ANALIZĂ TEHNICĂ

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Prof. univ. dr. GABRIELA ANGHELACHE

2

Analiza tehnică

Principiul de bază: evoluţia preţurilor în trecut poate să indice posibilele mişcări ale acestora în viitor.

Preţul este dat de rezultatul final al combinaţiei tuturor factorilor ce acţionează asupra pieţei.

Elemente necesare pentru a realiza o analiză tehnică: preţul (deschidere, maxim, minim, închidere) volumul (număr de valori mobiliare, de contracte) număr de poziţii deschise pentru derivate.

3

Graficul linie

4

Graficul tip bară

5

Caracteristicile unui grafic tip bară

Graficul bară oferă o multitudine de informaţii: preţuri maxime, minime, preţuri de închidere şi de deschidere, precum şi informaţii despre volatilitatea cursului atât în cadrul unei şedinţe de tranzacţionare cât şi pe ansamblu.

Pe termen scurt este şi mai evidentă utilitatea acestui tip de grafic care ne poate oferi un istoric destul de fidel al modului de a reacţiona al cursului bursier la toate evenimentele din piaţa de capital şi din economie, în general.

6

Graficul tip bară

7

Graficul tip lumânare - Candelstick

8

Caracteristicile unui grafic tip lumânare

Corpul lumânării este un dreptunghi vertical ale cărui limite sunt date de preţurile de închidere şi de deschidere ale zilei (intervalului) respective. Mărimea corpului reprezintă diferenţa dintre cele două preţuri.

Culoarea corpului reprezintă evoluţia preţului: pozitivă (dreptunghi alb – lumânare goală) sau negativă (dreptunghi negru – lumânare plină). De obicei, se utilizează perechi de culori cum ar fi alb-negru sau verde-roşu pentru a reprezenta creşterea-scăderea.

Umbrele lumânării sunt barele verticale dispuse pe linia mediană a dreptunghiului, dar în afara acestuia şi reprezintă preţurile extreme (maxime şi minime) ale zilei respective.

9

Trenduri. Linii de trend

Trendul ascendent este prin definiţie o succesiune de preţuri minime şi maxime în creştere. Trendul poate fi considerat ascendent şi dacă numai minimele sunt în creştere.

Trendul descendent este prin definiţie o succesiune de preţuri minime şi maxime în scădere. Trendul poate fi considerat descendent şi dacă numai valorile maxime sunt în scădere.

Trendurile ascendente şi cele descendente se mai definesc şi ca linii de trend. În cazul trendului ascendent linia de trend se trasează unind minimele barelor de preţ. Pentru un trend descendent se unesc maximele barelor.

Trendul neutru - oscilaţia preţului între un prag superior (rezistenţă) şi unul inferior (suport).

10

Trendul general – evoluţie lunară

11

Trend mediu – evoluţie zilnică

12

Formaţiuni grafice – evoluţie zilnică

13

Indicatori de analiză

Pragul de suport – valoarea la care cererea e suficient de puternică pentru a opri preţul din trendul de scădere

Pragul de rezistenţă – valoarea la care oferta e suficient de puternică pentru a opri preţul din trendul de creştere

Oscilatorul Stochastic - reprezintă o indicaţie a intensităţii (tăriei) unei schimbări/variaţii de preţ şi arată raportul în care se află preţul de închidere pentru ziua curentă faţă de minimul şi maximul din perioada selectată

Benzile Bollinger - permit investitorului să analizeze volatilitatea şi valorile relative de preţ pentru o acţiune

Acumulare/Distribuţie – indicatorul ia în calcul şi volumele de tranzacţionare, pornind de la premisa că volumul precede preţul. Încearcă să anticipeze mişcările pieţei pe baza corelaţiei cu numărul de acţiuni tranzacţionate

14

Indicatori de analiză

Oscilatorul ADX (Average Directional Index) - are menirea de a arăta cât de puternic e un trend fie că e trend negativ sau pozitiv. Indicatorul se foloseşte în special pentru confirmarea semnalelor date de alţi indicatori.

Indicatorul şi oscilatorul Aroon - este destinat să semnaleze apariţia unui nou trend. Indicatorul Aroon se foloseşte pentru a determina dacă acţiunea e pe un trend sau nu şi cât de puternic este trendul. Aroon este folosit în două forme: de indicator şi de oscilator.

