Post on 31-Oct-2014
description
Facultatea de Litere
Buzea Claudia-Alexandra
Anul II, grupa 1
Specializare: Comunicare şi relaţii publice
Disciplină: Relaţii publice - metode şi
strategii
Campanie de promovare a
evenimentului: Serile culturale în
Universitatea din Bucureşti
(model în opt paşi)
I. Situaţia
I.1 Context
Universitatea din Bucureşti, fiind una din cele mai importante instituţii
de învăţământ superior din România, şi-a format, în cei 147 de ani de
existenţă o identitate apreciată în spaţiul românesc. Astfel, datorită ofertei
numeroase de programe de studii, la toate nivelurile şi formele de
pregătire universitară: licenţă, programe de masterat (învăţământ la
distanţă), programe de doctorat, programe de înalte studii
postuniversitare, programe de reconversie profesională şi de
perfecţionare, a reuşit consolidarea unui prestigiu naţional şi
internaţional.
De aceea, Universitatea din Bucureşti şi-a cristalizat poziţia de actor
esenţial în procesul educaţional românesc, precum şi prezenţa în
clasamentul „The Times Higher Education Supplement”, aflându-se între
primele 500 ale lumii, este singura universitate din ţară prezentă în acest
top internaţional de prestigiu.
Iniţierea a numeroase reforme şi dezvoltarea învăţământului superior,
acordă acestei instituţii, precum şi proiectelor derulate în cadrul ei, un
grad ridicat de respect şi încredere din partea publicului. De un succes
însemnat s-a bucurat şi programul „Oportuniţăţi la tine acasă”, care
cuprinde seria de concerte „Prietenii muzicii”, finanţat de Uniunea de
Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România şi Exces Music.
Programul a debutat în septembrie 2009, având drept scop oferirea de noi
şanse pentru studenţii Universităţii, prin dezvoltarea segmentului cultural,
aflat într-un con de umbră în ultimul timp.
Problema de comunicare
Având în vedere faptul că tinerii studenţii din Bucureşti relevă o
tendinţă cât mai scăzută spre lecturarea cărţilor, cât şi spre participarea la
evenimente ce promovează valorile culturale, Universitatea din Bucureşti
şi-a propus, ca în anul 2010-2011, să extindă evenimentele destinate
studenţior şi cadrelor didactice, prin lansarea unui nou proiect intitulat:
„Serile culturale în Universitatea din Bucureşti”. Acesta are drept scop ca,
prin intermediul unor spectacole de teatru şi seri de lectură, să expună
noi alternative de petrecere a timpului liber. Evenimentele preţioase
pentru extinderea ariei culturale, se vor desfăşura chiar în centrul spaţiului
academic, atât în Sala de lectură a Universităţii din Bucureşti, dar şi la
Casa Universitarilor, cadru cu un potenţial cultural impresionant.
Aşadar, în urma rezultatelor parţiale, şi în funcţie de cercetările
efectuate, s-a demonstrat faptul că principala cauză ce se interpune în
asistarea tinerilor la diferite lansări de cărţi este, în primul rând
maniera convenţională de desfăşurare a acestora. În al doilea rând,
se poate menţiona gradul ridicat de încredere acordată opiniilor aşa- zise
avizate ale specialiştilor media, dar şi informaţiilor vehiculate în
spaţiile virtuale (reţele de socializare) frecventate de tineri, cu privire la
caracteristicile diferitelor lucrări/cărţi.
Pornind de la rezultatele cercetării acestui context situaţional,
urmărim să realizăm un plan de comunicare în 8 paşi, pentru a promova
evenimentul „Serile de lectură”, ca parte integrantă a proiectului „Serile
culturale în Universitatea din Bucureşti”. Totodată, prin intermediul
acestuia, se doreşte păstrarea reputaţiei şi a sprijinului public, de care se
bucură Universitate din Bucureşti.
