pe care şi le pune cercetătorul înainte de a începe cercetarea

Care este pro,lema supusă cercetării+ Ce #reau să descopăr+

Care ar tre,ui să "ie proprietăţile "ocusgrupurilor şi în ce scop mărime eşantiona- omogenitate

#s eterogenitate:

34



Ce genuri de su,iecte tre,uie să mă aşept să "ie a,ordate de componenţii grupului+ *e ce au

ne#oie de aceste date+

Ce gen de anali%ă o #oi aplica+ re,uie să inregistre% sau să "iltre% discuţia+

Ce tipuri de materiale #oi aduce la discuţia necesară pentru a atinge scopul cercetării+

Ce rol tre,uie să -oace moderatorul în această discuţie+

Caracteristicile "ocusgrupului9 e#aluarea -udecata tensiunea con"runtarea de idei şi opinii.

'robleme ale cercetătorului nee"perimentat

incapacitatea de a pre#edea timpul necesar pentru anali%a datelor:

citatele interesante tre,uie să ser#ească la ilustrarea anali%ei dar nu să înlocuiască anali%a

propriu%isă:

e0trasele de "ragmente precise le discuţiei nu tre,uie c/tuşi de puţin să "ie tăiate de conte0tul

în care se înscriu.

;eguli clare pentru transcriere

ranscrierea pri#eşte interacţiunea dintre mem,rii grupului

ranscrierea pentru anali%a tematică @ modul în care conţinutul a "ost e0primat e%itant

glumeţ:

ranscrierea de tip ling#istic @ concentrare asupra sinta0ei elementelor gramticale şi

semni"icaţiilor or aspectul "onetice ale discursului.

35



Capitolul . %ehnicile de scalare

$calarea @ este o tehnică prin care se descrie cantitati# se cuanti"ică o realitate şi constă în

măsurarea intensităţii de mani"estare a di"eritelor proprietăţi ale proceselor sociale.$e realizează prin ordonarea proprietăţilor pe un spaţiu liniar unidimensional ce se întinde de la

o e0tremă negati#ă ne"a#ora,ilă la e0trema po%iti#ă "a#ora,ilă. Spaţiul linear este scala. Se

utilli%ea%ă numai c/nd "enomenele cercetate au una sau mai multe proprietăţi ce se ordonea%ă în

"uncţie de gradul de intensitate.

$cala este instrumentul de măsurare utili%at în operaţiunile de scalare. Este alcătuit dintrun set

de propo%iţii e0presii simple sau sim,oluri ce constituie un spaţiu linear unidimensional gradat

dea lungul căruia se distri,uie elementele sale componente în "uncţie de intensitatea pe care oe0primă. $iecărui element component al scalei îi corespunde o anumită #aloare număr sau

numeral.

8rice procedură de scalare se compune din 3 elemente proprii de alt"el tuturor operaţiunilor

de măsurare.

a. "enomenul ce urmea%ă să "ie scalat o,iectul de măsurat:

,. scala sau instrumentul de măsurat:

c. reguli de atri,uie a #alorilor scalei "enomenului studiat în "uncţie de intensitatea

caracteristicilor sale.

a. $enomenul care poate "i scalat9 opinii -udecăţi aspiraţii moti#aţii con#ingeri satis"acţii

atitudini #alori comportamente umane.

,. rin intermediul scalelor se reali%ea%ă o conceptuali%are a domeniului studiat9 itemii incluşi

în scale concreti%ea%ă indicatorii domeniului respecti#.

c. ;eguli de atri,uire a #alorilor de scală permit reali%area corespondenţei dintre domeniul

in#estigat şi instrumentul de măsurare. 8a o serie de tehnici de scalare se ela,ora%ă reguli

e0plicite de atri,uire pe c/nd la altele atri,uirea de #alori sau se deduce din conte0tul

"ormulărilor #er,ale.

