Post on 13-Apr-2018
7/21/2019 Ana Maria Eseu
http://slidepdf.com/reader/full/ana-maria-eseu 1/7
Disciplina: Tendinte actuale in domeniul structurilor; Titular de curs: prof. ing. DragosMarcu
Stud.: Radu Ana-Maria; Grupa: 46B; An uni.: !"#4 $ !"#%
- &oop 'immel(lau $ Musee des &on)uence -
Structuri spectaculoase. Ar*itectura deconstructiista
+n anul !""#, ar*itectul austriac olf D. ri/ 01rma de ar*itectura $ &oop
'immel(lau2 castiga competitia internationala lansata de &onsiliul General al
R*onului din 3on $ oras situat in sud-estul tarii, la con)uenta )uiului R*one cu
Saone $ pentru reali5area Mu5eului &on)uence, ce acea sa deina una dintre
principalele atractii 0o(iectie2 turistice ale rantei 0estimand pana la %"".""" de
i5itatori pe an2. &onstructia mu5eului, inceputa in anul !"#", a fost 1nali5ata in
!"#4, inaugurea aand loc pe !" decem(rie. Amplasata la con)uenta celor doua
ape 0de aici si denumirea mu5eului2, cladirea dispune de un teren de !".78% mp,
are amprenta la sol de 7.9"" mp, suprafata desfasurata de 46.486 mp, o suprafata
utila de !6.8"" mp, #7" m lungime, 7" m latime si 4# m ialtime. &osturile
estimatie initiale au fost de circa #%9 milioane euro, insa costurile reale la care s-a
ridicat inestitia au fost de apro/imati 9"" milioane de euro.
Amplasamentul pe care s-a construit mu5eul $ a fost ales strategic din punct
de edere ur(anistic $ la intersectia celor doua ape curgatoare, transformandu-se
in capat de perspectia - reper isual 0datorita a/eor si culoarelor i5uale create
de circulatiile carosa(ile, pietonale si de cele doua ape, cat si la niel e/presiei
olumetrice2 si repre5entand un inceput pentru e/tinderea orasului pe directiile
mai putin de5oltate; desi a implicat di1cultati pentru reali5area constructiei 0cu
precadere a fundatiei2 din cau5a solului, a peninsulei arti1ciale prelungita in urma
cu apro/imati #"" de ani. A fost necesara introducerea unor piloti de %96 m
lungime in sol.
7/21/2019 Ana Maria Eseu
http://slidepdf.com/reader/full/ana-maria-eseu 2/7
&onceptul care sta la (a5a proiectului este legat de ideea si imaginea unui
nor plutitor de cristal $ structura nor plutitoare pe piloni si cristalul, folosind ca
materiale de 1nisa $ ino/ul, respecti sticla; acesta 1ind gandit ca un mediu - ,,o
poarta pu(lica spre cunoastere - pentru transferul de cunostinte, ci nu cum estea(ordata in mod u5ual tema mu5eului - ca s*o<room de produse. e langa
programul de ar*itectura principal $ mu5eu de stiinta si antropologie 0alaturi de
e/po5itii temporare de arte meserii2, s-a urmarit crearea unui loc pu(lic de intalnire
- care sa deina reper la scara orasului. Acest loc pu(lic este dispus su( cladire 0loc
proteat2, parterul 1ind ridicat 0partial2 de la sol $ pentru a crea acest spatiu
,,traersa(il transersal pe cladire, directie importanta care leaga doua 5one
importante din punct de edere ur(anistic, situate de o parte si de cealalta a
mu5eului.
Mu5eul cuprinde doua sali multifunctionale de 9!8, respecti #!! de
persoane, spatii de lucru $ gandite pentru a se utili5a in scopuri de formare, 1ind
dedicate scolilor din ur, depo5ite si ateliere de arta 0in relatie cu e/po5itiile2, spatii
e/po5itionale 0commune si indiiduale $ iesite in consola2, administratie 0dispusa
deasupra 5onelor e/po5itionale2, cafenea cu terasa 0la ultimul niel2 si piateta la
nielul parterului $ spatiu pu(lic desc*is, acoperit.
Structura cladirii a fost proiectata de inginerii structuristi austrieci =laus
Bollinger 0decan la +nstitute of Arc*itecture, >niersit of Applied Arts, ?ienna2 si
partenerul sau Manfred Gro*mann; si se compune din trei parti: ,,cristalul $ o
7/21/2019 Ana Maria Eseu
http://slidepdf.com/reader/full/ana-maria-eseu 3/7
structura din metal si sticla, ce ga5duieste 5ona de primire 0accesul principal si
receptia $ punctul de informare2 si se conectea5a cu cea de a doua componenta
- ,,norul, care este tot o structura metalica 0placata cu un material ino/ida(il@
ino/2 ce se spriina pe trei suporturi mari de (eton armat 0pile $ de m inaltime2,
care sunt organi5ate pe doua nieluri semi-ingropate si care ga5duiesc spatiile
te*nice ale mu5eului si cele doua sali multifunctionale, plus #! stalpi 0(eton armat2
$ acestea 0pilele si stalpii2 constituind cea de a treia componenta structural a
mu5eului. ilele suporta cele 6.%"" tone, proenite de la acoperisul metallic al
,,norului, care ga5duieste e/po5itiile permanente 0ocupand 9.9"" mp2 si pe cele
temorare care se desfasoara in cladire. ,,orul, repre5entand cea mai mare parte
a constructiei ridicat de la sol cu #-! nieluri 0 m inaltime2, este compus dintr-o
structura portanta si una de sc*elet de otel de 8 nieluri 0denumita structura Main2
care crea5a forma sa, implicit si parte a formei cladirii. ,,&ristalul este compus
dintr-o structura primara, principala 0de (a5a2 complet i5i(ila si o a doua structura
$ suport pentru inc*iderea de sticla 0#.%"" de panouri2. asarelele si scarile delegatura ale mu5eului se ,,rotesc in urul mie5ului intitulat - ,,Grait it 0gropii
graitationale2. Ansam(lul acestei ultime 5one 0a ,,cristalului2 este partial sustinut
de structura ,,norului 0din care proine2 si partial sustinuta de punctul central
0c*eie a (oltii inersa2 al sau, aand rol de pila $ preia o parte din incarcarile
structurii ,,cristalului 0din care face parte2. &one/iunile la nielul structurii $ intre
cele doua 5one - ,,norCC si ,,cristalCC $ permit lunecarea intre cele doua structuri
0pentru a nu se distruge reciproc in ca5ul unui seism2.
