Revelaia lui Mahomed i viaa comunitii musulmane n secolul al VII-lea.

Nimeni nu este persoana inainte de a fi venit in contact cu alte entitati similare care sa il ajute sa isi cristalizeze si constientizeze indent pers.1947, Maurice Leendhardt a constatat lume a melanezilor o anumit lipsa de pertinenta a individului fiinta umana nu se def prin originalitatea str sale int, ci numai prin rolurile jucate in situatii date si prin poz sociale mostenite sau dobanditePotrivit lui Roger Bastide fct 2 antiprincipii de indiv: pluralitatea elem constitutive ale persoanei si fuziunea indiv cu spatiul inconj si cu contxt temp in care se insereazaAstfel pers este alcat pe langa trupul perisabil, din 8 principii sprituale printre care sufletul si dudblulSufletul va fi gazduit intr-un altar pana la o nou reincarnare, in tmp ce dublul se va intoarce in fluviu, la locuinta geniului apei, in forta vitala incredintata unuia dntr urmasiPe parcursul vietii, sufletul sau numai o parte din el poate salaslui in parIn conceptia pop Samo, persoana este alcat din 9 componente cu statut sensibil diferit destinul indiv, trupul, umbra, caldura, sudoarea, suflarea, viata, gandirea si duhulCarnea este mostenita de la mama, sangele de la tataDestinul indiv este predet si numai sufletul mamei il mai poate modif.Fuziunea mediului inconj cu indiv trebuie inteleasa in sensul ca indiv isi procura principalele det din situatii, evenim si act ale unor forte ext, fara ref la subiectivitatea indivCronologic, prin acceptiunea cuv atin persona a fost acee de mascaAnumite demnitati, ranguri, resp in soc, averea si alte atribute de acelasi gen conferea cuiva statutul de pers acum vb de pers pubInclusa in dreptul roman, aceasta util a ajuns pana la noi. Se vb astazi dsp pers fizice si juridice sau dsp calit anumitor inst de a poseda pers jurid.Ideea de virtus romana implica insa presup ca cel se prenr prn personae indepl anumite standarde de ordin moral. De aici o etica a pers ->filosof stoicaStoicii au pu accentul asp drept si obligatiei noastre de a ne fauri un antidestin interior prin care sa contracaram lucrurile la care viata ne obl sa facem fataO data ce fericirea nu dep de circ ext, ci numai de echilibrul launtric al indiv, stoicii au gasit cu cale sa profeseze un cult rigid al autoperf indivUn nou pas inainte in evol not de pers s-a dat act conjugate a neoplatonismului si a teologiei crestine. Ideea de unicitate irepetabila pe care o implica azi def pers isi are originiile in conceptul de ipostaza introd si def de platon drept acea singularitate ontologica ce constr princip ultm indivCaracterizante pt ipostaza nu sunt tras ei ext, accidentale, ci det interne ce ii garanteaza unicitatea.Prin formularea dogmei sf treimi, conceptul de pers isi afla implinirea cea mai inalta pt ca se incarca cu un cont metafizic ce constituie temeiul deminitatii eminente a pers umane. Pers devine astfel sub de medit filosofica si ax central al unuia dintre curentele cele mai generoase ale gandirii sec al 20- personalismulPersonalismul filosoficInitiatorul acestui curent a fost francezul Charles Renouvier 1815-1903, ganditor cu o traictorie ideatica sinuoasa.Personalismul, pe care l-a proclamat catre sf vietii vede in aceasta o dovada a liberului arbitru care isi afla sursa si justificarea in existenta, ca dat primordiar, a pers divine libere si creatoareGeneratia urm de personalisti este rep de Lucien Laberthonniere si murice blondel. LL personalismul sau este unul declarat crestin, intemeiat pe o metafizica a caritatii. Pers umane rep realitatea prin excelenta. Paradoxul pers consta in faptul ca ea aspira simultan catre autonomie si comuniune, doreste sa se afirme ca entitate indep, dar simte si nevoia aprop de alte pers. Numai iubirea crestina poate rez aceasta aparenta contradictieMB crestinismul nu este o teorie, ci un mod de a trai. Ideea ca rat se poate hrani din ea insasi e pura iluzie. Alimentul ratiunii il constituie practica activa si act devine astfel locul geometric al int dntre rat si credintaJean Lacroix personalismul nu este un sistem, ci un umanism. El reprez cu mult mai mult decat curentul filosofic ce s-a bucurat de o voga trecatoare, caci personalismul constit