ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

124
CONTABILITATE DE GESTIUNE SI CALCULATIA COSTURILOR - NOTE DE CURS -

Transcript of ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Page 1: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

CONTABILITATE DE GESTIUNE SI CALCULATIA COSTURILOR

- NOTE DE CURS -

Page 2: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

STRUCTURA CURSULUI

1. ELEMENTE CONCEPTUALEa. Obiectb. Structuri de conturic. Functiid. Costuri medii, costuri marginale

2. ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNEa. Factori si principii de organizareb. Centre de responsabilitatec. Conturile de gestiune si metodologia de lucru

3. PROCEDEE DE CALCULATIE A COSTURILORa. Procedee de detreminare a costului unitarb. Procedee de repartizare a cheltuielilor indirectec. Procedee de delimitare a cheltuielilor pe purtator si de sectoared. Procedee de separare a cheltuielilor in cheltuieli variabile si cheltuieli

fixe4. METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR

a. Metoda globalab. Metoda pe fazec. Metoda pe comenzid. Metoda standard coste. Metoda direct costingf. Metoda target costing

5. BUGETELEa. Aspecte teoretice ale planificarii pe termen lung si ale bugetarii pe

termen scurtb. Reteaua de bugetec. Studie de caz in reteaua de bugete

BIBLIOGRAFIECURSUL „CONTABILITATE DE GESTIUNE SI CALCULATIA COSTURILOR” – OPREA CALINCURSUL „ MANAGEMENTUL SI CALCULATIA COSTURILOR ” PROF. LADISLAU POSTLER , MIHAI RISTEA

1

Page 3: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

CAPITOLUL I. ELEMENTE CONCEPTUALE

1.1. OBIECTUL CONTABILITATII DE GESTIUNE

Obiectul contabilitatii de gestiune il constituie realizarea unei legaturi intre cheltuielile efectuate si productia obtinuta, legatura concretizata in determinarea costului pe purtatorul de cost ( produs, lucrare, serviciu, etc).

Costurile se determina atat standard cat si efectiv. Totodata, prin contabilitatea de gestiune se realizeaza o comparatie intre costurile prestabilite (antecalculate) si cele efective, determinand si interpretand abaterile rezultate.

Contabilitatea de gestiune mai da posibilitatea obtinerii de rezultate analitice pe fiecare purtator de cost.

Contabilitatea de gestiune determina costurile si rezultatele analitice in faza de obtinere ( fabricatie) a productiei. Totusi, rezultatele analitice pot fi corelate si in faza de vanzare a produselor.

Contabilitatea de gestiune mai are si urmatoarele denumiri:- contabilitate analitica pentru ca ofera informatii analitice prin cost si rezultat;- contabilitate interna pentru ca informatiile sunt destinate numai pentru interiorul firmeo ( dar si organelor de control conform legii); - contabilitate manageriale pentru ca furnizeaza informatii prin cost si rezultat managementului societatii. In fapt este partea cea mai importanta a contabilitatii manageriale.Organizarea contabilitatii de gestiune este obligatorie si cade in sarcina

conducatorului, administratorului unitatii patrimoniale.

1.2. ROLUL CONTABILITATII DE GESTIUNE

Rolul contabilitatii de gestiune reiese din obiect si este:- de a determina structurile de costuri pe articole de calculatie;- de a da posibilitatea formarii pretului de vanzare;- de a sta la baza negocierii pretului de vanzare;- de a sa posibilitatea unei comparabilitati in dinamica a costurilor pentru

produse similare;- de a determina costul si rezultatul in mod analitic pe fiecare purtator de

cost.

1.3. FUNCTIILE CONTABILITATII DE GESTIUNE

1. Determinarea, calculul costurilor standard prestabilite, bugetate – aceste costuri trebuie stabilite inainte de lansarea in fabricatie a unui produs.

2. Inregistrarea efectiva analitica ci curenta a costurilor efectuate. Se face pe baza de documente justificative si se da posibilitatea compararii informatiilor cu cele din contabilitatea financiara. Reprezinta inregistrari propriu-zise de costuri pe elemente de cheltuieli.

3. Functia de analiza, comparare si determinare de rezultate analitice. Se compara costurile prestabilite cu cele efective, obtinand astfel rezultatele analitice. Functia poate fi realizata numai cu conditia existentei celorlalte doua.

2

Page 4: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

Corelatia dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune:- sunt elemente ale dualismului contabil;- contabilitatea financiara se realizeaza pe legi precise in timp ce

contabilitatea de gestiune se realizeaza pe legi dar in corelatie cu particularitatile firmei: obiectul de activitate, factori, procedee de calculatie;

- ambele contabilitati sunt obligatorii;- ambele conduc la obtinerea de informatii despre activitatea

desfasurata de firma;- contabilitatea financiara ofera informatii istorice, de cele mai multe ori,

in timp ce contabilitatea de gestiune ofera informatii curente, operative dar si istorice;

- contabilitatea financiara ofera informatii despre cheltuieli totale si rezultate totale, in timp ce contabilitatea de gestiune ofera informatii despre costuri pe produs si rezultate analitice ( pe produs);

- ambele contabilitati vin in sprijinul managementului firmei.

1.4. COSTUL SI CLASIFICAREA CHELTUIELILOR CARE INTRA IN STRUCTURA COSTULUI

Costul reprezinta acea parte a cheltuielilor materiale, de personal si alte cheltuieli care intr-un fel sau altul, direct sau indirect concura la realizarea unui produs si se regasesc in structura produsului respectiv.

In costul unui produs se cuprind direct sau indirect cheltuieli generate de materii prime, salarii si contributiile aferente, energie, amortizari, cheltuieli efectuate de terti.

CLASIFICAREA CHELTUIELILOR

1. Dupa posibilitatea identificarii pe purtatorul de cost in momentul efectuarii cheltuielilor, de impart in:

a. Cheltuieli directeb. Cheltuieli indirecte

a. Cheltuielile directe se identifica pe purtatorul de cost in momentul efectuarii. Se cuprind aici cheltuielile generate de materii prime si alte materiale directe, salariile personalului direct productiv si contributiile aferente si alte cheltuieli directe;

b. Cheltuielile indirecte care in momentu; efectuarii se regasesc pe sectorul de activitate (locul de activitate). Ele ajung insa pe purtatorul de cost la sfarsitul lunii, dar indirect prin repartizare. Se impart in :

► cheltuieli indirecte de productie care se regasesc la nivelul centului de responsabilitate si de impart in:

- cheltuieli comune ale centrului de responsabilitate sau sectorului de activitate

- cheltuieli generale ale centrului de responsabilitate► cheltuieli indirecte generale si de admnistratie care se regasesc la nivelul administratiei firmei.

3

Page 5: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

CR - centru de responsabilitateP – produs

2. Dupa destinatie ( structura specifica pentru conturile de calculatie si implicit pentru contabilitatea de gestiune):

- cheltuielile activitatii de baza;- cheltuieli indirecte de productie sau comune ale sectiei ( cheltuieli de

intretinere si functionare);- cheltuielile activitatii auxiliare;- cheltuieli generale si de administratie- cheltuieli de desfacere

3. Dupa legatura dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune si dpdv al regasirii cheltuielilor in cost:

- cheltuieli incorporabile ( regasite) in cost ce fac obiectul contabilitatii financiare si contabilitatii de gestiune. Se impart in :

o cheltuieli din activitatea de exploatare, cu unele exceptii: pierderile din creante; unele provizionane

o cheltuieli cu dobanzile aferente creditelor luate pentru realizarea sau obtinerea produselor cu ciclu lung de fabricatie

- cheltuieli neincorporabile in costuri ce fac obiectul contabilitatii financiare dar nu sunt recunoscute de contabilitatea de gestiune. Se impart in :

o cheltuieli extraordinare;o celelalte cheltuieli financiare;

- cheltuieli supletive sau adaugate care fac obiectul contabilitatii de gestiune dar nu sunt recunoscute de contabilitatea financiara si implicit de legislatie.

4. Dupa natura sau felul de cheltuiala (structura specifica in contabilitatea financiara):

- cheltuieli cu materiile prime si materialele;- cheltuieli cu conbustibil, energie;- cheltuieli cu tertii;- cheltuieli cu personalul;- cheltuieli cu contributiile eferente;- cheltuieli cu amortizarile, etc.

4

FIRMA

CR1 CR2 CR3

P1 P2 P3 P1 P4 P2 P6

Cheltuieli administrative

Cheltuieli industriale

Cheltuieli directe

Page 6: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

5. Gruparea cheltuielilor pe articole de calculatie, pentru nevoi de analiza si constructie, structuri de cost :

1. Cheltuieli cu materii prime si materiale directe2. Cheltuieli cu manopera directa si protectia sociala eferenta3. Alte cheltuieli directeI. = ( 1+2+3) Total cheltuieli directe 4. Cheltuieli cu intretinerea si functionarea masinilor, utilajelor;5. Cheltuieli generale ale centrului de responsabilitate (sectie,

sector);II. = ( 4+5) Cheltuieli indirecte de productieIII. = ( I+II) Costul de productie6.Cheltuieli generale si de administratie - au caracter indirectIV. = ( III + 6) COSTUL COMPLET 7.Cheltuieli de desfacere - au caracter indirect V. = ( IV +7 ) COSTUL COMPLET COMERCIAL

Ministerul finantelor recomanda efectuarea inregistrarilor la cost de productie.

6. Dpdv al controlabilitatii si a deciziei asupra unor costuri, intalnim:- cheltuieli controlabile- cheltuieli necontrolabileCheltuielile controlabile sunt cele care se formeaza in cadrul unui centru

de responsabilitate si pentru care exista responsabilitate.Cheltuielile necontrolabile sunt cele decise de ierarhia firmei si pentru

care nu se poate decide in cadrul centrului de responsabilitate. Pentru conducerea de varf a firmei toate cheltuielile decin sau sunt controlabile.

7. Dupa raportul dintre evolutia nivelului cheltuielilor si nivelul productiei (dupa dependenta dintre cheltuieli si produs) :

- cheltuieli variabile;- cheltuieli fixe.

A. Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli dependente si in corelatie cu volumul productiei.

Variabilitatea cheltuielilor fata de volumul fizic al productiei se calculeaza cu ajutorul indicelui de variabilitate.

CHv = f (Q) – sunt in functie de productie

Cheltuielile variabile se impart in:- cheltuieli varibile proportionale- cheltuieli varibile degresive

5

Page 7: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor- cheltuieli varibile regresive- cheltuieli varibile progresive- cheltuieli varibile flexibile

a. Cheltuieli variabile proportionale se modifica in acelasi sens si ritm cu volumul fizic al productiei.

Indicele de variabilitate este egal cu 1.Iv = 1Se impart in :- cheltuieli cu materiile prime si materiale directe- cheltuieli cu manopera directa si protectia sociala aferenta

b. Cheltuieli variabile degresive sunt acele cheltuieli care cresc odata cu cresterea volumului fizic al productiei dar intr-un ritm mai lent decat acesta. Indicele de varicbilitate este mai mic decat 1.

Iv < 1 sau 0 < Iv < 1 ( teoretic )Se impart in:

- cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor;- cheltuieli cu personalul auxiliar si de deservire

c. Cheltuieli variabile regresive sunt acele cheltuieli care scad sensibil odata ce procesul de fabricatie a fost declansat. Scad sensibil dupa obtinerea primei sau unei unitati de produs. Iv < 1 sau 0 < Iv < 1

Se impart in:- cheltuieli cu incalzirea cuptoarelor, cazanelor, furnalelor, aparatelor

pana la obtinerea primei unitati de produs. Aceste cheltuieli se gasesc numai la anumite categorii de intreprinderi, in

timp ce cheltuielile degresive se regasesc la toate intreprinderile , indiferent de profulul de activitate.

6

0 QChelt. totale

Ch

0 QChelt. unitare

Ch

0 QChelt. totale

Ch

0 QChelt. unitare

Ch

0 QChelt. totale

Ch

0 QChelt. unitare

Ch

Page 8: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

d. Cheltuieli variabile progresive sunt acele cheltuieli care cresc in acelasi timp cu volumul fizic al productiei, dar intr-un ritm superior fata de volumul fizic al productiei.

Iv > 1Aici sunt cuprinse acele cheltuieli variabile generate de suprasolicitarea

capacitatii de productie:- cheltuieli cu salariile pentru lucrul de noapte sau sarbatori legale;- cheltuieli cu repararea utilajelor sau in cazul folosirii peste parametrii

normali.

f. Cheltuieli variabile flexibile sunt acele cheltuieli care urmeaza ritmul

de crestere al productiei dar cu anumite alternante. Aceste cheltuieli la un anumit timp au un anumit comportament.

B. Cheltuieli fixe , denumite si cheltuieli de structura sau de capacitate, sunt acele cheltuieli care nu depind de productie dar sunt dependente de timp.

Iv = 0

CHf = f ( t) - sunt in functie de factorul timp

Se impart in:- cheltuieli fixe propriu-zise- cheltuieli relativ fixea. Cheltuieli fixe propriu- zise se impart in : - cheltuieli cu amortizarea

7

0 QChelt. totale

Ch

0 QChelt. unitare

Ch

0 QChelt. totale

Ch

0 QChelt. unitare

Ch

Page 9: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor - alte cheltuieli legate de pastrarea, conservarea capacitatii de productie;b. Cheltuieli relativ fixe se impart in: - cheltuieli de personal - cheltuieli de functionare pentru personalul din administratia intreprinderii.

Cheltuielile generale si de administratie sunt cheltuieli fixe in totalitate.

COST - PRODUS , COST - PERIOADA

Costul produsuui se formeaza din toate cheltuielile care intr-un fel sau altul,

direct sau indirect contribuie la realizarea produsului respectiv. Costul perioadei cuprinde toate cheltuielile nerecunoscute de costul

produsului dar recunoscute de contul de rezultate. Se cuprind:- cheltuielile fixe afarente gradului de neutilizare de activitate

(capacitatea de activitate);- cheltuieli generale si de administratie, atunci cand evidenta productiei

se tine la nivelul costului de productie.

COSTUL SUBACTIVITATII

Costul subactivitatii reprezinta acea parte a cheltuielilor fixe aferenta nivelului de subactivitate.

8

0 QChelt. totale

Ch

0 QChelt. unitare

Ch

Contabilitatea financiara Contabilitate de gestiune

- ch. de exploatare

- ch. financiare

- ch. extraordinare

INCORPORABILE

NEINCORPORABILE

INCORPORABILE

SUPLETIVE

DIRECTE

INDIRECTE

∑ = ∑

VARIABILE

FIXE

∑= ∑1 + ∑2 =

Cost produs

*

*

Cost perioada

Niv.real. activ

Niv.subactiv.

Page 10: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

ZONELE DE EVOLUTIE A CHELTUIELILOR

Pornind de la structurarea cheltuielilor in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, comportamentul cheltuielilor pe total cheltuieli se prezinta grafic astfel:

Pornind de la graficul de mai sus, in evolutia volumului fizic al productiei se pot identifica urmatoarele zone:

1. Zona 1 sau zona degresiva. Odata ce procesul de fabricatie a fost

declansat se regasesc urmatoarele cheltuieli:- cheltuieli fixe- cheltuieli variabile proportionale- cheltuieli variabile regresivePe masura obtinerii mai multor unitati de produs, cheltuielile fixe incep sa

scada pe unitatea de produs, cheltuielile variabile proportionale se mentin, cheltuielile regresive scad sensibil si incep sa spara cheltuieli variabile degresive.

2. Zona 2 sau zona proportionalitate sau zona de optim.Cheltuielile prezentate mai sus isi pastreaza comportamentul pana la un

anumit nivel de activitate la care incep sa apara cheltuieli variabile progresive care prin efectul lor ascedent, respectiv prin suprasolicitarea capacitatii de productie anuleaza efectul pozitiv creat de cheltuieli fixe raportate la mau multe produse si de cheltuieli degresive si regresive.

Este zona in care cheltuielile unitare nu mai pot scade, ba mai mult apare o

crestere a costului unitar.

3. Zona 3 sau zona de progresinitateCheltuielile profresive cresc foarte mult, anuleaza celelalte efecte si

genereaza o crestere progresiva a costului unitar.

9

0 Q

Ch

ch fixe

ch degr.

ch regos

Page 11: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

COSTURI MEDII SI COSTURI MARGINALE

Costurile medii se obtin prin raportarea cheltuielilor totale la volumul total de activitate.

Se condidera ca in medie pentru realizarea unui produs se efectueaza aceleasi cheltuieli. Totodata costurile medii stau la baza determinarii pretului de vanzare dar si la baza inregistrarilor din contabilitate.

Costurile marginale sunt costurile aferente ultimului lot de produse adaugat. Mai sunt denumite si costuri diferentiale.

Se pleaca de la premisa ca pentru obtinerea aditionala a unui nou produs sau unui lot de produse este nevoie doar de cheltuieli variabile (dependente de volumul fizic al produsului) si nu de cheltuielile fixe care sunt cheltuieli de capaciate, de structua si care oricum erau efectuate.

In corelarea dintre costurile medii si costurile marginale se disting aceleasi 3 zone de evolutie:

- zona 1 degresiva este zona in care atat costurile medii cat si cele marginale scad;

- zona 2 de proportionalitate este zona in care costurile marginale se aproprie cel mai mult de costurile medii, rezultand chiar o intersectare grafica;

- zona 3 progresiva este zona in care atat costurile medii cat si cele marginale cresc, dar costurile marginale au o crestere accentuata.

Costul diferentiat total CTD = Ct1 - Ct0

Costul diferentiat unitar sau marginal

Ct1 – costul total dupa adaugarea ultimul produs sau lotCt0 – costul total inainte de adaugarea ultimul produs sau lotQ1 – productia dupa adaugarea ultimului produs sau lotQ0 – productia inainte de adaugarea ultimului produs sau lot.

10

0 Q

Ch

80 1001 2

zona degres.

zona 3

zona optima

0 Q

Ch zona

degres.zona prog.

zona optima

cost mediu

cost marginal

Page 12: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

Nivel de activitate = 60% = 6100*060% = 3.660

ChCG + ChNrinc. - Chsupletive = ChCF

52.100 +1.300 – 600 = 52.800

11

Contabilitatea financiara Contabilitate de gestiune

- ch. de exploatare 50.000

- ch. financiare 2.000

- ch. extraordinare 800

Incorporabile 1.500

Neincorporabile 1.300

Incorporabile 51.500

Supletive 600

DIRECTE40.000

INDIRECTE 12.100

∑CF = 52.100 = ∑

Variabile 46.000

Fixe6.100

∑ = 52.100 =52.100 = Cost produs +Cost perioada =52100 49.660 2.440

Cost produs

46.000

3.660

Cost perioada

Niv.real. activ 60%F

Niv.subactiv.

