Post on 12-Oct-2019
1
INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, POSDRU 2007-2013 AXA PRIORITARĂ 2 - „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” DOMENIUL MAJOR DE INTERVENŢIE 2.1 - „Tranziția de la școală la viața activă” Beneficiar: Asociatia profesionala Patronatul Roman din Industria de Mecanica Fina,
Optica si Mecatronica APROMECA Titlu proiect: „Prin practica ai viitor” – ID 141251
AL IV-LEA SEMINAR
POSDRU/161/2.1/G/141251 ”PRIN PRACTICA AI VIITOR”
Bucuresti, 01.10.2015
APROMECA – Asociatia Profesionala Patronatul Român din Industria de
Mecanică Fină, Optică si Mecatronica, Universitatea Politehnica din
Bucuresti, Facultatea de Inginerie Mecanica si Mecatronica, Institutul
National de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronica și Tehnica
Masurarii și Fundația Lumina au început implementarea proiectului ”PRIN
PRACTICA AI VIITOR”, contract POSDRU/161/2.1/G/141251 cofinantat prin
FONDUL SOCIAL EUROPEAN, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013 „Investeşte în oameni”, Axa prioritară 2 -
„Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”, Domeniul major de
intervenţie 2.1 - „Tranziția de la școală la viața activă”.
In data de 30 septembrie 2015, a avut loc Al patrulea Seminar de Informare
din cadrul proiectului POSDRU ID141251 la sediul Universitatii Politehnica
București, Facultatea de Inginerie Mecanica și Mecatronica
La seminar au participat peste 50 de persoane, reprezentanti ai echipelor de
implementare din partea partenerilor proiectului si studenti din Grupul Tinta. Toti
cei prezenti au fost invitati să participe la prezentarea obiectivelor proiectului si la
o discuție-dezbatere privind nevoia de competente in domeniile ingineresti avansate
in corelare cu cerintele pietii muncii.
2
În atenția com nității acaInscriere
INSCRIE REAII
3
D INSCRIEREA PARTICIPANTILOR
4
Deschiderea lucrarilor celui de-al IV-lea Seminar au fost facute de domnul
Prof. univ. dr. ing. Gh. GHEORGHE- Manager de Proiect .
OBIECTIVELE PROIECTULUI Obiectivul general Dezvoltarea in domeniile ingineriei avansate a aptitudinilor de munca si
imbunatatirea insertiei pe piata muncii pentru 400 de studenti din Regiunea
Bucuresti-Ilfov, intr-o perioada de 18 luni.
Obiective specifice: O1 Informarea privind oportunitatile de alegere a unei cariere profesionale
pentru 400 de persoane;
O2 Consilierea si orientarea profesionala a 400 de persoane in vederea
alegerii traseului profesional adecvat;
O3 Organizarea a 8 vizite de studiu in vederea sustinerii activitatii de
consiliere profesionala pentru 200 de persoane ;
O4 Facilitarea tranzitiei de la scoala la viata activa, prin organizarea de
stagii de pregatire practica pentru 400 de persoane;
GRUPUL TINTA
Grupul tinta este format din 400 studenti, indeplinind criteriile de selectie:
inmatriculati in sistemul national de invatamant;
5
studenti ai unei institutii de invatamant din Regiunea Bucuresti-Ilfov, din mediul
urban, care urmeaza o sectie de profil tehnic din programele de licenta/master:
mecatronica, integronica, adaptronica, robotica, mecanica, optometrie, etc.,
tehnologia informatiei, relatii internationale si studii europene.
Activitatile proiectului destinate grupului tinta: activitati de consiliere si orientare profesionala;
stagii de pregatire practica.
Din partea Fondul Social European, Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Investeşte în oameni”, Axa prioritară
2 - „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”, Domeniul major de
intervenţie 2.1 - „Tranziția de la școală la viața activă” au fost invitate sa participe
doamna Gabriela Liliana CIOBANU - CNDIPT-OIPOSDRU, Director si doamna
Maria BONDOC - CNDIPT-OIPOSDRU, Sef birou informare, publicitate si help-
desk.
DURATA PROIECTULUI
Durata Proiectului: 18 luni
Data de incepere a activitatilor Proiectului: 25.04.2014
6
DURATA PROIECTULUI
Durata Proiectului: 18 luni
Data de incepere a activitatilor Proiectului: 25.04.2014
7
BUGETUL PROIECTULUI
CONSORȚIUL DE REALIZARE AL PROIECTULUI
Nr. Crt .
Denumire enti tate Functia in proiect
Responsabil
1 APROMECA Solicitant Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe GHEORGHE
2 INCDMTM Partener 1 Ing. Anton VIERU
3 UPB – Facultatea de Inginerie Mecanica si Mecatronica
Partener 2 Prof. Univ. Dr. Ing. Constantin UDREA
4 Fundatia “LUMINA Institutii de Invatamant”
Partener 3 Conf. Univ. Dr. Ing. Lucian Stefanita GRIGORE
IMPACTUL PROIECTULUI
cresterea calitatii performantelor resurselor umane;
aport de competenta la cresterea performantelor economiei;
sprijinirea insertiei absolventilor pe piata muncii prin;
8
alegerea traseului professional;
luarea unei decizii corecte in alegerea unei cariere;
facilitarea tranzitiei catre viata active;
integrarea in societate a tinerilor absolventi;
BENEFICII ALE GRUPULUI TINTA cunoasterea pietei muncii;
asimilarea de cunostinte reale cu privire la cerintele pietei muncii prin
corelarea cunostintelor teoretice cu cele practice;
realizarea unei sinergii intre aptitudinile individuale, educatia teoretica
si cea practica;
facilitarea insertiei profesionale a studentilor prin intermediul
cunoasterii parcursului profesional propriu adecvat;
constientizarea responsabilitatilor la viitorul loc de munca;
In cadrul Seminarului IV, Partenerul P2 – Universitatea Politehnica din
București, a prezentat ”Contributia proiectului POSDRU/161/2.1/G/141251 Prin
practică ai viitor la promovarea bunelor practici in sprijinirea studentilor, in
vederea integrarii lor pe piata muncii”, autori: prof.univ.dr.ing. Georgeta Ionascu
și asistent proiect Georgeta Udrea.
