A N U L U T 7 - I . A R A D U , 5/17 D E C E M V R E 1 3 3 2 . 3STr. - 4 3 . I

BISERICA si SC OL'A. ^ ó i a b i s e r i c é s c a , s c o l a s t i c a , , l i t e r a r i a s i e c o n o m i c a .

Ese o data in septemana : Duminec'a.

P r e t i u l u a b o n a m e n t u l u i : Pentru Austro-Ungari'a pe anu . . 5 fl.—cr.

P r e t i u l u i n s e r t i u n i l o r u » 1 Corespondintieie se se adreseze la Redac-„ . . . . . . . \ tiunea dela Pentru pubucatiunile de trei ori ce contienu ţ T»T«Trmr"A • <irf\i->iu

„ „ „ „ jum. anu 2 „ 50 „ ţ c a m 1 6 0 C l w i n t e 3 fl., pana la 200 cuvinte * " f ^ " , Pentru Romam'a si strainetate pe anu 7 „ — ., ] „ „ \ banii de prenumeratiune la

„ j . a. 3 „ 50 i, \ 4 n. si mai sus 5 n. v. a. < „ t i pog ra f i a piecesama in arad."

DESCHIDERE DE ÀBOMÀMENTÏÏ L i

„ I U S t i l t l C A s i S C O r / A . " FÔIA BISERICÉSCA, SCOLASTICA, LI TER ARI A etc.

E s e o d a t ă in s e p t e m â n a .

Cu începere delà 1. Iauuariu 1885 „Bise­ric'a si Scôl'a" intra in alu VII-le anu alu esis-tintiei sale !

Trecutulu de siese ani, alu acestui jurnalu, este arvun'a viitoriului seu !

Desvoltarea si mersulu progresivu alu insti-tutiuniloru nôstre bisericesci si şcolare sunt ele­mentele sale de viatia !

Cu cât inaintamu in timpu, cu atât'a se in-multiescu si esigentiele vieţii nôstre constituţio­nale bisericesci ! Si a nu respunde acestora esi-gentie este egalu cu a stagna ori a remané in-deretru.

Trecutulu celu apropiatu ne convinge cà gustulu de cetire si de scriere s'a desvoltatu fru-mosu in clas'a preotiloru si invetiatoriloru noştri. De aici apoi cumularea materieloru, si necesita­tea publicarei deseloru suplimente. Dar apoi si redactiunea din partea sa n'a crutiatu nimieu pentru a ridica valôrea morala a jurnalului, prin varietatea cuprinsului, precum nu va erutiâ, nir micu in priyinti'a acést'a nici in viitoriu !:

Pe langa acést'a persône destinse prin scrie­rile si lucrările literare ni-au datu magulitôrea asigurantia de binevoitoriulu loru sucursu inte-lectualu.

Apelamu dar la onoratulu publica cetitoriu, cerendu-i ajutoriulu seu moralu cât si celu ma-terialu intru publicarea acestui jurnalu, uniculu jurnalu bisericescu si scolaru in provinti'a nostra metropolitana ! In deosebi rugamu, pe on. abo-nenti ca se grabésca cu trimiterea abonamente-

loru, de-o parte ca se nu intrerupemu espediarea jurnalului, era de alta ca se ne puteam orienta in privinti'a tiparirei exemplafeloru.

Pretiulu abonamentului remâne tot celu din eapulu foiei, si adecă:

Pentru Austro-Ungari'a 5 fi. pe anu. Pentru Romani'a 7 fl. pe anu. Abonamentele făcute pe anulu intregu, s»

potu platl si in rate, pe jumetate ori pe pătrare de anu. Banii se potu trimite mai cu înlesnire prin asemnate postate (posta-utalvâny.) Ne ru? gamu insa ca numele, locuinti'a, post'a ultima si cea principala s& se însemne esactu si legîbihr;

— Totodată rugamu pre toti onorabilii abonenti in restantkt eu pretiulu fdiei, ea se-si achîteze cât mai eu graba detori'a loru* — I B

A r a d , 4/16. Decemvre 1882. ^ed.actî-a.xiea-

Constitutiunea si disciplina biserîceî roraâni-loru gr. cathulici.

Manifestatîunile provocate în timpulu dfo! urma in biseric'a românilor» gr., eatholicî dîu Ungaria si Transilvania au ocupata atenţiunea publicului romaneseu intrluiu modu serios» si vrednica de lauda.

Pres'a româna, a salutaţii cu bucurie nîsu-rntiele fratiloru noştri pentru reactivarea vechi-loru institutîuni ale biserioei loru si în deosebi au salutata Memorandulu clerului si poporului din dieees'a Grherleî adresatu Episcopului Epar-chiotu pentru convocarea si regularea sinodeloru dieeesane mixte..

DJar earaeterulu acestora manifestatiuni este de unu coloritu forte deosebitul Ici vedemu aspi­rat iu ni si lupta pentru constitutiunea si libertatea bisericei, colo nisuintie spre absolutismu si aser­virea ei. De unde resulta, eâ iu biseric'a roma-

niloru gr. cattolici exista doue elemente cu ten-dintie si aspiratiuni diametralu opuse. Unulu care tinde la conservarea constitutiunei, cultului si a disciplinei bisericei orientale, ér celalaltu, care tinde la abolirea si înlocuirea acestora cu abso-lutismulu, cu cultulu si disciplin'a bisericei a-pusene.

„Observatoriulu" din Sibiiu in nr. 92 a. c. relatéza unu faptu, petrecutu in siuodulu dieee-sanu din Oradea-mare, care nu lasa nici cea mai mica îndoiala despre esistintia elementului anti-constitutionalu, sau jesuitu, in biseric'a româna gr. catb. alu cărui siefu in dieces'a Oradii-mari, cano-niculu Dr. Lauran, declara in modu categoricu in fati'a sinodului, ca : „institutiunea foruriloru protopopesci e străina in sinulu bisericei catho-lice, care nu cunósce cuventulu c o n s t i t u -tiune." Er „Amiculu Familiei" din Gherla ne spune in nr. 21. cà sinodulu de a colo „afacutu unu pasiu înainte spre apropierea si mai multu a bisericei române gr. catholice de biseric'a romano-catholica, adoptând pentru dieces'a gr. catholica a Gherlei unele institutiuni d'ale bisericei romano-catholice.u Evidentu, cà biseric'a româna gr. cath. sta înaintea pericolului de-a fi mânată în mregea catholicismnlui lapadand si ceea-ce i mai remase din vechile sale usantie si discipline. De aceea elementulu nationalu, care sustiene biseric'a româna ca paladiulu naţionalităţii nòstre, este cuprinsu de celea mai serióse îngrijiri pentru viitoriulu bisericei române gr. cath. si-si pune întrebarea : óre biseric'a gr. catholica, pe raţiunea unităţii de credintia cu biseric'a Romei, trebue j ea ca se lapede ritulu, constitutiunea si disciplin'a bisericei orientale ? Acesta este întrebarea la care ne-am propusu a respunde in cele urmatóre dorindu a contribui si noi, pe cât vom puté, la lămurirea adeverului.

Nu voiu face aci istoriculu uniunei biseri­cei române din Transilvania cu biseric'a Romei, nici voiu examina punctele dogmatice, in care ea a primitu uniunea, càci nu voiescu a conturba , convingerile religióse a celoru de alta confesiune. Credinti'a erâ pana in timpulu din urma, cà bise­ric'a romaniloru din Transilvania s'a unitu cu biseric'a Romei in patra puncte dogmatice : reeu-nóscerea primatului papalu, admiterea purgato­riului, primirea adausului „Filioque" in simbolu, si azimele. Cercetările si descoperirile mai nóue insa constatéza cà uniunea s'a facutu numai in punctulu ântaiu, adecă numai in recunóscerea primatului papalu. *)

*) Dlu N i c o 1 a e D en s u s i a n u, trimisulu academiei române din Bucuresei pentru a cerca in bibliotecile si archivele din Unga­ria documente pentiu istori'a lui Horea si Cloşca, in 187'J. a aflatu chiar originaluln actului de uniune, adecă msusi M a n i i e s t u l u originaìu subscrisu de Metropolitulu Atanasiu si de protopopii sei in 1698. Din acest'a lipsesce cu totulu punctele dogmatice amin-

Dar abstracţie făcând dela punctele dogmatice amintite, intrebamu, ce are biseric'a gr. catholica cu constitutiunea si disciplin'a bisericei apu­sene? Nu pote fi ea totu asia de „catholica" conservând obicieiurile si disciplin'a bisericei orientale? „Unirea n'a stătu nici sta din alt'a, dice nemuritoriulu Sincai, fara numai se nu cle-vetimu pre cei ce se tienu de biseric'a Romei, peutrn obiceiurile loru, iera noi romanii se tie-nemu obiceiurile bisericei resaritului, si latinii inca se nu ne clevetesca pre noi, câci cele patru pun-turi, care sunt intre uniţi si neuniti (cu iertare se fie disu de mine) necum se le scie romanii cei prosti, si neinvetiati, dara dintre cărturarii romanesci inca mulţi nu le intielegu, ci numai pleve vorbescu, neintielegand unulu pre altulu." 2 )

Aceste cuvinte ar trebui se le însemne bine teologii gr. catholici, moderni, câci ele sunt ros­tite de unu teologu de Roma, nu mai putinu cato-licu, ca densii. Obicieiurile bisericei resaritului trebuescu păzite, dice unitulu Sincai. „Cei ce sustienu acest'a nu sunt catholici buni" respundu teologii jesuiti cu Dr. Lauran, ca si cum catho-licitatea bisericei ar stâ in obiceiuri si formele exteriore nu in puritatea doctrinei.

Dar celu ce cunosce istori'a bisericesca, scie câ diferintiele in constitutiune, disciplina si cultu au existatu in bisericile creştine, chiar si inainte de scisiunea loru, fara ca aceste diferintie se fi prejudecatu unităţii dogmatice. Ba mai multu, desvoltarile cultului si disciplinei bisericesci au remasu in anumite respecte a-se determina chiar de caracterulu si naţionalitatea poporului. Este dar o crima neiertata din partea aceloru Archie-rei si teologi gr. catholici, cari tindu se ester-miue obiceiurile si disciplin'a bisericei orientale din biseric'a gr. catholica, si paraliseza nesuin-tiele elementului nationalu pentru realisarea con­stitutiunei bisericesci din motivu câ biseric'a Ro­mei nu cunosce cuventulu „constitutiune."

Cu privire la astfelu de pastori si Archie-rei, dice indignatu marele Sincai: „Ce vreau Archiereii aceştia? Se te invetie, se-ti prindă partea pre lumea acest'a au se te duca la ce-riuri ? Nu crede o Române ! pentrucâ numai pung'a ta o voiescu ca se-si împle pungile loru. si tu se români robu acelora pre cari mai marii tei i-au stapanitu ore-cand. Deşteptate, dreptu aceea, o iubite neamulu meu, si ai minte!" 3 )

M .

tite, si se pune mare temeiu pe conservarea obiceiuriloru si ceremo-nieloru bisericei resaritului, dela care conditkméza validitatea uniu­nei. De unde se vede cà in traducerea latina a Manifestului, au verîtu jesuitii singuri pasagiulu apocrifu: omnia admitientes, pro-fitentes ac credentes quae ilia admittit, profitetur ac credit.

2 ] Cronica rom. an. 1514. 3) Cron. an. 1563.

O-u/ventstre pentru dominera a XXX-a dupa Rósale.

Dedicata Prea SantieiSale Ilustrissimului Domnu I o a n a P o p a s n , Episcopulu Caransebesiului.

„Invet ia tur i le bune ce voia face se mostenescu vié t i 'a de veoi ?* Lucra XXX.

O î n t r e b a r e forte î n s e m n a t a cupr inde in sine S t . E v a n g e l i a de as tad i . O i n t r e b a r e , c a r ea ne pr i-vesce si pre noi forte de apr ope. „Ce voiu face se moste­nescu viati'a de veci? i n t r éba unu t ene ru pre Dlu Chris-tosu . T r e b u e se sciţi inse I u b . A . cà t ene ru lu aces ta e ra boga tu forte. As i a d a r a avea tote câ t e le socotu uni i cà sunt de l ipsa ca se fia omulu indes tu l a tu p r e aces t pamen tu . Au nu potea densulu se-si p rocure t o t e câte i poftiá in im'a ? A u nu se po tea densulu a r u n c a in b ra t i e le p lacer i loru , p re car i mufti d in t r e mur i to r i le dorescu cu se te ? P o t e a fara indoiala , cà e ra boga tu forte . Cu to te aces te inse vedemu cà pre densulu î lu s tapanesce a l t u gându , ace la :,é cum se mo-s tenésca v ia t i ' a de veci. Cu aces t gându se apropia élu de D l u Chris tos . P r e o c u p a t u de aces tu g â n d u élu i n t r é b a , ce a re se faca, ca se o mostenésca. P a g u b a numai cà nu a a v u t u des tu la t a r i a sufletésca se puna in l u c r a r e i n v e t i a t u r ' a ce o a pr imi to . Càci aud iendu cà ce t r ebue se faca ca se i n t r e in v ié t i a s'a dusu in-t r i s t a t u !