∑CF = 52.800

S ubactivitate 40% Fixe = 2440

Page 13: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

CAPITOLUL IIORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE

1. FACTORII DE ORGANIZARE2. PRINCIPII DE ORGANIZARE3. PURTATORUL DE COST SI SECTOARELE DE ACTIVITATE

(CENTRELE DE RESPONSABILITATE)4. CONTURI DE GESTIUNE SAU CLASA 9 DE CONTURI

2.1. FACTORII DE ORGANIZARE A CONTABILITATII DE GESTIUNE

Organizarea contabilitatii de gestiune se face diferentiat in cadrul unei entitati patrimoniale, in functie de conditiile de desfasurare a activitatii, de particularitatile specifice activitatii, particularitati regasite in factorii de organizare.

Acesti factori sunt: a. Marimea intreprinderii. In functie de marime se stabileste si structura organizatorica pe fabrici,

sectii, ateliere, etc., dar se organizeaza si activitatea financiara – contabila in sistem centralizat ( pentru firme mai mici), si/sau in sistem descentralizat pentru intreprinderi mai mari. In functie de acesta organizare are loc atat fluxul informational cat si o delimitare si o structurare a costurilor.

b. Caracterul productiei care poate fi permanent sau sezonier. In functie de perioada in care se desfasoara activitatea si implicit se obtin

produse, se repartizeaza si cheltuielile. Cheltuielile variabile se regasesc numai in perioada de activitate, in timp ce cheltuielile fixe se regasesc in tot timpul anului (chiar daca avem activitate sezoniera).

d. Tipul productiei , productie care poate fi :- productie de masa- productie de serie- productie unicat.

In functie de aceasta se aplica metoda de calculatie, respectiv metoda globala, metoda pe faze si metoda pe comenzi. Totodata pentru a determina costul prestabilit se aplica metoda standard-cost.

e. Tehnologia de fabricatie si gradul de automatizare al productiei.

12

Page 14: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorIn functie de acestea sunt stabilite tehnic etapele parcurse de la intrarea

materiei prime si pana la obtinerea produsului finit. In functie de aceste etape se stabilesc si etapele de calculatie si implicit structurile pe posturi, procedeele de calculatie si modul de determinare a costului unitar.

2.2. PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A CONTABILITATII DE GESTIUNE

a. Principiul separarii cheltuielilor care privesc productia de cele care nu privesc productia. Acest principiu spune ca se impune o sepaare a evidentei cheltuielilor care privesc productia ( se refera la obiectul de activitate ) de cele care nu privesc productia (se refera al cheltuielile cu caracter cultural, social, sportiv).

b. Principiul separarii cheltuielilor cu caracter productiv de cele cu caracter neproductiv. Obiectul contabilitatii de gestiune il reprezinta cheltuielile care privesc productia. Acestea, la randul lor, vor fi separate in cheltuieli cu caracter productiv si cheltuieli cu caracter neproductiv (nrebuturi, pierderi, depasiri de costuri). Cheltuielile cu caracter productiv se includ in codtul produsului, in timp ce cheltuielile cu caracter neproductiv vor fi incluse in costul perioadei.

c. Pricipiul separarii cheltueililor in spatiu. Potrivit acestui principiu, orice cheltuiala este atasabila unui anumit centru de responsabilitate ( loc de desfasurare a activitatii). In functei de locul care a generat cheltuiala se stabileste si responsabilitatea.

d. Principiul separarii cheltuielilor in timp. Acst principiu presupune stabilirea unei legaturi intre momentul efectuarii cheltuielilor si momentul realizarii productiei.

Astfel cheltuielile se impart in:- cheltuieli anticipate care se efectueaza inainte de desfasurarea activitatii

si se includ esalonat in costul produsului;- cheltuieli curente care se efectueaza in momentul desfasurarii

activitatii;- cheltuieli previzionate sau cheltuieli cu provizioanele care au loc dupa

efectuarea activitatii.

e. Principiul documentarii conform caruia orixe cheltuiala inregistrata in contabilitatea financiara trebuie sa fie consemnata intr-un document justificativ.

2.3. CENTRE DE RESPONSABILITATE ( sectoare de activitate). PURTATORI DE COST

13

Page 15: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorPurtatorul de cost este reprezentat de obiectul de calculatie si consta in

produs, comanda, lucrare sau serviciu. Purtatorul de cost este individualizat in functie de specificul activitatii.

Centrele de responsabilitate ( sectoarele de cheltuieli )

Centrul de responsabilitate reprezinta o subdiviziune din structura organizatorica a unei intreprinderi fara personalitate juridica si in care se desfasoara anumite activitati, se genereaza costuri, se obtin produse pentru care se stabilesc responsabilitati precise. Centrele de responsabilitate se regasesc in diferite denumiri, respectiv: fabrici, sectii, sectoare, ateliere, etc.

Centrele de responsabilitate se impart in:- centre de profit;- centre de costuri;- centre de cifra de afaceri;- centre de investitii;- centre de cheltuieli.

a. Centrul de profit este acel centru de responsabilitate care dispune de resurse materiale, financiare si umane pentru desfasurarea activitatii, obtine produse, le vinde si inregistreaza cheltuieli, venituri, rezultate, incasari si plati. Are conturi la banca, relatii cu furnizorii, creditorii, bugete ( cu exceptia TVA si impozit pe profit ) si organizeaza contabilitate proprie.

Obiectivul principal este obtinerea de profit. Nu dispune de capitaluri proprii si nu ia decizii investitionale si de repartizare a profitului.

b. Centrele de costuri au ca obiect primordial desfasurarea unei activitati ori realizarea unor produse cu incadrarea intr-o anumita limita de costuri. Produsele di subansablele obtinute nu sunt destinate vanzarii ci trec spre un alt centru de responsabilitate pentru a fi vandute sau finalizate.

Centrul prin care se realizeaza vanzarea este denumit centru de cifra de afaceri.

Un centru de cost dispune de resurse financiare, materiale si umane pentru desfasurarea activitatii, are contabilitate proprie sau poate avea, nu are relatii cu statul, tertii si nu are conturi bancare.

14

FIRMA

CR1 CR2 CR3

P1 P2 P3 P1 P4 P2 P6

Cheltuieli administrative

Cheltuieli industriale

Cheltuieli directe

FIRMA

CR1 CR2 CR3 CCA

Rezultate/ profit sau pierdere

VenituriCheltuieli

Materie prima

Page 16: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

c. Centrul de cifra de afaceri are obiectiv principal maximizarea cifrei de afaceri. Genereaza doar cheltuieli specifice vanzarilor, desfacerii.

d. Centrul de investitii este in fapt un centre de profit dar care are putere decizionala si asupra investitiilor care urmeaza a fi efectuate.

e. Centrul de cheltuieli este reprezentat de servicii functionale din cadrul intreprinderii cum ar fi serivicul financiar-contabil, tehnic, administratic etc care primeste anumite resurse pentru derularea activitatii specifice.

2.4. CONTURI DE GESTIUNE – CLASA 9

Conturile din cala 9 respecta principiile dublei inregistrari, iar corespondenta conturilor se realizeaza numai intre conturile din clasa 9.

Grupele de conturi sunt:- grupa 90 – conturi de deconturi- grupa 92 – conturi de calculatie- grupa 93 – conturi de productie ( costul productiei )

2.4.1. GRUPA 90 – CONTURI DE DECONTARI

Contul 901 – decontari interne privind cheltuielile :- este un cont bifunctional ;- evidentiaza toate cheltueilile care fac obiectul contabilitatii de

gestiune;- face legatura dpdv al nivelului cheltuielilor incorporabile intre

contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune;- functioneaza in realitate ca un cont de pasiv;- evidentiaza toate cheltuielile, respectiv atat cele aferente productiei

terminate cat si aferente productiei neterminate;- in credit vom avea colectarea cheltuielilor in cursul lunii si la inceputul

lunii, atat pentru productia neterminata cat si pentru cea care poate devenii productie terminata in cursul lunii in corespondenta cu debitul conturilor de cheltuieli, respectiv 921, 922, 923, 924, 925;

15

Page 17: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor- se debiteaza la sfarsit lunii prin creditul urmatoarelor conturi: 931 cu

costul productiei terminate, 933 cu costul efectiv al productiei neterminate, 903 cu diferentele dintre costul prestabilit si cel efectiv (pentru productia terminata);

- de regula nu prezinta sold.

Contul 902 – decontari interne privind productia obtinuta ( productia

terminata):- este un cont bifunctional;- functioneaza ca un cont de pasiv;- evidentiaza atat costul prestabilit cat si cel efectiv , si implict

diferentele de pret aferente productiei terminate;- se crediteaza cu costul prestabilit al productiei terminate ( debitul

contului 931) si cu diferentele dintre costul prestabilit si cel efectiv ( debit cont 903)’

- se debiteaza cu costul efectiv al productiei terminate (creditul conturlui 921).

Contul 903 – decontari interne privind diferentele de pret :- este un cont de activ;- evidentiaza diferentele dintre costul prestabilit si costul efectiv;- in debit se inregistreaza diferentele productiei terminate ( in negru

diferentele nefovorabile si in rosu diferentele favorabile ) prin creditul contului 902;

- se crediteaza cu inchiderea contului de diferente la sfarsitul lunii prin debitul contului 901;

- nu prezinta sold.

2.4.2. GRUPA 92 – CONTURI DE CALCULATIE

Cu ajutorul acestor conturi se realizeaza calculatia costurilor obtinand costul de productie si costul complet comercial. Sunt structurate in concordanta cu criteriul de clasificare al cheltuielilor dupa destinatie.

Contul 921- cheltuielile activitatii de baza :- este un cont de activ;- evidentiaza toate cheltuielile directe, identificabile de purtatorul de

cost in momentul efectuarii ( colectare de cheltuilei);- la safrsitul lunii primeste prin repartizare cotele de cheltuieli indirecte

astfel incat cu ajutorul acestui cont se realizeaza costul produsului;- in debitul contului se inregistreaza :

colectarea cheltuielilor directe prin creditul contului 901; primirea prin repartizare la sfarsitul lunii a cheltuielilor

indirecte de productie prin creditul contului 923 si a cheltuielilor generale si de administratie prin creditul contului 924;

primirea pe baza de decont a cheltuielilor auxiliare prin creditul contului 922;

- in creditul contului se inregistreaza la sfarsitul lunii costul efectiv al productiei terminate prin debitul contului 902 si costul efectiv al productiei neterminate prin debitul contului 933.

16

Page 18: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

Contul 922 – cheltuielile activitatii auxiliare:- este un cont de activ;- evidentiaza toate cheltuielile aferente activitatii auxiliare;- in debitul contului se inregsitreaza colectarea cheltuielilor prin creditul

contului 901;- in creditul contului se inregistreaza decontarea cheltuielilor pe sectoare

sau produse beneficiare prin debitul contului 921, 923, 924, 925;- nu prezinta sold.

Contul 923 – cheltuieli indirecte de productie :- este un cont de activ;- evidentiaza toate cheltuielile indirecte de productie;- in debit se inregistreaza colectarea cheltuielilor prin creditul contului

901 si 92;- in credit se inregistreaza repartizarea cheltueililor indirecte la sfarsitul

lunii prin debitul contului 921;- nu prezinta sold.

Contul 924 – cheltuieli generale si de administratie:- este un cont de activ;- evidentiaza toate cheltuielile generale si de administratie;- in debit se inregistreaza colectarea cheltuielilor prin creditul contului

901 si 922;- in credit se inregistreaza la sfarsitul lunii repartizarea cheltueililor

indirecte prin debitul contului 921;- nu prezinta sold.

Contul 925 – cheltueili de desfacere:- este un cont de activ;- evidentiaza toate cheltuielile de desfacere;- in debit se inregistreaza colectarea cheltuielilor prin creditul contului

901 si 922;- in credit se inregistreaza la sfarsitul lunii repartizarea cheltuielilor

indirecte prin debitul contului 921;- nu prezinta sold.

2.4.3. GRUPA 93- COSTUL PRODUCTIEI

Contul 931 – costul productiei fabricate:- este un cont de activ;- evidentiaza la cost prestabilit ( standard) productia obtinuta;- in debit de inregistreaza productia obtinuta evidentiata la cost

standard prin creditul contului 902;- se crediteaza la sfarsitul lunii prin interfata dintre costuri evidentiate pe

produse ( ct. 931) si cheltueilile ocazionate ( debitul contului 901 );- nu prezinta sold.

Contul 933 – cotul productiei neterminate :- este un cont de activ;

17

Page 19: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor- evidentiaza la cost efectiv productia netreminata;- se debiteaza cu productia neterminata la sfarsitul lunii prin creditul

contului 921;- se crediteaza la sfarsitul lunii prin inchiderea contului, prin debitul

contului 901;- nu prezinta sold.

Nota: In cazul in care contul 933 ramane cu sold la sfarsitul linii, acesta

va fi repus pe cheltuieli la inceptul lunii urmatoare ( destocaj). In aceasta situatie va ramane la sfarsitul lunii cu sold creditor 901.

FILIERA LOGICA A INREGISTRARILOR CONTABILE

1. Inregistrarea productiei neterminate la inceputul lunii ( repunea se cheltueili a productiei neterminate) cunoscuta sub denumirea de destocaj in contabilitatea financiara.

921 = 901

Nota: In cazul in care productia neterminata la sfarsitul lunii precedente ramane cu sold ( nu se inchide contul 933), articolul contabil va fii:

921 = 933

Inregistrarea din contabilitatea financiara este:

711 = 331 sau 332

921 – cheltuielile activitatii de baza933 – costul productiei in curs de executie

2. Colectarea cheltuielilor ocazionate in cursul lunii (criteriul de colectare este destinatia cheltuieilor)

% = 901921922923924925

Inregistrarea din contabilitatea financiara dupa natura este:

18

Page 20: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

601 = 301605 = 401........................641 = 421

3. Decontarea prestatiilor reciproce intre sectoarele auxiliare. Secontarea se face pe baza de documente justificative in functie de prestatiile reciproce:

922/ sectia beneficiara = 922/ sectia furnizoare

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

4. Decontarea cheltuielilor auxiliare catre sectiile sau sectoarele beneficiare sau produsele beneficiare.

% = 922921 - prestatia se identifica pe produs923 - prestatia se identifica pe sector 924 de activitate sau centru de 925 responsabilitate

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

Dupa aceasta operatiune contul 922 se inchide.

5. Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie – se face cu ajutorul procedeului suplimentarii, iar baza de repartizare o reprezinta cheltuielile cu materiile directe sau manopera directa sau total cheltuieli directe sau pot fi baze diferentiate pentru fiecare fel sau categorie de cheltuiala directa.

921 = 923

Dupa aceasta operatiune de realizeaza:- se obtine costul de productie;- se inchide contul 923.

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

6. Repartizarea cheltuielilor generale si de administratie – se aplica procedeul suplimentarii, iar baza de repartizare o reprezinta, de regula, costul de productie.

921 = 924

19

Page 21: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.Dupa aveasta operatiune se realizeaza:- se obtine costul complet;- se inchide contul 924.

7. Repartizarea cheltuielilor de desfacere – baza de repatizare o reprezinta costul complet sau costul de productie sau poate fi alt criteriu de repartizare (cantitatea). Procedeul utilizat este procedeul suplimentarii.

921 = 925

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.Dupa aceasta operatiune se realizeaza :- se obtine costul complet comercial;- se inchide contul 925.

8. Inregistrarea la cost prestabilit a productiei terminate, finite, fabricate, obtinute.

931 = 902Costul prestabiliat se determina prin metoda standard-cost. Inregistrarea productiei terminate se face in momentul efectiv al obtinerii

acesteia.In contabilitatea financiara se inregistreaza :

345 = 711 costul perstabilit 9. Inregistrarea la cost efectiv a productiei terminate (decontarea

costului efectiv al productiei terminate).

902 = 921

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

10. Inregistrarea diferentelor dintre costul prestabilit si cel efectiv.

+ sau - 903 = 902

- cu plus se inregistreaza diferentele nefavorabile - cu minus se inregistreaza diferentele favorabile

Contul 902 se inchide dupa aceasta operatiune.

20

Costul prestabilit al productiei terminate 931Diferente pentru productia terminate + sau – 903

Costul efectiv al productiei terminate 921

902

Page 22: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorIn contabilitatea financiara se inregistreaza :

348 = 711 diferente nefavorabile711 = 348 diferente favorabile

348 – diferente de pretEx. Cost prestabilit 100 Cost efectiv 120 Diferenta nefavorabila 20

11. Inregistrarea la cost efectiv a productiei neterminate la sfarsitul lunii.

933 = 921

In contabilitatea financiara se inregistreaza:

331 = 711Dupa aceasta operatiune contul 921 se inchide.

12. Interfata dintre costul productiei si cheltueilile efectuate- se realizeaza o comparatie dar si o legatura intre o masa de cheltuieli si aceasi masa de cheltuieli repartizate pe produse, dar la nivel de cost prestabilt si la nivel de diferente.

Se face referire la productia terminata sau obtinuta.

901 = %931 cost prestabilit la productai terminata903 + sau – diferente dintre costul efectiv si

costul costul prestabiliat efectiv

Dupa aceasta operatiune se inchid conturile 931 si 903.

13. Inchiderea conturilor ( cheltuieli aferente productiei neterminate) – interfata dintre cheltuielile efective si costuri privind productias neterminata.

901 = 933Dupa aceast operatiune cele doua conturi se inchid.

Nota: In cazul in care nu se efectueaza operatiunea 13 vor ramane cu sold:

21

Venitul prestabilit 100

Diferente nefavorabila 20

Cheltuielile efective 120

Contul de rezultate

Page 23: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor- contul 933 ci sold debitor – costul efectiv al productiei neterminate la

sfarsitul lunii;- contul 931 cu sold creditor cu cheltuieli efective eferente productiei

neterminate.Conturile de calculatie se evidentiaza in analitic pe centre de

responsabilitate (purtator de cost, dupa caz) si articole de calculatie:

CAPITOLUL IIIPROCEDEE DE CALCULATIE A COSTURILOR

Procedeul reprezinta un ansamblu de tehnici, instrumente si modalitati concrete de determinare a costurilor in diferite momente in care se genereaza costuri sau in care se efectueaza operatii de calculatie a costurilor.

CATEGORII DE PROCEDEE:- procedee de determinare si delimitare a costurilor pe purtator si pe

sectoare- procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte;- procedee de separare a cheltuielilor variabile si fixe- procedee de calcul al costului productiei de fabricatie interdependenta;- procedee de calcul al costului unitar.

