A AVUT PRONAOSUL COZIEI UN NIVEL SUPERIOR?*

Î ncă de la început putem afirma că nici un a l t edific iu m edieva l românesc nu a constitui t în ultim ele decenii ob iectul atîtor studii şi controverse din partea specia li şt il or , precum vestita ctitorie de la Cozia a marelui vo ievod Mi rcea, ridicată în anul 13871, p e înc întătoarea va le 'impădu rit ă a cursului mijlociu al Oltu lui . Acest fapt se dalorează, pe de o parte , va lori i a rhi Lectura I-art istice de excepţ i e a l1l onurn e ntu-lui în cau ză, iar pe de altă parte , locu lui şi ro lului deoseb il de important ce le-a avut în dezvoltarea vec hii a rhilectur i mun-teneşti de z id . Î n toate acesle studii ş i -n u făcui loc atît a na-liza şi interpretarea arhitectur ii , inclusiv a aspectu lui său iniţial, cit ş i dezbaterea unor probl eme legate de datarea ş i evolu ţia istori că a monumentului , asuprn cărora ce rcetăto rii nu au căzut întotdeauna de aco rd .

Într-un documentat studiu, ca re încerca pe lini a acestor preocupări, în urmă c u aproape c inc i dece nii , să prec izeze locu l Coz iei în cadru l evo lu \:ie i arhiLcctur ii s îrbeşt i de pe Valea Moraviei, istoricul de a rlă Gab riel M ille l a junge la concluzia că, exceptînd structura spaţ i a l ă a naosului ş i plas-t ica decorativ[t a fa\:adelor , ctitor ia lui Mi rcea ce l Bătrîn nu înfăţişează o trauspu nere identi că a unor prololi puri morave , cum s-ar presupune la o sumar{1 ana li ză, c i reprezintă , de fapt, o inspirată creaţ i e origina l ă, rez ul lal a l remode l ăr ii propor\ii-lor prin care s-au co nferit monum e ntu 1 u i o exp res ie ec h i Ii bra Lă şi un caracter sobru şi lini şt i t . Sub acest aspect, Cozia se aprop ie de tradiţia bizanlină , oglindi tf1 la acea dală în Tara Homânească de o a l tă remarcabilă c lilori e domnească, cca a lui Basarab I de la A rgeş~.

Pornind de la studiu l alllint it, Dj. Boskov ic, d11pă ce mai întîi îi face o recenzie, în revista „Starinar' ' pe anii Hl3:3 - 1934a, su gerează într-un intercsa nl arlico l posibili talca ex islc n \:ei ini ţ. ial e, a unui nivel superior, înlre tilllp dispărnt, sup rapus pronaosu lui bisericii mari de la Coz ia4 . J\ceaslă prcsu punere se bazează în principal pe fapt ul că faţada de vrsl a bisericii , potrivit cercetări l o r lui N. Ghika-Budeşli, ar Ji să rac orname n-tată în compara\.ie cu reslul param entului , aspect ca re l-a determinat pe prestigiosul cercetăto r iu gos lav să se între be dacă bolta pronaosului , cornişa, fronlonul ş i fe reas lra aju-rată, apar\:inînd fa\:ade i de vest, nu sînt rez ultatul unor reface ri ulterioare5 ş i , în consecin~ă, dacă parlea s uperioară a pronaosu-lui nu avea la origine o a l tă înfăţişare , d a tă de ace l ni ve l supe-rior, dispărut între timp .

Dacă din punct de vedere estetic Bos kovic co n s ide ră pro-b lema insolubilă, pornind de la observa\.ia îndreptă\:.i Lă că o co nstru cţ i e suprapu să, avî nd perim et ral dim e ns iunil e prona-osului , prin m as ivitatea sa ar introdu ce o dezo rdine în echi-

·•Tex lul a rtico lul ui d • l' a~ii reproduce, c11 mici modiril:ări ş i complclări inerente tipări r i i sn lc, pc ce l a l comunicării cu ace l aşi t illu , prezentalfl la co lol:vit.Il ele comtrnică ri ştiin\ il'i cc cu tema „Mon11111entc lc el e arhilt\:-tură în contexlul activit:'lpi de oerolirc ~i vn loril'icarc cu llura l-cclucativ{i a patrimoniului cultural n aţion a l " , orga ni zat ele Consi liul Culturii ş i Educaţie i Socialiste împreu n(t eu Comitetu l de cultură şi cdn cnţ ic socia-li stă a l jucle~u lui Mureş ş i Muzeu l judc~can Mureş, în zi le le ele 12- 14 decembrie 1980, la Tîrgu-M 11 reş.

