Adenoflegmonul prelegere

26(06)-02-2013 Ro Ru

Dumitru Hîţu

Doctor în medicină, conferenţiar universitar

Catedra de ChOMFIO

USMF “N. Testemiţanu”

Planul 1. Definiţia – inflamaţia GL şi ţesutului adipos adiacent.2. Etiologia3. Frecvenţa localizării4. Patogenia5. Particularităţile de evoluţie a AF6. Particularităţile clinice după sediu în spaţiile

interfasciale.7. Clinica: locală şi generală8. Diagnosticul9. Diagnosticul diferenciat10. Tratamenul conservativ11. Tratamenul chirurgical

Tema 5. Adenoflegmonul 123 • Etiologia şi patogenia adenoflegmonului:

• În cazul adenoflegmonului procesul inflamatoriu trece mai multe faze clinice ca: limfadenita acută seroasă, limfadenita purulentă şi adenoflegmonul. Factorii etiologici sunt acei ca la limfadenită.

Etiologia adenitelor

• Factorii predispozanţi: Gripa, IVA, Caşecsia, stresul, diabetul, psihozele, suprarăcirea, supraîncălzirea, ....

• Factorii determinanţi: Odontogene-pulpita, Pt, parodontita, pericoronarita,periostita, ostiomielita, chist, alveolita, abces, flegmon, granulom migrant.

• Stomatogene –stomatita ulceronecrotică, gingivita, stomatita, • Specifice-tuberculoza, luis, actinomicoza, SIDA, • ORL-amigdaliene, rinogene, otogene, sinusitele, • Dermatogene-piodermite, acnee, furuncul, carbuncul, • Glandele salivare-sialodochita, sialoliteaza, sialoadenitele.• Traumatici• Tumorii

Frecvenţa • Daignosticul nestabilit sau stabilit greşit după datele

noastre din 2008 – 22%. ( ,2009)

• După datele profesorului D. Şcerbatiuc (1985, pag. 24). (adenoflegmonul-10,6%) din numărul total de infecţii odontogene trataţi în secţia ChOMF.

• Diagnosticul greşit stabilit în procesele inflamatorii ale sistemului limfatic variază între 26-56,3% după datele Нанашев В. К. (1989). (Тимофеев А. А. 1998, Tom I, pag. 219.)

• După datele lui Тимофеев А. А. (1998) alcătuiesc 29%. (Тимофеев А. А. 1998, Tom I, pag. 219.)

Localizarea adenoflegmonului• Localizarea adenoflegmonului mai

des este în regiunea submandibulară, submentonieră, rar parotidiană şi jugală.

Clinica adenoflegmonului• Anamneza adnoflegmonului coincide cu

cea a limfadenitei. • Debutul lent, cu evoluţie liniştită şi

proces infecţios limitat. Limfonodulul de dimensiunile unei fasole treptat se măreşte, mai apoi în locul formaţiunii (fasolă) apare o induraţie slab limitată în comparaţie cu osteoflegmonul.

Clinica adenoflegmonului• În cazul adenoflegmonului lipsesc reacţiile

inflamatorii din partea periostului şi lipseşte contractura musculară inflamatorie.

• Paralel se instalează semnele clinice general şi locale în cazul adenoflegmonului în comparaţie cu flegmon şi osteoflegmon sunt mai minore, spre exemplu: temperatura, slăbiciuni, indispoziţie. Infiltratul, edemul şi hiperemia sunt limitate au „graniţă” cu ţesutul sănătos.

Clinica adenoflegmonului• În flegmonul odontogen şi osteoflegmonul

mobilitatea dinţilor este prezentă şi lipseşte în adenoflegmon. Legătura semnelor clinice a limfadenitei permite de a suspecta adenoflegmonul.

• (Mуковозов Н. И. Диференциальная диагностика ХЗЧЛО. Ленинград «Медицина». 1982)

Diagnosticul adenoflegmonului– Acuzele bolnavului:– Istoricul dezvoltării bolii:– Clinica. – Examenul radiologic– Puncţia.– Temperatura.– ECG şi consultaţia internistului.– Examenul de laborator, inclusiv antibioticograma.

