Post on 30-May-2018
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
1/158
CONTABILITATE DE GESTIUNE SI CALCULATIACOSTURILOR
- NOTE DE CURS -
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
2/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
1
STRUCTURA CURSULUI
1. ELEMENTE CONCEPTUALEa. Obiectb. Structuri de conturic. Functiid. Costuri medii, costuri marginale
2. ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNEa. Factori si principii de organizareb. Centre de responsabilitatec. Conturile de gestiune si metodologia de lucru
3. PROCEDEE DE CALCULATIE A COSTURILORa. Procedee de detreminare a costului unitar b. Procedee de repartizare a cheltuielilor indirectec. Procedee de delimitare a cheltuielilor pe purtator si
de sectoared. Procedee de separare a cheltuielilor in cheltuieli
variabile si cheltuieli fixe4. METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR
a. Metoda globalab. Metoda pe fazec. Metoda pe comenzid. Metoda standard coste. Metoda direct costingf. Metoda target costing
5. BUGETELEa. Aspecte teoretice ale planificarii pe termen lung si alebugetarii pe termen scurt
b. Reteaua de bugetec. Studie de caz in reteaua de bugete
BIBLIOGRAFIE
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
3/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
2
CURSUL CONTABILITATE DE GESTIUNE SICALCULATIA COSTURILOR OPREA CALINCURSUL MANAGEMENTUL SI CALCULATIACOSTURILOR PROF. LADISLAU POSTLER ,MIHAI RISTEA
CAPITOLUL I. ELEMENTE CONCEPTUAL
1.1. OBIECTUL CONTABILITATII DE GESTIUNE
Obiectul contabilitatii de gestiune il constituie realizareunei legaturi intre cheltuielile efectuate si productia obtinutlegatura concretizata in determinarea costului pe purtatorude cost ( produs, lucrare, serviciu, etc).
Costurile se determina atat standard cat si efectiv.Totodata, prin contabilitatea de gestiune se realizeaza ocomparatie intre costurile prestabilite (antecalculate) si celefective, determinand si interpretand abaterile rezultate.
Contabilitatea de gestiune mai da posibilitatea obtineride rezultate analitice pe fiecare purtator de cost.
Contabilitatea de gestiune determina costurile si
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
4/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
3
rezultatele analitice in faza de obtinere ( fabricatie) productiei. Totusi, rezultatele analitice pot fi corelate si faza de vanzare a produselor.
Contabilitatea de gestiune mai are si urmatoareledenumiri:
- contabilitate analitica pentru ca ofera informatanalitice prin cost si rezultat;- contabilitate interna pentru ca informatiile sundestinate numai pentru interiorul firmeo ( dar sorganelor de control conform legii);- contabilitate manageriale pentru ca furnizeazainformatii prin cost si rezultat managementului societatIn fapt este partea cea mai importanta a contabilitatimanageriale.Organizarea contabilitatii de gestiune este obligatorie scade in sarcina
conducatorului, administratorului unitatii patrimoniale.
1.2. ROLUL CONTABILITATII DE GESTIUNE
Rolul contabilitatii de gestiune reiese din obiect si este:- de a determina structurile de costuri pe articole decalculatie;- de a da posibilitatea formarii pretului de vanzare;- de a sta la baza negocierii pretului de vanzare;- de a sa posibilitatea unei comparabilitati in dinamica
costurilor pentru produse similare;- de a determina costul si rezultatul in mod analitic p
fiecare purtator de cost.1.3. FUNCTIILE CONTABILITATII DE GESTIUNE
1. Determinarea, calculul costurilor standard prestabilitebugetate aceste costuri trebuie stabilite inainte delansarea in fabricatie a unui produs.
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
5/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
4
2. Inregistrarea efectiva analitica ci curenta a costuriloefectuate. Se face pe baza de documente justificativesi se da posibilitatea compararii informatiilor cu celdin contabilitatea financiara. Reprezinta inregistrarpropriu-zise de costuri pe elemente de cheltuieli.
3. Functia de analiza, comparare si determinare derezultate analitice. Se compara costurile prestabilitecu cele efective, obtinand astfel rezultatele analiticeFunctia poate fi realizata numai cu conditia existentecelorlalte doua.
Corelatia dintre contabilitatea financiara si contabilitatede gestiune:- sunt elemente ale dualismului contabil;- contabilitatea financiara se realizeaza pe legi precise
in timp ce contabilitatea de gestiune se realizeaza pelegi dar in corelatie cu particularitatile firmei: obiectde activitate, factori, procedee de calculatie;
- ambele contabilitati sunt obligatorii;- ambele conduc la obtinerea de informatii despre
activitatea desfasurata de firma;- contabilitatea financiara ofera informatii istorice, dcele mai multe ori, in timp ce contabilitatea degestiune ofera informatii curente, operative dar sistorice;
- contabilitatea financiara ofera informatii desprecheltuieli totale si rezultate totale, in timp cecontabilitatea de gestiune ofera informatii despre
costuri pe produs si rezultate analitice ( pe produs);- ambele contabilitati vin in sprijinul managementulfirmei.
1.4. COSTUL SI CLASIFICAREA CHELTUIELILOR CINTRA IN STRUCTURA COSTULUI
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
6/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
5
Costul reprezinta acea parte a cheltuielilor materiale, depersonal si alte
cheltuieli care intr-un fel sau altul, direct sau indirect concula realizarea unui produs si se regasesc in structuraprodusului respectiv.
In costul unui produs se cuprind direct sau indireccheltuieli generate de
materii prime, salarii si contributiile aferente, energieamortizari, cheltuieli efectuate de terti.
CLASIFICAREA CHELTUIELILOR
1. Dupa posibilitatea identificarii pe purtatorul de cost imomentul efectuarii cheltuielilor, de impart in:
a. Cheltuieli directeb. Cheltuieli indirecte
a. Cheltuielile directe se identifica pe purtatorul de cosin momentul efectuarii. Se cuprind aici cheltuielile generatde materii prime si alte materiale directe, salariilepersonalului direct productiv si contributiile aferente si alcheltuieli directe;
b. Cheltuielile indirecte care in momentu; efectuarii sregasesc pe sectorul de activitate (locul de activitate). Eleajung insa pe purtatorul de cost la sfarsitul lunii, dar indireprin repartizare. Se impart in :
cheltuieli indirecte de productie care se regasesc la
nivelul centului de responsabilitate si de impart in:- cheltuieli comune ale centrului deresponsabilitate sau sectorului de activitate
- cheltuieli generale ale centrului deresponsabilitate
cheltuieli indirecte generale si de admnistratie care seregasesc la nivelul administratiei firmei.
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
7/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
6
CR - centru de responsabilitateP produs
2 . Dupa destinatie ( structura specifica pentru conturilede calculatie si implicit pentru contabilitatea dgestiune):
- cheltuielile activitatii de baza;- cheltuieli indirecte de productie sau comune ale
sectiei ( cheltuieli de intretinere si functionare);- cheltuielile activitatii auxiliare;- cheltuieli generale si de administratie- cheltuieli de desfacere
3. Dupa legatura dintre contabilitatea financiara scontabilitatea de gestiune si dpdv al regasiriicheltuielilor in cost:
- cheltuieli incorporabile ( regasite) in cost ce faobiectul contabilitatii financiare si contabilitatii dgestiune. Se impart in :
o cheltuieli din activitatea de exploatare, cu unele
FIRMA
CR 1 C R 2 C R 3
P1 P2 P3 P 1 P4 P2 P6
Cheltuieliadministrative
Cheltuieliindustriale
Cheltuieli
directe
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
8/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
7
exceptii:pierderile din creante;unele provizionane
o cheltuieli cu dobanzile aferente creditelor luatepentru realizarea sau obtinerea produselor cuciclu lung de fabricatie
- cheltuieli neincorporabile in costuri ce fac obiectucontabilitatii financiare dar nu sunt recunoscute decontabilitatea de gestiune. Se impart in :
o cheltuieli extraordinare;o celelalte cheltuieli financiare;
- cheltuieli supletive sau adaugate care fac obiectulcontabilitatii de gestiune dar nu sunt recunoscute decontabilitatea financiara si implicit de legislatie.
4. Dupa natura sau felul de cheltuiala (structura specificain contabilitatea financiara):
- cheltuieli cu materiile prime si materialele;- cheltuieli cu conbustibil, energie;- cheltuieli cu tertii;-
cheltuieli cu personalul;- cheltuieli cu contributiile eferente;- cheltuieli cu amortizarile, etc.
5. Gruparea cheltuielilor pe articole de calculatie, pentrnevoi de analiza si constructie, structuri de cost :
1. Cheltuieli cu materii prime si materiale directe
2. Cheltuieli cu manopera directa si protectiasociala eferenta3. Alte cheltuieli directeI. = ( 1+2+3) Total cheltuieli directe4. Cheltuieli cu intretinerea si functionarea
masinilor, utilajelor;5. Cheltuieli generale ale centrului de
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
9/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
8
responsabilitate (sectie, sector);II. = ( 4+5) Cheltuieli indirecte de productieIII. = ( I+II) Costul de productie6.Cheltuieli generale si de administratie - au
caracter indirectIV. = ( III + 6) COSTUL COMPLET7.Cheltuieli de desfacere - au
caracter indirectV. = ( IV +7 ) COSTUL COMPLET COMERCIAL
Ministerul finantelor recomanda efectuarea inregistrarilola cost de productie.
6. Dpdv al controlabilitatii si a deciziei asupra unocosturi, intalnim:- cheltuieli controlabile- cheltuieli necontrolabileCheltuielile controlabile sunt cele care se formeaza incadrul unui centru
de responsabilitate si pentru care exista responsabilitate.Cheltuielile necontrolabile sunt cele decise de ierarhia
firmei si pentru care nu se poate decide in cadrul centrului dresponsabilitate. Pentru conducerea de varf a firmei toatecheltuielile decin sau sunt controlabile.
7. Dupa raportul dintre evolutia nivelului cheltuielilornivelul productiei (dupa dependenta dintre cheltuieli sprodus) :
- cheltuieli variabile;- cheltuieli fixe.
A. Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli dependentsi in corelatie cu volumul productiei.
Variabilitatea cheltuielilor fata de volumul fizic productiei se calculeaza cu ajutorul indicelui de variabilitate
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
10/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
9
100100*
100100*
0
1
0
1
!
ChCh
I v
CHv
= f (Q) sunt in functie de productie
Cheltuielile variabile se impart in:- cheltuieli varibile proportionale- cheltuieli varibile degresive- cheltuieli varibile regresive- cheltuieli varibile progresive- cheltuieli varibile flexibile
a. Cheltuieli variabile proportionale se modifica in acelasens si ritm cu volumul fizic al productiei.
Indicele de variabilitate este egal cu 1.Iv = 1Se impart in :- cheltuieli cu materiile prime si materiale directe- cheltuieli cu manopera directa si protectia sociala
aferenta
b. Cheltuieli variabile degresive sunt acele cheltuieli carcresc odata cu cresterea volumului fizic al productiei dar intun ritm mai lent decat acesta. Indicele de varicbilitate estmai mic decat 1.
0 QChelt. totale
Ch
0 QChelt. unitare
Ch
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
11/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
10
Iv < 1 sau 0 < Iv < 1 ( teoretic )Se impart in:
- cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor;- cheltuieli cu personalul auxiliar si de deservire
c. Cheltuieli variabile regresive sunt acele cheltuieli carscad sensibil odata ce procesul de fabricatie a fostdeclansat. Scad sensibil dupa obtinerea primei sau uneiunitati de produs.
Iv < 1 sau 0 < Iv < 1Se impart in:- cheltuieli cu incalzirea cuptoarelor, cazanelor,
furnalelor, aparatelor pana la obtinerea primei unitatde produs.
Aceste cheltuieli se gasesc numai la anumite categoride intreprinderi, in timp ce cheltuielile degresive se regasesla toate intreprinderile , indiferent de profulul de activitate.
d. Cheltuieli variabile progresive sunt acele cheltuie
0 QChelt. totale
Ch
0 QChelt. unitare
Ch
0 QChelt. totale
Ch
0 QChelt. unitare
Ch
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
12/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
11
care cresc in acelasi timp cu volumul fizic al productiei, dintr-un ritm superior fata de volumul fizic al productiei.
Iv > 1 Aici sunt cuprinse acele cheltuieli variabile generate d
suprasolicitarea capacitatii de productie:- cheltuieli cu salariile pentru lucrul de noapte sau
sarbatori legale;- cheltuieli cu repararea utilajelor sau in cazul folosir
peste parametrii normali.
f. Cheltuieli variabile flexibile sunt acele cheltuieli caurmeaza ritmul
de crestere al productiei dar cu anumite alternante. Acestecheltuieli la un anumit timp au un anumit comportament.
QChelt. totale
Ch
QChelt. unitare
Ch
QChelt. totale
Ch
QChelt. unitare
Ch
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
13/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
12
B. Cheltuieli fixe , denumite si cheltuieli de structura sade capacitate, sunt acele cheltuieli care nu depind deproductie dar sunt dependente de timp.
Iv = 0
CHf = f ( t) - sunt in functie de factorul timp
Se impart in:- cheltuieli fixe propriu-zise- cheltuieli relativ fixea. Cheltuieli fixe propriu- zise se impart in :
- cheltuieli cu amortizarea- alte cheltuieli legate de pastrarea, conservarea
capacitatii de productie;b. Cheltuieli relativ fixe se impart in:
- cheltuieli de personal- cheltuieli de functionare pentru personalul din
administratia intreprinderii.
Cheltuielile generale si de administratie suntcheltuieli fixe in totalitate.
0 QChelt. totale
h
0 QChelt. unitare
h
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
14/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
13
COST - PRODUS , COST - PERIOADA
Costul produsuui se formeaza din toate cheltuielile careintr-un fel sau altul,
direct sau indirect contribuie la realizarea produsulurespectiv.
Costul perioadei cuprinde toate cheltuielilenerecunoscute de costul produsului dar recunoscute decontul de rezultate. Se cuprind:
- cheltuielile fixe afarente gradului de neutilizare dactivitate (capacitatea de activitate);
- cheltuieli generale si de administratie, atunci candevidenta productiei se tine la nivelul costului dproductie.
COSTUL SUBACTIVITATII
!acti vitatedenormal Nivel
acti vitatedereal Nivel ChC ost fixe subacti v ...
...1
Costul subactivitatii reprezinta acea parte a cheltuielilofixe aferentanivelului de subactivitate.
Contabilitatea financiara Contabilitate de gestiune
- ch. de exploatare
- ch. financiare
- ch. extraordinare
IN CO R PO RABILE
NEIN CO R PO RABILE
IN CO R PO RABILE
SUP LETIVE
D IRE CTE
IN D IRE C TE
=
VARIABILE
FIXE
= 1 + 2=
Cost produs
*
*
Cost perioada
N iv.real. activ
N iv.subactiv.
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
15/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
14
ZONELE DE EVOLUTIE A CHELTUIELILOR
Pornind de la structurarea cheltuielilor in cheltuievariabile si cheltuieli fixe, comportamentul cheltuielilor total cheltuieli se prezinta grafic astfel:
Pornind de la graficul de mai sus, in evolutia volumulfizic al productiei se pot identifica urmatoarele zone:
1. Zona 1 sau zona degresiva. Odata ce procesulde fabricatie a fost
declansat se regasesc urmatoarele cheltuieli:- cheltuieli fixe- cheltuieli variabile proportionale- cheltuieli variabile regresivePe masura obtinerii mai multor unitati de produs
cheltuielile fixe incep sa scada pe unitatea de produs,cheltuielile variabile proportionale se mentin, cheltuieli
0 Q
Ch
ch fixe
ch degr.
ch regos
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
16/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
15
regresive scad sensibil si incep sa spara cheltuieli variabiledegresive.
2 . Zona 2 sau zona proportionalitate sau zona deoptim.
Cheltuielile prezentate mai sus isi pastreazacomportamentul pana la un
anumit nivel de activitate la care incep sa apara cheltuielvariabile progresive care prin efectul lor ascedent, respectivprin suprasolicitarea capacitatii de productie anuleaza efectupozitiv creat de cheltuieli fixe raportate la mau multe produssi de cheltuieli degresive si regresive.
Este zona in care cheltuielile unitare nu mai pot scade,ba mai mult apare o
crestere a costului unitar.
3. Zona 3 sau zona de progresinitateCheltuielile profresive cresc foarte mult, anuleazacelelalte efecte si
genereaza o crestere progresiva a costului unitar.
COSTURI MEDII SI COSTURI MARGINALE
0 Q
Ch
80 1001 2
zonadegres.
zona3
zonaoptima
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
17/158
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
18/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
17
01
01arg)( QQ
C t C t C t md !
Ct1 costul total dupa adaugarea ultimul produs sau lotCt0 costul total inainte de adaugarea ultimul produsau lotQ1 productia dupa adaugarea ultimului produs sau lotQ0 productia inainte de adaugarea ultimului produsau lot.
Nivel de activitate = 60% = 6100*060% = 3.660
0 Q
Chzona
degres.zona
prog.zona
optimacost
mediu
cost marginal
Contabilitatea financiara Contabilitate de gestiune
- ch. de exploatare 5 0.000
- ch. financiare 2.000
- ch. extraordinare 800
Incorporabile1.500
N eincorporabile1.300
I ncorporabile 51.500
Supletive 600
D IRE CTE 40.000
IN D IRE C TE 12.100
CF = 52.100 =
V ariabile 46.000
F ixe6.100
= 52.100 =52.100 = Cost produs +Cost perioada =52100
49.660 2.440
Cost produs
46.000
3.660
Cost perioada
N iv.real. activ60% F
N iv.subactiv.
CF = 52.800
S ubactivitate 40% F ixe = 2440
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
19/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
18
ChCG + ChNrinc.- Chsupletive= ChCF
52.100 +1.300 600 = 52.800
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
20/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
19
CAPITOLUL IIORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE
1. FACTORII DE ORGANIZARE2. PRINCIPII DE ORGANIZARE3. PURTATORUL DE COST SI SECTOARELE D
ACTIVITATE (CENTRELE DE RESPONSABILITA4. CONTURI DE GESTIUNE SAU CLASA 9
CONTURI
2.1. FACTORII DE ORGANIZARE A CONTABILITDE GESTIUNE
Organizarea contabilitatii de gestiune se face diferentiain cadrul unei entitati patrimoniale, in functie de conditiile desfasurare a activitatii, de particularitatile specificactivitatii, particularitati regasite in factorii de organizare.
Acesti factori sunt:a. Marimea intreprinderii.In functie de marime se stabileste si structura
organizatorica pe fabrici, sectii, ateliere, etc., dar se
organizeaza si activitatea financiara contabila in sistemcentralizat ( pentru firme mai mici), si/sau in sistemdescentralizat pentru intreprinderi mai mari. In functie dacesta organizare are loc atat fluxul informational cat si odelimitare si o structurare a costurilor.
b. Caracterul productiei care poate fi permanent sausezonier.
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
21/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
20
In functie de perioada in care se desfasoara activitateasi implicit se obtin produse, se repartizeaza si cheltuielileCheltuielile variabile se regasesc numai in perioada deactivitate, in timp ce cheltuielile fixe se regasesc in tot timpanului (chiar daca avem activitate sezoniera).
d. Tipul productiei , productie care poate fi :- productie de masa- productie de serie- productie unicat.
In functie de aceasta se aplica metoda de calculatie,respectiv metoda globala, metoda pe faze si metoda pecomenzi. Totodata pentru a determina costul prestabilit seaplica metoda standard-cost.
e. Tehnologia de fabricatie si gradul de automatizare alproductiei.
In functie de acestea sunt stabilite tehnic etapeleparcurse de la intrarea materiei prime si pana la obtinereaprodusului finit. In functie de aceste etape se stabilesc setapele de calculatie si implicit structurile pe posturprocedeele de calculatie si modul de determinare a costuluiunitar.
