- ^ a d u , "îiKSES. 1885. Nr. 3 .

BISERICA si SC OL'A. Foia bisericesea, scolastica, literara si economica.

iese odată in septemana: i > U M I N E O A .

P r e t i u l u a b o n a m e n t u l u i ! Anstro-Ungari'a pe ano . . 5 fl.—cr

„ „ „ jum. ann 2 „ 60 „ Romani'a ai strainetate pe an 14 franci

« j » 7 franci

P r e t i u l u i n s e r t i u n i l o r u : Pentru publica tiunile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte

4 fl. si mai sus 5 fl. v. a.

Corespondintiele se se adreseze la Bedac-tiunea dela

„BISERICA si SCOL'A" Er banii de prenumeratiune la

• T I P O O B A F I A D I E O E S A N A in A B A D ,

Indusiri'a de casa la romani. L a noi in tiera avenm de tote. Unn lucru este inse mai raru si f6rte scumpu.

Acestu lucru sunt bacii. Bsni nu avemu. Lucru de minune s'ar părea acesta impregiu-

rare. D a r n'ai ce-i face, este adeveru. C â se te convingi, n'ai decât se intri astadi

in cas 'a tieranulm nostru, se-lu intrebi, ce face, s i cum se gasesce, si-ti va spune, ca are de t d t e : si pane si carne si vfeu, si altele, dar n'are p a r a l e .

Acest'a este situatiunea tieranului, si cu elu i n p r e u & a situatiunea tierii întregi.

E s t e naturala acesta sitnatiune intre impre-g i u r â r i l e actuale ale tierii. Noi traimu cu toţii d in ai dupa rodurile pamentului. Pamentulu este uaiculu isvoru de productiune. Elu inse slujesce a c u m d e mul tu. A imbetranitu si elu, er culti­v a t o r i i n'au sciutu, si li'au potutu, se-lu alimen­teze, câ se-lu pota, se-îu rentiner^sea.

N'au sciutu cultivatorii se-lu rentineresca, pentru ca s'au incrediutu pre multu in puterea lai productiva, si in bunătatea climei; nu l'au potutu, pre de o parte, pentruca îucrulu este idrte scumpu, er pre de alt'a n'au esistatu capi­t a l e l e necesarie de a-se investi in pamentu, câ se-i-se p6ta restitui aceea, ce i-am luatu in anii precedenţi.

A c u m intrega tier'a se gasesce in o crisa economica generala. Gandescu toti asupra mo­dului, cum se se paraliseze jsris'a pentru viitoriu. Heaperatu, trebue se ne gandimu si noi.

Schimbările in economia se intempla greu « p r e incetu. Nu poti dintr'o data se-te faci din agricultoru industriasiu, nici din industriasiu me-seriasiu: c i fiacare omu trebue multu putienu se r emana l a n g a zauatulu, pre carele l'a invetiatu din teneretie: si schimbarea ce ae vede, ca l'ar con-

duce la mai biue, trebue se-o lase ia sarcin'a generatinniloru viito'rie.

O schimbare inse n o iutorsatura spre mai bine, trebue se facemu.

* * * Betranii lauda multu timpurile de de multu.

Ori sunt preocupaţi, ori nu betranii, cand lauda timpurile de mai nainte, in un'a inse au fara cea mai mica indoiăla dreptate. Lumea mai nainte nu avea pretcesiunile de astadi. Se mulîiemiau omenii cu mai putienu. Acestu putienu lu-poteau acoperi, si erâ bine,

Astadi totu reuiu, de carele suferimu, si ne plangemu cu toţii, provine din impregiurarea, ca ne am sporitu d6ra fara voi'a nâstra in mesura pr£ mare pretensiunile. L a toti ne place se tra­imu bine, sene imbracâmn bine, si dora se traimu, si se ne imbracâmn mai bine, decât ce ne ar dâ man'a

N'avem de unde se-le acoperimu t6te aces­tea ; si totuşi ne silimu se-le acoperimu. Cademu in datorii, si pre incetulu devenimu in unu feliu de sclavia, mai rea, decât sclavi'a de odiniora, in sclavi'a capitalului, de carea nu ne mai p6te scapâ nici unu feliu de lege din lume.

Câ se-ne schimbâmu situatiunea, credinti'a nostra.este, câ in prim'a linia se reducemu pre­tensiunile, si prin reducerea loru se reducemu totu de odată si cheltuielile.

Ei dar cum? „Sunt multe caile, cari ducu la Rom'a."

Sunt multe caile, prin cari se potu reduce pre­tensiunile si cheltuielile. In privinti'a acest'a este greu a vorbi si a staveri regule generali. Unulu câte unulu, credemu inse, ca este usioru a-ue dâ sfatu si inca sfatulu celu mai bunu. N'avemu decât se gandimu, câ gandulu se-ne invetie, si se-ne lumineze.

Ceea ce se p6te dice iu genere, este, câ

18 B I S E R I C A si S C O L ' A A í r a l a I X

pre tote caile si intre tote impregiurarile se re-ducemu cheltuielile. In ceea ce privesce pre tie-ranulu nostru, auést'a se pote intemplá usioru. Se ne aducemu numai putien aminte de timpu­rile cam de inainte cu dieee ani. Pre atunci tie-ranulu nostru cheltuia putien pentru cas'a si îm­brăcămintea sa. Femei'a sa provedea intréga cas'a cu panz'a, cu panur'a trebuintiósa, lucrata cu manile sale in timpulü de iérn'a, cand si alt­cum nu avea ocupatiune la economi'a câmpului, si cu chipulu acest'a banii, ce-i realisá din rodu-rile câmpului, i-potea investi in lucruri producti­ve: in vite, in pamentu, seau in instrumente de economia.

Prin trecerea lumii dela industri'a de mana la industri'a de fabrica s'a intemplatu si in vi-éti'a si economi'a tieranului o schimbare fdrte însemnata.

L a industri'a de fabrica nu se pune pré mare pondu pre trainici'a obiecteloru produse. Caracteristic'a si chiar iorci'a acestei industrii este : a produce multa, ca se pota vinde eftinu, si a dá obiecteloru produse unu lustru, prin care se atragă, si asia dicenda se iosiele ochii lumii, cá se le cumpere.

O mu este si tieranulu nostru. Vine la ora-siu, vede ca cu bani la părere putieni pote cum-perá panza si panura mai frumósa la ochi, decât panz'a, ce o produce cu multe greutăţi si cu multa truda soci'a sa ; — se lasa sedusu, si o cumpera, gandindu, ca nu se platesce, ba ar fi chiar pe-catu, cá sé-se mai trudésca soci'a sa cu prepa­rarea pauzei si a panurei.

Cu acestu modu de gândire si lucrare s'a inceputu apoi indata necazulu. Panz'a si panur'a cumperata nu tiene nici a diecea parte din ceea ce tienen panz'a si panur'a de casa. Acést'a ar mai fi, cum ar fi, dar langa ea se mai .adaogă, ca femei'a preste iérna nu a avntu lucru, tim-pulu s'a perdutu ; si pentru lucruri rele s'au det-rasu sume nu nensemnate de bani dela lucruri si investitiuni productive.