9
Au fost evidențiate beneficiile practicii pentru studenţi printer care: un grad
mai mare de motivare în continuarea studiilor precum si o mai bună orientare în
alegerea aspectelor pe care doresc să le aprofundeze în cadrul studiilor; un nivel
mai realist de așteptări cu privire la oportunitățile de angajare în domeniul de
specializare, dar si un punct de reper și de contact în sectorul economic asociat
domeniului de specializare; o primă etapă de formare profesională, prin învățarea
unor proceduri, rutine, activități, metode de lucru asociate profesiei viitoare precum
și creșterea șanselor de antreprenoriat pentru tineri ca urmare a experienței
sporite. Printre beneficiile companiilor enumeram: facilitarea identificării de
potențiali recruți talentați pentru diverse poziții-cheie și formarea unei baze de date
cu potențiali angajați; familiarizarea cu nivelul de competențe/abilități al
studenților din mediul studențesc local pe anumite domenii date; posibilitatea
participării active a practicanților la activitățile curente și lucrative ale companiei;
crearea unui rol formativ pentru companie și dezvoltarea de proceduri de formare
continuă pentru stagiari și angajați. Universitățile prin derularea stagiilor de
practică: pot crește rata de angajare a absolvenților în domeniul de specializare;
facilita pregătirea practică complementară a studentului fără a genera costuri
suplimentare pentru instituție; atrage mai mulți studenți ca urmare a beneficiilor
10
personale pe care aceștia le pot avea, conform celor arătate mai sus; pot facilita și
constitui un nucleu pentru numeroase colaborări cu mediul privat, extinse și în alte
zone de activitate.
Prin dezvoltarea şi stabilirea de parteneriate cu diverse companii de profil
prin intermediul proiectului POSDRU/161/2.1/G/141251 „Prin practică ai viitor” şi
crearea, astfel, a premizelor unei colaborări de durată, studenţii sunt sprijiniţi in
realizarea unor stagii de practică eficiente, in cadrul unor firme importante din
domeniul lor de specialitate. Astfel, studenţii au posibilitatea de a cunoaşte
nemijlocit cerinţele şi nevoile unui loc de muncă, precum şi responsabilităţile pe
care acesta le implică.
Firmele selectate ca parteneri crează condiţii propice pentru desfăşurarea
stagiilor de practică, inţelegand faptul că acest exercițiu este unul care poate
fundamenta pe termen lung şi o eventuală angajare ulterioară.
Efectuarea unui stagiu de practică in cadrul unei unităţi partenere de
practică (companii, societăţi comerciale, institute de cercetare – dezvoltare şi
întreprinderi) in timpul facultăţii, imbogăţeşte CV-ul şi oferă viitorului absolvent
ocazia să-şi realizeze un portofoliu de firme in perspectiva angajării viitoare.
Trebuie menţionat, de asemenea, faptul că, feedback-ul obţinut de la studenţii
participanţi la stagiile de practică este deosebit de favorabil, atit in ceea ce priveşte
cunoştinţele practice dobindite, cit şi din punctul de vedere al indrumării de-a
lungul stagiului şi a condiţiilor puse la dispoziţie la nivelul firmelor partenere.
Studenţii au beneficiat, de toate premizele necesare valorificării practice a
competenţelor prin temele propuse de către tutorii din firme şi validate de
supervizorii de practică din cadrul facultăţii.
Sunt, de asemenea, de remarcat increderea in forţele proprii pe care studenţii
au manifestat-o şi rezultatele remarcabile, cu soluţii tehnice brevetabile, pe care le-
au obţinut la cele două ediţii ale Concursului studenţesc de creativitate şi inovare
din cadrul proiectului POSDRU/161/2.1/G/141251 „Prin practică ai viitor”.
Acest lucru confirmă incă o dată preocuparea studenţilor pentru asimilarea
de cunoştinţe prin implicarea activă in proiecte pe perioada de derulare a practicii
in scopul facilitării inserţiei cit mai rapide pe piaţa muncii.
11
Tot in cadrul seminarului IV au fost prezentata ”Analiza activitatii de
consiliere si orientare profesionala a studentilor beneficiari ai proiectului Prin
practică ai viitor” autori: s.l.dr.ing.Lucian BOGATU, s.l.dr.ing.Bogdan
GRAMESCU.
.
12
O etapă importantă a proiectului a constat în consilierea individuală a
studenţilor înscrişi în Grupul Ţintă. Activitatea a însemnat discuţii individuale pe
marginea Fişelor de Consiliere Individuală completate de studenţi
Analiza activităţii de consiliere şi orientarea profesională a fost realizată pe
baza datelor colectate în urma şedinţelor de consiliere individuală şi a fişelor de
consiliere completate de către studenţii din UPB înscrişi în grupul ţintă al
proiectului “Prin practică ai viitor”, ID 141251.
Structura grupului analizat, formată din studenţii din UPB, consiliaţi
individual în cadrul proiectului “Prin practica ai viitor”, ID 141251, este prezentată
în tabelul de mai jos.
Nr. crt.
Anul de
studiu
Specializarea Numărul de studenţi consiliaţi individual
1 I B Mecatronica si robotica (MC) 53 2 I C Optometrie (OPTO) 20 3 II A Maşini si sisteme hidraulice si pneumatice (MH) 8 4 II B Mecatronica si robotica (MK) 63 5 II C Optometrie (OPTO) 22 6 III A Maşini si sisteme hidraulice si pneumatice (MH) 12 7 III A Mecanica fina si nanotehnologii (MFN) 23 8 III B Mecatronica si robotica (MK) 44 9 III C Optometrie (OPTO) 12 10 III D Inginerie economica in domeniul mecanic (IE) 12 11 IV A Maşini si sisteme hidraulice si pneumatice (MH) 7 12 IV A Mecanica fina si nanotehnologii (MFN) 25 13 IV B Mecatronica si robotica (MK) 27 14 IV C Optometrie (OPTO) 10 15 IV Inginerie Medicala (IM) 9 Total studenţi 347
Datele au fost evaluate ţinând cont de următoarele categorii de elemente
relevante cuprinse în fişa de consiliere, suport al activităţii de consiliere şi orientare
profesională:
Motivarea alegerii unei universităţi cu profil tehnic
Preocupări tehnice în timpul liber (hobby-uri tehnice)
Implicarea în acţiuni de voluntariat
Întocmirea CV-ului până la data consilierii
Căutarea unui loc de munca până la data consilierii
Participarea la interviuri de angajare
13
Situaţia angajării în timpul facultăţii în locuri de muncă din domeniu
pregătirii universitare sau din afara acestuia
Dorinţa de continuare a studiilor după terminarea studiilor de licenţă
Dorinţa de a lucra într-un anumit domeniu după terminarea studiilor
Datele analizate reprezintă opţiunile studenţilor din UPB înscrişi în grupul
ţintă al proiectului “Prin practica ai viitor”, ID 141251, care au fost consiliaţi
individual. Datele au fost descărcate din fişele individuale de consiliere, centralizate
şi prelucrate utilizând Microsoft Office Excel. Pentru analiză, datele au fost grupate:
- pe anii de studiu şi pe specializări
- doar pe anii de studiu
- doar pe specializări (indiferent de anul de studii)
- situaţia de la specializarea Mecatronică (deoarece în acest caz în grupul ţintă
intră studenţi din toţi cei 4 ani de studii la Mecatronică)
- similar şi în cazul Optometriei
Pornind de la aceste grupări s-a putut trece la analiza detaliată a
răspunsurilor studenţilor.
