7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

8/9/2019 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

1/158

CONTABILITATE DE GESTIUNE SI CALCULATIACOSTURILOR

- NOTE DE CURS -


2/158

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

1

STRUCTURA CURSULUI

1. ELEMENTE CONCEPTUALEa. Obiectb. Structuri de conturic. Functiid. Costuri medii, costuri marginale

2. ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNEa. Factori si principii de organizareb. Centre de responsabilitatec. Conturile de gestiune si metodologia de lucru

3. PROCEDEE DE CALCULATIE A COSTURILORa. Procedee de detreminare a costului unitar b. Procedee de repartizare a cheltuielilor indirectec. Procedee de delimitare a cheltuielilor pe purtator si

de sectoared. Procedee de separare a cheltuielilor in cheltuieli

variabile si cheltuieli fixe4. METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR

a. Metoda globalab. Metoda pe fazec. Metoda pe comenzid. Metoda standard coste. Metoda direct costingf. Metoda target costing

5. BUGETELEa. Aspecte teoretice ale planificarii pe termen lung si alebugetarii pe termen scurt

b. Reteaua de bugetec. Studie de caz in reteaua de bugete

BIBLIOGRAFIE


3/158


2

CURSUL CONTABILITATE DE GESTIUNE SICALCULATIA COSTURILOR OPREA CALINCURSUL MANAGEMENTUL SI CALCULATIACOSTURILOR PROF. LADISLAU POSTLER ,MIHAI RISTEA

CAPITOLUL I. ELEMENTE CONCEPTUAL

1.1. OBIECTUL CONTABILITATII DE GESTIUNE

Obiectul contabilitatii de gestiune il constituie realizareunei legaturi intre cheltuielile efectuate si productia obtinutlegatura concretizata in determinarea costului pe purtatorude cost ( produs, lucrare, serviciu, etc).

Costurile se determina atat standard cat si efectiv.Totodata, prin contabilitatea de gestiune se realizeaza ocomparatie intre costurile prestabilite (antecalculate) si celefective, determinand si interpretand abaterile rezultate.

Contabilitatea de gestiune mai da posibilitatea obtineride rezultate analitice pe fiecare purtator de cost.

Contabilitatea de gestiune determina costurile si


4/158


3

rezultatele analitice in faza de obtinere ( fabricatie) productiei. Totusi, rezultatele analitice pot fi corelate si faza de vanzare a produselor.

Contabilitatea de gestiune mai are si urmatoareledenumiri:

- contabilitate analitica pentru ca ofera informatanalitice prin cost si rezultat;- contabilitate interna pentru ca informatiile sundestinate numai pentru interiorul firmeo ( dar sorganelor de control conform legii);- contabilitate manageriale pentru ca furnizeazainformatii prin cost si rezultat managementului societatIn fapt este partea cea mai importanta a contabilitatimanageriale.Organizarea contabilitatii de gestiune este obligatorie scade in sarcina

conducatorului, administratorului unitatii patrimoniale.

1.2. ROLUL CONTABILITATII DE GESTIUNE

Rolul contabilitatii de gestiune reiese din obiect si este:- de a determina structurile de costuri pe articole decalculatie;- de a da posibilitatea formarii pretului de vanzare;- de a sta la baza negocierii pretului de vanzare;- de a sa posibilitatea unei comparabilitati in dinamica

costurilor pentru produse similare;- de a determina costul si rezultatul in mod analitic p

fiecare purtator de cost.1.3. FUNCTIILE CONTABILITATII DE GESTIUNE

1. Determinarea, calculul costurilor standard prestabilitebugetate aceste costuri trebuie stabilite inainte delansarea in fabricatie a unui produs.


5/158


4

2. Inregistrarea efectiva analitica ci curenta a costuriloefectuate. Se face pe baza de documente justificativesi se da posibilitatea compararii informatiilor cu celdin contabilitatea financiara. Reprezinta inregistrarpropriu-zise de costuri pe elemente de cheltuieli.

3. Functia de analiza, comparare si determinare derezultate analitice. Se compara costurile prestabilitecu cele efective, obtinand astfel rezultatele analiticeFunctia poate fi realizata numai cu conditia existentecelorlalte doua.

Corelatia dintre contabilitatea financiara si contabilitatede gestiune:- sunt elemente ale dualismului contabil;- contabilitatea financiara se realizeaza pe legi precise

in timp ce contabilitatea de gestiune se realizeaza pelegi dar in corelatie cu particularitatile firmei: obiectde activitate, factori, procedee de calculatie;

- ambele contabilitati sunt obligatorii;- ambele conduc la obtinerea de informatii despre

activitatea desfasurata de firma;- contabilitatea financiara ofera informatii istorice, dcele mai multe ori, in timp ce contabilitatea degestiune ofera informatii curente, operative dar sistorice;

- contabilitatea financiara ofera informatii desprecheltuieli totale si rezultate totale, in timp cecontabilitatea de gestiune ofera informatii despre

costuri pe produs si rezultate analitice ( pe produs);- ambele contabilitati vin in sprijinul managementulfirmei.

1.4. COSTUL SI CLASIFICAREA CHELTUIELILOR CINTRA IN STRUCTURA COSTULUI


6/158


5

Costul reprezinta acea parte a cheltuielilor materiale, depersonal si alte

cheltuieli care intr-un fel sau altul, direct sau indirect concula realizarea unui produs si se regasesc in structuraprodusului respectiv.

In costul unui produs se cuprind direct sau indireccheltuieli generate de

materii prime, salarii si contributiile aferente, energieamortizari, cheltuieli efectuate de terti.

CLASIFICAREA CHELTUIELILOR

1. Dupa posibilitatea identificarii pe purtatorul de cost imomentul efectuarii cheltuielilor, de impart in:

a. Cheltuieli directeb. Cheltuieli indirecte

a. Cheltuielile directe se identifica pe purtatorul de cosin momentul efectuarii. Se cuprind aici cheltuielile generatde materii prime si alte materiale directe, salariilepersonalului direct productiv si contributiile aferente si alcheltuieli directe;

b. Cheltuielile indirecte care in momentu; efectuarii sregasesc pe sectorul de activitate (locul de activitate). Eleajung insa pe purtatorul de cost la sfarsitul lunii, dar indireprin repartizare. Se impart in :

cheltuieli indirecte de productie care se regasesc la

nivelul centului de responsabilitate si de impart in:- cheltuieli comune ale centrului deresponsabilitate sau sectorului de activitate

- cheltuieli generale ale centrului deresponsabilitate

cheltuieli indirecte generale si de admnistratie care seregasesc la nivelul administratiei firmei.


7/158


6

CR - centru de responsabilitateP produs

2 . Dupa destinatie ( structura specifica pentru conturilede calculatie si implicit pentru contabilitatea dgestiune):

- cheltuielile activitatii de baza;- cheltuieli indirecte de productie sau comune ale

sectiei ( cheltuieli de intretinere si functionare);- cheltuielile activitatii auxiliare;- cheltuieli generale si de administratie- cheltuieli de desfacere

3. Dupa legatura dintre contabilitatea financiara scontabilitatea de gestiune si dpdv al regasiriicheltuielilor in cost:

- cheltuieli incorporabile ( regasite) in cost ce faobiectul contabilitatii financiare si contabilitatii dgestiune. Se impart in :

o cheltuieli din activitatea de exploatare, cu unele

FIRMA

CR 1 C R 2 C R 3

P1 P2 P3 P 1 P4 P2 P6

Cheltuieliadministrative

Cheltuieliindustriale

Cheltuieli

directe


8/158


7

exceptii:pierderile din creante;unele provizionane

o cheltuieli cu dobanzile aferente creditelor luatepentru realizarea sau obtinerea produselor cuciclu lung de fabricatie

- cheltuieli neincorporabile in costuri ce fac obiectucontabilitatii financiare dar nu sunt recunoscute decontabilitatea de gestiune. Se impart in :

o cheltuieli extraordinare;o celelalte cheltuieli financiare;

- cheltuieli supletive sau adaugate care fac obiectulcontabilitatii de gestiune dar nu sunt recunoscute decontabilitatea financiara si implicit de legislatie.

4. Dupa natura sau felul de cheltuiala (structura specificain contabilitatea financiara):

- cheltuieli cu materiile prime si materialele;- cheltuieli cu conbustibil, energie;- cheltuieli cu tertii;-

cheltuieli cu personalul;- cheltuieli cu contributiile eferente;- cheltuieli cu amortizarile, etc.

5. Gruparea cheltuielilor pe articole de calculatie, pentrnevoi de analiza si constructie, structuri de cost :

1. Cheltuieli cu materii prime si materiale directe

2. Cheltuieli cu manopera directa si protectiasociala eferenta3. Alte cheltuieli directeI. = ( 1+2+3) Total cheltuieli directe4. Cheltuieli cu intretinerea si functionarea

masinilor, utilajelor;5. Cheltuieli generale ale centrului de


9/158


8

responsabilitate (sectie, sector);II. = ( 4+5) Cheltuieli indirecte de productieIII. = ( I+II) Costul de productie6.Cheltuieli generale si de administratie - au

caracter indirectIV. = ( III + 6) COSTUL COMPLET7.Cheltuieli de desfacere - au

caracter indirectV. = ( IV +7 ) COSTUL COMPLET COMERCIAL

Ministerul finantelor recomanda efectuarea inregistrarilola cost de productie.

6. Dpdv al controlabilitatii si a deciziei asupra unocosturi, intalnim:- cheltuieli controlabile- cheltuieli necontrolabileCheltuielile controlabile sunt cele care se formeaza incadrul unui centru

de responsabilitate si pentru care exista responsabilitate.Cheltuielile necontrolabile sunt cele decise de ierarhia

firmei si pentru care nu se poate decide in cadrul centrului dresponsabilitate. Pentru conducerea de varf a firmei toatecheltuielile decin sau sunt controlabile.

7. Dupa raportul dintre evolutia nivelului cheltuielilornivelul productiei (dupa dependenta dintre cheltuieli sprodus) :

- cheltuieli variabile;- cheltuieli fixe.

A. Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli dependentsi in corelatie cu volumul productiei.

Variabilitatea cheltuielilor fata de volumul fizic productiei se calculeaza cu ajutorul indicelui de variabilitate


10/158


9

100100*

100100*

0

1

0

1

!

QQ

ChCh

I v

CHv

= f (Q) sunt in functie de productie

Cheltuielile variabile se impart in:- cheltuieli varibile proportionale- cheltuieli varibile degresive- cheltuieli varibile regresive- cheltuieli varibile progresive- cheltuieli varibile flexibile

a. Cheltuieli variabile proportionale se modifica in acelasens si ritm cu volumul fizic al productiei.

Indicele de variabilitate este egal cu 1.Iv = 1Se impart in :- cheltuieli cu materiile prime si materiale directe- cheltuieli cu manopera directa si protectia sociala

aferenta

b. Cheltuieli variabile degresive sunt acele cheltuieli carcresc odata cu cresterea volumului fizic al productiei dar intun ritm mai lent decat acesta. Indicele de varicbilitate estmai mic decat 1.

0 QChelt. totale

Ch

0 QChelt. unitare

Ch


11/158


10

Iv < 1 sau 0 < Iv < 1 ( teoretic )Se impart in:

- cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor;- cheltuieli cu personalul auxiliar si de deservire

c. Cheltuieli variabile regresive sunt acele cheltuieli carscad sensibil odata ce procesul de fabricatie a fostdeclansat. Scad sensibil dupa obtinerea primei sau uneiunitati de produs.

Iv < 1 sau 0 < Iv < 1Se impart in:- cheltuieli cu incalzirea cuptoarelor, cazanelor,

furnalelor, aparatelor pana la obtinerea primei unitatde produs.

Aceste cheltuieli se gasesc numai la anumite categoride intreprinderi, in timp ce cheltuielile degresive se regasesla toate intreprinderile , indiferent de profulul de activitate.

d. Cheltuieli variabile progresive sunt acele cheltuie

0 QChelt. totale

Ch

0 QChelt. unitare

Ch

0 QChelt. totale

Ch

0 QChelt. unitare

Ch


12/158


11

care cresc in acelasi timp cu volumul fizic al productiei, dintr-un ritm superior fata de volumul fizic al productiei.

Iv > 1 Aici sunt cuprinse acele cheltuieli variabile generate d

suprasolicitarea capacitatii de productie:- cheltuieli cu salariile pentru lucrul de noapte sau

sarbatori legale;- cheltuieli cu repararea utilajelor sau in cazul folosir

peste parametrii normali.

f. Cheltuieli variabile flexibile sunt acele cheltuieli caurmeaza ritmul

de crestere al productiei dar cu anumite alternante. Acestecheltuieli la un anumit timp au un anumit comportament.

QChelt. totale

Ch

QChelt. unitare

Ch

QChelt. totale

Ch

QChelt. unitare

Ch


13/158


12

B. Cheltuieli fixe , denumite si cheltuieli de structura sade capacitate, sunt acele cheltuieli care nu depind deproductie dar sunt dependente de timp.

Iv = 0

CHf = f ( t) - sunt in functie de factorul timp

Se impart in:- cheltuieli fixe propriu-zise- cheltuieli relativ fixea. Cheltuieli fixe propriu- zise se impart in :

- cheltuieli cu amortizarea- alte cheltuieli legate de pastrarea, conservarea

capacitatii de productie;b. Cheltuieli relativ fixe se impart in:

- cheltuieli de personal- cheltuieli de functionare pentru personalul din

administratia intreprinderii.

Cheltuielile generale si de administratie suntcheltuieli fixe in totalitate.

0 QChelt. totale

h

0 QChelt. unitare

h


14/158


13

COST - PRODUS , COST - PERIOADA

Costul produsuui se formeaza din toate cheltuielile careintr-un fel sau altul,

direct sau indirect contribuie la realizarea produsulurespectiv.

Costul perioadei cuprinde toate cheltuielilenerecunoscute de costul produsului dar recunoscute decontul de rezultate. Se cuprind:

- cheltuielile fixe afarente gradului de neutilizare dactivitate (capacitatea de activitate);

- cheltuieli generale si de administratie, atunci candevidenta productiei se tine la nivelul costului dproductie.

COSTUL SUBACTIVITATII

!acti vitatedenormal Nivel

acti vitatedereal Nivel ChC ost fixe subacti v ...

...1

Costul subactivitatii reprezinta acea parte a cheltuielilofixe aferentanivelului de subactivitate.

Contabilitatea financiara Contabilitate de gestiune

- ch. de exploatare

- ch. financiare

- ch. extraordinare

IN CO R PO RABILE

NEIN CO R PO RABILE

IN CO R PO RABILE

SUP LETIVE

D IRE CTE

IN D IRE C TE

=

VARIABILE

FIXE

= 1 + 2=

Cost produs

*

*

Cost perioada

N iv.real. activ

N iv.subactiv.


15/158


14

ZONELE DE EVOLUTIE A CHELTUIELILOR

Pornind de la structurarea cheltuielilor in cheltuievariabile si cheltuieli fixe, comportamentul cheltuielilor total cheltuieli se prezinta grafic astfel:

Pornind de la graficul de mai sus, in evolutia volumulfizic al productiei se pot identifica urmatoarele zone:

1. Zona 1 sau zona degresiva. Odata ce procesulde fabricatie a fost

declansat se regasesc urmatoarele cheltuieli:- cheltuieli fixe- cheltuieli variabile proportionale- cheltuieli variabile regresivePe masura obtinerii mai multor unitati de produs

cheltuielile fixe incep sa scada pe unitatea de produs,cheltuielile variabile proportionale se mentin, cheltuieli

0 Q

Ch

ch fixe

ch degr.

ch regos


16/158


15

regresive scad sensibil si incep sa spara cheltuieli variabiledegresive.

2 . Zona 2 sau zona proportionalitate sau zona deoptim.

Cheltuielile prezentate mai sus isi pastreazacomportamentul pana la un

anumit nivel de activitate la care incep sa apara cheltuielvariabile progresive care prin efectul lor ascedent, respectivprin suprasolicitarea capacitatii de productie anuleaza efectupozitiv creat de cheltuieli fixe raportate la mau multe produssi de cheltuieli degresive si regresive.

Este zona in care cheltuielile unitare nu mai pot scade,ba mai mult apare o

crestere a costului unitar.

3. Zona 3 sau zona de progresinitateCheltuielile profresive cresc foarte mult, anuleazacelelalte efecte si

genereaza o crestere progresiva a costului unitar.

COSTURI MEDII SI COSTURI MARGINALE

0 Q

Ch

80 1001 2

zonadegres.

zona3

zonaoptima


17/158


18/158


17

01

01arg)( QQ

C t C t C t md !

Ct1 costul total dupa adaugarea ultimul produs sau lotCt0 costul total inainte de adaugarea ultimul produsau lotQ1 productia dupa adaugarea ultimului produs sau lotQ0 productia inainte de adaugarea ultimului produsau lot.

Nivel de activitate = 60% = 6100*060% = 3.660

0 Q

Chzona

degres.zona

prog.zona

optimacost

mediu

cost marginal

Contabilitatea financiara Contabilitate de gestiune

- ch. de exploatare 5 0.000

- ch. financiare 2.000

- ch. extraordinare 800

Incorporabile1.500

N eincorporabile1.300

I ncorporabile 51.500

Supletive 600

D IRE CTE 40.000

IN D IRE C TE 12.100

CF = 52.100 =

V ariabile 46.000

F ixe6.100

= 52.100 =52.100 = Cost produs +Cost perioada =52100

49.660 2.440

Cost produs

46.000

3.660

Cost perioada

N iv.real. activ60% F

N iv.subactiv.

CF = 52.800

S ubactivitate 40% F ixe = 2440


19/158


18

ChCG + ChNrinc.- Chsupletive= ChCF

52.100 +1.300 600 = 52.800


20/158


19

CAPITOLUL IIORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE

1. FACTORII DE ORGANIZARE2. PRINCIPII DE ORGANIZARE3. PURTATORUL DE COST SI SECTOARELE D

ACTIVITATE (CENTRELE DE RESPONSABILITA4. CONTURI DE GESTIUNE SAU CLASA 9

CONTURI

2.1. FACTORII DE ORGANIZARE A CONTABILITDE GESTIUNE

Organizarea contabilitatii de gestiune se face diferentiain cadrul unei entitati patrimoniale, in functie de conditiile desfasurare a activitatii, de particularitatile specificactivitatii, particularitati regasite in factorii de organizare.

Acesti factori sunt:a. Marimea intreprinderii.In functie de marime se stabileste si structura

organizatorica pe fabrici, sectii, ateliere, etc., dar se

organizeaza si activitatea financiara contabila in sistemcentralizat ( pentru firme mai mici), si/sau in sistemdescentralizat pentru intreprinderi mai mari. In functie dacesta organizare are loc atat fluxul informational cat si odelimitare si o structurare a costurilor.

b. Caracterul productiei care poate fi permanent sausezonier.


21/158


20

In functie de perioada in care se desfasoara activitateasi implicit se obtin produse, se repartizeaza si cheltuielileCheltuielile variabile se regasesc numai in perioada deactivitate, in timp ce cheltuielile fixe se regasesc in tot timpanului (chiar daca avem activitate sezoniera).

d. Tipul productiei , productie care poate fi :- productie de masa- productie de serie- productie unicat.

In functie de aceasta se aplica metoda de calculatie,respectiv metoda globala, metoda pe faze si metoda pecomenzi. Totodata pentru a determina costul prestabilit seaplica metoda standard-cost.

e. Tehnologia de fabricatie si gradul de automatizare alproductiei.

In functie de acestea sunt stabilite tehnic etapeleparcurse de la intrarea materiei prime si pana la obtinereaprodusului finit. In functie de aceste etape se stabilesc setapele de calculatie si implicit structurile pe posturprocedeele de calculatie si modul de determinare a costuluiunitar.