Obiectele de industria au fost parte mare preparate in streinatate, si pana cand streiaata-tea cumperá cu bani scumpi productele nóstre, mergea cum mergea. Astadi inse cand străină­tatea se pote provedé cu bucate mai eftine, sun-temu strepusi in o crisa economica generala.

Cine are de unde perde, pote se pérdain timpuri de crisa, pentruca trecendu cris'a se pote rehabilita mai usioru cu ajutoriulu capitalului re-masu. L a noi la romani este altcum. In genere nu avemu multu de perdutu, pentruca totu ceeace avemu, este putienu, si cele mai mici perderi le semtimu forte greu, pentruca se pote se ne duca la„ vatr'a reee," ne potu face, cá se remanemu, precum se dice „cu sufletulu."

* « * In timpuri grele omulu tace de regala totu

feliulu de combinatiani, cam se-si ajute, câ se p6ta scapâ de crisa. Astfeliu dupa cele ee s'as intemplata Ia noi in tiara in auulu carenţa t6te capetele mar, de cari dispune tier'a cugeta, si publica diferite planuri economice. Iu un'a inse convinu toti. Toti dicu, ca la noi in tiera cris'a se pote paralisâ pentru viitoriu numai daca pre langa agronomia vomu introduce si stabilimente de in­dustria, in cari se preparâmu cele ce ne trebuiescs aici acasă, si se ne scapâmu de a fi tributari streinatâtii.

Pana se voru realisâ inse aceste planari, va mai trece multa, pentruca la ridicarea industriei pre o cale mai intiusa trebuescu capitale însem­nate, si lucratori eu cunosciutie technice, de cari pana acum tier'a nâstra nu dispune in mesur'a trebuinti6sa.

Astfeliu pana cand se voru schimba acestea, si se voru realisâ, pote se mai trebuiască timpu multu, timpu, pre care poporulu nostru ca medi-16cele, de cari dispune, nu-lu pote asceptâ — fara mari perderi.

* * * Noi romanii am avntu, si mai avemu si as­

tadi industria, Avemu industri'a de casa, care* pana bine.de curend ne provedea cas'a ca tâte cele trebuintiose. N'avema deci nimica a l f a mai urgenta de facutu, decât ca ia locurile, pre unde ea a cam disparutu, se-o reactivâmu, 6r pre aude este, se-o promovâmu, se-o incuragiâmn. A fost unu timpu, de carele ca toţii ne potem aduce bine aminte, cand iern'a t6ta cas'a romanului dela sate, ba chiar si din orasie era ocupata ca torsulu, 6r cand se apropiiâ primaveYa eolo catra postulu Pasciloru, nu era casa romanesea, in care se nu se afle resboiu, si in carea se nu se tiesa. Astadi resboiulu este o mobila mai rara, si cu cât s'a mai rârita, ca atât si a făcuta loca necazulu. Câ se-lu sc6temu pre cesta din arma este neaperatu de trebuintia se-lu introduceam ds nou in fiacare casa pre cela dantaiu, si-se de-prindemu pre femei'a romana se-lu manueze cu isteţimea si laboriositatea-i cunoscuta.

Cand s'a tienutu espositiunea romana din Sibiiu, lucrările espuse câ productele maniloru femeii romane au produsu admiratiune. S'a con­statata adecă pre deplin, ca la noi esista t6te conditiunile unei industrii, esista capacitate, esista gustu si materiele braţe in abundaatia.

Ne-a impedecata, si ne impedeca si astadi numai preocupatiunea, ca fiendu produsele in­dustriei casei romane, lucruri de mana, sunt pre scumpe in reporta ca pretiula, ca carele potera,

A n u l a IX. B I S E R I C A si S C O L ' A 19

cumperâ acele produse din dugheauu. V a se dica aceste produse au numai unu reu. Sunt scumpe.

Se dice inse si cu dreptu cuventu, ca luc­ra bunu nu este scumpu. Nu este scumpu pentru aceea, pentruca tiene mai multu, ne tace servitiu timpu mai îndelungata. In casulu de fa-eht nu este scumpu nici pentru aceea, pentruca n'am datu bani pre elu, ci ne costa numai ma-teriele brute, er spesele de productiune, cari mai d e regula întrecu spesele materiei brute, le-am platitu cu lucrulu nostru intrunu timpu, cand cu ultu lucru si altcum nu ne-am fi potutu ocupa si, ar fi remssu neutrebuintiatu.

* * * F a r a a-ne ocupa cu motivarea mai departe a

acestui obiectu, de carea sperâmu ca dupa cele d i s e nu mai este trebuintia, se vedemu, cari aru fi medil6cele, prin cari s'ar pote reactiva si in­troduce pre o cale mai întinsa industri'a de casa.

In Romani'a s'a facntu in timpulu din urma multu pre acestu tereuu. Regin'a poeta a intro­dus» in salonu portulu tierancei romane, si ast-feliu acum damele romane din societatea alesă i n loculn metasei din Paris si Lion porta cre-tintia, produsa de man'a tierancei romane. S'au constitui tu apoi societăţi de incuragiare si ast-feliu multe mani romanesci sunt astadi ocupate.

L a noi, Ia romanii de dinc6ce inca se pote urma astfeîiu N'avemu alfa de facutu, decât noi « e i chiamuti a lumina si conduce poporulu, se-i aretâmu, c a reu a facutu tieranulu, cand a scosu resboiuln din casa, si ca reu face cand in locu de panura si pânza făcuta de soci'a sa porta panura si pânza din dugheanu, curea in reportu c n trainici'a unei'a si a altei'a este scumpa, si nu-i face acelu bunu servitiu, pre carele i-lu & c e cea dantaiu.

Invetiatur'a in teoria este buna, dar mai buna este, cand va fi ajutata si prin esemplulu nostru alu celoru inteligenţi, cand adecă noi inca vomu veni in ajutoriu cumperandu in casele si pentru trebuintiele no'stre tieseturi si producte ale maniloru tieranei romane.

N u ne vomu insielâ nici decât in acest'a. Vomu cumperâ de esemplu scerguri, şervete, ma-saie, haine de patu si preste totu albituri, cov6re ai altele cu unu pretiu d6ra mai scumpu ; dar daca le vomu cumperâ astadi, nu vomu patf, câ si cu lucrurile, pre cari le cumperâmu din fab­rici streine, câ se avemu trebuintia a-le cumperâ ai mane; ci le vomu ave pre timpu indelungatu, ai ori de câte ori le vomu intrebuintiâ, ne voru a i c e plăcere, sciindu ca sunt lucruri bune si cu­rate, si aducendu-ne aminte ca prin cumperarea Ion* am contribuita dupa puterile n6stre Ia ridi­carea industriei naţionale.

Doue lucruri forte însemnate vomu potè re-alisâ prin reactivarea industriei nòstre de casa, vomu dâ tieranului unu nou isvoru de cascigu, si-hi vomu face se-se provéda elu insusi cu cele trebuintióse fara se aiba trebuintia de a-si chel­tui banii cei destul de scumpi pre lucruri rele si de putiena trăinicia.