Desenele care ilustrează prezentul artico l npnrţin autoru lui .

1 E mil Lăzărcscu , Dala zidirii Cozie i, în „S .C. r.'A." nr . 1, HlG2, p. 107- -1:17.

2 Gabriel Mi llcl , Cozw el ies cy lises scrbcs de la llfom110, in voi. „lVle-langcs offertcs a M. Nico las Jorga", Pads, 1033, p. 827- 85G.

a Cf. G. Balş, Jn pri1Jin(a Coziei, iu „B.C.M.l.", an . XXV T, !'a se. 7Ci, 19:33, p. 93 .

~ Dj. Boskov ic, Le narle:i; de Cozia avail-il 1111. elaye .rnptriwr?" în „B .C.M. I. ", an XXV TI , fasc. 81, HJ34, p. 121- 125.

5 Ibidem , p . 121. Consideri nd eronat că p iclura arlată pc bo l la prona-osu lui Coz iei ar data din a doua jumătate a secolulu i a l XVJ- lca, Boskov ic presupune că şi bolta respectivă este rezultatul unor refa ceri ci i11 aceeaş i vreme (op . cil ., loc. c it., nota 4).

40

ClCISTIJ\ N i\HHSESCU

librul vo lum elor componente a le edificiului, sub aspecl con-st ructiv, rezolvarea nu a r fi prezentat clificullăţi deosebite.

AtîL Mi ll et, cî L şi Boskovic, în ana lizele comparat ive care le [ac între Coz ia ş i monum entele s î rbeşti, au în vedere, pen-tru ana logii direcle, palru biseri ci aparţinînd şco lii morave: K ru sevac, Veluce, Neupara ş i Kalenic , din care primele trei anter ioare Cozie i , iar ullima construită ulterior6 .

La ronstruct.i ile apar\.inînd tipului morav, pe lîngă trăsăLurile caracteristice comune, apare în specia l la pro naos o an11milă va rietate în ce p ri veşte rezolvarea de detaliu a dispo· ziţ. iei de plan ş i a struct urii spaţ; ial e . Acest compartiment are la monum entele ami ntite o formă foarte ap ropiată de pătrat , :1ropcrit [i e cu o boltă semic ilindrică l ongitud ina l ă mă rginită de două arce, de asemenea longitud ina le, al ipite ziduri lor latera le dinspre sud şi nord la Velu ce , fie rn o ca l otă sfe rică pe arce în consol ă la Neupa ra ~i Ka le nic s~rn cu bolţi în cruce la K rusevac. De asu pra pronaosu lui se ridi că un tu rn-clopot-n i~ă masiv la Krusevac , Ka len ic şi la Neupara7 , ca re imprimă un aspect greoi s ilu ete i generale a acestor ed ific ii ([ig. 1).

Da r marea deoseb ire dintre pronaosurile acestor monurnente sîrbeşt.i ş i cel de la Coz ia, remarcată dealtfel şi de rei doi ce rcetători , co n stă în diferen\:a se ns i bi l ă a dimens iunilor. Dacă pronaosul de la Cozia, pe cît de simp lu ca structu ră, pe alît de amplu ca dimensiuni , măsoară 6,20 m lungime ş i (),33 m l ă\. im e (f ig. 2), ce le patru ctitori i de pe Valea Moravei, cn o dispozi\:îe planim el ri că a pronaosului mai comp li cată, sînt de dim ensiuni mulL mai resLrînse: Lazarica de la Krusevac -:~,20 m X 5,20 m; N eupara - 4,70 m X 3,40 m; Veluce -5,05m X 4 ,10 m ; Ka le nic - 5,20 rn x 3,40 m. Deoarece, atit dispozi\.iile planim etrice ş i strucluri le spaţia l e, c ît ş i climen· s iunil e pronaosurilor monum entelor sîrbeşli m enţionate mai sus nu î n găduie nici un Iei de a na logie cu biser ica de la Cozia, Boskovic semna l ează in acest sens un a lt monument , la Siso· jevac (f ig. 3), co nslruit Ia sfîrşitu l secolului al XIV-iea ş i care ar prezenta asemănări cu ct itoria lu i Mircea cel Bătrîn, în ceea ce priveşte dispozi\:ia şi dimensiunile planului pronaosu· lui şi p lastica sa monumen t.a l ă, în l egătură cu o presupusă amp lasare a unui turn~c l opotni\:ă la partea lui super i oară , Î ntru cî t b iserica de la Siso,jevac se aflft într-o sta re de avansată ruină (d in z iduril e pro naosu lui nu se mai păstrează în elevaţie dec ît cca 1 melru) , toate aceste ana logi i ale monum e ntului s îrbesc cu cel de pe Valea Olt ului sînt hazardate, neavî nd o su fi cienlă fund amentare ştiin!:if i că . Chi ar clacă este adus cn argumenl ese n\,ial î n favoa rea tezei privind ex i stenţa unui turn-clopolniţă la Cozia, o im agine a biseri cii de la Siso jevac a fl ată în Lab loul său voLiv, datorită faptu lui că mo num entul respectiv se a l'l ă în amintita precară slare de conservare, veri· dicila tea sa es le greu de co ntro lat ş i dec i de admis astăzi.