2.2. PRINCIPIILE DE ORGANIZARE CONTABILITATII DE GESTIUNE

a. Principiul separarii cheltuielilor care privesc productde cele care nu privesc productia. Acest principiu spune case impune o sepaare a evidentei cheltuielilor care privesc


22/158


21

productia ( se refera la obiectul de activitate ) de cele care nuprivesc productia (se refera al cheltuielile cu caractercultural, social, sportiv).

b. Principiul separarii cheltuielilor cu caracter productde cele cu caracter neproductiv. Obiectul contabilitatii dgestiune il reprezinta cheltuielile care privesc productia Acestea, la randul lor, vor fi separate in cheltuieli cu caracteproductiv si cheltuieli cu caracter neproductiv (nrebuturpierderi, depasiri de costuri). Cheltuielile cu caracteproductiv se includ in codtul produsului, in timp ce cheltuiecu caracter neproductiv vor fi incluse in costul perioadei.

c. Pricipiul separarii cheltueililor in spatiu. Potrivit acesprincipiu, orice cheltuiala este atasabila unui anumit centrde responsabilitate ( loc de desfasurare a activitatii). Infunctei de locul care a generat cheltuiala se stabileste siresponsabilitatea.

d. Principiul separarii cheltuielilor in timp. Acst principresupune stabilirea unei legaturi intre momentul efectuarcheltuielilor si momentul realizarii productiei.

Astfel cheltuielile se impart in:- cheltuieli anticipate care se efectueaza inainte de

desfasurarea activitatii si se includ esalonat in costulprodusului;

- cheltuieli curente care se efectueaza in momentuldesfasurarii activitatii;

- cheltuieli previzionate sau cheltuieli cu provizioanecare au loc dupa efectuarea activitatii.

e. Principiul documentarii conform caruia orixe cheltuiainregistrata in contabilitatea financiara trebuie sa ficonsemnata intr-un document justificativ.


23/158


22

2.3. CENTRE DE RESPONSABILITATE ( sectoare deactivitate). PURTATORI DE COST

Purtatorul de cost este reprezentat de obiectul decalculatie si consta in produs, comanda, lucrare sau serviciuPurtatorul de cost este individualizat in functie de specificactivitatii.

Centrele de responsabilitate ( sectoarele de cheltuieli )

Centrul de responsabilitate reprezinta o subdiviziune dinstructura organizatorica a unei intreprinderi fara personalitat juridica si in care se desfasoara anumite activitati, sgenereaza costuri, se obtin produse pentru care se stabilescresponsabilitati precise. Centrele de responsabilitate seregasesc in diferite denumiri, respectiv: fabrici, sectisectoare, ateliere, etc.

Centrele de responsabilitate se impart in:- centre de profit;- centre de costuri;- centre de cifra de afaceri;- centre de investitii;- centre de cheltuieli.

a. Centrul de profit este acel centru de responsabilitate

care dispune de resurse materiale, financiare si umanepentru desfasurarea activitatii, obtine produse, le vinde sinregistreaza cheltuieli, venituri, rezultate, incasari si pla Are conturi la banca, relatii cu furnizorii, creditorii, bugetcu exceptia TVA si impozit pe profit ) si organizeazcontabilitate proprie.

Obiectivul principal este obtinerea de profit. Nu dispun


24/158


23

de capitaluri proprii si nu ia decizii investitionale si drepartizare a profitului.

b. Centrele de costuri au ca obiect primordialdesfasurarea unei activitati ori realizarea unor produse cuincadrarea intr-o anumita limita de costuri. Produsele dsubansablele obtinute nu sunt destinate vanzarii ci trec spreun alt centru de responsabilitate pentru a fi vandute saufinalizate.

Centrul prin care se realizeaza vanzarea este denumitcentru de cifra de afaceri.

Un centru de cost dispune de resurse financiare,materiale si umane pentru desfasurarea activitatii, arecontabilitate proprie sau poate avea, nu are relatii cu statul

tertii si nu are conturi bancare.

FIRMA

CR 1 C R 2 C R 3

P1 P2 P3 P 1 P4 P2 P6

Cheltuieliadministrative

Cheltuieliindustriale

Cheltuielidirecte

FIRMA

CR 1 C R 2 C R 3 CC A

R ezultate/ profit sau pierdere

V enituriCheltuieli

M aterie prima


25/158


24

c. Centrul de cifra de afaceri are obiectiv principamaximizarea cifrei de afaceri. Genereaza doar cheltuielspecifice vanzarilor, desfacerii.

d. Centrul de investitii este in fapt un centre de profit dcare are putere decizionala si asupra investitiilor careurmeaza a fi efectuate.

e. Centrul de cheltuieli este reprezentat de serviciifunctionale din cadrul intreprinderii cum ar fi serivicfinanciar-contabil, tehnic, administratic etc care primestanumite resurse pentru derularea activitatii specifice.

2.4. CONTURI DE GESTIUNE CLASA 9

Conturile din cala 9 respecta principiile duble

inregistrari, iar corespondenta conturilor se realizeaza numai intre conturiledin clasa 9.

Grupele de conturi sunt:- grupa 90 conturi de deconturi- grupa 92 conturi de calculatie- grupa 93 conturi de productie ( costul productiei )


26/158


25

2.4.1. GRUPA 90 CONTURI DE DECONTAR

Contul 901 decontari interne privind cheltuielile :- este un cont bifunctional ;- evidentiaza toate cheltueilile care fac obiectul

contabilitatii de gestiune;- face legatura dpdv al nivelului cheltuielilo

incorporabile intre contabilitatea financiara scontabilitatea de gestiune;

- functioneaza in realitate ca un cont de pasiv;- evidentiaza toate cheltuielile, respectiv atat cele

aferente productiei terminate cat si aferente productieneterminate;

- in credit vom avea colectarea cheltuielilor in cursulunii si la inceputul lunii, atat pentru productineterminata cat si pentru cea care poate deveniiproductie terminata in cursul lunii in corespondenta cdebitul conturilor de cheltuieli, respectiv 921, 922923, 924, 925;

-se debiteaza la sfarsit lunii prin creditul urmatoareloconturi: 931 cu costul productiei terminate, 933 cucostul efectiv al productiei neterminate, 903 cudiferentele dintre costul prestabilit si cel efectiv (pentrproductia terminata);

- de regula nu prezinta sold.

Contul 902 decontari interne privind productia obtinu

( productiaterminata):- este un cont bifunctional;- functioneaza ca un cont de pasiv;- evidentiaza atat costul prestabilit cat si cel efectiv , s

implict diferentele de pret aferente productieterminate;


27/158


26

- se crediteaza cu costul prestabilit al productieiterminate ( debitul contului 931) si cu diferentele dintcostul prestabilit si cel efectiv ( debit cont 903)

- se debiteaza cu costul efectiv al productiei terminate(creditul conturlui 921).

Contul 903 decontari interne privind diferentele de pre:- este un cont de activ;- evidentiaza diferentele dintre costul prestabilit s

costul efectiv;- in debit se inregistreaza diferentele productiei

terminate ( in negru diferentele nefovorabile si in rosdiferentele favorabile ) prin creditul contului 902;

- se crediteaza cu inchiderea contului de diferente lasfarsitul lunii prin debitul contului 901;

- nu prezinta sold.

2.4.2. GRUPA 92 CONTURI DE CALCULAT

Cu ajutorul acestor conturi se realizeaza calculatiacosturilor obtinandcostul de productie si costul complet comercial. Sunstructurate in concordanta cu criteriul de clasificare acheltuielilor dupa destinatie.

Contul 921- cheltuielile activitatii de baza :- este un cont de activ;

- evidentiaza toate cheltuielile directe, identificabile dpurtatorul de cost in momentul efectuarii ( colectarde cheltuilei);

- la safrsitul lunii primeste prin repartizare cotele dcheltuieli indirecte astfel incat cu ajutorul acestui conse realizeaza costul produsului;

- in debitul contului se inregistreaza :


28/158


27

colectarea cheltuielilor directe prin creditucontului 901;primirea prin repartizare la sfarsitul lunii acheltuielilor indirecte de productie princreditul contului 923 si a cheltuielilogenerale si de administratie prin creditulcontului 924;primirea pe baza de decont a cheltuielilorauxiliare prin creditul contului 922;

- in creditul contului se inregistreaza la sfarsitul luncostul efectiv al productiei terminate prin debitucontului 902 si costul efectiv al productiei neterminatprin debitul contului 933.

Contul 922 cheltuielile activitatii auxiliare:- este un cont de activ;- evidentiaza toate cheltuielile aferente activitati

auxiliare;- in debitul contului se inregsitreaza colectarea

cheltuielilor prin creditul contului 901;-

in creditul contului se inregistreaza decontareacheltuielilor pe sectoare sau produse beneficiare prindebitul contului 921, 923, 924, 925;

- nu prezinta sold.

Contul 923 cheltuieli indirecte de productie :- este un cont de activ;- evidentiaza toate cheltuielile indirecte de productie;

- in debit se inregistreaza colectarea cheltuielilor princreditul contului 901 si 92;- in credit se inregistreaza repartizarea cheltueililo

indirecte la sfarsitul lunii prin debitul contului 921;- nu prezinta sold.

Contul 924 cheltuieli generale si de administratie:


29/158


28

- este un cont de activ;- evidentiaza toate cheltuielile generale si de

administratie;- in debit se inregistreaza colectarea cheltuielilor prin

creditul contului 901 si 922;- in credit se inregistreaza la sfarsitul lunii repartizarea

cheltueililor indirecte prin debitul contului 921;- nu prezinta sold.

Contul 925 cheltueili de desfacere:- este un cont de activ;- evidentiaza toate cheltuielile de desfacere;- in debit se inregistreaza colectarea cheltuielilor prin

creditul contului 901 si 922;- in credit se inregistreaza la sfarsitul lunii repartizarea

cheltuielilor indirecte prin debitul contului 921;- nu prezinta sold.