A s i a sun t omenii slabi, l e g a ţ i cu in im'a de g l i ' a p a m e n t u l u i p re ca rea o posiedu o c i r t a de t empu ! Cu înfocare inbra t ioséza ideile ina l t e , i n v e t i a t u r e l e fo-los i tór ie si man tu î to r i e . Când e vorb a inse se le p u n a in luc ra re , spa r ia t i de g r e u t ă ţ i l e p r e s t e c a r i dau, se t r a g u iu te înapoi . D a r p r e noi car i sun temu ostaşi lu i Chr is tosu se nu ne oprésca as ia ceva de là inp l in i rea da to r in t i e lo ru nós t re . Si pen t ru ca se cunóseemu bine aces te da to r in t i e , ven i ţ i se ne punemu as t ad i ser ios î n t r e b a r e a : Ce vomu face ca se mostenimu viati'a de veci ?

D a r este ore o v ié t ia de veci ? i n t r éba in ima t r e -murandu . Si cum se o dobandescu ? socóte cà cu in-g r ig i r e . Aces t e indoel i voescu eu se le resipescu din voi , a r e t andu-ve cu acés t ' a ocasiune :

1. cumca este o v ié t ia de veci , 2. dandu-ve povet ie , ca se o p o t e t i moş ten i ! E i t i deci cu b a g a r e sama ! Vié t i ' a de veci ! Vié t i ' a de veci ! Ce v a se dica

acés t ' a? Ce in t i e legemu p r i n v ia t ia , scimu. In t i e l egemu adecă d u r a t a pe t recer i i nós t r e p re pamentu . D a r p r i n viéti'a de veci o re ce in t i e l egemu? Ca se scimu acés t ' a t r e b u e se cau tamu in t ie lesu lu cuven tu lu i „vecinie." P r i n „vecinie* in t i e legemu ceva nesfers i tu , ne m a r g i n i t u , n e a t e r n a t o r i u de tempu, ceva de o d u r a t a n e î n t r e r u p t a , pe rpe tua . Vié t i ' a vecinica a r fi deci o v ié t ia fara capetu , fara marg in i , o viét ia n e î n t r e r u p t a . Se ne fia d a t a noue o astfeliu de v ié t ia ? A u nu vedemu noi din c o n t r a cà v ié t i ' a n ó s t r a este forte m ă r g i n i t ă ? A u nu t r ece dens 'a de g r a b a ca o n ă l u c a ? A u nu ni-o da-ruesce o m a n a iubi tór ia , ca se ni o rapésea mór tea c ruda , mór t ea lacoma, mór t ea nemi lósa? Á u d i t i nu­ma i ce dice p a t r i a c b u l u Iacob : „ Puţine^ si rele au fost dilele vietiei mele„ ( F a c e r e X L V I I . 9.) E r a proroculu D a v i d u ni spune ap r i a tu , cà sun temu t i e rêna . „Lua-vei duchulu lom, dice, si se voru sfersi si in tierên'a loru se vor intdree." V a i de noi ! Si noi se ne mai amag imu cu nă lu­cirea une i v ie ţ i vecinice ? V a i de noi ! A u n u vine di dupa di se n e res ipésca închipui r i le , se n i r apésea ne -dejdea si se ne convingă fa ra de mila, cà „pamente-

nulu nascutu, din muere este cu vieţi'a scurta si plina de greutăţi si ca o flore inflorindu cade si ca umbr'a piere si nu sta!" (Iov. V I V . 1. 2.) . . . . F r i c ' a cupr ind iendu in imi le nos t re si pep tu r i l e nos t r e fiindu pl ine de in-doiela a le rgamu la t ine lumin 'a neap rop ia t a , ceremu a ju tor iu lu t e u adeveru vecinicu, T e rogamu p r e T i n e Ddieu lu nos t ru , se ni luminezi mintea, ca se cunos-cemu si se in t ie legemu p e n t r u ce ne-ai c r e a t u p re noi T u adeveru , T u iubire , T u vie t ia nes fe r s i t a ! . . . .

C res t i n i l o ru ! P e n t r u ce sun te ţ i t u r b u ­r a ţ i ? Si pen t ru ce i n t r a astfeliu de g â n d u r i in ini­mile vost re ? A u nu mai da t i voi c rediementu Ddieescu-lu i inve t ia to r iu I isusu, carele ve a s i g u r a : „Celu ce crede intru mine are vietia vecinica ?" f l oanu V I . 47.) P u t i n u credinciosi loru ! pen t ru ce ve indo i t i ? P r i v i ţ i inpre ju ru de voi si convinget i -ve , câ to t e s u n t ne-per i to r i e ! Sorele , ce ve incaldiesce, l u n ' a ca rea ve lumineza , s telele, ca r i impodobescu nopţ i le vos t re , nu ve dovedescu ele ore, câ schimbaciose, da r vecinice s u n t ? Apo i p a m e n t u l u pre care le ne nascemu, t r a i m u si mor imu es te elu mai p u t i n u supusu schimbar i loru? A u nu este elu acuş i ca u n u copilasiu r e s fa t i a tu si d raga las iu , acuşi ca unu j u n e v iga rosu si i s te t iu , a-cusi ca unu b a r b a t u i n s e t a t u dupa fapte măre ţ i e si mar i , acuşi erasi ca u n u omu t i e p a n u si rece, p r e care le suflarea gh ia t io sa a morţ i i l 'a sece ra tu d i n t r e cei v i i ? D a r ore r emane densulu pen t ru t o t u de-un ' a in s t a r e a aces t a din u r m a ? N u ! ci-si r e cape t a erasî po te r i l e sale, e ras i re inv ia , e ras i pe rcu rge fa-sele pr in car i a t r e c u t u mai na in t e , eras i î lu desmerda p r imaver ' a , î lu sca lda in rad ie au r i e ver 'a , î lu impodo-besce tomn'a , î lu amur t i e sce e rn 'a Si voi nu crede ţ i in v ie t i ' a de veci ? p r iv i ţ i deci p i a t r a aceea in carea ve inpedeca t i si p re care o sfarmă eiocanulu pe t r a r iu lu i . A u pe r i tu ea dora sfarmandu-se ? Nu mi se p a r e , ci a sch imbatu numa i form'a. E r â mare , acum e m ă r u n t a , e ra ver tosa , acum e t i e rena , e râ l a ola l ta , acum e desfă­cu t a : a deveni tu aceea ce e râ ore cand pulbere . L e m -nu lu acel 'a p r e care le l u ap r inde ţ i , ca se ve folosiţi de ca ldur ' a ce ese dîn elu, prefacandu-se in cenuş ia a p e r i t u elu dora ? N u ! ci si-a insch imba tu n u m a i fo rm 'a : au deveni tu aceea ce e râ ore când, t i e r e n a s i aeru . Si cu florea ce impupesce in rou ' a d imineţ i i si p re ca rea a m u r g u l u ser i i o afla ves ted i ta , ce se in-templa ? P i e r e ea dora ? N u i u b i t i l o r u ! E a se culca n u m a i la sinulu maicei , ce a nascu to . Ac i ce e drep-t u nu e ma i mul tu flore, ci put rediesce , se descompune in ma te r i i l e acele, din cari a fost făcuta , spre a ser^ vi maicei sa le d rep tu m a t e r i a l u l a a l t e formaţ iuni . A sch îmbatu deci si ea numa i form'a, dar nu a peritu.. D e aci vedemu inse câ t r u p u r i l e t o t e îs i -schimba numai form'a, da r n u se nimicescu, n u pieru. A p ' a inca ld i t a de r ad i e l e sorelui se inmoe ore cum, se face mai sub­ţ i r e de cum e, se a r a t a a b u r e de a sup ra p a m e n t u l u i si in s t a r e a acest 'a mai us iora de c â t ae ru lu fiindu,, se red iea in susu. A b u r i i aceş t i a l a o iua l t ime dre-eare s tau , p lu tescu in aeru , se a t r a g u , se a d u n a la o la l t a , compunu n o r i si p i candu in forma de p loua p r e p a m e n t u dovedescu sch imbarea l a carea e su­pusa ap ' a si t r a in i e i ' a ei. A s i a se i n t e m p l a cu to t e , cu lumin 'a , c a ca ldur 'a , cu ap ' a , cu aeru lu , cu t r u p u ­r i l e ceresci si pamentesc i . T 6 t e s u n t supuse s t rafor-mar i i , t o t e se schimba, n ic i u n ' a inse n u piere cu de-severs i re , in c â t aces t fenomenu s'a recunoscu tu a fi o lege s u p r e m a in n a t u r a . L u a ţ i ori-ce ob iec ta ori-ce t r u p u , descompuneţi- l u, sdrobi t i - lu , a r d e t i - l u ! da r n u ve l ă u d a ţ i câ l ' a t i n imic i tu , câci c r ea to r iu lu a t o t e a r r ide numa i de inch ipu i rea v o s t r a .

Si è r e numai omulu se iaea escept iune dela a-cést 'a lege n a t u r a l a ? „Âu nu sunteti voi muMu mai ose­biţi de cât aceste ?" (Mat. V I . 26.) Cu m u l t u mai oseb i ţ i ? P r i n ce ? i n t r e b a t i voi. Au nu avemu noi o sór te co­muna cu t ò t e t r u p u r i l e ? A u n u ves ted imu si noi ca o fióre ? A u n u ne p lecamu si noi capulu in t i e r è n a ca si e a ? A u nu pu t red imu si noi ca si ea , ne des-compunemu si noi ca si ea ?

S t a t i ! Iub i t i lo ru f r a t i ! s t a t i p u t i n u se n e soco-t imu. T r u p u r i l e nòs t re da ! sun t in tocmai ca flórea, fragile ca ea, t r eca to r i e ca ea , supuse pu t red iune i ca si ea, da r t o t deoda t ă supuse s t ra formar i i ca si ea. A m disu ma i n a i n t e adeve ru ce es te mai p r e susu de t ò t a indoéla, cà adecă o fióre descompunendu-se pr in p u t r e d i u n e servesce de ma te r i a lu la a l t e formaţ iuni . Si óre numa i t r u p u l u nos t ru omenescu care le in de-cursu lu aces te i v ie t i pamentesc i in t ò t a c l ipi t 'a se schimba, fiindu a l t cum in p runc i a a l tcum in junet ia , a l t ­cum in t impulu m a t u r a a lu bă rbă ţ i e i , a l t cum in bet-r âne t i e , — dicu, óre numai elu dupa ce mór tea ì lu s t r e -m u t a as ia de groznicu, se ince te de a se mai s t ra­forala ? E s t e cu nepo t in t i a ! E l u inca t r e b u e se ser-vésca de m a t e r i a l u la a l t e formaţ iuni . E l u ca o h a i n a invech i t a se depune in v is t ie r i ' a pamen tu lu i nu ca se péra , nu ca se se nimicésca, ci spre a l t u scopu cu to-t u l u mare si mare t iu . Trebue, adecă, acest stricaciosu se se imbrace in nestricatiune si acest moritoriu se se imbrace in nemorire." ( I . Cor int . X V . 52.)

Si voi se ve mai indoi t i despre es i s t in t i ' a v ie t i i de veci ? E i bine ! P r i v i t i unu fìricelu de è rba . C â t es te de micu, c â t este de nepot inciosu si f rageda ! si to tas i s t r ă b a t e p r in celu mai in t i e len i tu p a m e n t u , r e sa re , cresce. D a r óre mai cresce elu si dupa ce Tarn smulsu din p a m e n t u ? N u mai cresce, ci se usca si pu t rediesce . Inse de ce nu mai c re sce? I l ipsesce po te rea . A fost asia d a r a o potere in elu, ca rea F a facutu se r e s a r a si se crésca. D a r a óre r u m p e n d u flricelulu, nimici t -am si poterea , ca rea a l uc ra tu in e l u ? Nu , càci vedemu, cà in loculu lu i r e s a r e a l t u fìricelu. As i a d a r a acés ta po te re t r e b u e se fia mai m a r e , mai pre susu de fìrulu de èrba . Si acum c a u t a t i l a noi, la t r upu r i l e nos t re ! Cine face se se misce pi-ciórele nòs t re , cine da t a r i a si i s te ţ ime si dibacia ma-ne lo ru nòs t re , cine da vedere ochiloru, audiu urechi ­lor u, semt iu nerv i lo ru , f acu l t a t ea de a combina mint i i nòs t r e ? Au n u po te rea aceea m i n u n a t a si ina l ta , ca­r e a e mai p re susu de tò t e poter i le pamentesci , suf-l e tu iu , care le face se in t ie legemu si se fimu int ie les i , carele se r id ica mai p re susu de pulberea pamen tu ­lu i si cunósce cà este unu Ddieu ? Si dèca nici cele m a t e r i a l e nu pieru, ci se s t r a m u t a numai , óre peri-vor cele nemate r ia le , cele duchovnicesci ? E i e nu po tu per i fiind vecin ice ca si facetoriulu t u t u r o r u vediti te-loru si nevediute loru. Sufletuiu omenescu nu pere, càci e vecinicu, facutu pen t ru vecia, pen t ru v ié t i ' a de veci, o v ié t i a farà capetu , nesfersi ta . Despre es is t in t i ' a ei ne a s igura insusi Mant . Chris tosu numindu-o acusi v ié t ia , precum la Mat . X I X . 21 . „De vrei se intri in viétia , . . vino dupa mine," acusi érasi impera t i ' a ce­r iu lu i , p recum to tu la Mate i V I I I . 11 : Eu ve dicu cà multi vor veni dela resarituri si dela apusuri si se vor odihni . . . . intru imperati'a ceruriloru ; acusi érasi lu­m i n a precum la Ioan V I I I . 12 : „Eu sum lumirìa lu-mei, celu ce-mi urméza nu va umblă intru intunerecu, ci va avea lumin'a vietii. E s t e deci fa rà indoiéla o v ié t ia de veci. N u m a i a t â t a e de insemna tu cà dens 'a nu va fi pen t ru to tu n a t u l u asemene, ci dupa faptele fie­că ru i se va forma si veci 'a. „ Vor invie cei ce au facutu

cele bune intru învierea vietii, era cei ce au facutu cele rele intru învierea judecaţii." ( Ioan V. 29.) Uni i vor moşteni i m p e r a t i ' a cerur i loru , munci fa rà de cape tu a l ţ i i . î n ­t r e b a r e a este acum ce se facemu ca se mostenimu im­p e r a t i ' a cer iului i n t r u v ié t i ' a de veci ? Desp re ce in­se in p a r t e a a

I I . I ub . A. ! Man tu i to r iu lu Chr is tosu ni da r e s -

punsu chiar si l impede la acés ta î n t r e b a r e a nò s t r a . „Acesfa este viéti'a de veci, dice elu, ca se Te cunósca

pre Tine unulu si adeveratulu Ddieu !" ( Ioan X V I I . 3.) As ia d a r a cres t ine ! de vre i se in t r i in viét ia , cunósce p re Ddieu lu t eu ! I n t o t u ce t e i ncung iu ra pot i t u cunósce po te rea si măr i rea , in t ie lepc iunea si indu­r a r e a lui .