• Diagnosticul diferenciat al adenoflegmonului:– Flegmonul odontogen şi osteoflegmonul

D. dif. a adenoflegmonului• Parotidita şi sialoadenita glandei

submandibulare se deosebesc prin prezenţa eliminării din ducturile salivare a salivei cu fulgi sau chiar pură.

• La limfadenita cronică e caracteristic suprafaţa-rugoasă, de exclus tumora e necesar biopsia.

• Afectarea nodulilor de luis se caracterizează prin induraţia lor majoră şi prezenţa anamnezei, stării obiective corespunzătoare datelor, fistule, cronicizări repetate.

D. dif. a adenoflegmonului• Flegmonul postinecţional – în cazul

utilizării substanţelor anestetice nesterile, utilizarea seringii nesterile, încălcarea regulilor de aseptică şi antiseptică în efectuarea anesteziei. După ce senzaţia anesteticului a trecut apare contractura musculară şi peste 2-3 zile apare semnele inflamatorii. Din cele relatate mai sus flegmonul postinecţional este inflamarea unui hematom.

Flegmonul postinecţional –Continuare ....–Contractura reflectoră care apare după

efectuarea anesteziei, care mai apoi trece în contractura inflamatorie.

–Apariţia durerii la deglutiţie, care anterior de anestezie nu a fost.

–Prezenţa infiltratului după anestezie.

D. dif. a adenoflegmonului• Parotidita şi sialoadenita glandei submandibulare se deosebesc prin

prezenţa eliminării din ducturile salivare a salivei cu fulgi sau chiar pură.• La limfadenita cronică e caracteristic suprafaţa-rugoasă, de exclus tumora e

necesar biopsia.• Afectarea nodulilor de luis se caracterizează prin induraţia lor majoră şi

prezenţa anamnezei, stării obiective corespunzătoare datelor.• Flegmonul postinecţional – în cazul utilizării substanţelor anestetice

nesterile, utilizarea seringii nesterile, încălcarea regulilor de aseptică şi antiseptică în efectuarea anesteziei. După ce senzaţia anesteticului a trecut apare contractura musculară şi peste 2-3 zile apare semnele inflamatorii. Din cele relatate mai sus flegmonul postinecţional este inflamarea unui hematom. – Contractura reflectoră care apare după efectuarea anesteziei, care mai apoi

trece în contractura inflamatorie.– Apariţia durerii la deglutiţie, care anterior de anestezie nu a fost.– Prezenţa infiltratului după anestezie.

Tratamentul medicamentos adenoflegmonului

• Tratamentul medicamentos adenoflegmonului.• Împotriva microbului-antibiotici-conform

antibioticogramei sau cu spectru larg de acţiune, sau din seria macrolidelor

• Antifungice-nistatin, levorin, • Antidolorante: analghin, ketanol, tramal,• Antihistaminice: CaCl, dimidrol, suprastin, tavigil,

pipolfen• Dezintoxicarea-picurători- NaCl 0,9%, gluciza 5%,

hemodez, sol Ringer-staţionar.• Antipiretice-aspirin, paracetamol,• Imunostimulante-dicaries, metiluracil

Tratamentul chirurgical adenoflegmonului

• Tratamentul chirurgical adenoflegmonului: Deschis.

Aspectul clinic lateral

Aspectul clinic an fas

Marcarea inciziei

Prelucrarea cîmpului operator Izolarea cîmpului operator Anestezia

Antibioticograma (alt bolnav) (2)

Puncţia

Incizia

Evacuarea puroiului

H2O2

Furacilină, clorhexidină

Drenaj

Absenţe Data Prezenţi Absenţi

Total % Total %

5 57 53,77 49 46,22

12 74 69,81 32 30,18

19 90 84,90 16 15,09

26

Bibliografia• Burlibaşa C. Chirurgie orală şi maxilofacială. Bucureşti: Editura medicală,

2003. Pag. 338 - 344.• Guţan A. şi colaboratorii catedrei, Chirurgia stamatologică. Chişinău.

1999. Partea II. Pag. 58-62.• Timoşca G., Burlibaşa C. Chirurgie orală şi maxilofacială. Chişinăui:

Universitas, 1992. Pag. 343-348.• Ghicavîi V. Farmacoterapia afecţiunilor stomatologice : ghid /S. Sârbu, N.

Bacinschii, D. Şcerbatiuc. Ed. a 2-a revăz. şi compl. - Chişinău, 2002. – P. 431-432.