2.4.3. GRUPA 93- COSTUL PRODUCTIEI

Contul 931 costul productiei fabricate:- este un cont de activ;- evidentiaza la cost prestabilit ( standard) productia

obtinuta;- in debit de inregistreaza productia obtinuta evidentiat

la cost standard prin creditul contului 902;

- se crediteaza la sfarsitul lunii prin interfata dintrcosturi evidentiate pe produse ( ct. 931) si cheltueililocazionate ( debitul contului 901 );

- nu prezinta sold.

Contul 933 cotul productiei neterminate :- este un cont de activ;


30/158


29

- evidentiaza la cost efectiv productia netreminata;- se debiteaza cu productia neterminata la sfarsitul luni

prin creditul contului 921;- se crediteaza la sfarsitul lunii prin inchiderea contulu

prin debitul contului 901;- nu prezinta sold.

Nota:In cazul in care contul 933 ramane cu sold la

sfarsitul linii, acesta va fi repus pe cheltuieli la inceptlunii urmatoare ( destocaj). In aceasta situatie varamane la sfarsitul lunii cu sold creditor 901.

FILIERA LOGICA A INREGISTRARILOR CONTAB

1. Inregistrarea productiei neterminate la inceputul luniirepunea se cheltueili a productiei neterminate) cunoscutasub denumirea de destocaj in contabilitatea financiara.

921 = 901Nota: In cazul in care productia neterminata la sfarsitu

lunii precedente ramane cu sold ( nu se inchide contul 933)articolul contabil va fii:

921 = 933


31/158


32/158


31

corespondenta.

4. Decontarea cheltuielilor auxiliare catre sectiile sausectoarele beneficiare sau produsele beneficiare.

% = 922921 - prestatia se identifica pe

produs923 - prestatia se identifica pe

sector 924 de activitate sau centru

de925 responsabilitate

In contabilitatea financiara nu avem operatiecorespondenta.

Dupa aceasta operatiune contul 922 se inchide.

5. Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie sface cu ajutorul procedeului suplimentarii, iar baza drepartizare o reprezinta cheltuielile cu materiile directe sa

manopera directa sau total cheltuieli directe sau pot fi bazediferentiate pentru fiecare fel sau categorie de cheltuialadirecta.

921 = 923

Dupa aceasta operatiune de realizeaza:


33/158


32

- se obtine costul de productie;- se inchide contul 923.


6. Repartizarea cheltuielilor generale si de administratie se aplica procedeul suplimentarii, iar baza de repartizare oreprezinta, de regula, costul de productie.

921 = 924


Dupa aveasta operatiune se realizeaza:- se obtine costul complet;- se inchide contul 924.

7. Repartizarea cheltuielilor de desfacere baza derepatizare o reprezinta costul complet sau costul deproductie sau poate fi alt criteriu de repartizare (cantitatea)Procedeul utilizat este procedeul suplimentarii.

921 = 925


Dupa aceasta operatiune se realizeaza :

- se obtine costul complet comercial;- se inchide contul 925.

8. Inregistrarea la cost prestabilit a productiei terminatefinite, fabricate, obtinute.

931 = 902


34/158


35/158


34

348 = 711 diferente nefavorabile711 = 348 diferente favorabile

348 diferente de pretEx. Cost prestabilit 100

Cost efectiv 120Diferenta nefavorabila 20

11. Inregistrarea la cost efectiv a productiei neterminatela sfarsitul lunii.

933 = 921

In contabilitatea financiara se inregistreaza:

331 = 711Dupa aceasta operatiune contul 921 se inchide.

12. Interfata dintre costul productiei si cheltueiliefectuate- se realizeaza o comparatie dar si o legatura intreo masa de cheltuieli si aceasi masa de cheltuieli repartizatepe produse, dar la nivel de cost prestabilt si la nivel dediferente.

Se face referire la productia terminata sau obtinuta.

V enitul prestabilit 100

Diferente nefavorabila 20

Cheltuielile efective 120

Contul de rezultate


36/158


35

901 = %931 cost prestabilit la productai terminata903 + sau diferente dintre costul efectiv

si costulcostul prestabiliat

efectiv

Dupa aceasta operatiune se inchid conturile 931 si 903.

13. Inchiderea conturilor ( cheltuieli aferente productineterminate) interfata dintre cheltuielile efective si costuprivind productias neterminata.

901 = 933Dupa aceast operatiune cele doua conturi se inchid.

Nota: In cazul in care nu se efectueaza operatiunea 13 vorramane cu sold:

- contul 933 ci sold debitor costul efectiv al productineterminate la sfarsitul lunii;

- contul 931 cu sold creditor cu cheltuieli efectiveferente productiei neterminate.

Conturile de calculatie se evidentiaza in analitic pecentre de responsabilitate (purtator de cost, dupa caz) siarticole de calculatie:

calculatiedearticol t de Purtator CR ../cos../921

calculatiedearticol CR ../923


37/158


36

CAPITOLUL IIIPROCEDEE DE CALCULATIE A

COSTURILOR

Procedeul reprezinta un ansamblu de tehnici,instrumente si modalitati concrete de determinare a costuriloin diferite momente in care se genereaza costuri sau in carese efectueaza operatii de calculatie a costurilor.

CATEGORII DE PROCEDEE:- procedee de determinare si delimitare a costurilor pe

purtator si pe sectoare- procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte;- procedee de separare a cheltuielilor variabile si fixe- procedee de calcul al costului productiei de fabricatie

interdependenta;- procedee de calcul al costului unitar.

3.1. PROCEDEELE DE DETERMINARE SIDELIMITARE A CHELTUIELILOR PE PURTATOR

PE SECTOARE

Procedeele de determinare si delimitare a cheltuielilope purtator si pe sectoare au drept scop determinareacheltuielilor in momentul efectuarii acestora si in functie posibilitatile de identificare pe purtator de cost ( cheltuiedirecte) sau pe sectoare de activitate ( cheltuieli indirecte).


38/158


37

Se cuprind urmatoarele procedee:

a. Procedeul ponderarii cantitatilor cu preturile se aplicpentru determinarea acheltuielilor cu materiile primematerialelor (bonul de consum sau factura), energie,combustibil dar si pentru cheltuieli salariale.

Relatia de calcul este:- pentru cheltuieli materiale :

Chm= cantitate * pret

- pentru cheltuieli cu manopera :

Chman = timp * tarif

b. Procedeul aplicarii de cote proncetuale la o valoareabsoluta. Se utilizeaza pentru determinarea cheltuielilor cucontributiilor, pentru amortizari dar si pentru alte cheltuieli.

Relatia de calcul este:

Ch = Baza de calcul * x%

Ex. Chcas = Salarii brute * 22%

c. Procedeul repartizarii de cote in raport cu numaruperioadelor de gestiune la care se refera. Se utilizeazaindeosebi pentru cheltuielile aferente mai multor perioade d

gestiune ( cheltuieli anticipate).

N repartizat decheltuieli

Cota ch..!

N numarul perioadelor de gestiune


39/158


38

d. Procedeul statistico-experimental se aplica ndeosebi in antecalcul, atunci cnd anumite cheltuieli nsunt cunoscute si pentru care se fac anumite studii sauexperimente. Ulterior, pe m sura ce acestea devin efectivese fac ajust rile necesare.

3.2. PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOINDIRECTE.

Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte. Seutilizeaz un singur procedeu, respectiv procedeusuplimentarii, dar aplicat sub mai multe forme si variant Acestea au drept scop repartizarea cheltuielilor indirecte pepurt tor de cost, lund in considerare particularitatile fiec rcheltuieli de rapartizare si a bazei de repartizare.

a. Procedeul suplimentarii in forma clasica, acestaavand mai multe variante:

- varianta coeficientului unic ( global)- varianta coeficientilor diferentiati- varianta coeficientilor selectivi.

b. Procedeul cifrelor relative de structura ( coeficientuluunic sau global)

a. Procedeul suplimentarii in forma clasicaETAPE:

I). Alegerea criteriului sau a bazei de repartizare - trebuisa existe o legatura de cauzalitate intre cheltuiala directade repartizat si baza de repartizare.


40/158


39

II). Determinarea coeficientului de repartizare:

erepartizar de Bazarepartizat deindirecteC heltuieli

K ..

...!

III). Determinarea cotei de cheltuieli de investitii ce revifiecarui purtoator de cost.

R j = b j * KUnde:R j cota de cheltuieli indirecte ce revine produsului jb j baza de repartizat a productiei jK coeficientul de repartizare

!

!!!n

j j

n

i I i

b

C h

erepartizar de Bazarepartizat deindirecteC heltuieli

K

1

1

.....

unde:i articolul de calculatieChIi cheltuieli indirecte pe calculatie

a.1.). Procedeul suplimentarii in forma clasica invarianta

coeficientului unic sau global presupune ca pentru intreagamasa de cheltuieli indirecte de repartizat se aplica ( seutilizeaza ) un singur coeficient unic sau global. Se folosestpentru repartizarea cheltuielilor generale si de administratie.

Exemplu:


41/158


40

Cheltuieli indirecte de repartizat 100.000 umBaza de repartizare 400.000 um

Din care:o produsul b1 300.000 umo produsul b2 100.000 um

25,0000.400000.100 !! K

Cota de cheltuieli pentru b1 este :

R1 = 300.000 * 0,25 = 75.000

Cota de cheltuieli pentru b2 este :R2 = 100.000 * 0,25 = 25.000

Total 100.000

a.2.). Procedeul suplimentarii in forma clasica in variantcoeficientilor

diferentiati presupune utilizarea mau multor coeficientrespectiv cate un coeficient pentru fiecare fel sau categoriede cheltuieli. Se utilizeaza pentru a se stabilii o legatura mastransa intre cheltueilile de repartizat si baza de repartizare.

Se aplica indeosebi pentru cheltuielile indirecte deproductie, dar poate fiaplicat si pentru cheltuielile generale si de administratie.

Exemplu:


42/158


41

Cheltuieli indirecte de productie 200.000 umDin care:

- amortizare 180.000 um- energie electrica 50.000 um

Pentru amortizare baza de repartizare o reprezintasuprafata construita:Din care:

- sectorul de activitate 1 180 m2 - sectorul de activitate 2 70 m2

2/.60070180

000.150mum

am!!