I.2 Istoricul comunicaţional
Cu privire la dezvoltarea segmentului cultural, trebuie menţionat
faptul că Universitatea din Bucureşti nu se află la prima tratativă de acest
gen, căci în noiembrie 2009, a fost lansat proiectul „Prietenii Muzicii”, al
cărui obiectiv constă în acordarea unui suport financiar şi profesional
tinerilor talentaţi care activează în sfera muzicii culte. Ca urmare a
reacţiilor pozitive din partea publicului: 14 concerte (1 concert/lună – jazz,
muzică clasică), un public numeros de aproximativ 100 de persoane per
concert, la care se adaugă vasta promovare prin intermediul mediilor
controlate: comunicate de presă, apariţii în cotidiane, radio, dar şi online,
Universitatea lansează proiectul: „Serile culturale”. Acesta, din urmă, s-a
deschis publicului iubitor de cunoaştere, pe data de 18.11.2010, la Casa
Universitarilor, prin producţia de succes: „Tabloul” – anti-piesă după
Eugene Ionesco, câştigătoare a 13 premii naţionale.
În urma cercetării în detaliu a lansărilor de carte anterioare, ca părţi
integrate a programului „Serilor Culturale...”, au putut fi observate
maniera de comunicare, cât şi mijloacele prin care au fost expuse
informaţiile publicului larg.
Debutul conceptului „Serilor de lectură” a constat în lansarea cărţii:
„Unde sunt manierele de altă dată?”, a doamnei profesoare
Antoaneta Tănăsescu.
Universitatea din Bucureşti şi Facultatea de
Litere vă invită miercuri, 24 noiembrie, la
prima lansare de carte din această toamnă:
ediţia a doua a cărţii Unde sunt manierele de
altădată? a doamnei profesoare Antoaneta
Tănăsescu. Sunt invitaţi să vorbească despre
manierele de acum şi de altădată actriţa Irina
Petrescu, profesorii Carmen Muşat, Ioana
Pârvulescu, Eugen Negrici şi Sebastian Vlad
Popa. Evenimentul se va desfăşura în Sala de
Lectură a Facultăţii de Litere (str. Edgar Quinet, nr. 5-7, sector 1),
începând cu 16.30.
În cadrul lansării, studenţii Andra Cărbunaru, Anca Lamba, George Calapod
şi Florin Mangu vor interpreta personaje de ieri şi azi într-o scurtă
dramatizare inspirată de volumul Unde sunt manierele de altădată?, pe
muzică de Jean Moscopol, Patricia Kass, Mireille Matheieu şi Titi Botez.
“..dacă ştim (analizăm) permisivităţile sau interdicţiile caracteristice
pentru un loc şi un timp anume, avem o cale de acces directă spre
înţelegerea mentalităţii, tipului de sensibilitate, modului de a gândi şi simţi
specifice acelui loc şi timp. În fond, citite în litera, dar, mai ales, în spiritual
lor, aceste îndreptare, tratate, coduri ne ajută să reconstituim fizionomia
unei colectivităţi şi să-I înţelegem, poate, mai adecvat, oricum, mai
repede, atât manifestările literare, cât şi pe cele larg culturale.”
Analiza acestui eveniment a relevat următoarele aspecte:
A. Puncte slabe:
Condiţii de sonorizare nefavorabile;
Un număr insuficient de locuri destinate participanţilor;
Lipsa experienţei de interacţiune cu publicul a moderatorului;
acesta nu a fost la înălţimea evenimentului, producând mici
gafe ce presupuneau informaţii eronate cu privire la experienţa
autoarei;
B. Puncte forte:
Gradul ridicat de dinamism al prezentării, prin punerea în
scenă, de către un grup de studenţi, a unei reprezentaţii
artistice, în concordanţă cu informaţiile prezente în carte.
Următoarea lucrare înfăţişată publicului prin intermediul
evenimentului cultural „Serile de lectură”, a fost „SMS”, aparţinând lui
Bogdan Dumitrescu.