Am scriau acestea, câ se ne implinimu o detorintia, si apelàmu la toti cei chiamati a gândi asupra cestiunei si a-i dâ importanti'a, ce-o merita.

{ D i s c a r s i a l u *) l pronunciatu de comisariulu consistorialu, părintele < protosincelu Iosif Groldisiu la deschiderea sinodului \ protopresviteraln electoralu alu Aradului , tienutu in | 9/21 Ianuariu 1885.

i Dornnüoru Alegatori!

i Unulu din cele mai frumóse drepturi con-< stitutionali, garantate bisericei iióstre prin stat. \ org- este dreptulu alegerii de protopopu: câei l „protopopulu" dupa intielesulu acestui nume este s antaiulu intre preoţii unei parti constitutive a \ diecesei; dupa numele „protopresviteru" este an-? taiulu intre betrâni, este in tractulu protopopescu 5 celu mai intieîeptu cu invetiatur'a si cu svaturile \ sale ; elu dupa demnitate este in protopopiatu ce \ este episecpulu in diecesa, in cât protopopulu^cu > dreptulu se numia odinióra si horoepiscop.—Ore 5 Domniîoru ! ce ar cugeta o mulţime de calatori < uainte de plecarea trenului, séu caletorii pe mare l nainte de a pleca corabi'a, cand li s'ar spune

I ca respectivulu conducatoriu séu capitanu nu dâ destula garanţia prin capacitatea si tresvi'a sa ?

Fara indoéla mai bucurosu s'ar intórce toti innapoi, de cât sé-si espuna interesele si viéti'a unei conduceri fara garanţia.— Dupa Ioanu Gura de auru: biseric'a este o corabia santa; catar-gulu ei, ce-si inaltia gloriosulu seu vérfu pana la ceriu, este lemnulu crucii, de pe care vâlva-

? eseu vintrelele invetiaturei evangelice, umflate de s re spirit lu duhului sântu: cârm'a ei este credin-< ti'a, proprietariulu Isus Christos: cârmaciulu Petru > si ceialaîti Apostoli, carii împreuna navighéza; \ caletori corurile credinciosiloru, plutirea ei trece ; prin viforosulu Oceanu alu timpului, cursulu i X este pururea salutariu, scopulu—fericirea. In con-\ ducerea corăbiei dupa Apostoli au urmaţii barba-l tii Apostolesci, episcopii si preoţii. Déca e mare l responsabilitatea preotului innaintea lui Dumne-í dieu si a ómeniloru pentru credincioşii concre-

S * ) Fiecdu siro'dele protopresviterali, nesce corporatiuni de ? mare importantia in viéti'a nostra biserieésca-constitutionale ne tie-? nemu de detorintia a publica acestu discursu pentra valorea sa S intrinseca, ér in numerala viitoriu vomu publica per extensum proto-> colulu sinodului protcpresviteralu din 9/2i Ianuariu a. c. Red.

20 B I S E R I C A B i S C O L ' A A n ulti I X .

diati conducerii sale,— cu cât mai mare e rea- ( ponsabilitatea protopopului, carui'a i-sunt concre- > diati credincioşii si preoţii unui protopopiatu ?— ? Detorintiele densului sunt detorintiele căpitanului i corăbiei, care numai atunci le va potè implinf, l

dèca va avea invetiatur'a receruta spre a sci eon- > duce si pastrâ eorabi'a in tòte partile ei nevate- s mata: va ave tactulu de a sustieué pacea si buna < intielegere intre caletori ; in urma va fi intieleptu > si precantu de a paralisâ ventorile amenintiatóre l din afara.—Protopopulu ca pastoriu suflete seu in- \ tocmesce tainele si ìuminéza cìerulu si poporulu Ì

submanuatu prin invetiaturi edificatóre ; pentru Ì

cà dupa cum dice canonulu 19 alu sinodului Tru- s lan: „Se cuvine celoru ce sunt inainte stătători < ai bisericiloru, a invetiâ in tòte dilele si cu de- \ osebire in Dumineci pre clern si pre poponi cu- > vintele pietàtii si ale dreptei crediotie." Er San- i

talli Vasiliu spnne sentinti'a infioratóre, cà:„Acel'a, ì

cui s ;a ineredintiatu diregatori'a de a invetiâ, dèca ì s'a leuevita a binevesti, se judeca de ucidietoriu." > — Mai aleso in dilele nòstre semtimu trìstulu a- s deveru ca: „secerisiulu e multa, dar lucratorii < sunt pucini" (Mateiu 9. 87, Lue'a 10. 2.) Si po- ì perula, care pria cultura mi potè tiene concurin- > ti a cu celelalte popóre, acel'a treptatu si-pierde 5 însemnătatea, si responsabilitatea cea grea pentru < perdere nu cade pre poporu, ci pre acei'a, ca- l ror'a li este incredintiata conducerea lai. — Pro- > topopulu, ca demnitariu superéza căuşele aduniti- s strative si jodecatoresci, si represinta tractulu seu < in eoatiagere cu corporatinni — in — si afara de \ biserica ; spre care scopu trebue se fie activu si s neobosita, càci activitatea este simbolulu vieţii, < neaetivitatea alu morţii.— Câ jadeeatoriu se aiba l iu vedere, cà pana cand statulu pedepsesce, bi- > seric'a érta ; se aiba iubire de dreptate, càci elu s — dupa Pavelu Apostolulu „Este detorasiulu fi- l esce cărui omu, celui tare ca celui slabu, celui Ì invetiatu ca celui nesciutoriu, celui intieleptu ca l si celui nebunu" (Rom. 1. 14.)— Elu este midiloci- \ toriu intre. Dumnedieu si omu ; omu alu lui Dnmne- \ dieu ia poporu, si omu alu poporului Ia Ddieu ; \ este angeru de pace si la usi'a mormentului.— l Protopopulu dar cu deosebire trebue se fia omu i de minte si de inima: aceşti doi factori numai l întruniţi potu fi salutari, càci lnmin'a reu intre- j buintiata aprinde si consuma, iubirea inimei ne \ condusa de minte e òrba. — DVóstre dar Dior \ alegatori, însufleţiţi pentru o persóna séu alta \ dintre candidati, cumpeniti bine, ca dintre cei \ buni sè alegeţi pre celn mai bunu ; care se pota \ sta cu fala iu fruntea acestui protopopiatu, con- > duceudu-lu spre binele bisericei si uatiunei nòstre. \

C i i v e n t a r e despre modulu cum se petrecemu dilele de Dumineca st

serbatóre.

„Si amu eadiutu Ia pament sì ama addita glasu dicanda-mi Sanie! Saule! «a me goneşti? Era eu amu respunsii : Cine esti Dne ? si au disu càtra mine. Eu sunt Isus nazarinéaul, pe carele tu-lu prigonesei."

Fapt. Ap. cap. 22. T. 7—9.

Int re serbatoriie nòstre religióse cele mai î n ­semnate santa acele in care tienend revista asnpr'a stàrii nòstre mora le , tredienduui-se conaciinti'a, aceea tniscata de dorare peetru farà de leg i le eomise ni: indémua la fapte bune crestinesci si morale.