2.2. PRINCIPIILE DE ORGANIZARE CONTABILITATII DE GESTIUNE
a. Principiul separarii cheltuielilor care privesc productde cele care nu privesc productia. Acest principiu spune case impune o sepaare a evidentei cheltuielilor care privesc
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
22/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
21
productia ( se refera la obiectul de activitate ) de cele care nuprivesc productia (se refera al cheltuielile cu caractercultural, social, sportiv).
b. Principiul separarii cheltuielilor cu caracter productde cele cu caracter neproductiv. Obiectul contabilitatii dgestiune il reprezinta cheltuielile care privesc productia Acestea, la randul lor, vor fi separate in cheltuieli cu caracteproductiv si cheltuieli cu caracter neproductiv (nrebuturpierderi, depasiri de costuri). Cheltuielile cu caracteproductiv se includ in codtul produsului, in timp ce cheltuiecu caracter neproductiv vor fi incluse in costul perioadei.
c. Pricipiul separarii cheltueililor in spatiu. Potrivit acesprincipiu, orice cheltuiala este atasabila unui anumit centrde responsabilitate ( loc de desfasurare a activitatii). Infunctei de locul care a generat cheltuiala se stabileste siresponsabilitatea.
d. Principiul separarii cheltuielilor in timp. Acst principresupune stabilirea unei legaturi intre momentul efectuarcheltuielilor si momentul realizarii productiei.
Astfel cheltuielile se impart in:- cheltuieli anticipate care se efectueaza inainte de
desfasurarea activitatii si se includ esalonat in costulprodusului;
- cheltuieli curente care se efectueaza in momentuldesfasurarii activitatii;
- cheltuieli previzionate sau cheltuieli cu provizioanecare au loc dupa efectuarea activitatii.
e. Principiul documentarii conform caruia orixe cheltuiainregistrata in contabilitatea financiara trebuie sa ficonsemnata intr-un document justificativ.
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
23/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
22
2.3. CENTRE DE RESPONSABILITATE ( sectoare deactivitate). PURTATORI DE COST
Purtatorul de cost este reprezentat de obiectul decalculatie si consta in produs, comanda, lucrare sau serviciuPurtatorul de cost este individualizat in functie de specificactivitatii.
Centrele de responsabilitate ( sectoarele de cheltuieli )
Centrul de responsabilitate reprezinta o subdiviziune dinstructura organizatorica a unei intreprinderi fara personalitat juridica si in care se desfasoara anumite activitati, sgenereaza costuri, se obtin produse pentru care se stabilescresponsabilitati precise. Centrele de responsabilitate seregasesc in diferite denumiri, respectiv: fabrici, sectisectoare, ateliere, etc.
Centrele de responsabilitate se impart in:- centre de profit;- centre de costuri;- centre de cifra de afaceri;- centre de investitii;- centre de cheltuieli.
a. Centrul de profit este acel centru de responsabilitate
care dispune de resurse materiale, financiare si umanepentru desfasurarea activitatii, obtine produse, le vinde sinregistreaza cheltuieli, venituri, rezultate, incasari si pla Are conturi la banca, relatii cu furnizorii, creditorii, bugetcu exceptia TVA si impozit pe profit ) si organizeazcontabilitate proprie.
Obiectivul principal este obtinerea de profit. Nu dispun
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
24/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
23
de capitaluri proprii si nu ia decizii investitionale si drepartizare a profitului.
b. Centrele de costuri au ca obiect primordialdesfasurarea unei activitati ori realizarea unor produse cuincadrarea intr-o anumita limita de costuri. Produsele dsubansablele obtinute nu sunt destinate vanzarii ci trec spreun alt centru de responsabilitate pentru a fi vandute saufinalizate.
Centrul prin care se realizeaza vanzarea este denumitcentru de cifra de afaceri.
Un centru de cost dispune de resurse financiare,materiale si umane pentru desfasurarea activitatii, arecontabilitate proprie sau poate avea, nu are relatii cu statul
tertii si nu are conturi bancare.
FIRMA
CR 1 C R 2 C R 3
P1 P2 P3 P 1 P4 P2 P6
Cheltuieliadministrative
Cheltuieliindustriale
Cheltuielidirecte
FIRMA
CR 1 C R 2 C R 3 CC A
R ezultate/ profit sau pierdere
V enituriCheltuieli
M aterie prima
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
25/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
24
c. Centrul de cifra de afaceri are obiectiv principamaximizarea cifrei de afaceri. Genereaza doar cheltuielspecifice vanzarilor, desfacerii.
d. Centrul de investitii este in fapt un centre de profit dcare are putere decizionala si asupra investitiilor careurmeaza a fi efectuate.
e. Centrul de cheltuieli este reprezentat de serviciifunctionale din cadrul intreprinderii cum ar fi serivicfinanciar-contabil, tehnic, administratic etc care primestanumite resurse pentru derularea activitatii specifice.
2.4. CONTURI DE GESTIUNE CLASA 9
Conturile din cala 9 respecta principiile duble
inregistrari, iar corespondenta conturilor se realizeaza numai intre conturiledin clasa 9.
Grupele de conturi sunt:- grupa 90 conturi de deconturi- grupa 92 conturi de calculatie- grupa 93 conturi de productie ( costul productiei )
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
26/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
25
2.4.1. GRUPA 90 CONTURI DE DECONTAR
Contul 901 decontari interne privind cheltuielile :- este un cont bifunctional ;- evidentiaza toate cheltueilile care fac obiectul
contabilitatii de gestiune;- face legatura dpdv al nivelului cheltuielilo
incorporabile intre contabilitatea financiara scontabilitatea de gestiune;
- functioneaza in realitate ca un cont de pasiv;- evidentiaza toate cheltuielile, respectiv atat cele
aferente productiei terminate cat si aferente productieneterminate;
- in credit vom avea colectarea cheltuielilor in cursulunii si la inceputul lunii, atat pentru productineterminata cat si pentru cea care poate deveniiproductie terminata in cursul lunii in corespondenta cdebitul conturilor de cheltuieli, respectiv 921, 922923, 924, 925;
-se debiteaza la sfarsit lunii prin creditul urmatoareloconturi: 931 cu costul productiei terminate, 933 cucostul efectiv al productiei neterminate, 903 cudiferentele dintre costul prestabilit si cel efectiv (pentrproductia terminata);
- de regula nu prezinta sold.
Contul 902 decontari interne privind productia obtinu
( productiaterminata):- este un cont bifunctional;- functioneaza ca un cont de pasiv;- evidentiaza atat costul prestabilit cat si cel efectiv , s
implict diferentele de pret aferente productieterminate;
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
27/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
26
- se crediteaza cu costul prestabilit al productieiterminate ( debitul contului 931) si cu diferentele dintcostul prestabilit si cel efectiv ( debit cont 903)
- se debiteaza cu costul efectiv al productiei terminate(creditul conturlui 921).
Contul 903 decontari interne privind diferentele de pre:- este un cont de activ;- evidentiaza diferentele dintre costul prestabilit s
costul efectiv;- in debit se inregistreaza diferentele productiei
terminate ( in negru diferentele nefovorabile si in rosdiferentele favorabile ) prin creditul contului 902;
- se crediteaza cu inchiderea contului de diferente lasfarsitul lunii prin debitul contului 901;
- nu prezinta sold.
2.4.2. GRUPA 92 CONTURI DE CALCULAT
Cu ajutorul acestor conturi se realizeaza calculatiacosturilor obtinandcostul de productie si costul complet comercial. Sunstructurate in concordanta cu criteriul de clasificare acheltuielilor dupa destinatie.
Contul 921- cheltuielile activitatii de baza :- este un cont de activ;
- evidentiaza toate cheltuielile directe, identificabile dpurtatorul de cost in momentul efectuarii ( colectarde cheltuilei);
- la safrsitul lunii primeste prin repartizare cotele dcheltuieli indirecte astfel incat cu ajutorul acestui conse realizeaza costul produsului;
- in debitul contului se inregistreaza :
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
28/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
27
colectarea cheltuielilor directe prin creditucontului 901;primirea prin repartizare la sfarsitul lunii acheltuielilor indirecte de productie princreditul contului 923 si a cheltuielilogenerale si de administratie prin creditulcontului 924;primirea pe baza de decont a cheltuielilorauxiliare prin creditul contului 922;
- in creditul contului se inregistreaza la sfarsitul luncostul efectiv al productiei terminate prin debitucontului 902 si costul efectiv al productiei neterminatprin debitul contului 933.
Contul 922 cheltuielile activitatii auxiliare:- este un cont de activ;- evidentiaza toate cheltuielile aferente activitati
auxiliare;- in debitul contului se inregsitreaza colectarea
cheltuielilor prin creditul contului 901;-
in creditul contului se inregistreaza decontareacheltuielilor pe sectoare sau produse beneficiare prindebitul contului 921, 923, 924, 925;
- nu prezinta sold.
Contul 923 cheltuieli indirecte de productie :- este un cont de activ;- evidentiaza toate cheltuielile indirecte de productie;
- in debit se inregistreaza colectarea cheltuielilor princreditul contului 901 si 92;- in credit se inregistreaza repartizarea cheltueililo
indirecte la sfarsitul lunii prin debitul contului 921;- nu prezinta sold.
Contul 924 cheltuieli generale si de administratie:
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
29/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
28
- este un cont de activ;- evidentiaza toate cheltuielile generale si de
administratie;- in debit se inregistreaza colectarea cheltuielilor prin
creditul contului 901 si 922;- in credit se inregistreaza la sfarsitul lunii repartizarea
cheltueililor indirecte prin debitul contului 921;- nu prezinta sold.
Contul 925 cheltueili de desfacere:- este un cont de activ;- evidentiaza toate cheltuielile de desfacere;- in debit se inregistreaza colectarea cheltuielilor prin
creditul contului 901 si 922;- in credit se inregistreaza la sfarsitul lunii repartizarea
cheltuielilor indirecte prin debitul contului 921;- nu prezinta sold.
2.4.3. GRUPA 93- COSTUL PRODUCTIEI
Contul 931 costul productiei fabricate:- este un cont de activ;- evidentiaza la cost prestabilit ( standard) productia
obtinuta;- in debit de inregistreaza productia obtinuta evidentiat
la cost standard prin creditul contului 902;
- se crediteaza la sfarsitul lunii prin interfata dintrcosturi evidentiate pe produse ( ct. 931) si cheltueililocazionate ( debitul contului 901 );
- nu prezinta sold.