8peraţiile principale ale scalării cu menţionarea etapelor de cercetare ştiinţifică ce le corespund 9

de"inirea "enomenului cercetat. *eterminarea proprietăţilor acestora9 caracteristici

dimensiuni @ 3naliza conceptuală şi de clasificare:

ela,orarea indicatorilor "ormulare itemilor ce alcătuiesc scala @ operaţionalizarea:

3&



ela,orarea modelului descrierii cantitati#e marcarea gradelor de intensitate dea lungul

continuumului de"init @ cuantificare:

culegerea de in"ormaţii necesare construcţiei scalei @ ancheta pilot :

de"inirea scalei @ obţinerea instrumentului de măsurat :

aplicarea scalei ela,orate în ceretarea "enomenului a#ut în atenţie @ măsurarea propriu%isă

cercetarea concretă:

anali%a şi interpretarea in"ormaţiei o,ţinute @ e0plicarea:

integrarea re%ultatelor în ansam,lul cunoştinţelor re"eritoare la "enomenul studiat @

teoreti%area.

3vantajele scalării

repre%intă o anumită standardi%are a acti#ităţii ceea ce permite o mai ,ună compati,ilitate a

in"ormaţiilor o,ţinute în di#erse cercetări:

se o,ţine o in"ormaţie la ni#el ordinal sau chiar cardinal aptă de a "i prelucrată printrun

calcul matematic di#ersi"icat:

?n ca%ul în care în domeniul cercetat se do#edeşte a a#ea o natură multidimensională "iecare

dimensiune este anali%ată prin intermediul unei scale.

!lase, tipuri +i forme de scale

=nsam,lul scalelor utili%ate în cercetarea socială sle poate grupa în două mari clase în "uncţie

de structura lor9

a scale simple @ constau dintrun singur item indicator ale cărui caracteristici sunt ordonate

pe un continuum şi cărora le sunt acordate #alori în "uncţie de gradul de intensitate pe care îl

repre%intă.

, Scale compuse @ sunt alcătuite dintrun set de indicatori care se re"eră la aceeaşi proprietate

dimensiune a "enomenului anali%at. $iecare item are o anumită po%iţie pe continuumul ce

repre%intă scală şi deci o #aloare proprie atri,uită în acord cu po%iţia ocupată.

a Scale simple @ pot "i grupate în două tipuri principale în "uncţie de destinaţia pe care

o au9

a.1. scale de ierarhi%are ierarhi%ările:

Scale de ierarhi%are @ sunt utili%ate pentru a descrie comportamentul #er,al al su,iecţilor

in#estigaţi în cadrul di"eritelor cercetări.Ele constau dintrun set de e0presii #er,ale sau

sim,olice dispuse pe un continuum în "uncţie de gradul de intensitate pe care île0primă.rin intermediul ierarhi%ărilor se ordonea%ă #ariante de răspuns la între,ări de9

3'



@ opinie @ modelea%ă e0primarea părerilor:

@ satis"acţie:

@ moti#aţie

@ in"ormare.

Scalele de opinie @ urmăresc semni"icaţiile acordate e#enimentelor a căror e0istenţă

este independentă de opinia e0primată. *eci semni"icaţii la di"erite intensităţi.

Scale de in"ormare @ e0. Cetăţenii din localitatea d#s. sunt consultaţi atunci c/nd

urmea%ă să se ia o deci%ie de către Consiliul 8ocal+ ?ntotdeauna de cele mai multe

ori rar "oarte rar deloc.

a.2. scale de notare su e#aluare.

Scale de notare rating scale @ conţinutul scalelor se constituie din -udecăţi o,iecti#e

nu din opinii iar răspunsurile sunt "ormulate urmărinduse o serie de criterii de

e#aluare. Seriile de date se o,ţin printro notare e#aluare e"ectuate de -udecători

sau codi"icatori con"orm unor instrucţiuni primite. otarea respecti#ă se e"ectueată

în raport cu o anumită caracteristică per"ormanţă calitate.

&orme de scale simple9

9 scale itemi%ate:

P scale de ordonare:

Pscale gra"ice.

