BISERICA SI SC OL'A. -...

Post on 20-Sep-2019

2 views 0 download

Transcript of BISERICA SI SC OL'A. -...

Anulu IV. Nr. 5 .

BISERICA SI SC OL'A. poia "bisericésca, scolastica, literaria, si E E O 3 3 . o r 3 Q . i c a -

Ese o data in septemana: Dummee'a.

P r e t i u l u a b o n a m e n t u l u i : Pentru Anstro-Ungari'a pe arm . . 5 A.—cr.

- -, » „ jum, anu 2 „ 50 „ Pentru Kománi'a si sti'ainetate pe anu 7 „ — „

;, ji ÎI rr n ,!• a- 3 •„ 50 ,,

P r e t i u l u i n s e r t i u n i l o r u : Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 n.. pana la 200 cuvinte

4 fî. si mai sus 5 fl. v. a.

Corespondintiele sé se adreseze Redactiunei dela „BISERICA SI SCOL'A" in Aradu, la inBti¡tutúl« pedagogiea-teologieii, erft banii 1$ secretariatulu consistoriului romanii ortodoxu

din Aradu.

Se imbracisiâmu industr i 'a si comerciulti. R o m a n u l u s 'a pomeni tu din be t r an i , ca şe-se

ocupe ma i a lesu numa i cu unu r a m u de prodne t iune , cu cu l t n r ' a pamentu lu i . N u incape nici c â t a iudoieia, c n l t u r ' a p a m e n t u l u i es te o ocupat iune frumosa si ren-tabila^ p e n t r u c a mul te sunt . bogat ie le depuse in t r ' en -su lu d e Crea tor iu lu - A c e s t a c u l t u r a inse s i ngu ra de sene n u es t e d e ajunsu p e n t r u u n u ppporu, care le voiesc* sâ-se desvol te pe t e r e n u l u economicu, si se-si faoa aeeş tu te re rm d e başa a desvol tâ r i i sa le in cele­l a l t e d i rec ţ iuni . Pamen tu l ţ i r e m a n e t o t u acelaşi , er omenii si t r ebu in t i e l e lo ru se inmul t iescu cu fiacare d i . Astfe l iu elu nu pote p roduce : a t â t , câ se po t a sa­tisface t u t u r o . u t r ebu in t i e lo ru .

U n u t a t a d. e. t r a i â b ine i na in t e cu câ ţ iva an i dupa p a m e n t u l u seu. E l u avea pu t i ene t rebu in t i e , d a r elu mdre, si l a sa in ui'm'a sa 4 seu 6 p runc i cu t r e b u i n t i e mai mul te , de cum avea t a t a l u l o ru , P a ­mentu lu se i m p a r t e i n t r e 'fii sei. Aces t i ' a cape ta nu­mai a p a t r ' a seu a siesea p a r t e . Aces tu p a m e n t u nu produce acum, si nu pote produce a t â t , câ t se recere p e n t r u o familia. As t fe l iu prunculu unui t i e r anu cu dare de mana , seu care le celu pu t i enu cu pamentu lu j seu s i-potea p o r t a necazur i l e dupa o di pe a l t ' a , d a c a / , n ' a i n v e t i a t u cumva v r e o meseria , dupa carea sa t ra iesca , si este av i sa tu numai la ceea ce i-a r emasu de la p ă r i n ţ i , devine dupa mor t ea aces to r ' a unu lu-c ra to r iu cu pâ lm'a . In cele mai mul te caşuri elu si-perde si acelu pu t i enu pamentu , si se t rediesce de odată , eâ este in cea mai mare miser ia . Astfe l iu de luc ru r i se pe t r ecu l a noi din nefer ic i re a t â t de desu, i ncâ t nu s u n t s t r e ine n imenui .

E a p t u l u aces t ' a t r ebue se ne inspi re mar i in-gr ig i r i . T r e b u e se cau tâmu a veni cu elu câ t mai curend in cu ra tu , daca nu voimu, câ m a n e poimane se ne t red imu, câ nu mai avemu pamen tu , er mai apoi câ nu mai avemu nici poporu.

E s t e cunoscuta , câ nici unu nemu din lume nu pote p rogresa , daca n u se gasesce in b u n a s t a r e pe

terenul u economi cu. I*ara aces tu t e r e n u n u se pote face p rogresa , ér ceea ce a r t rece in ochii lumii de a t a r e , se a r é t a in cu rend de o spoiéla, unu lue ru t r ece to r iu ca si u n u edificiu fa ra fundamen tu . Noi dicemu, câ ani facutu in t ia tpu lu din u rma unele pro­grese . E s t e adever 'atu, ca s 'au facutu mu l t e . D a r de voimu, câ se nu ne ius ie lamn noi insine, a tunc i t r e b u e se reci aóscemu, câ dieu aees te progrese sun t numai nisce l uc ru r i de 6 d u r a t a scur ta , p a n a cand le l ip-sesee fundamentu lu rea lu , care le esté numai desvol-t a r e a pe t e r e n u l u economicu.

Chia r in p u n c t u l u aces t ' a amu fost inse p r é pn-cinu a t e n ţ i in t impu lu din urma , si astfel iu in loeu de p rogresu amu suferi tu in mul te locur i m a r i per-deri . Cine nu scie, câ n u este de mul tu , de cand in orasie aveamu in indus t r iaş i si comerc ianţ i o clasa pu te rn i ca , ér l a s a t e poporu lu nos t ru s t e t ea bine, si ma i in t o t u s a t u l u găsea i mul ţ i ^5meni cu; dare de mana . A s t a d i roman i i in une le orasie au. d isparu tu , ér in a l t e le s u n t pe cale se disparai Sé pr ivésca c ineva numai cele dóue biserici romane , .mar i si pom­póse din piat i 'a Orade i mar i , si va afla indata> câ mare p u t e r e au t r e b u i t a se a iba odinióra ai noş t r i in acestuV>rasiu. A s t a d i inse acei romani au dispa­ru tu , ér p l p o r u l u , ca re ma i umbla in acele- biserici , es te r e d u s a l a s tuden ţ i i ven i ţ i din sa te le din g iuru , ca r i cercé'téza scólele din acelu orasiu. Aceeaş i s t a r e o i n t emp inâmu in cele mai mul t e orasie din mo» narch ia , as ia i n c â t in p r iv in t i ' a acést'a> t r ebue se con-s t a t a m u , câ amu da tu t a r e indere t ru i

In to rcendu-ne apoi pr iv i rea ; las sa te aici inca nu gas imu lucrur i le in o s t a r e mai buna . I n mul te lo­cur i pamen tu r i l e au cad iu tu deja in mani s t r ă ine , ér in a l te le sun t pe cale a cade, si p u t i e n e s u n t a s t ad i comunele- romanesc i l a noi in t ié ra , unde se vedi p rogresu pe t e r enu lu economicu. S u n t mul te caúsele, car i ne- au adusu in aces ta t r i s t a s i t ua t iune . Cea d a n t a i u si cea mai p u t e r n i c a este inse de buna sémá pu t i enu lu in t e resa , séu mai b ine disu indiferent ismulü.

facia de t e r enu lu economicii si mai cu s£ma facia de s t a r e a m a t e r i a l a a t i e r anu lu i .

Cand dnpa anu lu memorabi l i i 1848 s 'au deschisu si romanulu i uşi le scolei, t i e r a n i i noş t r i au i ncepu tu a-si t r i m i t e si ei p runc i i l a scole. Aceş t i p runc i inse l a s a t i in p ropr i ' a lo ru ing r ig i r e au imbrac i s i a tu nu­ma i as ia numi te le ca r ie re umaniore , pe cand de in­d u s t r i a si de comerciu nu s'a i n t e r e s a t u n imenea . Astfe l iu a s t a d i avemu des tu la in te l igen t ia , da r i n t r e impreg iu râ r i l e , in car i ne gas imu mani le acestei in-te l igen t ie i -sunt l ega t e , l i p s i t a fiindu ea de medilocele si t e r enu lu , pre care le a r po te luc ra p e n t r u desvol-t a r e a ma i r epede a poporulu i nos t ru . A s t a d i avemu advoca ţ i , avemu omeni p r e g ă t i ţ i p e n t r u funcţ iuni , da r t o t i aces t i ' a sun t condemna t i a t r a i in cele mai g re le impreg iu râ r i . N u avemu inse ceea ce ne este ma i de t r e b u i n t i a .• o c lasa de medilocu, o burgeoas ia , ca rea p r in p roduc te le si a v e r e a ei se ne a jute in desvo l t a rea nos t ra , si carea se pondereze in v i e t i a sociala si publ ica .