Cunósce pre Ddieulu teu ! D i n cele ce-ti î n t inde mil 'a si b u n ă t a t e a lui spre t r a i u l u viet i i , ì lu pot i cu­nósce p re densulu. D a r t u nu esci s ingura pre p a m e n t u .' I np re ju ru lu t e a vedi t u o mul ţ ime de fiintie si f ă p ­t u r i deosebite in colóre, in mărime, in t r a iu , in con-s t ruc t iunea si mişcarea corpului . Cine le-a facutu p re eie ? Celu ce te -a facutu pre t ine . Cine le sus t iene si le h ranesce ? Man 'a da rn ica a lui , ca rea face se r e s a r a è rba p e n t r u v i t e si ve rdé t i a pen t ru t r e b u i n t i ' a omului , ca rea se deschide si t ò t e se s a t u r a de bu­n ă t ă ţ i .

Cunósce pre Ddieulu teu ! R a d i c a impre juru ochii t e i c res t ine si privesce ro tund imea pamen tu lu i . Câ t de m i n u n a t u este elu in tocmitu ! Aic i dea l a se ins i ra l a n g a dealu ! Colo vale da m a n a cu va lea ! Aici sie-sur i le se in t indu ca nisce covóra, colo câmpiile seme-n a t e ca nisce panza de a u r a ! Si apele acusi ca nisce fire, acusi ca nisce b â t e l a t e si m a r i de a rg in tu , se s t r ecó ra p r i n t r e ele. L e p e r c u r g u farà a ince tâ , le a d a p a fa rà a seca, se r e v a r s ă in m a r e fa rà a o in­mul t i ! Cine le-a facutu cu a t â t ' a in t ie lepciune ? „Celu ce face ingerii sei duchuri si slugile sale para de focu !

Cunósce pre Ddieulu teu ! F ă p t u r i l e sale t i - lu des-coperu in i n t r ég ' a sa majes ta te si potere si sp lendóre . P r i v i n d u t u spre ceriu vedi acolo o mul ţ ime de t ru ­pur i ceresci. D e când e lumea s t au ele ! Neamur î de mul tu t r e c u t e le-a ved iu tu si s 'au cu t r emura tu . Noi

' p r iv indu- l e s t a m u mut i si u imi ţ i de măr i r ea loru, de l uc i r ea loru, de frnmseti 'a loru ? Sufletulu nos t ru per­dut i ! iu contemplare , adcânc i tu in ado ra r e s i - impreuna debil 'a sa vócejcu c â n t a r e a ânge resca : Sântu, sântu, sântu e Dlu Savaot, plinu e ceriulu si pamentulu de mărirea lui! Cine le-a facutu cu a t â t a in t îe lepciune si c ine le ocârmuesce cu a t â t a t a n a de nu se a b ă t u dîn că­r ă r i l e l o r u ? Celu ce t i -a da tu t i e unu sufletu nemori-to r iu , acel 'a le-a facutu, acel 'a le ocârmuesce. P e n t r u ce le-a f acu tu? Ca se cunosci din t rense le p re face­tor iu lu loru ! P e n t r u ce le-a facutu ? P e n t r u folosulu teu, ca se-ti servésca de lumină tor i : „Sorele spre ste-panirea dilei, luna si stelele spre stăpânirea nopţii." Cu­nósce deci mor i tor iu le pre facetor iu lu ten ! Cunóscet i -lu cà e a to tpu te r i cu . Celu ce a facutu a t â t e a luc­rur i m i n u n a t e in ceriu si p re p a m e n t u in mar i si in­t r u t ò t e adencur i le , acela te-a facutu si pre t ine pen­t r u v ié t i ' a de veci !

De vrei se intri in viétia, cunósce pre Ddieulu teu si credi intrensulu. Câ te nu credi t u in lumea acés t 'a ! T u credi in neluci re , ascul ţ i v ic les iugalu , t e a r u n c i in b ra t i e l e ins ie la t iunei , apleci ureohi 'a t a la minc iuna si in im'a o deschidi locomiei ! Si în Ddieu se nu c r ed i ? Au nu te -a facutu elu pen t ru s i n e ? Au scapavei d in m a n ' a lui ? Au nu te v a luâ elu din aceste t r ece to r i e ? Si óre nu t o tu elu t e va judeca dupa faptele t a l e ?

Crede deci in Ddieu] D e a i a v e a in t ie lepc iunea lu i Solomonu, a v u t i ' a lui Iovu , i s t e ţ imea lui Davidu , deca lumea i n t r e g a t i - a r s t â l a disposi t iune cu t o t e comori le si du lce t i le si desfă tăr i le ei, ce-ti a ju t a ele ? A d a u g e - v o r ele s t a t u l u i t e u unu cotu ? L a mormentu t e parasescu to t e ! N u m a i credin t i ' a in Ddieu n u ! N u m a i ea t i - remane , numai ea t e mangae , uumai ea s t r ă b a t e in tunerecu lu mormen tu lu i si-ti deschide por ţ i l e vie ţ i i . „Cdu ce crede intru mine are vietia vecinica" ( Ioan V I . 47.) dice Dlu .

Crede deci in Ddieu ! Se nu fia 6rba c red in t i ' a t a . Se n u o in tunece nesci int i 'a , ori fanat ismulu, ori v a n i t a t e a . A d u - t i amin t e ca si d rac i i c redu in Ddieu, d a r se c u t r a m u r a ! Se nu fia m 6 r t a c red in t i ' a t a ! D i n ea se isvoresca faptele t a l e b u n e ! D in ea se re-s a r a v i r t u ţ i l e crest inesci . A t u n c i e rod i to r ia ! A t u n c i t e mantuesce . „Nu totu celu ce-mi dice mie Ddmne, Domne va intră intru imperatUa ceriului, ci celu ce face voi'a Tatălui meu carele este in ceriuri," (Mat . V I I . 21.) ne a s igu ra D l u .

Pazesce deci poruncile lui Ddieu de vrei se intri in viAtia! Cele de l ipsa p e n t r u sus t i enerea t a le-a as ied ia tu D d i e u cu imbels iugare p re pamentu . P r i n luc ra re si s i r g u i n t i a le po t i agonis i . P r i n c ru t i a re i n t i e l ep t a le po t i inmul t i . N u t r e m e n t u l u sufletescu l 'a a s ied ia tu inse Ddieu in porunci le sale . Cau ta - lu deci aci , câ nu e g r eu de aflatu. „Se iubesci pre Domnulu Ddieulu teu din tata inim'a ta, din totu sufletulu teu si cu tata poterea ta; ira pre deaprâpele teu ca insusi pre tine." (Luc ' a X. 27.)

Pazesce poruncile! Nepo tendu t u cupr inde p r e Dd ieu cu semt iur i le t a l e mărg in i t e , nepotendu- lu vedea cu ochii t e i m a t e r i a l i , elu ca unu a t o t u indu-r a t u a pusu l a n g a t ine chipulu seu, ic6n 'a s a : p r e deapropele t eu . Iubindu- lu p r e aces t ' a , iubesci pre in­susi Ddieu. Ceea ce ati facutu unuia dintre aceşti fraţi ai mei mie mt-ati facutu (Mat . X X V . 40.) ne a s igu ra Domnulu .

Pazesce porunci le , căci numa i as ia ve i iubi t u i n t r u adeveru p re deapr6pele t e u ! Se nu faci adul-te r iu , se nu furi, se nu ucidi , se n u mar tu r i sesc i ş t r embu , se nu poftesci ceva din câ te s u n t a-le dea-prdpelui , dea câ t de pu t i enu se cere ea se dobandesci mul tu , se dobandesci v id t i ' a de veci.

Pazesce deci porunci le , câci ele s u n t car i t e conducu s iguru l a fericire nesfirsita, t e împreuna cu Ddieulu , care le ne a s igu ra : „De va pazi cineva cuven-tulu meu, nu va gustă mdrtea in veci" ( Ioan V I I I . 51.) si e ras i : „Celu ce asculta cuventulu meu si crede celui ce m'a tramisu pre mine, are vieti'a vecinica." ( Ioan V. 24.)

F a c e n d u as ia c r e ş t i n e ! vei moşteni v ie t i ' a de veci . P e n t r u aces ta v ie t ia est i t u crea tu . C a t r a ea a lergi t u neconten i tu . T o t a 6r 'a, t o t m i n u t u l u t e a-propia de dens 'a . P r e g a t e s c e - t e da r ca u n u ca le to r iu i n t i e l e p t u ! P rega t e sce - t e si ia cu t ine b u n u r i ce au p r e t i u in v id t i ' a aceea. Crede in Dd ieu si implinesce porunci le l u i ! P r ega t e sce - t e cu s i rgu in t i a , câci este infr icosiatu a cădea n e p r e g a t i t u in mane le Ddieu lu i celui v i u ! T u inse Ddieule a lu iubirei , T a t a l u indu-r a r i l o r u ! s ta -ne i n t r u a ju tor iu ca se implinimu po­runci le t a l e . E c a inimile n d s t r e sun t l ega te de g l i ' a rece si m o r t a a pamentu lu i . L a t ine inse s u n t to t e cu p o t i n t i a ! V i n a deci si ne in ta resce p re noi i n t ru c red in t i ' a t a ! F a ca se T e cundseemu si se T e iu-bimu, ea vrednic i de T ine se ne si impreunamu cu T i n e , T u adeveru , T u iubire , T u v ie t i a nefinita. Amin !

Mihaia Juica, pre«b. or. rom.

D i s c u r s i i cetitu in conferintia preotiésca-invetiatorésca tienuta in

B. Comhsiu, la 30. Octomvre st. v. 1882.

Onorata conferintia !

T r a i m u i n t r ' u n u t i m p u epochalu cand popóre le ab ia e l ibe ra t e de sub feudalismu se l u p t a p e n t r u c r e a r e a noueloru condi t iuni de vié t ia , si dela succe-sulu aces te i l up t e de es i s t in t i a depinde v i i to r iu lu fiesce-carui poporu. A c e s t a o sciu p r ea b ine condu­că tor i i t u t u r o r u popóre loru , de aici p rov ine apoi ac t i ­v i t a t e a febr i la in t o t e pa r t i l e pen t ru î m b u n ă t ă ţ i r e a s ta re i mora le si ma te r i a l e a poporeloru sp re a n u sucumbe i n t r e re fer in t ie le noue sociali .

F a c i a de aces te noue refer in t ie social i nu p u t e m u fi neci noi indiferenţ i . D è c a nu voimu se fimu d ipr i t i de t o r e n t u l u p rodusu de sp i r i t u lu t impulu i , t r ebue se i n t r a m u si noi in acea l u p t a pen t ru esis­t i n t i a si se ne afirmamu d rep tu lu de es is t in t ia , t r e ­bue se ina l t i amu si poporulu nos t ru la" n ivoulu cul-t u r e i ce lor la l te popóre cu l te spre a n u sucumbe in l u p t ' a neega la .

Reformarea v ie ţ i i nòs t re social i es te o p rob l ema v i t a l a pen t ru noi, s i dela modulu resolvi re i ci dep inde sor tea poporului i nc red in t i a tu conducerei nòs t re .