Programul „Serilor culturale” în Universitatea
din București continuă joi, 25 noiembrie, ora
17.00, la Casa Universitarilor (Str.
Dionisie Lupu nr. 46 – strada paralelă cu
Str. Pitar Moș) cu o seară de lectură. Bogdan
Dumitrescu, absolvent al Facultății de Litere a
Universității din București, va lectura din
cartea sa, SMS, și va povesti care a fost
parcursul său până a ajunge să publice
această carte. „Există în SMS pagini
desăvîrșite, de o poezie autentică, dincolo de
orice teză sau tematică impusă. Ele sînt
suficiente ca să valideze un debut literar foarte interesant, într-o zonă în
care puțini prozatori din noul val s-au încumeta”, spunea Mircea
Cărtărescu despre cartea care a marcat debutul editorial al lui Bogdan
Dumitrescu. Aflată la confluența prozei și a poeziei, cartea învăluie și
dezvăluie imagini și figuri, încheindu-se în punctul din care a început,
întocmai ca o rolă de film rulată invers.
Moderatorul evenimentului va fi Cosmin Ciotloș, crititic literar,
doctorand al Facultății de Litere, Universitatea din București, semnatar al
prefațelor la volume de Ioan Es. Pop (Ieudul fără ieșire, Editura Charmides-
Ninpress), Octavian Paler (Viața ca o coridă, Editura Polirom), Cezar
Petrescu (Calea Victoriei, Jurnalul Național, colecția Biblioteca pentru toți) și George Topîrceanu (Balade vesele și triste, Jurnalul Național, colecția
Biblioteca pentru toți).A. Puncte slabe
Maniera lipsită de naturaleţe şi dinamism în care a fost
prezentată cartea; autorul a povestit experienţa sa de viaţă,
urmând ca apoi sa lectureze din lucrare;
B. Puncte forte:
Titlul cărţii care prefigurează conţinutul extrem de preţios, nu
doar pentru un public specializat: persoanele care activează în
cadrul domeniilor marketing şi publicitate, ci şi pentru cititorii
care vor să afle cum pot rezista iluziilor lumii de consum
(publicitate şi afaceri).
Prezenţa unui moderator specialist, criticul literar: Cosmin
Ciotloş, a cărui experienţă şi opinii avizate au avut un impact
pozitiv asupra audienţei.
„Istoria Imperiului Bizantin”, a lui A.A. Vasiliez
este o altă operă lansată prin prisma
proiectului cultural demarat de Universitatea
din Bucureşti.
Universitatea din București vă invită luni,
29 noiembrie, la ora 18.00, în Sala de
Conferinţe a Casei Universitarilor (str.
Dionisie Lupu, nr. 46, paralel cu Pitar
Moş), la evenimentul de lansare a
volumului Istoria Imperiului Bizantin de A. A. Vasiliev, lucrare de
referinţă în domeniul bizantinologiei, în cadrul conferinţei
„Aleksandr A. Vasiliev – Discipulus et Magister”.
Invitaţi: Acad. Răzvan Theodorescu, Prof. dr. Stelian Brezeanu ,
Pr. prof. dr. Emanoil Băbuş, Lect. dr. Ionuţ-Alexandru Tudorie
Evenimentul este organizat în parteneriat cu Editura Polirom.
A. Puncte slabe
Tema limitată penru un public specializat: „Istoria Imperiului
Bizantin de la domnia lui Constantin cel Mare (secolul IV) până
la căderea Constantinopolului (secolul XV).
B. Puncte forte
Oportunitatea publicului interesat de domeniul istoriei de a
beneficia de asistenţa şi explicaţiile unuia dintre cei mai mari
bizantinologi şi orientalişti ai secolului XX, cu o vastă
experienţă: a studiat şi predat la universităţi de prestigiu din
Rusia şi SUA.