Aces t a l ipsa a t â t de m u t t u semt i t a in t o t e in-r ep r inde r i l e nos t r e nu p rov ine nici decâ t din impre-g iu ra r ea , ca n u amu ave des tu le b r a t i e si t a l en t e din car i se ne formamu o numerosa c lasa de medilocu. E a p rov ine c u r a t u din nesocot i re si r eu ' a in t rebuin-t i a r e a t impulu i , de care d ispunemu. T o t i omenii de . bine, car i ne cunoscu, si ca r i n u voiescu a ne calum-n iâ recunoscu, câ romanu lu este capace de t o t e . D a r ca l a noi la n imenea . Cei eh iamat î a dâ poporu lu i d i rec ţ iune ne c e r t â m u de m u l t e ori p e n t r u luc ru r i de nimicu, scormonimu p l a n u r i de reforme, chiar si in l u c r u r i , unde a reforma insemneza a s t r ica , er popo-ru lu lu- lasamu. in scirea Domnulu i . N e superâmu, câ ne merge reu , da r n u voimu se recunoscemu nic i odată , ca neg l igen t i ' a si ce r te le nos t re sun t caus ' a reu lu i . N e p langemu, ca n ' avemu o c lasa de medilocu, da r câ ţ i i n t e l igen ţ i de ai noş t r i , car i dupa n a t u r ' a oficiului lo ru s u n t de tor i a i ng r ig i de b u n ă s t a r e a ma­t e r i a l a a poporu lu i i-vedi aducendu la oras iu p runc i de ai noş t r i , se-i apl ice l a meser i i si l a comerc iu!

P a n a as tad i , i ncâ t scimu noi, a l uc ra tu in aces ta d i rec ţ iune numa i Assoc ia t iunea t r a n s i l v a n a din Sibi iu, si o socie ta te fo rmata de mai mul ţ i an i pen t ru sco-pu lu aoest 'a in Bras iovu . Aces te doue socie tâ t i au a j u t a t u deja m u l ţ i t ene r i , ca r i s 'au ap l i ca tu la in­d u s t r i a si comerciu Aju to r iu lu lo ru pe l a n g a t o t a bunavo in t i ' a si zelnlu, ce desvol ta , este inse numai pa r t i a l u , si n u . s e pote es t inde, decâ t numa i a s u p r a u n o r u p a r t i locui te de romani , er ce ia la l t i mu l ţ i re­manenţi i t o t u ca ma i na in t e . Ore nu suntem . noi des tu i in Ungar i ' a p ropr iu disa si in B a n a t u nu suntem noi unu n u m e r u des tu lu de m a r e de romani , ca se potem si noi infiint.iâ in t o t e p ă r ţ i l e astfel iu de soc ie tâ t i? Ore se nu vedemu noi per ic lu lu , ce ne amen in t i a v i i to r iu lu celu mai ap rop ia tu , daca vomu r emane t o t u pe l a n g a s t a r e a din t r e c u t u si de a s t a d i V

P r e s é n t e l e nos t ru este des tu lu de reu . A s t a d i avemu des tu le de a indura . L e vomu i n d u r a de s iguru in mesura mai mare mane , daca vomu r e m a n e t o tu pe l a n g a ind i fe ren t i smulu si a p a t i ' a de as tad i . L a l u c r u d a r a pe. t e r e n u l u economicu. Se ne r id icamu deci cu to ţ i i vocea din tote pă r ţ i l e , se ne cons t i tu imu in soc ie tâ t i , se inve t iâmu, se a ju tâmu, s i s e in lesnimu bra t i e lo ru romane a se ap l i ca l a i n d u s t r i a si co­merciu, câ daca ne este amaru p resén te le se ne su-r i d a maca r v i i to r iu lu .

Educatiunea la Egipteni. D i n t r e popore le Africei n u m a i E g i p t e n i i au o

ro la mai i n semna ta in i s tor ia . E g i p e t u l u lu-numesce H e r o d o t u u n u „daru alu Ni lu lu i ," si in a d e v e r u r i u l u Ni lu , ca re pe rcurge t i e r ' a dela u n u cape tu p a n a l a ce la la l tu i-da adeve ra t ' a i n s e m n a t a t e si va lore in i s tor ia . N i lu lu ese din ma tc ' a sa in fiacare anu in lun ' a lui Iunie ,Jdupa ce se topesce neu 'a din mun ţ i si dupa ploile t o ren ţ i a l i din t ie r i le t ropice . I n lun ' a lui Iu l i e t i e r ' a i n t r e g a apa re ca o m a r e fara marg in i , in mediloculu care i ' a se vedu ca si nisce insule ora-siele si locur i le s i t u a t e mai sus. D u p a ce incefa^ploile N i l u l u se r e t r a g e in t i e rmur i i sei, l a sandu pe cam-piele esundate unu nomolu g rasu . I n Noemvr ie se vedu pe to t e aces te câmpii s emăna tu r i verd i frumose, ca r i pr imaver 'a , ! in lun 'a lu i M a r t i e dau unu secerisiu forte boga tu .

Aces t e i m p r e g i u r â r i ale t i e r i i si ca rac t e ru lu po­poru lu i , ca re le p r in insusir i le si l imb'a sa e ra i so la tu de poporele din g iu ru , au facutu pe E g i p t e n i se cu­ge te , cum se se apere p re de o p a r t e con t ra esun-dâr i loru , er p re de a l t ' a cum se se folosesea de bine­facerile apei , ducendu-o pr in cana le si in pă r ţ i l e , unde a l t cum n u po tea a junge. Ast fe l iu s'a^ desvo l ta tu inca din t impur i l e cele mai vechi in E g i p e t u cea d a n t a i u si cea ma i vech ia c u l t u r a de p re p a m e n t u . 1 )

Poporu lu eg ip tenu , dioe P ressense , n u t i en tesce a-si l a t i domni 'a p r e s t e a l t e popore. T o t a a c t i v i t a t e a lu i se reduce l a conse rva rea s t â r i i , in ca rea se ga-sesce. E l u iubesee s t ab i l i t a t ea , p recum iubescu a l t e popore mis icarea .

Poporu lu eg ip teanu este i m p a r t î t u in p a t r u caste pr inc ipa l i , si a n u m e : preoţ i , mi l i t a r i , ag r i cu l to r i si i ndus t r i a ş i . L a n g a aces te clase s 'au mai adaosu mai t a r d i u a economiloru de vi te si a navigato-ri loru. T o t a cu l tu r ' a e ra c o n c e n t r a t a in E g i p e t u in mani le preot i loru .

Re l i g iunea E g i p t e n i l o r u este na tu ra l i s t i ca . E a este eflussulu impress iuni loru , ce le făcea a sup ra po­poru lu i schimbăr i le , ce le observa in n a t u r a . E g i p t e n i i ado rau doue pr incipi i c r e a t o r i e : Osi i i s si Is is . Osir is este sorele , er Is is este lun 'a . In aces te doue forme se s imbolisau pu te r i l e na tu r i i , din a ca ro ru a c t i v i t a t e

i) Schmidt Gesch. der Paegagogik.

r e s u l t a lumea si c r ea tu r i l e d in t r ' ens ' a . Aces tu cu l tu n a t u r a l ă a condusn apoi in decursulu t impu lu i pe poporu la cu l tu lu animale loru . Ca unu p rogresu in re l ig iunea E g i p t e n i l o r u p u t e m u insemná faptulu , câ d u p a cum spune H e r o d o t u , ei au fost cei d a n t a i , ca r i a u p r o p a g a t u c red in t i ' a in nemur i rea sufletului. Vié t i ' a sufletului si-o in t ipu iau E g i p t e n i i in s t r e n s a l e g ă t u r a cu corpulu. E i c redeau adecă, câ sufletulu t ra iesce numa i p a n a a tunc i , p a n a cand pu t red icsce corpulu . I n momentu lu , cand corpulu se nimicesce, omulu more de nou, si sufletulu t r ebue se-si cau te a l t u corpu. De aici p roven iâ apoi g r igea cea mare a E g i p t e n i l o r u p e n t r u conse rva rea cadavre lo ru p r in imba l samare si a s ied ia rea loru in morminte z idi te cu cea ma i mare i ng r ig i r e . 2 )

O c u l t u r a mai i n a l t a aflâmu in E g i p e t u , p recum am disu mai sus, numa i l a preoţ i . L a ei aflâmu inse cunosc in t ie despre anu lu solar iu, de în tunec imi de sóre si de luna , de ea lendar in , de ma temat i ca , geo­met r ia si medicina. L e g i l e t i e r i i promovau indus t r i ' a , si bunele moravur i , da r t o t u de o d a t ă p r o p a g a u si u r a con t ra t o t u ce era nou si s t r e inu . J u d e c a t ' a se t i énea cu so len i ta te , pedepsele se d ic t au cu m u l t a Se­r ios i tä t« , si e r au r igorose . J u r a m e r t u l u falsu si omo-r u l u se pedepsiá cu m ó r t e ; t r a d a t o r i u l u i i-se t a i â l imb'a, ér celui ce falsifica i-se t ă i a u mani le . S t im 'a facia de b e t r a n i era m a r e . Po l igami ' a era fói te la-t i t a , n u m a i p reo t i lo ru n u era i e r t a t u a ave mai mul tu de o femeia. E i i t u t u r o r femei loru aveau aceleaşi d r ep tu r i , p e n t r u c a t a t a l u se p r iv iâ de u rd i to r iu lu p runcu lu i , ér m a m ' a avea se-i dea numa i c b r a n a si locuin t ia . I n E g i p e t u n u era d a t i n a a se espune prunci i , î nmul ţ i r ea popora t lune i se p r iv iâ de unu ä v a n t a g i u p e n t r u s t a t u . De aceea p runc i i se rac i i-crescea s t a tu lu . D i u ' a nascer i i se p r iv iâ de o di de mare î n s e m n ă t a t e . D in acés ta di inca se j udeca a sup ra sor t i i celui nou nascu tu . P r u n c i i r e m a n e a u pucinu sub i ng r ig i r ea mameloru . Inca d u p a anu lu a n t a i u t r eceau sub i ng r ig i r ea ba rba t i lo ru , ér femeile, care a l t cum se bucu rau de mare s t ima aveau se ingr igésca de afaceri le afara din casa, in timpii .ce b ă r b a ţ i i se-vers iau luc ru lu din casa . s )