14
ANALIZA DATELOR ÎN FUNCŢIE DE ANII DE STUDIU
Motivarea alegerii unei universităţi cu profil tehnic
În urma discuţiilor purtate în cadrul şedinţelor individuale de consiliere şi
orientare profesionala şi a fişelor de consiliere completate de către studenţi s-au
desprins cinci factori care au determinat alegerea unei universităţi cu profil tehnic.
Aceştia nu au fost impuşi, ci extraşi din răspunsurile lor. Ca urmare pot exista
situaţii în care răspunsul să acopere mai multe criterii.
Factorii analizaţi au fost:
- interesul tehnic al candidatului de la vremea respectiva (viitor student);
- îndrumarea părinţilor/rudelor care eventual desfăşoară o activitate
tehnica sau inginereasca;
- sfatul prietenilor care deja studiau la o universitate tehnica;
- profilul tehnic al liceului care sa permită înţelegerea mai uşoară a
noţiunilor predate în învăţământul superior tehnic;
- alţi factori.
Datorită faptului că acest criteriu ţine de momentul alegerii profilului urmat,
este mai puţin relevanta analiza pe cei 4 ani de studiu, fiind mai relevantă ponderea
fiecărui factor. Astfel, se poate face o medie a celor cinci factori determinanţi, pe cei
patru ani de studiu, obţinându-se următoarele procente: interes tehnic – 66,77%,
îndrumare părinţi – 1,64 %, sfaturi prieteni – 0,88%, profil liceu – 12,35%, altele –
19,34%.
Concluzii:
- este îmbucurător faptul că în aproape 67% din cazuri alegerea profilului
fost făcută ca urmare a unei opţiuni personale a studentului adică din interes
tehnic, deci în cunoştinţă de cauză, fapt care denotă o maturitate a individului;
- îndrumarea părinţilor a obţinut un procent mic, sub 2%, ceea ce arată fie
o oarecare ruptură între generaţii, fie un interes mai scăzut al familiei pentru
îndrumarea copiilor către o anume carieră, fie o necunoaştere de către familie a
situaţiei de pe piaţa muncii care resimte o acută nevoie de ingineri;
- sfatul prietenilor a obţinut cel mai mic procent, sub 1%, lucru care s-ar
putea explica prin faptul ca viitorii studenţi nu poartă discuţii cu prieteni de vârste
mai mari care să-i îndrume în baza experienţei lor;
- profilul liceului are un procent mediu de peste 12%, cu un maximum de
aproape 20% ceea ce arată importanţa învăţământului preuniversitar, dar şi
15
nevoia de a solidifica legăturile dintre mediul preuniversitar şi cel universitar prin
activităţi comune.
Preocupări tehnice în timpul liber (Hobby-uri tehnice)
Cu toate că procentul de studenţi cu hobby-uri tehnice este de peste 60%,
mediind pe cei patru ani de studiu, ar fi fost de aşteptat ca acesta să crească odată
cu trecerea în anii superiori. Cu toate acestea se constată că studenţii vin cu elan în
anul I (68,49%), apoi apare o scădere în anii II şi III (55,91% şi 52,43%), iar apoi
din nou o creştere în anul IV (64,10%). Creşterea procentului de studenţi cu hobby-
uri tehnice s-ar putea face prin atragerea acestora pe parcursul tuturor anilor spre
cât mai multe activităţi practice, implicarea lor în concursuri inter-studenţeşti etc.
De asemenea, din discuţii a reieşit necesitatea unui dialog mai bun între cadrele
didactice şi studenţi, pentru ca aceştia să înţeleagă că, pe lângă activitățile practice,
un inginer are nevoie şi de o bază teoretică solidă. Fără aceasta, oricât de lăudată
este activitatea practică, studentul nu ar putea depăşi nivelul de tehnician.
Implicarea în acţiuni de voluntariat
Peste 50% dintre studenţii fiecărui an de studii s-au implicat în acţiuni de
voluntariat. Din discuţii a reieşit că acţiunile de voluntariat îi formează pe studenţi
către implicare în activităţi benefice societăţii. Mulţi dintre cei cu acţiuni de
voluntariat în liceu (voluntariat ,,organizat”), au continuat benevol în mediul
studenţesc, cu acţiuni foarte interesante şi importante: organizare de concursuri
studenţeşti tehnice şi artistice, acţiuni de ajutorare a unor tineri în diferite situaţii
de sănătate sau sociale, etc.
Întocmirea CV-ului până la data consilierii
Din această analiză se observă că aproape toţi studenţii de anul 4 şi-au
completat CV-ul, aceştia fiind conştienţi de faptul că CV-ul reprezintă o prima
condiţie spre a-şi găsi un loc de munca, o modalitate general valabilă de prezentare
către potenţialii angajatori. În discuţiile individuale am aprofundat elementele
absolut necesare ce trebuie cuprinse în CV, modul de prezentare al CV-ului,
importanţa scrisorii de intenţie şi a celei de mulţumire.
Căutarea unui loc de muncă până la data consilierii
Din răspunsuri, dar şi din discuţiile individuale avute, se observă că studenţii
devin din ce în ce mai interesaţi în a-şi căuta şi găsi un loc de munca odată cu
trecerea în anii superiori. Dacă cei din anii mici, care doresc să se angajeze, nu pun
16
un preţ foarte mare pe angajarea în domeniul tehnic, odată cu apropierea anului 4
creşte puternic interesul pentru angajare în domeniul pregătirii.
Din datele analizate se observă că studenţii devin din ce în ce mai interesaţi
în a-şi căuta şi găsi un loc de muncă şi din acest motiv aplică pentru cât mai multe
locuri de muncă şi deci participă la cât mai multe interviuri de angajare. Din
discuţii a reieşit interesul studenţilor pentru informaţiile abordate în cadrul
proiectului, cu privire la abordarea interviului, la punerea în valoare a abilităţilor
avute, la importanţa CV-ului, scrisorii de intenţie şi a celei de mulţumire, adesea
neglijată din păcate.
Situaţia angajării într-un loc de muncă
Cu toate că procentual numărul de studenţi angajaţi în domeniul în care se
pregătesc este destul de mic, se observă că, odată cu trecerea în anii superiori,
numărul de studenţi angajaţi creşte. De asemenea şi numărul de studenţi angajaţi
în alt domeniu decât cel de pregătire creşte în detrimentul numărului de studenţi
neangajaţi.