Contul 933 cotul productiei neterminate :- este un cont de activ;
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
30/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
29
- evidentiaza la cost efectiv productia netreminata;- se debiteaza cu productia neterminata la sfarsitul luni
prin creditul contului 921;- se crediteaza la sfarsitul lunii prin inchiderea contulu
prin debitul contului 901;- nu prezinta sold.
Nota:In cazul in care contul 933 ramane cu sold la
sfarsitul linii, acesta va fi repus pe cheltuieli la inceptlunii urmatoare ( destocaj). In aceasta situatie varamane la sfarsitul lunii cu sold creditor 901.
FILIERA LOGICA A INREGISTRARILOR CONTAB
1. Inregistrarea productiei neterminate la inceputul luniirepunea se cheltueili a productiei neterminate) cunoscutasub denumirea de destocaj in contabilitatea financiara.
921 = 901Nota: In cazul in care productia neterminata la sfarsitu
lunii precedente ramane cu sold ( nu se inchide contul 933)articolul contabil va fii:
921 = 933
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
31/158
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
32/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
31
corespondenta.
4. Decontarea cheltuielilor auxiliare catre sectiile sausectoarele beneficiare sau produsele beneficiare.
% = 922921 - prestatia se identifica pe
produs923 - prestatia se identifica pe
sector 924 de activitate sau centru
de925 responsabilitate
In contabilitatea financiara nu avem operatiecorespondenta.
Dupa aceasta operatiune contul 922 se inchide.
5. Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie sface cu ajutorul procedeului suplimentarii, iar baza drepartizare o reprezinta cheltuielile cu materiile directe sa
manopera directa sau total cheltuieli directe sau pot fi bazediferentiate pentru fiecare fel sau categorie de cheltuialadirecta.
921 = 923
Dupa aceasta operatiune de realizeaza:
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
33/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
32
- se obtine costul de productie;- se inchide contul 923.
In contabilitatea financiara nu avem operatiecorespondenta.
6. Repartizarea cheltuielilor generale si de administratie se aplica procedeul suplimentarii, iar baza de repartizare oreprezinta, de regula, costul de productie.
921 = 924
In contabilitatea financiara nu avem operatiecorespondenta.
Dupa aveasta operatiune se realizeaza:- se obtine costul complet;- se inchide contul 924.
7. Repartizarea cheltuielilor de desfacere baza derepatizare o reprezinta costul complet sau costul deproductie sau poate fi alt criteriu de repartizare (cantitatea)Procedeul utilizat este procedeul suplimentarii.
921 = 925
In contabilitatea financiara nu avem operatiecorespondenta.
Dupa aceasta operatiune se realizeaza :
- se obtine costul complet comercial;- se inchide contul 925.
8. Inregistrarea la cost prestabilit a productiei terminatefinite, fabricate, obtinute.
931 = 902
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
34/158
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
35/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
34
348 = 711 diferente nefavorabile711 = 348 diferente favorabile
348 diferente de pretEx. Cost prestabilit 100
Cost efectiv 120Diferenta nefavorabila 20
11. Inregistrarea la cost efectiv a productiei neterminatela sfarsitul lunii.
933 = 921
In contabilitatea financiara se inregistreaza:
331 = 711Dupa aceasta operatiune contul 921 se inchide.
12. Interfata dintre costul productiei si cheltueiliefectuate- se realizeaza o comparatie dar si o legatura intreo masa de cheltuieli si aceasi masa de cheltuieli repartizatepe produse, dar la nivel de cost prestabilt si la nivel dediferente.
Se face referire la productia terminata sau obtinuta.
V enitul prestabilit 100
Diferente nefavorabila 20
Cheltuielile efective 120
Contul de rezultate
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
36/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
35
901 = %931 cost prestabilit la productai terminata903 + sau diferente dintre costul efectiv
si costulcostul prestabiliat
efectiv
Dupa aceasta operatiune se inchid conturile 931 si 903.
13. Inchiderea conturilor ( cheltuieli aferente productineterminate) interfata dintre cheltuielile efective si costuprivind productias neterminata.
901 = 933Dupa aceast operatiune cele doua conturi se inchid.
Nota: In cazul in care nu se efectueaza operatiunea 13 vorramane cu sold:
- contul 933 ci sold debitor costul efectiv al productineterminate la sfarsitul lunii;
- contul 931 cu sold creditor cu cheltuieli efectiveferente productiei neterminate.
Conturile de calculatie se evidentiaza in analitic pecentre de responsabilitate (purtator de cost, dupa caz) siarticole de calculatie:
calculatiedearticol t de Purtator CR ../cos../921
calculatiedearticol CR ../923
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
37/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
36
CAPITOLUL IIIPROCEDEE DE CALCULATIE A
COSTURILOR
Procedeul reprezinta un ansamblu de tehnici,instrumente si modalitati concrete de determinare a costuriloin diferite momente in care se genereaza costuri sau in carese efectueaza operatii de calculatie a costurilor.
CATEGORII DE PROCEDEE:- procedee de determinare si delimitare a costurilor pe
purtator si pe sectoare- procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte;- procedee de separare a cheltuielilor variabile si fixe- procedee de calcul al costului productiei de fabricatie
interdependenta;- procedee de calcul al costului unitar.
3.1. PROCEDEELE DE DETERMINARE SIDELIMITARE A CHELTUIELILOR PE PURTATOR
PE SECTOARE
Procedeele de determinare si delimitare a cheltuielilope purtator si pe sectoare au drept scop determinareacheltuielilor in momentul efectuarii acestora si in functie posibilitatile de identificare pe purtator de cost ( cheltuiedirecte) sau pe sectoare de activitate ( cheltuieli indirecte).
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
38/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
37
Se cuprind urmatoarele procedee:
a. Procedeul ponderarii cantitatilor cu preturile se aplicpentru determinarea acheltuielilor cu materiile primematerialelor (bonul de consum sau factura), energie,combustibil dar si pentru cheltuieli salariale.
Relatia de calcul este:- pentru cheltuieli materiale :
Chm= cantitate * pret
- pentru cheltuieli cu manopera :
Chman = timp * tarif
b. Procedeul aplicarii de cote proncetuale la o valoareabsoluta. Se utilizeaza pentru determinarea cheltuielilor cucontributiilor, pentru amortizari dar si pentru alte cheltuieli.
Relatia de calcul este:
Ch = Baza de calcul * x%
Ex. Chcas = Salarii brute * 22%
c. Procedeul repartizarii de cote in raport cu numaruperioadelor de gestiune la care se refera. Se utilizeazaindeosebi pentru cheltuielile aferente mai multor perioade d
gestiune ( cheltuieli anticipate).
N repartizat decheltuieli
Cota ch..!
N numarul perioadelor de gestiune
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
39/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
38
d. Procedeul statistico-experimental se aplica ndeosebi in antecalcul, atunci cnd anumite cheltuieli nsunt cunoscute si pentru care se fac anumite studii sauexperimente. Ulterior, pe m sura ce acestea devin efectivese fac ajust rile necesare.
3.2. PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOINDIRECTE.
Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte. Seutilizeaz un singur procedeu, respectiv procedeusuplimentarii, dar aplicat sub mai multe forme si variant Acestea au drept scop repartizarea cheltuielilor indirecte pepurt tor de cost, lund in considerare particularitatile fiec rcheltuieli de rapartizare si a bazei de repartizare.
a. Procedeul suplimentarii in forma clasica, acestaavand mai multe variante:
- varianta coeficientului unic ( global)- varianta coeficientilor diferentiati- varianta coeficientilor selectivi.
b. Procedeul cifrelor relative de structura ( coeficientuluunic sau global)
a. Procedeul suplimentarii in forma clasicaETAPE:
I). Alegerea criteriului sau a bazei de repartizare - trebuisa existe o legatura de cauzalitate intre cheltuiala directade repartizat si baza de repartizare.
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
40/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
39
II). Determinarea coeficientului de repartizare:
erepartizar de Bazarepartizat deindirecteC heltuieli
K ..
...!
III). Determinarea cotei de cheltuieli de investitii ce revifiecarui purtoator de cost.
R j = b j * KUnde:R j cota de cheltuieli indirecte ce revine produsului jb j baza de repartizat a productiei jK coeficientul de repartizare
!
!!!n
j j
n
i I i
b
C h
erepartizar de Bazarepartizat deindirecteC heltuieli
K
1
1
.....
unde:i articolul de calculatieChIi cheltuieli indirecte pe calculatie
a.1.). Procedeul suplimentarii in forma clasica invarianta
coeficientului unic sau global presupune ca pentru intreagamasa de cheltuieli indirecte de repartizat se aplica ( seutilizeaza ) un singur coeficient unic sau global. Se folosestpentru repartizarea cheltuielilor generale si de administratie.
Exemplu:
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
41/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
40
Cheltuieli indirecte de repartizat 100.000 umBaza de repartizare 400.000 um
Din care:o produsul b1 300.000 umo produsul b2 100.000 um
25,0000.400000.100 !! K
Cota de cheltuieli pentru b1 este :
R1 = 300.000 * 0,25 = 75.000
Cota de cheltuieli pentru b2 este :R2 = 100.000 * 0,25 = 25.000
Total 100.000
a.2.). Procedeul suplimentarii in forma clasica in variantcoeficientilor
diferentiati presupune utilizarea mau multor coeficientrespectiv cate un coeficient pentru fiecare fel sau categoriede cheltuieli. Se utilizeaza pentru a se stabilii o legatura mastransa intre cheltueilile de repartizat si baza de repartizare.
Se aplica indeosebi pentru cheltuielile indirecte deproductie, dar poate fiaplicat si pentru cheltuielile generale si de administratie.
Exemplu:
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
42/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
41
Cheltuieli indirecte de productie 200.000 umDin care:
- amortizare 180.000 um- energie electrica 50.000 um
Pentru amortizare baza de repartizare o reprezintasuprafata construita:Din care:
- sectorul de activitate 1 180 m2 - sectorul de activitate 2 70 m2
2/.60070180
000.150mum
am!!