Structura mu5eului este e/trem de comple/a 0tesatura $ asemenea unei
structuri reticulare - care mulea5a pe suprafetele riglate si plane ale cladirii, 1ecare
nod si intersectie de elemente aand o re5olare diferita a prinderilor2 si de
complicata 0datorita olumetriei cladirii2, intrucat nici un element nu are aceeasi
geometrie. undatia, din (eton armat, are piloni e/treme de mari, care preiau
incarcarile proenite din structura 0suprastructura2 ,,cristalui si din stuctura
7/21/2019 Ana Maria Eseu
http://slidepdf.com/reader/full/ana-maria-eseu 4/7
metalica a ,,norului. Materialele diferite, aand calcule ample si conditiile de
fundare di1cile $ au facut ca proiectul sa 1e e/treme de di1cil de reali5at 0de aici si
durata de timp mare a e/ecutiei constructiei $ circa 4 ani2.
irma care s-a ocupat de implementarea proiectului de ar*itectura in tara
,,mama este atriarc*e &o, 3on, de proiectul de structuri Tracte(ele
Engineering , iar cea care s-a ocupat de e/cutia lucrarii este $ 1rma Ta(lula Rasa.
entru reali5area multiplelor studii necesare structurii $ a fost utili5at
programul Scia Engineer 0emetsc*eF2: generarea structurii ,,cristalului,
dimensionarea structurii primare, calculi de tra1c, eri1carea structurii principale a
,,norului, eri1carea structurii in modelul complet 0tinandu-se seama inclusie de
inarcarile proenite din and si de efectele diferentelor de temperature asupra
cladirii $ dilatari2. Studiile initiale s-au concentrate asupra elementelor separate:
,,cristalCC pe suporturi 0pile si stalpi2 cu rigiditate la (a5a, carcasa 0amelopanta2
cladirii $ cu rea5emele sale, structura principala.
&ladirea are apro/imati !8.""" de noduri, 8.""" de placi de incarcare,
9!.""" de (are si % de tipuri de pro1le utili5ate.
7/21/2019 Ana Maria Eseu
http://slidepdf.com/reader/full/ana-maria-eseu 5/7
Am ales Mu5eului &on)uentelor din 3on pentru tema data, intrucat este un
(un e/emplu de cadire em(lematica pentru orasul in care a fost poiectata, cat si
pentru ranta 0sau pentru intreaga Europa2; are o ar*itectura spectaculoasa,
deconstructiista, cat si o stuctura la fel de spectacupoasa si de comple/a,
re5olata intr-un mod elegant, desi are un grad de di1cultate ridicat 0atat din punctde edere structural, cat si si punct de edere arc*itectural2, care participa la
conturarea spatiului interior 0si implicit e/terior2 dara a-l sufoca $ structura
mulea5a pe forma cladirii 0e/terioara si interioara2. Este un e/emplu foarte reusit
de ar*itectura contemporana $ care reuseste sa duca la alt niel 0superior2
intelegelrea, semni1catia si importanta spatiilor si a intregului mec*anism de
functionare a programului de ar*itectura.
ro(a(il ca din punctul de edere al inoatie si te*nologiei implicate in ca5ul
proiectarii structurii $ cladirea pro(a(il ca nu repre5inta cel mai (un e/emplu,
aand in edere eforturile 0faptul ca toate prinderile au fost diferite si au tre(uitproiectate indiidual2, resursele, costurile initiale 0desi inestitorul isi -a o(tine
fondurile inestite in cata ani de 5ile, aand in edere importanta o(iectiului2 si
forta de munca necesare pentru re5olarea sa si pentru e/ecutia sa, insa aand in
edere calitatea re5ultatelor o(tinute repre5inta un succes in am(ele domenii $
ar*itectura si stucturi.
7/21/2019 Ana Maria Eseu
http://slidepdf.com/reader/full/ana-maria-eseu 6/7
>n e/emplu inoator in domeniul structurilor este repre5entat de (i(lioteca
1nali5ata in anul !""# 0constructie inceputa in #77%2, proiectata de ar*itectul
apone5 Too +to, in Sendai, aponia. &ladirea are trei component importante $
tu(urile erticale 0structura portanta a cladirii2 in care sunt re5olate si nodurile de
circulatie, aand totodata functiunea de gradina 0curte interioara $ gol pe doua
nieluri2, placile ori5ontale aferente nielurilor si amelopanta 0pielea2 cladirii.
Bi(lioteca $ a carei model a fost testat la seisme e/trem de mari, speci1c aponiei $
are o comportare ideala la seism. +n ca5ul acesta insa $ nu putem spune caar*itectura este spectaculoasa, desi aduce cea nou in modul de organi5are a
spatiilor interioare.