Dealt.[cl , savantul s îrb nu ajunge la o concluzie fermă în pr ivin\.a ex isten\,e i la Cozia a unu i nivel super ior pes te pro· naos. ln acest sens, Boskovic m enţionează că „ .. . departe de a afirma indiscut abil e:i;isLenfa acestui e lr~i sup erior , noi rwam avut dec îl inlenfia de a demonstra o posibili/ale pe care savan/ii români pol scl o re/i.ncl , iar prin cercelâri ef'ec luale la f'a/ a loc11· lui să o confirme sau sli o respingă def'iniliv" 8 •

0 Dup:'i A. Dcroko (l\fonwnc11taf11a i dckornli1Jna arililekl11ra 1.1 sred· nvvekovnoi Sr biji, Bel grad. l 9()2, p. 17(;- 177), clatrir i Ic monumcntelo1 sîrbcsl i sint 11rrnătoare l c: l~rusevae si \lc lucc au fost conslru itc în anul 1377,' Ncupara în 1:.182. inr I~alcni c i;1lrc anii 141:3- 1417.

7 Conslruc~ia acl11ală , dispusă la partea superioară a pronaosului biseri c ii de la Ncuparn, l'cp rezi nl[t o l'cl'a ccrc Urz ic, astfel î ne 'ît nu cunoai· Lcm înfă\. işarca in i\ ia l:'i a păr\. ii ele vest a monument ului. între monumcn· l e le sîrbcşti eu turn-e lopolni \.ii pc pronaos mai rep nc a lcnţ. ia biserica Sf. Ştcl'a 11 cl in l.epcne\. ( lln g1t B rusa), cca 14 30, care a rc pronaosul bo ltit cu un scrn icilinclru lon gitudin a l înl:i r il cu un a rc dublon transversa l, zidu· ri le turnului fiind dispuse ax ia l peste ziduri le pronaosului.

8 D:i. Boskovic , op. cil. , Joc. cit.

http://patrimoniu.gov.ro

~ 00 8

+----- 15, 20 -----+ Neupara - 1382

-+------- 18,00 - ----+-

K ruse va c - l 377 -+------ 16,00 - ------

Yeluce- 1377

Fig. J. H isl' r ir il l' cir 1,1 Nc upa rn (1:!82) , l \: rn s l'vu c (l:377) ~ i Yl·lt1 ce (1:l77), planuri ş i sec \ ii .

Aşa cl a l' , cl eo ebiril e clinLrc pronaosuril e m onumenLelor s îrbeş L i ş i cel el e la Coz ia sînt videnLe. La ace Lea se a d au gă ş i observa \.ia noastră priv ind rn ate ri a Iul ele

' ' I I

' I

+-----------23,00--------+-

F ig. 3. Biserica ci • la S isojcvuc, pln 11 ~ i sce! ic .