• Matcovschi C., V. Procopişin, B. Parii. Chid farmacoterapeutic. Chişinău, 2004.

• Pricop M., E. Urtilă. Infecţiile buco-maxilo-faciale. Timişoara 1994, pag. 97-108.

• Андриеш В. Н. Анатомия лимфатической системы. Лекция 1998. стр. 79. Кишинёв.

• Гуцан А. Е. Справочник челюстно-лицевых операций /И. Бернадский, П. Д. Годорожа, Д. И. Щчербатюк. Кишинев, 2001. стр. 67 - 70.

Bibliografia• Бернадский Ю. И. Xирургия челюстно-лицевой облaсти. Москва, 1999. – C. 1 -

103. • Робустова Т. Г. Хирургическая стоматология. Москва: Медицина, 2003. - C.

255-265.• Робустова Т. Г. Хирургическая стоматология. Москва 1996, 428-465.• Пасевич И. А., Шаргородский А. Г. Инфракрасное низкоинтенсивное лазерное

излечение в диагностике и комплексном лечении острого неспецифического лимфаденита лица и шеи у детей. Стоматология, 2, 1999, стр. 28-31.

• Терешенко А. Е., В. С. Агапов, Е. А. Кузнецов, В. Н. Царев, С. В. Тарасенко. Динамика иммунного статуса больных с флегмон челюстно-лицевой облости при эндолимфатической антибиотикотерапии. Стоматология, 6, 2000, стр. 36-39.

• Mуковозов Н. И. Диференциальная диагностика ХЗЧЛО. Ленинград «Медицина». 1982. 113 – 119.

• Малимон Т. В. Фурункулы и карбункулы у детей и подростков. Методы профилактики и лечения. Автореф. дисс. д-ра. мед. наук. – Пермь. 2006. стр. 19

• Шаргородский А.Г. Воспалительные заболевания челюстно-лицевой области и шеи. М.,1985, p.245-253.

• Щербатюк, Д. И. Профилактика и лечение воспалительных заболеваний челюстно-лицевой облaсти. – Кишинев: Штиинца, 1987. – C. .3-34.

Limfadenita acută bilaterală (2)

Limfadenita acută bilaterală (2)

Cicatricile postoperatorii (2)

Caz linic 3

Caz linic 3

Pe viitor - Vasile

• Deschiderea;

• Evacuarea puroiului-prin absorbţie;

• Prelucrare prin antiseptici;

• ....

• Suturat plaga(DŞ) cu suturi în laţ;

• Drenajul se înlătură la a doua zi.(Şar, 2002, pag. GPD ???)

Frecvenaţa• Datele noastre D. Hîţu 2006-174 bolnavi

• Acută seroasă - 102

• Acută purulentă - 35

• Adenoabces - 24

• Cronică purulentă - 3

• Cronică exacerbată - 9

• Cronică hipertrofică – 1

• Adenoflegmon - ???

Aspectul clinic an fas a adenoflegmonului

Caz clinic D. Schiţă tehnică drenarea infecţiei prin microincizii

Aspectul adenoflegmonului-metoda noastră

Aspectul adenoflegmonului postoperator

Pe parcursul anilor 1991-1995 în Secţia de ChOMF sau examinat fişele a 723 de bolnavi cu flegmaone. B-66,4%;F-33,6%. Urban-54,5%; Rural-46,5%.

F.Odont-56,4%;F.Neodont-43,6%.Etiologia: Odont-56,4%(38,48-36,3%;36,46-21,6%;37,47-21,1%;26.9%-maxilarul superior);Traumat-14%; Tonzilogen,Dermatogen-7,6%.Nestabilit-22%. (coencide cu datele 2008 DH)S.L., D.Ş.,I.M. Factorul etiologic în dezvoltarea flegoanelor regiunii OMF. Zilele USMF “NicolaeTestemiţanu”. Materialele conferinţei ştiinţifice anuale a claboratorilor şi studenţilor.Chişinău,1997,p.472

F.O-56,4% F.Nodont-43,6%

1991-1995 (723)

Sexul Bărbaţi Femei

Flegmon odontogen

275 133

Adenoflegmon 5 2

Osteoflegmon 71 19

Flegmon neodontogen

23 15

Adenoflegmon 143 49