Dorinţa de continuare a studiilor după terminarea licenţei
- se observă că realizând o medie pe cei 4 ani de studiu, procentual,
numărul studenţilor care doresc să-şi continue studiile cu ciclul de master este de
aproape 75%; de asemenea, o pondere importantă, de peste 20%, mediind pe cei 4
ani de studiu, o au şi studenţii care după terminarea ciclului de master doresc să-şi
continue studiile cu doctoratul; astfel ponderea studenţilor care doresc să îşi
continue studiile cu ciclul de master sau master şi doctorat este de aproape 95%,
ceea ce arată interesul studenţilor pentru o pregătire continuă şi completă;
- ponderea studenţilor care nu doresc să îşi continue studiile este foarte
mică, puţin peste 3%, mediind pe cei 4 ani de studiu, cu o uşoară creştere în anii
terminali. În şedinţele individuale de consiliere şi orientare profesională s-a
încercat convingerea acestor studenţi de importanţa continuării studiilor şi s-a
încercat identificarea cauzelor renunţării la ideea continuării studiilor;
- numărul celor care doresc continuarea studiilor sub alte forme este sub
2%.
Dorinţa de a lucra într-un anumit domeniul după terminarea
studiilor. S-a încercat de asemenea stabilirea opţiunilor studenţilor pentru
următoarele domenii de activitate: producţie, proiectare, cercetare, comercial,
service, învăţământ, antreprenoriat.
17
Concluzii:
- este firesc numărul mare de opţiuni pentru domeniul producţiei şi
proiectării datorită formării pe care o capătă studenţii în timpul facultăţii, precum
şi datorită cererii tot mai mari de ingineri în aceste domenii pe piaţa muncii,
datorită relansării economiei şi deci a activităţilor productive;
- un număr relativ mic de studenţi se îndreaptă spre cercetare. Acest lucru
se poate explica prin asimilarea mai dificilă, în timpul facultăţii, a noţiunilor
fundamentale şi a anumitor lacune în cunoştinţe din perioada preuniversitară. S-a
observat totuşi că cei care doresc continuarea studiilor cu doctoratul au ales
cercetarea pentru o viitoare carieră;
- un număr foarte mic de studenţi se îndreaptă către învăţământ. Acest
lucru se poate explica prin salariile mici oferite mai ales tinerilor debutanţi în
această meserie; din păcate studenţi cu înclinaţie către didactic se îndepărtează de
meseria de dascăl pentru că se consideră că nu îi oferă niciun viitor: nici câştiguri
mari pe termen scurt, mai nou nici siguranţa unui loc de muncă pe termen lung şi
nici respectul de care ar trebui să se bucure o astfel de meserie;
- un număr mic de studenţi se îndreaptă spre antreprenoriat; ar trebui o
abordare mai serioasă a disciplinelor cu caracter managerial, deoarece existenţa
unor firme dezvoltate de tineri întreprinzător reprezintă un motor al economiei
sănătoase a unei ţări.
ANALIZA DATELOR ÎN FUNCŢIE DE SPECIALIZĂRI
Dacă în rândurile de mai sus au fost prezentate rezultatele în funcţie de anii
de studiu, am fost foarte interesaţi în a observa cum stau lucrurile şi grupând
studenţii pe specializări. Astfel au fost reluate descrierile criteriilor, dar analiza s-a
făcut pe specializările: Mecatronică (MC), Optometrie (OPTO), Maşini şi sisteme
hidraulice şi pneumatice (MH), Mecanică fină şi nanotehnologii (MFN), Inginerie
economică în domeniul mecanic (IE), Inginerie Medicală (IM).
Motivarea alegerii unei universităţi cu profil tehnic
În urma discuţiilor purtate în cadrul şedinţelor individuale de consiliere şi
orientare profesionala şi a fişelor de consiliere completate de către studenţi s-au
desprins cinci factori care au determinat alegerea unei universităţi cu profil tehnic.
Aceştia nu au fost impuşi, ci extraşi din răspunsurile lor. Ca urmare pot exista
situaţii în care răspunsul să acopere mai multe criterii.
Factorii analizaţi au fost:
18
- interesul tehnic al candidatului de la vremea respectiva (viitor student);
- îndrumarea părinţilor/rudelor care eventual desfăşoară o activitate
tehnica sau inginereasca;
- sfatul prietenilor care deja studiau la o universitate tehnica;
- profilul tehnic al liceului care sa permită înţelegerea mai uşoară a
noţiunilor predate în învăţământul superior tehnic;
- alţi factori.
Faţă de concluziile analizei pe ani, în acest caz se poate observa că rolul
părinţilor este evidenţiat la MC şi MH, iar sfaturile prietenilor apar evidente în
cazul OPTO. Acest lucru a reieşit şi din discuţiile libere avute cu studenţii. Sunt
mulţi studenţi la OPTO care urmează cursurile fiind sfătuiţi de colegi din ani mai
mari, sau de prieteni care au terminat cursurile şi lucrează deja în cabinete de
optometrie.
Din discuţii a reieşit un lucru important, şi anume că marea majoritate a
studenţilor declară că interesul pentru domeniul tehnic a fost motivul pentru care
urmează o facultate tehnică, însă părinţii acestor studenţi sunt absolvenţi de şcoală
tehnică, ceea ce explică interesul ,,insuflat”.
Concluzii:
- este îmbucurător faptul că în aproape 67% din cazuri alegerea profilului a
fost făcută ca urmare a unei opţiuni personale a studentului adică din interes
tehnic, deci în cunoştinţă de cauză, fapt care denotă o maturitate a individului;
- Alte motive – au obţinut un procent foarte mare în cazul OPTO (aproape
30%); în discuţii au reieşit numeroase motive, ce nu au putut fi clasificate datorită
diversităţii lor. Însă pot fi menţionate aici mediul de lucru curat, care nu necesită
efort fizic mare, purtători de ochelari mai speciali care şi-au propus să aprofundeze
domeniul pentru a înţelege mai bine problema lor, dar şi a-i ajuta pe alţii, un loc de
muncă considerat uşor de găsit;
- profilul liceului are un procent ce tinde la 0 în cazul IE şi al IM. Ar trebui
aprofundat cred acest aspect. În schimb MFN şi MH se bazează pe un procent de
20%.
