Adriana-Claudia CITEIA Vasile CACIOIANU
SPATIUL SACRU MASURATO ISTORIE A TRANSCONCEPTELORN aNrRoPoLocrA cULTURALA
EUROPEANA
-&'* EDrruRA$ W CETATEA&€fl nr SCAUN
Referenli qtiinlifici:Prof. univ. dr. Florin AnghelConf. univ. dr. Alina Buzalu
Redactor: Mirela Ivan NobelCoperta: Vasile Cacioianu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiCITEIA, ADRIANA-CLAUDIA
Spa(iu sacru misurat : o istorie a transconceptelor inantropologia culturall europeanl / Adriana-Claudia Citeia, Vasile
Cacioianu ; pref.: FlorinAnghel. - Tirgovigte : Cetatea de scaun, 2018
Con{ine bibliografiersBN 978-60 6-531 -422-5
L Cacioianu, Vasilell. Anghel, Florin (pref.)
008
Toate drepturile de reproducere, integral sau parlial, prin orice mijloace,inclusiv stocarea neautorizatd tn sisteme de cdutare sunt rezervate-
Reproducerea se poateface doar cu acordul scris al autorului, cu excepliaunor scurte pasaje care pot constitui obiectul recenziilor ;i prezentdrilor
rsBN 978-606-537 -422-5copyright Editura Cetatea de Scaun, TArgoviqte,20l8r,vr,r'r'q c etate4d pleaurue, edifura@cetateade scaun.ro
CUPRINS
PREFATA (de Ftorin Anghet)
TNTRODUCERE
CAPITOLUL IDE LA METAMORFOZA LA METALLAGE
-Matematica qi frumuselea existen{eiMatematica sacrA la Pitagora qi PlatonAtomii gi homeomerrtUniversul scalar in neoplatonismUniversul scalar in gnosticism qi
in matematicdUniversul scalar in iudaism
CAPITOLUL IISPATTUL SACRU iN Cru$UNISMMultiplu de trei in creqtinism
Alfa qi omega - AO.Eiq Oeoq - Dumnezeu UnulA g6ndi, a $ti, a rostl
urmdrile
9
11
t4T6
2831
3t42
494959
6I66
84
r04t0l108
2.t.2.2.
2.3.2.4.
3.1.3.2.3.J.3.4.3.5.3.6.3.7.
CAPITOLUL IIILIMBAJUL TRANSSUMPTIV CUSANIAN
-
83
Scire est ignorare (a qti inseamnd a ignora)
Cunoaqterea dincolFilsofia dd pe gurb
o de limita cuvintelor
-
87
afardcercuri qi sfere
-
9097Originea lumii
Linia, dreapta gi cerculPunctul gi dreapta
Linia qi triunghiul
Spaliul sacru mdsural
3.8. Cercul gi sfera
CAPITOLUL IVPOIESIS $I GNOSIS
Fysis, ousia, logosDe la ffea]':ta logosicd la uea\ia geometricdDe la Pdmdnt la Soare
De la neclintit la relativ
CAPITOLUL VPICO DELLA MIRANDOLLA$I SPIRITULANAGNOST
CAPITOLUL VITRAN S CENDENTUL DIFERENT T ALIZ NI
Nimic sau 0? Creat sau increat?Transcendentul care coboar[EtimasiaGenezd qi autocenzurdEktypoma
CAPITOLUL VIISPATIUL SACRU TRANSFINIT
7.1. Fiin{dri divine7.2. Flin\dri, energii, sefire qi
7.3. Infinit ezimalul, infinitulg6ndirea greacd7.4. Transfrnite cantoriene qi - Aleph 07.5. Rela{ia timp istoric- timp fractalic 2I4
tN costr,toloclE _111_111
Spaliul sacru mdsurdt
CAPITOLUL VIIIMODERNITATEA $I LIMBAJELE TRANSSUMPTIVE.SPATTUL SACRU iN pnnaNTEZE 216
8.1. De la ,,universul mic" la ,,antiunivers"8.2. He'eder gi sitra athra8.3. Cdntdrind qi mdsurdnd
CAPITOLUL IXEVADARE DIN TINIVERS 229
CONCLUZII 23s
in loc de postfa{i (de Atina Buzatu) 237
BIBLIOGRAFIE 240
TNDEX DE IMAGINI
DICTIONAR DE TERMENI SI EXPRESII
-253
tr7t22124
216221
226
_161161r64r66168
115
176
t76176
194198
251
diferen{iale divineqi continuitateain
Spaliul sacru mdsurat
logice gi raliunea dupd care acestea au fost abordate, cufrdmdntdrile $i cu deziluzllle fiecdrei aborddri.