o analiza cinstita si indispensabila a prob omului trb sa intelegem ca pers nu este reductibila la conditionarile sale bio sau cultEmmanuel Mounier perosonalismul nu este o filosofie crestina, ci un disc asupra prb omului ce poate fi tinut atat de credinciosi cat si de necredin. Spiritul are o sfera mai larga decat religiosul, fiindca include orice rel traita cu valori.Pers nu trb privita ca o entitate juridica pe care e nev so o aparam impotriva tendintelor colectiviste. Ea nu se impartaseste in comunitate. Pers nu se opune colectivitatii, ci individului, fiinta izolata, elem al unei mase nedif.Ea este subiectul autocreator, deoarece rep singura realitate cunoscuta de noi si pe care o faurim dn int. pers se cucereste prn-un effort de personalizare. In opozitie cu individul, entitate inchisa, persoana se deschide catre transcendent, comunitate, univers prin degarea individuatiei sale.Omul concret este omul care se daruieste. Vizand transf int, atit peronalista impl angajarea, caci personalismul este o practicaMaurice Nedoncelle prin calitatea sa de perosoana omul este condamnat sa fie sg pe lume. In acest proces dragostea joaca un rol esential, dar ea s-a vazut cantonanta, ca urmare a unei evol ist nefericite, intr-o subiectivitate exclusiv individualaPrb dragostei l-a perocuopat si pe Max Scheler. Acesta definea pers in opozitie cu eul inteles ca obiect al perceptiei interne - idolul cunoasterii de sine.Pt Scheler, dragostea, departe de a fi oarba cum se afirma adesea, este luciditatea insasi. Ea constituie singurul mijloc de a descoperi val reala a unei fiinte umane, de a deosebi val, de a cun adev nat a lucrurilor. Pt a intelege pers trb sa ne indreptam privirea catre actele intent ale acesteia, deoarece specificul pers se manif in act sub si evol odata cu ele.Pers si personalitateaPrincipala dif de care se loveste studiul persoane consta in faptul ca, prin insasi natura sa, pers nu se preteaza unei cercet stiintifice.Daca exista o tras definitoare a pers, aceasta este unicitatea sa ireductibila. Vb dsp clase de indiv, insa ar fi absurd sa vb dsp clase de pers, deoarece am anula astfel exact ceea ce le este mai caract acestora disimilaritatea lor funciara, faptul de a fi mereu si pretutindeniDe aceea psihologii se ocupa de persoanalitate si nu de pers.Daca pers este un obiect nemodelabil, personalitatea este chiar un model. In calitatea sa de microsistem al invariatilor informationali si operationali ce se exprima constat in conduita si sunt definitorii si caracteristici pt sub pers este decompozabila in trasaturi organizate in str ierarhice care pot fi puse in evidenta prin teste de persH. S. Sullivan personalitatea este ` un model de durata relativa al situatiilor perioadice interpers ce caract viata umana Interact pers nu se stabileste intre entitati preexistente, ci intre agenti care se constr si implinesc ei insis in cadrul relat pe care le contracteazaDin persp psihologiei, pers poseda 4 caract def individualitatea, autonomia, stabilitatea, specificitatea motivatiilor.Individualitatea este pusa in evidenta atunci cand, plasati in cond de mediu identice si solicitati de stimuli identici, subiecti diferiti react dif. Caract care il disting pe indiv unul de altul sunt de ordin atat genotipic cat si fenotipic. Termenul de individ trm la ideea de indivizibilitate, valabila numai pt metazoarele superioare. In plan pshio, cract indiv pot fi evident prin baterii de teste sau chestionare menite sa eval unde se situeaza subiectul in cauza in rap cu media pop careia ii apartineAutonomia ins etimologic `cond dupa legi proprii autos el insusi, nomos lege. Ea nu trb inteleasa insa drpt una absoluta, bazata exclusiv pe un determinism intern, fiindca react noastre dep si de specif circ ext. Atat doar ca aceste circ nu sunt niciodata constrangatoare prin ele insele. Evenim conteaza mai ales prin semnif pe care le-o acorda sub. El poate fi mai vulnerabil decat altii la un anumit fel de situatie si va react la aparitia acesteia intr-un mod disprop in rap cu alti semeni.Stabilitatea se ref la expectatiile reciproce ale indivizilor. Putem vbi de consistenta at cand un sub se comporta intr-o imprej data intr-un mod previzibil, adoptand