Ras1 = 180 * 600 = 108.000 umRas2 = 70 * 600= 42.000 umTotal 150.000 um

Pentru energia electrica baza de repartizare o reprezintaputerea instalata a

consumatorilor electrici :

in S1 Pint = 1000 Kwin S2 Pint = 1500 Kw

2015001000

000.50 !! K um/Kw

Cota de repartizare este:

Ren.el.s1 = 20*1000 = 20.000 umRen.el.s2 = 20*1500 = 30.000 umTotal 50.000 um

Cota de cheltuieli indirecte ce revine pe sectorul deactivitate se va determina prin insumarea cotelor partialeobtinute prin aplicarea coeficientilor diferentiati.


43/158


42

Rs1 = 108.000 + 20.000 =128.000 umRs2 = 42.000 + 30.000 = 72.000 umTotal 200.000 um

a.3.). Procedeul suplimentarii in forma clasica in variantcoeficientilor selectivi presupune ca pe langa alegerea debaza diferentiate pe fel sau categorie de cheltuieli, sa sestabileasca si produsele asupra carora se face repartizarea.Se aplica in exclusivitate pentru repartizarea cheltuieliloindirecte de productie.

Cheltuielile indirecte de productie pot fi pe fel dcheltuieli amortizare, salarii, reparatii, energie, etc. sau pecele doua categorii de cheltuieli, respectiv:- cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilijelor;- cheltuieli generale ale sectiei sau ale centrului deresponsabilitate.

Exemplu:Cheltuieli indirecte de productie de repartizat si marime

bazelor repartizare se prezinta astfel:Intreprinderea are 3 centre de responsabilitate: CR1,

CR2, CR3 si fabrica 3 produse A, B, C.- in CR1 se fabrica cele trei produse- in CR2 se fabrica produsele a si c- in CR3 se fabrica produsele a si b

Cheltuielile indirecte de productie si marimeabazei de repartizare pe cele doua categorii


44/158


43

Nr.Crt.

EXPLICATII CENTRUL DERESPONSABILITATE

1 2 31. Cheltuieli indirecte de

productie de repartizat dincare:

257 218 159,60

- CIFU 152 98 84,60- CGS (cheltuieli generaleale sectiei)

105 120 75

2. Marimea bazei derepartizare pentru CIFU

190 140 94

- b A 60 75 52

-bB 90 - 42-bC 40 65 -3. Marimea bazei de

repartizare pentru CGS210 300 125

- b A 85 127 67-bB 67 - 58-bC 58 173 -

Calculul coeficientului de repartizare este:K CR1 CR2 CR3

KCIFU 0,8 0,7 0,9KCGS 0,5 0,4 0,6

CIFU CGSK1 = 8,0190

152! K1 = 5,0210

105!

K2 = 7,014098 ! K2 = 4,0

300120 !


45/158


44

K3 = 9,094

6,84! K3 = 6,0

12575

!

Calculul cotelor de cheltuieli indirecte de productie ce rev

fiecarui produsCR1 CR2 CR3

b j K R j b j K R j b j K R j CIFU 190 152 140 98 94 84,6 A 60 0.8 48 75 0.7 52,5 52 0.9 46,8B 90 0.8 72 - 0.7 - 42 0.9 37,8C 40 0.8 32 65 0.7 45,5 - 0.9 -

CGS ABC

A = 60*0,8 = 48

b. Procedeul cifrelor relative de structura ( coeficientuluunic sau global)

ETAPE:

I. Determinarea ponderii bazei de repartizare aprodusului in totalui bazei de repartizare.

!

!m

j j

j j

b

b g

unde:


46/158


45

g j ponderea bazei de repartizare a produsului j in totalubazelor de repartizat

II. Determinarea cotei de cheltuieli indirecte ce revinunui produs.

R j = g j * ChI de repart.

Se utilizeaza indeosebi ca o alternativa la variantacoeficientului unic sau global.

Exemplu:

Cheltuieli indirecte de repartizat100.000 umBaza de repartizare 400.000

umdin care:- b1 300.000 um- b2 100.000 um

Sa se determine cheltuiala indirecta ce revine fiecariuprodus.

g1 = 75,0000.400000.300 !

g2 = 25,0000.400000.100 !

R1 = 0,75 * 100.000 = 75.000 umR2 = 0,25 * 100.000 = 25.000 um

PROCEDEE DE SEPARARE A CHELTUIELILOR INVARIABILE SI FIXE


47/158


48/158


47

calculeaza pentru fiecare perioada de gestiune.

QQt x ! x abaterea volumului fizic

IV . Determinarea abaterii cheltuielilor din fiecareperioada de gestiune de la cheltuiala medie.

C hC h y t ! V . Determinarea abaterii medii patratice de la volumu

fizic al productiei. X2 VI . Determinarea produsului dintre abaterea de la

volumul fizic al productiei (x) si abatarea de lcheltuiala medie (y).

x * ySi in cazul etapelor V si VI abaterile se calculeaza

pe fiecare perioada de gestiune in parte.

VII . Determinarea cheltuielilor variabile unitare potrivrelatiei:

!

!!n

t t

n

t t

vu

x

x yC h

1

2

1 )(

VIII . Determinarea cheltuielilor varabile totale (pentru anumita perioada de gestiune t)

Qt ChCh vut VT *)( ! IX . Determinarea cheltuielilor fixe totale pentru anumita perioada de gestiune

ChF(t) = ChT(t)= ChVT(t)

Nota:1.Cheltuiala fixa , chiar daca este calculata pentru o


49/158


48

anumita perioadade gestiune se mentine aceasi pentru fiecare din perioadelede gestiune, intrucat este o cheltuiala de structura sau decapacitate.

2. Pe baza acestui procedeu, separand cheltuielilein variabile si fixe(avand date din trecut) pot fi determinate cheltuielile totalale perioadei viitoare de gestiune pentru un anumit volumfizic al productiei.

ChT(t+1)= ChVU* Qt-n+ Ch(t+1)= ChVT(t+1)+ ChF(t)

Exemplu:

Cunoscand evolutia de ansamblu a volumului fizic aproductiei si a cheltuielilor de productie pe o perioada de luni, se cere:

a . determinati cheltuielile variabile unitare si totale cheltuielile fixe totale;

b. determinati cheltuielile totale pentru luna a VII cunoscand ca volumul fizic al productiei este de12.000 tone.

Situatia privind evolutia volumului fizic al productiei si

nivelului cheltuielilor:date CalculePerioada

(luna)Qt Cht x y x2 x*y

1 10.200 908.000 200 8.000


50/158


49

2 9.800 892.000 -200

-8.000

3 9.500 880.000 -500

-20.000

4 9.300 872.000 -700

-28.000

5 10.400 916.000 400 16.0006 10.800 932.000 800 32.0007

Total 60.000 5.400.000 0 0 1.620.000 64.800

a.

1. 000.106000.601 !!! !

nQt

Q

n

t tone

2. 000.9006

000.400.51 !!!

!

n

ChCh

n

t t

um

3. QQt x ! x1 = 10.200 10.000 = 200x2 = 9.800 10.000 = -200x3 = 9.500 10.000 = -500x4 = 9.300 10.000 = -700x5 = 10.400 - 10.000 = 400x6 = 10.800 10.000 = 800

4. C hC h y t !

y1 = 908.000 900.000 = 8.000y2 = 892.000 900.000 = - 8.000y3 = 880.000 900.000 = - 20.000y4 = 872.000 - 900.000 = - 28.000y5 = 916.000 900.000 = 16.000y6 = 932.000 900.000 = 32.000


51/158


50

5. 21 x = 200 * 200 = 40.00022 x = (-200) * (-200) = 40.000

6. 000.600.1000.8*200* 11 !! y x

7. !!!

!

!

000.620.1

000.800.64)(

1

2

1n

t

n

t vu

x

t x yCh 40 um/tone

8. Qt ChCh vut vT *)( ! t=1

000.408200.10*40* 1)1( !!! QC hC h vuvt um

9. )()()( t vT t T t F ChChCh !

umChChCh vT t F .000.500000.408000.908)1()1()1( !!!

b.)1(1)1( *! t F t vut T ChQChCh

Qt+1= 12.000Chvu = 40ChF(t+1)= ChF(t) = 500.000

umChT .000.980000.500000.12*40)7( !!

3.3.2. Procedeul punctelor de maxim si de minim


52/158


53/158


52

6 10.800 932.0007

Total 60.000 5.400.000

Rezolvare :

t umCh vu /.40500.1000.60

300.9800.10000.872000.932 !!!

3.3.3. Procedeul analitic presupune analiza fiecareicheltuieli in parte si determinarea caracterului cheltltuielrespectiv caracter variabil sau caracter fix.

Procedee de determinare ( de calcul ) a costului deproductie de fabricatie interdependenta ( productiareciproca).

Productia reciproca sau productia interdependenta seregaseste indeosebi in

cadrul productiei auxiliare. Un sector auxiliar se afla atat icalitatea de furnizor cat si de beneficiar cu un alt sectoauxiliar. In consecinta, o productie este dependenta de oalta productie si implicit, un cost este dependent de un alcost.

Totodata, o parte din productia auxiliara se consuma incadrul schimburilor sau prestatiilor reciproce, in timp ce mare parte a productiei auxiliare este destinata activitatii debaza.

Sectiaauxiliara 1

Sectiaauxiliara 2

Sectiaauxiliara 3


54/158


53

Decontarea prestatiilor reciproce se poate face la uncost prestabilit ( cost standard) sau la un cost efectiv aperioadei precedente. Atunci cand se impune cunoastereaexacta a costului la care se fac decontarile se utilizeazaurmatoarele procedee:- Procedeul reiterarii sau procedeul calculelor iterative;- Procedeul algebric.

1. Procedeul reiterarii sau procedeul calculelor iterative.Intru-cat o sectie auxiliara efectueaza anumite cheltuiel

pentru obtinerea unei anumite cantitati de produs sicedeaza ( transfera) unei alte secti o parte din produse (care reprezinta o anumite pondere din total) va deca sicheltuieli in aceasi pondere.