Meditafia asupra spafiului sacru a avut in Antichitate qi
in Evul Mediu limite de abordare, zone de necercetat prinmetode empirice, dar ugor de intuit. Uimitor este cd gi
matematica a operut cu concepte specifice teologiei gi
filosofiilor religiei, un concept comun fiind acela de infinit, cusensurile sale filosofice, dogmatice qi matematice.
Modernitatea iqi are locul binerneritat in demersulnostru, prin diversitatea ideilor, prin teoria relativitSlii gi
mecanica cuanticd, dar nu fdrd a face trimiteri qi referiri lavocabularul conceptual al Antichitatrii, care nu qi-a pierdututilitatea ?n anahza noilor modele de g6ndire.
Ultimul capitol ofer[ o incursiune in cele mai recenteteorii despre realitdlile ultime, sintetizate intr-o ,,teorie a
teoriei", care iqi propune sd explice micro qi macro universul,dar qi conceptul de multivers.
Spaliul sacru mdsurat
CAPITOLUL IDE LA METAMORFOZA LAMETALLAGEL
Termenul metallage indicd o schimbare, o substituire a
unui lucru prin altul, o migrare a conceptelor, dintr-o zond acunoaqterii,in alta,
Verbul grec metallao inseamnd a cduta. a investigapentru a afla un rdspuns categoric la o intrebare, pentru ainlelege sensul profund al unui concept. Adjectivul verbalmetallaktos indicd o adaptare de sens, o metamorfozd
conceptuall, dat gi trecerea de la semn,Ta adevdr.
in opera areopagrticd", simbolul cregtin kimite la o
reahtate inexprimabil[ in cuvinte, la un mesaj comunicabildoar pe cale apofatic63. in teoria dionisian[, Dumnezeu este
mai presus de nume - onomatos kreitton, nu are niciun nume,
dar confine toate numele. Transcendenla divind nu poate fisupusd conceptualizdrli, singurul in mdsurd sd-i exprime
caracterul inepuizabil fiind simbolul.Pseudo Dionisie Areopagitul a elaborat o modalitate
noud de analizd a numelor divine din Sfdnta Scripturd. Scopul
Cuvintului este sd laude iegirea de Fiinld (ekdemia) a celui cu
adevdrat existenta.Limbajul transsumptiv, utlhzat in secolul al XV-lea de
Nicolaus Cusanus in De docta ignorantias se construiegte prinsubstituirea unei expresii directe cu expresia indirectd; un lucru
2 Louis Cagnat, Dictionnaire grec-francais, Paris, 1981.3 Andr6 Scima, Antrop o lo gia apofaticd, Editttra Humanitas, Bucuregti,
2005, passim"a Despre Numiri,Y, l; Pseudo Dionisie, Opere complete qi scoliile sfdntului
Maxim Mdrturisitorul,Edittra Paideia, Bucureqti, 1996, p. 158.s De docta ignoranlia, carteaI edilie bilingvd, traducere, tabel cronologic,
note qi postfa!6 de Andrei Bereschi, Editura Polirom, Iaqi, 2008, p. 80.