=plicarea unei "orme sau a alteia de scală depinde de speci"icul temei şi o,iecti#ele urmărite în

cercetare.

E09 scale ierarhi%are

scale itemi%ate @ sunt compuse dintro serie de categorii #er,ale ordonate de aceea se mai

numesc şi scale categoriale.

*atorită impreci%iei #er,ale nu permite întotdeauna o ,ună discriminare între gradele deintensitate @ este o scală parţial ordonată.

E0. Ce repre%intă munca pentru d#s.+

1. în primul r/nd un mi-loc de căştigare a e0istenţei:

2. în primul r/nd un mi-loc de căştigare a e0istenţei şi apoi o #aloare socială:

3. în egală măsură mi-loc de c/ştigare a e0istenţei dar şi o #alaore socială:

4. în primul r/nd o #aloare socailă şi apoi un mi-loc de c/ştigare a e0istenţei:

5. în e0clusi#itate o #aloare socială.

3)



scale de ordonare @ "orme speci"ice de scale ce constau dintro serie ordonată de elemente în "uncţie

de importanţa ce li se acordă de către su,iecţii in#estigaţi.

E09 #ă rugăm să indicaţi importanţa unor caracteristici ale muncii9 responsa,ilitate creati#itate

di#ersitate noutate iniţiati#ă personală. e locul 1 cea mai importantă pe ultimul loc cea mai puţin

importantă.

scale gra"ice @ repre%intă cel mai utili%at procedeu de ierarhi%are a #ariantelor de răspunsuri la

între,ări de opinie: ele apro0imea%ă un ni#el cardinal de măsură "ără a demonstra egalitatea

distanţei dintre punctele scalei.

=#em un segment de dreaptă orientat. Sunt delimitate grade di"erite de intensitate @ "ie în număr

impar @ 8i<ert "ie în număr par .

E09 notaţi po%iţia pe scală în "uncţie de răspunsuri

1 ! 1

1 ! V1 asociate e0presiilor #er,ale9

e0emple9

1 #alori care încep cu 1

1 2 3

puţin utilă utilă "oarte utilă

2 scale gra"ice cu cinci grade de intensitate tip ;. 8i<ert

1 2 3 4 5

utilitate " mică utilitate mică utilitate medie utilitate mare utilitate "oarte mare

3 scală cu ' grade de intensitate tip h =dorno

3 2 1 ! 1 2 3

de%acord puternic de%acord parţial lipsă opinie acord parţial acord acord puternic

4 scala ad-ecti#elor polare . Gsgood

se"ul direct este organi%ator9

sa, 1 2 3 4 5 & ' ,un

5 scală gra"ică cu 1! grade de intensitate

po%iţia9 unde situaţi meseria d#s.+

Cea mai puţin ,ună 1 2 3 4 5 & ' ) ( 1! cea mai ,ună meserie*eci9

3(



ierarhi%ările nu prespun un model statisticomatematic care să "urni%e%e un criteriu o,iecti#

pentru continuum şi punctele sale:

se ,a%ea%ă numai pe anali%a logică:

e"icienţa lor depinde de e0perienţa cercetătorului şi de capacitatea lui în de"inirea

continuumului care tre,uie săl ai,ă scala:

să ai,ă aceaşi semni"icaţie pentru toţi su,iecţii studiaţi.

=#anta-e9

uni"ormitate în des"ăşurarea in#estigaţiei standardi%ate op satis" in":

economie de timp în culegerea datelor:

posi,ilitatea unor prelucrări multiple:

e"ectuarea de comparaţii între #alori indi#iduale şi de grup:

8imite9 posi,ilitatea de in"luenţare prin sugerarea răspunsurilor.

E0. de scale de notare

Scală itemi%ată #i%ea%ă în principal de%interes sau preocupare: participare limitată sau participare

deplină.

Spre pildă 9creati#itatea ca temă pentru construirea unei scale.