„Leonid Dimov şi postmodernii” este ultima lucrare lansată de „Serile
culturale”.
Universitatea din Bucureşti şi
Facultatea de Litere vă invită
marţi, 14 decembrie, de la ora
18.00, la o lansare-eveniment:
„Leonid Dimov şi postmodernii”. Vor
fi prezentate volumele: Leonid
Dimov, Opera poetică, Vol. I şi II,
precum şi Ion Bogdan Lefter, 7
postmoderni: Nedelciu, Crăciun, Müller, Petculescu, Gogea, Danilov, Ghiu
şi O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din
postmodernitatea românească (toate apărute la Editura Paralela 45,
2010).
Participă „dimovienii” Mircea Cărtărescu şi Traian T. Coşovei, precum
şi alte „personaje” ale cărţilor susnumite: Magda Cârneci, Florin
Dumitrescu, Florin Iaru, Gheorghe Iova, Ioana Nicolaie, Valentin
Petculescu, Sorin Preda, Petru Romoşan, Ana Maria Sandu, Constantin
Stan, Liviu Ioan Stoiciu, Cristian Teodorescu, Călin Vlasie, în prezenţa
îngrijitorului ediţiei Dimov şi autor al celorlalte două cărţi, prof. dr. Ion
Bogdan Lefter.
Evenimentul are loc la Sala de Lectură a Facultăţii de Litere (str.
Edgar Quinet, nr. 5-7, sector 1) şi va fi moderat de tânărul critic literar
Cosmin Ciotloş.
A. Puncte slabe
Orarul elaborat a fost planificat greşit: prezentarea succesiv a
trei opere a dus la o aglomerarea a informaţiilor, publicul
putând fi încetinit în procesul de înţelegere a mesajului.
B. Puncte tari
Prezenţa unor personalităţi ilustre din domeniul literar: Mircea
Cărtărescu şi Traian Coşovei, la care se adaugă „personajele”
centrale ale celor două cărţi scrise de I. B. Lefter. Acest fapt
oferă o perspectivă veridică şi interesantă asupra lucrărilor prin
însăşi mărturiile eroilor cărţii.
I.3. Concurenţa
Cu scopul reliefării eventualilor competitori, ale căror proiecte, ce
vizează dezvoltarea culturală, în special din prisma lansărilor de carte,
ar putea prejudicia desfăşurarea propriului eveniment, s-a folosit
cercetarea secundară (date şi documente aparţinând organizaţiilor,
arhivele editurilor deja existente în cadrul portalurilor online).
1. Un Prim concurent este Librăria Humanitas, care derulează
un program similar „Serilor de lectură” al Universităţii din Bucureşti.
Acesta se intitulează „Serile italiene”, fiind desfăşurat în fiecare
marţi, şi adresându-se studenţilor de la limba italiană, şi nu numai.
Acest demers cultural, are ca bază constituentă o serie de lucrări ale
marilor autori italieni: Colecţia Biblioteca Italiană, care apare sub
patronajul Institutului Italian pentru Studii Filosofice. Organizatorii
evenimentului sunt Librăria Humanitas, Cercul de Studii Culturale
Interdisciplinare al Studenţilor Italienişti şi Catedra de Limba şi
Literatura Italiană din cadrul Universităţii din Bucureşti.
