Micro Si Nanotehnologii de Prelucrare Cu Fascicul de Electroni

5/25/2018 Micro Si Nanotehnologii de Prelucrare Cu Fascicul de Electroni

http:///reader/full/micro-si-nanotehnologii-de-prelucrare-cu-fascicul-de-elect

Nanotehnologia este acea ramur a tiinei care permite crearea de materiale, de dispozitive

i de sisteme la scar nanometric (1-100 nm), prin manipularea materiei la aceast scar,

precum i prin exploatarea noilor proprieti ce rezult la scar nanometric, avnd un

puternic impact asupra numeroaselor aplicaii comerciale, militare i spaiale

!n cele ce urmeaz va "i prezentat o descriere de ansam#lu al conceptului de

nanotehnologie, pe #aza unor exemple menite s a$ute la %nelegerea conceptului

legat de "a#ricarea, caracteristicile, aplicaiile i comercializarea produselor din aceasta

categorie

&onceptul de nanotehnologie se

caracterizeaz prin "aptul c toate

procesele care se studiaz i se

produc, au ca unitate de re"erin

nanometrul, ce reprezint a miliarda

parte dintr-un metru (' - atomi)

ornind de la de"inirea acestei

dimensiuni, se poate uor deduce

c nanotehnologia reprezint practicun procedeu de asam#lare la nivel molecular

Noua tehnologie are menirea de a trans"orma produsele de "iecare zi i modul %n care

acestea sunt "a#ricate prin manipularea atomilor, ast"el %nct materialele s poat "i

micorate i %m#untite %n acelai timp

*ei produsele actuale #azate pe nanotehnologie sunt modeste + precum esturi

rezistente la pete i am#ala$e pentru alimente proaspete - care au intrat de$a pe pia, unii

oameni de tiin estimeaz c nanotehnologia va $uca un rol deose#it de important %nviitor

*atorit unor %m#untiri a microscoapelor, oamenii de tiin pot acum plasa pentru

prima dat atomi singulari acolo unde doresc plicaiile poteniale sunt numeroase

computere microscopice, nanoparticule pentru tratarea cancerului, motoare nepoluante,

etc .tiliznd #inecunoscutele proprieti chimice ale atomilor i moleculelor (care vizeaz

modul de /lipire a acestora), nanotehnologia propune construirea de dispozitive

moleculare inovatoare, cu caracteristici extraordinareecretul const %n a manipula atomii individual i de a-i plasa exact acolo unde este

Figura 1. Nanotehnologia secolului XXI



nevoie, ast"el %nct s produc structura dorit

Nanotehnologia se poate de"ini i ca "iind a#ilitatea de a trans"orma materia

ordonnd cu precizie atom dup atom i molecul dup molecul, pentru ca %n "inal s

se produc nanostructuri din care s se poat "orma nanoproduse, adic dispozitive imaini

Tendine actuale de dezvoltare tiinific i tehnologic

.ltimul deceniu a cunoscut numeroase realizri %no#inerea de componente organice de o complexitate

considera#il *escoperirea de noi tehnologii pentru

polimeri, dendrimeri, a dus la o#inerea unei clase

interesante de componente la nivel nano, cu proprieti

mecanice i optice deose#ite rhitecturile precise de tip

nano, cu dimensiuni variind %ntre 10 i 100 nm au "ost

sintetizate cu succes &omponentele de acest tip implic

reacia unui %nveli reactiv de dendrimer cu un miez

reactiv de dendrimer Noile componente ast"el o#inute se re"er la compoziii moleculare ale

dendrimerilor, ducnd %ntr- o etap de cercetare imediat urmtoare la o#inerea de noi