Scală ordonată @ ordonarea unui grup de meserii în "uncţie de creati#itatea :după ce în preala,il se

de"ineşte creati#itate în muncă şi se ela,orea%ă reguli pe ,a%a cărora se "ace notarea. ?n "inal re%ultă

o listă ordonată se meserii în "uncţie de e#aluarea gradului lor de creati#itate de către persoanele

studiate -udecători.

Scala gra"ică

Instrucţiuni9

intensitatea prin e#aluare sau autoe#aluare:

mai mulţi -udecători sau ar,itri: #aloarea reală este #aloarea medie a notărilor -udecătorilor

dacă a#em notarea în "uncţie de mai multe caracteristici se o,ţin notări pentru "iecare

caracteristică şi apoi se agregă re%ultatele pentru a se o,ţine o singură scală.

Cel mai simplu procedeu de agregare este însumarea #alorilor indi#iduale: ponderea

caracteristicilor în "uncţie de importanţa pe care leo atri,uim.

Erori sistematice9

e"ectul holo contaminarea re%ultatelor: eroarea genero%ităţii:

4!



e#itarea po%iţiilor e0treme:

eroarea contrastului @ -udecarea altor oameni ca "ind opuşi celui care e"ectuea%ă notarea.

entru eliminarea erorilor e ne#oie de de"iniţii clare a9

conţinuturilor scalei:

puncte de re"erinţă:

criterii pe ,a%a cărora se "ace e#aluare:

instruirea corespun%ătaore a -udecătorilor pentru a asigura uni"ormitate în notare.

41



Capitolul 45. Eşantionarea în cercetarea social

Definiţia e+antionării; alte concepte nt4lnite n cadrul e+antionării

rin eşantionare se urmăreşte reali%area unei cercetări repre%entati#e prin studierea numai a

unei părţi din uni#ersul cercetării care alcătuieşte o colecţie statistică de unităţi elemente.

Esantionarea intervine în cercetări reali%ate prin anchetă de tipul sonda-elor de opinie pu,lică

de mar<eting de audineţă de consum etc dar şi în studiul documentelor sociale ca şi în di#erse

alte cercetări de e0emplu se determină numărul de #i%ite necesare în o,ser#aţia instntanee.

Esantionarea constă în e0tragerea în condiţii speci"icate a unui număr de unităţi statistice din

uni#ersul cercetării. ?n consecinţă eşantionul este un model la scară mică al uni#eersului

cercetării.*atele o,ţinute din studierea eşentionului statistică 6s7 pot "i e0tinse pa ni#elul colecti#ităţii

totale parametrul 6p7 cu anumite limite de #ariaţie la un ni#el de pro,a,ilitate preci%ie

sta,ilit.

$e bazează pe două teorii statistice9 legea numerelor mari şi calculul posi,ilităţilor.

8egea numerelor mari ernoulli oisson "undamentea%ă mărimea eşantionului n iar

calculul pro,a,ilităţilor reglementea%ă selecţia su,iecţilor în eşantion.

;epre%entati#itatea este dependentă de9 mărimea eşantionulu:

schema de eşantionare utili%ată.

;epre%entati#itatea e"icientă este cu at/t mai ,ună cu c/t a#em dea "ace cu erori mai mici.

Scopurile cercetării selectice sunt 9

estimarea parametrilor media proporţia ce caracteri%ea%ă o anumită caracteristică a

populaţiei:

testare a unor ipote%e statistice despre populaţie.=supra esantionarii se concentrea%a atat sociologul cat si statisticianul: sociologul accentuea%ă

proiectarea eşantionului şi culegerea datelor. Statisticianul este preocupat mai mult de estimări

şi in"ormaţii.

?ntre,area de ,a%ă9 C/t de mare tre,uie să "ie un eşantion+

;ăspuns orientati#9 6su"icient de mare pentru a "i repre%entati#7

eoretic @ mărimea eşantionului este in#ers proporţională cu pătratul erorii de eşantionare: deci

pentru a reduce eroarea la -umătate tre,uie să crescă de patru ori #olumul eşantionului.