Portal: http://www.humanitas.ro/humanitas/mar%C5%A3i-18-ianuarie-
ora-18-o-nou%C4%83-%E2%80%9Esear%C4%83-italian
%C4%83%E2%80%9C-la-libr%C4%83ria-humanitas-kretzulescu-aminta-
2. În ceea ce priveşte, Festivalul Unifest, dedicat în întregime
studenţilor, din cadrul tuturor universităţilor din Bucureşti şi din alte centre
universitare ale ţării, se poate afirma că acesta oferă oportunităţi tinerilor
dornici de petrecere a timpului liber într-un manieră armonioasă, prin
îmbinarea tematicilor diferitelor evenimente. Astfel, desfăşurat timp de 10
zile, acesta acordă studenţilor posibilitatea de a participa la evenimente
culturale (lansări de carte, piese de teatru, concerte, expoziţii de artă şi
fotografie), sportive şi sociale, la care accesul este gratuit, pe baza
carnetului de student. Totodată, un atu adus manierei de realizare a
programului de comunicare pentru promovarea festivalului, îl constituie
utilizarea mediilor controlate ca presa, care se bucură de o largă
expunere.
Portal:http://www.libertatea.ro/stire/studenti-haideti-la-distractie-
gratis-vezi-programul-evenimentelor-311040.html
3. Institutul Francez Bucureşti, prin lansarea cărţii: „Scurt elogiu al
eroului din noi”, invită atât publicul tânăr cât şi pe cel adult la o experienţă
răvăşitoare, necesară oricărei persoane la un moment dat: descoperirea
eroilor ascunşii în sinele fiecăruia.
Atât prin tema promiţătoare, cât şi prin locul de un ambient special,
relaxant: Librăria – Cafenea Cărtureşti de la Institutul Francez,
constituie un competitor pentru programul cultural „Serile de lectură”.
Astfel, subiectul propus de către scriitorul francez Yves Richez – eroul din
Antichitate, eroul contemporan, eroul de cinema etc., are abilitatea de a
atrage cât mai mulţi tineri studenţi pasionaţi de domeniul culturii, al
filmului sau de istorie. De asemenea, un alt plus în promovarea acestui
eveniment, îl constituie mediatizarea la scară largă, inclusiv site-urile de
profil destinate şi des accesate de către studenţi: www.studentie.ro
http://www.studentie.ro/campus/
LANSARE_DE_CARTE_LA_INSTITUTUL_FRANCEZ_BUCURESTI/c-1363-a-
71820
4. O altă lansare de carte care beneficiază de o promovare solidă şi o
temă atractivă este şi „Clasicii dramaturgiei universale” apărută la
Editura Academiei Române. Prezentată de Pusa Roth, realizator Radio
România Actualităţi şi Costin Tuchilă, realizator la Teatrul Naţional
Radiofonic, lucrarea are are la baza seria de emisiuni „Clasicii
dramaturgiei universale”, difuzată la Radio Romania Cultural.
Aceasta îi atrage pe tineri să descopere o parte mai puţin cunoscută a
perspectivei asupra dramaturgiei, prin relevarea acelor detalii păstrate
într-un con de umbră pentru mai mult timp, comentate, într-o viziune
modernă asupra speciei literare respective.
http://www.bucurestifm.ro/
lansare_de_carte_la_biblioteca_metropolitana_bucuresti-3201
II. Obiective
Obiectiv generic: Atragerea studenţilor Universităţii din Bucureşti,
de a fi părtaşi la diversele lansări de carte ce au loc în cadrul proiectului:
„Serile Culturale în Universitatea din Bucureşti.
Obiectiv informaţional: Aducerea la cunoştinţă a studenţilor
Universităţii din Bucureşti, de derularea unuia dintre evenimentele
centrale: „seri de lectură”, ale „Serilor culturale în Universitatea
Bucureşti”.
Obiective motivaţionale:
1. Schimbarea percepţiei publicului cu privire la necesitatea
evenimentelor culturale ca lansările de carte, pentru
extinderea ariei de cunoştinţe dar şi cu scopul petrecerii
timpului liber într-un mod relaxant.
2. Creşterea numărului de studenţi care să participe la
manifestările culturale prin lansările de carte ale proiectului:
„Serile culturale în Universitarea din Bucureşti”.