E d u c a t i u n e a prnnc i loru in E g i p e t u diferiá d u p a clasele, la car i apa r t i eneau . P e n t r u fii de p reo ţ i si m i l i t a r i e rau scóle in orasiele Teb 'a , Memfis si H e -liopolis. Ei e r au i m p a r t i t i in dóue despar t i emin te si a n u m e : Exo te r i c i , adecă acei 'a , car i inca nu e rau p regă t i ţ i a p e t r u n d e in sc i in t ia si esoterici , acei 'a , oar i e rau ap t i a inve t iâ sci int ie le . I n t r e cei d a n t a i se pr imiau si t ene r i , car i nu a p a r t i e n e a u castei p reo t i ­loru, ér in de spa r t i emen tu lu a lu doi lea se p r imiau numai fii de preo ţ i . F i i din cas 'a domni tór ia se cres-ceau de preoţ i i cei mai d is t inş i . L o r u n u le era per-înisu a veni in con t ac tu cu a l t fe l iu de tener i , d e c â t cu fii p reo t i lo ru , ca r i e r au t r e c u ţ i p res te e t a t ea de 20

*) Pfleiderer Gesch. d. Relig. s ) Soiuidt loculu eitatu.

ani , ca se n u a iba ocasiune a audi vre unu luc ru ne-demnu de ei. E d u c a t i u n e a massei cei mar i a popo­ru lu i , s i a fe teloru e ra pe unu s t ad iu forte primit ivi i , desi nu se pote dice, câ p res te to tu in E g i p e t u n ' a r u fi fost scole. P l a t o dice, câ prunci i E g i p t e n i l o r u in-v e t i a u la o l a l t a a ceti si a scrie. Diodoru inse ne spune, câ nu i nve t i au to t i , ci mai cu sema n u m a i acei 'a , ca r i se p r e g ă t e a u p e n t r u a r t e . CeiaJal t i e r au r e s t r ens i numai la educa t iunea de casa, seu cum dice D i o d o r u : „poporalii de rendu inve t ia cele necesar ie p e n t r u v ie t ia dela p ă r i n ţ i si dela rudeni i . " M â n c a r e a p runc i lo ru e ra forte simpla, ea cons ta mai c u sema din m ă d u v a de t r e s t i a si din rădăc in i de p lan te de apa . L a scr iere folosiau E g i p t e n i i unu feliu de- pa-p i ru si ce rne la n e g r a si roşia. Mare pondu se p u n e a pe m a t e m a t i c a , fiindu av i sa t i l a aces t ' a ch ia r pri n a t u r ' a t ie r i i , desi, p recum observa P l a t o , in vieti't. casnica si in s t ă t u nu se sciau folosi de avan tage le matemat ice i . -

Disc ip l in ' a e ra la E g i p t e n i forte a sp ra P r u n c i i amb lau descul ţ i si se cresceau fara spese mar i . D u p a ca lcu lu lu lui Cramer educa t iunea unui pruncu p a n a la e t a t e a de 20 du a n i abia costa 20 de d raehme seu 4 ' / 2 t a l e r i .

O reforma in ednca t iune si i n s t ruc ţ iune s'a in-t rodusu in E g i p e t u pe t impu lu rege lu i P same t i ch (570—616}, care a i n t rodusu in E g i p e t u e lemente de c u l t u r a de la Fen ic i en i si Greci .

D u p a inf i in t iarea A l e x a n d r i e i p r in A l e s a n d r u celu m a r e oras iu lu aces t 'a devine unu cen t ru de co-merc iu si unu c e n t r u de cu l tu ra . Cu l tu r ' a eg ip t ena s i-perde inse t o tu mai m n l t u o r ig ina l i t a t ea , si se ame­s teca t o t u mai m u l t a cu e lemente s t r ă ine . D u p a P t o -lomeiu A l e x a n d r i ' a deveni unu locu l a care a l e r g a u omenii din to t e p ă r ţ i l e spre a se adapâ in sc i in t ia in museulu de acolo. D u p a in t roducerea creş t in ismului in lume in A l e x a n d r i ' a se formeza sub conducerea lu i Or igenu si a lu i Clemente scol 'a cea i n semna îa de ca teche t i , unde m u l t u t impu au infloritu sc i in t ie le . T o t u in A l e x a n d r i ' a a e s i s t a tu si o biclioteca forte in-s e m n a t a , cafea a fost a r s a de mohamedani , car i l a i ncepu tu lu seclului a lu s i ep ta lea sub A m r u cucer i ră i n t r e g u E g i p t u l u .

Des i E g i p t e n i i s u n t poporulu , ca ru i ' a i-se ascrie-inven t iunea l i ter i loru , to tuş i dupa ei n ' a r emasu as ia dicendu mai nici unu p roduc tu l i t e r a r iu . T o t a l i te -r a t u r ' a r emasa de ei cons ta din hieroglifele de pe mormin te le regi i oru.

E i p s i t u de l i be r t a t e si sub press iuneâ cas te loru po­poru lu eg ip teanu nu se potu. desvol tâ , si nu po tu se-si sus t i ena ind iv idua l i t a t ea in faci 'a invas iuni loru s t r ă ine .

Despre valörea vieţii.*) De cand omenii au inceputu a medi ta a sup ra

vie ţ i i , scopulu aees te i ' a fu r ednsu mai adese la feri-

*) Dupa Europäische Hevue.

eire. Si fiindu-cà noi to ţ i ne si l imu spre fericire, ur-m à m u n u m a i cursului n a t u r a l u , p recum deja s 'au es-p r i m a t u ant ic i i filosofi e l ini , cand semna lamu feri­c i rea ca scopu a lu t u t u r o r u ae t i v i t à t i l o ru nôs t re . De vom i n t r e b â inse, cà in ce s t a fer icirea, negres i tu cà l a o asemenea î n t r e b a r e n u p r é pu t emu respunde usioru. Uni i a red ica v i r t u t e a , ca un ieu lu mediloeu p e n t r u r e a l i s a r e a fericiri i , nu ne spunu insé, cà ce se fia v i r t u t e a ; é r à a l ţ i i cons idera desfă ta rea ca mani-fes ta t iunea fericirei , f a ra ca se ne a r e t e inse vr 'o p lăcere , desfă tare , ca rea se nu fia mes t eca t ă séu ur­m ă r i t a de nep lăcere , ori a l t e sufer int ie .

F e r i c i r e a omenésca a r emasu inf r ' adeveru si p a n a in momentu lu aces t ' a t o t u obiectu a lu cerce­t ă r i i seiintiflce, cu a t â t ma i ve r tos , cu câ t nu numai defini t iunea fericiri i i n t impinà m a r e g r e u t a t e , ci se ivesce si ore care indoié la in es i s t in t i ' a fericirii . Si acés t ' a indoié la se i n t a re sce t o tu mai t a r e , càci feri­c i rea nu se p r é a r é t a s t a t o r n i c a daca s'a incu iba tu oda tă i n t r e omeni, apoi si cei mai inv id ia ţ i mur i to r i n u voiescu a sci n imicu despre fer icirea ce li se a t r i -bue. Or i câ t se voru sili filosofii-a s t a to r i si l amur i fer ic i rea ca scopu a lu ac t i v i t ă ţ i i si n i su in t ie loru ome-nesci , e sper in t i ' a ne invé t ia , cà F o r t u n a se in tô rce ca pe o r o t a si nu se mai opresce. De s ta inse acés t ' a a s i a p recum ni se a r é t a , a tunc i nici cà t r ebue se ne m i r à m u de va ie rà r i l e si Î n t r i s t ă r i l e impreuna t e cu n e s i g u r a n t i ' a si a m a r a t i u n e a luc ru r i l o ru omenesci . Si as t fe l iu idei ' omulu n u s'a n a s c u t u spre a fi fe­r i c i t a , ci spre a-si dep lânge t o tu decursu lu v ie ţ i i , acés t ' a ideia s'a s t r a c u r a t u in t impulu nos t ru p r in poesi 'a dure r i i si desperàr i i lumesci, ca rea a r e de r e p r é s e n t a n t ! i n t r e a l ţ i i p r e L o r d B y r o n si Gr. Leopa rd i .

P a n a acuma lumea fu p r i v i t a t o t d e u n ' a ca cea mai buna si f e r i c i to r i a ; v ine inse filosofulu Schopen-hauei si se nevoiesce a demus t râ , cà lumea acés t ' a e asia de r ea pe c â t numai se pote . Si pe l a n g a opti-mismu s'a i n c u i b a t u si pessimismulu. Aces t ' a dec lara , cà lumea nu a junge nimic 'a , ér v ié t i ' a omenésca e n u m a i amâr i t i une . Si pe l a n g a - t ô t e combater i le , ca r i firesce n ' au l ips i tu , pessimismulu a aflatu r e s u n e t u viu si o astfeliu de respandi re , i ncâ t as tad i t r e b u e se amin t imu si despre l i t e r a t u r ' a pessimismului , si despre o scôla filosofica pessimista . D a c a s ta inse l a c ru lu as ia . a tunc i si i n t r e b a r e a mea, cu pr iv i re la fer ic i rea omenésca, pr imesce eu t o t u l u a l t a l ămur i re . I n con­formi ta te cu pessimismulu a s t ad i de i m p o r t a n t i a , in­t r e b a r e a mea pôte fi d i s c u t a t a ab ia in î m i ' a a dôu'a , càci pess imismulu denéga vieţ i i ori ce scopu si ast­feliu t é t a va lô rea ei ; noi , ce-i mai m u l t a , sun temu conduşi chiar pr in însuşi pessimismulu la tem'a nôs t r a , l a problem'a despre va lo rea v ie ţ i i .