42



Calcularea mărimii eşantionului presupune cunoaşterea caracteristicilor distri,uţiei #aria,ilelor

colecti#ităţii totale considerate crieterii de eşantionare.

E0. G colecti#itate relati# omogenă9 mărime mai mică:

Eterogenă9 mărime mai mare:

ro,a,ilitatea e0primă ni#elul la care se "ac estimările de la eşantion la colectii#tatea totală.

Eroarea de eşantionare de"ineşte spaţiul de #ariaţie a #alorilor estimate respecti# eroarea

standard a mediei sau procentului.

?n practica sociologică sa con#enit ca ni#elul pro,a,ilităţii cu care se "ac estimările să nu "ie

mai mic de !(5 @ adică #aloarea estimată pentru colecti#ităţile totale se situea%ă în spaţiul de

#ariaţie în (5 de ca%uri din 1!! eşantion 1( ca%uri din 2!.

Eroarea de estimare a #alorilor eşantionului este acceptată pe inter#alul de ±5O: ast"el spus o

#aloare determinată la ni#el de eşantion şi estimată în populaţia totală ia #aloarea cuprinsă în

spaţiul delimitat de #aloarea de eşantion ± eroarea de estimare pentru o pro,a,ilitate dată.

E0. artidul cu 5!O notorietate în eşantion conduce la o #aloare estimată în colecti#itatea totală

de 4( @ 51O pentru o eroare de 1O sau 45 @ 55O pentru o eroare de 5O.

*eci c/te#a elemente de orientare a eşantionării9

a. pentru a o,ţine re%ultate accepta,ile nu este necesar să studiem întreaga colecti#itate

dacă este relati# mare. 8a comunităţile mici eşantionarea este nea#enită. ?n ultimul

ca% tre,uie să se studie%e întreaga populaţie sau loturi ale populaţiei.

,. mărime eşantionului nu se determină ca o proporţie din colecti#itatea totală:

c. ;iscurile de eroare sunt importante a#/nd în #edere că se studia%ă un singur

eşantion comparati# cu numărul practic ina,orda,il de mare ce sar putea constitui

pentru colecti#ităţile mari.

d. e0 colecti#itate de 15 milioane @ 1! !!! eşantion de 1 5!! persoane. ro,a,ilitate

!(5 @ ( 5!! din 1! !!! să "ie în limita spaţiului de #ariaţie iar în 5!! ca%uri să "ie

a"ară.

e. eroarea de eşantionare e0primă #ariaţia de la un eşantion la altulW Cu toate astea se

pot o,ţine estimări accepta,ile ale #alorilor în colecti#itatea totală cu un singur

eşantion.

Mărimea e+antionării

ărimeaa unui eşantion este re%ultatul unui proces de anali%ă9 elemente statistice costurile alte

aspecte.

43



$ormulele teoretice de determinae a mărimii unui eşantion sunt #aria,ile pentru eşantionarea simplă

aleatorie şi sunt di"erite9

a #aria,ile cantitati#e @ c/nd se poate calcula media m şi a,aterea standard a mediei σ

nXt2

Pσ2

>e2

, #aria,ilele calitati#e atri,ute sau ori de c/te ori #aloarea #aria,ilei se e0primă în procente

sau proportii

nXt21!!>e2

nXt2 p1p>e2

t @ #aloarea care corespunde ni#elului de pro,a,ilitate

e @ eroarea de estimare a #alorii medii sau eroarea standard

@ pro,a,ilitatea p proporţia

X5! tX2 eX5O nX 4P5!1!!5!>25 nX2!!P5!>25X4!!

X5! tX2 eX3O nXt21!!>e2 nX4P5!1!!V5!>( nX2!!P5!>(X1 !)3

X5! tX2 eX2 nXt21!!>e2 nX4P5!1!!V5!>4 nX2!!P5!>4X2 5!!

X5! tX2 eX3 nXt2 p1!!>e2 nX4P5!1!!V5! nX2!!P5!X1! !!!