Ras1 = 180 * 600 = 108.000 umRas2 = 70 * 600= 42.000 umTotal 150.000 um
Pentru energia electrica baza de repartizare o reprezintaputerea instalata a
consumatorilor electrici :
in S1 Pint = 1000 Kwin S2 Pint = 1500 Kw
2015001000
000.50 !! K um/Kw
Cota de repartizare este:
Ren.el.s1 = 20*1000 = 20.000 umRen.el.s2 = 20*1500 = 30.000 umTotal 50.000 um
Cota de cheltuieli indirecte ce revine pe sectorul deactivitate se va determina prin insumarea cotelor partialeobtinute prin aplicarea coeficientilor diferentiati.
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
43/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
42
Rs1 = 108.000 + 20.000 =128.000 umRs2 = 42.000 + 30.000 = 72.000 umTotal 200.000 um
a.3.). Procedeul suplimentarii in forma clasica in variantcoeficientilor selectivi presupune ca pe langa alegerea debaza diferentiate pe fel sau categorie de cheltuieli, sa sestabileasca si produsele asupra carora se face repartizarea.Se aplica in exclusivitate pentru repartizarea cheltuieliloindirecte de productie.
Cheltuielile indirecte de productie pot fi pe fel dcheltuieli amortizare, salarii, reparatii, energie, etc. sau pecele doua categorii de cheltuieli, respectiv:- cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilijelor;- cheltuieli generale ale sectiei sau ale centrului deresponsabilitate.
Exemplu:Cheltuieli indirecte de productie de repartizat si marime
bazelor repartizare se prezinta astfel:Intreprinderea are 3 centre de responsabilitate: CR1,
CR2, CR3 si fabrica 3 produse A, B, C.- in CR1 se fabrica cele trei produse- in CR2 se fabrica produsele a si c- in CR3 se fabrica produsele a si b
Cheltuielile indirecte de productie si marimeabazei de repartizare pe cele doua categorii
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
44/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
43
Nr.Crt.
EXPLICATII CENTRUL DERESPONSABILITATE
1 2 31. Cheltuieli indirecte de
productie de repartizat dincare:
257 218 159,60
- CIFU 152 98 84,60- CGS (cheltuieli generaleale sectiei)
105 120 75
2. Marimea bazei derepartizare pentru CIFU
190 140 94
- b A 60 75 52
-bB 90 - 42-bC 40 65 -3. Marimea bazei de
repartizare pentru CGS210 300 125
- b A 85 127 67-bB 67 - 58-bC 58 173 -
Calculul coeficientului de repartizare este:K CR1 CR2 CR3
KCIFU 0,8 0,7 0,9KCGS 0,5 0,4 0,6
CIFU CGSK1 = 8,0190
152! K1 = 5,0210
105!
K2 = 7,014098 ! K2 = 4,0
300120 !
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
45/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
44
K3 = 9,094
6,84! K3 = 6,0
12575
!
Calculul cotelor de cheltuieli indirecte de productie ce rev
fiecarui produsCR1 CR2 CR3
b j K R j b j K R j b j K R j CIFU 190 152 140 98 94 84,6 A 60 0.8 48 75 0.7 52,5 52 0.9 46,8B 90 0.8 72 - 0.7 - 42 0.9 37,8C 40 0.8 32 65 0.7 45,5 - 0.9 -
CGS ABC
A = 60*0,8 = 48
b. Procedeul cifrelor relative de structura ( coeficientuluunic sau global)
ETAPE:
I. Determinarea ponderii bazei de repartizare aprodusului in totalui bazei de repartizare.
!
!m
j j
j j
b
b g
unde:
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
46/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
45
g j ponderea bazei de repartizare a produsului j in totalubazelor de repartizat
II. Determinarea cotei de cheltuieli indirecte ce revinunui produs.
R j = g j * ChI de repart.
Se utilizeaza indeosebi ca o alternativa la variantacoeficientului unic sau global.
Exemplu:
Cheltuieli indirecte de repartizat100.000 umBaza de repartizare 400.000
umdin care:- b1 300.000 um- b2 100.000 um
Sa se determine cheltuiala indirecta ce revine fiecariuprodus.
g1 = 75,0000.400000.300 !
g2 = 25,0000.400000.100 !
R1 = 0,75 * 100.000 = 75.000 umR2 = 0,25 * 100.000 = 25.000 um
PROCEDEE DE SEPARARE A CHELTUIELILOR INVARIABILE SI FIXE
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
47/158
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
48/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
47
calculeaza pentru fiecare perioada de gestiune.
QQt x ! x abaterea volumului fizic
IV . Determinarea abaterii cheltuielilor din fiecareperioada de gestiune de la cheltuiala medie.
C hC h y t ! V . Determinarea abaterii medii patratice de la volumu
fizic al productiei. X2 VI . Determinarea produsului dintre abaterea de la
volumul fizic al productiei (x) si abatarea de lcheltuiala medie (y).
x * ySi in cazul etapelor V si VI abaterile se calculeaza
pe fiecare perioada de gestiune in parte.
VII . Determinarea cheltuielilor variabile unitare potrivrelatiei:
!
!!n
t t
n
t t
vu
x
x yC h
1
2
1 )(
VIII . Determinarea cheltuielilor varabile totale (pentru anumita perioada de gestiune t)
Qt ChCh vut VT *)( ! IX . Determinarea cheltuielilor fixe totale pentru anumita perioada de gestiune
ChF(t) = ChT(t)= ChVT(t)
Nota:1.Cheltuiala fixa , chiar daca este calculata pentru o
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
49/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
48
anumita perioadade gestiune se mentine aceasi pentru fiecare din perioadelede gestiune, intrucat este o cheltuiala de structura sau decapacitate.
2. Pe baza acestui procedeu, separand cheltuielilein variabile si fixe(avand date din trecut) pot fi determinate cheltuielile totalale perioadei viitoare de gestiune pentru un anumit volumfizic al productiei.
ChT(t+1)= ChVU* Qt-n+ Ch(t+1)= ChVT(t+1)+ ChF(t)
Exemplu:
Cunoscand evolutia de ansamblu a volumului fizic aproductiei si a cheltuielilor de productie pe o perioada de luni, se cere:
a . determinati cheltuielile variabile unitare si totale cheltuielile fixe totale;
b. determinati cheltuielile totale pentru luna a VII cunoscand ca volumul fizic al productiei este de12.000 tone.
Situatia privind evolutia volumului fizic al productiei si
nivelului cheltuielilor:date CalculePerioada
(luna)Qt Cht x y x2 x*y
1 10.200 908.000 200 8.000
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
50/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
49
2 9.800 892.000 -200
-8.000
3 9.500 880.000 -500
-20.000
4 9.300 872.000 -700
-28.000
5 10.400 916.000 400 16.0006 10.800 932.000 800 32.0007
Total 60.000 5.400.000 0 0 1.620.000 64.800
a.
1. 000.106000.601 !!! !
nQt
Q
n
t tone
2. 000.9006
000.400.51 !!!
!
n
ChCh
n
t t
um
3. QQt x ! x1 = 10.200 10.000 = 200x2 = 9.800 10.000 = -200x3 = 9.500 10.000 = -500x4 = 9.300 10.000 = -700x5 = 10.400 - 10.000 = 400x6 = 10.800 10.000 = 800
4. C hC h y t !
y1 = 908.000 900.000 = 8.000y2 = 892.000 900.000 = - 8.000y3 = 880.000 900.000 = - 20.000y4 = 872.000 - 900.000 = - 28.000y5 = 916.000 900.000 = 16.000y6 = 932.000 900.000 = 32.000
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
51/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
50
5. 21 x = 200 * 200 = 40.00022 x = (-200) * (-200) = 40.000
6. 000.600.1000.8*200* 11 !! y x
7. !!!
!
!
000.620.1
000.800.64)(
1
2
1n
t
n
t vu
x
t x yCh 40 um/tone
8. Qt ChCh vut vT *)( ! t=1
000.408200.10*40* 1)1( !!! QC hC h vuvt um
9. )()()( t vT t T t F ChChCh !
umChChCh vT t F .000.500000.408000.908)1()1()1( !!!
b.)1(1)1( *! t F t vut T ChQChCh
Qt+1= 12.000Chvu = 40ChF(t+1)= ChF(t) = 500.000
umChT .000.980000.500000.12*40)7( !!
3.3.2. Procedeul punctelor de maxim si de minim
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
52/158
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
53/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
52
6 10.800 932.0007
Total 60.000 5.400.000
Rezolvare :
t umCh vu /.40500.1000.60
300.9800.10000.872000.932 !!!
3.3.3. Procedeul analitic presupune analiza fiecareicheltuieli in parte si determinarea caracterului cheltltuielrespectiv caracter variabil sau caracter fix.
Procedee de determinare ( de calcul ) a costului deproductie de fabricatie interdependenta ( productiareciproca).
Productia reciproca sau productia interdependenta seregaseste indeosebi in
cadrul productiei auxiliare. Un sector auxiliar se afla atat icalitatea de furnizor cat si de beneficiar cu un alt sectoauxiliar. In consecinta, o productie este dependenta de oalta productie si implicit, un cost este dependent de un alcost.
Totodata, o parte din productia auxiliara se consuma incadrul schimburilor sau prestatiilor reciproce, in timp ce mare parte a productiei auxiliare este destinata activitatii debaza.
Sectiaauxiliara 1
Sectiaauxiliara 2
Sectiaauxiliara 3
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
54/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
53
Decontarea prestatiilor reciproce se poate face la uncost prestabilit ( cost standard) sau la un cost efectiv aperioadei precedente. Atunci cand se impune cunoastereaexacta a costului la care se fac decontarile se utilizeazaurmatoarele procedee:- Procedeul reiterarii sau procedeul calculelor iterative;- Procedeul algebric.
1. Procedeul reiterarii sau procedeul calculelor iterative.Intru-cat o sectie auxiliara efectueaza anumite cheltuiel
pentru obtinerea unei anumite cantitati de produs sicedeaza ( transfera) unei alte secti o parte din produse (care reprezinta o anumite pondere din total) va deca sicheltuieli in aceasi pondere.