Fig. 4 .Vedere cli 1 1sprc~ucl- csl a biseric ii măni\ s l irii Cozio , cu oli.cul ele coronnmcnl.

deloc doc umen/af i , ·au în prima j unul /ale a 11ea('/(lui 11/ ,\ \' l -lea'·.t2. ln pofi da acesLc i păre ri , !) Lim aslăz i î n m od incl11 b ila bil că bolLa semic ilin d ri că a pro 1wos ul11i Coz ie i cs Le eea ori g in a-ră , clin 111 0 111 ' nl ce p icL ura en re decorează inL rn cl osul să u c11 sce ne din v ie\,i le sf in ţ il o r (l\ Ic nologul ) - ca , cl ra ltl'el , lnt1·c· aga p i ct ură a pronao ·ului - , es Lc rea li za t ă la s fîr~ ilul seco lului al X IV- lea a prox im a li \' în a nii 1300- 130 113 (l'i g. 5).

Dar ni ci din p un cL de , ·ecl e re s t.a li c , la dim e 11 s iunil r a ti l ele ma ri a le pro naosulu i Coz ie i, o as lfel el e b o lt ă 1111 pu-tea prelua sa rcinile ur i aş a le unui presupus turn , cu qlîL lll [li mult cu cît zidur ile sa l >, după trase ul a l iculu.i de coro 11 a111 e 11t . nu se descărca u ve rLical pe zi durile in[e ri oa re el e s u ·1j1nerc, c i corespundea u, î n extremii.a lea ele es l. spn\iului inl

15 N. G ltika - 13utl l'ş li . I.a resfour olion de /' eolise du monaslere de r:o:io „B .C.M . I. " , an . XXX I, fnsc . %, l!l'18 , p. 35.

http://patrimoniu.gov.ro

F ig. 5. Bi serica mil n ăs Lirii Coz ia. p(•rspcc Li vă fl)( u110111('Lriv:t.

sfirş i Lu l sec olului a l XIV- iea, un pu terni c Lurn de apărare , di.irîmat. în a nul 18LJ7, cuprinzî nd la eLa.i o asrunzăloa re , ia r la part.ca supe r i oa ră o cam e ră a clopole lor, ad nd deci a lî t rolul de Laini\ă cîL ş i de turn-c l opolni ·~ ă 1 6 , este exc l usă cx is len\ a unei co n s lru c~ ii , cu funqi1111i s imil are, pes lc pronaosu l bi se-ricii .

Se p11ne a tun r i, în m od firesr. î nlrcba rra: dacă nu co ns l. i-tuia suhasmenlul une i t:o nsLru c\ ii , cum poat e fi rn oti va t.5 de-c roşarea ali cului de co ronam e nt în drrpLul pronaos ului ş i cc rost ar r i a \'li L ea?

În ace tsens, se poate const.ala cu u ş urin\ ă,chiar la ex lrri orul hisc ricii Coz ia , că înlrea

de el" , apa r ~ inîn d astre i ,. Li pului de biseri cii creai în Serbi a, la sftrşit iz l secolului al X l \/-lca"19 , ci , dimpotrivă , rep rez in tă o rea lizare orig ina l ă a med iului ar t is Li c mun le nesc , a l acelei v remi , care va da, în secolele urm ătoa re , atîtea crea\,i i de inestim a bilă va loare , înt ru chipă ri rema rcabile a le ştiin \·.e i ş i artei de a const rui a le vechil or noşlr i m e~ le ri.

19 Dj . Boskov ic , op . cil „ p . 12 l. Ana li zi nd î ndoic lnica cx i s lc n\ă a unui mas iv Lurn peste pronaos , clupft mocl c· lul bi seri c ilor si rbc ş t i conlcrnpo-rnnc, Virg il Vătăş i anu prcc izca zrt. c u o rem a rcab i l ă în Lu ii ;c, c:'\ „i11diciilc arhileclonice Li psesc .~ i mi se pare că uccastci idee u /os! insp ira tă de co 11sidc-ra(ia că biserica mănăs tirii Cozia , f'iin d opera pre.rnpn~ ilor meşteri sirbi, ar treimi să se asemene cil mai muli cu ipolelic11/ pro totip" ( Istoria artei f'c11da lc fn Tările llom{l ne, vo i. I. Bucurcş li , 19f>0 . p . l!Jl).