Ore se a iba acei 'a t é t a d r e p t a t e a , ca r i denéga va lô rea lumii si pr in u r m a r e si a ess is t int ie i omenesci ? D a c a n 'au d rep tn , a t u n c i ce va ie re se ă iba vié t i 'a , si c a r ea se fia mesur 'a , cu care se mesurâmu va lôrea v ie ţ i i ?

Mi-iéu voi 'a a l a m u r i aces te in t r ebà r i , car i in t impu lu din u r m a au d a t u ansa la mu l t e desbater i .

Cumca in v ié t ia se pune pondu pe mul te lu­crur i , a s t ' a n u o néga nici chiar pessimisti i . Mai fia care le i nda t inéza a a t r ibu i personei sale p lăcute de-osehi ta va ie re .

Si pe câ te a l t e l uc ru r i nu se mai pune ôre-care pondu in lumea acés t ' a ! N u numai diferite pos i t iuni in cerculu societăţ i i , d i s t inc t iuni , ban i si a l t e poses-s iuni , ci ch ia r si p lăcer i le sensual i p a n a la m â n c a r e

si beu tu ra , s a n e t a t e a si v ioiciunea corpora la p e n t r u de a po té gusta din p lăcer i , t o t e aceste si mu l t e a l te le au valorea loru in concer tu lu lumii A s t ' a re­cunoscu si pessimist i i , p recum deja s'a a ccen tua tu .

î n t r e b a r e a pusa e cu t o t u l u de a l t a n a t u r a . N u e vorb ' a despre aver i le , p lăce r i l e vie ţ i i , ci despre aceea, câ ore aces te b u n e t â t i s u n t ale da te in mesur ' a re-ce ru t a si cu aceeaşi depl ina s igu ran t i a , i ncâ t se pu­t emu dice cu d rep tu cuventu , câ m e r i t a se t r a imu , p r in u r m a r e v ié t ' a a re va lo re . Se fia a v u t u ore impe-r a t o r e l e Dioc le t i anu d r e p t a t e , carele s'a i na l t i a tu din n imic 'a la t r o n u l u imper iu lu i Romanu , cand a es-c l a m a t u pe p a t u l u m o r ţ i i : „Tote am fostu, si t o tu ş i n ' a a j u t a t u n imic ' a ! " séu dora p u t e m u . pr imi aser­ţ iunea , câ v ié t i ' a p r e s t e t o t a va lo réza ceva, precum se vedesce din iub i rea n e m ă r g i n i t a ch ia r facia de acé t ' a vié t ia ? P e n t r u ca se ne decidemu, avemu t re -bu in t i a de mesura , de óre-care ind rep ta r iu . Si in a s t a p r i v i n t i a s imt iementu lu p lăcer i i si displaceri i , ne ser-vesce ca manifes tare neamagi tó re a indes tu l i re i si ne-indes tu l i re i . Astfel iu ne in tórcemu éras i l a fericire, dela ca r ea ne-am a b a t u t u tocmai . Câci s imt indu noi p lăcere , a t u n c i a t r ibu imu vieţ i i va lo rea c u v e n i t a ; aven du inse a ne l u p t á cu displaceré si cu diferi te durer i , ce-i mai fîrescu, decâ t câ ne vomu considera de nefer ic i ţ i si vom t ac sá v ié t i ' a de t o r t u r a t ó r e , fara nici u n u pre t iu , p a n a in u r m a o si ur imu. Aces te a se r ţ i un i nu se potu f r age us ioru la i ndo ié l a ; si s u n t ele adeve ra t e , a tunc i asia se pa re , câ pessi­mist i i a u invinsu . Se-i a scu l t âmu d a r a cum résonéza densi i din p u n c t u l u de vedere a t i n su mai sus . Chia r p e n t r u câ voi desconsideraţ i , t o t e resonamente le , — as ia dicu pessimist i i —- si î n t r e b a ţ i s imt iementu lu vos t ru n a t u r a l u , daca ve indes tu lesce v ié t i ' a séu ba, t r e b n e se a junge ţ i i u t e l a aceea convicţ iune, câ ca fer ic i rea e ca si cu fantóm'a . T o t u insu lu vorbesce despre ea şi mul ţ i c redu in t r ens ' a , da r nimene nu o pote vedé, nu- i cupr inde firea. Vié t i ' a nu implinesce nimicu din cele promisse, şi ch ia r aceea, ce ne-a in-d r e p t a t i t u , si de la ce am a s t e p t a t u mai mul tu , ne indestulesce de comunu ma i pucinu. F i r e sce câ sun t ómeni, ca r i invidiéza s o r t e a a l to i ta , si ca r i sun t in­v i d i a ţ i : avu ţ i i sunt inv id ia ţ i din p a r t e a seraci loru, super ior i i de inferiori , sanetos i i de morbosi etc. , da r cei ce invidiéza sun t nebuni , e ra cei i nv id i a ţ i i nca s u n t in fondu numa i nisce a m a r î t i ca ce ia la l t i .

J a c e in n a t u r ' a lucrur i lo ru pamentesc i , câ dupa p lăcere , vesel ia , u rméza î n t r i s t a r e a , dupa încordare deb i l i t a tea , si câ pr in u r m a r e l ips 'a de indes tu l i r e nu ma i i ncé t a odată . I n t r é g ' a v ié t ia , t o t a a c t i v i t a t e a s 'ar curmá, daca a r i n t r a oda tă s t a r e a perfecta , feri­cirea. No i ne n isu imu cu to ţ i i spre fer icire , da r n u o r ea l i sâmu nici cand.

Dovéd 'a cea mai p r e g n a n t a pen t ru d'a recunósce p r e p o n d e r a n t i ' a nefericiri i este, câ n imene n u doresce a t r a i inca oda tă in acelaş i modn, cum a t r a i t u , Omulu to tu speréza a ajunge in bu tu lu pe reg inâ r i -loru sale pamentesc i la o s t a r e mai p lăcu ta , d a r ch i a r s p a r a n t i ' a acést 'a este amăg i r e con t inua , umbra si visu. Si de vomu re improspe tâ in memoria cele p e t r e c u t e in decursu lu essis t int ie i nóst re , t r e b u e se cedâmu câ n 'amu simţi p laceré a t rece inca oda tă pr in va lur i le lumii . Ori cât ne vomu svercoli , nu putemu scapâ de conclusiunea gene ra l a si infalibila, câ in v ié t i ' a omeuésca so r t ea rea, f a t a l i t a t e a s'a a r éd i ca tu la depl ina po t e s t á t e . A t â t ' â pessimismulu.

(Vá urmá.)

Din Dobrogea. : In o corespundint ia a d iu rna lu lu i „Romanulu" cetimu urmatôre le :

Oras iu lu Cons tan t i ' a cu cl im'a sa sanetôsa , eu posi t iunea sa admirab i la , a re unu frumosu vi i tor iu . De si & suferi tu mul tu in t impu lu resbelulu i , to tuş i delà anecsarea Dobrogei si pana a s t a d i a facutu mar i progresse. L a p r i m a v é r a se va incepe cons t ruc t iunea grandiosului bote lu C a i o l I , a unu i s t ab i l imen tu de bai. a mai mul to ru z idir i frumôse si u t i l e . Oras iu lu va cas t igâ imensu cand se va aduce in cen t ru lu seu ap 'a po tab i la si se v a p l a n t a in ap rop ia r e o pădu re .

Neobosi tu lu prefectu R. Opreanu, ca ru i ' a i-se da toréza t o tu ce s'a facutu p a n a acum in oras iu si judet iu, a si l u a t u t ô t e mesur i le necesar i p e n t r u adu­cerea apei in oras iu si p l a n t a t i u n e a de 1200 a rbor i la ba r i e r ' a apuséna a oras iului .

D e a l tm in t r a l ea , prefectulu a l u a t u mesur i sè-se faça p l a n t a t i u n i in tô t e comunele, si mai alesu la Medipie, unde v e g e t a t i u n e a v a amel iora s t a r ea sane-tâ t i i publice.

T impu lu mai a lesu delà 5 1. c, deveni fr igurosu si pe la noi ; din fericire, nu duréza mul tu . Cand ven tu lu sufla de pe cont inentu, f r igulu cresce ; cand vine despre mare , t e m p e r a t u r ' a devine dulce' : astfeliu adese-ori dupa o di de ié rna , u r m é z a o di ca de pr imavéra .

P o r t u l u nos t ru este f r ecuen ta tu binis ioru ; a fa ra de L o y d u l u a u s t r i a c u care face curse r e g u l a t e i n t r e Cons tan t inopple , C o n s t a n t i ' a si Odes'a, sunt vapôre grece, englese si i t a l i a n e care ne vis i téza .