Pe masura ce o sectie auxiliara primeste de la celelalteanumite cheltuieli, va deda ulterior aceasi pondere si dinacestea. Reiterarile continua pana cand cheltuielile careurmeaza a fi redate devin nesemnificative.
De regula, se efectueaza n+1 runde, unde n estenumarul sectiilor auxiliare care intra in cadrul prestatiilreciproce.
2. Procedeul algebric.
Procedeul algebric pleaca de la premisa ca o sectiepentru a realiza anumite produse, genereaza anumitecheltuieli proprii, dar are nevoie si de anumite cantitati dproduse de la alte sectii. Pentru aceasta se stabileste unsistem de n ecuatii ( dat de numarul de sectii ) cu nnecunoscute ( necunoscutele fiind costurile unitare aleproduselor din cadrul fiecarui centru de responsabilitate).
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
55/158
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
56/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
55
y x z
z x y
z y x
*000.1*000.1000.000.3*000.50
*000.10*000.2000.000.2*000.6
*000.20*000.1000.000.6*000.10
!
!
!
um z
um y
um x
.78,92
.67,775
.12,863
!
!
!
Procedee de calcul a costului unitar
Procedee de calcul a costului unitar au drept obiectivdeterminarea costului unitar in functie de particularitatiprocesului de fabricatie.
Procedee:1. Procedeul diviziunii simple2. Procedeul cantitativ
3. Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenta4. Procedeul echivalarii cantitative a produsulusecundar cu produsul principal;
5. Procedeul valorii reziduale (ramase) sau procedeulresturi.
3.5.1. Procedeul diviziunii simple
Procedeul diviziunii simple se aplica in intreprinderile cproductie de masa (ciment, carbune, energie electrica,energie termica).
Costul unitar se obtine dupa relatia:
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
57/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
56
1
n
ii
C hCtu
Q!!
Si in acest caz evidenta cheltuielilor se tine pe centre deresponsabilitate, pe produs si pe articol de calculatie.
3.5.2. Procedeul cantitativ
Procedeul cantitativ se foloseste atunci cand dinprocesul de fabricatie se obtin produse cuplate, colaterale scare au valori de intrebuintare apropriate.
Totodata, apar diferente intre cantitatea fabricata si cea
utilizata efectiv, intru-cat pot aoare pierderi pe timpul pastrasau depozitatii. Se utilizeaza indeosebi in intreprindereachimica si petrochimica.
Etape:I. Determinarea unui cost unitar mediu (cost teoreticpotrivit relatiei:
1
( )1
n
ii
mediu n
f j j
ChC tu
q
!
!
!
II. Determinarea unui cost efectiv luand in considerarpierderile care pot apare pana in momentul utilizarii.
( )( )
( )
* f j j mu j
qC tu C tu
q!
( ) f jq - cantitatea fabricata din produsul j( )u jq - cantitatea utilizata din produsul j
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
58/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
57
Exemplu : In urma unui proces chimic se obtin trei produscolaterale A, B, C.
Cheltuielile totale de productie sunt de 50.000.000 umCantitatea fabricata siutilizata se prezinta astfel:
PRODUS qf qu A 2.000 1.500B 1.400 1.300C 800 600Total 4.200 3.400
1. 1( )
1
50.000.00011.905. /
4.200
n
ii
mediu n
f j
j
ChC tu um uf
q
!
!
! ! !
2. ( )( )( )
* f j j mu j
qCtu Ctu
q!
2.00011.905* 15.873. /
1.500 ACtu u m uf ! !
1.40011.905* 12.821. /
1.300 BC tu um uf ! !
80011.905* 15.873. /
600C Ctu u m uf ! !
3.5.3. Procedeul indicilor de echivalenta ( coeficientulude echivalenta)
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
59/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
58
Se aplica atunci cand din procesul de productiemajoritatea produselor sau cel putin doua dintre acestea suntconsiderate principale.
Totodata mai trebuie indeplinita una din urmatoareledoua conditii:
- din acelasi consum de materiale si cu acelasi consumde forta de munca se obtin produse finite diferite si caredifera prin unul sau mau multi parametrii cantitativi ( inddirecti);
- atunci cand din acelasi consum de materiale sar cucheltuieli de prelucrare diferite se obtin produse diferitediferentierea fiind facuta de unul sau mai multi parametrii dordin calitativ ( indici inversati). Indicii inversati sunt aplinumai pentru cheltuielile de prelucrare.
Criterii de clasificare a indicilor:
1. Dupa numarul parametrilor prin care se face diferentiereproduselor, indicii se imparat in :
- simplii produsele difera printr-un singur parametru;- complecsi - produsele difera prin doua sau mai mult
parametrii;- agregati sau serii multiple de indici de echivalenta.
2. Dupa modul de calcul:- indici calculati ca raport direct- indici calculati ca raport invers sau indici inversati.
Combinand cele doua criterii de clasificare se regasesccu posibilitati de aplicare, urmatoarele categorii de indici:1. Indici de echivalenta simplii calculati ca raport direct;2. Indici de echivalenta complecsi calculati ca raport direct;3. Indici de echivalenta simplii calculati ca raport invers
indici inversati)
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
60/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
59
4. Serii multiple de indici de echivalenta
ETAPE:
3. Stabilirea parametrului prin care difera produsele sdeterminarea marimii parametrilor.
4. Calculul indicilor de echivalenta potrivit relatiei:
Pb Pj
Kj ! unde:
Kj este coeficientul de echivalenta pentru produsul jPj este marimea parametrului pentru produsul jPb marimea parametrului al produsului ales drept baza
5. Calculul productiei echivalente sau conventionale:
!
!n
j j j k qQe
1
)*( unde:
Qe productia echivalentaq j - cantitatea fabricata din produsul j
6. Calculul costului pe unitate echivalenta sau convenit
Qe
C hCt
n
ii
cue
!! 1/ unde:
Chi suma tuturor factorilor Ctue/c cost unitate echivalenta sau conventionalai articolul de calculatie
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
61/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
60
7. Determinarea costului pe unitatea fizica de produs
K jC t C t cueuj */! unde:
Ctuj costul unitar pentru produsul j
Produsele difera printr-un singur parametru, acesta fiindde ordin cantitativ, respectiv lungime, latime, densitate, etc.
Se alege drept baza produsul reprezentativ, dar oricaredintre produse poate fi ales drept baza fara a influentarezultatul.
Exemplu:
Cheltuielile totale generate de procesul de fabricatiesunt de 80.000.000 um. Se fabrica 3 produse A, B, C caredifera printr-un singur parametru, respectiv lungimeprodusului.
Cantitatile fabricate si marimea parametrilor se prezentaastfel:
1. Stabilirea parametrului prin care difera produsele sdeterminarea marimii parametrilor.
Produsul qi P(L) -lungimea
A 1.400 1
B 2.400 4C 3.000 2
2. Calculul indicilor Se alege drept baza produsul B ( nu conteaza care esteales)
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
62/158
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
63/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
62
Etapele sunt similare cu cele de mai sus dar coeficientulde echivalenta se determina potrivit relatiei:
nbbb
nj j j j P P P
P P P K
*.........**
*.........**
21
21!
nj j j P P P *.........** 21 - parametrii j
nbbb
*.........** 21 - parametrii j pentru care diferaprodusele
Exemplu:Cheltuielile totale de productie sunt de 80.000.000 um
Se obtin trei produse A, B, C care difera prin 3 parametritoti de ordin cantitativ, respectiv lungine, latime, inaltimCantitatile fabricate si marimile parametrilor se prezintastfel:
1. Se considera drept baza proba B
Produsul g j(uf) L(lungime)
l(latime) I(inaltime)
A 1.000 2 1 0.4B 1.500 1 1 0.2C 2.200 6 0.5 0.1
2. Calculul indicilor
42.0*1*14.0*1*2 !!
A K
12.0*1*12.0*1*1 !! B K
5.12.0*1*1
1.0*5.0*6 !!C K
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
64/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
63
3. Calcululul produselor echivalente000.44*1000 !!e Aq uc
500.11*1500 !!eBq uc
300.35.1*200.2 !!eC q uc
qe = 4.000+1.500+3.300 = 8.800
4. Determinarea costului pe unitate conventionala
091.9800.8000.000.80
/ !!eucC t um/uc
5. Determinarea costului unitar efectiv
CtuA= 9.091*4=36.364 um/uf CtuB = 9.091*1= 9.091 um/uf CtuC = 9.091*1.5 = 13.637 um/uf
3. Indici de echivalenta simplii calculati ca raport invers se aplica
atunci cand produsele sunt considerate de baza, esteindeplinita a doua conditie, iar produsele difera printr-usingur parametru care este de ordin calitativ (calitatea saufinetea produsului)
Intotdeauna se alege drept baza produsul de calitatesuperioaa (are parametrul cu marimea cea mai mica).
Etapele sunt similare cu cele de mai sus, dar indicii secalculeaza potrivit relatiei:
Pj Pb
K j !
Cheltuielile se impart in doua categorii :
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
65/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
64
- cheltuieli materiale care se regasesc in raport directfata de cantitatea fabricata, costul unitar pentru materialfiind determinat potrivit relatiei:
Q
ChC t mat umat !
- cheltuieli de prelucrare pentru care se aplica indiciinversati, costul unitar al produselor va fi determinat prinsumarea celor doua costuri unitare partiale:
euprelucrat umat uj C t C t C t !
Ctumat raport directCtuprelucrate raport inversat indici inversati
Exemplu:
In procesul de fabricatie au loc cheltuieli totale d120.000.000 lei, din care:
- cheltuieli materiale 40.000.000 lei- cheltuieli de prelucrare 80.000.000 lei.Parametrul prin care diferea produsele este finetea
produselor. Cantitatile fabricate si marimea se prezintaastfel:
1.Produsul qi P - finetea
A 1.400 1B 2.400 4C 3.000 2
Chmat= 40.000.000 um
1.400+2.400+3.000 = 6.800
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
66/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
65
882.5800.6
000.000.40 !!umat C t um/uf (kg)
Ctuprelucrare= 80.000.000 um indici inversati
2. Calculul coeficientilor Produsul ales drept baza este obligatoriu produsul A
deoarece are calitatea superioara 1.