Preocupări tehnice în timpul liber (Hobby-uri tehnice)
Procentul de studenţi cu hobby-uri tehnice este de 49%, mediind rezultatele de
la cele 6 specializări. Creşterea procentului de studenţi cu hobby-uri tehnice s-ar
putea face prin atragerea acestora spre cât mai multe activităţi practice,
19
implicarea lor în concursuri inter-studenţeşti etc. Îmbucurător este procentul mare
al studenţilor de la specializarea de mecatronică (75%) care au hobby-uri în
domeniu. Considerăm că acest lucru se datorează inclusiv atragerii lor în
concursuri şi alte activităţi suplimentare. La polul opus se află din păcate OPTO,
motiv pentru care aici trebuie văzut ce se poate face pentru a creşte acest procent
măcar în anii mai mari. De aici se desprinde utilitatea unei analize pe specializare şi
ani, ce va fi prezentată mai târziu.
Implicarea în acţiuni de voluntariat
Cu privire la implicarea în acţiuni de voluntariat, s-a putut remarca faptul
că, faţă de media de aproape 49% dintre studenţi implicaţi în astfel de acţiuni, se
evidenţiază valorile scăzute de la OPTO (38%) şi IE (17%). Din discuţiile libere avute
a reieşit clar că mulţi dintre cei cu acţiuni de voluntariat în liceu (voluntariat
,,organizat”), au continuat benevol în mediul studenţesc, cu acţiuni foarte
interesante şi importante.
Întocmirea CV-ului până la data consilierii
Concluzie: având în vedere că analiza curentă prezintă situaţia pe toţi ani
din specializare procentele sunt normale, cu excepţia IE şi IM, la care numărul mic
al studenţilor consiliaţi şi faptul că ei fac parte din ani mari reflectă un procent
nefiresc de mare. Dialogurile noastre au dorit să le întărească studenţilor
convingerea că CV-ul reprezintă o prima condiţie spre a-şi găsi un loc de munca, o
modalitate general valabilă de prezentare către potenţialii angajatori. De
asemenea, le-am transmis permanent şi importanţa scrisorii de intenţie şi a celei de
mulţumire pentru o bună comunicare cu potenţialul angajator.
Căutarea unui loc de muncă până la data consilierii
Determinarea în procente a numărului numărul studenţilor care şi-au căutat
un loc de muncă, pe fiecare din cele 6 specializări, arată că peste 55% dintre ei au
căutat loc de muncă la specialităţile de Mecatronică şi Optometrie, fruntaşi fiind
aici Inginerie medicală cu aproape 78%.
Participarea la interviuri de angajare
În urma analizei participării la interviuri de angajare se evidenţiază
procentul relativ mare al MFN (73%). Au fost numeroase discuţii legate de practică
şi de eventuala continuare a acesteia prin angajare. Sigur că practica reprezintă
pentru angajator o posibilitate de a cunoaşte studenţi şi de a selecta dintre aceştia
pe cei potriviţi pentru activitatea companiei. Pentru studenţi reprezintă
20
oportunitatea de a avea acces într-o companie şi de a putea experimenta activitatea
acesteia, modul în care se pot încadra în echipă, etc. O comunicare corectă între
student – universitate – companie poate conduce la soluţii de angajare optime, cu
program mai scurt şi flexibil, care să permită studentului să urmeze cursurile fără
absenţe, fără pierderea unor informaţii importante şi interesante de la cursuri.
Situaţia angajării într-un loc de muncă
S-a constatat de departe procentul mare al studenţilor de la OPTO angajaţi
în domeniul de pregătire, prin comparaţie cu MFN şi IE cu procent nul. Un procent
destul de important îl are şi MH. Sigur că pe durata anilor de studiu nu ne dorim
neapărat ca studenţii să lucreze, ci ca ei să participe cu interes la cursuri. Dar dacă
necesitatea sau oportunitatea conduc la angajare ar fi important ca studentul sa
aibă sarcini în domeniu de pregătire. Se observă că în cadrul tuturor specializărilor
există studenţi angajaţi în alt domeniu decât cel în care se pregătesc. (experienţa
dialogurilor ne-a arătat că acest lucru înseamnă de cele mai multe ori joburi
temporare, eventual pe durata vacanţelor, cum ar fi: game tester, operator în call
center, vânzător de produse etc.).
Dorinţa de continuare a studiilor după terminarea licenţei
A fost analizată, pe fiecare din cele 6 specializări, situaţia studenţilor care fie
doresc să-şi continue studiile cu ciclul de master sau master şi doctorat, fie doresc
să-şi continue studiile cu alte forme de pregătire, fie nu doresc continuarea
studiilor.
Concluzii:
- se observă un procent mic al studenţilor care, după terminarea studiilor
nu doresc să le continue cu nici una dintre forme. Ar trebui totuşi analizată situaţia
de la MH, MFN şi IE;
- în şedinţele individuale de consiliere şi orientare profesională s-a încercat
convingerea studenţilor de importanţa continuării studiilor.
Dorinţa de a lucra într-un anumit domeniul după terminarea
studiilor
S-a realizat apoi o analiză, pe fiecare dintre cele 6 specializări, cu privire la
numărul de opţiuni ale studenţilor pentru următoarele domenii de activitate:
producţie, proiectare, cercetare, comercial, service, învăţământ, antreprenoriat.
Concluzii:
21
- este firesc numărul mare de opţiuni pentru domeniul producţiei şi
proiectării datorită formării pe care o capătă studenţii în timpul facultăţii, precum
şi datorită cererii tot mai mari de ingineri în aceste domenii pe piaţa muncii,
datorită relansării economiei şi deci a activităţilor productive;
- un număr relativ mic de studenţi se îndreaptă spre cercetare. Acest lucru
se poate explica prin asimilarea mai dificilă, în timpul facultăţii, a noţiunilor
fundamentale şi a anumitor lacune în cunoştinţe din perioada preuniversitară. Se
evidenţiază IE cu opţiuni 0 pentru cercetare. La polul opus se situează IM şi MC;
- un număr foarte mic de studenţi se îndreaptă către învăţământ. Acest
lucru se poate explica prin salariile mici oferite mai ales tinerilor debutanţi în
această meserie; din păcate studenţi cu înclinaţie către didactic se îndepărtează de
meseria de dascăl pentru că se consideră că nu îi oferă niciun viitor: nici câştiguri
mari pe termen scurt, mai nou nici siguranţa unui loc de muncă pe termen lung şi
nici respectul de care ar trebui să se bucure o astfel de meserie;
- un număr mic de studenţi se îndreaptă spre antreprenoriat; analiza pe
specializări scoate în evidenţă că studenţii de la IE au intenţii mai puternice pentru
dezvoltarea de afaceri proprii, ar trebui o abordare mai serioasă a disciplinelor cu
caracter managerial, deoarece existenţa unor firme dezvoltate de tineri
întreprinzător reprezintă un motor al economiei sănătoase a unei ţări. În cadrul
discuţiilor prilejuite de consilierea individuală s-a abordat cu studenţii subiectul:
antreprenoriat. Mulţi se tem de dificultatea gestionării unei firme, mulţi de
problemele legate de bani: surse de finanţare, bănci şi fonduri europene.