Noi nu s t a m u in facia poporu lu i numai ca nisce s impli s imbrias i ca r i pen t ru p l a t a b u n a i i i n v e t i a m u copii l a ca r t e si ne ingr ig imu mechanicu de cele sp i r i tua le ; nu sun temu nisce s lusbasi ca r i se con­siderarmi pos i t iunea nòs t r a n u m a i de u n u medilocu de e s i s t i n t i a ; ci sun temu acei a lesi , car i n a i n t e a l u i Ddieu si a ómeniloru a m pr imi tu a s u p r a n ò s t r a sar -cin 'a g r ea : de a pove t iu i p re poporu la d e s t i n a t i u n e a lui , adecă — la fericire. Si cand am p r imi tu a s u p r a nòs t ra aces ta sa rc ina , am p r imi tu t o t deoda t ă res ­p o n s a b i l i t a t e a na in t ea lui Ddieu si a ómeni loru p e n t r u sor tea acelui poporu, — osenda séu binecu-v e n t a r e a pos te r i t ă ţ i i .

Aces t a eonsciosi tate de chiemare au i n d e m n a t u aî p re p r ea bunulu nos t ru episeopu a ne pofti l a confe-r in t i e l e mixte , in car i se p ipaimu r a n e l e poporu lu i , se le s tud i amu es tens iunea si in tens iunea loru, spe-cialu a celoru ce ban tuescu popora t iunea d i s t r i c t u l u i ce-lu r ep res in t a fiesoe-care conferintia, si astfel iu se aflamn cari sun t re le le ce facu se j ignésea p rogre -su lu nos t ru m a t e r i a l u si mora lu .

A fost de lipsa tocmai se ne in t run imu , sp re a con­s t a t a comunu g radu lu decadin t ie i l a ca re a m ajunsu

! si spre a descoperi farà r e se rva ce ni se pa re j ign i to r iu ! pen t ru î n a i n t a r e a nos t ra . — Se n u ascundemu deci

re le le , càci a scunderea loru ne potè fi pe r i r ea • ci ca membr i unei familii pe t runs i de iub i rea f ra t iésca si s an t i en i a chiemarei nòs t re se ne m a r t u r i s i m u s inceru peca te le ea nu cumva se smint imu diagnosa càci o astfeliu de r e t a c i r e nóua ne-ar iuven ina ma i m u l t u r ane l e si ne-ar de sa rma p e n t r u v i i to r iu .

In spe ran t i ' a cà onor. conf. inca v a fi de acordu cu mine in p r i v i n t i ' a a c ó s t a , ' m i i a u voie a-mi espune s inceru veder i l e mele re fer i tor ie l a s t a r e a n ò s t r a a c t u a l a si l a modulu de r egene ra re . P r imi t i l e , V e rogu, eu ace ia bunavo in t i a cu care v i le i m p a r t a -siescu eu.

Popo ru lu n o s t r u as ia nt imitn de rendu se dice a fi religiosi!, pen t rucà facia de biser ica — in t i e l e -gendu z id i rea bisericei — si luc ru r i l e biserieesci se pòr t a cu p i e t a t e rel igiósa. Se dice a fi c redinciosu p e n t r u c à crede — s i n g u r a n u scie ce. Acesta p r o -

vine din obscuran t i smulu sen re l igiosu. N u e cu p i e t a t e facia de cele bisericesci p e n t r u c a cupr inde cu min t ea sa sub l imi ta tea r e l i g i u n e i ; ci e rel igiosu p e n t r u ca insas i r e l ig iunea si i n s t i t u t iun i l e bisericesci le crede a fi l uc ru r i s u p r a n a t u r a l e , cari pes t reeu firea omenesca. Ore poporulu nos t ru cu aces ta cunoscint ia re l ig iosa a re t o t o d a t ă si a d e v e r a t u l u mora lu re l ig i ­osu ? E u dicu câ mora lu rel igiosu numai in acelu ind iv idu pote se fie, care le cunoscendusi r e l ig iunea sa din fundamentu , mora lu lu seu si-lu based ia p r e sub l imi t a t ea adeverur i lo ru religiose. Mora lu lu ce se afla in poporu lu nos t ru nu este subl imulu moralu re l ig iosu produsu de consciinti 'a rel igiosa, ci este unu moralu s t r a i n u de re l ig iune , p e n t r u aceea fara sub l imi ta te , sus t i enu tu i n t r ' ensu lu p a r t e de legi le civile p a r t e de supe r s t i t i u lu seu t r ad i t iona lu . Popo-r e a n u l u de r e n d u n u merge to tdeuna l a biser ica pen­t r u c a acolo se adore pre c rea tor iu lu seu aca ru i subli­m i t a t e elu nu o in t ie lege , ci s imtiendu-se peca tosu cu orecare cr ima făcuta cu voia — câci de cele făcute fara voia nu-si aduce aminte , — merge se cera e r t a r e dela Ddieu ducendu lumini ia biserica, si pr in aces ta se s imte abso lva tu de cr ima comisa si a u t o r i s a t u spre a comite a l t a . Seu merge la biserica numai din da t ina , câci au a u d i t u din mosi s t remosi câ este bine a merge la biser ica si as ia făceau si fi iertatu p ă r i n ţ i i lu i . D a r adeve ra tu lu c res t inu nu merge astfeliu l a biser ica, ci din a t r a g e r e a t a in ica ce es is ta i n t r e sp i r i tu lu omului si c rea to r iu lu seu, ca acolo — fara reflesiune la faptele ind iv idua l i — se adore pre crea­to r iu lu seu cu d ragos t e fiiesca. <— Rel ig ios i t a t ea si mora lu lu rel igiosu a lu poporulu i nost ru deci sun t nisce efecte pas ive produse in t r ' ensu lu de c red in t i a supers t i t iosa si sus t i enu te p a r t e de legi le civile p a r t e de r e l a t iun i l e sociali in cari t raesce , si ca- a t a r i sun t efemere. E s t e aces ta o s t a r e de amor t i e l a din care de nu-lu vom incaldi la s inulu maicei nos t re biserice si astfeliu nu-lu vomu aduce la v ie t ia noi, — in t r ' unu momentu de nefericire ' lu po tu smulge a l ţ i i din bra-ciele nos t re . Us iu r in t i ' a cu care 'si parasescu credin-tiosii noş t r i re l ig iunea s t r e b u n a probeza mai ecla-t a n t u c â t de pu t ienu s u n t conscii de î n s e m n ă t a t e a re l ig iune i loru, ce radecin i s labe a p r insu religiosi­t a t e a in inimile loru . Apo i pa t imi le p r in car i 'si mis tuesce for t ie le corporal i scade l a numeru p re di ce merge , apoi se ru ineza ma te r i a lmin te , cr imele dese si infioratorie ce se ivescu in poporu lu nos­t ru , sun t t o t a t â t e a probe câ-i l ipsesce mora la sub­l ima creş t ina , si sc iu tu este câ dilele poporulu i l ips i tu de m o r a l i t a t e sun t n u m e r a t e . — A c e s t a este t r i s t a mea esper int ia , Onor . conf. d« spre s t a r e a mora la a poporului nos t ru . Se vedemu inse cum s t a m u m a t e ­r i a lmin te .

R o m a n u l u a s t a d i muncesce cu sudore c r u n t a numai p e n t r u i ndus t r i ' a s t r ă i n a . î m b r ă c ă m i n t e a si-o cumpera dela s t r a inu , mânca rea dela s t r a inu , b e u t u r a dela s t r a inu , recu is i te le economice si mobi lare le dela s t r a inu , cu unu cuven tu t o t u ce consuma este cum-p e r a t u cu ban i scumpi de la s t r ă in i . E l u v inde cu unu p r e t i u b a g a t e l u p roduc te l e sa le crude pe cum lemne, l ana , v i te , cerea le s. a. spre a le r e scumpera apoi p r e l u c r a t e p a r t e ca obiec te economice p a r t e ca obiecte de luxu cu p re t i u indoi tu . Din l emnulu ce l 'a vendutu romanu lu cu unu p r e t i u b a g a t e l u face s t ra-inu lu mobi la re c i r ada t e si apoi le v inde eras i roma­n u l u i cu sume enorme. D i n l a n ' a ce o p r a d a roma­nulu mai in cinste, s t r a i n u l u p r e p a r e z a feliu de feliu de stofe scumpe si apoi r o m a n u l u 'si v inde mosi 'a

pen t ru ele. Si asia am p u t e a merge p a n a in infi-n i tu , r e s n l t a t u l u finalu este : câ romanu lu muncesce mai g reu de câ t t o t i dar nesci indusi p re lucra insusi p roduc te le crude, le vinde s t r ă i n u l u i cu unu p r e t i u b a g a t e l u spre a le r e scumpera eras i in a l t a forma cu pre t iu indieci tu , seu spre a profita de ele s t r a i ­nulu in comerciulu celu mare . Ceva se dica aces ta '? nimicu a l t a decâ t câ romanu lu cand 'si v inde j i r o d u c te le sale nu casciga nimicu, câci numai au sch imbatu unu cap i ta lu crudu cu unu capi ta lu numerar iu , de mai p u t i e n a va lore , a r cand inse cumpera romann lu unu obiectu economicu seu de luxu, unu ves tmen tu seu a l t ceva , a tunc i n u p la tesce numa i va lorea mate ­r i a la a obiectului , nu face numai unu scbimbu de c a p i t a l u ; ci p la tesce l uc ru lu adecă maes t r i ' a vendia-tor iu lu i . l a t a p e n t r u ce s t r ă in i i se imboga t iesu pr in propr iu lu lo ru cascigu din nimicu, er a i noş t r i 'si pe rdu si frumosele moşii s t r ăbune .

P a n a cand poporulu nos t ru si-a p r e p a r a t u insusi imbracamin t ea si t o t e cele t r ebu in t iose ia casa n ' a subve r sa tu aces ta anomal ia , ban i i noş t r i nu se s t r e ­curau in mani s t r ă ine ci r e m a n e a u t o t u in mani le nos t re . De cand inse poporu lu t o t mereu 'si l a p a d a p o r t u l u na ţ iona l i i si se deda la o v ie t ia mai com-forta, in l ips 'a unei indus t r i i na ţ iona le , ni se s t r e c u r a to t i ban i i in m a n ' a s t ra in i lo ru . Ace ia se imbogat iescu si t r ae scu bine din profi tulu dela noi, er noi sera-cimu to tu mai mul tu si t r a i m u to tu mai reu. As t ­feliu ni se micsioredia din di in di cap i t a lu lu n a ţ i o -na lu .

N u voiu se condamnu n i su in t i ' a uuu i poporu de a-si mai pola i gus tu lu si t r a i mai bine a tunci , cand aces ta n isu in t ia nu t r ece marg in i l e pu te r i lo ru lui pro­duct ive si nu degenereza in luxu ; da r t r ebue se inve t ie mai n a i n t e ca insusi se-si scie produce acele obiecte car i se receru la o v ie t ia mai conforta si astfeliu p re l enga agronomia a r înflori si o i ndus t r i a n a ţ i o n a l a ce pen­t r u noi a r fi unu iavoru nou de cascigu. Neci decâ t inse nu aprobu sch imbarea t r a i u l u i v ie ţ i i astfeliu, încâ t pr in aces ta sch imbare de t r a i u se t ceca capi­t a l u l u nos t ru na t i ona lu in man i l e s t r a in i lo ru .

I n d u s t r i ' a s t r ă ina mereu dar s iguru ne pote nimici tocmai si a tunc i cand poporulu n u si-au per-dutu cumpetu lu si n 'a d e g e n e r a t u in luxu . Deca inse unu poporu face si luxu de care profita o i ndus t r i ' a s t r ă i n a , n imicirea urmedia si mai repede, si es te inevi-r i t ab i l a . P r i n t r ' u n u luxu de ca re ar profita o i ndus ­t r i a n a ţ i o n a l a ar t r ece a v e r e a ag ronomulu i r o m a n u in m a n ' a indus t r i a s iu lu i romanu, ce din punc tu de vedere na t iona lu economica n ' a r fi pe rde re câci capi­t a l u l u n a t i o n a l u a r r e m a n e a i n t a c t u ; inse deca din luxu lu nos t ru profita indus t r i ' a s t r ă i n a a tunc i a v e r e a nos t ra t r ece in man i s t r ă ine si noi r emanemu la sapa de lemnu. Si dure re in mul te locur i luxu lu poporu­lui nos t ru de care profita n u m a i s t r a i n u l u ia dimen­s iuni spa imenta to re . Da t i -mi voie se me oprescu pu t i enu si l a aces tu peca tu na t iona lu ,

A v a r i t i ' a este condamnabi la din punc tu de vede re economicu câci ingropa cap i t a lu lu fa ra a p romova b ine le c o m u n u ; da r p r ad ' a es te t ocma i r u i n a r e a economica. Comorile a v a r u l u i se po tu i n t r e b u i n t i â p roduc t ivu celu pu t i enu dupa mor t ea l u i ; da r p r a d a nimicesce b u n u r i c a r i sau câ formau unu cap i t a lu seu p u t e a u se dev ină unu cap i t a lu . Ambe le es t reme din p u n c t u de veds re economicu sun t condamnabi le , câci economi'a dice celebrulu R o s c h e r „este fiic'a in t ie -lep t iune i , sor 'a modera t iune i , m a m ' a l ibe r tă ţ i i . "

P r e c u m sunt individi si p r a d a i si ava r i as t -

feliu s u n t si poporele p . e. Sv i t i e ran i i s u n t m a r i eco­nomi. Acolo aflamu l a famili i a v u t e pr incipiulu câ fetele m a r i se-si acopere spesele p ropr i i p r in l uc ru de m a n a . F i i i din case avu te sunt jpu t ienu a ju t a ţ i de p ă r i n ţ i ; ci sun t av i sa t i a-si face insis i avere , câci pa t r imon iu lu si-lu cape ta numa i la b a t r e n e t i e cand apoi sun t deda ţ i a c r u t i a banu lu . Ho landesu lu nu se scie impeca cu idea se aibe a t a t e e roga t iun i in t r unu a n u câ te p e r c e p t i u n i ; câci a t u n c i — dice densulu — au t r a i t u in z a d a r u unu anu. Eug le su lu este mai p radâu , elu speseza mai m u l t u dar to tuş i se imbogat iesce câci p roduc t i v i t a t e a lui enorma este in s t a r e a acoperi si spese mai mar i .