"aze "olosind #locurile copolimerice unt cercetri recente %n cercetarea i o#inerea de

noi #locuri copolimerice din trei componente

Nanocristale

Figura 2. Nanoma ini

Figura 3. Nivelul atomic



!n ultimii ani, un semni"icativ progres a "ost %nregistrat %n o#inerea de nanocristale 2ulte

materiale comune, precum metalele, semiconductorii i magneii pot "i o#inute din

nanocristale, avnd la #az procedee chimice coloidale &onceptul schim#ului de legtur

a "ost #ine dezvoltat, aceast metod permind nanocristalelor caracterizai printr-odistri#uie limitat a mrimii diametrului (%n general cu o variaie %n diametru %ntre 3-134) de

a "i izolai i "olosii ulterior ca reactivi chimici !n acest domeniu un "actor esenial a constat

%n cercetrile e"ectuate asupra rolului dimensiunilor care au avut la #az studii "undamentale

%n domeniul chimiei "izice i al "izicii materiei condensate 5aptul c o simpl proprietate

precum emisia de lumin depinde att de mult de proprietile semiconductorilor a "acilitat

dezvoltarea o#inerii e"ective ceeai dependen de mrime a "ost exploatat %n o#inerea

unor aplicaii i %n alte domenii cum ar "i cel #iologic

Nanotuburi

&aptivanta descoperire a "ulerenilor a "ost urmat aproape imediat de descoperirea

nanotu#urilor de car#on Nemaipomenita construcie a nanotu#urilor este promitoare %n

realizarea unor matrici pentru o#inerea de noi materiale 6raie topologiei i %n po"ida

legturilor interatomice "oarte mici, la nanotu#urile de car#on nu %ntlnesc e"ecte de

supra"a!n consecin, nanotu#urile analizate individual sunt caracterizate de proprieti electrice,

optice i mecanice ideale

Structuri din nanoparticule

7#inerea controlat a particulelor reprezint o metod sintetic "oarte important necesar

realizrilor unor structuri de dimensiuni nano, constituind tehnologia de "a#ricare a di"eritelor

produse, de la cele ceramice pn la cele speci"ice industriei "armaceuticest"el, structurile de tip nano pot "i %ntlnite su# diverse "orme, dintre care cele mai

importante sunt

- aglomerrile de nanoparticule8

- aerogeluri

9re#uie menionat "aptul c %n particular, aceste structuri se caracterizeaz

printr-o mor"ologie proprie, spre exemplu dimensiunea "ractalilor i numrul de coordinaie

dar i prin energia de legtur care are rolul de a pstra particulele ca

pe un tot unitar



Sudarea cu fascicule de electroni

ceasta constituie principala aplicaie tehnologic a procedeului de prelucrare cu "ascicul de

electroni + superior laserului + cu largi aplicaii %n industria cosmic, aeronautic, nuclear,electronic, electrotehnic, a autovehiculelorudarea cu "ascicul de electroni (:;3D

e masura ce electronii lovesc piesa, energia cinetica este trans"ormata in caldura vaporizand

metalul instantaneu la o temperatura de =3000 E& &aldura penetreaza adanc , "acand posi#ila

sudarea unor piese mult mai groase ce nu pot "i sudate "olosind celelalte procese cunoscute

9otusi , dat "aptului ca "asciculul de electroni este strans "ocalizat , cantitatea de caldura

introdusa este de "apt mult mai scazuta decat in cazul procesului de sudare cu arc electricst"el , e"ectul de sudura asupra materialului incon$urator este minim iar zona a"ectata de

Figura 4. Ma ina de sudat cu fascicule de electroni



caldura este mica *istorsiunea este redusa iar piesa se raceste repede si, desi acest lucru

poate "i considerat un avanta$ , poate duce la rupere in cazul otelurilor cu continut mare de

car#on proape toate metalele pot "i sudate prin acest proces dar cele mai des utilizate sunt

otelurile inoxida#ile , superalia$ele si metodele reactive si re"ractante rocesul estedeasemenea "olosit pentru a realiza sudarea unei largi varietati de com#inatii deose#ite de

metale9otusi , sudarea unui otel o#isnuit in vid provoaca emisii de gaze din partea

metalului , pe msura ce se topeste , ast"el ca tre#uie utilizati dezoxidanti pentru a preveni

aparitia porozitatilor in sudura&antitatea de sudura introdusa , si ast"el penetrarea , depinde

de mai multe varia#ile , cele mai importante "iind numarul si viteza electronilor ce lovesc

piesa , diametrul si viteza "asciculului de electroni .n curent mai mare in "ascicul duce la

cresterea cantitatii de caldura si penetrare pe cand viteza mai mare scade cantitatea de caldura

si reduce penetrarea *iametrul "asciculului poate "i modi"icat prin deplasarea punctului "ocal