3. 1. PROCEDEELE DE DETERMINARE SI DELIMITARE A CHELTUIELILOR PE PURTATOR SI PE SECTOARE

Procedeele de determinare si delimitare a cheltuielilor pe purtator si pe sectoare au drept scop determinarea cheltuielilor in momentul efectuarii acestora si in functie de posibilitatile de identificare pe purtator de cost ( cheltuieli directe) sau pe sectoare de activitate ( cheltuieli indirecte).

Se cuprind urmatoarele procedee:

22

Page 24: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilora. Procedeul ponderarii cantitatilor cu preturile se aplica pentru

determinarea acheltuielilor cu materiile prime, materialelor (bonul de consum sau factura), energie, combustibil dar si pentru cheltuieli salariale.

Relatia de calcul este:- pentru cheltuieli materiale :

Chm= cantitate * pret

- pentru cheltuieli cu manopera :

Chman = timp * tarif

b. Procedeul aplicarii de cote proncetuale la o valoare absoluta. Se utilizeaza pentru determinarea cheltuielilor cu contributiilor, pentru amortizari dar si pentru alte cheltuieli.

Relatia de calcul este:

Ch = Baza de calcul * x%

Ex. Chcas = Salarii brute * 22%

c. Procedeul repartizarii de cote in raport cu numarul perioadelor de gestiune la care se refera. Se utilizeaza indeosebi pentru cheltuielile aferente mai multor perioade de gestiune ( cheltuieli anticipate).

N – numarul perioadelor de gestiune

d. Procedeul statistico-experimental – se aplica îndeosebi in antecalcul, atunci când anumite cheltuieli nu sunt cunoscute si pentru care se fac anumite studii sau experimente. Ulterior, pe măsura ce acestea devin efective se fac ajustările necesare.

3.2. PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE.

Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte . Se utilizează un singur procedeu, respectiv procedeul suplimentarii, dar aplicat sub mai multe forme si variante. Acestea au drept scop repartizarea cheltuielilor indirecte pe purtător de cost, luând in considerare particularitatile fiecărei cheltuieli de rapartizare si a bazei de repartizare.

a. Procedeul suplimentarii in forma clasica, acesta avand mai multe variante:

- varianta coeficientului unic ( global)- varianta coeficientilor diferentiati- varianta coeficientilor selectivi.

23

Page 25: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorb. Procedeul cifrelor relative de structura ( coeficientului unic sau

global)

a. Procedeul suplimentarii in forma clasica

ETAPE:

I). Alegerea criteriului sau a bazei de repartizare - trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre cheltuiala directa de repartizat si baza de repartizare.

II). Determinarea coeficientului de repartizare:

III). Determinarea cotei de cheltuieli de investitii ce revine fiecarui purtoator de cost.

Rj = bj * KUnde:Rj – cota de cheltuieli indirecte ce revine produsului jbj – baza de repartizat a productiei jK – coeficientul de repartizare

unde:i – articolul de calculatieChIi – cheltuieli indirecte pe calculatie

a.1.). Procedeul suplimentarii in forma clasica in varianta coeficientului unic sau global presupune ca pentru intreaga masa de cheltuieli indirecte de repartizat se aplica ( se utilizeaza ) un singur coeficient unic sau global. Se foloseste pentru repartizarea cheltuielilor generale si de administratie.

Exemplu:

Cheltuieli indirecte de repartizat 100.000 umBaza de repartizare 400.000 um

Din care:o produsul b1 300.000 umo produsul b2 100.000 um

24

Page 26: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

Cota de cheltuieli pentru b1 este :

R1 = 300.000 * 0,25 = 75.000

Cota de cheltuieli pentru b2 este :

R 2 = 100.000 * 0,25 = 25.000 Total 100.000

a.2.). Procedeul suplimentarii in forma clasica in varianta coeficientilor

diferentiati presupune utilizarea mau multor coeficienti, respectiv cate un coeficient pentru fiecare fel sau categorie de cheltuieli. Se utilizeaza pentru a se stabilii o legatura mai stransa intre cheltueilile de repartizat si baza de repartizare.

Se aplica indeosebi pentru cheltuielile indirecte de productie, dar poate fi aplicat si pentru cheltuielile generale si de administratie.

Exemplu:

Cheltuieli indirecte de productie 200.000 umDin care:

- amortizare 180.000 um- energie electrica 50.000 um

Pentru amortizare baza de repartizare o reprezinta suprafata construita:Din care:

- sectorul de activitate 1 180 m2

- sectorul de activitate 2 70 m2

Ras1 = 180 * 600 = 108.000 umRas2 = 70 * 600= 42.000 umTotal 150.000 um

Pentru energia electrica baza de repartizare o reprezinta puterea instalata a consumatorilor electrici :

in S1 Pint = 1000 Kwin S2 Pint = 1500 Kw

25

Page 27: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

um/Kw

Cota de repartizare este:Ren.el.s1 = 20*1000 = 20.000 um

R en.el.s2 = 20*1500 = 30.000 umTotal 50.000 um

Cota de cheltuieli indirecte ce revine pe sectorul de activitate se va determina prin insumarea cotelor partiale obtinute prin aplicarea coeficientilor diferentiati.

Rs1 = 108.000 + 20.000 =128.000 um R s2 = 42.000 + 30.000 = 72.000 um

Total 200.000 um

a.3.). Procedeul suplimentarii in forma clasica in varianta coeficientilor selectivi presupune ca pe langa alegerea de baza diferentiate pe fel sau categorie de cheltuieli, sa se stabileasca si produsele asupra carora se face repartizarea. Se aplica in exclusivitate pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de productie.

Cheltuielile indirecte de productie pot fi pe fel de cheltuieli – amortizare, salarii, reparatii, energie, etc. sau pe cele doua categorii de cheltuieli, respectiv:- cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilijelor;- cheltuieli generale ale sectiei sau ale centrului de responsabilitate.

Exemplu: Cheltuieli indirecte de productie de repartizat si marimea bazelor

repartizare se prezinta astfel:Intreprinderea are 3 centre de responsabilitate: CR1, CR2, CR3 si fabrica 3

produse A, B, C. - in CR1 se fabrica cele trei produse- in CR2 se fabrica produsele a si c- in CR3 se fabrica produsele a si b

Cheltuielile indirecte de productie si marimea bazei de repartizare pe cele doua categorii

Nr.Crt.

EXPLICATII CENTRUL DE RESPONSABILITATE

1 2 31. Cheltuieli indirecte de productie

de repartizat din care:257 218 159,60

- CIFU 152 98 84,60 - CGS (cheltuieli generale ale sectiei)

105 120 75

26

Page 28: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor2. Marimea bazei de repartizare

pentru CIFU 190 140 94

- bA 60 75 52-bB 90 - 42-bC 40 65 -

3. Marimea bazei de repartizare pentru CGS

210 300 125

- bA 85 127 67-bB 67 - 58-bC 58 173 -

Calculul coeficientului de repartizare este:

K CR1 CR2 CR3

KCIFU 0,8 0,7 0,9KCGS 0,5 0,4 0,6

CIFU CGS

K1 = K1 =

K2 = K2 =

K3 = K3 =

Calculul cotelor de cheltuieli indirecte de productie ce revin fiecarui produs

CR1 CR2 CR3

bj K Rj bj K Rj bj K Rj

CIFU 190 152 140 98 94 84,6A 60 0.8 48 75 0.7 52,5 52 0.9 46,87B 90 0.8 72 - 0.7 - 42 0.9 37,8C 40 0.8 32 65 0.7 45,5 - 0.9 -

CGSABC

A = 60*0,8 = 48

b. Procedeul cifrelor relative de structura ( coeficientului unic sau global)

27

Page 29: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

ETAPE:

I. Determinarea ponderii bazei de repartizare a produsului in totalui bazei de repartizare.

unde:gj – ponderea bazei de repartizare a produsului j in totalul bazelor de repartizat

II. Determinarea cotei de cheltuieli indirecte ce revine unui produs.

Rj = gj * ChI de repart.

Se utilizeaza indeosebi ca o alternativa la varianta coeficientului unic sau global.

Exemplu:

Cheltuieli indirecte de repartizat 100.000 umBaza de repartizare 400.000 um

din care:- b1 300.000 um- b2 100.000 um

Sa se determine cheltuiala indirecta ce revine fiecariu produs.

g1 =

g2 =

R1 = 0,75 * 100.000 = 75.000 umR2 = 0,25 * 100.000 = 25.000 um

3.3. PROCEDEE DE SEPARARE A CHELTUIELILOR IN VARIABILE SI FIXE

Cheltuielile variabile sunt dependente de volumul fizic al productiei, in timp ce cheltuielile fixe sunt cheltuieli de structura sau cheltuieli de capacitate.

Procedeul se utilizeaza atunci cand se cunoaste o masa a cheltuielilor ( un total al cheltuielilor) si se impune o separare a acestora in variabilw si fixe. Pentru efectuarea separarii este necesara cunosterea evolutiei in timp atat a volumului fizic al productiei cat si a nivelului cheltuielilor.

Procedeele utilizate sunt:- procedeul celor mai mici patrate- procedeul punctelor de maxim si de minim

28

Page 30: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor- procedeul analitic.

3.3.1. Procedeul Celor Mai Mici Patrate

ETAPE:

I. Determinarea productiei medii potrivit relatiei:

unde:

Qt – productia din perioada de gestiune tn – numarul perioadelor de gestiune

- productia medie

II. Calculul cheltuieilor medii potrivit relatiei:

unde:

Cht – cheltuielile din perioada de gestiune t

III. Calculul abaterii volumului fizic al productiei de la productia medie. Abaterile se calculeaza pentru fiecare perioada de gestiune.

x – abaterea volumului fizic

IV. Determinarea abaterii cheltuielilor din fiecare perioada de gestiune de la cheltuiala medie.

V. Determinarea abaterii medii patratice de la volumul fizic al productiei. X2

VI. Determinarea produsului dintre abaterea de la volumul fizic al productiei (x) si abatarea de la cheltuiala medie (y).

x * ySi in cazul etapelor V si VI abaterile se calculeaza pe fiecare

perioada de gestiune in parte.

VII. Determinarea cheltuielilor variabile unitare potrivit relatiei:

VIII. Determinarea cheltuielilor varabile totale (pentru o anumita perioada de gestiune t)

29

Page 31: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

IX. Determinarea cheltuielilor fixe totale pentru o anumita perioada de gestiune

ChF(t) = ChT(t) = ChVT(t)

Nota: 1.Cheltuiala fixa , chiar daca este calculata pentru o anumita perioada

de gestiune se mentine aceasi pentru fiecare din perioadele de gestiune, intrucat este o cheltuiala de structura sau de capacitate.

2. Pe baza acestui procedeu, separand cheltuielile in variabile si fixe (avand date din trecut) pot fi determinate cheltuielile totale ale perioadei viitoare de gestiune pentru un anumit volum fizic al productiei.

ChT(t+1) = ChVU * Qt-n+ Ch(t+1) = ChVT(t+1) + ChF(t)

Exemplu:

Cunoscand evolutia de ansamblu a volumului fizic al productiei si a cheltuielilor de productie pe o perioada de 6 luni, se cere:

a. determinati cheltuielile variabile unitare si totale si cheltuielile fixe totale;

b. determinati cheltuielile totale pentru luna a VII a cunoscand ca volumul fizic al productiei este de 12.000 tone.

Situatia privind evolutia volumului fizic al productiei si al nivelului cheltuielilor:

date CalculePerioad

a(luna)

Qt Cht x y x2 x*y

1 10.200 908.000 200 8.0002 9.800 892.000 -200 -8.0003 9.500 880.000 -500 -20.0004 9.300 872.000 -700 -28.0005 10.400 916.000 400 16.0006 10.800 932.000 800 32.0007

Total 60.000 5.400.000 0 0 1.620.000 64.800.000

a.

1. tone

30

Page 32: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

2. um

3. x1 = 10.200 – 10.000 = 200x2 = 9.800 – 10.000 = -200x3 = 9.500 – 10.000 = -500x4 = 9.300 – 10.000 = -700x5 = 10.400 - 10.000 = 400x6 = 10.800 – 10.000 = 800

4.

y1 = 908.000 – 900.000 = 8.000y2 = 892.000 – 900.000 = - 8.000y3 = 880.000 – 900.000 = - 20.000y4 = 872.000 - 900.000 = - 28.000y5 = 916.000 – 900.000 = 16.000y6 = 932.000 – 900.000 = 32.000

5. = 200 * 200 = 40.000

= (-200) * (-200) = 40.000

6.

7. 40 um/tone

8. t=1

um

9.

b. Qt+1= 12.000 Chvu = 40

31

Page 33: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor ChF(t+1)= ChF(t) = 500.000

3.3.2. Procedeul punctelor de maxim si de minim

ETAPE:

I. Determinarea cehltuielilor variabile unitare potrivit relatiei:

II. Determinarea cheltuielilor totale

ChvT(t) = Chvu * Qt

III. Determinarea cheltuielilor fixe totale ( pentru perioada t)

ChF(t) = ChT(t) – ChvT(t)

Exemplu:

Cunoscand evolutia de ansamblu a volumului fizic al productiei si a cheltuielilor de productie pe o perioada de 6 luni, se cere

a. determinati cheltuielile variabile unitare .

Situatia privind evolutia volumului fizic al productiei si al nivelului cheltuielilor:

datePerioad

a(luna)

Qt Cht

1 10.200 908.0002 9.800 892.0003 9.500 880.0004 9.300 872.0005 10.400 916.0006 10.800 932.0007

Total 60.000 5.400.000

Rezolvare :

32

Page 34: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor3.3.3. Procedeul analitic presupune analiza fiecarei cheltuieli in parte si

determinarea caracterului cheltltuielii, respectiv caracter variabil sau caracter fix.

3.4. Procedee de determinare ( de calcul ) a costului de productie de fabricatie interdependenta ( productia reciproca).

Productia reciproca sau productia interdependenta se regaseste indeosebi in

cadrul productiei auxiliare. Un sector auxiliar se afla atat in calitatea de furnizor cat si de beneficiar cu un alt sector auxiliar. In consecinta, o productie este dependenta de o alta productie si implicit, un cost este dependent de un alt cost.

Totodata, o parte din productia auxiliara se consuma in cadrul schimburilor sau prestatiilor reciproce, in timp ce o mare parte a productiei auxiliare este destinata activitatii de baza.

Decontarea prestatiilor reciproce se poate face la un cost prestabilit ( cost standard) sau la un cost efectiv al perioadei precedente. Atunci cand se impune cunoasterea exacta a costului la care se fac decontarile se utilizeaza urmatoarele procedee:- Procedeul reiterarii sau procedeul calculelor iterative;- Procedeul algebric.

1. Procedeul reiterarii sau procedeul calculelor iterative.Intru-cat o sectie auxiliara efectueaza anumite cheltuieli pentru obtinerea

unei anumite cantitati de produs si cedeaza ( transfera) unei alte secti o parte din produse ( care reprezinta o anumite pondere din total) va deca si cheltuieli in aceasi pondere.

Pe masura ce o sectie auxiliara primeste de la celelalte anumite cheltuieli, va deda ulterior aceasi pondere si din acestea. Reiterarile continua pana cand cheltuielile care urmeaza a fi redate devin nesemnificative.

De regula, se efectueaza n+1 runde, unde n este numarul sectiilor auxiliare care intra in cadrul prestatiilor reciproce.

2. Procedeul algebric.Procedeul algebric pleaca de la premisa ca o sectie pentru a realiza

anumite produse, genereaza anumite cheltuieli proprii, dar are nevoie si de anumite cantitati de produse de la alte sectii. Pentru aceasta se stabileste un

33

Sectia auxiliara 1

Sectia auxiliara 2

Sectia auxiliara 3

Page 35: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorsistem de n ecuatii ( dat de numarul de sectii ) cu n necunoscute ( necunoscutele fiind costurile unitare ale produselor din cadrul fiecarui centru de responsabilitate).

Logica unei ecuatii.Cantitatea fabricata ponderata cu costul unitar al acesteia ( o

necunoscuta) este egala cu cheltuielile proprii la care se adauga cantitatea primita de la celelalte sectii auxiliare, ponderate cu costul unitar al acestora ( care este tot o necunoscuta).

Procedeul se aplica pentru sectiile cu productie de fabricatie omogena (energie electrica, energie termica, apa, etc).

Exemplu: Situatia productiei fabricate, destinatia acesteia si cheltuielile de productie efectuate se prezinta astfel ( s-au luat in exemplu 3 centre de responsabilitate cu productie omogena: centrala electrica, centrala termica, centrala de apa).

Sectiafurnizoar

e

Cheltuieliproprii

Qffabricata

Destinatia productiei (productia pe sectii beneficiare in cadrul

prestatiilor reciproce)

Productia livrata pentru

activitatea de baza

CE CT CA

CE 6.000.000

10.000 - 2.000 1.000 7.000

CT 2.000.000

6.000 1.000 - 1.000 4.000

CA 3.000.000

50.000 20.000 10.000 - 20.000

Costul unitar , avem:- x pentru CE- y pentru CT- z pentru CA

3.5. Procedee de calcul a costului unitar

Procedee de calcul a costului unitar au drept obiectiv determinarea costului unitar in functie de particularitatile procesului de fabricatie.

34

Page 36: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorProcedee:1. Procedeul diviziunii simple2. Procedeul cantitativ3. Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenta4. Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul

principal;5. Procedeul valorii reziduale (ramase) sau procedeul resturi.

3.5.1. Procedeul diviziunii simple

Procedeul diviziunii simple se aplica in intreprinderile cu productie de masa (ciment, carbune, energie electrica, energie termica).

Costul unitar se obtine dupa relatia:

Si in acest caz evidenta cheltuielilor se tine pe centre de responsabilitate, pe produs si pe articol de calculatie.

3.5.2. Procedeul cantitativ

Procedeul cantitativ se foloseste atunci cand din procesul de fabricatie se obtin produse cuplate, colaterale si care au valori de intrebuintare apropriate.

Totodata, apar diferente intre cantitatea fabricata si cea utilizata efectiv, intru-cat pot aoare pierderi pe timpul pastrarii sau depozitatii. Se utilizeaza indeosebi in intreprinderea chimica si petrochimica.

Etape: I. Determinarea unui cost unitar mediu (cost teoretic) potrivit relatiei:

II. Determinarea unui cost efectiv luand in considerare pierderile care pot apare pana in momentul utilizarii.

- cantitatea fabricata din produsul j

- cantitatea utilizata din produsul j

35

Page 37: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

Exemplu : In urma unui proces chimic se obtin trei produse colaterale A, B, C. Cheltuielile totale de productie sunt de 50.000.000 um. Cantitatea fabricata si utilizata se prezinta astfel:

PRODUS qf qu

A 2.000 1.500B 1.400 1.300C 800 600Total 4.200 3.400

1.