ill0
Spaliul sacru mdsulat
este exprimat prin altul, care nu-i poate acoperi total suprafa{a
de sens, iar cel de al doilea il transfigureazd pe primul6. Acesttip de limbaj exprimd stdri de lucruri translingvistice, traduceniveluri de realitate accesibile numai psihanodic qi nousanodic.Cusanus ?1 folosegte cu referire la monada divinS, ,,unu maximqi de necuprins", triplu ipostaziat, ,,unitatea maximd in modnecesar intreitd":unde, ut acuatur intellectus, ad hoc te facilius indubitatamanuductione transferre conabot ut videas ista necessariaatque verissima, quae te non inepte, si ex signo ad veritatemverba transsumptive intelligendo, in stupendam suavitatemadducent; quoniam in docta ignorantia proficies in hac via ut-quantum studioso secundum humani ingenii vires elevatoconceditur- videre possis ipsum unum maximumincomprehensibile, Deum unum et trium semper benedictum.T
,,Deci pentru ca intelectul tdu sd devind mai acut, tocmai pentruacest lucru, printr-o fermd cdlSuzire, m5 voi strddui sd fac astfelincdt tu sd treci mai uqor dincolo, pentru ca sd vezi aceste
lucruri in necesitatea qi veridicitatea lor supremS. Nu fdrd rostte vor purta acele lucruri intr-o mirabild gralie, dacd te veiridica de la semn Ia adevdr pentru a infelege cuvintele in modtranssumptiv, deoarece vei inainta pe aceast[ cale in doctaignoran{d astfel incdt sd il po{i vedea - pe cdt se poate ridica, inlimitele puterilor spiritului omenesc, un pasionat cercetdtor -chiar pe acel unu maxim qi de necuprins, de-a pururibinccuv0ntatul Dumnezeu, unul gi intreit".
Aqadar, a te plasa dincolo de sensul comun, a cobori inprrrllnzimea conceptelor (metallao), a urca pAnd la limita lordc intoligibilitate (onomatos kreitton), a infelege cuvintele insr.:ttsul lor transsumptiv (verba transsumptive intelligendo),clcscoperindu-le nucleul de universalitate este un demers
" Iltidem, nota62, p. 517-518.7 De docta ignorantia,I, X, ed.cit, p. 81, trad. A. Bereschi.
Spaliul sacru mdsurat
obligatoriu al cunoaqterii prin necunoaqtere (agnosia gnosis
dionisiand, docta ignorantia cusanian[).Utilitatea limbajului nu rezultd din insumarea
propoziliilor rafionale8, ci din modalitatea de construire 9iutlhzare a limbajului simbolice.
Capitolul aI Xlea al primei cdrfi din De Doctaignorantia incepe cu un exemplu de exprimare transsumptivd:
,,ne intrebdm acum ce vrea Martianus cdnd spune cd Filosofia,dorind sd acceadd la cunoasterea Trinitdlii, dddea pe gurdoford cercuri qi sfere"ro.
inlelegerea abstractd presupune renunlarea la
,,intermediani materiali", renunfarealatot ce poate fi imaginat,
la orice tip de reprezentare a monadei triplu ipostaziate.
Maximul inteligibil, maximul inteligent gi actul maxim de a
in{elege sunt cele trei ipostaze prrn care poate fi exprimatd
perihoreza, in discursul cusanian.Problematica cognoscibilitAtii lui Dumnezou mai presus
de infelegere este reluatd qi in Cartea III, cap. II. Cusanus
distinge trei posibile etape in demersul de epektazd noeticd:
- hyperologia apofaticd indl\atea determinaliilormundane dincolo de ele insele,
- alogia apofaticd : negarea oric[rei posibilitdli de
raportare cognitivd la Dumnezeu,- antilogia apofaticd: afinna].:h antinomice.
Limbajul transsumptiv este un limbaj privativ, Qare
plaseazd. divinitatea in zona de insuficien\d a cuvintelor. Astfelse explicd utihzarea frecventd a prefixului hypea cate sattreazd
semnifica{iile numelor pdnd la depdgirea propriilor sensuri.