"ata de piesa- "ocalizarea "asciculului su# supra"ata creste penetratia pe cand plasarea

punctului "ocal deasupra supra"etei creste latimea sudurii

Figura 5. Sudura de adancime mare si dimensiuni mici

&ele trei metode primare de 5: sunt aplicate in di"erite medii de sudura rima metoda

dezvoltata necesita un vid ridicat in camera de sudare 2ateriale cu o grosime de 13 cm pot

"i sudate , iar distanta dintre masina de sudura si piesa (distanta de separare ) poate "i pana la

0,? m *esi este cea mai e"icienta dintre cele trei metode , dezavanta$ele pot "i perioada lunga

de timp necesara evacuarii corecte a camerei si costul masinii



e masura ce tehnologia "asciculului de electron a avansat , a "ost posi#ila 5: in vid scazut

la presiuni de 0,1 torri ceasta permite utilizarea unor camere de sudare mai mari si reduce

timpul si echipamentul necesar evacuarii camerei , dar reduce distanta de separare maxima la

$umatate si reduce grosimea maxima a materialului la 3 cm treia metoda de 5: senumeste 5: nonvid sau "ara-vid , deoarece are loc la presiune normala *istanta de separare

se reduce la cm si grosimea maxima a materialului este de 3 cm 9otusi permite pieselor de

orice marime sa "ie sudate, datorita "aptului ca marimea camerei de sudare nu mai e un

impediment

:ste #ine cunoscut "aptul electronii sunt particule elementare, care dein masa m F >1:10-'1

Gg i curent electric negativ : F 1H:10-1> & cestea exist, "ie legat la un nucleu atomic, ca

electronii de conducere %n reea atomic de metale, sau electroni li#eri %n vid

&mp electric puternic poate accelera electroni la o vitez "oarte mare, adic "ascicul de

electroni poate transporta putere mare, egal cu produsul dintre tensiune i curentul

"asciculului accelerat &rescand "asciculului de curent i tensiune de accelerare, puterea

"asciculului poate "i crescut la orice

valoare dorita

.tilizarea lentilelor magnetice

"asciculul poate "i modelat %ntr-un

con %ngust i concentrat la un

diametru "oarte mic, cu o densitate de

putere "oarte mare %n planul de

impingement a "asciculului pe

supra"ata unor solide Ialorile de

putere %n crossover ("ocalizare) de

"ascicul ar "i de 10 J -10 J H & K mm

J = si poate "i atins

dncimea de penetrare a

electronilor %n solide, aa cum va "i

artat mai trziu, este %n ordinea de

sutimi de milimetru

*ensitatea de volum a puterii %n volum mic, %n care energia cinetic a electronilor este

trans"ormat %n cldur, poate atinge valori de ordinul 103 - 10?



&onsecutiv, temperatura %n acest volum crete extrem de rapid, 10D - 1010 A K

:"ectul rezultat al "ascicul de electroni %n aceste condiii depinde de condiii8-%n primul rnd

proprietile "izice ale materialului 7rice material, %n timp "oarte scurt, poate "i topit, sau

chiar evaporat !n "uncie de condiii, intensitatea de evaporare poate varia, - de a "inegli$a#il ,la esenial La valori mai mici ale densitii de putere de supra"a (%n intervalul de

aproximativ 10'



pentru a tine piesele dar nu prea mare , deoarece camerele mari necesita mai mult timp de

evacuare &amera tre#uie deasemenea sa "ie echipata cu pompe capa#ile sa o evacueze pana

la o#tinerea presiunii dorite entru un vid ridicat , o pompa de di"uzie este necesara , pe cand

vidurile scazute pot "i o#tinute cu a$utorul unui echipament mai putin costisitor