Eroare de eşantionare se sta,ileşte în "uncţie de ni#elul dorit al erorii de estimare a #alorilor

populaţiei totale pe inter#alul 15O: recomanda,il este o #aloare a erorii de 32 sau chiar 1 cu o

pro,a,iltate de !(5: !(': !() sau !((.

Tipuri de e+antioane

Criteriul principal de di"erenţiere al eşantionării este legat de caracterul probabilist :aleatoriu4

respectiv neprobabilist!

1. eşantion probabilist @ "iecare unitate element statistic din uni#ersul cercetării are şansa

cunoscută de a "i selectat pentru cercetare. *atorită acestui "apt în eşantionarea pro,a,ilistă se poate

calcula eroarea standard de estimare a ni#elului unei #alori o,ţinute în cercetare şi ast"el se pot

e0tinde re%ultatele la ni#elul colecti#ităţii totale.

Eşantionarea pro,a,ilistă este de două tipuri9

a Simplă @ aleatorie

, Strati"icată

44



?n cadrul eşantionării simple aleatorie uni#ersul cercetării este tratat ca un tot nedi"erenţiat. Selecţia

unităţilor statistice se e"ectuea%ă direct din ansam,lul uni#ersului cercetării iar pro,a,ilitatea unei

unităţi statistice de a "i aleasă în eşantion este egală cu "racţia de eşantionare pX"Xn>.

Se reali%ea%ă o di#i%iune a uni#ersului cercetării în secţiuni straturi semni"icati#e determinate de

numărul #alorilor #aria,ilelor "olosite drept criteriu de clasi"icare.

Strati"icare se "ace pentru a asigura selecţia proporţională din "iecare strat. =cest "apt este important

c/nd straturile sunt de dimensiuni di"erite. ?n eşantionarea strati"icată se determină c/te un

su,eşantion pentru "iecare strat eşantionul total este suma su,eşantioanelor pe straturi.

umărul straturilor creşte pe măsura creşterii numărului de #aria,ile şi a numărului de di#i%iuni ale

acestora.

E0 strati"icarea după se0 după #/rstă cu 51! inter#ale conturată după se0 şi #/rstă ar a#ea 1!

respecti# 2! straturi.

*i"icultatea practicării eşantionării pro,a,iliste se re"eră la9

întocmirea listei întro ordine înt/mplătoare randomi%ate cu toate unităţile mem,rii din

uni#ersul cercetării. 8a eşentioanele pro,a,iliststrati"icate sunt necesare listele pentru

"iecare strat în parte:

costul ridicat:

timpul necesar reali%ării cercetărilor.

rocedurile de selecţie pro,a,ilistă sunt cele ale9

numerelor înt/mplătoare:

loteriei:

pasului mecanic>statistic.

rocedura numerelor înt/mplătoare presupune atri,uirea "iecărei unităţi statistice a unui număr

generarea unui ta,el cu numere înt/mplătoare. entru eşantionarea simplualeatorie a populaţiei

adulte a ;om/niei near tre,ui un ta,el cu numere înt/mplătoare din c/te ) ci"re !!!!!!!1 1' !!!

!!!.etoda loteriei a urnei se utili%ea%ă c/nd numărul colecţiei din care se "ace e0tragerea este relati#

mic de ordinul c/tor#a %eci. Se e0trage ca la loto.

etoda pasului mecanic selecţia sistematică se împarte numărul la numărul de unităţi şi re%ultă

pasul: se iau şi re%er#e 1!2!O.

*atorită împrăştierii mari a eşantioanelor naţionale şi a lipsei codului general de eşantionare se

practică adeseori scheme de eşantionare cu mai multe stadii. =st"el cercetarea empirică se #a

concentra pe anumite %one iar listele cu unităţile statistice din care se "ace selecţia se întocmescnumai pentru %onele respecti#e.