2.

3.5.3. Procedeul indicilor de echivalenta ( coeficientului de echivalenta)

Se aplica atunci cand din procesul de productie majoritatea produselor sau cel putin doua dintre acestea sunt considerate principale.

Totodata mai trebuie indeplinita una din urmatoarele doua conditii:- din acelasi consum de materiale si cu acelasi consum de forta de munca

se obtin produse finite diferite si care difera prin unul sau mau multi parametrii cantitativi ( indici directi);

- atunci cand din acelasi consum de materiale sar cu cheltuieli de prelucrare diferite se obtin produse diferite, diferentierea fiind facuta de unul sau mai multi parametrii de ordin calitativ ( indici inversati). Indicii inversati sunt aplicati numai pentru cheltuielile de prelucrare.

Criterii de clasificare a indicilor:36

Page 38: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

1. Dupa numarul parametrilor prin care se face diferentierea produselor, indicii se imparat in :

- simplii – produsele difera printr-un singur parametru;- complecsi - produsele difera prin doua sau mai multi parametrii;- agregati sau serii multiple de indici de echivalenta.

2. Dupa modul de calcul:- indici calculati ca raport direct- indici calculati ca raport invers sau indici inversati.

Combinand cele doua criterii de clasificare se regasesc cu posibilitati de aplicare, urmatoarele categorii de indici:1. Indici de echivalenta simplii calculati ca raport direct;2. Indici de echivalenta complecsi calculati ca raport direct;3. Indici de echivalenta simplii calculati ca raport invers ( indici inversati)4. Serii multiple de indici de echivalenta

ETAPE:

1. Stabilirea parametrului prin care difera produsele si determinarea marimii parametrilor.

2. Calculul indicilor de echivalenta potrivit relatiei:

unde:

Kj – este coeficientul de echivalenta pentru produsul jPj – este marimea parametrului pentru produsul jPb – marimea parametrului al produsului ales drept baza

3. Calculul productiei echivalente sau conventionale:

unde:

Qe – productia echivalenta qj - cantitatea fabricata din produsul j

4. Calculul costului pe unitate echivalenta sau convenit

unde:

Chi – suma tuturor factorilorCtue/c – cost unitate echivalenta sau conventionala

37

Page 39: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilori – articolul de calculatie

5. Determinarea costului pe unitatea fizica de produs

unde:

Ctuj – costul unitar pentru produsul j

Produsele difera printr-un singur parametru, acesta fiind de ordin cantitativ, respectiv lungime, latime, densitate, etc.

Se alege drept baza produsul reprezentativ, dar oricare dintre produse poate fi ales drept baza fara a influenta rezultatul.

Exemplu:

Cheltuielile totale generate de procesul de fabricatie sunt de 80.000.000 um. Se fabrica 3 produse A, B, C care difera printr-un singur parametru, respectiv lungimea produsului.

Cantitatile fabricate si marimea parametrilor se prezenta astfel:

1. Stabilirea parametrului prin care difera produsele si determinarea marimii parametrilor.Produsul qi P(L) - lungimea

A 1.400 1B 2.400 4C 3.000 2

2. Calculul indicilor Se alege drept baza produsul B ( nu conteaza care este ales)

3. Calculul produsului echivalent

uc – unitate conventionala

Qe = 350 + 2.400 + 1.500 = 4.250 uc4. Determinarea costului pe unitate conventionala ( uc )

38

Page 40: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor5. Determinarea costului pe unitatea fizica de produs ( uf )

2. Indici de echivalenta complecsi calculati ca raport direct – se aplica atunci cand doi sau mai multe produse sunt considerate principale, cand este indeplinita prima conditie iar produsele difera prin doua sau mai multi parametrii, toti fiind de ordin cantitativ.

Etapele sunt similare cu cele de mai sus dar coeficientul de echivalenta se determina potrivit relatiei:

- parametrii j

- parametrii j pentru care difera produsele

Exemplu:Cheltuielile totale de productie sunt de 80.000.000 um. Se obtin trei

produse A, B, C care difera prin 3 parametrii, toti de ordin cantitativ, respectiv lungine, latime, inaltime. Cantitatile fabricate si marimile parametrilor se prezinta astfel:

1. Se considera drept baza proba B

Produsul

gj(uf) L ( lungime)

l(latime)

I (inaltime)

A 1.000

2 1 0.4

B 1.500

1 1 0.2

C 2.200

6 0.5 0.1

2. Calculul indicilor

39

Page 41: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

3. Calcululul produselor echivalente uc

uc

uc

qe = 4.000+1.500+3.300 = 8.800

4. Determinarea costului pe unitate conventionala

um/uc

5. Determinarea costului unitar efectiv

CtuA = 9.091*4=36.364 um/ufCtuB = 9.091*1= 9.091 um/ufCtuC = 9.091*1.5 = 13.637 um/uf

3. Indici de echivalenta simplii calculati ca raport invers – se aplica atunci cand produsele sunt considerate de baza, este indeplinita a doua conditie, iar produsele difera printr-un singur parametru care este de ordin calitativ (calitatea sau finetea produsului)

Intotdeauna se alege drept baza produsul de calitate superioaa (are parametrul cu marimea cea mai mica).

Etapele sunt similare cu cele de mai sus, dar indicii se calculeaza potrivit relatiei:

Cheltuielile se impart in doua categorii :- cheltuieli materiale care se regasesc in raport direct fata de cantitatea

fabricata, costul unitar pentru materiale fiind determinat potrivit relatiei:

- cheltuieli de prelucrare pentru care se aplica indicii inversati, costul unitar al produselor va fi determinat prin insumarea celor doua costuri unitare partiale:

Ctumat → raport directCtuprelucrate → raport inversat → indici inversati

40

Page 42: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

Exemplu:

In procesul de fabricatie au loc cheltuieli totale de 120.000.000 lei, din care:

- cheltuieli materiale 40.000.000 lei- cheltuieli de prelucrare 80.000.000 lei.Parametrul prin care diferea produsele este finetea produselor. Cantitatile

fabricate si marimea se prezinta astfel:

1. Produsul qi P - finetea

A 1.400 1B 2.400 4C 3.000 2

Chmat = 40.000.000 um

1.400+2.400+3.000 = 6.800

um/uf (kg)

Ctuprelucrare = 80.000.000 um indici inversati

2. Calculul coeficientilorProdusul ales drept baza este obligatoriu produsul A deoarece are

calitatea superioara 1.

3. Calculul produsului echivalent

Qe = 1.400+600+1.500=3.500 uc

4. Calculul costului unitar

41

Page 43: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

5. Costul unitar al prelucrarii pe unitatea fizica de produs este:

CtupA= 22.854*1=22.857 um/uc

CtupB um/uc

CtupC um/uc

6. Determinarea costului unitar efectiv pe produs ( material + prelucrare )

Ctuj = Ctumatj + Ctupj

CtuA = 5.882+22.857 = 28.739 um/uf

CtuB = 5.882+5.714 = 11.596 um/uf

CtuC = 5.882 + 11.428,50 = 17.310,50 um/uf

4. Indicii de echivalenta agregati sau serii multiple de indici echivalenti

Cheltuielile sunt structurate pe feluri sau categorii de cheltuieli ( materile, de prelucrare, generale, de desfacegre, etc) si pentru fiecare fel de cheltuiala se aplica o anumita serie de indici calculati, dupa caz, prin una din regulile de mai sus.

4. Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produslui principal

Se aplica atunci cand din procesul de fabricatie se obtin produse secundare si principale. Se utilizeaza in industria petrolului, in agricultura dar si in industria alimentara.

Echivalarea intre produsel secundar si cel principal se face nu pe baza de indici ci pe baza unui echivalent cunoscut si general valabil pentru sectorul respectiv de activitate:

1 tone petrol = 1000 m3 gaz sonda

ETAPE:

42

Page 44: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor1. Echivalarea cantitativa teoretica a produsului secundara cu

produsul principal:

unde

qs/p – cantitatea de produs secundar transformata teoretic in produsul principal

Qs – cantitatea fizica de produs secundarE – echivalentu;

2. Determinarea cantitatii teoretice totale de produs principal

Qt/p = Qp + qs/p unde

Qp – cantitatea fizica de produs principal

3. Calculul costului pe unitatea teoretica de produs principal

4. Determinarea costului unitar efectiv al produsului principal

Ctup = Ctut/p

5. Determinarea costului unitar al produsului secundar

Exemplu:

Cheltuielile totale generate de procesul de productie sunt de 200.000.000 um.

Se obtin:- produsul principal petrol 500 t = Qp- produsul secundar gaz de sonda 100.000 m3 Echivalentul 1 tona petrol = 1000 m3 gaz sonda

Rezolvare:

1. Echivalarea cantitativa teoretica a produsului secundara cu produsul principal:

Determinarea costului unitar

43

Page 45: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

2. Determinarea cantitatii teoretice totale de produs principal

Qt/p = Qp + qs/p = 500+100=600 ut

3. Calculul costului pe unitatea teoretica de produs principal

4. Determinarea costului unitar efectiv al produsului principal

Ctup = Ctut/p = 333.333 um/ut

5. Determinarea costului unitar al produsului secundar

5. Procedeul valorii ramase sau a valorii reziduale ( procedeul restului)

Se utilizeaza atunci cand din procesul de productie se obtin produse principale si produse reziduale destinate valorificarii sau utilizarii in procesul de productie.

Costul unitar al produsului principal se obtine potrivit relatiei:

Exemplu :

Din procesul de fabricatie se obtine :44

Page 46: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor- produdul principal grau = 100 tone- produsul rezidual – paieSumele obtinute din valorificari :- 2.000.000 valorificari la terti- 1.000.000 consum in procesul intermediar de productieCheltuielile totale sunt de 200.000.000 um

um/tona

NOTA :Din procesul de productie se pot obtine produse secundare, reziduale si

principale. Aplicarea procedeelor se va face astfel:- se aplica procedeul valorii ramase obtinand astfel cheltuielile efective cu

produsele principale si secundare ( dupa diminuarea cheltuieilor totale cu sumele obtinute din valorificarea produselor reziduale);

- se aplica procedeul echivalarii cantitative pentru a delimita cheltuielile aferente produsului principal de cheltuielile aferente produsului secundar;

- dupa cunoasterea cheltuielilor aferente produsului principal si secundar, se aplica pentru produsul principal procedeul indicilor de echivalenta sau procedeul cantitativ pentru a determina costul pe unitatea de produs principal.

CAPITOLUL IV

METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR

4.1. ASPECTE GENERALE

Cheltuielile de calculatie constituie un ansablu de procedee, instrumente structurate pe etape in functie de specificul activitatii astfel incat sa dea posibilitatea determinarii costului pe unitatea de produs.

Clasificarea metodelor:

1. Dupa momentul efectuarii calculatiei raportat la momentul desfasurarii procesului de fabricatie , avem:

- metode utilizate in antecalcul ( metoda standard-cost);

45

Page 47: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor- metode utilizate un postcalcul ( metoda globala pe faxe, metoda globala pe comenzi);

- metode utilizate atat in antecalcul cat si in postcalcul (metoda direct- costing, metoda tarif ora/masina si metoda standard cost – dupa inregistrarea costurilor efective da posibilitatea calculului analizei si urmaririi abaterilor de la costul prestabilit.

2. Dupa categoria cheltuielilor luate in considerare la determinarea costului:- metode de tip absorbant sau integral – pentru determinarea costului se iau in considerare toate cheltuielile imputabile in mod rational pe purtatorul de cost.Acestea cuprind:

* metoda globala* metoda pe faze, pe comenzi;* metoda standatrd cost* metoda tarif ora / masina

- metode de tip partial - pentru determinarea costului se iau in considerare numai anumite cheltuieli, respectiv acele cheltuieli care au o anumita legatura ori dependenta de purtotarul de cost. Acestea cuprind:

* metoda direct costind - presupune separarea cheltuielilor in variabile si fixe si determinarea costului unitar numai pe baza cheltuielilor variabile ;

* metoda costurilor directe – presupune separarea cheltuielilor in directe si indirecte si determinarea costului unitar pe baza cheltuielilor directe.

3. Dupa obiectivele urmarite:- metode care au ca singur obiectiv calculul costurilor. Acestea cuprind:

* metoda globala pe faze, pe comenzi- metode care pe langa calculul costurilor urmaresc si alte obiective, indeosebi de analiza. Acestea cuprind:

* metoda standard cost;* metoda direct costing;* metoda tarif ora – masina.

Trasaturi si etape privind metodele de calcul

Trasaturi comune:- fiecare metoda de calcul este caracterizata prin etape succesive de efectuare a lucrarilor de calculatie;- in cadrul fiecarei etape se folosesc o serie ori categorie de procedee de calculatie si modalitati concrete de lucru.

Etape de calcul

Pornind de la structurarea metodelor in metode de tip abserbant si metode de tip partial, se vor determina si etapele , si implicit, metodele de calcul pe cele doua categorii de metode.

1. Etape specifice metodelor de tip absorbant:

46

Page 48: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

I. Determinarea si delimitarea cheltuielilor pe purtator si pe sectoare (colectarea cheltuielilor)

II. Repartizarea cheltuielilor indirecte - folosind procedeul suplimentarii

III. Separarea cheltuielilor productiei terminate de cele aferente productiei neterminate – separarea se face in functie de gradul de finisare a produselor.

IV. Determinarea costului unitar si a abaterilor dintre costul efectiv si costul prestabilit.

2. Etape specifice metodelor de tip partial:

I. Determinarea si delimitarea cheltuielilor pe purtator si pe sectoare – colectarea cheltuielilor pe articole de calculatie .

II. Separarea cheltuielilor in raport cu gradul de finisare – separarea cheltuielilor aferente productiei terminate de cele aferente productiei neterminate.

III. Determinarea costului unitar pe baza cheltuielilor imputabile – se iau in considerare numai acele cheltuieli care au o anumita dependenta ori legatura cu volumul productiei.

IV. Trecerea cheltuielilor de structura – cheltuieli fixe direct pe contul de rezultate.

V. Calculul indicatorilor specifici metodei.

Asemanari si deosebiri

Metode de tip ABSORBANT Cheltuieli : - directe - indirecte

Metode de tip PARTIALCheltuieli : - variabile - fixe

ETAPE1. Colectarea cheltuielilor Ch directe + Ch indirecte (purtator de cost) (sector de activ.)

1. Colectarea cheltuielilor Ch variabile + Ch fixe (produs) (structura/sector)

2. Repartizarea cheltuielilor indirecte Ch indirecte (procedeul suplimentarii ) ( sector )

-

47

Page 49: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor→ Produs (costul produsului ) → Ch directe + Ch indirecte 3. Separarea cheltuielilor dupa gradul de finisare – productia terminata/neterminata pentru cheltuieli totale ( Ch directe + Ch indirecte)

2. Separarea cheltuielilor dupa gradul de finisare al produselor – separarea se face dupa cheltuielile partiale (Ch variabile)

4. Determinarea costului unitar – se aplica procedeele specifice, iar costul unitar are la baza cheltuielile totale ( Ch directe si ch indirecte)

3. Separarea cheltuielilor prin procedeul specific de determinare a costului unitar. Costul unitar este de tip partial (are la baza numai cheltuieli variabile).

- 4. Trecerea cheltuielilor de structura (cheltuielilor fixe) in costul perioadei si implicit in contul de rezultate.Cheltuieli fixe → Cost perioada → Cont rezultate Cost perioada = Cheltuieli fixe5. Calcul de indicatori specifici Direct costing:- punct de echilibru- factor de acoperire- coeficient de siguranta dinamic- intervalul de siguranta

2. Prezentarea metodelor de calculatie

a. Metode de tip absorbant :- clasice : metoda globala, moetoda pe comenzi, metoda pe faze;- evoluate: metoda standard cost

b. Metode de tip partial:- metoda direct costing

1. Metoda globala se utilizeaza in intreprinderile cu productie de masa, atunci cand din procesul de fabricatie se obtine intr-un centru de responsabilitate un singur produs. Productia este considerata omogena (fabrici de ciment, var, energie electrica, energie termica).

Determinarea costului unitar se face prin procedeul diviziunii simple:

unde :48

Page 50: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilori – articole de calculatie specifice

Cheltuielile se urmaresc intotdeauna pe centre de responsabilitate, pepurtator de cost si pe articole d ecalculatie. Repartizarea cheltuielilor indirecte are loc si in acest caz, chiar daca este o simpla imputare a acestora (avand productie omogena sau de masa si implicit un singur produs).

Exemplu: Structura unei fabrici de ciment se prezinta astfel:- o sectie de baza in care se obtine produsul ciment ;- un sector auxiliar care efectueaza reparatii pentru sectia de baza ;- un sector administrativ .Cheltuielile ocazionate de procesul de fabricatie sunt:- materiale si materii prime 10.000.000 um- salarii directe 10.000.000 um - materiale indirecte (pentru intretineree,

reparare sectia de baza 2.000.000 um- materiale sector administrativ 1.000.000 um- personal indirect productiv sectia de baza 3.000.000 um- materiale sector auxiliar 1.000.000 um- salarii sector auxiliar 2.000.000 um- salarii sector administrativ 3.000.000 um- productia fabricata 20 tone de ciment- cost prestabilit 2.000.000 um/tonaSectorul auxiliar a efectuat repartizarea numai pentru activitatea de baza.Se cere sa se efectueze inregistrarile contabile si implicit sa se determine

efectiv si abaterile dintre costul final si costul prestabilit.