Acestea sant momintele eele mai strălucite i a viat i 'a unui predicatoru seu păstoria sufletesc», cand sub decursulu invat ia tarei sale rel igióse îndupleca spre primire inimile ascultatoriloru, umplenda de b a -curie sinulu celoru drepţi si storcendu suspine si l a -cremi amara din inimile pàcàtosiloru.

Mondatele aceste pline de sus sine si pooaiat ia sunt ia eâusula lora morala fòrte bog-ite si s t ra la-citóre.

As i a de însemnata este si diu'a acést'a de ad ì I . A . in oare luandu-le la inim'a nòstra — ne i a t r e -bamu serioau : cà ermu ama fosta in trecatu si ea c e feliu de slăbiciuni am avuta a ne luptă ? cà câta d e departe amu remasn noi de modelulu per fec ţ iune adecă de Dia Isus Christos ? Respansarile date l a aeest'a întrebare ne-va arata gradulu moral i tă ţ i i nòstre in tòta golatatea ei.

Spre ajuogerea scopului aeestui'a rai-amu luata d e tem'a vorbirei mele textulu citata mai sasu, in care apostolala P a v e l cunoscuta sub numele séa Saul î n ­suşi ai-desorie cu tòta precisianea minunat'a sa i n -tórcere ia crestinismu. „Si au fostu candu mergeam» eu, si me aprapiamu de Damaseu, intru ameadiadi, farm de veste a strafucitu din ceriu lumina mare impregiurtdu meu. Si amu cadiutu la pàmentu, si amu auditu glasu dicendu-mi : Saule ! Saule ce me gonesai ? Era eu amu res-punsu : Cine esti Dne ? Si au dis càtra mine Eu sum Isus Nazarinénulu pre carele tu-lu gonesai ! Intemplarea acést 'a la prefacutù in vasul celu alesa alu bisericei l a i Chr i s -tosa sub num d e de P a v e l Apostolulu.

Astfel iu de intemplari însemnate si deeidietóra se intempla si in via t i ' a nòstra, dar sunta ooasianv canda strelucesce naintea consciintiei nòstre sufletesc! tulburate de remuscàrile farà de legi loru, m o d e l u l » celu mai perfectu ala santieniei, si atanci sana i a urechile nòstre cuvintele mantuitoriului Christosa : Saule ! Saule ! ce ne gonesci ? Deci eu diu'a de aatadi o tienu de o astfelu de ooasiune I . A . carea nu « alta decatu o serbatóre ce ne pregatesce spre p r i ­mirea mantuitoriului ce s'a arătata in lame. D e aceea amu luatu eu de tem'a vorbirei mele de astadi cu­vintele acestea Omule ? omule ! ce me gonesci.

Si pâna canda voia desfasiura eu t e m a mea v e rogu se fiti cu luare aminte.

Omule ornale ce me gonesci ? 1. Voiescu mai antaiu de tòte a v e esplica i n -

tielesulu dicerei. Cuventulu gdnescu, este cunoscuta tuturora,

deci nu se poftesce ca se vi-lu si documentez», ea mergendu Saula la Damasca „ca si pe cei ce erau acolo se-i aduca legati la lerusalimu, ca se se pedepsesca intru adeveru sau gonitu creştini, si prin trensii si Isusu Chris* tosu.* Dec i prigoninda Saul pre armatori i l a i Chris—

•

Anulu I X . B I S E R I C A si S C O L ' A 21

tosu s'au nisuitu spre sterpirea invetiaturiloru lui. A s i a faeemu si noi I . A . deca prin vorbele, faptele si cugetările n6atre neeiastimu pre Isusu Christosu. D e c i de câte ori nu luamu in socotiutia poruncile lui, de atâtea ori lucramu seu din usiorintia s6u rea voint ia contra sântei lui cause si tot de atâtea ori potema audi cuvintele lui Isusu Christosu dicandu-ne „omule ! omule ! ce me gonesci ? Casi cumu ne ar intreba or­bule ce es t i ! pontru-;e despretiuiesci tu invatiatur 'a mea, carea e*te bas'* salutei si a mantuirei t a l e ? De ce nu recanosci in acea sânta invetiatura or ig i ­nea ei ddie^ca? Neputinciosule! da oe ti-se pare cas'a mea - de rugăciune si taiaele legi i mele atâta de mici si ne însemnate? De ce incunjari si aresci cetirea cartiloru sânte? Nesocoti tule! de ce despre-tiuesci poruno'a mea cea datatore de cinosura spre a pote trai in pace cu famili'a ta si in corelaţi ane bane cu de apropele teu ? Da ce treci peste margi­nile activităţii , a moderatiunei, blandetiei si-a drep­tăţii ? De ce uresci jug Ju meu, care e. atat de usioru ? de ce nu imbratiosiedi chemarea mea ce e atat'a de plăcuta ? Impetr i tu le! de ce desconsideri si torturedi pretenii mei, pre care mi-a data mie pariatele meu cela cerescu ? De ce-mi resplatesci binele primita ca real ? D e ce conduci pre amioii mei prin faptele si vorbele taie ademenitore la r ea? De ce-i sourti in aver i si-i vatemi in onorea lora ?

D e ce-ti astupi urechile ca se nu audi plângeri le nefericiţiioru si uşile tale le iuoai, câ se n'ajutori pre cei săraci? A d a v a r u ! adevaru ! dicu v o u ă : ca ori ce n'ati facutu unu'a dintra aceşti mici ai mei r . ie n'ati facutu; dar vai de ce me goneşti ?

Aoest 'a e intialesulu cavinteloru lui Isus Chris-tosu citate mai susu-

Dar voi ţ i voi pote se soiţi, ca curentulu aceat'a a lui Isus Christosu, canda unde si cam se descopere ? Si acest'a v i - o spunu numai ascultaţi!

I I . Unde se descopere glasul u aceat'â a lui Isus

Christosu: Omule ! omule ! ce me gonesci ? R-ţspunda : ca in launtrulu nostru in consciinti'a nâstra sufl-îtSsea. A c o l o la audita aceiu glasn si Saul si de acolo vine ca soţii la i nu l'au audita.

Fiesee care oma are in viaţi 'a sa momiate eanda alinanda-se pasiunile si dorintiele, — se da timpa con-seiintiei sufletesci spre a si reprivi treoutalu. — I n aceste mominte de liniate, candu tote simţirile nâstre dormu — si numai consciinti'a sufletâsca privigheza — in aureol'a ddieirei datatore de viatia si fericire cu nemarginit 'a-i dragoste, apare D l u n o î t r a lsa<3 Chris­tosu restigaita pre cruce pentru pecatele noitre. — Inse pe langa t6te infatiosierile aceste măreţie, ca nisce fantdme inspaimintatore apară si pecatele n6stre, — si atunci fara voia audimu glaîulu Dlui Isus Christosu dicendu ne : Omule ! omule .' ce me gonesci ? I . A . de ar fi pecatele n6stre chiar atât de mar i ; ca a lui Saul, care si-a propusa esterpirea urmatorilora la i Christos, sau chiar si numai ca a unor păcătoşi ordinari e totu a ta t 'a ; glasulu acel'a resuna, si noi trebue se-lu audimu acel'a in launtra-la nostrn.