Pe masura ce o sectie auxiliara primeste de la celelalteanumite cheltuieli, va deda ulterior aceasi pondere si dinacestea. Reiterarile continua pana cand cheltuielile careurmeaza a fi redate devin nesemnificative.

De regula, se efectueaza n+1 runde, unde n estenumarul sectiilor auxiliare care intra in cadrul prestatiilreciproce.

2. Procedeul algebric.

Procedeul algebric pleaca de la premisa ca o sectiepentru a realiza anumite produse, genereaza anumitecheltuieli proprii, dar are nevoie si de anumite cantitati dproduse de la alte sectii. Pentru aceasta se stabileste unsistem de n ecuatii ( dat de numarul de sectii ) cu nnecunoscute ( necunoscutele fiind costurile unitare aleproduselor din cadrul fiecarui centru de responsabilitate).


55/158


56/158


55

y x z

z x y

z y x

*000.1*000.1000.000.3*000.50

*000.10*000.2000.000.2*000.6

*000.20*000.1000.000.6*000.10

!

!

!

um z

um y

um x

.78,92

.67,775

.12,863

!

!

!

Procedee de calcul a costului unitar

Procedee de calcul a costului unitar au drept obiectivdeterminarea costului unitar in functie de particularitatiprocesului de fabricatie.

Procedee:1. Procedeul diviziunii simple2. Procedeul cantitativ

3. Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenta4. Procedeul echivalarii cantitative a produsulusecundar cu produsul principal;

5. Procedeul valorii reziduale (ramase) sau procedeulresturi.

3.5.1. Procedeul diviziunii simple

Procedeul diviziunii simple se aplica in intreprinderile cproductie de masa (ciment, carbune, energie electrica,energie termica).

Costul unitar se obtine dupa relatia:


57/158


56

1

n

ii

C hCtu

Q!!

Si in acest caz evidenta cheltuielilor se tine pe centre deresponsabilitate, pe produs si pe articol de calculatie.

3.5.2. Procedeul cantitativ

Procedeul cantitativ se foloseste atunci cand dinprocesul de fabricatie se obtin produse cuplate, colaterale scare au valori de intrebuintare apropriate.

Totodata, apar diferente intre cantitatea fabricata si cea

utilizata efectiv, intru-cat pot aoare pierderi pe timpul pastrasau depozitatii. Se utilizeaza indeosebi in intreprindereachimica si petrochimica.

Etape:I. Determinarea unui cost unitar mediu (cost teoreticpotrivit relatiei:

1

( )1

n

ii

mediu n

f j j

ChC tu

q

!

!

!

II. Determinarea unui cost efectiv luand in considerarpierderile care pot apare pana in momentul utilizarii.

( )( )

( )

* f j j mu j

qC tu C tu

q!

( ) f jq - cantitatea fabricata din produsul j( )u jq - cantitatea utilizata din produsul j


58/158


57

Exemplu : In urma unui proces chimic se obtin trei produscolaterale A, B, C.

Cheltuielile totale de productie sunt de 50.000.000 umCantitatea fabricata siutilizata se prezinta astfel:

PRODUS qf qu A 2.000 1.500B 1.400 1.300C 800 600Total 4.200 3.400

1. 1( )

1

50.000.00011.905. /

4.200

n

ii

mediu n

f j

j

ChC tu um uf

q

!

!

! ! !

2. ( )( )( )

* f j j mu j

qCtu Ctu

q!

2.00011.905* 15.873. /

1.500 ACtu u m uf ! !

1.40011.905* 12.821. /

1.300 BC tu um uf ! !

80011.905* 15.873. /

600C Ctu u m uf ! !

3.5.3. Procedeul indicilor de echivalenta ( coeficientulude echivalenta)


59/158


58

Se aplica atunci cand din procesul de productiemajoritatea produselor sau cel putin doua dintre acestea suntconsiderate principale.

Totodata mai trebuie indeplinita una din urmatoareledoua conditii:

- din acelasi consum de materiale si cu acelasi consumde forta de munca se obtin produse finite diferite si caredifera prin unul sau mau multi parametrii cantitativi ( inddirecti);

- atunci cand din acelasi consum de materiale sar cucheltuieli de prelucrare diferite se obtin produse diferitediferentierea fiind facuta de unul sau mai multi parametrii dordin calitativ ( indici inversati). Indicii inversati sunt aplinumai pentru cheltuielile de prelucrare.

Criterii de clasificare a indicilor:

1. Dupa numarul parametrilor prin care se face diferentiereproduselor, indicii se imparat in :

- simplii produsele difera printr-un singur parametru;- complecsi - produsele difera prin doua sau mai mult

parametrii;- agregati sau serii multiple de indici de echivalenta.

2. Dupa modul de calcul:- indici calculati ca raport direct- indici calculati ca raport invers sau indici inversati.

Combinand cele doua criterii de clasificare se regasesccu posibilitati de aplicare, urmatoarele categorii de indici:1. Indici de echivalenta simplii calculati ca raport direct;2. Indici de echivalenta complecsi calculati ca raport direct;3. Indici de echivalenta simplii calculati ca raport invers

indici inversati)


60/158


59

4. Serii multiple de indici de echivalenta

ETAPE:

3. Stabilirea parametrului prin care difera produsele sdeterminarea marimii parametrilor.

4. Calculul indicilor de echivalenta potrivit relatiei:

Pb Pj

Kj ! unde:

Kj este coeficientul de echivalenta pentru produsul jPj este marimea parametrului pentru produsul jPb marimea parametrului al produsului ales drept baza

5. Calculul productiei echivalente sau conventionale:

!

!n

j j j k qQe

1

)*( unde:

Qe productia echivalentaq j - cantitatea fabricata din produsul j

6. Calculul costului pe unitate echivalenta sau convenit

Qe

C hCt

n

ii

cue

!! 1/ unde:

Chi suma tuturor factorilor Ctue/c cost unitate echivalenta sau conventionalai articolul de calculatie


61/158


60

7. Determinarea costului pe unitatea fizica de produs

K jC t C t cueuj */! unde:

Ctuj costul unitar pentru produsul j

Produsele difera printr-un singur parametru, acesta fiindde ordin cantitativ, respectiv lungime, latime, densitate, etc.

Se alege drept baza produsul reprezentativ, dar oricaredintre produse poate fi ales drept baza fara a influentarezultatul.

Exemplu:

Cheltuielile totale generate de procesul de fabricatiesunt de 80.000.000 um. Se fabrica 3 produse A, B, C caredifera printr-un singur parametru, respectiv lungimeprodusului.

Cantitatile fabricate si marimea parametrilor se prezentaastfel:

1. Stabilirea parametrului prin care difera produsele sdeterminarea marimii parametrilor.

Produsul qi P(L) -lungimea

A 1.400 1

B 2.400 4C 3.000 2

2. Calculul indicilor Se alege drept baza produsul B ( nu conteaza care esteales)


62/158


63/158


62

Etapele sunt similare cu cele de mai sus dar coeficientulde echivalenta se determina potrivit relatiei:

nbbb

nj j j j P P P

P P P K

*.........**

*.........**

21

21!

nj j j P P P *.........** 21 - parametrii j

nbbb

*.........** 21 - parametrii j pentru care diferaprodusele

Exemplu:Cheltuielile totale de productie sunt de 80.000.000 um

Se obtin trei produse A, B, C care difera prin 3 parametritoti de ordin cantitativ, respectiv lungine, latime, inaltimCantitatile fabricate si marimile parametrilor se prezintastfel:

1. Se considera drept baza proba B

Produsul g j(uf) L(lungime)

l(latime) I(inaltime)

A 1.000 2 1 0.4B 1.500 1 1 0.2C 2.200 6 0.5 0.1

2. Calculul indicilor

42.0*1*14.0*1*2 !!

A K

12.0*1*12.0*1*1 !! B K

5.12.0*1*1

1.0*5.0*6 !!C K


64/158


63

3. Calcululul produselor echivalente000.44*1000 !!e Aq uc

500.11*1500 !!eBq uc

300.35.1*200.2 !!eC q uc

qe = 4.000+1.500+3.300 = 8.800

4. Determinarea costului pe unitate conventionala

091.9800.8000.000.80

/ !!eucC t um/uc

5. Determinarea costului unitar efectiv

CtuA= 9.091*4=36.364 um/uf CtuB = 9.091*1= 9.091 um/uf CtuC = 9.091*1.5 = 13.637 um/uf

3. Indici de echivalenta simplii calculati ca raport invers se aplica

atunci cand produsele sunt considerate de baza, esteindeplinita a doua conditie, iar produsele difera printr-usingur parametru care este de ordin calitativ (calitatea saufinetea produsului)

Intotdeauna se alege drept baza produsul de calitatesuperioaa (are parametrul cu marimea cea mai mica).

Etapele sunt similare cu cele de mai sus, dar indicii secalculeaza potrivit relatiei:

Pj Pb

K j !

Cheltuielile se impart in doua categorii :


65/158


64

- cheltuieli materiale care se regasesc in raport directfata de cantitatea fabricata, costul unitar pentru materialfiind determinat potrivit relatiei:

Q

ChC t mat umat !

- cheltuieli de prelucrare pentru care se aplica indiciinversati, costul unitar al produselor va fi determinat prinsumarea celor doua costuri unitare partiale:

euprelucrat umat uj C t C t C t !

Ctumat raport directCtuprelucrate raport inversat indici inversati

Exemplu:

In procesul de fabricatie au loc cheltuieli totale d120.000.000 lei, din care:

- cheltuieli materiale 40.000.000 lei- cheltuieli de prelucrare 80.000.000 lei.Parametrul prin care diferea produsele este finetea

produselor. Cantitatile fabricate si marimea se prezintaastfel:

1.Produsul qi P - finetea

A 1.400 1B 2.400 4C 3.000 2

Chmat= 40.000.000 um

1.400+2.400+3.000 = 6.800


66/158


65

882.5800.6

000.000.40 !!umat C t um/uf (kg)

Ctuprelucrare= 80.000.000 um indici inversati

2. Calculul coeficientilor Produsul ales drept baza este obligatoriu produsul A

deoarece are calitatea superioara 1.