11!
A K 41! B K 2
1!C K
3. Calculul produsului echivalent
ucq e A .400.11*400.1 !!
ucq e B .60041
*400.2 !!
ucq eC .500.121
*000.3 !!
Qe = 1.400+600+1.500=3.500 uc
4. Calculul costului unitar
ucumC t cue /.857.22500.3000.000.80
/!!
5. Costul unitar al prelucrarii pe unitatea fizica de produeste:
CtupA= 22.854*1=22.857 um/uc
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
67/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
66
CtupB 714.541
*857.22 !! um/uc
CtupC 50,428.1121
*857.22 !! um/uc
6. Determinarea costului unitar efectiv pe produs ( materia+ prelucrare )
Ctuj = Ctumatj + Ctupj
CtuA= 5.882+22.857 = 28.739 um/uf
CtuB = 5.882+5.714 = 11.596 um/uf
CtuC = 5.882 + 11.428,50 = 17.310,50 um/uf
4. Indicii de echivalenta agregati sau serii multiple de indiechivalenti
Cheltuielile sunt structurate pe feluri sau categorii decheltuieli ( materile, de prelucrare, generale, de desfacegre,etc) si pentru fiecare fel de cheltuiala se aplica o anumitaserie de indici calculati, dupa caz, prin una din regulile dmai sus.
4. Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cuproduslui principal
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
68/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
67
Se aplica atunci cand din procesul de fabricatie se obtinproduse secundare si principale. Se utilizeaza in industriapetrolului, in agricultura dar si in industria alimentara.
Echivalarea intre produsel secundar si cel principal seface nu pe baza de indici ci pe baza unui echivalentcunoscut si general valabil pentru sectorul respectiv deactivitate:
1 tone petrol = 1000 m3 gaz sonda
ETAPE:
1. Echivalarea cantitativa teoretica a produsuluisecundara cu produsul principal:
E
Qq s p s !/ unde
qs/p cantitatea de produs secundar transformatateoretic in produsul principal
Qs cantitatea fizica de produs secundar E echivalentu;2. Determinarea cantitatii teoretice totale de produs
principal
Qt/p = Qp + qs/p unde
Qp cantitatea fizica de produs principal
3. Calculul costului pe unitatea teoretica de produsprincipal
pt
n
ii
pt Q
C hCtu
/
1/
!
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
69/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
68
4. Determinarea costului unitar efectiv al produsuluprincipal
Ctup = Ctut/p 5. Determinarea costului unitar al produsului secundar
E
CtuCtu
pt s
/!
Exemplu:
Cheltuielile totale generate de procesul de productiesunt de 200.000.000 um.
Se obtin:- produsul principal petrol 500 t = Qp- produsul secundar gaz de sonda 100.000 m3 Echivalentul 1 tona petrol = 1000 m3 gaz sonda
Rezolvare:
1. Echivalarea cantitativa teoretica a produsuluisecundara cu produsul principal:
Determinarea costului unitar
ut E
Qq s p s .100000.1
000.100/ !!!
2. Determinarea cantitatii teoretice totale de produs
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
70/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
69
principal
Qt/p = Qp + qs/p = 500+100=600 ut
3. Calculul costului pe unitatea teoretica de produsprincipal
ut umQ
ChC tu
pt
n
ii
pt /.333.333600000.000.200
/
1/
!!
!
4. Determinarea costului unitar efectiv al produsuluprincipal
Ctup = Ctut/p= 333.333 um/ut
5. Determinarea costului unitar al produsului secundar
33,333
1000
333.333/ !!! E
CtuCtu
pt s
5. Procedeul valorii ramase sau a valorii reziduale (procedeul restului)
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
71/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
70
Se utilizeaza atunci cand din procesul de productie seobtin produse principale si produse reziduale destinatevalorificarii sau utilizarii in procesul de productie.
Costul unitar al produsului principal se obtine potrivrelatiei:
Q p
productiede procinilereutilizab sautertilareziduale prod valorif dinobtinuteC hCtu
n
ii
p
! !
............1
Exemplu :
Din procesul de fabricatie se obtine :
- produdul principal grau = 100 tone- produsul rezidual paieSumele obtinute din valorificari :- 2.000.000 valorificari la terti- 1.000.000 consum in procesul intermediar de productieCheltuielile totale sunt de 200.000.000 um
000.970.1100
000.000.3000.000.200 !! pCtu um/tona
NOTA :Din procesul de productie se pot obtine produse
secundare, reziduale si principale. Aplicarea procedeelor se va face astfel:- se aplica procedeul valorii ramase obtinand astfel
cheltuielile efective cu produsele principale si secundare
dupa diminuarea cheltuieilor totale cu sumele obtinute divalorificarea produselor reziduale);- se aplica procedeul echivalarii cantitative pentru a
delimita cheltuielile aferente produsului principal dcheltuielile aferente produsului secundar;
- dupa cunoasterea cheltuielilor aferente produsuluiprincipal si secundar, se aplica pentru produsul principa
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
72/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
71
procedeul indicilor de echivalenta sau procedeul cantitatipentru a determina costul pe unitatea de produs principal.
CAPITOLUL IVMETODE DE CALCULATIE A COSTURILOR
ASPECTE GENERALE
Cheltuielile de calculatie constituie un ansablu deprocedee, instrumente structurate pe etape in functie despecificul activitatii astfel incat sa dea posibilitatedeterminarii costului pe unitatea de produs.
Clasificarea metodelor:
1. Dupa momentul efectuarii calculatiei raportat lmomentul desfasurarii procesului de fabricatie , avem
- metode utilizate in antecalcul ( metoda standard-cost);- metode utilizate un postcalcul ( metoda globala pefaxe, metoda globala pe comenzi);- metode utilizate atat in antecalcul cat si in postcalcu
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
73/158
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
74/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
73
* metoda direct costing;* metoda tarif ora masina.
Trasaturi si etape privind metodele de calcul
Trasaturi comune:- fiecare metoda de calcul este caracterizata prin etapesuccesive de efectuare a lucrarilor de calculatie;- in cadrul fiecarei etape se folosesc o serie ori categoriede procedee de calculatie si modalitati concrete delucru.
Etape de calcul
Pornind de la structurarea metodelor in metode de tipabserbant si metode de tip partial, se vor determina sietapele , si implicit, metodele de calcul pe cele douacategorii de metode.
1. Etape specifice metodelor de tip absorbant:
I. Determinarea si delimitarea cheltuielilor pe purtatosi pe sectoare (colectarea cheltuielilor)
II. Repartizarea cheltuielilor indirecte - folosinprocedeul suplimentarii
III. Separarea cheltuielilor productiei terminate de celaferente productiei neterminate separarea se facein functie de gradul de finisare a produselor.
IV. Determinarea costului unitar si a abaterilor dintrcostul efectiv si costul prestabilit.
2. Etape specifice metodelor de tip partial:
I. Determinarea si delimitarea cheltuielilor pe purtatosi pe sectoare colectarea cheltuielilor pe articole
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
75/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
74
de calculatie .II. Separarea cheltuielilor in raport cu gradul de
finisare separarea cheltuielilor aferente productieterminate de cele aferente productiei neterminate.
III. Determinarea costului unitar pe baza cheltuieliloimputabile se iau in considerare numai acelecheltuieli care au o anumita dependenta ori legaturacu volumul productiei.
IV. Trecerea cheltuielilor de structura cheltuieli fixdirect pe contul de rezultate.
V. Calculul indicatorilor specifici metodei.
Asemanari si deosebiri
Metode de tip ABSORBANTCheltuieli : - directe- indirecte
Metode de tip PARTIALCheltuieli : - variabile- fixe
ETAPE
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
76/158
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
77/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
76
5. Calcul de indicatorispecifici
Direct costing:- punct de echilibru- factor de acoperire- coeficient de sigurantadinamic- intervalul de siguranta
2. Prezentarea metodelor de calculatie
a. Metode de tip absorbant :- clasice : metoda globala, moetoda pe comenzi,
metoda pe faze;- evoluate: metoda standard cost
b. Metode de tip partial:- metoda direct costing
1. Metoda globala se utilizeaza in intreprinderile cuproductie de masa, atunci cand din procesul de fabricatie se
obtine intr-un centru de responsabilitate un singur produsProductia este considerata omogena (fabrici de ciment, var,energie electrica, energie termica).
Determinarea costului unitar se face prin procedeuldiviziunii simple:
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
78/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
77
Q
C hCt
n
ii
u
!! 1
unde :
i articole de calculatie specificeCheltuielile se urmaresc intotdeauna pe centre deresponsabilitate, pe
purtator de cost si pe articole d ecalculatie. Repartizareacheltuielilor indirecte are loc si in acest caz, chiar daca esteo simpla imputare a acestora (avand productie omogena saude masa si implicit un singur produs).
Exemplu:Structura unei fabrici de ciment se prezinta astfel:- o sectie de baza in care se obtine produsul ciment ;- un sector auxiliar care efectueaza reparatii pentru
sectia de baza ;- un sector administrativ .Cheltuielile ocazionate de procesul de fabricatie sunt:- materiale si materii prime 10.000.000 um- salarii directe 10.000.000 um- materiale indirecte (pentru intretineree,
reparare sectia de baza 2.000.000 um- materiale sector administrativ 1.000.000 um- personal indirect productiv sectia de baza 3.000.000
um- materiale sector auxiliar 1.000.000 um- salarii sector auxiliar 2.000.000 um- salarii sector administrativ 3.000.000
um- productia fabricata 20 tone de ciment- cost prestabilit 2.000.000 um/tonaSectorul auxiliar a efectuat repartizarea numai pentru
activitatea de baza.