Rezolvare:

1. Colectarea cheltuielilor pe purtator si pe sectoare .

% = 901 32.000.000 921 – Ch.activ.de baza/sectia de baza/ 20.000.000 produsul ciment/articol de calculatie:

- materiale directe 10.000.000 - salarii directe 10.000.000

49

Page 51: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor 922 – ch.activ.aux./sector aux/art.de.calc: 3.000.000

(Activ.aux= ChD+ChI) - materiale auxiliare 1.000.000 - salarii aux 2.000.000

923 – ch.indirecte de productie/sectia de baza/ 5.000.000 art.de.calculatie:- materiale indirecte 2.000.000

- salarii indirecte 3.000.000

924 – ch.generale si de administratie/art.de.calc: 4.000.000- materiale 1.000.000- salarii 3.000.000

ACTIVITATEA DE BAZA = 921+922 = CH DIRECTE + CH INDIRECTE

2. Decontarea prestatiilor sectorului auxiliar catre sectorul beneficiar ( sectia de baza )

923/sectia de baza/art.de calc.(din auxiliare) = 922/ sectia aux 3.000.000

3. Repartizarea cheltuielilor indirecte asupra costului produsului (o simpla imputare pentru ca avem un singur produs)

921/sec.baza/prod.ciment/art.de.calc(ChI) = 923/sec.baza/art.de calc. 5.000.000

4. Repartizarea cheltuielilor generale in costul produsului (imputarea acestora)

921/sec.baza/prod.ciment/art.de calc.(ChGen.) = 924/Ch gen. 4.000.000

5. Inregistrarea costului prestabilit

931/sec.baza/prod.ciment = 902 – decontari interne 40.000.000 privind prod.obtinuta

20 tone * 2.000.000 um/tona = 40.000.000 um

6. Determinarea si inregistrarea costului efectiv ( nu exista productie neterminata )

I – cheltuieli directe 20.000.000 II – cheltuieli indirecte de productie 5.000.000 + 3.000.000III = I+II – costul productiei total = 28.000.000 Costul produsului unitar = 28.000.000 : 20 = 1.400.000 um/tona IV- cheltuieli generale si de administratie 4.000.000V = III+IV- costul complet total = 32.000.000 Costul complet unitar = 32.000.000 : 20 = 1.600.000 um/tona

50

Page 52: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

Costul unitar efectiv = 1.600.000 um/tona Costul unitar prestabilit = 2.000.000 um/tona rezulta o abatere favorabila de 400.000 um/tona

Inregistrarea costului efectiv (decontarea costului efectiv )

902 = 921/sec.baza/prod.ciment/art.de calc. 32.000.000

7. Inregistrarea abaterilor dintre costul prestabilit si costul efectiv :

903/sec.baza/prod.ciment/cauze = 902 - 8.000.000

20 * 400.000 = - 8.000.000

- este abatere favorabila, se inregistreaza cu minus.

8. Inchiderea conturilor privind productia si abaterile (interfata cost-productie si cheltuieli ocazionate):

901 = % 32.000.000 931/sec.baza/prod.ciment 40.000.000

903/sec.baza/prod.ciment/art.calc. -8.000.000

2. METODA PE COMENZI

Metoda pe comenzi se utilizeaza in intreprinderile cu produse de serie sau unicat, purtatorul de cost fiind reprezentat de produs, comanda, lucrare sau serviciu.

Se aplica indeosebi in industria c-tiilor de masini dar si in industria de confectii, textile, incaltaminte.

Costul se obtine prin insumarea cheltuielilor directe cu cheltuielile indirecte, structurate pe articole de calculatie.

51

Page 53: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

unde:

d – este articolul de calculatie pentru cheltuielile directei - este articolul de calculatie pentru cheltuielile indirecte

Metoda se aplica in doua variante:- varianta cu semifabricate- varianta fara semifabricateIndiferent de varianta aplicata, semifabricatele sau subansamblele circula

fizic intre sectoarele de activilate in acelasi fel, in functei de specificul tehnologic.

2.1. Varianta cu semifabricate Costul produselor sau semifabricatelor din cadrul unui centru de

responsabilitate ( sectie, sector) se determina pe baza cheltuielilor directe si indirecte in cadrul centrului respectiv, la care se adauga costul semifabricatelor primite de la centrele precedente.

In acest caz, costul se determina potrivit relatiei:

CtCR = ( Ct * cantitatea )CR-1 + ( ChD + ChI )CR

CR – 1 = CR anteriorAtunci cand comanda se formeaza din mai multe produse, costurile

determinate mai sus vor fi raportate la numarul de produse ( Q ) din cadrul comenzii respective.

2.2. Varianta fara semifabricate Costul comenzii in cadrul unui centreu de responsabilitate va fi determinat

prin insumarea cheltuielilor directe di indirecte din centrul respectiv:

CtCR = ( ChD + ChI )CR

In acest caz, costul produselor finite se obtine prin insumarea costurilor partiale stabilite in cadrul fiecarui centru de responsabilitate.

De cele mai multe ori, indiferent de varianta folosita, dat fiind specificul unei activitati, exista atat productie terminata cat si productie neterminata. Pentru inregistrari corecte se impune determinarea si evaluarea productiei terminate si a productiei neterminate.

Determinarea productiei neterminate si separarea cheltuielilor aferente productiei terminate de cele aferente productiei neterminate

Productia neterminata se evalueaza intotdeauna la cost efectiv. Productia neterminata se poate stabilii prin urmatoarele metode:

- metoda directa- metoda indirecta

52

Page 54: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor1.1. Metoda directa presupune in mod obligatoriu efectuarea

inventarierii, care se realizeaza in raport cu particularitatile procesului de fabricatie astfel:

- pe piese si operatiuni;- pe stadii succesive de transformare de materii prime in produse finite.Conform acestei metode, evaluarea stocurilor de productie neterminata

inscrisa in listele de inventar, se face prin urmatoarele procedee:1. Evaluarea in raport cu gradul de finisare tehnica. In acest

procedeu se stabileste procentual care este gradul de realizare a productiei neterminate, respectiv cat s-a realizat din produs, procent care se pondereaza fie cu costul prestabilit, fie cu costul efectiv al perioadei respective.

2. Evaluarea de piese si operatii . In acest procedeu este necesara indentificarea tuturor consumurilor efective. Este cel mai exact mod de evaluare.

3. Evaluarea productiei neterminate pe baza unui consum mediu om-ora normata. Se aplica atunci cand toate partile componente ale unui produs prezinta aproximativ aceasi structura a costuriloe de productie neterminata in ore normate. Se stabilesc costurile medii ale unei ore normate si de pondereaza orele normate pentru productia neterminata cu costul mediu al unei ore normate. Cunoscand costul productiei neterminate atat la inceputul perioadei de gestiune ( productia neterminata de la sfarsitul perioadei precedente), cat si costul productiei neterminate la sarsitul perioadei de gestiune si implicit cheltuielile curente ocazionate in cursul lunii, se poate stabilii costul productiei terminate potrivit relatiei:

CtpT = CtpN0 + ChC - CtpN1 unde:

CtpN0 – la inceputul luniiChC - curente CtpN1 – la sfarsitul lunii

1.2. Metoda indirecta presupune determinarea cheltuielilor aferente productiei neterminate pe baza datelor din contabilutate, respectiv pe baza documentelor justificative. Este un calcul aproximativ, dar oricum, cel putin o data pe an este obligatoriu inventarierea totala atat a productiei terminate cat si productiei terminate.

Exemplu:Structura organizatorica a unei intreprinderi se prezinta astfel:- 2 centre de responsabilitate cu activitate de baza, respectiv CR1 si CR2 in

care se fabrica produsele:* in CR1 – produsele A, B, C* in CR2 – produsele B, C ( este o continuare a activitatii din CR1 )

- 2 centre auxiliare CA1 si CA2

53

Page 55: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorCheltuielile centrlor auxiliare sunt efectuate atat in cadrul prestatiilor

reciproce (activitatea dintre cele doua centre auxiliare) dar si pentru cele doua centre cu activitate de bza si implicit pentru sectorul administrativ (administratie intreprinderi).

- 1 centru administrativ .Productia neterminata la inceputul lunii este:- CR1 produsul A 2.000.000 ( CR1/A )- CR2 produsul B 1.000.000 ( CR2/B )Costul prestabilit al productiei fabricate (terminate), determinat prin

metoda standard, de prezinta astfel: A = 100.000 um

B = 120.000 umC = 110.000 umProductia neterminata la sfarsitul lunii este :CR1/A = 5.000CR2/C = 4.000Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie se face luand drept baza

cheltuielile directe totale. Repartizarea cheltuielilor generale si de administratie se face avand drept baza costul de productie.

Se aplica varianta fara semifabricate.

Cheltuielile curente din cursul lunii, imputabile in costuri ( corelatia dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune pe baza cheltuielilor incorporabile in costuri ) se prezinta astfel:

SimbolCont CF

Fel cheltuieli CF/Destinatie cheltuieli CG

921/CR1 921/CR2 923 922 924 TotalA B C B C CR1 CR2 CA1 CA2 CA

admMaterii prime si materiale directe

40.000

10.000

10.000

20.000

20.000

- - - - - 100.000

Materiale consumabile

5.000 1.000 4.000 2.000 6.000 10.000

5.000 3.000 3.000 1.000 40.000

Obiecte de inventar

- - - - - 1.000 2.000 1.000 1.000 - 5.000

Energie electrica

- - - - - 10.000

5.000 6.000 8.000 1.000 30.000

Reparatii efectuate de terti

- - - - - 10.000

- - - - 10.000

Cheltuieli postale

- - - - - - - - - 1.000 1.000

Cheltuieli cu serviici bancare

- - - - - - - - - 1.000 1.000

Cheltuieli cu salariile si protectia sociala

28.000

28.000

14.000

7.000 14.000

7.000 11.200

8.400 8.400 14.000

140.000

Cheltuieli cu amortizarile

- - - - - 2.000 3.000 1.000 2.000 2.000 10.000

TOTAL 73.000

39.000

28.000

29.000

40.000

40.000

26.200

19.400

22.400

20.000

337.000

Evidenta productiei se tine la cost complet. Productia auxiliara este decontata astfel:

- CA1 deconteaza catre :* CA2 2.000* CR1 10.000* CR2 5.000

54

Page 56: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor* C admin 2.400

- CA2 deconteaza catre :* CR1 15.000* CR2 7.000C admin 2.400

Se cere sa se efectueze inregistrarile ocazionate de filiera logica a inregistrarilor si in cadrul fiecarei etape, dupa caz, sa se aplice procedeele si sa se efectueze calculatiile necesare.

Inregitrarile vor fi efectuate atat in cadrul contabilitatii de gestiune cat si in paralel, dupa caz, in cadrul contabilitatii financiare. Se va urmarii structura analitica se evidenta pe centre de responsabilitate si pe produse si se vor deschide conturi (sau pot fi deschise conturi ) pe structura destinatiei cheltuielilor.

Rezolvare:

1. Inregistrarea productiei neterminate la inceputul lunii ( repunea se cheltueili a productiei neterminate) cunoscuta sub denumirea de destocaj in contabilitatea financiara ( datele se iau din enunt).

% = 901 3.000921/CR1/A 2.000921/CR2/B 1.000

Inregistrarea din contabilitatea financiara este:

711 = 331 3.000

921 – cheltuielile activitatii de baza933 – costul productiei in curs de executie

2. Colectarea cheltuielilor ocazionate in cursul lunii (criteriul de colectare este destinatia cheltuieilor)

- in contabilitatea de gestiune inregistrarea se face pe destinatii

% = 901 337.000921/CR1/A 73.000921/CR1/B 39.000921/CR1/C 28.000921/CR2/B 29.000921/CR2/C 40.000923/CR1 40.000923/CR2 26.200922/CA1 19.400922/CA2 22.400924/C admin 20.000925

Inregistrarea din contabilitatea financiara dupa natura, pe feluri de cheltuieli, este:

55

Page 57: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

Materii prime 601 = 301 140.000Obiecte de inventar 603 = 303 5.000Energie electrica 605 = 401 30.000

- energie electrica se trece pe cheltuieli deoarece nu se stocheaza ........................

3. Decontarea prestatiilor reciproce intre sectoarele auxiliare. Secontarea se face pe baza de documente justificative in functie de prestatiile reciproce:

922/CA2 = 922/CA1 2.000

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

4. Decontarea cheltuielilor auxiliare catre sectiile sau sectoarele beneficiare sau produsele beneficiare.

- pentru CA1

% = 922/CA1 17.400923/CR1 10.000923/CR2 5.000923/C admin 2.400

- pentru CA2

% = 922/CA2 24.400923/CR1 15.000923/CR2 7.000923/C admin 2.400

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

Dupa aceasta operatiune contul 922/CA1 si 922/CA2 s-au inchis.Din tabel CA1 = 19.400 si CA2 = 22.400

5. Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie (ct. 923) – se face pentru fiecare centru de responsabilitate, cu ajutorul procedeului suplimentarii, iar baza de repartizare o reprezinta cheltuielile totale directe.

923/CR1

- pentru CR1 56

Page 58: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor40.000 + 10.000 +15.000 = 65.000 ( din tabel )

Determinarea cheltuielilor indirecte de repartizat pe fiecare produs :

Rj = bj * K

RA = 73.000 * 0,46 = 34.000RB = 39.000 * 0,46 = 18.000RC = 28.000 * 0,46 = 13.000TOTAL 65.000

Inregistrarea din contabilitatea de gestiune :

% = 923/CR1 65.000921/CR1/A 34.000921/CR1/B 18.000921/CR1/C 13.000

923/CR2

- pentru CR2

40.000 + 10.000 +15.000 = 65.000 ( din tabel )

Determinarea cheltuielilor indirecte de repartizat pe fiecare produs :

Rj = bj * K

RB = 29.000 * 0,55 = 16.000RC = 40.000 * 0,55 = 22.200TOTAL 38.200

Inregistrarea din contabilitatea de gestiune :

% = 923/CR2 38.200921/CR2/B 16.000921/CR2/C 22.200

Dupa aceasta operatiune conturile 923 CR si 923 CR2 s-au inchis.Dupa acesta operatiune se obtine costul de productie.

57

Page 59: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorIn contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

6. Repartizarea cheltuielilor generale si de administratie – avand la baza costul de productie format din cheltuielile lunii curente, respectiv debitul contului 921 pe structura de mai sus, dar numai pentru cheltuieli curente.

Costul de productie ca baza de reprezentare pe produse si centre de responsabilitate pe baza cheltuielilor curente, se prezinta astfel:

921/CR1/A 107.000921/CR1/B 57.000=39.000+18.000921/CR1/C 41.000=28.000+13.000921/CR2/B 45.000921/CR2/C 62.200total 312.200

Calculul coeficientului :

337.000 = 312.200 +24.800

2.400 ( CA1 a primit) + 2.400 ( CA2 a primit) +20.000( din tabel ) = 24.800 Admin

Repartizarea cheltuielilor generale pe purtator de cost ( cota de cheltuieli generala):

- pentru CR1

RA = 107.000 * 0,08 = 8.500RB = 57.000 * 0,08 = 4.500RC = 41.000 * 0,08 = 3.300

- pentru CR2

RB = 45.000 * 0,08 = 3.500RC = 62.200 * 0,08 = 5.000

Total 312.000 24.800

Costul complet / A = 107.000 (cost prod.)+ 8.500(ch.generale) = 115.500

CR1 B = 57.000 +4.500 = 61.500C = 41.000 +3.300 = 44.300

CR2 B = 45.000 + 3.500 = 48.500C = 62.200 + 5.000 = 67.200Total 337.000

Situatia cheltuielilor aferente productiei terminate si neterminate a costului prestabilit si a diferentelor dintre costul prestabilit si costul

efectiv

58

Page 60: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorProdus PN0 Chcurente PN1 Ctpt

(efectiv)

Ctpres

(prestabilit)

Abateri(diferente)Ct.efectiv-

ct.prestabilit+ -

921/CR1/A 2.000 115.500

5.000 112.500 100.000 12.500 -

921/CR1/B - 61.500 - 61.500 60.000 1.500 -921/CR1/B 1.000 48.500 - 49.500 6.000 - 10.500

Total B 1.000 110.000

- 111.000 120.000 - 9.000

921/CR1/C - 44.300 - 44.300 50.000 - 5.700921/CR1/C - 67.200 4.000 63.200 60.000 3.200 -

Total C - 111.500

4.000 107.500 110.000 - 2.500

TOTAL 3.000 337.000

9.000 331.000 330.000 1.000 -

3.000 + 337.000 – 9.000 = 331.000

CtPT = CtPN0 + Chcurente – CtPN1

Nota : Costul prestabilit atat pe produs cat si pe componente este cunoscut inainte de lansare in fabricatie a productiei, potrivit metodei standard – cost.

Abateri = 112.500 -100.000 = 12.5001500 – 10.500 = - 9.000 ( este abatere favorabile, deci este cu minus)12.500 – 9.000 -2.500 = 1.000

921 = 924

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

Dupa aceasta operatiune se realizeaza:- se obtine costul complet;- se inchide contul 924.

7. Inregistrarea costului prestabilit ( standard) a productiei fabricate

% = 902 330.000 931/A 100.000

931/B 120.000931/C 110.000

In contabilitatea financiara:

59

Page 61: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor345 = 711 330.000

8. Inregistrarea la cost efectivt a productiei neterminate.

933 = 921 9.000 CR1/A CR1/A 5.000 CR2/C CR2/C 4.000

In contabilitatea financiara se inregistreaza :

331 = 711 9.000

9. Inregistrarea la cost efectiv a productiei terminate (decontarea costului efectiv a productiei terminate).

902 = % 331.000921/CR1/A 112.500921/CR1/B 61.500921/CR1/C 44.300921/CR2/B 49.500921/CR1/C 63.200

Dupa acesta operatiune contul 921 se inchide. In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

10. Inregistrarea diferentelor dintre costul prestabilit si cel efectiv.

- cu plus se inregistreaza diferentele nefavorabile - cu minus se inregistreaza diferentele favorabile

% = 902 1.000903/CR1/A 12.500903/CR1/B 1.500903/CR1/C -5.700903/CR2/B -10.500903/CR1/C 3.200

In contabilitatea financiara se inregistreaza :

348 = 711 1.000

348 – diferente de pret

60

Page 62: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor11. Interfata dintre costul productiei si cheltueilile efectuate- se

realizeaza o comparatie dar si o legatura intre o masa de cheltuieli si aceasi masa de cheltuieli repartizate pe produse, dar la nivel de cost prestabilt si la nivel de diferente.

Se face referire la productia terminata sau obtinuta.

901 = % 330.000931/A 100.000931/B 120.000931/C 110.000

Dupa aceasta operatiune se inchide contul 931.

12. Inchiderea conturilor de diferente – contul 903

901 = % 1.000903/CR1/A 12.500903/CR1/B 1.500903/CR1/C -5.700903/CR2/B -10.500903/CR1/C 3.200

Dupa aceast operatiune cele doua conturi se inchid.

13. Inchiderea contului 933 ( daca se merge pe aceasta varianta).

901 = % 9.000933/CR1/A 5.000933/CR2/C 4.000

METODA PE FAZE

Se aplica in cadrul intreprinderilor cu productie de masa caracterizata prin stabilitate dar si prin parcurgerea succesiva a unor etape (faze) de fabricatie in functie de procesul tehnologic specific.

Se regaseste in cadrul rafinariilor de petrol, fabricilor de ulei, zahar, bere, etc.

Metoda presupune solutionarea urmatoarelor aspecte:1. Stabilirea fazelor de calculatie;2. Stabilirea, determinarea costului semifabricatelor atunci cand in cadrul

unei faze de fabricatie de obtine, de regula, un singur semifabricat.3. Stabilirea, determinarea costurilor semifabricatelor si produselor atunci

cand dintr-o faza se obtin doua sau mai multe produse.