Dar 'lu si audimu acuşi mai incetu, acuşi mai tare, acuşi mai blânda, acuşi mai amenintiatoru. — D e multe ori l'a-auditu acest'a si Saul, dar nici odată in asia măsura tunat6re, ca in mijloculu gonirei crestinesci cand se apropia de Damascu.

Mare inflaintia are asupra acesteia dispaseti-unea ndstra sufletesca, impressiunile eaterne, felialu

l lucrarilora nòstre, dar mai vertosu meditat iuuiie \ nòstre care ne reinprospetéza trecutulu nostru. A l t -l cumu suna glasula acest'a alu Dlui nostru Isus Chris-Ì tos in consciinti'a sufletesca a unui I rod seu a lu i | Iud'a, altcumu in a unai Nieodimu sau Petru, pentru l ca cel ce au voi ta a omorî pre pruneulu Isus, eel l ce la vendat cu sărutarea sa : acelor'a le suna in unu. > moda eu mult mai grozav , decât fariseului setos si i iubitoria de invatiatur 'a lui Isas Christo3, seu si a < invatiacelului eel-ce prin amar'a sa plengere si ade-s ve-rat'a sa pocaintia ceru. ertarea lapadarii sale, a l t -> cumu suaa acela glasu in coasciinti 'a acelora, car i i i se roga împreuna ca D a v i d „Şterge farà de legea mm < si de pecatulu meu me curatiesce" ps 50. v . 2. S E r intrebanda-me voi , ca-candu se pote audi gla-> sulu acesta ? V e re?pund : ca in tot minutul si la tata l ocasiunea de câte ori dragostea lui Isus Christos n e l face a semti in cunóscerea iachinatiunei nostre, ea i noi suntemu nevredaici de j e r t f a dragostei sale. — j Deci si in cas'a acest'a sàata a lui Diie 'a , sub decar-< sula serviciului diviau, afara in sinul naturai, ba 5 chiar si in ìinistit 'a nòstra senguritate potem aadi Ì acela d d i e 3 3 u glas, ori unde ne vine ja minte buna-< tat i le ce ama intrelasata a le f ice si relele ce l e ara l facutu. In astfela de oaasiuai cutremarandani-se con-i sciiati'a, desi na in asia măsura ca a la i Saul, câ se ţ ne arance la pament, t totuşi destula spre a aprinde \ in noi schinteu'a ascunsa sub spaz'a pecatelora, spre -( a ne deştepta ca se ni vedema grózaic 'a nóitra rata-li ciré, se ne abatema dela rea la iubirea si cinstirea 'i adeveratului Dàieu, eare ne arata in fiae ca a merge l to t pre aceea cale si mai de parte este chiar aceea i ce a întrebata Isus Christos Omule ! omule ! ce me ? gonesci ? i Si chiar in acést'a se aréta eflusalu în t rebăr i i 5 precumu ve-t i vede in partea a

\ , i I L

i Dèca, vomu luâ noi cuvintele Dlui nostra Isus < Christos : Omule ! Omule ! ce me gonesci ? in in t ie lesala > in care ar trebui se-lu luam ; adecă cand vedem c à > prin tot pecatulu ce-lu eomitema, ite lacerna duşmani \ nóue pe părintele bunatatiloru si ne instrainamu d e

Ìcela mai mare facatoriu de bine alu nostru de D I * nostra Isas Chr is tos ; atuaci poterea si efectalu î n ­treb ari i va fi minunata. Chiar întrebarea acest'a n e St* Etti et, cà noi, câ robi pecatalui dintre tòte creata-

i r i le san temu cele mai nemultiemitóre, mai stricate a i ? mai demae de osenda veeinica. \ Suntem fiinti'a cea mai nemultiamitória intra ) tât 'a incât nu numai eà abasamu de potintiele nòstre ì sufletesci j i trupeşei, cari ni sunt date de bunătatea j ddieésca spre et'eptuirea si facerea faptelora bane ; e i < despretiaima si in veti atarile cele salutane a-le d a -ì scaiului nostru îndreptate spre luminarea nòstra, b a \ nebagamu iu sèma si poruncile date spre nobilita— j rea semtiemintelora nòstre, cari sunt neaperatu de < lipsa la continuarea unei v ie t i buae. > N o i I . A ! suntemu fiintiele celea mai depravate, > càci pana ce animalele neintielegatòre conduse de l boldalu loru, nu-lu parasescu, pana atanci noi inde-\ partandn-ne de calauzalu v ie ţ i i nòstre, ne facemu > robii pofteloru nòstre semtiuale. ì Ba tot noi I . A . ! suntem fiintiele si celea mai l demne de osenda, fiindcă că robii pecatalai nu numai s cà ne stricàmu sănătatea trupului, nnnumai cà ni-? tempimu susceptibilitatea inimei nòstre spre d ragos-i tea si eserciarea v i r t u ţ i i , ci respingemu dela noi da-\ rari le binefacatóre ce l e amu castigata prin m ò r t e »

2 2 B I S £ S I C ' Â si S C O L ' A Anula I X .

D l a i Isos Christos, omorindu-ne speranti'*- ce ni s'au făgădui ta prin învierea lui Christos, si asia rataeim, e a nisce orfani si nefericiţi in va lea desiertaciuniloru a i apropiandn-ne astfeliu de v ié t i ' a vecinica farà câta sperantia de mântuire In acea nefericire vecinica cu­vin te le acestea a mantnitoriulni Omule ! Omule ! ce me goneşti ? vor fi schimbate cu altele mai gróznice care mi v o r dice : „nu ve cunoscu pre voi duceti-ve dela mim in foculu celu vecinicu voi facatoriloru de rele.11 Luc 'a c.

l â - 2 7 . S i acum cand me apropia de finea vorbirei mele

concede ti-mi ca in partea a 4-a a vorbire i mele se v e arata cum treime se ne folosimu de cuvintele acestea a-le Mantuitoriu lui ?

I . A . ! Creda cà nu este nici anala dintre câţi n e aflama aicia, care se nu fi auditu vreodată in in­t e rna la consciectiei sale cuvintele acestea a-le man­tni tor iulni Omule ! Omule ! ce me gonesci ? atuncia ba­rem cand' s'au treditu in trensulu consciinti'a sufle-t é sca ; dar pré multi sunt de aeei'a, cari i nici cà au bagatu sèma la însemnătatea cuvinteloru acelor'a, si dèca l e au si auditu, au lasatu} ca se resune in pustie, seu le-a inecatu, in cele mai multe caşuri undularea pasiuniloru, le-a amutitu. Dèca voimu a t rage ceva fo ­iosa din cuvintele acestea a-le mantuitoriului, mai nainte de tòte trebuie se bagamu de sèma la însem­nătatea acelor'a : si dèca amu observata, cà poftele si înfocările trupeşei voiescu a-ne insielâ la calea peca-tului, trebue se pasimu seriosa contra lora , laptanda contra loru prin rugăciune, prin cetirea cartiloru sante, p r in umblarea la biserica si prin cât de dés'a îm­părtăşire cu sant'a taina a cuminecaturei, càci numai acestea sunt armele sufletului, ca care le potè de­v inge .— N a e permisa a ascunde de naintea Ato t se iu -toriului Ddieu nici o semtire si nici o cugetare, càci e ia scie tainele si cunósce inimile si rărunchii nostri.