Mediile mobile – sunt calculate în mod simplu (SMA) sau exponenţial (EMA) fiind foarte uşor de interpretat. Acestea sunt utilizate la identificarea şi confirmarea unui trend, precum şi a nivelurilor de suport şi rezistenţă

15

Funcţiile indicatorilor

Funcţiile indicatorilor sunt: De alertă – atrag atenţia asupra mişcărilor de pe piaţă De anticipare – anticipează anumite mişcări de pe piaţă,

cu scopul de a avertiza investitorul asupra anumitor riscuri posibile

De confirmare – indicatorii. Indicatori de anticipare: Relative Strength Index (RSI),

Oscilatorul Stochastic, Williams R%, etc. Indicatori de urmărire: medii mobile simple şi

exponenţiale (SMA şi EMA), Moving Average Convergence Divergence (MACD).

16

Suportul şi rezistenţa

Palierul format între cele două nivele este şi intervalul de variaţie a cursului acţiunii. În timpul unor mişcări bruşte pe piaţă, cele două praguri pot fi pătrunse, stabilindu-se alte nivele ale acestora.

17

Benzile Bollinger

18

Benzile Bollinger

Ne-am propus să apreciem volatilitatea acţiunilor, precum şi momentele de schimbare bruscă a trendului. Aceste obiective sunt foarte uşor de îndeplinit cu ajutorul Benzilor Bollinger. Am marcat prin cercuri momentele în care benzile se îngustează foarte mult, mai precis, indică o schimbare de trend, însă nu indică şi sensul modificării. Cu dreptunghiuri sunt subliniate zonele în care benzile se lărgesc foarte mult, volatilitatea crescând foarte mult, pentru ca apoi să scadă până în următoarea zonă îngustă cu volatilitate redusă. Cele patru momente marcate cu cercuri reprezintă volatilităţi foarte scăzute, anticipând o schimbare a trendului. Cu cât benzile sunt mai late, cu atât şi volatilitatea este mai crescută. Cele două dreptunghiuri subliniază momente de volatilitate ridicată, respectiv cele în care se manifestă un trend, fie el crescător sau nu.

19

Oscilatorul Stochastic

Oscilatorul este folosit pentru determinarea momentelor de supra-vânzare şi supra-cumpărare, respectiv momentele de inversare a trendului. Observăm că sunt dese aceste semnale, respectiv trecerea indicatorului peste linia de 80 (supra-cumpărare – cursul creşte foarte mult) şi trecerea indicatorului sub linia de 20 (supra-vânzare – cursul scade foarte mult). Totuşi, aceste semnale sunt multe şi deseori slabe deci, de neîncredere pentru investitori.

20

Oscilatorul Stochastic

Oscilatorul este mai util pentru speculatori, analiza sa pe termen scurt dând mai multe informaţii concrete decât cea pe termen lung care este destul de fluctuantă. În principiu, semnalele de vânzare/cumpărare sunt atunci când cele două linii ale oscilatorului se intersectează. În graficul prezentat este o analiză pe termen scurt a oscilatorului cu ajutorul căruia am identificat două semnale, unul de cumpărare şi unul de vânzare.

21

Oscilatorul şi Indicatorul Aroon

22

Oscilatorul şi Indicatorul Aroon

Oscilatorul Aroon indică tăria trendului, precum şi semnul acestuia (pozitiv sau negativ), după cum cele două linii evoluează în acelaşi sens sau se intersectează.

La fel ca şi oscilatorul stochastic, oscilatorul Aroon este foarte util speculatorilor, analiza lui fiind mai clară pe termen scurt deoarece, pe termen lung, semnele acestuia sunt multiple şi uneori înşelătoare. Cu gri este reprezentată linia Aroon Down şi cu albastru închis Aroon Up. După cum se ştie, acest indicator are o întârziere de câteva perioade de tranzacţionare din cauza modului de calcul, ceea ce îi reduce din avantajele oferite, însă poate fi folosit pentru confirmarea altor indicatori care nu prezintă delay.

Cu cât liniile Aroon sunt mai depărtate de linia 50, cu atât trendul este mai puternic, iar dacă cele două linii evoluează împreună, avem un moment de consolidare şi nicio prezenţă a vreunui trend.

În graficul prezentat observăm marcate cu dreptunghiuri perioadele în care nu se manifestă niciun trend, iar cu cercuri momentele în care trendul se inversează.

23

Mediile mobile

Cele două medii mobile reprezentate pe grafic (EMA(30); EMA(60)) sunt aproximativ identice cu evoluţia cursului bursier. Mediile se distanţează de evoluţia cursului bursier, o dată cu creşterea volatilităţii acţiunii.