1. Stabilirea fazelor de calculatieIn stabilirea fazelor de calculatie se iau in considerare urmatoarele:- o faza de fabricatie poate constitui o faza de calculatie;

61

Page 63: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor- momentele in care se obtin semifabricate sau produse reziduale destinate

valorificarii, pot constitui puncte de separare intre doua faze de calculatie;- pentru activitatile desfasurate in anumite spatii de productie ori in aer liber,

se pot constitui faze de calculatie distincte;- un proces complex de fabricatie poate fi considerat drept faza de caculatie

sau poate fi divizat in mai multe faze de calculatie;- se are in vedere constituirea, stabilirea unui numar optim de faze de

calculatie.

2. Stabilirea, determinarea costului semifabricatelor atunci cand in cadrul unei faze de fabricatie de obtine, de regula, un singur semifabricat.

Intr-o anumita faza de calculatie se pleaca de la specificul activitatii, respectiv de la faptul ca materia prima parcurge mai multe faze de prelucrare, astfel incat in final se obtine produsul finit.

In intreprinderile cu productie de masa si in care se aplica metoda de calculatie pe faze, este specifica o structura organizatorica pe centre de responsabilitate de tip centru de cost CC si, implicit, centru de centre auxiliare CCA ( centre de venituri ).

Costurile semifabricatelor se determina in doua variante:- varianta fara semifabricate- varianata cu semifabricateIndiferent de varianta folosita, materia prima si semifabricatele circula si

de stransfera de la o faza la alta in acelasi fel.

1. Varianta fara semifabricate Costul semifabricatelor din faza respectiva se obtine numai prin

insumarea cheltuielilor directe si indirecte ocazionate in cadrul fazei respective, toate costurile devin astfel costuri controlabile.

Prin acealasi mod de calcul se determina in fiecare faza un cost partial. Costul produsului finit sau al semifabricatului destinat vanzarii se obtine prin insumarea costurilor partiale determinate in fiecare faza de calculatie.

2. Varianta cu semifabricate Presupune determinarea costului semifabricatelor intr-o anumita faza de

calculatie, atat prin insumarea cheltuililor directe si indirecte din cadrul fazei respective, cat si pe baza costului semifabricatelor primit din faza precedenta.

In acesta varianta costurile nu mai sunt in totalitate controlabile. In ultima faza se obtine costul produsului finit sau al semifabricatului destinat

vanzarii.

Indiferent de varianta, fiind vorba de obtinerea unui singur semifabricat sau produs finit, deci implicit a unei productii omogene, se aplica pentru determinarea costului unitar procedeul diviziunii simple.

Determinarea costului semifabricatelor atunci cand dintr-o faza de calculatie se obtin doua sau mai multe produse sau semifabricate

62

Page 64: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorIn acest caz, se aplica celelalte procedee de determinare a costului unitar,

respectiv:- procedeul cantitativ- procedeul indicilor de echivalenta- procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal- procedeul valorii reziduale sau procedeul restului.Exemplu pentru varianta cu semifabricate :

Pentru obtinerea de produse se parcurg doua faze de calculatie care corespund cu fazele tehnologice si cu centrele de responsabilitate (sunt doua centre de responsabilitate CR1 si CR sau F1 si F2 ):

- in CR1 (F1) se obtine semifabricatul Sf1, iar - in CR2 (F2) se obtin 2 produse, respectiv P1 si P2, ambele considerate

principale si care difera printr-un parametru de natura cantitativa .Cheltuieli ocazionate :- in CR (F1) : * ChD 50.000.000 um

* ChI 20.000.000 umSe obtine semifabricatul Sf1 in cantitate de 30 tone- in CR2 (F2) * ChD 10.000.000 um

* ChI 2.000.000 umSe obtin doua produse, respectiv :*P1=15 tone , parametru = 2*P2= 18 tone, parametru =1 (produsele diferea printr-un singur

parametru)Indicii de echivalenta se determina ca raport direct luand drept produs de

baza produsul P2.

In faza 1 - CR1

1. Colectarea cheltuielilor directe ChD

921/F1/Sf1/art.de.calculatie = 901 50.000.000

2. Colectarea cheltuielilor indirecte ChI

923/F/art.de.caculatie = 901 20.000.000

3. Repartizarea cheltuielilor indirecte (o simpla imputare pentru ca este un singur purtator de cost)

921/F1/Sf1/art.de calculatie = 923/F1/art.de calculatie 20.000.000

Determinarea costului unitar, utilizand procedeul diviziunii simple

4. Decontarea si inregistrarea costului efectiv

902 = 921/F1/Sf1 70.000.000

63

Page 65: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor70.000.000 = ( 30 tone * 2,33 mil um/tona )

In faza 2 – CR2

1. Inregistrarea costului semifabricatelor primite din faza precedenta – costul pentru 30 tone Sf1

921/F1 = 901 70.000.000

2. Inregistrarea chetuielilor directe aferente fazei a doua

921/F2 = 901 10.000.000

3. Inregistrarea cheltuielilor indirecte aferente fazei a doua

923/F2 = 901 2.000.000

4. Reportarea cheltuielilor indirecte din faza 2

921/F2 = 923/F2 2.000.000

Determinarea costului unitar al celor doua produse:

Ch totale = Cost Sf1 + ChD (F2) + ChI (F2) = = 70.000.000 +10.000.000+2.000.000 = 82.000.000 milioane

um

Cantitatile fabricate :P1 = 15 tone = parametru = 2P2 = 18 tone = parametru = 1

Produs Qf PP1 15 2P2 18 1

- se alege cel mai mare

5. Calculul coeficientilor echivalenti.

6. Calculul productiei echivalente

64

Page 66: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

7. Determinarea costului pe unitate echivalenta sau conventionala

Calculul costului pe unitatea fizica de produs

Ctu(j) = Ctue/c * Kj

Ctu(P1) = 1,71 *2 = 3,42 mil. um/tonaCtu(P2) = 1,71 *1 = 1,71 mil. um/tona

8. Inregistrarea costului efectiv pentru cele doua produse

Cost efectiv 902 = 921/F1 82.000.000

P1 = 15 tone * 3,42 mil um/t ~ 51 mil.P2 = 18 tone * 1.72 mil um/t = 31 mil.

Productia fabricata se va inregistra in schimb, pe fiecare din cele doua produse iar, cunoscand costul unitar efectiv pe produs, exista si posibilitatea determinarii pe fiecare produs in parte a abaterilor dintre costul prestabilit si costul efectiv.

Inregistrarea produselor fabricate la cost prestabilit:

931/P1 P2 = 902

Inregistrarea abaterilor

903/P1 P2 = 902

Costul efectiv = costul prestabilit abateri

65

Page 67: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

METODA STANDARD COST

1. Prezentarea metodei2. Calculatiile standard pe produs3. Abaterile de la costurile standard

1. Prezentarea metodei Metoda standard –cost este o metoda de tip integral sau absorbant de

determinare a costurilor prestabilite.

Structurarea cheltuielilor in cadrul metodei se face dupa doua critetii:a. Dupa separarea cheltuielilor in directe si indirecteb. Dupa separarea cheltuielilor in variabile si fixe

Acesta dubla clasificare a cheltuielilor da posibilitatea atat a stabilirii legaturii intre cheltuieli si purtatorul de cost /sectorul de activitate, respectiv intre cheltuieli si evolutia volumului fizic al productiei.

Cheltuielile indirecte de impart in :- cheltuieli variabile – pe produs- cheltueili fixe – pe centru

Acesta structurare va determina si articolele de calculatie specifice metodei, respectiv:

* materii prime si materiale directe* manopera directa* regie ( cheltuieli indirecte de productie si cheltuieli generale si de

administratie)

Definitie: Standardele sunt marimi cu caracter de etalon stabilite pe baza de studii, analize sau pornind de la unele masuratori precedente si corijate pe parcurs.

Standardele pot fi cantitative si valorice .In raport cu modul de calcul si cu conditiile la care se refera standardele

pot fi :- ideale- normale- reale.

Elaborarea calculatiei costurilor standard pe produs

Aceasta presupune elaborarea calculatiilor standard pe structura articolelor de calculatie specifice metodei respective:

66

Page 68: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor- calculul costurilor standard pentru materiale- calculul costurilor standard pentru manopera- calculul costurilor de regie standard.

a. Calculul costurilor standard pentru materiale (directe)

Se stabileste pentru materiile prime si materialele directe care pot fi identificate pe produs si implicit au o legatura directa cu realizarea produsului.

Pentru stabilirea costurilor standard cu materialele, trebuie cunoscute doua elemente :

- norma de consum ( consumul standard )- pretul standard.

Norma de consum este determinata prin studii, devize, masuratori, proiecte, etc.

Pretul standard este pretul din contractele principale incheiate cu furnizorii pentru acele materiale.

Relatia de calcul este:

unde : Cs – consumul standard si Ps - pretul standard

Cheltuielile standard pentru materiale se stabilesc pe unitatea de produs indiferent care este cantitatea previzionata ce se va fabrica. Cheltuielile standard pentru materiale se determina pentru fiecare material care intra in componenta unui produs.

Exemplu: Pentru a obtine o unitate de produs A se folosesc 3 materii prime si materiale directe.

Cantitatile standard si preturile standard sunt redate de jos:

Calculul costului standard pentru materiale pentru produsul AFel material UM Cs Ps Valoare

(standard valoric) cost standard pt materiale

Material X Kg 10 1.000 10.000 Y Buc 5 20.000 100.000 Z ml 2 80.000 160.000Total 270.000

b. Calculul costurilor standard pentru monopera ( directa )

Se stabilesc pentru manopera directa identificabila pe purtatorul de cost in momentul identificarii.

Pentru aceasta calculatie se impune a se cunoaste:

67

Page 69: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor- timpul standard ( norma de timp) – acesta se stabileste prin devize,

antemasuratori pentru fiecare categorie de operatie care trebuie efectuata, intru-cat pentru o anumita operatie este necesara o anumita calificare sau specializare;

- tariful de salarizare standard - acesta se regaseste de regula in contractul colectiv de munca, unde tarifele sunt stabilite pe specializari sau categorii.

Costul standard pentru manopera se stabileste pe unitatea de produs pentru fiecare operatie in parte.

Relatia de calcul este:

unde:ts - timpul standard ( norma de timp)Tss – tariful de salarizare standard

Exemplu: Pentru obtinerea aceleiasi unitati de produs A se efectueaza trei operatiuni, Tss si ts regasindu-se in tabelul de mai jos.

Calculul costului standard pentru manopera pentru produsul AFel material UM Cs Ps Valoare

(standard valoric) cost standard pt materiale

Material X Ore 1,5 20.000 30.000 Y Ore 2 30.000 60.000 Z ore 5 35.000 175.000Total 265.000Calculul costurilor de regie standard

Costurile de regie se refera la :- regia centrului de responsabilitate ( cheltuieli indirecte de productie );- regia intreprinderii ( cheltuieli generale si de administratie).

Pentru determinarea calculatiilor standard de pleaca de la :* cheltuieli de regie standard din ultimul an – sunt realiste pentru ca

sunt din perioada cea mai apropriata, dar fiind pe o singura perioada (1 an) nu dau posibilitatea stabiliarii comportamentului cheltuielilor fata de volumul fizic al productiei in evolutia acestora, inconvenient regasit in principal pentru cheltuielile cu caracter mixt, respectiv au o componenta variabila si una fixa.

* evolutia cheltuielilor de regie pe ultimii 5-10 ani, caz in care se pot stabilii stat cheltuielile medii cat si legaturi intre cheltuieli si productie in evolutie. Totusi, aceste cheltuieli trebuie sa fie comparabile si reprezentative in timp, atat dpvd al cuantificarii dar si dpdv al capacitatii de productie la care se refera.

Indiferent de alternativa de mai sus, pentru calculul costurilor de regie standard se folosesc doua procedee: - procedeul analitic

- procedeul global

PROCEDEUL GLOBAL

68

Page 70: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorAplicarea acestuia are la baza fie cheltuielile de regie din anul precedent, fie o

medie a cheltuielilor de regie pe mai multi ani. Presupunem tratarea in bloc a cheltuielilor de regie indiferent de

comportamentul acestora ( variabil, fix sau mixt).Cheltuielile de regie standard se determina pe baza cheltuielilor de regie din

anii precedenti, cheltuieli care sunt corectate ( corijate ) cu cresterea sau micsorarea volumului de activitate standard fata de volumul de activitate din perioada precedenta.

Vhs – volumul de activitate standard pentru anul la care se refera caculul cheltuielilor de regie

- volumul mediu de activitate din perioada precedenta

Din relatia de mai sus reiese ca cheltuielile de regie sunt dependente de volumul de activitate, dar in realitae numai cheltuielile variabile sunt dependenta de volumul de activitate.

Procedeul este simplu dar inexact, poate fi totusi utilizat atunci cand in cadrul cheltuielilor de regie, cea mai mare pondere o au cheltuielile variabile.

Exemplu:Cheltuielile de regie ale perioadei precedente = 500.000 um

Vhs = 40.000 h = 600.000 hCheltuielile medii de regie au urmatoarea structura :

- 30% - cheltuieli variabile- 70% cheltuieli fixe.

Nota : Procedeul nu necesita structurarea cheltuielilor dupa comportament, dar acestea sunt prezentate numai pentru a prezenta inexactitatea procedeului.

Daca se tine seama de comportamentul cheltuielilor, vom avea aplicarea formulei de mai sus numai pentru cheltuielile variabile intru-cat cele fixe fiind cheltuieli de structura sau de capacitate raman nemodificate

= 500.000 Ch var = 30% = 150.000 um Ch fixe = 70% = 350.000 um

= 350.000 um

PROCEDEUL ANALITIC

69

Page 71: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorIa in considerare totalitatea datelor din perioada precedenta. Presupune tratamentul cheltuielilor in functie de caracterul acestora,

respectiv varaiabil, fix sau mixt. In cadrul cheltuielilor d eregie la nivelul unui centru de responsabilitate

(cheltuieli indirecte de productie) intalnim cheltuieli care au comportament variabil, fix sau mixt.

In cadrul cheltuielilor de le nivel de administratie – cheltuieli generale, toate cheltuielile au caracter fix .

Prezentarea procedeului se va face prin exemplificare pentru prima categorie de cheltuieli de regie.

Cheltuielile de regie se impart in :- cheltuieli de regie pe centru de responsabilitate ( variabile, fixe, mixte)- cheltuieli de regie generale (fixe).

Exemplu:Situatia cheltuielilor efective de regie pentru un centru de responsabilitate

pe ultimii 5 ani se prezinta astfel:

Evolutia cheltuielilor de regie pe o perioada de 5 ani si calculul cheltuielilor de regie standard

Produs/fel cheltuiala

Perioada precedenta Media Ch.regie st.pt.ex.NN-5 N-4 N-3 N-2 N-1

Volumul de activitate ore/om

47.000 47.000 48.000 50.000 50.000 48.000 51.000

Cheltuieli fixe - amortizari 12.100.000 12.100.000 12.100.00

012.100.00

012.100.00

012.100.00

012.100.000

- salarii TESA 3.000.000 3.000.000 3.000.000

3.000.000

3.000.000

3.000.000

3.000.000

Cheltuieli variabile- reparatii utilaje

6.400.000 6.520.000 6.780.000

6.800.000

7.100.000

6.720.000

7.140.000

- energie electrica

46.500.000 47.000.0000

48.500.000

49.000.000

49.000.000

48.000.000

51.000.000

Cheltuieli mixte - salarii personal

400.000 400.000 406.000 406.000 415.000 405.400 420.000

- energie electrica in scopuri gospodaresti

300.000 300.000 304.000 305.000 309.000 303.600 312.000

Total 73.972.000

Pentru exercitiul N se cunosc:- volumul fizic al productiei Q = 6.000 buc. Produsul A

Pentru obtinerea unei unitati de produs sunt necesare 8,5 ore/om (a se vedea standardul pentru monopera)

70

Page 72: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorVolumul de activitate standard ( capacitatea de productie) este:

Vhs = 6.000 buc * 8,5 h = 51.000 ore/om

Se cere sa se determine cheltuielile de regie standard pentru ecercitiul N (bugetul cheltuielilor de regie).

I. Cheltuielile fixe:Cheltuielile fixe sunt cheltuieli de structura, nefiind influentate de volumul

de activitate. In consecinta, cheltuielile fixe medii ale perioaei precedente devin cheltuieli standard.

II. Cheltuielile variabile:Cheltuielile variabile sunt dependente de volumul fizic al productiei si in

consecinta vor fi influentate de acesta.

Etape:1. Calculul cheltuielilor variabile medii potrivit relatiei:

2. Determinarea cheltuielilor variabile standard potrivit relatiei:

a. Cheltuieli variabile cu reparatii utilaje :

1.

2. = 51.000 * 140 = 7.140.000

b. Cheltuieli variabile cu energia electrica :

1.

2. = 51.000 * 1.000 = 51.000.000

71

Page 73: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

III. Cheltuielile mixte

Pentru cheltuielile mixte nu poate fi luata in considerare media acestora. Se impune separarea partii variabile de partea fixa utilizand procedeul punctelor de maxim si de minim.

Dupa separarea partii variabile si fixe, cele doua categorii de cheltuieli vor fi tratate dupa regula de mai sus.

Aplicarea procedeului punctelor de maxim si de minim presupune :

- determinarea cheltuielilor variabile unitare

Vhmax - Vhmin

- determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumita perioada de gestiune

- determinarea cheltuielilor fixe totale dintr-o anumita perioada de gestiune

Cheltuiala mixta standard se determina dupa relatia :

Cheltuielile variabile standard se determina pornind de la cheltuiala variabila unitara determinata prin procedeul punctului de maxim si de minim ponderata cu volumul de activitate standard.

a. Cheltuielile mixte cu salariile personalului

1. Aplicarea procedeului punctelor de maxim si de minim

2. Determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumita perioada t(t=N-1)

72

Page 74: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

b.. Cheltuieli mixte cu energia electrica

1.

2.

Observatie: Cheltuielile de regie standard cu materialele si manopera se determina pe unitatea de produs, in timp ce cheltueilile de regie standard se determina pentru intregul volum de activitate standard care la randul lui este determinat de productia fizica tandard.

Cunoscand cheltuielile stabdard pe cele trei articole de calculatie specifice metodei ( materiale, manopera, regie), se determina in sinteza cheltuielile standard pe produs, pe baza fisei cheltuielilor standard pe produs.