Dec i audindu cuvintele Dla i Isus Christos Omule ! Omule ! ce me gonesci? se nn intrebàma cu Saula cine esti Dómne ? ci se cunóscemu in cuvintele acelea già-sulu mantuitoriului nostru Isus Christos si parendu-ne reu de gresielele si smintele si pecatele nòstre se n e nisuimu prin adeverat 'a pocainti 'a a mari santa mamele la i .

L a acést'a ne indémna pre noi esemplulu lui Saulu, carele in cuvintele acele Saule 1 Saule ! ce me gonesci ? an cunoscutu glasulu Dlui nostru Isus Chris­tos, pe carele l'a si intrebatu dicendn : „ce trebue se facu Dómne* la ce i-a respunsu D i n dicendu : „scdlate \ ti te du in Damasca si siedi acolo pana ce-ti vor spune < ce trebue se faci." E superfluu a ve'nsirâ cà ce's'a in ì templatu cu Saulu in Damascu ? v e spunu nomai, cà \ botediandu-se s'au prefăcuta in vasnla cela alesu a \ bisericei lui Christos. * ì

Servésca-ne de modela esemplala l a i I . A . acel'a i v e îndemne pre vo i la aceea ce trebuie se faceti \ cand auditi cuvintele acelea a le lui Christos Omule ! ì omule ! ce mo gonesci ? Esemplulu lui ne arata calea < dreptăţi i si a datorintiei, elu ne feresce de a t ra i ş numai poftelorn si semtiriloru si to t eia ne indémna 5 a trai numai si numai Dlu i nostra Isus Christos ca- ì re le au muritu si au inviata pentra ca si pre noi < eliberandu-ne de robi'a pecatului se ne faca madula- s re le bisericei sale sante. ?

I . A . Scopulu fiesce cărei Dumineci ori serba- > to r i este acel'a, ca prin cuventarile si invetiaturile ì mora le ce se tienu in biserici se mijlocésca, in demne ì ai se ne a t imeze pre noi la fapte bune la fapte ade- \ -yaratu creştineşti. <

Ajunsusiau diu'a de adi scopul seu, seu ajun-snmiam cu frumosulu si sublimulu meu scopu ? na sciu, inse fie-mi permis a spera ca l'am ajunsu. E a barem bunilor mei creştini mi-incheiu vorbirea mea cu acea dorintia ferbinte, ca bunul Ddieu se ve în­vrednicesc* pre voi de acea scutintia a stăpânului indestuiatu cu portarea buna a servului seu credin-ciosu carea e : „bine sluga buna si credincidsa peste pu-tinu ai fost credincios peste mult te voi pune, intra in im-paratPa mea," si se nu resune in inimile v6stre în ­cărcate de pecate in tona amenintietoriu cuvintele mantuitoriului Omule ! omule ! ce me goneşti ? Amin . După „Eabian." loanu /st/nu,

parochu in JadanL

D i v e r s e . * Parastasu. I e r i s'a oficiatu iu biseric'a ca­

tedrala din Aradu cu mare solemnitate unu paras­tasu pentru fericit 'a Ifigeni'a, banonesa de Sin'a — fiendu de facia mai mulţi membri ai consistoriului, corpulu profesorala si elevi i institutului pedagogico-teologicu.

* Denumire Păr intele Pompeiu Dorda, parochu gr. or. incomun'a Siustr'a, protopresviteratulu Hassia-siului este denumitu prin Inaltulu Ministeriu de res-belu de ca-pelanu castrensu clas'a a dou'a in armat'a cesaro-regesca.

* Corulu plugariloru diu Semlacu, carele in timpulu din urma s'a augmentaţii, si a facutu mari progrese sub conducerea invetiatoriului Grregoriu Rosiu arangeza Dumineca in 27. Ianuariujj st. v . a. c. in sal'a birtului mare unu concertu, la care pcasiune pentru prim'a data va cantâ si sopranulu. adaosu in timpulu din urma la corulu de bărbaţi.

* Multiamita publica. Snbscrisulu me aflu in-demnstu. cu sdenca mişcare spirituala a aduce mul­t iamita publica stimatului domnu loanu Mihailo-viciu, macelariu si totodată vice epitropu la biseric'a rom. gr . or. din Oradea-mare, carele din adeverata iubire catra înaintarea invetiamentului, a donata pe partea scolariloru orfani dela scoi'a nostra 9 esemp-lare din „Miculu Abecedariu" de loanu Tuduceseu, pentru care fapta nobila, in numele scolariloru or­fani prin acest'a i-aducu cea mai cordiala multiemire — rogandu pre bunulu Ddieu ca pre sus numitula Domnu binefacatoriu, dinpreuna cu pretiuit'a-i fami­lia, spre margaierea si mai departe protectiunea or­fan i loru se-lu trăiască mulţi ani fe r ic i ţ i ! Oradea-mare, 16 Ianuariu 1885. E l i a Bochisiu, invetiatoria si asesoru consistoriala.

* Himenu. Tencrulu luliu Fwi'a invetiatoriu in comun'a Chesintiu a incredintiatu pe Dsidra Eugeni'a Pappu fiica repausatului notariu Gratianu Pappu diu Halmagiu. L e dorimu viet ia îndelungata,

* Direcţiunea institutului de creditu si eco­nomii „Timisian'a" a emisa catra acţionari provo­care, ca se solvesca rat'a a dou'a de acţiuni pana la 22 Februariu a. c. er rat 'a a trei'a pana la 25. Mar ­t ie a. c. stilulu BOB . Solvi r i le sunt a-se face in moda provisoriu la cancelari'a Dlui advocatu Emanuil U n -gureanu in Timisi6ra.

* Bibliografia. I n editur'a institutului t ipog-raficu din Sibiiu a apăruta din „bibliotec'a poporala a „Tribunei" N r . 5- „Pacala si Tandala,* ancedata de Silvestru Moldovanu. Pretiulu unui esemplariu 3 cr. seau 6 bani ; N r . 6. „Iueari i si jocuri de copii"

Anula I X . B I S E R I C A si S C O L ' A 23

adunate de P . Ispirescu, culegetoriu tipograu. P re t i a lu este 2B. cr. seau 50 bani.

Recomendâmu aceste brosiuri onoratului publica. E l e sunt forte acomodate pentru cărturarii noştri din

popor^ j ^ e c r 0 | O g 0 Tenerulu invetiatoriu din comun'a Apateu Petru Fi l ipu a reposatu in Domnulu in 27. Ianuariu st. nou a. c. Remasitiele pamentesci ale r e -posatului s'au depusu spre odiehna eterna in 28. Ianuariu in cimiteriulli din comim'a Siepreusiu.