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
79/158
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
80/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
79
2.000.000
923 ch.indirecte de productie/sectia de baza/5.000.000
art.de.calculatie:- materiale indirecte
2.000.000- salarii indirecte
3.000.000
924 ch.generale si de administratie/art.de.calc:4.000.000
- materiale1.000.000
- salarii 3.000.000
ACTIVITATEA DE BAZA = 921+922 = CH DIRECTCH INDIRECTE
2. Decontarea prestatiilor sectorului auxiliar catresectorul beneficiar ( sectia de baza )
923/sectia de baza/art.de calc.(din auxiliare) = 922/ sectiaaux 3.000.000
3. Repartizarea cheltuielilor indirecte asupra costuluprodusului (o simpla imputare pentru ca avem un singuprodus)
921/sec.baza/prod.ciment/art.de.calc(ChI) =923/sec.baza/art.de calc. 5.000.000
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
81/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
80
4. Repartizarea cheltuielilor generale in costulprodusului (imputarea acestora)
921/sec.baza/prod.ciment/art.de calc.(ChGen.) = 924/Chgen. 4.000.000
5. Inregistrarea costului prestabilit
931/sec.baza/prod.ciment = 902 decontari interne40.000.000
privindprod.obtinuta
20 tone * 2.000.000 um/tona = 40.000.000 um
6. Determinarea si inregistrarea costului efectiv ( nuexista productie neterminata )
I cheltuieli directe20.000.000
II cheltuieli indirecte de productie 5.000.000 3.000.000III = I+II costul productiei total 28.000.000
Costul produsului unitar = 28.000.000 : 20 = 1.400.00um/tona
IV- cheltuieli generale si de administratie4.000.000
V = III+IV- costul complet total 32.000.000Costul complet unitar = 32.000.000 : 20 = 1.600.00
um/tona
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
82/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
81
Costul unitar efectiv = 1.600.000 um/tonaCostul unitar prestabilit = 2.000.000 um/tonaF rezulta
o abatere
favorabila de 400.000 um/tona
Inregistrarea costului efectiv (decontarea costului efecti)
902 = 921/sec.baza/prod.ciment/art.de calc.32.000.000
7. Inregistrarea abaterilor dintre costul prestabilit scostul efectiv :
903/sec.baza/prod.ciment/cauze = 902 -8.000.000
20 * 400.000 = - 8.000.000
- este abatere favorabila, se inregistreaza cu minus.
8. Inchiderea conturilor privind productia si abateril(interfata cost-productie si cheltuieli ocazionate):
901 = % 32.000.000
931/sec.baza/prod.ciment40.000.000903/sec.baza/prod.ciment/art.calc. -
8.000.000
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
83/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
82
2. METODA PE COMENZI
Metoda pe comenzi se utilizeaza in intreprinderile cproduse de serie sau unicat, purtatorul de cost fiindreprezentat de produs, comanda, lucrare sau serviciu.
Se aplica indeosebi in industria c-tiilor de masini dar si iindustria de confectii, textile, incaltaminte.
Costul se obtine prin insumarea cheltuielilor directe ccheltuielile indirecte, structurate pe articole de calculatie.
!!
!l
i I i
K
d Dd ChChC t
11
unde:
d este articolul de calculatie pentru cheltuielile directei - este articolul de calculatie pentru cheltuielile indirecte
Metoda se aplica in doua variante:- varianta cu semifabricate- varianta fara semifabricateIndiferent de varianta aplicata, semifabricatele sau
subansamblele circula fizic intre sectoarele de activilate iacelasi fel, in functei de specificul tehnologic.
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
84/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
83
Varianta cu semifabricateCostul produselor sau semifabricatelor din cadrul unu
centru de responsabilitate ( sectie, sector) se determina pebaza cheltuielilor directe si indirecte in cadrul centrulrespectiv, la care se adauga costul semifabricatelor primitede la centrele precedente.
In acest caz, costul se determina potrivit relatiei:
CtCR = ( Ct * cantitatea )CR-1 + ( ChD + ChI )CR
CR 1 = CR anterior Atunci cand comanda se formeaza din mai mult
produse, costurile determinate mai sus vor fi raportate lnumarul de produse ( Q ) din cadrul comenzii respective.
Varianta fara semifabricateCostul comenzii in cadrul unui centreu de
responsabilitate va fi determinat prin insumarea cheltuielilodirecte di indirecte din centrul respectiv:
CtCR = ( ChD + ChI )CR
In acest caz, costul produselor finite se obtine prininsumarea costurilor partiale stabilite in cadrul fiecarui centde responsabilitate.
De cele mai multe ori, indiferent de varianta folosita, d
fiind specificul unei activitati, exista atat productie terminacat si productie neterminata. Pentru inregistrari corecte seimpune determinarea si evaluarea productiei terminate si aproductiei neterminate.
Determinarea productiei neterminate si separarea
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
85/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
84
cheltuielilor aferente productiei terminate de cele aferenteproductiei neterminate
Productia neterminata se evalueaza intotdeauna la costefectiv. Productia neterminata se poate stabilii prinurmatoarele metode:
- metoda directa- metoda indirecta
1.1. Metoda directa presupune in mod obligatoriuefectuarea inventarierii, care se realizeaza in raport cuparticularitatile procesului de fabricatie astfel:
- pe piese si operatiuni;- pe stadii succesive de transformare de materii prime in
produse finite.Conform acestei metode, evaluarea stocurilor de
productie neterminata inscrisa in listele de inventar, se faceprin urmatoarele procedee:
1. Evaluarea in raport cu gradul de finisare tehnica. Inacest procedeu se stabileste procentual care este gradul derealizare a productiei neterminate, respectiv cat s-a realizatdin produs, procent care se pondereaza fie cu costulprestabilit, fie cu costul efectiv al perioadei respective.
2. Evaluarea de piese si operatii. In acest procedeueste necesara indentificarea tuturor consumurilor efectiveEste cel mai exact mod de evaluare.
3. Evaluarea productiei neterminate pe baza unuiconsum mediu om-ora normata. Se aplica atunci cand toate
partile componente ale unui produs prezinta aproximativaceasi structura a costuriloe de productie neterminata in orenormate. Se stabilesc costurile medii ale unei ore normate sde pondereaza orele normate pentru productia neterminatacu costul mediu al unei ore normate. Cunoscand costulproductiei neterminate atat la inceputul perioadei de gestiun( productia neterminata de la sfarsitul perioadei precedente)
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
86/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
85
cat si costul productiei neterminate la sarsitul perioadei degestiune si implicit cheltuielile curente ocazionate in cursulunii, se poate stabilii costul productiei terminate potrivrelatiei:
CtpT = CtpN0 + ChC - CtpN1 unde:
CtpN0 la inceputul luniiChC - curenteCtpN1 la sfarsitul lunii
1.2. Metoda indirecta presupune determinareacheltuielilor aferente productiei neterminate pe baza datelodin contabilutate, respectiv pe baza documentelor justificative. Este un calcul aproximativ, dar oricum, cel puo data pe an este obligatoriu inventarierea totala atat aproductiei terminate cat si productiei terminate.
Exemplu:Structura organizatorica a unei intreprinderi se prezinta
astfel:- 2 centre de responsabilitate cu activitate de baza,respectiv CR1 si CR2 in care se fabrica produsele:
* in CR1 produsele A, B, C* in CR2 produsele B, C ( este o continuare a
activitatii din CR1 )- 2 centre auxiliare CA1 si CA2
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
87/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
86
Cheltuielile centrlor auxiliare sunt efectuate atat in cadrprestatiilor reciproce (activitatea dintre cele doua centrauxiliare) dar si pentru cele doua centre cu activitate de bzasi implicit pentru sectorul administrativ (administratintreprinderi).
- 1 centru administrativ .Productia neterminata la inceputul lunii este:- CR1 produsul A 2.000.000 ( CR1/A )- CR2 produsul B 1.000.000 ( CR2/B )Costul prestabilit al productiei fabricate (terminate
determinat prin metoda standard, de prezinta astfel: A = 100.000 um
B = 120.000 umC = 110.000 umProductia neterminata la sfarsitul lunii este :CR1/A = 5.000CR2/C = 4.000Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie se face
luand drept baza cheltuielile directe totale. Repartizareacheltuielilor generale si de administratie se face avand drepbaza costul de productie.
Se aplica varianta fara semifabricate.
Cheltuielile curente din cursul lunii, imputabile in costu( corelatia dintre contabilitatea financiara si contabilitatea dgestiune pe baza cheltuielilor incorporabile in costuri ) sprezinta astfel:
SimbolContCF
Fel cheltuieliCF/Destinatiecheltuieli CG
921/CR1 921/CR2 A B C B
Materii primesi materialedirecte
40.000 10.000 10.000 20.000 20.00
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
88/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
87
Materialeconsumabile
5.000 1.000 4.000 2.000 6.000
Obiecte deinventar
- - - - -
Energieelectrica
- - - - -
Reparatiiefectuate deterti
- - - - -
Cheltuielipostale
- - - - -
Cheltuieli cuserviicibancare
- - - - -
Cheltuieli cusalariile siprotectiasociala
28.000 28.000 14.000 7.000 14.00
Cheltuieli cuamortizarile
- - - - -
TOTAL 73.000 39.000 28.000 29.000 40.0
Evidenta productiei se tine la cost complet. Productiauxiliara este decontata astfel:
- CA1 deconteaza catre :* CA2 2.000
* CR1 10.000* CR2 5.000* C admin 2.400
- CA2 deconteaza catre :* CR1 15.000* CR2 7.000C admin 2.400
8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor
89/158
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
88
Se cere sa se efectueze inregistrarile ocazionate defiliera logica a inregistrarilor si in cadrul fiecarei etape, dupcaz, sa se aplice procedeele si sa se efectueze calculatiilenecesare.
Inregitrarile vor fi efectuate atat in cadrul contabilitatii gestiune cat si in paralel, dupa caz, in cadrul contabilitatfinanciare. Se va urmarii structura analitica se evidenta pecentre de responsabilitate si pe produse si se vor deschideconturi (sau pot fi deschise conturi ) pe structura destinatiecheltuielilor.
Rezolvare:
1. Inregistrarea productiei neterminate la inceputul luniirepunea se cheltueili a productiei neterminate) cunoscutasub denumirea de destocaj in contabilitatea financiara (datele se iau din enunt).
% = 901 3.000921/CR1/A