L u x n l u care pes t rece pu te r i l e economice a le unu i poporu inca es te o p rada si ca a t a r e r n i n ' a neev i t ab i i a a acelui poporu.

L u x u l u inse n ' a r pu t ea fi condamnab i lu p e n t r u noi a tunc i , cand a r profi ta de elu i n d u s t r i ' a nos t ra n a ţ i o n a l a si a r consuma numai p roduc te le nos t re superflue. E s t e d r e p t u ca l ipsele fiescecarui poporu se inmul t iescu cu t impulu . Aces t e l ipse se potu es t inde inse n u m a i p a n a l a unu g r a d u a n u m i t u si anume p a n a la g r a d u l u cu care i-sau i n m u l t i t u si product i ­v i t a t e a ; er t 6 t e e roga t iun i l e car i pes t recu ven i t e l e t r ecu pres te acelu g r a d u permisu si s u n t inmora le . A s i a d a r a g r a d u l u p a n a Ia care se pote ina l t i a luxu lu l a unu poporu este condi t iona tu dela fort iele econo­mice a acelui poporu. Deorece inse fort iele econo­mice n u sun t ident ice la to t e poporele , a n u m e unu poporu este i n t r e eondi t iun i economice mai favorabi le si mai avu tu decâ t a l t u lu u rmeza ca neci nu potu s u p o r t a t o t e poporele acelaş i luxu. U n u poporu seracu n u pote r iva l i sa in l uxu cu unu poporu boga tu fara a se ru ina , precum nu pote unu omu se racu cu unu lu avu tu . P e n t r u u n u omu a v u t u bunao ra nu este luxu a be in t o t a diu 'a v inu l a masa ce din cont ra pen t ru unu omu seracu cu o famil ia g r ea ar fi. unu luxu inmora ln . P e n t r u francesi este necesaru luxulu câci a l t cum s 'ar n imici i ndus t r i ' a lo ru cea mare si mii de l u c r a t o r i a r fi pe r i to r i de fome er de a l t a p a r t e colo­salele loru isvore de ven i te potu acoper i unu luxu fara a serac i seu a se ru ina pr in acelu luxu. Cu t o t u l u a l t cum este inse la noi, t i e r anu lu nos t ru deca voesce se faca luxu, t r ebue se-si v e n d a vacn t i ' a dela p runc i si se o de pen t ru n imicur i le si sdremt ie le s t r ă inu lu i .

E s t e d rep tu câ luxu aflamu la fiescecare po­poru, inse in difer i ta forma. E l u t o t d e u n a depinde de la s t a r e a mora la a poporului . L u x u l u la unu poporu moralu se manifestedia mai mul tu in amel io ra rea t r a i u ­lui vieţ i i si in cu l t ivarea s imt iu lu i es te t icu, b u n a o r a a sci p r e p a r a bine mâncăr i le , a t i ene in cura t i en ie eas 'a si pre sine, a p u r t a imbracamin te făcute cu g u s t u s. a., ce nu este ident icu cu împodobirea nebu­na t ica .

P r i n aceste apoi 'si face mai frumosa si mai p l ăcu ta vie t ia fara a se ru ina , câci aces tu luxu nobilu es te impreuna tu cu economia. B a din con t ra aces tu luxu ca r e obsa rva ecui l ibrulu i n t r e pe rcep t iun i si e roga t iun i si este eflusulu "gustului es te t icu, este toc- | mai unu impulsu pen t ru labor ios i ta te , bunaora pre- j cum premiele scolast ice de si se d i s t r ibue numa i l a ' pu t i en î to tuş i s t imuleza o scola i n t r e g a l a lucru j p e n t r u dobând i rea loru. L a unu poporu decad iu tu ' si desf ranatu inse si luxulu a r e unu ca rac te r i : des- j f r ana tu si inmora lu- Aces tu luxu se manifes tedia in j splendore es ter iora si ospetie luculice, pen t ru care sp lendore superflua sacrifica tocmai si cascigulu nece- i

s a r u p e n t r u sus t ienerea casei, b a este in s t a r e a l u a din g u r a copiiloru p a n e a spre a o d a negus to -r iu lu i p e n t r u metase r i i si a l t e nimicur i . P e n t r u p lă­ceri ne insemna te si momen tane speseza sume enorme, in ca tu pa r ca numai man i ' a de a p r a d a ban i i es te insusi scopulu spesar i i . Aic i pasiesce d e n a t u r a r e a si mo la t e t i a in loculu gus tu lu i es te t icu si a a d e v e r a t e i p lăcer i de v ie t ia . U n u esemplu bisaru de aces tu l u x a ' lu aflamu in R o m a sub e ra impera t i lo ru . E m u ­l a r e a de a pune pe masa pesci p rospe t i de m a r e a mersu p a n a acolo in câ t ospeti i mai in u r m a nec i ca mâncau decâ tu pescii ce li se aduceau vi i pe masa . T i eneau t u r m e de oi vaps i t e in colorea p u r p u r u l u i de si colorea loru n a t u r a l a a lba e ra cu m u l t u mai fru­mosa. Se aflau pescăr i i le n u numai in verfulu case-loru ci si in verfulu t u rnu lu i , car i p r ecâ t e r au de mici, u r i t e si neprac t ice , p re a t â t de costiose. T o p e a u m a r g a r i t a r i e i n vinu, nu p e n t r u ca se fie ma i bunu ci numai pen t ru ca se fie mai scumpu. I m p e r a t u l u Cali-gu la din p lăcere r id ica m u n ţ i si apoi ieras i ii s t r i ca . L a masa se schimbau de 11 ori . Apoi nu e mi ra re câ in astfeliu de împre ju ră r i u n u anumi tu Apic iu se sinucise cand afla câ n ' a r e mai m u l t u de cent ies ses-t e r t i u m adecă aprope unu mil ionu de floreni. — Si ce au fost consecint iele aces tu i luxu ? demora l i sa rea g e n e r a l a si apoi r u i n a r e a imper iu lu i .

L e g i s l a t i u n e a difer i te loru popore au p r o b a t u se supr ima pr in legi luxulu, p resc r i indu pr in legi ce ves t ­minte se por te p lugar iu lu , meser ias iu lu i si as ia mai depa r t e fiescecare clasa. D a r aces te l eg i au fost neesecutabi le , câci pol i t i ' a po te con t ro la câ te b u c a t e mi se facu p re holda, câ t 'mi mac ină mor ' a s. a. da r nu pote afla luxulu care e ascunsu in to t e ungh iu ­r i le casei mele. Apoi legi le de luxu 'si au si acea p a r t e r e a ca adeseori numai câ t facu mai curiosu obiectulu opr i tu . Mai a lesu sau dovediţ i i de neesecu­t ab i l e r e s t r i c t i an i l e pol i t ia l i la p r ima respand i re a unoru de l ica tese i n t r e poporu. Astfel iu s 'au i nce rca tu a supr ime in seci . 16 regpandi rea rach iu lu i , in seci. 17 t abacu lu , in seci. 18 cafa, ca r i t o t e t r e i a r t i c le l a i ncepn tu se foloseau n u m a i de medicina. P a p ' a la 1624 excomunica pre cei ce vinu cu t abacu in busuna r iu la b i se r i ca ; % g i l e tu rcesc i la 1610 dispunu se se t r a g ă pipa pr in nasu lu f umator in lu i ; in Rus ia la 1634 fuma-tu lu e pedeps i tu cu mor te ; in Svi t ie ra , inca e ra opr i tu fumatulu in seci. 17 ; la 1633 in T u r c i a se opresce c a f a sub pedepsa de m o r t e ; in Base l si H a n o v e r a cafa se v indea numai in apoteca ca medicina pe la finea seclului a lu 18-lea.

D u p a ce inse se convinseră s t a t e l e despre nee-secu tab i l i t a t ea res t r i c t iun i lo ru de luxu, r ecu r se r ă la unu a i t u medilocu indi rec tu , anume i n t r o d u s e r ă dă r i l e de luxu. Astfel iu i nce rca ra imbina scopulu mora lu cu celu m a t e r i a l u ; — dar si aces te au remasu fara efectu. Reg imu lu I r l a n d e z a vo i tu se supr ima mani ' a be ţ ie i p r in dar i imense. Deca se afla unu l uc ra to r iu i n t r ' o pa l i nca r i a nepermisa e ra j u d e c a t u la t r a n s p o r t a r e de 7 ani si apoi comuna respec t iva se pedepsea cu sume enorme. Si ce a fost r e s u l t a t u l u ? to te au r emasu zadarnice^câci be t i ' a nu s 'a p o t u t u s t i rp i , ci n u m a i se mai î n m u l ţ i r ă volnicii le p r in colisiunea d in t r e poporu si poli t ia.

E s t e dreptu câ r e s t r i c t iun i l e pr in leg is la t iune potu i n c â t v a modera r e spand i rea luxulu i , inse radi­calii nu- lu potu s t i rp i fie acele leg i ori câ t de aspre . Mai mul tu se pote a junge pr in esemplulu celoru ce s t au in f run tea poporului . Astfel iu aflamu câ in R o m a a i nce t a tu i ncâ tva luxu lu sub Vespas ianu care le aban -

dona instisi ori ce luxu si nu-lu suferea neci l a cur­ten i i sei. — U n u poporu care infloresce inse nec i n ' a r e l ipsa de ace le ca tus ie càci mul t i a r t i c l i i de luxu buna óra cum s u n t beu tu r i l e sp i r i tuóse s u n t efiusulu d i rec tu a lu l ipsei de c u l t u r a si d ispăru de s ine i n d a t a ce poporu lu este in t rodusu in t r ' o sfera noua de v ié t ia ; in t i e lega dèca se de ş t ep ta min t ea pr in c u l t u r a si afla a l t e p iacer i mai nobile. Ast fe l iu aflamu ca in B r i t a n i a dupa ce r e s t r i c t iun i l e s t a t u lu i au r emasu zada rn ice mai t a r d i u in temeiédia insusi popo­ru lu deveni tu consciu de s ine r eun iun i p r i v a t e de t e r r p e r a n t i a , si n i se spune ca celu pu t i enu 50 de pro­cen te d in t r e cei ce au i n t r a t u in acele r eun iun i de t e m p e r a n t i a r e m a n u fideli vo tu lu i facutu. P r i n influ-in t i ' a aces toru r e u n i u n i de t e m p e r a n t i a , deia 1838 p a n a l a 1842 va se dica in decursu de 4 an i a sca-d iu tu consumarea rach iu lu i dela 12,296,000 de ga l lóne l a 5,290,000 ga lène . Accisulu de r ach iu a scad iu tu cu 750.000 Pd . S t e r l i ng i ; da r p r in aces ta nu numai cà s 'ar fi mics iora tu veni te le s t a t u l u i ci in locu de 750.000 S t e r l i ng i accisu au i nca sa tu din a l t e ven i te cu 91,000 P d . S t e r l i n g i mai mul tu , ce v a se dica, cà in mesura in ca re au pa r a s i t u omenii be t i ' a in aceiaşi mesura si-au gasc iga tu ven i te si sau inboga t i tu .

D in cele espuse se vede cà luxulu poporulu i nos t ru din punc tu de vedere na t iona lu economicu es te condamnabi lu b a ca a t a r e es te tocmai inmora lu si ne duce la pe r i re . Si apoi se vede si aceia cà l eg i s l a t iunea nu este in s t a r e se s t i rpésca aces tu r e u per iculosu tocmai de i-ar zace la in ima ; ci l a aceia sun temu ch iemat i noi in v i r t u t e a d i r ega to r i e i nòs t re .

(Va urmâ.)

TD i yr e r s e. * Parastasu pentru Andrei Siaguna. I n 30.