T he c hurch o r Lhc Coz ia rnonastery playc cl a purlicufa r role in Lhc cl c-velopmenl o[ Lhc R om ania n wa ll arc hitcclurc a n cl il was conslruclcd by P rincc Mircea Lhe O ld , i11 1387, i11 t hc b ca ut irul va ll t:y of Lhe ~ li cld l c-O lt river .

rts or ig in a l aspect ca uscd , in Lhc latcsl dccaclcs, 1111111 t: rous cl ispu talions b etween lhc Roma n ia n resca rc h workers a nd t hc rorc ign on t:s , hl·ca usc o r some hy p othet ica I c x islcncc of a n uppcr le vei wh ich cou Ici hn vt: bt:t:n set

ovcr Lhc cxona r tcx , be in g justi ricd by lh.e cli scovery or a hook , at lhc lcvrl o r th c a llic abovc t hc corn icc.

W hc"' nna lyzi n g în ci cla ii Lhc cxonmtcx or t hc Coz ia church , and ii compa rccl Lo thc oncs of t he Scrb ian monu mcnts in t he Morava Va llcy, ni I< rn scvac, Velucc, N eupara ancl Ka lcnic, which wcre erccted in n car ly lhc sa mc p eriod as Lhc Ho ma n ian monument, on c m ay fin ei oul numerous dil-fcr c11 ccs b ctwce 11 t hcm concern in g thc d irncns ions a n cl t he sh apc or lhc pla ne, as wc ll as Lhc ir structurc în po in t of room . A nolhcr m onument on lhc Mora va Va lley , which is r ega rdcd as rcscmblin g t hc Cozia church Io n grea t cxlcnt , îs t hc onc of Sisojevac, which one can ' t spcak aboul, b cca usc or t hc s ta te o r r uin or its exona r tcx nt p rcsen t.

I[ tn kin g into accoun t thc fact Urn t at Coz ia the walls o[ lhc p rcsum. pti.vc uppcr storcy corrcsp ond , on t hc wcst- , sou t h- nnd n orlh s idc, to t hc ins idc r oom of Lhc cxona r tex , t hercforc it woul cl have becn supportud by iLs scmi -c ilin d ri cal va ul t , snch a so lution poss ible woul cl n ' t have bccn rrom a s tat ica ! p o int or v icw. Tn p o int o r acs lhcti cs too , a ny conslruclion of Lhi s kin cl, wmd d h a ve sccmccl Lo b e so mcwha t rou gh unei illogica l in lhc constrnct ion of monumen ts o r t hc who le edifi ce, becausc of its hulk ; ii wou Id a Iso h a vc !Jccn con t ra ci ic tory Lo its a rc h itccturc , whosc han nony an cl cq uili brium wcre so mu ch slrikin g.

T hc p rescncc ovcr thcre of Lhc al li c h ook marks th e fu1w ra l roo m to bc found în t hc cxona rlcx , such a moclality hav in g bcen a lso found in othcr mcd incva l monumcn ls în Ro ma nia.

T hc monument of Cozia îs a n orig in a l work in cleed of thc \ Va llachim1 a rls o[ lhc timc which was to procluce, in t hc fo llow in g centurics, parli-c ul a rl y vn luab lc works or a r l of thc a nc ient Roman ia n a r ti sans unei a rtists.

CASA BRĂILOIU DIN VĂDENI CERCETĂRI DE ARHITECTURĂ

------------------------------ADJUJ\N COHVATESCU

L a i eş irea din s trîrnt ul da r pitorescul def ileu , dinco lo de ruinele mănăstirii Vi ş ina , J iul îş i domo leşte ape le înt r-o l argă cîmpie, dominată de silueta îndepărtată a P a rîngului . De aici , drumul , care a însoţit din vechime apele sa le, coboa ră spre ruinele castrului roman de Ia Bumbeşt i ş i , înainte de a intra în oraşul Tîrgu J iu , t rece prin Vădeni , ac tua lmenle un cartier al oraşului .

La Vădeni , pe o terasă pu ţin ridicată fa\.ă de a lbia inferi-oa ră a Jiului , se afla curtea lui Cornea Brf1iloiu , ma re ba n a l. Craiovei, cu case bo iereşti , a nexe gospodă reşti , parac lis ş i ziduri de in c intă , acestea din urm ă demolate în a nul l91Jl.

Despre casa Bră il o iu , mult trans fo rmată cu t recerea a nil or , ni s-a păstra t m ă rluria unui hr isoY din 10 mar t ie 1700, e mis la cur tea lui Cons lant in Brîncovea nu , în ca re este sc ris : „ JUa-rele ban Cornea B ri'iiloiu , f'iind temeiul s lremoşului s1/11 Fi arlm Clucern acolo. au pus nevoin(ii cu mulii/ clz eltuial