Popo ra t i unea o tomana, care fugise iu t impu lu resbelului , con t inua a se re in tôrce , g r a t i a t r a t ă r i i pa r in t e sc i a a d m i n i s t r a ţ i unii nôs t r e , si in specialu a prefectului , care s i - impar te l é f a cu cei l ips i ţ i si su-ferindi.

L a 4 cu ren tu s'a inf i in t ia tu in o ras iu lu n o s t r u o socie ta te economica, l i t e r a r a si filantropica sub nu-

, mele de Constanţi a. Scopulu ei es te frumosu si u t i lu . Tete na ţ iona l i t ă ţ i l e sun t r e p r e s i n t a t e i n comi te tu lu d i r ig in te ; astfeliu s 'au a le lu : p res ied in te d. Dr . C. I . Dragescu, medicu p r i i r a r i u ; v ice-pres iedinte L . E l eu -teresou, directori i prefecturei ; membri i , A i i K a d i r a , Solomon Iafef, Car idia , Papa i anopo l si S. Cbefala ; cassariu, Mironescu; sec re ta r iu , D a n n Tihanof.

Soc ie ta tea si-a incej u tu a c t i v i t a t e a sa si spe-ràmu cà mar i voru fi binefaceri le ei.

Popora t iunea de aici a d a s t ă cu n e r ă b d a r e decla-r a t i unea de por to-f rancu a Cons tan t ie i si o rgan i s a r ea Dobrogei .

E l e m e n t u l u romauescu se imul t iesce din di ia di, si a r fi de dor i tu ca i n d a t i ce se va vota in Ca­mere o rgan i sa rea Dobrogei , guve rnu lu se procéda la colonisarea t iere i . Cei mai buni colonişt i a ru fi Ro­mânii a rde l en i si I t a l i en i i din no rdu lu I t a l i e i .

F a r a colonii, Înt insele ogôre a le Dobrogei voru remané inca t impu i r d e l u n g a t u ne luc ra t e si nerodi tôre .

Contribuiri la fondulu metropolitanii. Sciri le, ce ne v inu din diferi te pa r t i ale Metro-

poliei ne in ta rescu t o t u mai mul tu in spcran t ie le nostre , cà c le ru lu si poporulu romanii va sucurge cu mul ta bunavo in t i a l a fondulu metropol i tani i . I n t ò t e c°inunele, 1 1 1 c a r i p reo t imea si comitete le parochial i si-au l u a t u caus 'a l a in ima au incursu sume frumóse

in reportm cu s t a r e a a c t u a l a a poporulu i . Spre orien­t a r e publ icâmu aci o corespundin t ia , ce ni se t r a m e t s din o comuna, care n u m e r a pucini credint iosi de ai noş t r i , ca se-se veda, ca si in impreg iu râ r i l e de as t ad i se pote a d u n a m u l t u p e n t r u scopuri măre ţ i e . Cores-punde t i ' a a m i n t i t a suna :

P r i n aces t ' a aducemu la cunoscint i 'a publica, câ veduv i t ' a paroch ia r o m a n a or todocsa din Surducu, t r ac -t u l u p ro top re sb i t e r a lu Orav i t i ' a s 'au n i su i tu din in-demnulu seu in b u n a in t i e legere cu comite tu lu paro-rochia lu si pres iedin te le de a u a ju to r a tu p e n t r u fon­dulu me t ropo l i t anu . N u amu p o tu tu contr ibui m u l t u dar amu d a t u ce amu po tu tu , si vomu mai dâ, in s p e r a n t i ' a câ cruceri i noş t r i voru fi pr imi ţ i ca si dena-r iu lu vednvei din Evange l i a . Cont r ibu i to r i sun t urmă­tor i i credint ios i din comun'a nos t r a : Csiki Mibâ ly 5 fi., Lisefu P i l a t u 2 fl., Cir i lu Morczika 1 fl. 50 cr., P a u n u Micuciu 1 fi., Simionu Sporea 50 cr., I ova Cocora 50 cr., P e t r u F o r t u z u 30 cr., Marcu Micuciu 20 cr., V a s a Albu 20 cr., I acobn Minia 20 cr., Acbimu Mi-nia 20 cr., Iosa Micuciu 20 cr., P e t r u Pe ica 20 cr., S ima S ta ia 20 cr., cu t a su lu sf. biserici la* Bo tezu lu Domnulu i 40 cr . As t fe l iu sum'a adunata es te de 12 fl., 60 cr., ca re suma s 'au si eâpedatu I lus t r i s s imu-lui Domnu Ioanu P o p a s u Episeopu d ieeesanu in Ca-ransebes iu . Noi ne b u c u r a m u din inima, câ p r in ze-ln lu oflciantiloru comi te tu lu i pa rocb i a lu Cir i lu Macica, p res ied in te si Simionu Sporea , i nve t i a to r iu si no ta r iu si cu a ju tor iu lu Domnulu i putuTamu a ju tora la aces tu fondu inf i in t ia tu cu sum'a a m i n t i t a dela o comuna forte micut ia . A v e m u inse spe ran t i a ca vomu a ju toră si de aici i na in t e cu câ t a fi cu p u t i n t i a la acestu fondu met ropo l i t anu .

Su rducu lu m a r e l a 20 I a n u a r i u 1880.

Mai mu/ti cPddiiitiosi.

Beitisiu, 19 Ianuariu 1880.

Onorata Medactiune! Ve r o g u a pr imi in foia p e n t r u pub l ica re u rma-

t o r e a : Multiamita publica. I n u r m a r e a nenorocire i ce a ajunsu pe comun 'a

bisericesca B . S a m a r t i n u ihn t r a c t u l u Beius iu lu i p r in a rde r ea bisericei , — s'a i n t r ep r in su o colecta in opi-dulu Beiusiu, pen t ru a ju to r a r ea momen tana a credin-t ios i loru; ca adecă se-si po ta oascigâ cele mai nece­sa r i obiecte p e n t r u se rv i t iu lu dumnedieescu i n t r ' o casa acomodată p a n a l a edificarea biser ic i i .

A u contr ibui ţ i i u r m ă t o r i i d o m n i : Vasi l iu I g n a t u advocaţ i i 10 fl., G r ü n e r Simon comerciantu 5 fl., Teodori i Fas s i e advoca tu 2 fl., veduv ' a lui K a s t e l y i J â n o s 2 fl., Benedek F e r e n t z not. 1 fl., Zaha r j â s Ger-ge ly adv. 1 fl., losifu G a l u jude r eg . 1 fl., P a u l u P o p u adv. 1 fl., D . Simai adv. 1 fl., J . Romanu dir . dominalu 1 fl., A. Cre t in adv. 1 fl., D . N e g r e a n u 1 fl., G e r a r d Vegsö 1 fl., Stefanu Costa 1 fl., Georgiu Ma-r inescu prof. 1 fl., Unu inve t i a to r iu 1 fl., I oanu L a z a r cive 1 fl , Gavr i lu Cosma 1 fl., Teodoru P o p a 1 fl., A. A r d e l e a n a 1 fl., Tanas i e V a i d a 1 fl., Georgiu Bol-dor 1 fl., V. P . 1 fl., I o a n u E r d e l y i j ude opidanu 50 cr., I g n a t i u S t u p ă adv. 50 er., Be lenyes i Iosefu co­merc ian tu 50 cr., Reidev Mihaiu 50 cr., Bude r F e ­r e n t z 50 cr., Solich 50 cr., S z a l a y F . 50 cr. S t a ine r 50 er., Nie . Cr i s t ea 50 cr., P e t r u Mi lmt iu 50 cr., N . N . 60 cr., I . P i n t e r 50 cr., Va l eu t Danie l 50 cr.j 1. B u t e a n u prof. , 5 0 cr., T . Rosin 50 cr., Georgiu

Breancu 50 cr., Nerpsz 50 cr., Veisg lass 50 cr., l o a n u Molnâr 40 cr., N . N . 40 cr., Sehonberger E d e 40 cr., Ioan P a n t e a 40 cr., Medve 40 cr., ved. Schwimmer 4 0 cr., Cu ta re l e 40 cr., Koszka 30 cr., Unu dasca lu 30 cr., orecine 30 cr., Benedek 30 cr., Kr i s to f S t e l ena 30 cr., N . N . 30 cr., Nasch E d u a r d 20 cr„ Papfa lva i 20 cr , V. Sferle 20 cr., Z ih Iosef 20 cr., K i r a l y i G y u l a 20 cr., Dr . T a u b e r 10 cr., Sam. K o v â r i 20 cr., — afara de acest i 'a inca optu insi nenumi t i cu ca te 10—20 cr., Sum'a t o t a l a 56 fl. 60 cr. v. v. —

Deci p e n t r u aces tu r e s u l t a t u frnmosn alu co­lec te i , r espec t ive pen t ru dă ru i r i l e înch ina te pen t ru unu scopu as ia santu , p r imesca sus numiţ i i domni binefa-cetor i profunda mul t i ami ta , o f tandn- le : ca jer t fe le loru se fia p r imi te ca dena r iu lu veduvei din s a n t ' a evangel ia .

D a t u in B. S a m a r t i n u , 18 I an . 1880, p e n t r u Comite tu lu parochia lu

Vasiliu Papp protop. iract.