Noemvre s'a ce lebra tu in s a n t ' a biser ica g r . or . din Oradea -mare p a r a s t a s u p e n t r u sufletulu mare lu i bar-b a t u de buna aducere amin te fost Archiep iscopu si mi t ropo l i tu Andreiu Br. de Siaguna, care p a r a s t a s u a fost anunc ia tu in biser ica Dumineca p receden ta , er in d iu 'a s. Apos to lu A n d r e i u d imine t ia a u f m a t u servi-t iu lu devinu cu s a n t ' a l i t u r g i e si la fine p a r a s t a s u l u oficiand Reverendis . D o m n u Ie ro te iu Belesiu v ica r iu episcopescu si p res ied in te Consis tor ia lu a s i s t a tu de p reo t imea locala, cu o ceremonie si so lemni ta te cu­v e n i t a memoriei mare lu i b a r b a t u si r egene ra to ru lu biser icei nos t re . D u p a finire to t i credincioşi a d u n a ţ i m a r i si mici, s a r u t a n d u c rucea din man ' a venerab i lu­lui v icar iu eppcu I . Beles iu , r o s t i r ă cuv in te le se-i fie tierăn'a usiera si memori'a binecuventata in veci. Gr. H .

* Congregatiunea comitatului Caras iu-Seve-r in , in s ied in t i ' a dela 14. Decemvre n. t i e n u t a in L u -gosiu, a alesu de vice-comite (subprefectu) pe D . Leon-tiu Simonescu, p ro to -no ta r iu comi ta tensu , candida tu alu pa r t i de i na ţ i ona l e române , cu 157 vo tu r i c o n t r a lu i Jakabffy, p res ied in te le scaunu lu i or fanalu de acolo, cand ida tu lu p a r t i d e i m a g i a r e , ca re a i n t r u n i t u 154.

* Corespondintia. D in Semlacu ni se scr ie cu d a t u l u 21. Noemvre v. u r m a t 6 r e l e : A s t a d i am a v u t u on6re a po te fel ic i ta p re M. O. D . admin i s t r a to re protopopescu Moise Bocsianu, care le a ven i tu in mij-loculu nos t ru p e n t r u a conduce s inodulu parochia lu , care le a v e a a a lege unu membru in comi t e tu lu pa­rochia lu . Popo ru lu luandu scire de ven i r ea adminis-t r a t o r e l u i protopopescu s'a i ng r ig i t u , ca s inodului se-i prevină ca o solenitate, si asia desu de deminetia a

dispusu ca unu r e s u n e t u voint ie i sa le bubu i tu lu pive-loru, dr admia i s t r a to r e l e a fost r o g a t u se celebreze s a n t ' a l i t u rg ia , care le p re l a n g a as i s t in t i ' a a loru doi p reo ţ i i n t r e c ân t ă r i l e bine d re sa tu lu i choru vocalu din locu a si ce leb ra tu s a n t ' a l i tu rg ia , pe l anga cea mai v ia p l aca re a indesu i tu lu i poporu. Dupa s a n t ' a l i t u r g i a a u r m a t u i nvoca rea sp i r i tu lu i sân t , si apoi deschiderea s inodului .

P r e s i ed in t e l e s inodului D. admin i s t r a to ru p ro to­popescu in cuven tu lu de deschidere a apostrofatu cum P r e a S a n t i t u l u nos t ru Arch ie reu se ingr igesce de pa­cea i n t e rna a bisericei din comuu'a Semlacu, si cum doresce ca aces tu poporu se fie câ t mai b ine cont ie-lesu i n t r u folosirea mijldceloru la a jungerea scopului , si cum doresce P r e a San t i ' a S a ca legea , s t a t u t u l u o rgan icu se se su s t i ena si se i-se esecute dispuset iu-ni le cu mu l t i ami rea poporulu i . Mai depa r t e a r a t a si­nodului modulu cu care se-si po t a a l ege de membru in comitetu p re omulu dor i r i loru , p re omulu fap te loru . Spune sinodului , câ p r e ace lu ind iv idu din comuna se-lu remunered ie cu increderea , care le spr ig inesce căuşele bisericesci si şcolare de susu p a n a josu . Ma i a d a u g e câ acelu individu cuge ta ca a r fi mai bine-ven i tu care le de es. cu t ac tu lu si energ ios 'a i ng r i -g i re t o tdeun ' a e i n t r u sp r ig in i rea in terese loru preo-t i lo ru si inve t ia to r i lo ru . Sinodulu a p r imi tu cuv in t e l e r ecomanda te de D . admin i s t r a to ru si i de te r e s u n e t u pr in aceea câ aI6sa o comisiune candida tore , er co-misiunea candida pe Teodoru Ionn t i a s iu si pe N i c o -l au Griulanu. Sinodulu in semuu de recunosc i in t i a p e n t r u mer i te le aces tu i din u r m a , si p e n t r u m u l t e l e si fatigidsele sacrificii ce a facutu si face inca s i a s t ad i pen t ru sus t i enerea coru lu i vocalu din locu, inf i int ia tu in cea mai m a r e p a r t e la i n i t i a t i v ' a l u i , si pen t ru câ l up t a si ad i n e i n t r e r u p t u p e n t r u sus t ie ­ne rea sc61eloru nds t r e confesionali si p e n t r u sustie?-n e r e a vadiei preot imei si a i nve t i a to r i lo ru î-lu a lesă p re Nico lau Griulanu de membru in comite tu lu pa ro ­chia lu pe per iodulu de t r e i a n i : 1882, 1883 si 1884. M. O. D . admin i s t r a to re dupa inche ie rea s inodulu i dech ia ra recunosci in t ia oorist i loru si conduca to r iu lu i loru, precum si in ic ia tor i lo ru infi int iarei corului si p e n t r u spor i rea fondului men i tu p e n t r u sus t i enerea lu i depune 5 fl. v . a. ce din p a r t e a coris t i loru s 'a p r imi tu pe l a n g a espr imarea de mul t i ami t a . Si cu a-ces tea s inodulu s'a inche ia tu . (Urmeza mai m u l t e subscr ier i . )

• • • i . a n r . d e fa t ia a l a t u r a m u u n u cata-l o g u d e ves tminte b i s e r i c e s c i s i preo t i e sc i d in f a n r i c ' a K r i s z i a si JLeitner in B u d a p e s t ' a . H I

Doctorulu in medicina

I. N. AUERBACH fostu medicu alu statului romanu si acum cu pen-siune remuneratu, autorulu opului „2v£@cLî-

CÎjQ.'a. l e g a l a . " in romanesce,

s'a mutatu cu locuinti'a la Aradu, strad'a Forai, Nrulu 7. (cas'a contelui Nâdasdi), unde inainte de amedi dela 8 pana la 10., si dupa am6di dela 3 pana la 4 ore ordina si consulta.

P r i m e s c e a s u p r a - s i s i v i s i t e p e la l o c u i n t i e l e on. p a t i e n t i . — • Pentrn cei lipsiţi de mediloce gratis. i B p

La Brn ie facia alaturamu i n njlnenti i e % cola.

Se mai recere dela r ecu ren ţ i , ca p a n a in d iua a legere i se se p res in te l a s. b iser ica pen t ru de a-si a r e t a d e s t e r i t a t e a in c a n t u si t ip icu .

Alesu lu îsi va ocupa pos tu lu seu cu incepu tu lu anu lu i scolar iu 1883/4.

Recur se l e astfei iu ad jus ta t e sun t a-se t r a m i t e p a n a in 26. Decembre a. c. s t . v, Reverendiss imului Domuu admiu i s t r a to ru p ro top re sb i t e r a lu si inspec toru de scole Moise Bocs ianu in A r a d u .

Micalac 'a , din s iedin t ia comite tu lu i pa rocb ia lu t i e n u t a l a 2 1 . Novembre 1882.

Comi te tu lu pa rocb ia lu . In contielegere cu mine: Moise B o c s i a n u , m. p. insp. scol.

P e n t r u dep l in i r ea parocbiei v a c a n t e de c las 'a a dou 'a din comun'a Apateu, in P r o t o p r e s b i t e r a t u l u Cbis ineului se escrie concursu cu t e rminu de a legere pe Dumineca din 16 lanuariu st. v, 1883.

E m o l u m i n t e l e i np reuna t e cu aces ta parochie s u n t : u n a j u m e t a t e sessie de p a m e n t u a ra to r iu , b i ru lu usua tu , si s to le le conform normei s to la re a p r o b a t e de venerab i lu lu Sinodu epa rcb ia lu sub N r u l u 210. din 1877.

Dor i to r i i de a ocupa aces ta parochie , au a-si subs te rne recurse le loru i n s t r u a t e conform prescr ise-loru S ta t . Org . si a R e g u l a m e n t u l u i pen t ru parochi i , si ad r e sa t e Comi te tu lu i paroehia lu din A p a t e u , p a n a in 10. l a n u a r i u 1883. la subscr isulu p ro topresb i t e ru t r a c t u a l u in Chi t ighazu ( K e t e g y h â z a ) .

D a t u , in Ch i t ighaz , l a 25 . Noem. 1882.

Petru Chirilescu, pro topresb .

Concursu p e n t r u v a c a n t a paroch ie g r . or. r o m a n a din opidulu Vinga, i n d i e s t r a t a cu o sesie pa roch ia l a de 30. j u g e r e p a m e n t u a r a t o r i u ce pote aduce unu ven i tu a n u a l a de 600—700 fi., cu i n d a t i n a t e l e s tole si c u a r t i r u l iberi i preot iescu cu 2 chilii , 1. cuina, 1. cămara , si 1. gra jdu (s ta logu) in va lore a n u a l a de 200 fl., obser-vandu : cumca parochuiu v a p u r t a spesele r e c e r u t e cu ocasiunele r e p a r a t i u n e l o r u casei parochia le sub t impu lu folosirei, — si cu spe ra ţ i vu lu a ju to r iu dela fondulu preo t iescu ; si as ia pe l a n g a u n u ven i tu de pes te 800 fl. spe ra t ivu anualu , p r in aces ta iu u rma­r e a decisului Consis tor ia lu N r . 2829/1882. B . — se escr ie concursu p a n a in 2lanuariu c. v. 1883. c â n d v a fi si a legerea , ca pe pa roch i a de c lasa 1. pana cand r e c u r e n ţ i i au a se p r e s e n t a in biser ica spre a a r a t a d e s t e r i t a t e a loru in cele r i t u a l e , si a subs te rne , eu 2 dile mai n a i n t e recursur i l e p ro topresb i t e ru lu i t r ac ­tua lu Meletiu Dreghic iu , in Timis iora .

V inga , l a 2 1 . Noemvre . 1882.

Comi te tu lu paroeh ia lu .

' In contielegere eu mine : Mele t iu D r e g h i c i u , m. p. prot. Tim.

P e n t r u paroch i ' a de s lasa I I I . din comun'a Lala-sintiu, ( P r o t . L ipove i ) se escrie concursu cu t e rminu de a legere pe diu 'a de 19. Decemvre, a. c. st. v. in care di va fi si a legerea .

D o t a t i u n e a i m p r e u n a t a cu aces t a pa roch ia e : a) folosinti 'a a 17. jugere de p a m e n t u e s t r av i l anu afara de 12. j u g e r e tufisiu l a delu. b) V e n i t u l u sto-l a ru . c) B i ru lu dela 130 case in cueuruzu de la unu N r . cu p l a t i u i n t r e g u o mesura e ra de l a o casa cu Vg p l a t i u 7 2 mesura .

Teologi i cari dorescu a competa la acesta paro­chia se-si tramita recursele loru P. Ou. D . Proto­presbiteru Ioanu Tieranu, in B. Lippa, pana in 17. Decemvre a. c. st. v. si se se presinte in vre-o Dumi­neca sau serbatdre in s. biserica din locu spre a-si aretâ desteritatea in oratoria, cântare si t ipicu.

Comitetulu paroohialu. Cu scirea mea: I o a n n T i e r a n u , m. p. Protop.

P e n t r u pa roch ia de c las 'a I l I - a din comun 'a Bacamezeu, p ro top re sb i t e r a tu lu Lipovi i , se escrie con­cursu cu t e rminu de a legere p a n a in 27. Decemvre a. c. in care di se va t i n é si a l e g a r e a .

D o t a t i u n e a i n p r e u n a t a cu aces ta parochie : a) 32 jugere de p a m e n t u , si g r a d i n a p a r o c h i a l a ; b) ven i tu lu s to l a r iu ; c) b i ru lu in cueuruzu dela 100 case, si adecă dela unu n u m e r u cu p la t iu i n t r egu o mesura , de la o casa cu j u m e t a t e p la t iu 1 / 2 de mesura .

D o r i t o r i i de a ocupa acés t ' a pa roch ia se-si t r i ­m i t ă recurse le sale O. D . Pro topopu I o a n u T i e r a n u in B . L i p p a p a n a in 24. Decemvre a. c. s t . v. si sè se p r e sen t e in vre-o Dumineca séu se rba tó re in bise­ca spre a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in o r a t o r i a c a n t a r e si t ip icu .

Bacamezeu , 20. N o e m v r e 1282.

Comite tu lu pa roeh ia lu .

Cu scirea mea I o a n u T i e r a n u , m. p. protop.

I n sensulu concesiunii V. Consis. diecesanu diu Caransebes iu d a t t . 13. N o e m v r e a. c. N r . 1121. B. se deschide concursu p r e pa roch ia g r . or. rom. de c las 'a I I - a di» Jebeliu, comit. Timis iu , p ro top re sb i t e r a tu lu Jebe l iu lu i , cu t e r m i n u l u p a n a l a 26. Decemvre a. c.