o conduita care se dov repetabila de fiecare data cand este pus in sit asem. In prima jum a sec 20 teza psihologiei stab unei personalitati esre un concept cel putin indoelnic. Imposibiliatatea cunosterii directe a str mentale, negand introspectie calitatea de metoda de cercetare stiintifica. Acestia au obs ca un om poate fi cinstit si necinsti in fct de circumstante.La inceputul dec al 8 lea revine vechea conceptie privind dependenta comeportamentului de str de personalitate. H. J. Eysenck personalitatea individului ii det react in mai mare masura decat particularitati concrete ale sit in care este supus. Catelle def chiar personalitatea drep acel ceva car permite sa se prezica ce va face individul intr-o situatie det. Magnusson si Edler pers si sit constit o strct legata in mod inexplicabil, intrucat pers devine o abstractiune in afara oricarie astept obiectiveRez ca nu putem vbi de o pers/personalitate in afara interact cu pers/personalitati, conditie prezenta si in def unor psiho-sociologi cunoscuti. Mead si Parsons persoanalitatea constituie un set de roluri si val interiorizate. Sullivan ea este modelul de durata al situatiilor periodice interpers ce cract viata umanaSpecificitatea motivatiilor are un rol det in conduita indiv, ea rep un fact fara de care pers umana ar fi de neinteles. Motivatiile sunt stimuli interni ce indeamnala actiune, dar ce nu pot fi sesizati in mod direct, ci numai prin efect lor. In trecut se facea distinctia intre motivatiile primare si cele `animale -> ele tind sa restab un echilibru ant de fiecare data cand acesta este amenintat de fact perturbatori ext si motivatiile specifice umane, care depasesc simplul instict de conservare, prin renuntarea unui echilibru act pt unul viitor.Feminitatea a fost intot cract prin convervatorism si prudenta si masculinitatea initiativa si spirit de aventura, exact acele caract care constituie tras def ale motivatiilor homeostatice si reps autoteliceCoexistenta in inconstientul individual al celor 2 componenete de gen sub forma elem arhetipale animus si anima constituie una dintre contrib originale ale psihanalizei jungienePotrivit lui Carl Gustav Jung, psihicul uman este constr dintr-un ansamblu de str arhetipale care cuprinde sinele, eul, pers, umbra, complexul contrasexual anima/animusSinele inglobeaza atat potentialitatile stravechi ale speciei umane, cat si aspiratiile spirituale ale omului. Jung insusi il resimtea ca pe o resursa profunda pe care o denumise inca din copilarie `pers nr 2 si in care vedea o manif a prezentei divine in launtrul sufletului umanEul rep centrul constiintei si de rap sale cu sinele depinde stab persoanlitatii noastre. Sentimentul indentitatii personale este dat de persistenta eului, pe care il simtim ca fiind acelasi de-a lungul intregii vieti, indif de sit prin care trecem si de schimbarile pe care le sufera constiinta noastar. Copilaria si tineretea sun perioade de afrimare a eului, pt ca in a 2a parte a vietii acestea sa cedeze initiativa in fav sinelui. Numai astfel procesul de individuatie are sanse sa conduca la cristalizarea unei cunostiinte superioare.Persoana arhetipul social sau de confromare, aduna in sine toate trasaturiele socialmente acceptabile pe care le posedam sau credem ca le posedam si pe care ne place sa le etalam in fata celor cu care venim in contact. Ea se asociaza mai intot cu o anumita nuanta de prefacatorie si isi are originile inca in copilarie cand ne straduiam sa fim pe placul parintilor si al educatorilor. Umbra trasaturile ce ne-ar pune intr-o lumina nefav in ochii celorlalti acestea sunt reprimate, ascunse. Aceasta prin mecanisme precum refularea, protectia si negarea incercam sa scapam, fie impingand-o in subconstient, fie atribuind-o altora, fie nerec existenta acestea. Xenofobia si rasismul s-ar explica tocmai prin proiectarea umbrei noastre asupra celor care rep alteritatea.In fiecare femeie salasluieste un animus si in ifiecare barabat o anima. In temeiul principiului coincidentia oppositorum, Jung afirma ca exista o relatie de complemtaritate intre pers si animus/anima, in sensul ca `tot ceea ce ar trb sa se afle in chip firesc in atit ext, insa lipseste vadit, se regaseste in atit int.