F ie - i tierîn'a usi6ra si memori.a binecuventata ? t N e c r o l o g n . Iulian'a Dereste nasc. Tomiciu

cu fii Iuliu si Mi lanu; si fiicele : Hermin'a mărit. Stefanu Lessco, ofic. la oficiu de dare in Paucot 'a, Alecsandr'a mărit. Alber t i i Smreciani not. in Velsiciu, Ecaterina mărit. I l i e Crainicu not. in Stamor'a-ro-mana, Rozal i 'a mărit Liehtental Hermanu ofic. comit, in Timisi6r'a, si Mari 'a, Sav'a Dereste câ frate Ioana Tomiciu si socia Ecaterin'a câ socrii, Mladinu Torni-ciu si sooi'a Caroiin'a ca cumnata si Carolin'a Trau tz câ nora ; — aducemu la cunoscintia on. pablicu, amici si cunoscuţi cu inim'a sfâşiata de dorere cumca iubitulu sociu, tata, frate, ginere, cumnata si socra Vasiliu Dereste, aurariu alu st. biserici rom. gr . or. din Aradu fiindu provediutu cu st. taine ale cuminicatu-rei, si-a datu sufletulu in manile creatoriului, in 8/20. Ianuariu a. c. in anulu alu 55-le alu viet ie i sale, si in alu 32-lea anu alu fericitei sale casatorii. — R e ­masitiele pamentesci ale defunctului au fostu depuse spre eterna odiehna, dupa ritulu romanu gr . or. in cimiteriulu stei bisericei din opidulu Pancot 'a. — F i e - i tierîn'a usi6ra si memori'a binecuventata!

* Unu copacu lumina toru . — In valea Tusco-rora, statulu Nevada (Amer ic ' a ) s'a descoperitu de una-di un copacu ale cărui frunze respandescu o lu­mina atatu de intinsa in câtu in apropierea lui se p6te ci t i in timpulu nopţii l i ter i le de tiparu cele mai mici. Lumin'a frunzeloru se vede intro depantare de un cnartu de ora Naturalist i i sunt de părere ca lumina provine din nisce mici insecte părăsite ce locuesca pe frunzele copacului. — Ce mare economie ar put6 s'a faca municipalitacilora daca aceşti copaci s'ar putea aclimatisa in Europa, d'impreuna cu insectele loru.

* Esp los iunea d in L o n d r ' a . I n 'privintia aces­te i ingrozitore esplosinni gasimu urmatorele ame-nunte prin ziariele străine: Londr'a, 25. Ianuariu, 3 ore 45 minute dupa amediadi. — O cercetare mai amanuntiata la loculu esplosiunii a descoperitu o dis­trugere multu mai mare atâtu la Westminster H a l l e catu si in sal'a Camerei comuneloru. P r in esplosiunea unui pachetu, pe care un aginte policienescu voi ' a se-lu înlăture, der pe care-lu trânti josa fiindu-oâ i l ardea la mani, sefacu in scara de piatra de la W e s t ­minster o deschidatura cu latime de trei picWre si o adâncime de patru piciore. Un aginte politienescu si patru persone cadiura in acesta deschidietura. I n aco-perisulu unde la "Westminster s'au facutu, din causa scuduirii esplosiunei, sute dede schidieturi prin care se vede cerulu. A doua esplosiune, care a fosta in fatia salei Camerei Comuneloru, a produsa o mare deschidietura in podeala si desveli in sala chiar şinele de feru pe care este asiediata ea. Sini de feru care au o grosime de 8 tioluri, au fostu smulse de la locuia loru si aruncate la distantie mari, tota lemna-ri'a este sdrumicata, fotoliulu d-lui Grladstone aruncata in aeru, ca si acela alu presiedintelui. Fotol iur i le opositiunei işiandese sunt distruse, er ale conserva-toriloru neatinse. I n Tower , esplosiunea facu o gaura

5 in etagiulu alu doilea. Póde la este cu to ta la d i s t r a s » \ pana la cela di a arma etagiu. Leruuari 'ase apriase l si arse câta-va vreme ; e l fa stinsu, dér sute de pasai > au fostu stricate. Z idur i le de la T o w e r , care au o i grosime de 15 picióre, au remasu nevătămate. Cerce-s tar i le politienesci facu a se crede ca atentatorii au > fostu femei, care au ascunsu dinamita supta haine. < Doua persone au fo3tu arestate pana acuma. „ R o m . "

l Numerulu acesta este ultimulu ce se tramite < si la cei-ce nu si-au renoitu abontmentulu; de j aceea roghmu pre dd. foşti ahonenti se nu intar-> die, ca se potemu fi si noi câtu mai prompţi in-l tru espeditiune. Domnii ahonenti. cari dorescu se < aiba cuite despre solviri, suntu rogati se alăture \ câto 5 cr. pentru, fraudarea epistolei, ca se nu.

I solvésca 10 in locu de 5. Epistole exoffo se nu

ni-se adreseze, cá totu de un'a ni-se faau spese

de câte 10 cr. v. a.

Administratiunea. I N V I T A S E DE PBEÎTUMERATIUNE

I „BISERIC'A&si SCÓL'A." \ ?óia bisericesc», scolastica, literara si economica.

s C u inceputulu anului 1 8 8 5 desch idemu a b a -\ namentu nou l a „Biseric'a si ScóVa." \ R u g â m u p r e tot i domnii abonent i d e p a n a > acuma, car i dorescu a ave fói 'a nóstra si p e v i -\ i toriu, se b ine vo i é sc a a t ramite la „ t i p o g r a f i ' » \ d i e e e s a n a " pret iulu d e prenumerat iune c a r e e i ţ Pentru Austro-UngarVa pe anu . . . . 5 fl. Í v » n » V* anu . . 2 fi. 5Gor. Í Pentru Romani'a si strainetate pe anu . 14 franci l * n > » n 7s anu 7 l Sprij inulu moralu si materialu, d e ca r e p a n » !> acuma s'a bucurată fó i ' a nóstra, ne ind rep ta t i e see ^ a spera, câ si in v i i to r iu v o m u fi imbrat is ia t i d e > aseminea simpathii ca lduróse p r ecum si d e buna-? voint i 'a nestrămutata a O n . P u b l i c u cet i tor iu .

1 Sed.actiinja.esu.

C o n c u r s e * s Pentru ocuparea postului invetiatorescu din eo -> mun'a Haicovetiti, cottulu Timisiului, prot. Ve r s i e t i a lo i \ se escrie de nou concursa cu terminuiu de a legere p e l 17. Februar/u st. r. a. o. > Emolumintele sunt: a ) I n bani g a f a 300 fl. v . a . > b ) pentru cercetarea conferintielora 10 fl. v.a. c ) l 1 / , l jugeru pamentu aratoriu, d) * / » jugeru gradina in t ra > si l / 2 jugeru estravilanu, e ) 2 metri de lemne pentru > persón'a iuvetiatorialui, f ) cuartira l ibera, si g ) dela > fiecare înmormântare câte 40 cr. \ Dor i tor i i de a ocupa acesta posta sant avisată > a-si tr imite suplícele loru instruite conform s ta tuta-j la i org. bis. adresate comitetului parochiala la p r e a ; on. domnu Ioane Pnpovioi , ppvteru in Mercin 'a p e r

2 4 B I S E R I C A si S G O L ' A Anulu I X .