Fig.7 Structura asinii de sudura cu fascicul de electroni

Fig.! Schea caerei de vidare



&72:L* reprezinta aplicarea unui tratament tehnologic special numit ur"i-culptunei im#inari intre un material compozit si un metal

5otogra"ia de mai $os arata im#inarea dintre un material compozit (poliester intarit cu

"i#ra de sticla) si un otel inoxida#il Om#inarea controlata (stanga) a "ost realizata "olosind

metodele conventionale de pregatiore a supra"etei pe cand im#inarea &omeld (dreapta)

"oloseste medodele conventionale impreuna cu ur"i-culpt pentru a produce im#inari

&omeld

Fig." #binare controlata Fig.$% #binare &oeld

Om#inarile &omeld pot "i produse dintr-o gama larga de metale si materiale compozite + titan

im#inat cu plastic intarit cu "i#ra de car#on sau otel inoxida#il im#inat cu plasic intaril cu

"i#ra de sticla + si "olosesc o varietate de tehnologii de "a#ricare On im#inarile aratate mai sus

, matricea compozitelor a "ost "olosita ca un adeziv8 totusi un strat adeziv aditional poate "i

"olosit la inter"ata dintre materialul compozit si metal

6ra"icul din stanga indica "aptul ca

im#inarea &omeld a cedat la o solicitare

mai mare si a a#sor#it mai multa energie

inainte de a ceda (corespunzatoare zonei de

su# cur#a de deplasarea solicitarii) decat

im#inarea controlata *easemenea pro#ele

&omeld cedeaza intr-un mod mai progresiv

decat cedarea #rusca intalnita la sudurile controlate



Fig.$$ 'rofile de SF( a diferitelor ateriale Fig.$) Graficul vitezei de sudare

AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE SFE

udurile inguste pot "i "acute pe sectiuni mai groase cu penetrare adanca si variatie termica

minimacest lucru "ace procesul potrivit pentru sudarea in titan, nio#iu, tungsten, tantal,

#eriliu, alia$e de nichel, inconel, alia$e de aluminiu si magneziu, mai mult in cadrul

cercetarilor aerospatiale si spatiale

*atorita "aptului ca sudarea are loc in vid, nu exista contaninare atmos"erica , controlul

precis ala procesului de sudare este posi#il prin controlul energiei "asciculului e electroni si

prin "ocalizarea precisa a acestuia uduri excelente pot "i "acute asupra mai multor metale

reactive Lipsa variatiilor temice din proces inseamna ca exista o distorsiune si reducere

minima 9otusi, raportul adancime-latime "oarte ridicat poate duce la ruperea centrala a

metalului

rincipalul dezavanta$ al procesului este costul ridicat al echipamentului , timpul

necesar asezarii piesei in camera cu vid si nevoia de a prote$a personalul impotriva radiatiilor

periculoase

APLICATII ALE SFE



Sudura cu fascicol de electroni a nanotuburilor

.nul din mi$loacele de o#tinere a unor circuite minuscule din nanotu#uri de car#on este

gasirea unei cai de conectare a acestora care nu le distruge sau altereaza modul de conducere

a curentului electric

.n cercetator de la .niversitatea .lm din 6ermania a gasit o metoda de a suda

nanotu#uri , tragand un "ascicul de electroni spre atomii de hidrocar#on care constituie

supra"ata tu#urilor ceasta leaga tu#urile si trans"orma hidrocar#onii , care sunt izolatori ,

intr-un material care conduce electricitatea

rocesul produce o acumulare de material "uzi#il la legarea tu#urilor "ara a topi

tu#urile unul intr-altul *atorita "aptului ca legaturile rezultate sunt "acute la supra"ata

exterioara a nanotu#urilor , o"era o conducti#iliatte mai #una decat im#inarile materialelor

metalice

Lovind tu#urile cu un "ascicul de electroni dintr-un microscop electronic "ixeaza atomii

super"iciali de hidrocar#on , con"orm lui 5lorian ;anhart , lector la .niversitatea .lm