III. Audienţa
A. Primară: studenţii UB (18-25 ani), interesaţi de domenii culturale:
teatru, literatură, şi dornici de a participa şi interacţiona;
B. Secundară:
tinerii cu vârste cuprinse între 18-35 ani, aparţinând
domeniilor educaţionale: licenţă, masterat sau doctorat.
persoane din mediul extern celui universitar.
Pentru identificarea publicurilor cheie au fost implementate
chestionare (cercetare cantitativă), care au permis segmentarea
publicurilor în primare şi secundare, oferind informaţii demografice
despre acestea.
Astfel, cu un nivel ridicat de educaţie, venituri medii, şi în genere
provenind din mediul provincial, studenţii UB(publicul primar) au
fost supuşi unor interviuri (cercetare calitativă), în urma cărora a
reieşit că aceştia sunt deschişi spre noi forme dinamice de
interacţionare la nivel social.
De asemenea, ei valorizează mijloacele moderne de a
achiziţiona informaţii, bazate mai mult pe practică, fiind de părere că
teatrul şi literatura rămân în continuare puncte de reper, după care ar
trebui să se orienteze educaţia oamenilor în general, indiferent de
vârstă. Însă a fost menţionat de publicul majoritar şi un aspect
negativ, şi anume că segmentul cultural nu este promovat la
adevăratul potenţial. Modul artificial în care sunt ancorate lansările
de carte (prezentarea autorului, după care urmează redarea unor
informaţii despre autor şi carte, şi se încheierea cu sesiunea de
autografe) a constituit un obstacol în alegerea lansărilor de carte ca
alternativă de petrecere a timpului liber.
Totodată, o caracteristică generală a audienţei evidenţiază lipsa
timpului necesar pentru a asista la un astfel de eveniment.
Publicul secundar cuprinde tineri cu vârste cuprinse între 18-
35 ani, activând în domeniile de învăţământ: licenţă, masterat,
doctorat, din cadrul altor facultăţi de stat şi private, dar şi persoane
aparţinând mediului exterior universităţilor din Bucureşti.
În urma cercetării cantitative s-au aflat date privind nivelul de
educaţie: ridicat, statutul social: căsătoriţi sau necăsătoriţi, precum şi
faptul că sunt angajaţi sau neangajaţi şi au venituri lunare medii.
Spre deosebire de publicul primar, aceştia nu se axează în mod
accentuat pe importanţa domeniilor culturale: teatru şi literatura.
Însă, s-a observat faptul că prezintă o oarecare curiozitate spre a
observa desfăşurarea unor evenimente ca lansările de cărţi,
curiozitate ce are la bază anumite contacte sporadice cu aria literară.
Totodată, alegerea participării la o lansare de carte poate fi motivată
de dorinţa de a aprofunda anumite tipuri de teme incluse în aria lor
de specializare.
IV. Strategia
Un element strategic al planului de comunicare este formularea
mesajului cheie care se va repeta pe tot parcursul campaniei de
promovare, în cadrul tuturor materialelor promoţionale. În acest scop s-a
redactat un slogan: „Popas în lumea cărţilor”, care are rolul de a stârni
interesul publicului şi de a asocia rapid mesajul cu evenimentul propriu-zis.
A. Strategii ale obiectivului informaţional:
1. Impunerea, în rândul studenţilor, a vocii dominante cu
privire la informarea despre desfăşurarea serilor de lectură,
atât prin promovarea externă cât şi prin intermediul mediilor
online.
2. Consolidarea informării prin implicarea cadrelor didactice ale
Universităţii.
Tactici ale strategiilor informaţionale:
1: a) plasarea în cadrul incintelor facultăţilor Universităţii din Bucureşti
a mai multor standuri, special amenajate cu scopul informării studenţilor.