Fisa cheltuielilor standard pe produs - Produsul A - Articol de calculatie UM Norma de

consum Cs (ts)

Ps ( TSS) Valoare (standard)

I. Materiale directe 270.000- mat. X Kg 10 1.000 10.000- mat. Y Buc 5 20.000 100.000- mat. Z ML 2 8.000 160.000II. Manopera directa - operatia K Ore 1,5 20.000 30.000- operatia L Ore 2 3.000 60.000- operatia M Ore 5 35.000 175.000III. Regie productie * 12.328,60IV. Cost standard productie 547.328,60

73

Page 75: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor* cheltuielile de regie standard se determina fie pe ora de activitate si, in mod implicit, pe produs, in functie de numarul de ore pe produs, fie prin aplicarea unui procent la cheltuielile directe [ ( materiale directe + manopera directa) * aplicarea de procent numai la o anumita categorie de cheltuieli directe ].

In acest caz se impune a se determina cheltuielile directe totale in functie de productia standard.

III. CALCULUL ABATERILOR DE LA CHELTUIELILE STANDARD

Abaterile se determină pe structura articolelor de calculatie specifica metodei.

Astfel, vom avea :- abateri de la cheltuielile standard cu materialele- abateri de la cheltuielile standard cu manopera- abateri de regie standard.In cadrul acestora, abaterile vor fi determinate pe cauzele care le-au generat.

1) Abateri de la cheltuieli standard cu materialele – se determină pe cele două cauze care le-au generat :

a) norma de consumb) preţul de aprovizionare

In cadrul acestor cauze, abaterile pot fi calculate atât pentru o unitate de produs cât şi pentru întreaga cantitate fabricată (producţie efectivă şi nu producţie standard).

Relaţii de calcul :

- abateri de la norma de consum pentru materiale

* pe produs

Ce- consum efectivCs- consum standard Ps- preţ standard

* pe total producţie fabricată

tp- total producţieQ- producţia efectiv realizată

- abateri de preţ pentru materiale

* pe produs

74

Page 76: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

Pe- preţ efectiv

* pe total producţie

Abaterea de la cheltuielile standard cu materialele pentru ambele cauze, se determină la rândul ei, atât pe produs cât şi pentru întreaga cantitate de produs.

- abaterea de la cheltuielile standard cu materiale

# pe produs

sau

* total producţie

sau

tp – total productie

75

. . . .Ach st mat

de consum(Abaterea de la consumul standard )

de aprovizionare(Abaterea de la pretul standard

produs

total produse

produs

total produse

Page 77: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

APLICAŢIE

O unitate fabrică un produs A obţinut din trei feluri de materiale : x, y şi z. Cantitatea fabricată este de 5000 buc.

Consumurile standard, preţurile standard, datele efective şi modul de calcul al abaterilor se prezintă mai jos :

Felmaterial

UM Consum Preţ A A A

Cs Ce Ps Pe Prod. Q Prod. Q Prod QX Kg 10 9 1000 1200 -1000 -5000000 1800 9000000 800 4000000Y Buc 5 6 20000 20000 20000 100000000 0 0 20000 100000000Z ML 2 2 80000 75000 0 0 -10000 -50000000 -10000 -50000000

Total 19000 95000000 -8200 -41000000 10800 54000000

Q =5.000 buc pentru produsul A

x= (9-10)*1.000=-1.000y=(6-5)*20.000= 20.000z=(2-2)*80.000= 0

x=(9-10)*01.000*5.000=-5.000.000y=(6-5)*20.000*5000=100.000.000z= (2-2)*80.000*5.000=0

x=9*(1.200-1.000)=1.800y =6*(20.000-20.000)=0z=2*(75.000-80.000)=-10.000

x=9*(1.200-1.000)*5.000 =9.000.000y=6*(20.000-20.000)*5.000=0z=2*(75.000-80.000)*5.000=-50.000.000

2) Abaterea de la cheltuielile standard cu manopera – se determină pe cele două cauze care le-au generat :a) abateri de la norma de timp (timpul standard)b) abateri de la tariful de salarizare standard

Se calculează atăt pe produs cât şi pe total produs, dar şi pe fiecare operaţiune în parte, efectuată pentru realizarea unui produs.

76

. . . .Ach st man

Abaterea de la timpul standard

Abaterea de la tariful de salarizare standard

produs

intreaga productie

produs

intreaga productie

Page 78: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

Relaţii de calcul :

a) Abateri de la timpul standard cu manopera

* pe produs

- timpul efectiv- timpul standard

Tss- tariful de salarizare standard

* pe întreaga producţie

b) Abaterea de la tariful de salarizare standard cu manopera * pe produs

Tse- tarif de salarizare efectiv* pe întreaga producţie

După calculul abaterilor pe cele două cauze, se determină şi abaterea cumulată pe cele două cauze (abaterea totală de la cheltuielile standard cu manopera).

* pe produs

77

Page 79: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

* pe inteaga productie

Exemplu: se calculează similar cu abaterile pentru materiale.

3) Abaterile de la cheltuielile de regie standard- se determină pe următoarele cauze:

a) abateri de la bugetul nerecalculat sau calculat (abateri de volum)b) abateri de capacitatec) abateri de randament

a) Abateri de la bugetul nerecalculat sau recalculat

de la bugetul nerecalculatPe structura bugetului cheltuieli, se compară cheltuielile efective cu

cheltuielile din bugetul iniţial (nerecalculat). Datele (abaterile) sunt mai puţin relevante întrucât volumul de activitate standard nu este comparabil întotdeauna cu cu volumul de ac tivitate efectiv.

Desigur că pentru cheltuielile fixe, nivelul acestora rămâne constant, dar cheltuielile variabile sunt influienţate de volumul de ac tivitate.

de la bugetul recalculatPresupun recalcularea bugetului (construcţia unui nou buget) în funcţie de

volumul efectiv de activitate.În acest fel datele sunt comparabile iar abaterile sunt relevante.

Abaterile de la bugetul recalculat sau nerecalculat mai sunt denumite şi abateri de volum.

b) Abateri de capacitate – sunt determinate în funcţie de gradul de utilizare a capacităţi de producţie.

c) Abaterile de randament – pe lângă gradul de utilizare al capacităţi, se ţine seama şi de rentabilitatea realizată (volumul fizic de produse realizat.

Volumul activitatii exprimat in ore :- standard 4.000

78

Page 80: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor nu avem abatere de capacitate

- efectiv 4.000

Q (buc) 1 bucata la 2 ore :- standard 2.000

abateri nefavorabile - efectiv 1.500

METODA DIRECT-COSTING

1. Prezentarea generală2. Analiza relaţiei preţ-cost-volum3. Calcule de optimizări

1. Prezentarea generală

Este o metodă de calcul de tip parţial. Are la bază separarea costurilor în variabile şi fixe şi luarea în considerare la determinarea costului unitar numai a cheltuielilor variabile .

Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structură sau cheltuieli de capacitate şi sunt raportate pertotal activitate, fără a fecta fiecare produsn în parte.

Fiecare produs va genera un preţ de vânzare unitar, o cheltuială variabilă unitară şi o contribuţie brută unitară.

Ch. V F dependente de produs dependente de capacitate se urmăresc pe produs se urmăresc pe total

Un produs generează:- un preţ de vânzare unitar Pvu- un cost unitar ctu – determinat în funcţie de cheltuielile variabile

unitare- o contribuţie brută unitară Cbu

Ctu = Chvu

costul unitar = cheltuiala variabilă unitară

Cbu=Pvu-ctu

79

Page 81: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorContribuţia brută unitară (marja de participare la profit) este utilizată

pentru acoperirea cheltuielilor fixe şi pentru obţinerea unui anumit profit.Cheltuielile fixe şi profitul se urmăresc şi se determină numai pe total

întreprindere.

- pe total întreprindere

pe produs Pvu ctu Cbudevin:

total intrep. CA ChV Cbt (Q)

- cheltuieli variabile totale- cheltuieli fixe totale

- contribuţia brută totală

Profitul(P)=Venituri totale(CA)-cheltuieli totale

Metoda ia în considerare o producţie fabricată, vândută şi încasată.Potrivit relaţiilor de calcul de mai sus, schema de anasamblu utilizată

pentru calculaţie în metoda direct-costing, se prezintă astfel:

Nr.crt Explicaţie Simbol1. Cifra de afaceri CA2. Cheltuieli variabile totale3. Contribuţia brută la profit

(1-2)4. Cheltuieli fixe5. Rezultatul (Profit/Pierdere)

(3-4)P/P

La nivel de produs se regăsesc primele trei elemente:- preţ vânzare unitar Pvu- cheltuiala variabilă unitară ctu- contribuţia brută unitară la profit Cbu

80

Page 82: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

2. ANALIZA RELAŢIEI PREŢ-COST-VOLUM ŞI INDICATORI SPECIFICI METODEI

În cadrul unei întreprinderi, se află într-o corelaţie deplină volumul de activitate cu pretul şi cheltuielile variabile, iar pe de altă parte, volumul de activitate cu capacitatea de producţie şi implicit cheltuielile fixe. Acestea sunt în corelaţie cu purtătorul de cost (produsul) care pe de o parte generează cheltuieli dependente de acestea, iar pe de altă parte necesitatea existenţei unei anumite capacităţi de producţie.

Această corelaţie se exprimă cu ajutorul următorilor indicatori:

1. Punctul de echilibru Pe 2. Factorul de acoperire Ta 3. Coeficientul de siguranţă dinamic Ks 4. Intervalul de siguranţă Is

1. PUNCTUL DE ECHILIBRU SAU PUNCTUL CRITIC SAU PUNCTUL MORT – este reprezentat de acel acel nivel de activitate la care cheltuielile sunt egale cu veniturile iar rezultatul este 0, adică nu avem nici profit nici pierdere.

Cheltuielile fixe se acoperă din contribuţiile brute unitare.Orice unitate de produs obţinută sau realizată peste nivelul punctului de

echilibru va genera un profit egal cu contribuţia brută unitară În schimb, oprice produs nerealizat pâna la nivelul punctului de echilibru

va genera o pierdere egală cu contribuţia brută unitară.

Relaţii de calcul:- când unitatea fabrică şi vinde un produs

- când unitatea fabrică şi vinde mai multe produse

- cantitatea de produse vândută şi încasată

Punctul de echilibru poate fi exprimat:- cantitativ respectiv cantitatea de produse ce trebuie fabricată şi

vândută pentru ca cheltuielile să fie egale cu veniturile (pentru acoperirea tuturor cheltuielilor). Este exprimarea, relaţia principală a punctului de echilibru.

- valoric, respectiv CA la nivelul punctului de echilibru

81

Page 83: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

- cantitativ

- valoric

Pvu - preţul de vânzare unitar

este Pe exprimat cantitativ.

- procentuală arată de câte procente din întreaga producţie fabricată de întreprindere este nevoie, astfel încât ă se ajungă la nivelul punctului de echilibru.

Cunoscând punctul de echilibru se poate stabili şi ce cantitate de produse trebuie fabricată şi vândută pentru a obţine un anumit profit.

Relaţia de calcul va fi:

- cantitatea fabricată, vândută şi încasată pentru profitul dorit

Exemplu:

O unitate produce şi vinde un singur produs. Se cunosc următoarele:- cost unitar ctu = 7 lei- preţ vânzare unitar Pvu = 10 lei- Q =100.000 buc- cheltuieli fixe totale 120.000

Cbu=Pvu-ctu= 10-7=3

82

Page 84: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorCe cantitate trebuie fabricată şi vândută astfel încât întreprinderea să

obţină un profit de 6000 lei ?

Care este cheltuiala totală pentru 42.000 buc ?

CA=Q*Pv=42.000*10= 420.000 leilei

lei

Cheltuiala fixă rămâne aceeaşi, corelăm producţia cu cheltuielile variabile.

Exemplu:

În cazul în care întreprinderea produce şi vinde mai multe produse:- se fabrică 3 produse A, B, C în următoarele cantităţi: * produs A 30.000 buc * produs B 20.000 buc * produs C 10.000 buc- contribuţia brută unitară 180.000 - cheltuieli fixe totale 120.000 lei

Să se determine punctul de echilibru.

lei

buc

2. FACTORUL DE ACOPERIRE- Fa- exprimă rentabilitatea potenţială şi se calculează procentual

Cu cât factorul de acoperire este mai mare, cu atât contribuţia produsului respectiv la realizarea de profit este mai mare.

Relaţia de calcul:a) Pe baza contribuţiei brute şi a cA

- calculul pe produs

83

Page 85: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor- pe total produse

b) Pe baza cheltuielilor fixe şi a CA la nivelul Pe

Cunoscând factorul de actualizare se poate determina CA la nivelul Pe.

Din relaţia de calcul pe produs se mai poate determina şi Pvu

Exemplu:

O întreprindere produce şi vinde o cantitate de 100.000 bucPvu=10 lei/bucctu= 7 lei/bucChF =12.000 lei

Să se determine factorul de actualizare.

- pe produs

Cbu=Pvu-ctu=10-7=3 lei

- pe total produse

CA=Pvu*Q=10*100.000=1.000.000 lei

Cb =100.000*3=300.000 lei

84

Page 86: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

Factorul de acoperire stă la baza fundamentărideciziei privind lansarea în fabricaţie a unor produse, menţinerea în fabricaţie sau scoaterea dinfabricaţie a unor produse.

Se vor menţine sau lansa în fabricaţie produse cun Fa cel mai ridicatşi implicit vor fi scoase din fabricaţie produse cu Fa cel mai scăzut sau negativ.

3. COEFICIENTUL DE SIGURANŢĂ DINAMIC Ks –exprimă în cifre relative cu cât pot să scadă vânzările astfwel încât unitatea să ajungă la nivalul Pe (să nu intre în zona pierderilor)

Se calculează în mai multe variante:

1.

2.

G – reprezintă în procente vânzările totale (100)G – reprezintă punctul de echilibru exprimat %

3.

Exemplu:

Pe baza exemplului de la factorul de actualizare să se calculeze Ks.

Ks=100-40=60%

CA=1.000.000=Pvu*Q

85

Page 87: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

4. Intervalul de siguranţă Is – exprimă în valori absolute cu cât pot să scadă vânzările astfel încât întreprinderea să ajungă la nivelul Pe.

- primi doi factori sunt cei mai importanţi Pe şi Fa

Fundamentarea deciziei privind vanzarile pe baza factorului de acoperire Fa

Cu cat factorul de acoperire este mai mare cu atat contributia la profit este mai mare .

1.

2.

3.

4. Is = CA – CA/PE

Metoda direct – costing este atat o metoda de calculatie cat si o metoda de analiza.

Cbu = Pvu – ChVu

P/P = Cbt – ChFt

86

Page 88: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

Exemplu privind adoptarea deciziei pe baza factorului de acoperire.

O intreprindere produce si vinde trei produse: A, B si C. Situatia pe produse cat si situatia pe total se prezinta astfel :

Situatia initialaNr.Crt

Indicatoride calcul

Situatia pe produseProdusul A Produsul B Produsul C TOTALSume % Sume % Sume % Sume %

1. Cifra de afaceri 150.000 100 90.000

100 60.000

100 300.000 100

2. Cheltuieli variabile 69.000 46 45.000

50 66.000

110 180.000 60

3. Contributia bruta la profit (3=1-2)

81.000 54 45.000

50 -6.000 -10 120.000 40

4. Cheltuieli fixe - - - - - - 90.000 305. Profit ( 5=3-4) 30.000 10%

69.000 reprezinta 46% din CA ( 150.000 * 46% )CF = 300.000 * 30% = 90.000P = 300.000 * 10% = 30.000

Cbt = CA – ChVt

Rezulta ca din 120.000 avem :- 90.000 cheltuieli fixe- 30.000 profit.Acestea doua de acopera din Cbt.

Se impune scoaterea din fabricatie a produsului C si realizarea unei cifre de afaceri suplimentare (care sa acopera cifra de afaceri de la produsul C) la produsele A si B sau numai la produsul A (intru-cat are factorul de acoperire cel mai ridicat).

Nota : Conducerea intreprinderii decide ca dupa scoatarea din fabricatie a produsului C, cifra de afaceri sa fie acoperita in mod egal (50%) de catre produsul A si produsul B, intru-cat au totusi factorul de acoperire apropriat, iar o crestere echilibrata va conduce la evitarea unor riscuri privind vanzarile.

Situatia pe produse dupa scoatarea din fabricatie a prodului C si alocarea egala a cifrei de afaceri a acesteia catre produsul A si B

87

Page 89: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

Nr.Crt

Indicatoride calcul Produsul A Produsul B Total

Sume % Sume % Sume %1. Cifra de afaceri 180.000 100 120.0

00100 300.000 100

2. Cheltuieli variabile 82.800 46 60.000

50 142.800 47,6

3. Contributia bruta la profit (3=1-2)

97.200 54 60.000

50 157.200 52,4

4. Cheltuieli fixe - - - - 90.000 305. Profit ( 5=3-4) 67.200 22,4

180.000 * 46% = 82.800Cbu =CA – CV 300.000 * 22,4% = 67.200P = Cbu – CF = 22,4%100 – 47,6 = 52,4

Concluzii : Prin scoatarea din fabricatie a produsului C si realizarea aceleiasi cifre de

afaceri, dar cu produsele A si B car au o contributie bruta mai mare, s-a ajuns la cresterea contributiei brute totale de la 40% la 52,4%, crestere care se regaseste in profit ( profitul a crescut cu 12,4%)

Optimizarea rezultatului exercitiului pe baza factorilor care contribuie la realizarea acestuia

La realizarea produselor si implicit a profitului, contribuie urmatori factori:1. Pretul de vanzare2. Volumul fizic al productiei3. Cheltuieli variabile unitare4. Cheltuieli fixe totale5. Structura productiei

Interpretarea acestori factori si rolul lor in optimizarea rezultatului, trebuie facuta prin prisma contribuitie pe care o au ( cresteri, micsorari sau modificari de stuctura).

P/P = CA – ChVt – ChFt

Influenta factorilor de mai sus in optimizarea profitului, privita si in corelatie cu indicatorii specifici metodei direct-costing ( Fa, Ks, Is, Cbr), se prezinta astfel:

1. Majorarea pretului de vanzare cu un anumit procent sau cu o anumita suma va conduce la cresterea de profit egala cu produsul dintre majorarea de pret si productia fabricata.

Profitul suplimentar = (Cantitatea vanduta *majorarea de pret)

88

Page 90: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorFa Pe Ks = G-g

Daca Pe Ks

2. Majorarea volumului fizic al productiei cu un procent sau cu o anumita cantitate si implicit suma, va conduce la un profit suplimentar cu produsul dintre cantitatea vanduta in plus si Cbu.