:lectronii deasemenea schim#a hidrocar#onii izolanti intr-un car#on amor" si gra"itic , care

sunt conductori

Bidrocar#urile din aer sunt atrasi de nanotu#urile de & la temperatura camerei On

timp, destul din conatminarea normala cu hidrocar#on nedorit , sea cumuleaza asigurand un

"el de proto-sudura la supra"ata nanotu#urilor Nanotu#urile pot "i mai mici decat un

nanometru in diametru .n nanometru este 11000000 dintr-un mm sau lung de aproximativ

10 atomi de &

On experimentele sale, ;anhart a lucrat cu retele de nanotu#uri care au "ost im#atranite

de la cateva ore pana la cativa ani &u cat tu#urile au "ost expuse la aer mai mult , cu atat au

avut mai multi hidrocar#oni , rezultand mai multa sudura

2etoda de sudura poate "i #ene"ica atat in dezvoltarea electronica si a

semiconductorilor con"orm lui ;anhart Nanodispozitivele tre#uie sa "ie conectate prin "ire

conductoare Nanotu#urile care sunt conductoare asemeni metalelor pot "i "olosite ca

nano"ire asemeni ca#lurilor din electronicele de azi

Nanotu#urile semiconductoare pot "i "olosite la producerea dispozitivelor ca diode ,

tranzistoare etc On "iecare caz tu#urile tre#uie conectate cu peri"ericele lor si intre ele



;anhart a sudat legaturile nanotu#urilor plasete pe o plat"orma din interiorul lentilei

dintr-un microscop electronic de scanare (:2) &on"igurarea microscopului ii permite sa

"ocalizeze "asciculul la o rezolutie mai "ina decat un nanometru 7data ce tu#urile au "ost

sudate sigur, ;arnhart a "olosit un volta$ ridicat al :2 pentru a schim#a car#onul amor" incar#on gra"itic

& gra"itic este mai conducti#il decat & amor" , ceea ce implica schim#area sudurii &

amor" poate "i convertit in & gra"itic "olosind un "ascicul de electroni de inalta energie , dintr-

un microscop electronic de sapare (9:2) , sau prin calire intr-un cuptor

2etoda de radiere cu 9:2 este mai potrivita decat calirea ,a spus ;arnhart Ne

asteptam ca prin calire , sa o#tinem o gra"itizare mai #una daca "olosim temperaturi de peste

1000E& *ar asemenea temperaturi ridicate nu pot "i aplicate in tehnologia de "a#ricare

untem de parere ca gra"itizarea prin iradiere este procedeul mai #un pentru ca poate "i "acuta

in aceeasi masina ca si sudarea si "ara material, a zis

On timp ce ;arnhart a "olosit acumularea de hidrocar#on care a aparut prin expunerea

la aer , invelirea tu#urilor cu material hidrocar#onic sau polimeric poate "i adaugata la

procesul de "a#ricare al nanotu#urilor

P 7 tehnologie pentru conectarea tu#urilor sete necesara ianinte ca tehnologia de

sudare sa poata "i aplicata comercial, a zis ;anhart POn primul rand , este necesara aran$area

tu#urilor ast"el incat sa poata "i create dispozitive udarea cu un "ascicol de electroni poate

"i realizata cu un aparat asemanator inlitogra"ia cu un "ascicol de electroni , a spus

P plicatiile comerciale ale acestei tehnologii de sudare pot "i posi#ile odata ce

nanotu#urile vor "i "olosite la scara larga in tehnologie , pro#a#il in urmatorii ani P, a zis

;arnhard

P ceasta munca asigura o P harta detaliata pentru cercetare in "olos sudurii

car#onului pentru a realiza legaturi rezistente si sta#ile din punct de vedere mecanic si

electric intre nanotu#uri P ,a spus @ames Bone , un cercetator de la &O9 P : #azeaza pe

cercetari anterioare in care nanotu#urile erau atasate de var"urile 52-urilor intr-un mod

similar &red ca principalele avanta$e descrise de #arnhart sunt tehnologiile "olosie pentru

prima data pentru a realiza legaturi intre nanotu#uri si "olosite la scara mult mai mica