D i v e r s e . * Academi'a romana de sci intie a p r imi tu

scirea dela Montpel l ie r , câ in acelu orasiu s'a in-fiintiatu o c a t e d ra de l imb'a si l i t e r a t u r ' a romana . Inf i in t ia rea acestei ca tedre se detoresce in i ţ i a t ive i l u a t e de soc ie ta tea l imbeloru neoromanice dela Mont­pel l ier . Roman i i se potu felici ta de aces ta scire. L i m b ' a si n a ţ i o n a l i t a t e a r o m a n a devinu din di in di ma i bine cons idera te de na ţ iun i l e sorori . Cand a l ţ i i ne s t imeza este unu mot ivu forte insemnatu , se inve-t i a m u si noi a ne s t imă.

* O adresa de multiamire Măr ie i Sa le R e g a l e Caro lu I . I e r i , 16 cu ren tu , o d e p u t ă ţ i e de musu lmani din Dobrogea , a fost p r imi t a in auden t i a la P a l a t u , si a p r e s e n t a t u A . S. R . Domni to r iu lu i , in numele core l ig ionar i loru loru, o adresa de mul t i ami re si re-cunoscint ia p e n t r u a ju tor iu lu in lemne si bani ce au p r i m i t u familiele musu lmane , ven i te din _ Bu lga r i ' a , din p a r t e a A u g u s t u l u i nos t ru Severanu . E t a adres ' a in ces t iune :

P r e I n a l t i a t e Domne , Venimu p r in aees t ' a a depune , la piciorele T ronu lu i A . V. R e g a l e , mult ia-mi r i l e nos t re cu caldurose lacremi , p e n t r u bunavo in t i ' a ce a t i a r e t a t u cu t r i m e t e r e a a câ te 19 lei si unu s t an jenu lemne de focu de fiacare familie musu lmana ce sun temu ven i ţ i d in Bu lga r i ' a , in u r m ' a t e l eg ramei ce amu a v u t u onore a ad resa A . V. R e g a l e pr in co-re l ig iona ru lu nos t ru R a h o v a l i Osman Efendi .

A c e s t u mare ac tu de u m a n i t a t e , Mar i ' a Ta , va inspi ra , in inimele t u t u r o r a locu i tor i lo ru Dobrogei de to te r i t u r i l e , t a r i ' a de a fi g a t a la ori ce semnalu va dâ noue si scump'a n o s t r a pa t r i a , precum si noi Musu lmani i , in par t i cu la r i i , voma fi g a f a in ori ce v i eme de a r e g u l a cu iu ro la rea copiiloru noştr i in t ene r ' a si b r a v ' a a r m a t a R o m a n a . Se t i a i ese i Mar i ' a T a . Se t ra iesca A. S, R. Donin 'a. Se t r a i e sca guver -nu lu A, V. Rega le . Se t r a i e sca i n t r eg ' a România .

S u n t e m u cn celu mai profundu respecţi'., P r e I n a l ­t i a t e Domne , ai A. V. R e g a l e p re plecaţ i sî pre su­puşi s e r v i t o r i : Ra hova l i Osman Efendi . Vidinni Mu­s ta ţ a . Osman Ceauşi, V id inn i l b r a im , Hnse in Reis , Sis tovl i l b r a i m , Rusc iuc l i Hera im, Is iuai l Ceauşi , Nebol l i l b r a i m , T â r n o v a l i I sma i l , Nebol l i Omer. Ne­boll i Huse in , Rusciucl i Ionu*.

* Moniunentiiln împroprietăririi aateniloru. L a 16 I a n u a r i u s'a t i en u tu în Bueuresc i o intrunir» de mai mul ţ i d e p u t a ţ i din camera la in i t i a t iv ' a din: N. Ionescu. Cu aces ta ocasiune s'a decisa a se r i d i c in fiacare jude t iu câ te unu monuuientu în t ru amin t i r ea fostului Douinitori i i A lesaml ra ioan Cus'a. Momimen-tn lu va fi a l c ă tu i t a din o cruce m a r e de pe t ra seu m a r m o r a dupa resursele a d u n a t e in fiacare jude t iu . P e cruce in p a r t e a or isonta la se voru sapa urma-tore le cuv in te : „ Tieranii romani din judetiulu redica acesta cruce pentru pomenirea vecinica a recii-noscintiei loru catra Domnitor iulu Alesandru Ioan Ou za, care i-a emancipaţii si improprietaritu cu despăgubire la 14 Augusta, i864."

* Generalulu Moltke, r e spundiendu unei scr isori ce i-se adresase si care lu-sil iâ se useze de influinti 'a sa pe l a n g a impe ra tn lu Germanie i , ca se reducă ar-m a f a g e rman a , dice : „Suverani i si guve rne le dorescn to t e se us iureze sarc ine le mi l i t a re , da r aees t ' a nu e cu p u t i n t i a chiar daca to t e poporele a ru reeunosce câ ori ce resboiu, chiar victoriosu, e unu desas t ru na-t iona lu . P u t e r e a i m p e r a t u l u i nu pote aduce aees t ' a inc red in t i a re , care pote pleca numai d in t r 'o educa-t iune mai buna a poporeloru, ca r e s u l t a t u l u desvol-

I t a r i i is tor ice a mai m u l t o r a secoli." „Al."

* Imperates'a Russiei . I m p e r a t e s ' a russesca a pa r a s i t u Cannesulu spre a r e n t u r n â cu unu t r e n u separa ţ i i la Pe t ropo le . Conform sci r i loru din Nizza aeest 'a ca le tor ia nu s'a i n t emp la tu in u r m a r e a re 'nse-na tos ie r i i impera tese i g r eu morbose. Din cont ra se dice, câ impera te s ' a ar fi inca forte morbosa si dens 'a ar fi s t a r u i t u a r e ' n t u r n â in Russ i ' a . Dens ' a pa t i -mesce mai mul tu decât ori cand si doresce a-si vede famili 'a Se dice despre dens 'a , câ cupr insa de res ig-n a t i u n e s 'ar fi s p r i m a t u câ nu voesce a mur i pe pa-men tu sfreinu.

* Ortodoxulu este t i t l u l n unei foi eclesiast ice, care a p a r e in Bucureş t i sub r e d a c t i u n e a dlui Dr. G. Zotu, p r e t i u ln 12 lei noi pe ami , si 6 lei noi p e n t r u » unu semest ru . Cupr in su lu celoru 2 numeri a p ă r u ţ i p a n a acum este u r jna to r iu lu : Nr . 1, Conciliele ecu­menice, Se rba to rea nascer i i si a botezului Domnului , Fa r i se i i , Sa lar ie le preot i loru , Diverse , Bib l iograf ia ; Nr . 2, Medilocele de i n t r e t i e n e r e a c lerului , Biser ic 'a din R e g a t u l u Grecieî , S a n t u l u mormentu , Missiuni ordodocse in J apon i ' a . S a l u t â m u cu m a r e bucur ia a p a r e n t i ' a acestei foi, si i-dorimu v ie t ia î n d e l u n g a t a si celu mai bunu succesu.

* „Preotulu romanu" es te t i t l u lu unu i diur-na lu bisericescu, scolas t icu si l i t e r a r iu , ce apa re in Gher l ' a sub r edac t iunea si cu e d i t u r a dlui Niculae Fekete-Negrutiu. I -dor imu v ie t i a l u n g a si ce lu mai bunu succesu.

* Junimea romana din Siri'a va a r a n g i â in ser 'a de 10/22 februar iu in sa l ' a scolei gr . -or . din sub-urb iu lu „Cremenisce" unu baiu , ca ru i ' a i-va p remerge unu concertu a lu corului vocalu a lu economiloru ro­mani din Sir i 'a cu u rma to r i ' a p r o g r a m a : 1) „Descepta te Romane" c u a r t e t u e secu ta tu de corulu vocalu a lu economiloru romani . 2) „Balcescu Mor indu" solo pen t ru t eno ru 1. esec. de I . Vancu . 3) „Dior i le" cua r t . esec. de cor. voc. 4) „ T e a t r a l a v ie ţ i i " poesie de P . Dnlfu. declam, de N. Stefu. 5) „Cunosceti t i e r ' a cea r o m a n a " cuar t . esec. de cor. voc. 6) „Penes iu Curca-nulu* poesie de V. Alesandr i , declam, de G. Mladinn . 7) F r a g m e n t a din „Dumbrav ' a Roşie* de V. A le sand r i

en a r t . esec. de cor. voc. 8) „Sioldanu v i tézu lu" de V. Alesandr i , esec. de V. T a t a r u . 9) _Dimbovi t i ' a u cua r t . esec. de cor. voc. 10) „Calea R o m a n e pl in de mân­d r i e " cua r t . esec. de cor. voc. — Veni tu lu aces te i pe­t r ece r i este meni tu p e n t r u fondulu scolar iu gr.-or . din Si r i ' a . Bi le te de i n t r a r e : p e n t r u familia 3 fi., p e n t r u persôna 1 fi. Tneeputulu la 7 6re sèr 'a . Co-yulu t i e r an i lo ru din Si r i ' a s'a produsu si la a l t e oca-siuni. To tdeun ' a s'a p résen ta i t ! cu t ô t a d e m n i t a t e a na in t ea publ icului . Astfel iu speramu cà si pe t rece rea in ces t iune va rees i spre mul t i emi rea publ icu lu i par-t ic ipa tor iu .