ANALIZA DATELOR PENTRU SPECIALIZAREA MECATRONICĂ ÎN
FUNCŢIE DE ANII DE STUDIU
În paginile anterioare a fost menţionată necesitatea unei analize pe
specializare şi pe ani. Acest lucru s-a putut realiza în cazul Mecatronicii, unde, în
grupul ţintă, au fost înscrişi studenţi proveniţi de la toţi cei 4 ani de studiu.
Motivarea alegerii unei universităţi cu profil tehnic
Opţiunile studenţilor de la specializarea Mecatronică din cei 4 ani de studiu în
funcţie de cei cinci factori care au determinat alegerea unei universităţi cu profil
tehnic au arătat că un procent mediu de 73% consideră că interesul tehnic a fost
motorul către studiile de acest tip. Se evidenţiază şi aici importanţa profilului
liceului, contribuţia sfaturilor părinţilor, dar şi alte motive. Aceste ,,alte” ascund o
serie întreagă de motive variate ce nu au putut fi clasificate.
22
Concluzii:
- este îmbucurător faptul că în mai mult de 73% din cazuri alegerea
profilului a fost făcută ca urmare a unei opţiuni personale a studentului adică din
interes tehnic, deci în cunoştinţă de cauză, fapt care denotă o maturitate a
individului;
- profilul liceului are un procent mediu de peste 13%, cu un maximum de
20% ceea ce arată importanţa învăţământului preuniversitar, dar în acelaşi timp
conduce şi la ideea unor colaborări mai intense cu cadrele didactice din
învăţământul preuniversitar în cadrul unor proiecte comune sau al unor activităţi
deja uzuale (de ex. Şcoala Altfel).
Preocupări tehnice în timpul liber (Hobby-uri tehnice)
Cu toate că procentul de studenţi cu hobby-uri tehnice este de peste 76%,
mediind pe cei patru ani de studiu, ar fi fost de aşteptat ca acesta să crească odată
cu trecerea în anii superiori. Creşterea procentului de studenţi cu hobby-uri tehnice
s-ar putea face prin atragerea acestora spre cât mai multe activităţi practice,
implicarea lor în concursuri inter-studenţeşti etc. S-a constatat că preocupările
tehnice scad de la 84% în anul I MC la 71% în anul II şi 63 % în anul II, crescând
apoi din nou la 85% în anul IV MC. Considerăm că este necesară o mai bună
comunicare cu studenţii, în sensul de a îi face să înţeleagă că este foarte bună
activitatea practică (,,să facem ceva practic!”) este foarte importantă o bază
teoretică solidă.
Implicarea în acţiuni de voluntariat
Aici cea mai importantă concluzie, bazată şi pe discuţiile avute este aceea că
studenţii din anul I, au venit din liceu cu o implicare mai mare în acţiuni de
voluntariat (70%), faţă de colegii lor de la anii mai mari (51%).
Întocmirea CV-ului până la data consilierii
Regula se respectă şi în cazul Mecatronicii: se observa ca aproape toţi
studenţii de anul 4 şi-au completat CV-ul, aceştia fiind conştienţi de faptul că CV-ul
reprezintă o prima condiţie spre a-şi găsi un loc de munca, o modalitate general
valabilă de prezentare către potenţialii angajatori.
Căutarea unui loc de muncă până la data consilierii
Din răspunsuri, dar şi din discuţiile avute, se observă că studenţii devin din
ce în ce mai interesaţi în a-şi căuta şi găsi un loc de muncă odată cu trecerea în anii
superiori. Dacă cei din anii mici, care doresc să se angajeze, nu pun un preţ foarte
23
mare pe angajarea în domeniul tehnic, odată cu apropierea anului 4 creşte puternic
interesul pentru angajare în domeniul pregătirii. În cazul Mecatronicii se constată
un interes mai ridicat în găsirea unui loc de muncă la anul III.
Participarea la interviuri de angajare
Concluzie: se observă că studenţii devin din ce în ce mai interesaţi în a-şi
căuta şi găsi un loc de muncă şi din acest motiv aplică pentru cât mai multe locuri
de muncă şi deci participă la cât mai multe interviuri de angajare. Studenţii de la
mecatronică au fost foarte receptivi la informaţiile abordate în cadrul proiectului,
cu privire la abordarea interviului, la punerea în valoare a abilităţilor avute, la
importanţa CV-ului, scrisorii de intenţie şi a celei de mulţumire, adesea neglijată
din păcate. Se păstrează şi aici un interes mai ridicat din partea anului III.
Situaţia angajării într-un loc de muncă
Cu toate că procentual numărul de studenţi angajaţi în domeniul în care se
pregătesc este destul de mic, se observă că, odată cu trecerea în anii superiori,
numărul de studenţi angajaţi creşte (I MC – 1.89%; II MC 1,59%; III MC 4,55% şi IV
MC 3,70%). Şi aici în cazul Mecatronicii anul III are un procent mai ridicat. Se
constată însă o creştere semnificativă a procentului celor care lucrează în anul IV în
alt domeniu decât cel al pregătirii (26%).
Dorinţa de continuare a studiilor după terminarea licenţei
- se observă că realizând o medie pe cei 4 ani de studiu, procentual, numărul
studenţilor care doresc să-şi continue studiile cu ciclul de master este de aproape
72%; de asemenea, o pondere importantă, de peste 24%, mediind pe cei 4 ani de
studiu, o au şi studenţii care după terminarea ciclului de master doresc să-şi
continue studiile cu doctoratul; astfel ponderea studenţilor care doresc să îşi
continue studiile cu ciclul de master sau master şi doctorat este de aproape 96%,
ceea ce arată interesul studenţilor pentru o pregătire continuă şi completă;
- dacă în anii I şi II un procent de 30% dintre studenţi doresc sa continue cu
master şi doctorat, dorința de doctorat scade puternic în anii III şi IV. Ar trebui
găsite cauzele acestei evoluţii;
- din nou anul III Mecatronica se evidenţiază prin procent nul de studenţi
care nu doresc continuarea studiilor.
Dorinţa de a lucra într-un anumit domeniul după terminarea
studiilor. A fost apoi analizat numărul de opţiuni ale studenţilor de la
24
specializarea Mecatronică pentru următoarele domenii de activitate: producţie,
proiectare, cercetare, comercial, service, învăţământ, antreprenoriat.
Concluzii:
- este firesc numărul mare de opţiuni pentru domeniul producţiei şi
proiectării datorită formării pe care o capătă studenţii în timpul facultăţii;
- un număr relativ mic de studenţi se îndreaptă spre cercetare, dar şi mai
mic către învăţământ, păstrând tendinţa prezentată anterior la analizele pe ani
(Anul III evidenţiat la punctele anterioare are 0 opţiuni pentru învăţământ);
- se observă clar că opţiunile pentru service de la specializarea de
Mecatronică sunt mai numeroase faţă de ceilalţi studenţi din grupul ţintă.