Profit = ( Cantitatea vanduta in plus * Cbu )

Factorul de acoperire ramane nemodificat pentru ca Cbu si Pvu nu s-au modificat

Fa nu se modifica Pe nu se modifica Ks

3. Reducerea cheltuielilor variabile unitare cu un anumit procent sau o anumita suma, va conduce la un profit suplimentar egal cu produsul dintre cantitatea vanduta si reducarea de cost.

Profitul suplimentar = (Cantitatea vanduta * reducerea de chelt.variabile)

Reducearea cheltuielilor variabile unitare conduce implicit la cresterea contributiei brute unitare si implicit totale.

Implicatiile asupra indicatorilor se prezinta astfel:

Fa pentru ca a crescut contributia bruta

Pe se deplaseaza in jos

Ks Is

4. Reducerea cheltuielilor fixe cu o anumita suma (reducere care se face pe total cheltuieli fixe si implicit pe total intreprindere, produse), va conduce la un profit suplimentar egal cu reducerea respectiva de cheltuiala.

Profitul suplimentar = reducerea de chelt.fixe Nu au loc modificari pe elementele care tin sau sunt generate direct de

produs (Pvu, Cbu, CV unitata).

In optimizare, intotdeauna factorul de acoperire nu scade, ori creste, ori ramane neschimbat.

Fa ramane nemodificat Pe Ks

89

Page 91: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor5. Modificarea structurii productiei, respectiv cresterea ponderii

produselor cu factorul de acoperire mai ridicat, concomitent cu scaderea ponderii produselor (scadere cu acelasi procent) cu factorul de acoperire redus, mai mic.

Aceasta modificare va genera un profit suplimentar, egal cu diferenta dintre cresterea de produse ponderate cu Cbu si diferenta de produse ponderata cu Cbu la produsele cu factorul de acoperire cel mai ridicat.

Profitul suplimentar Ps=

- cresterea cantitatii de produse si implicit ponderea la produsul cu factorul de acoperire ridicat ( produsul „a” in cazul nostru)

- cantitatea de produse in minus la produsul cu afctorul de acoperire mai scazut

Profitul suplimentar este in fapt o contributie bruta suplimentata generata de acresterea ponderii produselor cu contributia bruta mai ridicata.

Exemplificari pentru optimizarea rezultatului exercitiului(implicatiile celor 5 factori)

1. O intreprindere fabrica doua produse A si B. Situatia initiala este redata mai jos. Pentru optimizarea profitului (rezultatului exercitiului) se iau urmatoarele masuri:

a. Cresterea pretului de vanzare cu 2 lei/kg pe fiecare dintre cele doua produse;

b. Majorarea volumului fizic al productiei cu 10%;c. Reducerea cheltuielilor variabile unitare cu 1 leu/kg;d. Reducerea cheltuielilor fixe totale cu 60.000 lei;e. Modificarea structurii productiei astfel:- cresterea cu 40.000 buc la produsul A, intru-cat are factorul de

acoperire mai mare;- scaderea cu 40.000 kg la produsul B, intru-cat are factorul de acoperire

mai scazut.

IndicatoriSituatie initiala

Crestere pret de vanzare

(2 lei/kg)

Crestere volum fizic

al productiei(cu 10%)

Reducere Cvu (cu 1

leu/kg)

Reducere CFt (cu 60000

lei)

Modificarea structurii productiei:

1. Cifra de afaceri - pt. pr. A 60000 Kg X 10 lei/kg- pt. pr. B 50000 Kg X 8 lei/kg

600.000

400.000

1.000.000

720.000= (60000 X 12 lei/kg)500.000=(50000 X 10 lei/kg)1.220.000

660.000=6000+60000

440.000=55.000*8

1.100.000

600.000

400.000

1.000.000

600.000

400.000

1.000.000

1.000.000=100.000*

10 lei80.000=

10.000*8lei

1.080.000

90

Page 92: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorTotal CA2. Cheltuieli variabile- pt. A 60000 X 6 lei/kg- pt. B 50000 X 6 lei/kgTotal CV

360.000

300.000

660.000

360.000

300.000

660.000

396.000

330.000

726.000

300.000

250.000

550.000

360.000

300.000

660.000

600.000

60.000

660.000

3. Contributia bruta la profit = 1-2A = 60000 kg X 4 lei

B = 50000 kg X 2 lei

Total Cb

240.00040%

100.00025%

340.000

360.00050%

200.00040%

560.000

264.00040%

110.00025%

374.000

300.00050%

150.00037,5%

450.000

240.00040%

100.00025%

340.000

400.00040%

20.00025%

420.000

4. Fa mediu pe intreprindere Cbt

34% 45,9%

=

34%_

45% 34%_

38,88%

5. Chelt. fixe totale 200.000 200.000 200.000 200.000 140.000 200.000

6. Profit (6=3-5) 140.000 360.000=560.000-200.000

174.000 250.000 200.000 220.000

7. Punctul de echilibru (exprimat procentual)

58,84

%

35,72%=

58,84% 44,45

%

41,18

%

47,63%

8. CA la nivelul Pe 588.392 435.723 588.392 444.444 411.765 514.403

9. Coeficientul de siguranta

41,16% 64,28% 51,16% 55,55% 58,82% 52,37%

A = 600.000 – 360.000 = 240.000B = 10 lei – 6 lei = 4 lei

In cazul punctului de echilibru, in situatia in care intreprinderea produce si vinde mai multe produse, explicatiile vor fi facute pe baza datelor din tabel din cadrul situatiei initiale:

exprimare cantitativa

exprimare procentuala

91

Page 93: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

Structura productiei la niveluo punctului de echilibru va fi aceiasi cu structura din planul initial de fabricatie, se va tine seama de ponderea fiecarui produs in planul de fabricatie.

Stabilirea structurii productiei si a cifrei de afaceri la nivelului punctului de echilibru

ProdusulSituatia initiala

Situatia la punctul de echilibru CA/Pe

cant. % cant. %A 60.000 54,54 35.300 54,54 353.000 (35300

kg X 10 lei/kg)B 50.000 45,45 29.424 45,45 235.392 (29424

kg X 8 lei/kg)Total 110.000 100 64.724 100 558.932

64.724 * 54,54% = 35.300 kg64.724 * 45,45% = 29.424 kg

Cbu = 720.000 * 50% = 360.000

METODA TARGET – COSTING sau METODA COSTURILOR TINTA

Aceasta metoda este in concordanta cu intocmirea bugetelor si previziunilor pentru o perioada mai mare de timp. Tractic, se pleaca de la ideea ca pe intreaga durata de viata a produssului sunt generate costuri si rezultate.

Metoda target – costing este o metoda care face legatura intre firma sau intreprindere, piata si implicit concurenta si strategia pe termen lung a firmei, strategie la acre contribuie intr-un fel sau altul fiecare produs (influente generate pe intreaga durata de viata a produsului).

PRINCIPII ALE METODEI

1. Analiza se face pe intreaga durata de viata a produsului, pentru ca este demosntrat ca circca 80% din costurile unui produs sunt angajate inca din faza de conceptie a produsului.

2. Rezultatul este urmarit tot pe intreaga durata de viata a produsului pentru ca, de regula, in primii ani de viata a produsului (la lansare( sunt generate costuri mai mari si , implicit, rezultate mai mici sau chiar negative. Totusi trebuie sa existe capacitatea de a finanta pierderile.

3. Costul produsului stabilit ca un cost tinta se calculeaza, se determina pornind de la piata (pretul pietei) spre intreprindere, luand in considerare si o marja de profit dotita sau acceptata.

Costul tinta = Pretul pietei – Marja de profit

92

Page 94: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorPretul pietei este impus de piata, deci nu poate fi modificat pentru ca este

dat de concurenta.Marja de profit este de regula o marja medie a sectirului respectiv de

activitate.Marja poate fi diminuata dar are implicatii in strategia si dezvoltarea

ulterioara a firmei.

4. Cu toate acestea, pentru obtinerea unui produs, firma inregistreaza anumite costuri potrivit metodelor traditionale, respectiv se va proceda la insumarea elementelor de cost ( materii prime, salarii, etc.) pe articole de calculatie, obtinand astfel un cost estimat.

Costul estimat = CD + CI de productie + Ch generale si de adm. + Ch de desfacere (in ipoteza Costului complet comercial)

In contabilitate se inregistreaza costurile estimate, costuri care reflecta un consum de mijloace si de bunuri.

Esenta metodei consta ca inainte de lansarea pe piata a unui produs, sa se compare costurile estimate cu costul tinta, cautand solutii de apropriere a acestora , si pentru a raspunde la doua aspecte:

a). Costul tinta este, de regula, impus de piata (poate fi modificat indirect prin acceptarea unei marje de profit);

b). Costul estimat arata consumuri de mijloace si ca atare acestea nu pot fi evitate pentru ca trebuie inregistrate in contabilitate.

Costul tinta este dat de calitatile, utilitatile si insusirile produsului, iar costul estimat este dat de consumurile de mijloace si bunuri. Inainte de lansarea pe piata a produselor se compara cele doua costuri si se stabileste rezultatul pe intreaga durata de viata.

La stabilirea rezultatului estimat vor concura doua elemente din cele de mai sus:

- pretul pietei;- costul estimat.

Rezultatul estimat = Pretul pietei – Costul estimat

Rezultatul estimat total = Cifra de afaceri (Venituri) – Cheltuieli

Exemplu: foile xeroxate

Costul estimat = CD + CI = 9,5 + 18,4 =27,9Daca Costul estimat > Costul tinta pierdere

Totusi analiza trebuie facuta nu numai pe produs ci si in corelatie cu productia totala vanduta.

93

Page 95: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilord. CA1 =Q * Pretul de vanzare = 25*10.000 = 250.000

CA2 = 16.000 * 02 = 400.000CA3 = 20.000 * 22,5 = 450.000

Cost total estimat = Costul unitar estimat * Cantitatea

Ct1 = 27,9 * 10.000 = 279.000Ct2 = 21,73 * 16.000 = 347.680Ct3 = 17,36 * 20.000 = 347.200

Rezultatul estimat pe intreaga durata de viata a produsului este de 126.120 lei , ceea ce inseamna profit ( 102.800 + 52.320 -29.000), rezulta ca produsul poate fi lansat in fabricatie.

Marja de profit medie = 11,5 % ( 5+15+20)/3

RETEAUA DE BUGETE

Procesul elaborarii bugetelor

In cadrul unei firme vom intalnii planificare pe termen lung efectuata in corelare cu obiectivele si strategia firmei, si planificare pe termen scur (bugetare propriu-zisa), respectiv transpunerea in realitate prin bugete a obiectivelor stabilite pe termen lung.

Procesul de elaborare a bugetului presupune parcurgerea mau multor etape.

Etape in procesul de palnificare :

1. Stabilirea obiectivelor.Obiectivele pot fi un anumit rezultat sau o anumita cifra de afaceri pe o

anumita perioada de timp.Practic, stabilirea obiectivelor este o etapa obligatorie in procesul de

planificare pentru ca acestea reprexzinta conditia infiintarii si existentei unei firme.

2. Identificarea potentialelor strategii, respectiv stabilirea de posibile directii de actiune care ar putea face posibila atingerea obiectivelor companiei.

Practic, dupa identificarea unei game posibile de directii de actiune, se va stabilii si directia ce trebuie urmata.

Tipuri de strategii generale:

94

Page 96: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilora. Strategia costurilor, respectiv efortul de a aduce pe piata

produse cu cele mai mici costuri din cadrul ramurei de activitate.b. Stragedia elitei, respectiv efortul de a aduce pe piata produse

de exceptie, dar care sa fie justificate prin raportul calitate –pret.c. Strategia efortului concentrat, respectiv efortul de derulare a

activitatii pe anumite segmente de piata.

Strategiile, respectiv dupa alegerea uneia din strategiile de mai sus, sunt punctele de plecare in stabilirea directiilor alternative. Directiile alternative se refera la produse si la piete de desfacere.

3. Evolutia optiunilor strategice.

Strategiile alternative sunt evaluate pe baza urmatoarelor criterii:a. Oportunitatea – arata daca o anumita strategie poate fi aplicata in

acel moment sau care este momentul de acceptare a acelei strategii.

b. Fezabilitatea – reprezinta analiza posibilitatii de aplicare a acelei strategii.

c. Gradul de acceptare , respectiv posibilitatea ca o anumita strategie sa poate fi acceptata dpdv al profitului, al gradului de risc sau a altor factori.

4. Selectarea directiei de actiune

Dupa selectarea optiunii strategice cu cel mai mare potential in atingerea obiectivelor stabilite, se vor intocmii planurile pe termen lung.

Un plan pe termen lung este o expunere a obiectivelor preliminare si activitatilor unei firme, in vederea realizarii planurilor strategice, impreuna cu estimarea pentru fiecare an a reusrselor necesare.

Planificarea pe termen lung implica o evaluare de perspectiva pentru mai multi ani, motiv pentru care planurile tind sa fie incerte, imprecise, generalizate si supuse schimbarilor.

Etape 1-4 constituie planificarea pe termen lung.

5. Implementarea planurilor pe termen lung sub forma bugetelor anuale.

Practic, aceasta etapa se refera la bugetarea propriu-zisa. Bugetul se intocmeste anual, dar constituie o consecinta a planurilor pe termen lung. Prin bugetele anuale se pun in practica planurile pe termen lung.

Bugetul anual este o consecinta a planului pe termen lung si, prin urmare, procesul de elaborare a bugetului nu poate fi privit doar referindu-ne strict la anul curent, ci trebuie considerat ca parte integranta a procesului de planificare pe termen lung.

6. Monitorizarea rezultatelor efective se refera la urmarirea si inregistrarea datelor si rezultatelor efective, rezultate in urma desfasurarii activitatii.

95

Page 97: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorPractic, consta in a afectua inregistrarile contabile si a creea baza de

informatii efective care sa poate fi comparata cu cele bugetate.

7. Stabilirea diferentelor dintre datele efective si cele bugetate, analiza acestora si luarea de decizii ca o reactie la aceste abateri (diferente).

Dupa stabilirea diferentelor pot rezulta urmatoarele situatii:- se impune modificarea bugetului, caz in care actiunile se reiau incepand

cu etapa 5;- se constata ca strategia aplicata nu conduce la realizarea obiectivelor,

caz in care actiunile se reiau incepand cu etapa 2 – identificarea posibilelor directii de actiune.

Etapele 5-7 fac parte din procedura bugetara anuala.

FUNCTIILE BUGETELOR

1. Planificarea – toate activitatile anuale trebuie planificate si incluse in buget

2. Coordonarea – toate activitatile trebuie coordonate asitel incat sa existe o corelare intre acestea, in functie de obiectivele propuse.

3. Comunicarea – bugetele trebuie comunicate catre toate centrele de responsabilitate manageriala, astfel incat fiecare activitate sa se desfasoare pe baza de buget.

Practic, bugetul unui centru de responsabilitate reprezinta o parte a bugetului firmei si, in mod implicit, acesta a fost corelat cu obiectivele, strategiile si componentele firmei.

4. Motivarea – managerii dar si salariatii trebuie motivati pentru realizarea bugetelor si implicit a obtinerii de rezultate.

5. Controlul – actiunile si activitatile desfasurate trebuie controlate atat intren cat si de persoane independente.

6. Evaluarea – activitatile desfasurate si performantele managerilor trebuie evaluate.

Practic, acesta evaluare are drept scop o analiza de ansamblu a performantelor firmei si o certificare a realitatii acestei performante.

ETAPE IN PROCEDURA BUGETARA ANUALA

1. Comunicarea detaliilor politicii de buget si a reperelor catre persoanele responsabile de elaborarea bugetului.

Conducerea firmei care urmareste punerea in practica a planurilor pe termen lung, va transmite de sus in jos, catre centrele si persoanele responsabile, toate elementele neecsare intocmirii bugetelor si, implicit, realizarea obiectivelor pe termen lung propuse.

2. Determinarea factorilor care restrictioneaza oferta.

96

Page 98: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilorSe impune o stabilire, o corelare a vanzarilor cu capacitatea de productie.

Cele doua elemente pot constitui restrictii.

3. Elaborarea bugetului pentru vanzari. In constructia retelei de bugete, se pleaca de la piata (ceea ce accepta

piata pentru vanzare) spre firma. In acest caz, in constuctia bugetelor se incepe cu constructia bugetului vanzariloe.

4. Pregatirea preliminara a celorlalte bugete. Pornind de la bugetele vanzarilor ai in corelare cu capacitatea de

productie, se intocmesc celelalte bugete, respectiv:- bugetul costului unutar de productie;- bugetul costurilor de productie;- bugetul cheltuielilor indirecte de productie;- bugetul cheltuielilor generale si de admnitsratie;- bugetul stocurilor de materii prime si materiale;- bugetul stocurilor de produse finite;- bugetul productiei.

Dupa intocmirea acestor bugete secventiale, acestea sunt centralizate dpdv al cheltuielilor si veniturilor in bugetul master, respectiv Bugetul de venituri si cheltuieli sau Contul de rezultate previzional.

Contul de rezultate previzional ii mai sunt atassate bugetele trezoreriei (cash flow-ul) si bilantul previzional.

5. Negocierea bugetelor din treapta in treapta cu superiorii. Directiile politicii bugetare au fost transmise de sus in jos ( etapa 1).Bugetele se intocmesc de jos in sus ai au loc negocieri din treapta in

treapta ale proiectelor de bugete, astfel incat sa poata fi realizate obiectivele politicii bugetare.

6. Coordonarea si revizuirea bugetelor.Pe masura ec bugetele (proiectele de bugete) urca din ierarhie in ierarhie,

in cadrul procesului de negociere, ele trebuie examinate in mod corelat.In urma examinarii se poate constata ca unele bugete trebuie modificate

pentru a fi cimpatibile cu alte bugete, planuri, conditii sau constrangeri care depasesc atributiile de control ale unui manager.

7. Aprobarea finala a bugetului.Dupa negocierea si revizuirea de jos in sus a bugetelor, acestea sunt

supuse aprobarii managementului de varf.Aprobarea bugetelor se face in stransa corelare cu necesitatea realizarii

obiectivelor iesite din planul strategic.Dupa aprobare, bugetele devin obligatorii si sunt comunicate de sus in jos

pentru a fi duse la indeplinire (puse in practica).

8. Revizuirea si rectificarea bugetului.Pe parcursul exercitiului bugetar (financiar), in functie de realizarea

indicatorilor stabiliti prin buget, s epoate proceda la rectificarea sau modificarea bugetara.

97

Page 99: ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

Procesul de elaborarae a bugetului incepe d eregula in lunile septembrie – octombrie anul precedent.

Bugetarea este in fapt un proces continuu.

98