* Advocatu nou. Di le lë t r ecu t e a -depusn cen-sur ' a de advoca tu in B u d a p e s t ' a dlu Aure l i a Sucin. D o r i m n noulu i advoca tu celu mai bnnu succe.su in ca r ie r ' a sa.

* Diariuln „Repub l ique F r a n ç a i s e " se bucura de v o t u l u Camere loru romane , p r in care ces t innea rescumperàr i i cà i loru fera te s'a r e so lva tu . D'a ic i i na in te nu mai e nici o piedeca d'a fi recunoscuta in-dependin t i ' a Român ie i si din p a r t e a celoru t re i p u t e r i Grermani'a, F r a n c i ' a si Ang l i ' a . D ia r in lu oficiosu feli­c i ta guve rnu lu si p a r l a m e n t u l u romanu .

* Focu. D in o corespondent ia , ce ni se t r a m i t e din comun'a Seleusiu, aflàmu t r i s t ' a soire cà păr in­t e lu i D i m i t r i u Pop 'a , parochu, assesoru consis tor ia lu si i spectoru scolar iu i-a a r su in nôp tea de 16 spre 17 I a n u a r i u cas 'a si t ô t e edificiele de economia. Co-r e s p u n d e n t u l u ne spune , cà foculu a r fi fost pusu inadinsu, si faim'a dice, cà a u t o r i u l u aces te i fapte r e l e a r fi fost unu omu in t e l i gen tu . R e g r e t à m u p ré mu l tu , cand vedemu, cà i n t e l igen ţ i i noştr i din po^ poru dau pr in p o r t a r e a loru ansa la astfeliu de sus­piciuni , ér pă r in t e lu i d a u n à t u i-adresamu consa la rea nôs t ra . Ddieu se-i a jute , ca se-si pé ta in curend re-eascigâ averea cad iu ta v ic t ima f lacar i loru apr inse de mani re le .

* Cultivarea orezului in Banatu. Reg imu lu ungurescu se ocupa de m u l t u cu idei 'a cui t i vâ r ii ore­zu lu i in Ungar i ' a . I n B a n a t u , la economi'a de mo-delu a lui T i m â r y se p l a n t é z a de mul tu orezu. Acl i -ma t i s à r i i orezului in U n g a r i ' a nu s t a u pedeci nede-l a t u r a v e r e . D u p a p l a n u l u facutu de min i s t ru lu de comereiu p rop r i e t a r i i de pe t i e rmur i i canalu lu i F r a n -ciscu si B e g a se infiintieze o socie ta te pen t ru prepa­r a r e a pamen tu lu i spre c u l t i v a r e a orezului . Uniculu g r e u m e n t u este, cà in U n g a r i ' a nu esis ta nici o môra de orezu. Spre d e l a t u r a r e a acestui g r e u m e n t u a t r i -misu min i s t ru lu de comereiu unu spec ia l i s ta in I t a l i ' a , ca se s tudieze mori le de orezu de acolo. Ace l ' a s'a si r en to r su aducendu cu sine si o môra — pr im 'a môra de orezu in Ungar i ' a . Reg imu lu o va pune la disposi t i ' a p roduca to r i l o ru de orezu.

* Socialiştii din Ungari'a, „ P a r t i d ' a luc ra to -r i loru din U n g a r i ' a " si „nea lega to r i i " t i e n u r a Dumi­neca o confer int ia in Budapes t ' a , in earea fus ionara reuniuni le amin t i t e . De r e d a c t o r u l a o rganu lu as t ­feliu inf int ia te i „pa r t ide social-demoerat ice din Un­ga r i ' a " s'au alesu D a n i i l u K a s t o n y i . F u s i u n e a — pre­cum «e aude este opulu unoru social iş t i din s t ra ine -t a t e , ca r i a r u fi v e n i t u l a B u d a p e s t ' a anume p e n t r u aces tu scopu. —

* Statistica militară. Comissiunea s t a t i s t i c a c e n t r a l a a e d a t u a n a l u l u s t a t i s t i cu de pe a. 1878. Cu p r iv i r e la a r m a t a si m a r i n a aflàmu u rma tô re l e da t e : N u m ë r n l u genera l i lo ru (afara de s t a t e l e majore speciale) au fost 149 ; cancelar i 'a m i l i t a r ă a Maies t ă ţ i i

Sale in t empu de pace a fost p roved iu ta cu 72 per-j son", s t a t u l u majoru cu 7 5 1 ; oficieri supracomple t i | 10 .348; pi eoti mi l i t a r i 235. N u m e r u l u i i i t regei a r -I ma te au fost in t impu de pace 267.005 omeni si

47.972 cai, — er in t impu de resbelu 780.026 omeni si 148.120 cai. D i n t r e meser iaş i , ca l t iunar i au fost mai b ine r ep re sen t a t i anume cu 33.959 fetiori, dnpa densii u r m e z a cro i tor i i cu 16.234 fe t ior i , ; fauri de a rme sun t numai 170. — D i n t r e 40.536 persone eli­be ra ţ i de mil i ţ ia cu finea anu lu i 1878, se afla 7991 mor ţ i , 935 ead tu t i n a i n t e a in imicului , 10 judeca ţ i la morte , 399 s inucidie tor i si 1465 deser tor i . — I n cer­ce ta re judeea toresea s 'au aflatu 9752, d in t r e car i 604 au fost e l ibera ţ i . S ' au j u d e c a t u la mor te 64 per­sone, d in t r e car i 49 au fost a g r a t i a t e . Mar in ' a au con­s t a t a din 4423 persone, d in t re car i 1 admira lu , 148 oficieri, 97 preoţ i , 88 cadet i ma r ina r i , r e s t u l u apa r -

| t iene corpului de ma t roz i si a professionist i loru.

* O întrebare juridica interesanta. A obve-n i tu in pracs ' a ju r id ica u r m a t o r i u l u c a s u : *B. a t e s t a t u , ca daca neves t ' a lu i ar nasce unu ba i a tu , aces t 'a se er editeze din averea sa 20,000 fl. er mum'a 10,000 fl.; daca inse neves t ' a v a nasce o b a i a t a , aces t 'a se eredi teze 10,000 fl. er nevas t ' a 20,000 fl. — N e v e s t ' a inse născu gemeni , unu b a i a t u si o ba ia t a . A c u e în­t r e b a r e a cum, seu in genere , ore se se i m p a r t a ave rea i n t r e m u m a si fii? P a n a cand ju r i ş t i i s i - spargu cape­te le a sup ra resolvire i cest iunei aces te ia , r ab inn lu I o s i f S c l ) u l l e r d i n V o d n i a n ( B o e m i a ) d e c h i a r a c â p e n t r u c u -noscatori i t a lmudu lu i e reso lv i rea forte s impla. I n T u r Chosclien Mischpot Cap. 253 este amint i ţ i i unu casu analogii , care le l 'a r e so lv i tu r ab inn lu Rosch, in se-clulu 12. R eso lu t i u n ea e u r m a t o r i ' a : „Conform voint ie i t e s t a to re lu i lasement i i lu . t r e b u e se-se i m p a r t a in 7 p a r t i ; b a i a t u l u se capete 4 pa r t i , mum'a 2 si ba i a t ' a 1 p a r t e . Astfel iu ba i a tu lu a r ave inca oda tă a t â t ' a c â t mum'a , er mum'a inca oda tă a t â t ' a câ t ba ia t ' a . "

* Nemodernu, dar bunu. Cineva puse unui amicu a lu seu, care le e ra i n s u r a t u u rma to re l e i n t r e -b â r i : Vorbesce soci 'a t a l imb 'a f r anceza? B a n u res-punse i n t r eba tu lu , da r ferbe forte bine. Se precepe l a p i a n u ? Nic i acest 'a , da r spală , si ingr igesce forte bine de schimbur i . Umbla l a conce r t e? B a nu, nu

| d ispune de t impu, p e n t r u c a este ocupa ta cu cusu-! tu lu . Umbla la t e a t r u ? Nici aces t ' a , p e n t r u c a se r ' a I se ocupa de copii. D a r p e n t r u Ddieu, cum ai p o t u t u | l uâ de socia o astfel iu de p e r s a n a ? Apoi de sciu si \ eu cum. Ti -observu inse câ me semtu forte bine cu

dens 'a , sum fericiţii , si a m t o t u aceea ce lipsesce din casele, in ca r i domn'a casei se ocupa de p ianu, de

j t e a t r e si de concerte .

* O gluma americana. U n u pa r i s i anu s'a dusu in ve r ' a t r e c u t a l a băile din Sain te-Adresse , ca se-si inchir ieze o locuint ia . D u p a umble tu de câ teva ore afla pe o p o r t a o i n s c r i p t i u n e : „Aces ta casa este de ineh i r i a tu , des lucir i mai de t a i a t e se dau visavi ." Visav i erâ inse oceanulu a t lan t ic i i . Incnnosc i in t i andu-se par i s ianu lu , câ cine es te p rop r i e t a r iu ln casei afla, câ acel 'a este u n u t e n e r u din New-York , carele ascep ta acolo unu muşter iu , ca ru i ' a se-i inchir ieze cas 'a.