11!

A K 41! B K 2

1!C K

3. Calculul produsului echivalent

ucq e A .400.11*400.1 !!

ucq e B .60041

*400.2 !!

ucq eC .500.121

*000.3 !!

Qe = 1.400+600+1.500=3.500 uc

4. Calculul costului unitar

ucumC t cue /.857.22500.3000.000.80

/!!

5. Costul unitar al prelucrarii pe unitatea fizica de produeste:

CtupA= 22.854*1=22.857 um/uc


67/158


66

CtupB 714.541

*857.22 !! um/uc

CtupC 50,428.1121

*857.22 !! um/uc

6. Determinarea costului unitar efectiv pe produs ( materia+ prelucrare )

Ctuj = Ctumatj + Ctupj

CtuA= 5.882+22.857 = 28.739 um/uf

CtuB = 5.882+5.714 = 11.596 um/uf

CtuC = 5.882 + 11.428,50 = 17.310,50 um/uf

4. Indicii de echivalenta agregati sau serii multiple de indiechivalenti

Cheltuielile sunt structurate pe feluri sau categorii decheltuieli ( materile, de prelucrare, generale, de desfacegre,etc) si pentru fiecare fel de cheltuiala se aplica o anumitaserie de indici calculati, dupa caz, prin una din regulile dmai sus.

4. Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cuproduslui principal


68/158


67

Se aplica atunci cand din procesul de fabricatie se obtinproduse secundare si principale. Se utilizeaza in industriapetrolului, in agricultura dar si in industria alimentara.

Echivalarea intre produsel secundar si cel principal seface nu pe baza de indici ci pe baza unui echivalentcunoscut si general valabil pentru sectorul respectiv deactivitate:

1 tone petrol = 1000 m3 gaz sonda

ETAPE:

1. Echivalarea cantitativa teoretica a produsuluisecundara cu produsul principal:

E

Qq s p s !/ unde

qs/p cantitatea de produs secundar transformatateoretic in produsul principal

Qs cantitatea fizica de produs secundar E echivalentu;2. Determinarea cantitatii teoretice totale de produs

principal

Qt/p = Qp + qs/p unde

Qp cantitatea fizica de produs principal

3. Calculul costului pe unitatea teoretica de produsprincipal

pt

n

ii

pt Q

C hCtu

/

1/

!


69/158


68

4. Determinarea costului unitar efectiv al produsuluprincipal

Ctup = Ctut/p 5. Determinarea costului unitar al produsului secundar

E

CtuCtu

pt s

/!

Exemplu:

Cheltuielile totale generate de procesul de productiesunt de 200.000.000 um.

Se obtin:- produsul principal petrol 500 t = Qp- produsul secundar gaz de sonda 100.000 m3 Echivalentul 1 tona petrol = 1000 m3 gaz sonda

Rezolvare:

1. Echivalarea cantitativa teoretica a produsuluisecundara cu produsul principal:

Determinarea costului unitar

ut E

Qq s p s .100000.1

000.100/ !!!

2. Determinarea cantitatii teoretice totale de produs


70/158


69

principal

Qt/p = Qp + qs/p = 500+100=600 ut

3. Calculul costului pe unitatea teoretica de produsprincipal

ut umQ

ChC tu

pt

n

ii

pt /.333.333600000.000.200

/

1/

!!

!

4. Determinarea costului unitar efectiv al produsuluprincipal

Ctup = Ctut/p= 333.333 um/ut

5. Determinarea costului unitar al produsului secundar

33,333

1000

333.333/ !!! E

CtuCtu

pt s

5. Procedeul valorii ramase sau a valorii reziduale (procedeul restului)


71/158


70

Se utilizeaza atunci cand din procesul de productie seobtin produse principale si produse reziduale destinatevalorificarii sau utilizarii in procesul de productie.

Costul unitar al produsului principal se obtine potrivrelatiei:

Q p

productiede procinilereutilizab sautertilareziduale prod valorif dinobtinuteC hCtu

n

ii

p

! !

............1

Exemplu :

Din procesul de fabricatie se obtine :

- produdul principal grau = 100 tone- produsul rezidual paieSumele obtinute din valorificari :- 2.000.000 valorificari la terti- 1.000.000 consum in procesul intermediar de productieCheltuielile totale sunt de 200.000.000 um

000.970.1100

000.000.3000.000.200 !! pCtu um/tona

NOTA :Din procesul de productie se pot obtine produse

secundare, reziduale si principale. Aplicarea procedeelor se va face astfel:- se aplica procedeul valorii ramase obtinand astfel

cheltuielile efective cu produsele principale si secundare

dupa diminuarea cheltuieilor totale cu sumele obtinute divalorificarea produselor reziduale);- se aplica procedeul echivalarii cantitative pentru a

delimita cheltuielile aferente produsului principal dcheltuielile aferente produsului secundar;

- dupa cunoasterea cheltuielilor aferente produsuluiprincipal si secundar, se aplica pentru produsul principa


72/158


71

procedeul indicilor de echivalenta sau procedeul cantitatipentru a determina costul pe unitatea de produs principal.

CAPITOLUL IVMETODE DE CALCULATIE A COSTURILOR

ASPECTE GENERALE

Cheltuielile de calculatie constituie un ansablu deprocedee, instrumente structurate pe etape in functie despecificul activitatii astfel incat sa dea posibilitatedeterminarii costului pe unitatea de produs.

Clasificarea metodelor:

1. Dupa momentul efectuarii calculatiei raportat lmomentul desfasurarii procesului de fabricatie , avem

- metode utilizate in antecalcul ( metoda standard-cost);- metode utilizate un postcalcul ( metoda globala pefaxe, metoda globala pe comenzi);- metode utilizate atat in antecalcul cat si in postcalcu


73/158


74/158


73

* metoda direct costing;* metoda tarif ora masina.

Trasaturi si etape privind metodele de calcul

Trasaturi comune:- fiecare metoda de calcul este caracterizata prin etapesuccesive de efectuare a lucrarilor de calculatie;- in cadrul fiecarei etape se folosesc o serie ori categoriede procedee de calculatie si modalitati concrete delucru.

Etape de calcul

Pornind de la structurarea metodelor in metode de tipabserbant si metode de tip partial, se vor determina sietapele , si implicit, metodele de calcul pe cele douacategorii de metode.

1. Etape specifice metodelor de tip absorbant:

I. Determinarea si delimitarea cheltuielilor pe purtatosi pe sectoare (colectarea cheltuielilor)

II. Repartizarea cheltuielilor indirecte - folosinprocedeul suplimentarii

III. Separarea cheltuielilor productiei terminate de celaferente productiei neterminate separarea se facein functie de gradul de finisare a produselor.

IV. Determinarea costului unitar si a abaterilor dintrcostul efectiv si costul prestabilit.

2. Etape specifice metodelor de tip partial:

I. Determinarea si delimitarea cheltuielilor pe purtatosi pe sectoare colectarea cheltuielilor pe articole


75/158


74

de calculatie .II. Separarea cheltuielilor in raport cu gradul de

finisare separarea cheltuielilor aferente productieterminate de cele aferente productiei neterminate.

III. Determinarea costului unitar pe baza cheltuieliloimputabile se iau in considerare numai acelecheltuieli care au o anumita dependenta ori legaturacu volumul productiei.

IV. Trecerea cheltuielilor de structura cheltuieli fixdirect pe contul de rezultate.

V. Calculul indicatorilor specifici metodei.

Asemanari si deosebiri

Metode de tip ABSORBANTCheltuieli : - directe- indirecte

Metode de tip PARTIALCheltuieli : - variabile- fixe

ETAPE


76/158


77/158


76

5. Calcul de indicatorispecifici

Direct costing:- punct de echilibru- factor de acoperire- coeficient de sigurantadinamic- intervalul de siguranta

2. Prezentarea metodelor de calculatie

a. Metode de tip absorbant :- clasice : metoda globala, moetoda pe comenzi,

metoda pe faze;- evoluate: metoda standard cost

b. Metode de tip partial:- metoda direct costing

1. Metoda globala se utilizeaza in intreprinderile cuproductie de masa, atunci cand din procesul de fabricatie se

obtine intr-un centru de responsabilitate un singur produsProductia este considerata omogena (fabrici de ciment, var,energie electrica, energie termica).

Determinarea costului unitar se face prin procedeuldiviziunii simple:


78/158


77

Q

C hCt

n

ii

u

!! 1

unde :

i articole de calculatie specificeCheltuielile se urmaresc intotdeauna pe centre deresponsabilitate, pe

purtator de cost si pe articole d ecalculatie. Repartizareacheltuielilor indirecte are loc si in acest caz, chiar daca esteo simpla imputare a acestora (avand productie omogena saude masa si implicit un singur produs).

Exemplu:Structura unei fabrici de ciment se prezinta astfel:- o sectie de baza in care se obtine produsul ciment ;- un sector auxiliar care efectueaza reparatii pentru

sectia de baza ;- un sector administrativ .Cheltuielile ocazionate de procesul de fabricatie sunt:- materiale si materii prime 10.000.000 um- salarii directe 10.000.000 um- materiale indirecte (pentru intretineree,

reparare sectia de baza 2.000.000 um- materiale sector administrativ 1.000.000 um- personal indirect productiv sectia de baza 3.000.000

um- materiale sector auxiliar 1.000.000 um- salarii sector auxiliar 2.000.000 um- salarii sector administrativ 3.000.000

umproductia fabricata 20 tone de ciment- cost prestabilit 2.000.000 um/tonaSectorul auxiliar a efectuat repartizarea numai pentru

activitatea de baza.