.rmatorul pas va "i masurarea conducti#ilitatii electrice ale legaturilor nanotu#urilor

realizate prin aceasta tehnologie *aca aceste legaturi se dovedesc a "i "oarte conducti#ile ,

atunci este posi#ila "a#ricarea la o scara mai larga a circuitelor integrate din invelisuri de

nanotu#uri prin aceasta tehnologie de sudare

Fig.$* Sudarea nanotuburilor de carbon

SF( utilizata in industria aerospatiala

;ene"iciul acestei tehnologii de sudare este

cresterea varietatilor de alia$e si grosimi care pot "i sudate pentru a produce suduri cu

integritate ridicata 5a#ricarea componentelor cu utilizare in aviatia militara si comerciala ,

vehicole spatiale, , sateliti si rachete necesita suduri cu admisie redusa de caldura cu

distorsiuni minime

5: are loc intr-un vid cu o densitate ridicata in localizarea "ascicolului130000 I sunt

distri#uiti intr-o densitate de doar 0,H mm in var"ul de sudura

ceasta permite o sudura de calitate ridicata si consistenta totodata reducand semni"icativ

timpul de sudare 9ehnologia de 5: este controlata de computer si reglata electric si

mecanic

5: este utilizata in realizarea

- camerelor de ardere ale aestus si Iulcain =8

- valvelor de propulsie criogenica pentru racheta riane 3 stadiul de miez8

- camera de ardere B2-? pentru riane stadiul al treilea si riane 3 :&- stadiul

superior8

- invelisur de propulsoare pentru aplicatii aerospatiale ca pentru Lear @ets



Sudarea cu fascicol de electroni a Ti6+l,-

lia$ul 9iHlI este utilizat in industria aerospatiala datorita duritatii dar si rezistentei sale la

coroziune&omponentele realizate din 9iHlI sunt realizate prin "or$are, prelucrare sau

sudare 5: este unul din principalele procese utilizate la im#inarea alia$elor de titan

On 5: , discontinuitatile de sudare pot "i impartite in = categorii principale

- cele deschise catre sau la supra"ata8

- cele de su# supra"ata8

*iscontinuitatile supra"etelor ca largirea gaurii de sonda , incompati#ilitate , su#umplere

sunt discontinuitati macroscopice si pot "i detectate vizual sau dimensional

*iscontinuitatile interioare sunt mai greu de detectat deoarece o#servarea lor este

indirecta *iscontinuitatile de volum ca porozitatile , golurile si ruperile datorate presiunii

interioare sunt detectate prin veri"icarea radiogra"ica sau ultrasonica *ar aceste tehnici

conventionale pot "i utilizatenumai dupa terminarea sudurii si nu exista niciun tip de masuri

de corectie ce pot "i aplicate in timpul procesului

:misia acustica(:) este o tehnica relativ noua potrivita pentru detectarea de"ecteloraparute in timplu procesului de sudare 2onitorizarea : permite ca diagnosticele necesare

sa "ie "acute in timpul "iecarei treceri de sudare ast"el incat remedierea sa "ie "acuta cu un cost

minim cat timp componenta este inca montata si in vid *etectarea discontinuitatilor in timp

real si tipul sudurilor este cel mai mare avanta$ al :

2onitorizarea : in timp real a 5: a alia$elor de titan este necesara in vederea o#tinerii

unor suduri de calitate pentru sistemele aerospatiale rincipalul scop al acestui procedeu este

asigurarea unui diagnostic al sudurii in timp real si indicarea actiunii de remediere su# "orma

unei treceri secundare de sudura ceasta actiune de remediere poate "i aplicata imediat , "ara

a deran$a procesul de sudare

Topirea cu fascicule de electroni

9opirea cu "ascicul de electroni (:;2) este un tip de producie pentru piese metalice cesta

este adesea clasi"icat ca o metoda rapida de "a#ricaie9ehnologia de "a#ricare a pieselor este

realizata prin topirea pra"ului de metal strat cu strat cu o raza de elctron intr-un vid pre



deose#ire de unele tehnici de sinterizare metalice, piesele sunt complet dense, zero-vid, i

extrem de puternice

2etoda de "a#ricare in "orma li#era realizeaza piese din metal dense direct din pra"ul de

metal avand caracteristicile materialului dorit 2asina de :;2 citete date de la un model '*