Ya rad i ' a . Se conditioneza,, ea competenţi au a-se pre­zenta in atare domineca seu serbatrjre in biserica.

Vla icove t iu , in 2. N o e m v r e 1884 Comitetulu parochialu.

In contielegere cu protterulu tractualu.

Pent ru deplinirea postului de invetiatoriu la scoTa gr . or. confessionala din Radmanesci, — inspec-toratulu de sc6îe alu Belintiului, — se escrie con-culu pana la 8/20. Martie a. c. a legerea se va tienea mane di.

Emolnmintele sunt : a ) in bani ga ta 133 fl. 36 cr. b ) 24 mesnri de g iâu si 40 mesuri de cucurezu

in bombe. e ) 4 lantie de pamentu — 3 aratoriu, 1 fenetia. d ) 8 orgi i de lemne, dintre cari patru sunt

pentru incaldirea scalei. e ) pentru conferintia 5 fl v . a. f ) pausialn de scrisu 5 fl. v . a. g ) locuintia libera cu * / » jugeru intravilanu. Recursele adjustate conform statutului organicn

s i §-lui 6. art. X V I I I , din 1879. si adresate comi­te tului parochialu se" se tramita părintelui protopopu s i inspectoru tractualu de scole Greorgiu Craciunescu i n Belint z post'a ultima K i s z e t o ; avend recurenţii in v r 'o duminica ori serbatore a-se presentâ in bi­serica d'acolo, spre a-si aretâ desteritatea in cântă­rile si tipiculu bis er ic eseu.

Comitetulu parochialu In contielegere cu* C C r a c i u n e s c u , protopop, si insp. scol.

Pentru deplinirea postului de preot la vâcant 'a parochia de class'a I I I din C/adoSa, protopresbite-ratulu Belintiului, — se escrie concursu, pana la 24. era alegerea se va tiene la 26. Martie st. ve-chiu 1885.

Emolnmintele suntu: 1. TJn'a sessiune parochiala de 30. jugere pa-

meiit a ra tor iu ; si platiu intravilanu de jumătate juge ru ;

2. De la 153. numeri de case birnlu indetinatu, , a i adecă : dela 130 numeri cate 20 oche de cucuruzu

in btfmbe seu 1 fl, in h&ni; era dela 23 numeri cate 2 di le de lucru ;

3. Stoi 'a îndatinata, si anume: a ) pentru un'a «mol i tva" 50 c r . ; b ) pentru un'a cununia 4 fl. v . a.; e ) pentru un'a ingropatiune simpla la prunci pana la 7 ani 1 fl ; dela 7—20 ani, 2 fl. dela cei mai in vers ta cate 3 fl; pentru cetirea unui evangelist 1 fl; pentru un'a stare cu ectenii 20 cr. era cu o evan-g e l i a 50 cr pentru predica funebrala 2 fl; pentru un serindariu 5 fl.

Recursele adjustate conform prescriseloru statu­tului ©rganicu si adresate comitetului parochialu, sunt a se t r imite părintelui protopresviteru Greorgiu Cre-tiuneseu, in Bel inez p. u. Kiszetd.

Comitetulu parochialu In contielegere cu: Ci. Crec iunesew, m. p. protopresviteru.

Pentru intregirea postului vacantu de invet ia­t o r i u la sc61'a g r . or. romana din Rusov'a-noua, in Protopresvi tera tulu Bîsericei-albe, dieces'a Caran-sebesiului comitatulu Carasiu Beverinu se escrie con­cursu cu terminu de recurgere pana l a 20 Fauru 1885. eal. Vechiu.

Emolumente impreunate cu acestu postu inve-tiatorescu suntu :

1. Salariu anualminte in bani g a f a 110 fl. 2. Gfrau 6.250 H I si cueurozu 10 H I . 3. Cinci orgi i lemne din care e a-se incalzi si

sal'a de instrucţiune. 4. Dóue jugere pamentu aratoriu, o gradina in

cupriuau de 600 orgi i si cuartiru liberu. Recursele instruate conform stat. org. bis. si a

regulamentului pentru invetiatori au sè-se adreseze catra onor. comitetu par. gr . or. din Rusov'a-nóa, si sè-se tramita Reverendisimului Domnu JFilip A d a m administr. protopresviteralu in Jamu.

R-cursele intrate dupa 20 Faur a a. c. nu se vor luâ in considerati une.

A l e g e r e a se va tienea in 3. Martie 1885. st. v.

Rusov'a-nóua, 10. Ianuariu 1885.

Comitetulu parochialu

In contielegere cu Reverendis. Domnu Fi l ip A d a m , administrat, pro'topresviteralu.

Conformu decisiunei Consistoriale de dto 31 . Decemvre N r . 1335. B . din a. t. 1884, — pentru pos-tulu de Capelanu temporalu, langa neputinciosulu parochu Teodorn Popoviciu din Meziada, in protopre-sbiteratulu Beinsiului; se escrie concursu eu terminu pana la 17. Februariu. v. a. e. candu va fi si alegerea.

Emolumintele suntu jumetate din t6te beneficiile acelei parochii, carea dupa dotatiunea constatata de Sinodulu parochialu — apartienendu parochieloru de clas'a a dona—pectrupostulu—sau capelanulu alegandu da o dotatiune socotita in bani de 301 fl. 50. cr. v. a.

Recursele sunt a-se adresa Comitetului parochi­alu gr . or. din Meziadu—si a-se trimite subscrisului protopresbiteru in Rabagani .

Datu din Siedinti 'a Comitetului parochialu t ie -nuta in Meziadu la 7. Ianuariu 1885.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine: E l i a H o g a , m. p. protopresviteralu Beinsiului.

Pentru deplinirea unui postu de capelanu tempo­ralu langa parochulu imbatranitu din Gir/s/u. F., Damascenu Serbu, conform ordinatiunei V . Consis-toriu gr . or. oradanu, dto 31. Decemvre 1884. N r . 1328. B , se escrie concursu cu terminu de alegere, ia 2/14. Fauru a. o.

Postulu acest'a de capelanu la parochi'a de clas'a a 2-a e impreunatu cu diumetate din, tòte beneficiele parochiale, cari suntu :

1 ) 16 jugere pamentu aratoriu, estravilanu, 2 ) Birulu preotiescu dela 140 numere câte o

mesura de cucuruzii sfarmatu, 3 ) Din stolele indatinate, — si eortelu in natura

cu gradina de legumi. Dori tor i i de a ocupa aeeătu postu suntu poftiţi

a-si tramite recursule l o m adresate comitetului pa­rochialu din Gririsiu F . , si adjustate cu doeumintele necesarie conform statuiui organicu la protopresvite-rulu tractualu alu Beliului, ia Okros pana la termi-nuîu de alegere.

F . Gririsiu, 9/21. Ianuariu 1885. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu P e t r u S a c i » , protopresviteralu gr. or. alu Beliului.