ANALIZA DATELOR PENTRU SPECIALIZAREA OPTOMETRIE ÎN
FUNCŢIE DE ANII DE STUDIU
În paginile anterioare a fost menţionată necesitatea unei analize pe
specializare şi pe ani. Acest lucru s-a putut realiza şi în cazul Optometriei, unde, în
grupul ţintă, au fost înscrişi studenţi proveniţi de la toţi cei 4 ani de studiu.
Motivarea alegerii unei universităţi cu profil tehnic
Analiza generală pe cei patru ani de studiu arăta: interes tehnic – 66,77%,
îndrumare părinţi – 1,64%, sfaturi prieteni – 0,88%, profil liceu – 12,35% , altele –
19,34%. Situaţia în cazul Optometriei arată că:
- Interesul tehnic la Optometrie este mult mai redus faţă de analiza generală
(în jur de 40%);
- Influenţa părinților este 0;
- Sfatul prietenilor are un procent mai ridicat, din dialog rezultând că
prietenii sunt în general studenţi din ani mai mari sau angajaţi ai unor cabinete de
optometrie (cu un max de 9% în anul II OPTO);
- În cazul Optometriei media rubricii Altele este foarte mare (chiar 60% în
anul IV OPTO), datorită unei mari varietăţi de motive (loc de muncă curat, nu
necesită efort fizic mare, locuri de muncă uşor de găsit etc.).
Preocupări tehnice în timpul liber (Hobby-uri tehnice)
Un procentaj mic prin comparaţie cu celelalte specializări (sub 25%). Un
minim înregistrat la anul III Optometrie (8,33%). Creşterea procentului de studenţi
cu hobby-uri tehnice s-ar putea face prin atragerea acestora spre cât mai multe
activităţi practice, implicarea lor în concursuri inter-studenţeşti etc.
25
Implicarea în acţiuni de voluntariat. Procentul de implicare în acţiuni
de voluntariat este redus prin comparaţie cu celelalte specializări analizate (30%),
cu o excepţie la anul IV OPTO (70%), cu un procent mai ridicat. S-ar putea analiza
ce anume face această diferenţă faţă de alte specializări.
Întocmirea CV-ului până la data consilierii
S-a observat că toţi studenţii de anul 4 şi-au completat CV-ul, aceştia fiind
conştienţi de faptul că CV-ul reprezintă o prima condiţie spre a-şi găsi un loc de
munca, o modalitate general valabilă de prezentare către potenţialii angajatori.
Anul II face o notă discordantă printr-un procent ridicat (64%) faţă de anii mici ai
altor specializări.
Căutarea unui loc de muncă până la data consilierii
La analiza generală procentul creştea odată cu anii de studiu. La OPTO însă
lucrurile stau un pic diferit. Anii I şi II se bucură de un procent ridicat al celor care
au căutat un loc de muncă (40% şi 68%), dar anul III are un procent scăzut (25%),
iar anul IV un procent firesc mai ridicat (90%). Posibil ca după efectuarea stagiului
de practică lucrurile să se fi schimbat.
Participarea la interviuri de angajare
În cazul OPTO procentajele sunt aproape identice cu cele din cazul căutării
unui loc de muncă, ceea ce arată că orice căutare a unui loc de muncă s-a soldat cu
interviuri.
Situaţia angajării într-un loc de muncă
Elementele cele mai vizibile în cadrul analizei sunt legate de faptul că încă din
anul I lucrează în domeniu un procent de 5% dintre studenţi, iar anul IV găseşte
80% dintre studenţi angajaţi, cu 70% în domeniu, procente neatinse de celelalte
specializări. Aceste procente pot fi corelate şi cu activitatea de practică, în urma
căreia mulţi studenţi rămân angajaţi la locul de practică.
Dorinţa de continuare a studiilor după terminarea licenţei
- Nu există practic decât un număr foarte mic de studenţi care nu doresc
continuarea studiilor în anul I (sub 5%).
- Procentele sunt covârşitor favorabile continuării cu Master (90%)
- Procentul celor care doresc continuarea studiilor sub alte forme este nul.
Dorinţa de a lucra într-un anumit domeniul după terminarea
studiilor. Au fost analizate opţiunile studenţilor de la specializarea Optometrie, pe
fiecare din cei 4 ani de studiu cu privire la lucrul în următoarele domenii de
26
activitate: producţie, proiectare, cercetare, comercial, service, învăţământ,
antreprenoriat.
Concluzie:
- un număr relativ mic de studenţi se îndreaptă spre cercetare. Acest lucru
se poate explica prin asimilarea mai dificilă, în timpul facultăţii, a noţiunilor
fundamentale şi a anumitor lacune în cunoştinţe din perioada preuniversitară. S-a
observat totuşi că cei care doresc continuarea studiilor cu doctoratul au ales
cercetarea pentru o viitoare carieră.
ANALIZA DATELOR PENTRU STUDENŢII CARE AU EFECTUAT
ACțIUNI DE VOLUNTARIAT, IN FUNCțIE DE ANII DE STUDIU
În urma dialogurilor purtate cu partenerii din proiect s-a stabilit că se va
încerca analiza datelor studenţilor în funcţie de anumite răspunsuri. De exemplu
am dorit să observăm mai îndeaproape răspunsurile studenţilor care au participat
la acţiuni de voluntariat.
Preocupări tehnice în timpul liber (Hobby-uri tehnice)
Procentul studenţilor cu hobby-uri tehnice este mai ridicat cu 10% în rândul
studenţilor ce au participat la acţiuni de voluntariat.
Întocmirea CV-ului până la data consilierii
Procentul studenţilor cu CV întocmit este mai ridicat în medie cu 5% în
rândul studenţilor ce au participat la acţiuni de voluntariat.
Situaţia angajării într-un loc de muncă
În această situaţie procentele nu diferă faţă de analiza generală.
Dorinţa de a lucra într-un anumit domeniul după terminarea
Opţiunile pentru dezvoltarea unei afaceri proprii sunt mult mai numeroase
în cazul studenţilor care sunt sau au fost implicaţi în acţiuni de voluntariat, dovadă
că aceste acţiuni sporesc încrederea în propria persoană, fiind absolut benefice.
CONCLUZII GENERALE ALE CONSILIERII INDIVIDUALE
- Consilierea individuală a oferit o nouă punte de legătură între cadrele
didactice şi studenţi. Ar fi interesant şi util ca prezentările făcute să fie discutate şi
în cadrul şedinţelor de departamentele din care fac parte studenţii analizaţi.