* Reorganisarea Bosniei si a Hertiegovinei. Regimulu comunu in comissiunile de lega t iona l i

ni-da deslucir i despre efeptuirea r eo rgan i sâ r i i Bosniei si Her t i egov ine i . Din aces te e s t r a g e m u :

Advrinistratiunea a r e deja c a r a c t e r u civilii. I » ' f run tea ambeloru provinci i s t â siefulu r e g i m e n t u l u i

de acolo, carele e si comandan te militarvi, precum se in templa si in a l t e provinci i a p a r t i e n e t ó r e Monarchici , farà ames teca rea ambeloru insusir i . Reg imu lu se im­p a r t e in t re i d i c a s t e r i ] : in politici!, ju r id icu si finan-cialu ; in une ' e locuri sun t inca oficieri ap l i ca ţ i la a d m i n i s t r a t i u n e a civila, aceş t ia inse nu s i - t ragu léf a din budge tu lu a rmate i . A d m i n i s t r a t i u n e a e o rgan i sa t a dupa schema turcésca . î m p ă r ţ i r e a admin i s t r a t i va con­s ta din 6 d is t r ic te , 47 cercur i si 23 esposi t iuni (mu-dir l ik) . L a s i s temulu de admin i s t r a t i une s'a economi-sa tu incâ t nu mai au fost cu pu t i n t i a , r eg imu lu inse nu nega cà admin i s t r a t i unea nu e corespundie tóre de feliu, deórece r eg imu lu voesce cu ori ce p re t iu a sus t iené pr inoipiulu, adeca ca spesele admii i s t r a t iu -nei se fia acoper i te din ven i tu r i l e provinciei . Oficianţii turcesci unde au fost cu p u t i n t i a nu i-au d e l a t u r a t u . D a c a pre l a n g a tò te aces te au remasu pucini , caus 'a e, cà si p a n a acum cea mai m a r e p a r t e n ' au fost in­digeni , si tocmai si aceş t i puc in i dupa ocupat iune p a r t e au demis ionatu benevoli , p a r t e au fost r evoca t i la Constant inopolu , apoi pucin i si-au cunoscint i ' a l imbeloru r ece ru te . P r e l anga t o t e aces te es is ta inca m u l t e oficiuri musulmane ; Cădi i ( judecător i turcesci ) inca au remasu — cea mai mare p a r t e — in oficii. L a d i rega tor i i l e c e r c u a h s u n t un i t e cele t r e i r a m u r i de a d m i n i s t r a t i u n e ; in cause j ud i t i a l i mai mici den­sele forméza ins t an t i ' a p r i m a cu a p e l a t ' a la derega-tor i i le mar ţ ia l i ; in cause mai momentóse forméza de rega to r i i l e d i s t r i c tua l i i n s t a n t i ' a p r ima cu derega-to r i ' a ape la tó r i a in Serajevo. Ast fe l iu sun t i n s t a n t i e duple in t roduse .

Cu pr iv i re l a i n c a s s a r e a dàr i lo ru t o tu la 20 mile p ă t r a t e s 'au denumiţ i i unu cassar iu fa rà ad iunc tu . I n s t i t u i r e a comissiunei bosniace s'a i n t e m p l a t u p e n t r u c rea rea unu i o rganu de con t ro la in cen t ru .

Ou privire la referintiele confessionali si ierarchice, catol ici i au doi ep i scop i in Mos ta r si Sera jevo, re­spect ive doi v ica r i apostol ici car i voru fi denumi ţ i de e a t r a papa dupa s c r u t a r e a ca l i t a t i lo ru loru de c a t r a „ P r o ­p a g a n d a " . P e n t r u gr.-or. sunt 3 episcopi, in M o s t a r , Serajevo si Zvorn icu -Tuz la ; densi i sun t t o t i met ro­pol i t i , nesubord ina t i , si nici i n t r ' o re fer in t ia speciala uni i cu a l ţ i i . — I n t r é g a biseric 'a neuni ta s t a sub pa-t r i a r c h u l u ecumenicu. Mohamedani i inca se bucura de l i be r t a t e r e l ig ionar ia , si nu se v a impedecâ l e g a t u r ' a loru ie ra rch ica cu Constai i t inopolulu.

C o n c n r i e . L a s t a ţ i u n e a inve t la to résca gr.-or . v a c a n t a din

comun'a Furlucu, in protop. , Lugos iu lu i , co t tu lu Cara-siului, se escrie concursu cu t e rminu de 30 de di/e de/a prim'a publicare.

Emolnmin t e l e sun t : 300 ti. v. a. s a l a r iu anua lu , 2 juge re riveda, 7 s t angen i lemne din car i a re a se incaldi si scól'a, cor te lu l iberu cu g r a d i n a de 1 / 2 ju-geru . —

Recurse le i n s t r u a t e in in t ie lesulu s t a t u t , org . au a so ad resa c a t r a On. sinodu paroch ia lu gr.-or. din F u r l u c u si a se t r imi t e D l u i p ro topopu Georg iu P e s t e a n u in Lugos iu .

Comitetulu parochialu. In contielegere cu D. protop. tractualu.

Conform decisului Venerab i l . . Consist , gr.-or. r omanu Caransebes ianu dto 5 Decembre 1879 Nr-

505 se escrie concursu p e n t r u s t a ţ i u n e a inve t i a to résca dela scól'a cont'es. gr.-or. rom. din Partosiu p ro topresh . Ciacovei comita t . To ron ta lu lu i — p a n a in 2/14 Martk 1880, in care di se va t i ene si a legerea .

Emolu iu iu te le s u n t : in bani g a t ' a 130 fi. v. a., 30 meti g râu , 10 meti cucuruzu, 2 orgi de lemne p e n t r u inva t ia to r iu , 6 orgi de pai > pen t ru scóla, 3 3 / 4

p a m e n t u a ra to r iu , 6 li. sc r ip tnr i s t i ca , 6 fl. conferin-t ie le , 10 fl. famil iariu, cor te lu l iberu cu 2 chilii in edificiulu nou alu scólei.

Dor i to r i i de a ocupa aces ta pos tu au a-si aş ter­ne r ecur su r i l e i n s t r u a t e conform s t a t u t , org. comite­tu lu i pa roch ia lu c a t r a On. D o m n u p ro topresb i t e ru I o a n u Pe t rov ic iu Se imanu in Ciacova.

Cei cu clase g imnas ia le séu rea le vo ru ave pre -fer int ia .

P a r t o s i u in 18 I a n u a r i n 1880. Comitetulu parochialu gr.-or.

In contielegere cu Domnulu protopopu tractualu.

P r i n decisulu Ven. consistoriu dieces. alu Caran-sebesinlui diu 4 decembre a. c. Nr . 939 B . incuvin-t i andu-se unu pos tu de cape lanu p re l a n g a be t r anub i parochu Ioanu M u r a r i u din comun'a Silh'a in pro top . Lugos iu lu i , co t tu lu Caras in lu i ; cu a p r i a t ' a condi t iune : câ fiitoriulu cape lanu se fia i n d a t o r a t u a admin i s t r a provisorie si v a c a n t ' a pa roch ia din Comun 'a Hezer i s in ; — se escrie concursu cu t e r m i n u de 30 de di/e dela 1-a publicare.

Emolnmin t e l e sun t : a) dela pa roch i ' a Si lh 'a 10 j u g e r e p a m e n t u a ra ­

tor iu (de I-a classa) si un ' a a t r e i ' a p a r t e din s tol 'a u s u a t a dela 118 case.

b) dela paroch i ' a Hezer i s iu , i n t r é g a sessiunea pa-rocbia la (de a I l l - a si IV-a classa) , b i ru lu preot iescu si stol 'a u s u a t a dela 75 case.

Recurse se pr imescu numai dela c ler ic i absoluţ i , ca re i n s t r u a t e in sensuln s t a t u t , org. au a se adresa c a t r a On. sinodu paroch ia lu gr.-or . din Si lh 'a si a se t r imi t e dlui p ro top . Georg iu P e s t e a n u in Lugosiu .

Comitetulu parochialu. In contielegere cu dlu protop. tractualu.

Conform decis. ven. cons. a lu Caransebes iu lu i din 5 Decembre 1879 Nr . 637 S. p e n t r u ocuparea pos tu lu i de sup len tu inve t ia toreseu la scól 'a conf. gr . -or . din comun 'a Dragsina p ro top . Jebe lu lu i co t tu lu Timis iu lu i se escrie concursu cu t e r m i n u de 6 septemani dela 1-a publicare.

Emolumin te l e sun t : in bani 162 fl. 50 cr., 30 met i de buca te , 5 j u g e r e de p a m e n t u a r a t o r i u si cor te lu li­be ru cu u n u j u g e r u de g rad ina , din t ò t e acestea fiito­r iu lu suplentu a re a se folosi de 2 / a si e m e r i t u l u inve-t i a to r iu de u n ' a p a r t e din t r e i .

A s p i r a n ţ i i la aces tu pos tu si-voru t r i m i t e recur­sele i n s t r u i t e conform d ispuse t iun i lo ru s t a t . org. c a t r a par . p ro top . t r u c t u a l u A l e s a n d r u Joanov ic iu in J e b e l u avendu fiacare r e c u r e n t u in vr 'o Dumineca séu serba­tóre a se p re sen ta in biser ic 'a d'acolo, spre a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in can ta r i si t ip icu lu bisericescu.

D r a g s i n a , 13 l a n u a r i u 1880. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu protop. tractualu.

Tipariulu si editur'a tipografiei diecesane din Aradu. — Redactorii respundietoriu : AUGUSTIN HAMSEA.