Kenoza limbajului, golirea de sensurile insuficiente pune in
8 Nikolaos Matsoukas, Introducere in gnoseologia teologicd, Editura
Bizantind, Bucureqti, 7997,P. 58.') Maxim Mdrturisitorul, Cdtre Thalassie, P.G., 90, 416 CD.to lbidem.
t2 13
Spaliul sacru mdsurat
lumind zona intraductibild a experientrei mistice $i zonaincomprehensibild (akataleptos, aperinoetos) intelectuluiuman.
Nu urmirim sd aborddm multitudinea limbajelor ivite dindiferitele preocupdri umane, folosite pentru a exprimacunoaqterea ontologicd, ci ne vom opri in principal doar asupra
unuia singur, care prin vechimea, complexitatea gi in acelaqi
timp modemitatea sa, ne oferd un obiect de studiu interesant qi
provocator - limbajul matematic.
1. 1. Matematicu Si frumaselea existenleiMatematica a fost un punct de reper incontestabil in
,,organtzarea" imaginatului cosmogonic qi in incercarea de ainJelege un univers ordonat, in deplin acord cu inten{ia divin6.
Structura matematicd nu putea lipsi nici din modeluluniversulut-fofidrea\d. nici din paradigma universului infinit, alfilosofilor qi teologilor Antichitdlii qi Evului Mediu. Scopulmatematicii a fost acela de a exprima armonia Universului,perfec{iunea planului divin, apropierea timidd a nous-ului umande Nozs-ul Creator; de a organiza scalar spaJiul dintre Creatorqi Creafia sa, de a mdsura Nemdsuratulll.
Necesitatea aborddrii matematice strdbate spiritualitateacuropcan[ de la Platon pdnd la Cantor, dar qi antropologiarnodcrn[ a spaliului sacru. FrumuseJea austerd a matematich albst ?n strdns[ legdturd cu estetica divind a Ideilor Pure qi cuIiumusefea geometricd a palatelor celeste. A reduce esenJa
clivinitd{ii la simplitatea qi limpezimea conceptelor matematiceinseamnd a stabili o punte de legdturd eliberatd de capcanelenouminos-tluil2, intre Creator qi crealia sa, a descoperi o noud
rr Befirand Russell, Misticism Si logicd, Editura Herald, Bucureqti,2011,p.67^69.
'2 Rudolf Otto, Despre numinos, Edifura Humanitas, Bucuregti, 2006,passim.
l4
Spaliul sacru mdsurdt
formd de venerare, frrd teama de hybris. Conul gi sfera trecastfel, din mdinile micului Dionyssos, ?n cele ale Titanilor gi aleseminJiei umane, f6ri sacrificii sdngeroase.
D imensiunile sacre ale matemalicii res emnifi cd scenariilecosmologice, inlocuind umbra ameninfdtoare a p[catuluiantecedent, cu perspectiva j ocului ?ntemeietor.
Dincolo de povara destinului implacabil, matematica areconfigurat limbajele sacrului, construindu*le un Paradis alra{iunii, al demonstruliei, al argumentului. in Paradisul ra{iunii,demonstra{ia nu depinde de trdsdturile obiectului studiat, ciporneqte de la investigarea in regim propriu a acestor trisdturiqi a modalitdfilor posibile de validare a obiectului de studiu.Eleganta matematicd implicd folosirea unor metode de validarea adevdrului unei teze. Un exemplu in acest sens estematematica doctei ignoranle, in opera lui Nicolaus Cusanus.
in g6ndirea cusaniand, a investiga inseamnd a gdsimodalitSli noi de ?nlelegere gi argumentare a AdevdruluiAbsolut. Scopul demersului sdu matematic, filosofic qi teologica fost acela de a pdtrunde dincolo de limita paradoxuluidogmatic, intr-un spaJiu al armonizdrii contrariilor.
Limbajul matematic poate fi considerat unul dintreprimele instrumente abstracte, capabrle sd exprime structuri alespaJiilor reale qi imaginare, fiind relativ uqor de infeles, atAt de
,,ini{ia[i" cdt qi de ,,neofilii" pregdtiti pentru aventuraresemnifi cdrii conceptelor.