&* i sta#ilete straturi succesive de material su# "orm de pra" ceste straturi sunt topite

impreuna "olosind un "ascicul de electroni controlat de calculator !n acest "el se acumuleaz

prilerocesul are loc su# vid, ceea ce %l "ace potrivit pentru "a#ricarea de piese din

materiale reactive, cu o a"initate mare pentru oxigen, de exemplu, titan

2aterialul topit este dintr-un alia$ pur,su# "orm de pul#ere din materialul "inal care urmeaz

s "ie "a#ricat ("ara umplere) *in acest motiv, tehnologia cu "ascicul de electroni nu are

nevoie de tratament suplimentar termic pentru a o#ine proprieti mecanice complete ale

pieselor cest aspect permite clasi"icarea de :;2, cu topirea cu laser selectiv (L2), %n

cazul %n care tehnologiile concurente, cum ar "i L i L2* necesita tratament termic dup

"a#ricare &omparativ cu L2 i *2L, :;2, %n general, are o rata superioara a

constructiei, din cauza densitii sale mai mare de energie i de metoda de scanare

rocesul de :;2 "uncioneaz la o temperatur ridicat, de o#icei %ntre ?00 i 1 000 Q &,

producand piese, care sunt practic "ara stres rezidual, si eliminand necesitatea unui tratament

termic dup constructie

ata de topire pn la D0 cm' K h 6rosimea stratului de cel puin 0,03 milimetri (000=0

in)

9oleranta R K - 0,= mm

ceasta tehnologie a "ost dezvoltat de &2 ; din uedia



Fig.$ 'rocesul de topire cu fascicul de electroni diagraa

;i#liogra"ie

1



3 CCCelectron#eamCeldingcom

H CCCCeldingengineerscom

? CCCtCicouG

D CCCscri#dcom

1 ;oarn, & a rocedee neconvenionale de sudare, :ditura 5acla, 1>D0, 9imioara,

omnia

= *ehelean, * udarea cu "ascicul de electroni tadiul actual i perspective de

dezvoltare, 7O*-O&2, O* ?>, 1>DD, ;ucureti, omnia

' ascu, 2 tudiul corelaiei %ntre procesele termice la sudarea cu "ascicul de electroni

i caracteristicile structurale i mecanice ale oelurilor aliate, 9ez de doctorat,

.niversitatea olitehnica, 1>>H, 9imioara, omnia

ascu, 2 &onsideraii privind prelucrarea termic cu "ascicul de electroni, 2as

rotund M:nergiile concentrate - suport al prelucrrii termice a materialelorM, 5iliala

9imioara a cademiei de Stiine 9ehnice din omnia, :ditura olitehnica, =00,

9imioara, omnia

3 9 113'=-D? ;are i plci de cupru-crom pentru electrozi de contact

H :N O7 >>3H-101>>H peci"icaia i cali"icarea procedurilor de sudare pentru

materiale metalice artea 10 peci"icaia procedurii de sudare pentru sudarea cu

"ascicul de electroni

> CCCsciencedirectcom
http://www.electronbeamwelding.com/http://www.weldingengineers.com/http://www.twi.co.uk/http://www.scribd.com/http://www.sciencedirect.com/http://www.electronbeamwelding.com/http://www.weldingengineers.com/http://www.twi.co.uk/http://www.scribd.com/http://www.sciencedirect.com/

Micro Si Nanotehnologii de Prelucrare Cu Fascicul de Electroni

Documents

Transcript of Micro Si Nanotehnologii de Prelucrare Cu Fascicul de Electroni