De aici aceştia îşi vor putea procura diverse materiale promoţionale ca:
broşuri şi flyere care să cuprindă indormaţii atât despre locul şi modul de
desfăşurarea a lansărilor de carte, cât şi despre celelalte evenimente
integrate noului proiect cultural: piesele de teatru, dar şi concertele
desfăşurate în cadrul „Prietenii Muzicii”, ca alternative de petrecere a
timpului liber.
b) Lipirea mai multor afişe şi stickere publicitare, în spaţiile cele mai
vizibile: holurile facultăţilor, toalete sau uşile sălilor de curs.
c) postarea ştirilor informative pe site-urile proprii Universităţii din
Bucureşti: Media UB, Start UB, unibuc.ro, dar şi în cadrul site-urilor
destinate informării tinerilor despre posibilităţile de amuzament şi
petrecere a timpului liber: B 24 FUN, 7 seri, studenţie.ro, onlinestudent.ro.
Informarea cu privire la serile de cultură ale Universităţii din Bucureşti va fi
integrată secţiunilor specifice din interiorul acestor portaluri, ca de
exemplu, segmentul destinat prezentării evenimentelor.
d) postarea informaţiilor, inclusiv în interiorul site-urilor de profil
cultural frecventate de către studenţi, dar şi în cadrul forum-urilor de
discuţii dedicate studenţilor fiecărei facultăţi în parte.
e) Utilizarea reţelelor sociale pentru a obţine o cât mai largă
mediatizare şi a spori gradul de informare a publicului: Facebook, Twitter,
Hi5.
2. a) oferirea de informaţii studenţilor, la începutul orelor de
curs, de către cadrele didactice.
B. Strategii motivaţionale:
1. Realizarea unui endorsement asociativ al lansărilor de carte
cu numele mari ale personalităţilor, a căror activitate şi
experienţă este legată de Universitatea din Bucureşti:
Gabriel Liiceanu şi Mircea Cărtărescu.
Tactici: a) crearea unui articol supliment, distribuit gratuit
în rândul studenţilor, care cuprinde critici, impresii ale unora dintre
scriitorii şi profesorii din cadrul Universităţii din Bucureşti: G. Liiceanu,
Mircea Cărtărescu, Mihai Dinu, Nicolae Manolescu. Opiniile scriitorilor sus
menţionaţi se vor referi la cărţile/operele ce urmează a fi lansate.
b) inserarea succintă, prin intermediul acestui articol
supliment, împărţit tinerilor cu 1 săptămână înainte de lansarea
evenimentului, a motivelor pentru care nu ar trebui ratată oportunitatea
publicului de de a-şi extinde orizonturile culturale, prin participarea la
serile dedicate lecturii.
2. inovarea formatului tradiţional în care constă derularea
evenimentelor de lansare a cărţilor.
Tactici:
Aşa cum s-a pbservat după demararea cercetărilor, impedimentul
major, referitor la participarea într-un număr cât mai ridicat al tinerilor
studenţi la evenimente de lansare a cărţilor, îl constituie formatul
tradiţional de prezentare. Astfel, cu scopul de aduce cât mai mulţi
participanţila astfel de reuniuni, aparţinând ariei culturale, maniera de
desfăşurare a evenimentului va suferi mutaţii semnificative.
Aceste schimbări presupun, în primul rând, o evoluţie de la
prezentările de carte cu un grad de dinamism redus, şi care abundă în
informaţii lipsite de consistenţă, către un eveniment complex, caracterizat
în principal din prisma interacţiunii armonioase cu publicul, dar care să
ofere un spectacol în care sunt integrate evenimente colaterale ca:
prestaţii scenice, mărturii, ale experienţelor/opiniilor publicului.
a) Lansarea de carte va fi iniţiată începând cu primirea invitaţilor,
cărora li se va acorda un desfăşurător al evenimentului,
precum şi o înşiruire a pasajelor relevante din cuprinsul lucrării.