79/158


80/158


79

2.000.000

923 ch.indirecte de productie/sectia de baza/5.000.000

art.de.calculatie:- materiale indirecte

2.000.000- salarii indirecte

3.000.000

924 ch.generale si de administratie/art.de.calc:4.000.000

- materiale1.000.000

- salarii 3.000.000

ACTIVITATEA DE BAZA = 921+922 = CH DIRECTCH INDIRECTE

2. Decontarea prestatiilor sectorului auxiliar catresectorul beneficiar ( sectia de baza )

923/sectia de baza/art.de calc.(din auxiliare) = 922/ sectiaaux 3.000.000

3. Repartizarea cheltuielilor indirecte asupra costuluprodusului (o simpla imputare pentru ca avem un singuprodus)

921/sec.baza/prod.ciment/art.de.calc(ChI) =923/sec.baza/art.de calc. 5.000.000


81/158


80

4. Repartizarea cheltuielilor generale in costulprodusului (imputarea acestora)

921/sec.baza/prod.ciment/art.de calc.(ChGen.) = 924/Chgen. 4.000.000

5. Inregistrarea costului prestabilit

931/sec.baza/prod.ciment = 902 decontari interne40.000.000

privindprod.obtinuta

20 tone * 2.000.000 um/tona = 40.000.000 um

6. Determinarea si inregistrarea costului efectiv ( nuexista productie neterminata )

I cheltuieli directe20.000.000

II cheltuieli indirecte de productie 5.000.000 3.000.000III = I+II costul productiei total 28.000.000

Costul produsului unitar = 28.000.000 : 20 = 1.400.00um/tona

IV- cheltuieli generale si de administratie4.000.000

V = III+IV- costul complet total 32.000.000Costul complet unitar = 32.000.000 : 20 = 1.600.00

um/tona


82/158


81

Costul unitar efectiv = 1.600.000 um/tonaCostul unitar prestabilit = 2.000.000 um/tonaF rezulta

o abatere

favorabila de 400.000 um/tona

Inregistrarea costului efectiv (decontarea costului efecti)

902 = 921/sec.baza/prod.ciment/art.de calc.32.000.000

7. Inregistrarea abaterilor dintre costul prestabilit scostul efectiv :

903/sec.baza/prod.ciment/cauze = 902 -8.000.000

20 * 400.000 = - 8.000.000

- este abatere favorabila, se inregistreaza cu minus.

8. Inchiderea conturilor privind productia si abateril(interfata cost-productie si cheltuieli ocazionate):

901 = % 32.000.000

931/sec.baza/prod.ciment40.000.000903/sec.baza/prod.ciment/art.calc. -

8.000.000


83/158


82

2. METODA PE COMENZI

Metoda pe comenzi se utilizeaza in intreprinderile cproduse de serie sau unicat, purtatorul de cost fiindreprezentat de produs, comanda, lucrare sau serviciu.

Se aplica indeosebi in industria c-tiilor de masini dar si iindustria de confectii, textile, incaltaminte.

Costul se obtine prin insumarea cheltuielilor directe ccheltuielile indirecte, structurate pe articole de calculatie.

!!

!l

i I i

K

d Dd ChChC t

11

unde:

d este articolul de calculatie pentru cheltuielile directei - este articolul de calculatie pentru cheltuielile indirecte

Metoda se aplica in doua variante:- varianta cu semifabricate- varianta fara semifabricateIndiferent de varianta aplicata, semifabricatele sau

subansamblele circula fizic intre sectoarele de activilate iacelasi fel, in functei de specificul tehnologic.


84/158


83

Varianta cu semifabricateCostul produselor sau semifabricatelor din cadrul unu

centru de responsabilitate ( sectie, sector) se determina pebaza cheltuielilor directe si indirecte in cadrul centrulrespectiv, la care se adauga costul semifabricatelor primitede la centrele precedente.

In acest caz, costul se determina potrivit relatiei:

CtCR = ( Ct * cantitatea )CR-1 + ( ChD + ChI )CR

CR 1 = CR anterior Atunci cand comanda se formeaza din mai mult

produse, costurile determinate mai sus vor fi raportate lnumarul de produse ( Q ) din cadrul comenzii respective.

Varianta fara semifabricateCostul comenzii in cadrul unui centreu de

responsabilitate va fi determinat prin insumarea cheltuielilodirecte di indirecte din centrul respectiv:

CtCR = ( ChD + ChI )CR

In acest caz, costul produselor finite se obtine prininsumarea costurilor partiale stabilite in cadrul fiecarui centde responsabilitate.

De cele mai multe ori, indiferent de varianta folosita, d

fiind specificul unei activitati, exista atat productie terminacat si productie neterminata. Pentru inregistrari corecte seimpune determinarea si evaluarea productiei terminate si aproductiei neterminate.

Determinarea productiei neterminate si separarea


85/158


84

cheltuielilor aferente productiei terminate de cele aferenteproductiei neterminate

Productia neterminata se evalueaza intotdeauna la costefectiv. Productia neterminata se poate stabilii prinurmatoarele metode:

- metoda directa- metoda indirecta

1.1. Metoda directa presupune in mod obligatoriuefectuarea inventarierii, care se realizeaza in raport cuparticularitatile procesului de fabricatie astfel:

- pe piese si operatiuni;- pe stadii succesive de transformare de materii prime in

produse finite.Conform acestei metode, evaluarea stocurilor de

productie neterminata inscrisa in listele de inventar, se faceprin urmatoarele procedee:

1. Evaluarea in raport cu gradul de finisare tehnica. Inacest procedeu se stabileste procentual care este gradul derealizare a productiei neterminate, respectiv cat s-a realizatdin produs, procent care se pondereaza fie cu costulprestabilit, fie cu costul efectiv al perioadei respective.

2. Evaluarea de piese si operatii. In acest procedeueste necesara indentificarea tuturor consumurilor efectiveEste cel mai exact mod de evaluare.

3. Evaluarea productiei neterminate pe baza unuiconsum mediu om-ora normata. Se aplica atunci cand toate

partile componente ale unui produs prezinta aproximativaceasi structura a costuriloe de productie neterminata in orenormate. Se stabilesc costurile medii ale unei ore normate sde pondereaza orele normate pentru productia neterminatacu costul mediu al unei ore normate. Cunoscand costulproductiei neterminate atat la inceputul perioadei de gestiun( productia neterminata de la sfarsitul perioadei precedente)


86/158


85

cat si costul productiei neterminate la sarsitul perioadei degestiune si implicit cheltuielile curente ocazionate in cursulunii, se poate stabilii costul productiei terminate potrivrelatiei:

CtpT = CtpN0 + ChC - CtpN1 unde:

CtpN0 la inceputul luniiChC - curenteCtpN1 la sfarsitul lunii

1.2. Metoda indirecta presupune determinareacheltuielilor aferente productiei neterminate pe baza datelodin contabilutate, respectiv pe baza documentelor justificative. Este un calcul aproximativ, dar oricum, cel puo data pe an este obligatoriu inventarierea totala atat aproductiei terminate cat si productiei terminate.

Exemplu:Structura organizatorica a unei intreprinderi se prezinta

astfel:- 2 centre de responsabilitate cu activitate de baza,respectiv CR1 si CR2 in care se fabrica produsele:

* in CR1 produsele A, B, C* in CR2 produsele B, C ( este o continuare a

activitatii din CR1 )- 2 centre auxiliare CA1 si CA2


87/158


86

Cheltuielile centrlor auxiliare sunt efectuate atat in cadrprestatiilor reciproce (activitatea dintre cele doua centrauxiliare) dar si pentru cele doua centre cu activitate de bzasi implicit pentru sectorul administrativ (administratintreprinderi).

- 1 centru administrativ .Productia neterminata la inceputul lunii este:- CR1 produsul A 2.000.000 ( CR1/A )- CR2 produsul B 1.000.000 ( CR2/B )Costul prestabilit al productiei fabricate (terminate

determinat prin metoda standard, de prezinta astfel: A = 100.000 um

B = 120.000 umC = 110.000 umProductia neterminata la sfarsitul lunii este :CR1/A = 5.000CR2/C = 4.000Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie se face

luand drept baza cheltuielile directe totale. Repartizareacheltuielilor generale si de administratie se face avand drepbaza costul de productie.

Se aplica varianta fara semifabricate.

Cheltuielile curente din cursul lunii, imputabile in costu( corelatia dintre contabilitatea financiara si contabilitatea dgestiune pe baza cheltuielilor incorporabile in costuri ) sprezinta astfel:

SimbolContCF

Fel cheltuieliCF/Destinatiecheltuieli CG

921/CR1 921/CR2 A B C B

Materii primesi materialedirecte

40.000 10.000 10.000 20.000 20.00


88/158


87

Materialeconsumabile

5.000 1.000 4.000 2.000 6.000

Obiecte deinventar

- - - - -

Energieelectrica

- - - - -

Reparatiiefectuate deterti

- - - - -

Cheltuielipostale

- - - - -

Cheltuieli cuserviicibancare

- - - - -

Cheltuieli cusalariile siprotectiasociala

28.000 28.000 14.000 7.000 14.00

Cheltuieli cuamortizarile

- - - - -

TOTAL 73.000 39.000 28.000 29.000 40.0

Evidenta productiei se tine la cost complet. Productiauxiliara este decontata astfel:

- CA1 deconteaza catre :* CA2 2.000

* CR1 10.000* CR2 5.000* C admin 2.400

- CA2 deconteaza catre :* CR1 15.000* CR2 7.000C admin 2.400


89/158


88

Se cere sa se efectueze inregistrarile ocazionate defiliera logica a inregistrarilor si in cadrul fiecarei etape, dupcaz, sa se aplice procedeele si sa se efectueze calculatiilenecesare.

Inregitrarile vor fi efectuate atat in cadrul contabilitatii gestiune cat si in paralel, dupa caz, in cadrul contabilitatfinanciare. Se va urmarii structura analitica se evidenta pecentre de responsabilitate si pe produse si se vor deschideconturi (sau pot fi deschise conturi ) pe structura destinatiecheltuielilor.

Rezolvare:

1. Inregistrarea productiei neterminate la inceputul luniirepunea se cheltueili a productiei neterminate) cunoscutasub denumirea de destocaj in contabilitatea financiara (datele se iau din enunt).

% = 901 3.000921/CR1/A

7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Documents

Transcript of 7294906 Ate de Gestiune Si Calculatia Costurilor