- Este foarte utilă păstrarea şi întărirea legăturilor dintre mediul
universitar şi cel preuniversitar, respectiv dintre cadrele didactice. Acţiuni comune
pot face ca opţiunile elevilor către facultăţi să fie mai apropiate de aşteptările lor.
27
- Modalităţi de continuare: considerăm foarte utilă continuarea dialogului
la acest nivel cu studenţii. Putem astfel să cunoaştem situaţia noilor studenţi, dar şi
schimbările din grupul ţintă analizat. Astfel se poate inclusiv cuantifica mai bine
importanţa proiectului. Ca modalităţi de continuare ar putea fi găsirea unor
resurse locale care să permită activităţile necesare sau obţinerea unor finanţări
specifice.
- După cum am discutat şi cu studenţii din grupul ţintă (şi nu numai),
consilierea individuală, odată începută, nu se termină decât după finalizarea
studiilor de către persoana consiliată şi poate nici atunci. Este absurd şi poate şi
greu de conceput să închizi o uşă pe care tocmai ai deschis-o. Pe lângă aceasta o
contribuţie o are şi calitatea de cadru didactic a consilierilor.
- Considerăm că efectul consilierii şi cel al practicii din cadrul proiectului au
început să se manifeste, schimbând în bine mulţi dintre factorii de analiză. Depinde
însă de cum vom acţiona în viitor ca să putem cuantifica schimbările.
Studentii au prezentat ”Stagii de practica” la diferite intreprinderi in care si-
au desfasurat activitatea de practica :
Stagiu de practica la S.C. ROBERT BOSCH SRL – student Pana
Silviu Marian, in cadrul activitatii de practica, am participat, am iniţiat şi setat
tendinţele în industrie în ultimii 280 ani, cum ar fi:
28
Condensarea - Nefit şi Buderus prezintă această tehnologie la ISH;
Boilerul “Nefit Turbo”
Casa Energy Plus - Această clădire ce seta noi tendinţe a fost constrită
în Wetzlar utilizând tehnologii Bosch. În cursul anului, casa a furnizat
mai multă energie decât au consumat locuitorii săi.
Celula de combustie - Startul testelor de teren în contextul proiectului
demonstrativ european "ene.field". Bosch Termotehnică a participat la
proiect cu 70 de fabrici în 4 ţări.
Activitati desfasurate: SCMS Utilizare si actualizare platformă Web
(zona de administrare; CRM Participare la implementarea programului CRM;
Partener Program Participare la implementarea Partener Program; Ofertare
Realizare oferte de preţ, Cerere oferta de preţ la reprezentanţa din Germania;
Mitigating Control Realizarea de rapoarte trimestriale pentru a verifica si
urmari schimbarile de preţ. AAAAAAAA
7Asigurarea suportului necesar pentru prima interacţiune cu programul, a
colegilor din departament , Intocmire documente necesare pentru update bază de
date şi verificare corectitudine date introduse de catre colegii din departament
Şcolarizari utilizare platforma , Participare la teleconferinţe privind dezvoltarea
programului.
29
Stagiu de practica la S.C. ALU DESGIN SRL – student Costin Radu
George, pentru inceput este prezentat succine locul de practica S.C. Alu Design
Construction Civile infiintata in anul 1999, s-a impus in scurt timp ca lider de piata
in domeniul proiectarii: fatade, structuri, instalatii si masuratori topo.
Datorita calitatii si standardelor impuse fiecarui proiect realizat, firma a
reusit sa intocmeasca un portofoliu de peste 300 de proiecte realizate atat in
Romania cat si in Franta, Bulgaria, Maroc, Kazahstan, Statele Unite ale Americii,
Emiratele Arabe Unite si India.
Proiectele la care am lucrat in perioada practicii la aceasta firma au intrat in
executie, iar unele dintre acestea au fost finalizate pe perioada celor trei luni, in care
am facut parte din colectivul acestei companii.
Am colaborat la proiectarea si realizarea unor parti din proiecte cum ar fi:
Balustrada metalica, Platforma pompe, Proiectare si executie casete Alucobond, Placare cu piatra, Balustrada sticla, Tamplarii casa particulara, Mostra
tamplarii biblioteca.
30
Stagiu de practica la S.C.OPTICAL NETWORK SRL – studenta Soare
Valentina Bianca.
Un domeniu nou, cel al optometriei in care practicantul trece prin etape de:
consiliere si vinzare – pentru realizarea unei vinzari consilierea se face in functie de
nevoia clientului, promovarea o facem in functie de vinzarea complementara,
determinarea dioptriilor se face in functie de mai multi parametrii si tinind cont de
istoricul bolii pacientului, acuitatea vizuala pentru fiecare ochi. Pentur montaj se
face scanarea ramei, transferarea datelor catre masina de monta, asamblarea apoi
urmeaza partea economica, introducereafacutri, avize si efectuare NIR.
Axway BucurestiCentru de expertiza R&D si support, ROMANIA
S.R.L. – student Popescu Cristian Nicolae, incepe prezentarea locului de
practica cu o mica istorie a societatii, apoi cu prezentarea clientilor. O scurta
introducere in retelistica, generalitati pentru a putea comunica, calculatoarele
folosesc un anumit protocol. Un protocol reprezinta un set de reguli, de norme
folosit de toti participantii la comunicatie. Comunicatia dintre host-uri este
asemanatoare cu comunicatia dintre oameni. Pentru a forma un canal de
31
comunicatie, urmatoarele conditii trebuie sa fie indeplinite: – trebuie sa existe un
Sender si un Receiver (Sursa si Destinatia mesajului); – sursa si destinatia trebuie
sa foloseasca acelasi protocol standard folosind in comunicatie; – viteza si
momentul transmisiei trebuie sa fie agreat de ambele parti; – mesajele trimise la
destinatie trebuie sa fie confirmate (daca este cazul), protocoale transfer informatii,
diferite tipuri de programare batch-bash, concept de securitate bazate pe 3 mari
principii: integritate , autenticitate si nereproduce.
(Prezentările Power Point se gasesc pe site-ul proiectului:
http://www.prinpracticaaiviitor.ro/evenimente/ si pe pagina proiectului
http://www.mecatronica.pub.ro/index.php/posdru).
La incheiera lucrarilor conferintei domnul prof.univ.dr.ing.Gheorghe
Gheorghe – managerul proiectului, a multumit tuturor participantilor și in mod
deosebit studentilor pentru prezent, pentru interesul manifestat pentru proiect, a
urat succes in indeplinirea tuturor obiectivelor si indicatorilor proiectului.
Intocmit: Udrea Georgeta – P2
Cartal Adrian – P2
Ene Irina - S