Pentru a destinde atmosfera, şi cu scopul creării unei introduceri
a temei ce va fi dezbătută, participanţii vor fi provocaţi la un
exerciţiu de imaginaţie: pe baza informaţiilor din desfăşurător
sunt rugaţi să-şi prezinte ideile cu privire la subiectul şi posibilele
implicaturi ale cărţi ce va urma să fie lansată. Răspunsurile
publicului vor fi verificate sau contrazise de invitaţii care vor
detalia ideile centrale, făcând în permanenţă apel la imaginaţia
auditoriului, mai ales prin trimiteri la experienţa fiecăruia dintre
cei prezenţi.
Se urmăreşte aşadar, prin intermediul unui moderator specializat,
care să dea deovadă de energie şi spirit imaginativ, oferirea unei seri
dinamice, în cadrul căreia cei prezenţi să se simtă pionii centrali ai
evenimentului, nu doar simpli spectatori.
b) O altă metodă pentru a evita extinderea detaliilor inutile, este
lecturarea de către personalităţile prezente doar a unor pasaje
semnificative pentru întreg conţinutul operei.
c) Succesiv, după această evidenţiere a celor mai atrăgătoare idei,
şi în deplină concordanţă cu tema celor prezentate, o trupă de
actori profesionişti va da viaţă universului citit, printr-o elegantă
reprezentaţie scenică.
d) Pentru ca efectul sinestezic să fie complet, participanţii vor fi
introduşi într-o lume paralelă celei reale, prin introducerea, pe
fundal a unor arii de muzică clasică/ alte genuri, în funcţie de
perspectiva centrală a lucrării lansate.
e) Finalul evenimentului va cuprinde o sesiune de întrebări, precum
şi expunerea diverselor opinii ale publicului, căruia i se va oferi
oportunitatea de a discuta chiar cu autorul cărţii, cât şi cu ceilalţi
invitaţi specialişti.
V. Calendarul/Agenda
(vezi anexa 1)
VII. Buget
(vezi anexa 2)
VIII. Evaluare
Principalele metode folosite pentru evaluarea eforturilor relaţiilor publice,
în cadrul planului de comunicare vor fi:
Măsurarea producţiei;
Expunerea la mesaje (distribuţia mesajului şi a numărului de apariţii
în media)
Măsurarea gradului de conştientizare, înţelegere şi reţinere a
mesajului de către public;
Calcularea schimbării atitudinilor, opiniilor şi comportamentului
audienţei.
Măsurarea producţiei va fi realizată prin intermediul cercetării
cantitative, metodă ce va oferi numărul comunicatelor de presă, a
articolelor, imaginilor şi a altor asemenea materiale create în cadrul
planului de comunicare.
De asemenea, cu ajutorul portalurilor online (trafic.ro) se va
constitui o evaluare a gradului de expunere la mesaje, prin
măsurarea numărului de apariţii media, compilate cu extrasele de
presă. Astfel, se va afla cifra de accesări ale site-urilor cu profil
cultural vizitate de studenţi, sau cele special destinate acestora:
onlinestudent.ro, metropotam, B 24 FUN, 7 seri.
Un aspect important în cadrul demarării unui proces de relaţii
publice, îl constituie nivelul de înţelegere a mesajului de către
public. În acest sens, se vor folosi metode de cercetare calitativă ca
interviurile adresate la sfârşitul evenimentului, pentru a evalua
atenţia acordată mesajului, precum şi gradul de reţinere a
informaţiilor esenţiale. Ca urmare, se va realiza o comparaţie între
distribuirea mesajului şi procentul care determină receptarea acestuia
de către audienţă.
Având în vedere că scopul central, vizat de majoritatea
campaniilor de relaţii publice, este acela de a creiona atitudini şi de
a schimba percepţii în rândul publicului ţintă, prin intermediul
studiilor comparative – benchmarking, şi a sondajelor de opinie
se vor măsura schimbările atitudinale şi de comportament ale
publicurilor. Altfel spus, va avea loc o măsurare a atitudinilor şi
opiniilor publicului, înainte, în timpul şi după campania de promovare.