45



?n eşantionarea ,istadială se selectea%ă mai înt/i %onele localităţile %one în cadrul localităţilor =r

"i secţiile de #otare %one de recensăm/ntnumite clustere iar în stadiul al doilea se selectea%ă

su,iecţii de pe listele %onelor reţinute pentru studiu. ?n eşantionarea cu mai multe stadii se impune

să a#em in"ormaţii despre %onele ce constituie o,iect de selecţie9 c/te sunt o listă a lor delimitări

clare indicatori sintetici de caracteri%are posi,ilitatea procurării listelor cu unităţi statistice ce #or

"i supuse selecţiei. ?n lipsa acestor ultime liste se poate trece la e"ectuarea de microrecensăm/nturi

în %onele de re"erinţă. etoda 8. Bish de%#oltată în deceniile &' la Institutul de Cercetări Sociale

din =nn =r,or ichigan S.M.= pentru eşantionaea la ni#el local şi naţional.

6;uta stradală7 nu este schemă pro,a,ilistă dacă strada nu a "ost selectată pro,a,ilist.

E09 schema multistadială de eşantion pro,a,ilist strati"icată utili%ea%ă ca şi criterii de strati"icare9

regiunea istorică mediul re%idenţial şi mărimea localităţii ur,ane. a#em (! straturi

M;= ;M;=8;egiunea =ria>Hudtul ici edii ari $oarte mari G=8 oldo#a ctS#Nn. 1.'32) !.55&& 2.2514 !.!!!! &.23(1 1!.''((

l Is !.35(' !.1(42 !.!!!! 2.)5)5 3.2131 &.&255 tNs !.4131 !.')&) !.53!' !.!!!! 2.45&) 4.1)'4 untenia =g*,h 1.1()5 1.!)5! !.'''! 1.!'25 5.2!3( (.33&(

%r !.2331 !.1'(1 !.&1(1 !.(('& 1.()1! 4.!!(( rrIlClI" 1.!)35 1.&(&& !.!!!! !.!!!! 4.)543 '.&344*o,rogea Ctl !.5125 !.(&!5 !.!!!! 1.432! 1.5'&5 4.4)15 *-hGt !.(233 !.5232 !.4)23 1.3(5' 3.'335 '.!5)!Gltenia -Nl !.'2'! !.445' !.4(&( !.!!!! 2.!22) 3.&(24 =,Yd 1.412! 1.3!42 !.!!!! !.!!!! 1.2)(4 4.!!5& #S, !.(!4( !.421! !.'144 1.312' 1.3!)( 4.&&1(ransil#ania C-s !.&))( !.'5!' !.&(2! 1.4&&5 2.3223 5.(2!4 C#Yg !.53&2 !.&4)1 !.!!!! !.!!!! 1.34&3 2.53!& nS- !.3!(2 !.&&5! !.!!!! !.!!!! 1.&!'2 2.5)14Crisana =rh !.)215 !.!!!! !.'('1 !.(53! 2.32&( 4.)()5aramures mSm !.'(3) !.1(!1 1.1&'2 !.!!!! 1.)(5' 4.!4&)anat Cs m !.'5)3 !.5(34 !.!!!! 1.4&52 1.)4&( 4.&&3)ucuresti uc. ! ! ! ).))51 !.!!!! ).))51

otal 13.4!)3 11.!!!2 ).52)1 21.)3)& 45.224& 1!!.!!!!

?n primul stadiu se selectea%ă localităţile în al doilea stadiu sunt selectate secţiie de #otare din

localităţile anterior selectate iar stadiul trei îl constituie su,iecţii de pe listele electorale. ?n locul

pro#incilor istorice se pot determina di"erite arii socioculturale *. Sandu Statistica în ştiinţele

sociale.

.şantionarea neprobabilistă

?n cadrul eşantionării nepro,a,iliste selecţia persoanelor urmea%ă o procedură pre"erenţială

con#enience sau ,a%ată pe e0perienţă -udgment.