Emolumin te le cu aces ta paroch ia s u n t : a) U n a sesiune p a m e n t u a r a to r iu si eomasa tu de a I l - a si a I l I - a clasa, cons ta tóre din 33 j u g e r e . b) U n u p la t iu pa roeh ia lu de 1 / s j u g e r u . c) S to la î n d a t i n a t a dela 164 case.

Dor i to r i i de a ocupa acés t 'a pa roch ia sun t pof­t i ţ i ca recursur i l e lo ru i n s t r u a t e conformu s t a t . o rg . b i s . si r egu lamen tu lu i pen t ru parochi i se le adresedie Comite tu lu i paroehia lu , si se le s u b s t é r n a P r e a On. Domnu protopopii A l e s a n d r u Ioanovic iu in J e b e l i u .

D e l a recuren ţ i i se poftesce a-se p r e sen t a in u n ' a din Duminec i séu se rba to r i in s a n t ' a biser ica, p e n t r u de a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in c a n t a r i si in cele pas to ­r a l e . Recurse le celoru ce nu se voru p r e s e n t a nu se vor lua in cons iderare .

Din s ied in t ia comit, pa roeh ia lu gr . or. rom. t ie ­n u t a in J ebe l iu l a 2 1 . Noemvre 1882.

Comi te tu lu pa roeh ia lu . Vasilie Ciuta m. p.

pres i ed i a t e comit , p i r .

In contielegere cu Prea On. Domnu A l e s a n d r u l o a n o v i c n m. p. protopopu in J e b e l i u .

P e n t r u depl in i rea pos tu lu i i nve t i a to r e scu v a c a n t u la scol 'a gr . or. din comun'a Bohaniu, p ro top . B . I n e -ului , se escrie concursu cu t e r m i n u de a legere pe 12. Decembre, st. v.

Emolumin te l e s u n t : 105 fl. 12 cubule buca te 8 g râu , 4 cucurudiu, 12 s tengin i lemne din care a re a se incald i si scol 'a, 3 holde de p a m e n t u a r a t o r i u , c u a r t i r u cu g r ad ina de legumi .

Bohaniu , 9. Octomvre . 1882. In contielegere cu : I o a n u C o r n e a , m. p . protop.

Venerab i lu lu consis tor iu epareh ia lu a radanu , cu decisulu seu din 11/23. Noemvre a. c. N r . 2982 B . dec re t andu s i s temisarea unu i pos tu de cape lanu tem-p o r a l u l a n g a morbosulu p reo tu Greorgiu Chiri lescu pa rochu lu din Chitichazu, in p ro top re sb i t e r a tu lu Chi-sineului , p e n t r u îndep l in i rea aceluia , cu aces t ' a se deschide concurau cu t e r m i n u de a legere pe dumi-nec ' a din 19. Decemvre st. v. a. c.

Emolumin te l e s u n t : d i u m a t a t e din t6 t e benefi­ciile parochia l i , cari s t au : din o sessia de pamen tu e s t r av i l anu comassatu , b i ru lu si s tolele î nda t i na t e dela 216 case, si care beneficii t o t e l a o l a l t ă in pre-t iu lu mediu, se po tu sui pe p a r t e a cape lanu lu i anu-a lmin te l a 600 fi. v. a.

Astfe l iu pa roeh i ' a fiind de c las 'a pr ima, dela r ecu ren ţ i se poftesce : ca se a iba tes t imoniu despre abso lv i rea a loru 8 c lase g imnas ia l i in modu r e g u l a t u , t es t imoniu de m a t u r i t a t e si de calificatiune p e n t r u pa roch ia de clas 'a pr ima, — care tes t imoni i adnecsa t e c a t r a recurse le i n s t r u a t e in sensulu s t a t u t u l u i orga-n icu si a R e g u l a m e n t u l u i p e n t r u parochi i , p a n a in 15. Decemvre a. c , — ad re sa t e c a t r a comi te tu lu pa­roehia lu din locu, au de a le suscerne l a pro topres -b i t e r u l u t r a c t u a l u P e t r u Chir i lescu in K e t e g y h â z a , fiind pofti ţ i t o t o d a t ă r ecuren ţ i i , ca p e n t r u de a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in cele bisericesci , p a n a la t e rmi -nu lu a legere i in vre-o Dumineca seu se rba to r i a se se presen teze la S. Biser ica din locu.

Chi t ichazu , la 17. Noemvre 1882.

P e n t r u comite tu lu p a r o e h i a l u :

Mihaiu Ardeleanu, m. p. pres ied in te .

In eontielegere cu mine: P e t r u C h i r i l e s c u , m. p. protopopu.

Conform ord ina t iune i Vene rab i lu lu i consis tor iu diecesanu din 5. Noemvre a. c. st . v. N r . 3031 se escrie concursu p e n t r u ocuparea pos tu lu i de inve t ia -t o r e dela c las 'a fetesca confesionala rom. gr . or. din Chesintiu, p p v i t e r a t u l u L ipove i , i n spec to ra tu lu T imi-siorei , cu t e r m i n u p a n a in 12. Decemvre a. c. st. v. cand va fi si a legerea .

Emolumin t e l e î m p r e u n a t e cu aces tu postu s u n t : 1) Sa l a r i u a n u a l u in bani g a t a 300 fi. v. a. 2) 6 met i g r â u , si 6 met i cucuruzu . 3) 8 orgi i de lemne din ca r i i se v a inca ld i si scol 'a. 4) paus ia lu 5 fi. v. a. 5) Spesele de că lă tor ie la conferint iele inve t ia toresc i 10 fi. v. 6) Cor te lu l iberu in loca lu lu scolei cu 1 / i

de j u g e r u de g r a d i n a p e n t r u legumi . Dor i to re l e de a ocupa aces tu pos tu inve t i a to -

rescu au a-si t r i m i t e recurse le sa le conform prescr i -seloru „ S t a t u t u l u i organicu" comi te tu lu i pa roeh ia lu l a adres ' a D l u i inspec tore cercualu scolar iu Iosifu G r a d i n a r i u in Seceani , pos t ' a V inga , p a n a la t e rmi -nu lu prefiptu.

Ches in t iu , 11 . Noemvre 1882.

Comite tu lu paroehia lu .

In eontielegere cu mine: losiff G r a d i n a r i u , ru. p. inspect. scl.

P e bas ' a decisului Vener . Consist , g r . or. din Caransebes iu d to 12. Noemvre a. c. N r . 1105. B . p e n t r u dep l in i rea parochie i v a c a n t e de c las ' a I l I - a din comun'a Birda, in t r a c t u l u protopopescu a lu J e -belului , se escrie concursu cu t e rminu de a lege re pe 12. Decemvre st. v. a. c.

Emolumin te l e sun t : 1 sessiune p a m e n t u a r a t u r a si pu t i enu f îna t iu , b i ru lu preot iescu dela 80 de case de dupa p a m e n t u â 60 de oche de sessiune j u m e t a t e g r â u si j u m e t a t e cucuruzu, s to l 'a usua ta de p a n a aci , casa pa roch ia l a cu doua chilii si cu ce le la l te t r ebu-incióse p r e l a n g a ea si cu 1 / 3 j u g e r u de g rad ina , c a t r a acés t ' a inca mai a l t a g r a d i n a de 1 / î j uge ru , si 4 g ra ­dini (ogrăzi) afara .

R e c u r e n ţ i i au a-si t r i m i t e pe t i t i un i l e sa le în­z e s t r a t e cu documinte le necesar ie conf. s t a t . org . si r e g u l a m e n t u l u i p e n t r u parochi i p a n a in diu 'a de a le­ge re pă r in t e lu i p ro t . A l e s a n d r u Ioanovic iu in J e b e l u .

I n fine dela r ecu ren ţ i se pofteşte a-se p resen ta in vre-o Dumineca séu se rba tóre l a s. bis . d in locu p e n t r u de a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in c a n t u si in cele pas to ra l e .

B i r d a , in 14. Noemvre 1882. Comite tu lu pa roeh ia lu .

In eontielegere cu Dist. protop.

P e n t r u depl in i rea parochie i vacan te , r a d i c a t e la clas'a I -a din comun'a Â/iosiu, in p ro top re sv i t e r a tu lu L ipove i , p r in acés t 'a acum a 3-a óra se deschide con­cursu, cu t e rminu lu de a legere p r e d iu 'a de 9. lanu-ariu 1883 st. v.

Emolumin t e l e s u n t : 1) U n ' a sesiune de pamen tu . 2) G r a d i n a de legumi de 1 j u g e r u . 3) B i ru lu preo­t i escu : dela un ' a ses iune 60 oche ; de 1 / 2 sesiune 30 oche ; de 1/± sesiune 15 oche si de x/g sesiune si di-le r i câ t e 10 oche de g r â u si 4) Sto le le u sua t e .

F i i n d u paroehi 'a acés t ' a — pr in o rd ina t iunea Ve-nerab . Consistoriu diecesanu dto 23 . Octomvre 1880 Nr . 2716. — r a d i c a t a l a clas 'a I-a, dela r ecu ren ţ i se poftesce : ca se a iba tes t imoniu despre absolvi rea a loru 8 clase g imnas ia l i , t es t imoniu de m a t u r i t a t e si de cualificatiune p e n t r u parochia de clas 'a p r ima, — care tes t imoni i adnesa te l a recurse le i n s t r u a t e in sensulu s t a t u t u l u i organicu si a R e g u l a m e n t u l u i pen t ru pa­rochi i — adnesa te comi te tu lu i pa roeh ia lu din locu — au de a-le subscerne Reverendi 'ss imului Domnu p r o -topresv i t e ru Ioanu T i e r a n u in L i p o v ' a (B . L i p p a ) celu m u l t u p a n a in 7. I a n u a r i u v. 1883.

R e c u r e n ţ i i au a-se p r e s e n t a in vre-o Dumineca or i se rba tóre iu s. b iser ica din Al ios iu , spre a-si a-r e t â de s t e r i t a t ea in c a n t a r i si c u v e n t a r i bisericesci .

D i n s iedint i 'a comi te tu lu i p a r o c h i a l a t i e n u t a la 2. Decemvre 1882 v.

Vasiliu Zamfiroviciu, m.p. Veniaminu Martini, m.p. preş . comitet, pa roch . not . comitet, paroch.

In eontielegere cu mine : I o a n u T i e r a n u , m. p. protopopu.

N r . 387.

Edictu P r i n care le se provoca A m a l i ' a P o p o v i c i u

n ă s c u t a Selck, soci 'a inve t i a to r iu lu i Georg iu Popovic iu din Bu ten i , ca rea si-a p a r a s i t u p r e leg iu i tu lu seu ba r -b a t u cu necredin t ia , ca p a n a in t e r m i n u de unu anu, si o di sé se infat iosieze ina in tea scaunului p ro to-p r e s v i t a r a l u a lu Lipovi i , spre a se j u d e c a cu numi tu lu seu b a r b a t u ; a l t cum si f a r à de dens 'a se va j u d e c a iu sensulu ss. Canone.

L i p o v a 1. Noemvre 1882. Ioanu T i e r a n u , m. p.

protopresriteru.

tatari la „BISERICA si SCOLI" Ir. 49. Amin VI — 1882.

ZB-u-letixi meteorologicu.

Diu'a. Lun'a. | Press lnnea aerului

Tempera­t u r a Cerlulu

Sambata 9. Dec. 1 767 mm. 8-5 o R. obdusu

Dumineca IO. 766-2 » 10-3 „ n

Luni 11. 757-9 n 9-5 , noru

Marti 12. 31 765-3 71 9-3 „ obdusu

Mercuri 13. n 766-3 Ti 7-76 „ noru

Joi 14. n j 768 n 9-8 „ seninu

Vineri ÎS. 1 769-2 Tt 9-8 , »

C o n c u r s e i Prin decisnlu Vener . consist, diecesanu de dato

16/28. Septemvre a. e. Nr. 2292-2191. Nimicindu-se alegerea de invetiatoriu intemplata in Cianaduln-Ser-boscu, (Comit. Torontalu) protopresviteratnlu B. Com-losiu, la 15/27. Augustu a. c. pentru suplinirea aces­tui postu in modu definitivu se escrie prin acest'a concursu nou cu terminu de alegere pre 19¡31. Decem-rre 1882.

Emolumintele împreunate cu aeestu postu în-vetiatorescu sunt urmatorele: 1) Salariu fixu 266 fl. 2) locuintia libera cu 2 chilii s i cuina. 3) 50 meti de grâu clas'a I l -a 4) Pentru lemne singura învetia-toriului 20 fl. 5) Pausialu script. 6 fl. 6) Pentru tra­suri si diurne la conferintiele invetiaturesci comit, parochialu se va ingr ig i i ; 7) 2 jugere de pamentu ara-toriu si una gradina estravilana a 400 Q si 8) D e l a îngropăciuni mari, unde va fi poftitu 50 cr. er deca prohodulu se va tiene in biserica 1 fl. apoi dela în­gropăciuni mici 20 cr. deca va fi poftitu.

De la recurenţi se poftesce se producă testimoniu preparandialu si de cualificatiune pentru staţiuni de clas'a I-a. N B si numai in lips'â acestora se vor lua in candidatiune recurenţi fara testimoniu de cuali­ficatiune, numai pre langa celu preparandialu ; dar totu pentru clas'a 1-a cu adausu ea In feriile vi it6rie se depună eaamenu de cualificatiune totu pentru sta­ţiuni de frunte, — cu acestea avendu langa recursu se alăture langa recursu si cele-lalte documinte pre­scrise in Statutulu org. si a-le adresa si tramite di­recte comitetului parochialu pana la diu'a alegerei. — Cei ce voru posiede cunoscinti a limbei magiare său germana cât mai multu vor fi preferiţi. — De la acei recurenţi cari nu sunt cunoscuţi poporului in persona, se poftesce pana la diu'a alegeri a-se presentâ in S. biserica din locu, pentru a-si arata desteritatea in cântările bisericesci si in tipicu.

Sig. Cianadulu-Serbescu in 18/30. Nbenu 1882. Pentru comitetulu bisericescu parochialu.

Mia Telescu, m. p. parochu gr. or.

Pentru întregirea definitiva a parochiei devenite vacante dupa repausatulu preotu Ioanu P . Ivascu din. comun'a GherKste, protopres. Oravitiei, se escrie con­cursu cu terminu pana in 19. Decemvra 1882 st. v. in eare diua va fi si alegerea.

Ernolmnintele s u n t : Sesiunea, stola si birulu usitatu din parochi'a văduvită.

Doritorii de a ocupa acest'a parochia, au a-si trimite recursele sa le instruate cu documintele pre­scrise de stat. org. bis. la subscrisulu Administratoru protopres. in Oravi t ia ; er pana la alegere a-se pre­sentâ in vre*o Dumineca ori serbat6re in sant'a bi­serica pentru de a-si arata desteritatea in cântări si oratoria.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine; Macs lnra P o p e - r i c i i i , m. p. adm.

protopresb.

Se escrie concursu pentru postulu de capelanu din comun'a bisericésca gr. or. romana din Maidasiu, protopresviteratulu Bisericei albe, comitatulu Carasiu-Severinu in urmarea rapaosarei parochului Nicolau Popoviciu, cu terminu pana in 16. /anuarul 1883 e. r. in care diua v a fi alegea.

Dotat iunea capelanului este : a) Sesiunea paro-chiala completa de 3 4 jugere pamentu. aratoriu. b) Birulu dela 210 case, dupa datin'a de pana acum care face anualminte de fiecare casa 4 0 cr. v. a. c) Si stolele usuate dela fiacare casa — va se dica nou alegendulu capelanu se va bucura de intregii veni­te le stolarie, biru si sesiunea parochiei vacante si va fi alesu definitivminte, carele farà causa binecu-ventata din partea Vener. Consistoriu nu v a fi tran-spusu la alta parochia.

Doritorii de a ocupa aeestu postu de capelanu au a-si tramite recursele sale instruate conform stat . org. bis. si regulamentului pentru parochai Pré On. D. protopresbiteru tractualu din Iamu celu multu pana in 13. Ianuariu 1883 c. v. càci Gel&mai terdie-nu s e vor considerai.

In fine recurenţi au a-se presentâ in vre-o du­mineca ori serbatóre de a-si aretâ desteritatea. i a cantu, t ipicu si oratorie.

Naidesiu, 28; Noemvre 1882! Comitetulu parochiâîuv

In, contielegere cos Pré (X D. Io»tr Popa-e-teta*. mi- £; protopi.

Se escrie coneursu pentru* postulili die* invetiato--rfu din comun'a Ciuchiciu, l a scdl*» nestea- gr-, srient. romana confesionala, afiatére* im protopresviteratulu Bisericei albe, comit.. Cara£Ìi^Severmu ,

), «fovenitu v a ­canta dupa repaosarea fostuluî ihvetîa*oriu Erimia Buza cu terminu pana in, 23:. tanuariw 1883 si. K. in care diua va fi alegereav

Emolumintele sunt a) Salariu in bani g a t a 400 fl. v. a. b) Pausiale pentru conferintiele invet ia-toresci 10 fl. c) Gradina pentru» legumi si cuartiru liberu dinpreuna si lemne- pentru scóla cât va cere trebuinti'a.

Doritorii' de- a? oeupâl aeestu postu invetiàtorescu sunt avisati a-si substerne recursele sale bine instru­ate conform statutului org, bis. si Regulamentului pentru invetiatorî on. comitetu par. la adre&'a P r é On. Di protopresviteru in Iamu celu multu pana in 20. Ianuariu 1883 st. v. càci mai tardiu incurse nu se vor considera.

In fine recurenţii sunt poftiţi a-se presentâ in vre-o Dumineca ori serbatóre in s. biserica spre a-si aretâ desteritatea sa in cânt si tipicu.

Ciuchiciu,. 14. Noemvre-1882 . Comitetulu parochialu.

In contielegere cu Pré O. D: l o s i f Popov ic i i i , m. p. protop.

/ í

P e n t r u depl in i rea pos tu lu i v a c a n t u de proto­p r e s v i t e r u a l u Siriei, se escrie p r in a c e s t ' a concursu cu t e rminu p a n a la / . Ianuar iu cal. vechiu 1883. Veni t e l e i m p r e u n a t e cu aces tu pos tu s u n t :

I. din parochia :

1) o sessiune de p a m e n t u a ra to r iu , 2) de la fiacare casa cu câ te l / i de pamen tu ,

câ te un ' a mesura de bucate ; dela casele fa ra p a m e n t u câte o j u m e t a t e de mesura de buca te ,

3) s to le le î n d a t i n a t e dela 240 de case ;

11. din protopresviteratu:

1) de la fiacare cununia din t r a c t u câ te 2 ti. v. a. 2) 5 mesur i de buca te dela fiacare p r e o t u din

t r a e t u , 3) spesele cancelar ie i se acoperu de c a t r a comu­

ne le t r ac tu lu i -R e c u r e n t i i au a-si subs te rne recurse le loru in

t e rminu lu a r e t a t u mai sus subscr isului comisar iu consis tor ia lu A u g u s t i n Hamsea , asesoru l a consisto-r iu lu din A r a d — a l a t u r a n d u documente despre aceea câ s u n t b inemer i t a ţ i p r e t e r e n u l u bisericescu si sco-la r iu , mai depa r t e despre absolvi rea s tudie loru gim-nas ia l i cu depune rea esamenulu i de m a t u r i t a t e , pre­cum si despre absolvi rea sc ient ie loru teologice.

P r e f e r i n t i a vor ave acei r ecuren ţ i , car i vor docu­m e n t a , câ p re l anga s tudie le g imnas ia le si teologice au abso lva tu scient ie le jur id ice , seu filosofice ; de sene in t ie legendu-se câ propresv i te r i i a leşi dela 1873 incoce s u n t scu t i ţ i de a documenta aces ta cual if icat iune.

Si r i 'a , in 25. Noemvre 1882.

Comite tu lu p ro top re sv i t e r a lu . *)

In contielegere cu mine: A u g u s t i n H a m s e a . m. p. asesoru consist, ca comisariu consist.

Conformu ina l t e i ordin a t i u n i a P r e a s a n t i e i Sa le Domnulu i Episcopu diecesanu din 22. Noemvre a. c. N r . 3255. se deschide concursu pen t ru ocuparea vacan t e i parochi i din comun'a Secasiu, p ro top . L ipovi i , cu t e r m i n u p a n a ia 27. Decemvre a. c. in carea di se va t i ene si a legerea .

Emolumin t e l e sun t : U n a sesiune de pamen tu , séu 30 juge re . I n t r a v i l a n u l u 1 / 2 j uge ru . S to la inda t i -n a t a . Bi ru lu dela 100 case in buca te .

Dor i to r i i de a ocupa aces ta parochia sun t av i sa t i recurse le sale i n s t r u a t e in sensulu s t a t u t u l u i organicu a-le adresa subscr isului la L ipov 'a p recum si-a se p resen ta in vre-o dumineca séu se rba tó re in biser ica pen t ru a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in c a n t a r e , o ra to r i a , si t ip icu.

L ipov ' a 24. Noemvre , 1882. loanu Tieranu.

Protop.

P e n t r u s t a ţ i unea inve t ia torésca din comun'a Salageni, ppb i t e r a tu lu B . Ineulu i , se publ ica concursu cu t e rminu de a legere pe 12. Decemvre st. v. a. c.

Emolumin te l e sun t : a) in ban i g a t a 100 fl. b) 8 cubule de buca te g r â u si cucuruzu, c) 8 s t angen i de lemne din care se v a incaldi si scól'a, si in fine locuin t ia l ibera cu g rad ina de legumi.

Dor i to r i i de a ocupa acés t 'a s t a ţ i une , se vor p resen ta in vre-o Dumineca séu se rba tóre , l a s f a Biser ica p e n t r u a-se face cunoscuţ i poporului , è ra re-

*) In m-ulii trecutu s'a culesu din gresiéla „parochialu" in locu de protopresviteralu. Red.

cursele i n s t r u a t e normat ive loru prescrise , si ad re sa t e comi te tu lu i parochia lu , le vor t r i m i t e subscr isului inspec tore scolaru, p a n a l a 9. Decemvre in Chisineu.

Sa lagen i , 18. Octomvre 1882.

Comite tu lu parochia lu .

In contielegere cu: l o a n u C o r n e a , m. p. inspectoru scol.

Concursu pen t ru depl in i rea vacante i pa r . de clas 'a a I l I - a din comun'a Salageni, p p b i t e r a t u l u B . Ineulu i , cu t e rminu de a legere pe 12. Decemvre st. v. a. c.

Emolumin te l e s u n t : a) 1 / 2 Sess iune pamen tu a-r a t o r i u cu 2 cânepis te , b) deia fctO N r . de case câ te un ' a mesura cucuruzu s fa rmatu , c) cor te lu e s a r e n d a t u cu g rad ina , si in fine stolele î n d a t i n a t e preot iesc i . Dor i to r i i de a ocupa aces t ' a paroch ia sun t poftiţ i î na in te de a legere in vre-o Dumineca seu Se rba to r e a-se p r e s e n t â in s t ' a Biser ica pen t ru a-se face cunos­cu ţ i poporului , er recurse le i n s t r u a t e conform s t a tu ­tu lu i organicu , si ad resa te comite tu lu i pa roch ia lu se le t r i m i t ă subscr isului p ro topresv i t e ru in Chisineu p a n a l a 9. Decemvre st. v. a. c.

Sa lagen i , 18. Octomvre 1882.

Comite tu lu paroch ia lu .

In contielegere cu: l o a n u C o r n e a , m. p. protopresviteru.

Concursu p e n t r u depl in i rea pos tu lu i inv. dela a I l - a scóla confesionala romana or todocsa din comun'a Tautiu, i n spec to ra tu lu Agr is iu lu i , p p b i t e r a t u l u Sir ie i , comit. A r a d u cu te rminu de a legere pe 19. Decemvre adecă pe Duminec 'a îna in tea nascer i i lu i Chr is tosu a. c.

Emolumin te l e anua l i sun t : 1) in ban i g a t a 220 fl. v. a. 2) 12 orgii de lemne din care a re a-se in-caldi si scóla, 3) Spese de confer int ia 7 fl. 50 cr. v. a. 4) De la i nmormen ta r i unde va fi pofti tu 50 cr. 5) Cua r t i ru l iberu cu g rad ina de legume.

Recur in t i i l a acestu pos tu au a produce : tes t i ­moniu despre abso lva rea i n s t i t u t u l u i pedagogieu, a-t e s t a t u despre p u r t a r e a mora la , despre ocupa t iunea de p a n a aci, ca r t e de bo tezu câ sun t de re l ig iunea or todocsa si sé se presenteze l a biserica p e n t r u a-se recomendâ in cele r i tua l i . Recurse le astfeliu ins t ru­i te se vor t r i m i t e inspectorulu i concerninte in Sicul 'a per Boros-Jeno pana la 19. Decemvre a. c . Cei cu tes t imoniu de cualif icat iune vor fi prefer i t i .

Comite tu lu paroch ia lu .

In contielegere cu mine : F i o r i a n u Monti'a, m. p. inspec­toru scolariu.

Conformu decisului Consis tor ia lu dto 20. Octobre , a. c. Nr . 2753. si conform decisului s inodului paro­chialu din Micalac'a, dto 18/30. Iu l ie 1882. de sub Nr . 4. p r in aces ta se escrie concursu pe pos tu lu inve-t i a to rescu dela scóla din Micalac 'a c las 'a I . cu ter­minu de a legere pe 27. Decembre st. v. 1882.

D o t a t i u n e a î m p r e u n a t ă cu aces tu postu este : a) I n ban i ga ta 220. fl. v. a. b) 1 / i p a m e n t u cu 3 j u g e r e compet in t ia de pas iune — p a m e n t u a r a to r i u de clas 'a I . ci 28. m e t r i cubuci lemne de focu, din car i e a-se incaldi si scóla, d) P e n t r u sc r ip tur i s t i ca 5 fl. l a anu . e) Cor te lu cu g r a d i n a .

D e l a r ecuren ţ i se recere ca se produca a t e s t a t e despre acea, câ au abso lva tu pe l a n g a cursur i le pre^ pa rand ia l e celu pu t i enu 4 . clase g imnasia le , si ca au depnsu esamenu de cualificatiune pedagogica , p recum si din l imba m a g i a r a .