4&



Cea mai cunoscută schemă de eşantionare nepro,a,ilistă este cea pe cote. ?n "a%a de proiectare

această schemă se aseamănă cu constituirea straturilor în eşantionarea pro,a,ilistă. *i"erenţa constă

în "aptul că dacă la eşantionarea pro,a,ilist în selecţia persoanelor se urmea%ă o procedură

aleatoare în eşantionarea pe cote se reparti%ea%ă operatorilor doar numărul şi structura de reali%at

urm/nd ca ei să "acă selecţia cu o procedură nepro,a,ilistă.

Eşantionarea pe cote are un caracter ştiinţi"ic. Ea permite o,ţinerea de re%ultate satis"ăcătoare şi la

costuri mult mai mici.

*e"icienţele eşantionării pe cote sunt9

"aptul că nu se poate determina eroarea de eşantionare:

nu se pot "ace inter"erenţe de la eşantion la colecti#itatea totală.

otuşi se pot o,ţine in"ormaţii uneori mai rele#ante dec/t întrun studiu pro,a,ilist inadec#ant

reali%at. *acă nu se asigură selecţia pro,a,ilistică întro schemă ast"el de"inită ca şi atunci c/nd

eroarea este inaccepta,il de mare ne conduce în "apt tot spre situaţia unei eşantionări

nepro,a,iliste.

?n eşantionarea nepro,a,ilistă se respectă una din cerinţele eşantionării9 mărimea eşantionului de

unde şi îndreptăţirea utili%ării termenenului.

G,iecti#ele di"erite ale cercetării urmărite întrun ca% sau altul conduc la adoptarea unor tipuri

di"erite de eşantionare cum ar "i9

eşantioanele unice utili%at eo singură dată:

eşantioanele panel utili%ate în mai multe cercetări.

8 altă clasificare a eşantioanelor se referă la caracterul unităţii statistice finale de selecţie!

=ceasta poate "i constituită dintrun singur element şi se poate #or,i de eşantion indi#idual sau din

mai multe elemente @ eşantion de grup cluster.

Eşantionul de grup semni"ică "aptul că unitatea statistică "inală este un grup care se studia%ă ca şi în

totalitate clase de ele#i dintro şcoală echipe de lcuru dintro "a,rică.

Y. laloc< spunea că straturile tre,uie să "ie c/t mai omogene în interior şi mai di"erite unele dealtele iar clusterii c/t mai asemănători între ei şi c/t mai di"eriţi în interior.

8 altă clasificare a eşantioanelor tot în fucţie de obiective este în!

eşantioane de ,a%ă unde se e0trage un eşantion mare din care ulterior se #a ela,ora eşantioane

repre%entati#e:

eşantioane multi"a%ice @ dintrun eşantion utili%at la un moment dat se e0trag eşantioane mai

mici pentru unele studii parţiale raian ;otaru etre Iluţ 1(('.

Eşantionul panel ser#eşte la măsurarea schim,ării şi la anali%a sensului principal al determinării înca%ul #aria,ilelor ce se in"luenţea%ă reciproc. =#anta-ele eşantionării panel sunt9

4'



costuri reduse nu se mai proiectea%ă de "iecare dată:

in"ormaţia o,ţinută cel mai adesea este mai completă şi mai sigură dec/t în cadrul anchetelor

sociologice unice Chelcea ărginean Cauc 1(().

ro,lemele eşantionului panel sunt în principal9

participarea adică de regulă doar ' ) din 1! acceptă o #iitoare inter#ie#are şi atunci sunt

pro,leme metodologice de genul cine sunt cei care acceptă şi cei care re"u%ă:

6mortalitatea7 eşantionului în sensul că persoane îşi schim,ă adresa îşi modi"ică statutul ş.a.:

condiţionarea @ se modi"ică comportamentul celui care acceptă să conlucre%e.

odalităţile de corectare a eşantioanelor panel şi păstrarea repre%entati#ităţii sunt în principal două9

adăugarea de persoane selectate aleatoriu de pe o listă de re%er#e

compararea re%ultatelor cu cele ale unui eşantion alternati#.

Cercetarea sociologica

Documents

Transcript of Cercetarea sociologica