Fdrd ?ndoia16, numerele reprezintd elementaruldomeniului matematic, iar necesitatea utllizdrir lor cantitative,abstracte, magice, nu a dispdrut nici in modernitate qi
postmodernitate.Cum pare ugor de rmaginat, probabil ci la inceput au
fost conceptele de "IJnu" qi "Multiplu"l3, cu gradele admise de
lr Matila C. Ghika, Filosofia Si mistica numdrul,ui, Editura UniversEnciclopedic, Bucuregti, 1998, p. 10.
15
Spaliul sacru mdsurat
comparatrie (mai mult decdt Unu, foarte mult), cu simbolurileadiacente, menite sd distingd unitatea, individualitatea, de
mulfime, multitudine, mult, in sens cantitativ-matematic sau insens filosofic.
Dualitatea a apdrut firesc, ca rapottare la individualitateqi alteritate -,,Acelaqi qi Altul"14. Apari\ia numerelor, pare sd
aibd drept cauzd, raportarea la individ a unei realitillt sensibile,
simplificate qi abstractizate intr-o mametd care faclhteazd?n!el e gerea, memorare a, anticip area unor evenimente.
Nu intdmpldtor, in istoria cultural[ a civlliza\ltlor antice,
scmnele aare reprezentau numere erall comune cu cele pentru
litere, exemplul cel mai des invocat fiind alfabetul fenician, de la
care sistemul a fost imprumutat in cel grecesc ai latin.Numerele au avut capacitatea magicd de a transmite un
mesaj, o poveste, ca qi literele sau mai mult dec6t literele.Nevoia de a exprima carftitatea, de a mdsura qi delimita spaliul,
a frcut inevitabilA invenlia unor instrumente qi contexte
ustensilice, ca numerele qi geometria.Deqi matematica au fost folositd in toate domeniile
descoperite qi dezvoltate de omenire, astronomia 9i geometria
ocupd un loc primordial. Cu sigurar\d cd au existat invd{alianonimi, in Mesopotamia, Egipt sau Grecia, Qare au avut oimportanld covdrqitoare in descoperirea sau inventarea unorconcepte pe care azile considerdm trzuale, dar cei are au reuqit
sd depdqeascd barierele spalio-temporale qi lingvistice au fostPitagora qi Platon, g6nditorii care au conferit sacralitate,limbajului matematic.
1.2. Matematica sacrd la Pitugora Si PlutonUnul dintre marii "inventatori" de limbaje, filosoful
oarc a reunit invd{Itura eclecticd cu demersul iniliatic, a fostPitagora:
14 Ibidem.
16 t7
Spaliul sacru ndsurat
Principiul tuturor lucrurilor este unitatea. Ludndnastere din aceastd unitate, doimea nedefinitd serveSte ca
substrat material unitdlii, care este cauza; din unitate Si dindoimea nedefinitd se nasc numerele, din numere punctele, dinpuncte liniile, din linii figurile plane, din figurile plane figurilesolide, din figurile solide corpurile sensibile ale cdror elemente
sunt patru: focul, apa, pdmdntul Si aerul; aceste elemente se
,schimbd intre ele qi se transformd tn toate lucrurile, iar din ele
^\e naste un univers fnsuflelit, dotat cu raliune, sferic'
cuprinzdnd in mijlocul lui pdmdntul, care este tot sferic Si
locuit de jur imprejurls .
Numerele gi geometria sunt principalele instrumente de
cxprimare epistemicd, propuse de Pitagora.I)nitaIea, de la care pleacd qi pe care se sprijinl toatd
cunoagterea pitagoreicd a trecut de la Monadd la Demiurgulplatonician, la Monada gnosticd a lui Monoimus, la Dumnezeul
Unic, la Gdndul sau Inten{ia creatoare, la Cuvdntul care a zidrttotul. Religiile monoteiste au fost cele care s-au impus inbazinul Mediteranei, difuzdndu-se in Europa 9i OrientulApropiat.
Chiar gi astdzi, cdnd gtiinJele au devenit alf;t de
specializate qi au fost inventate instrumente capabile sb
tlctermine evenimente petrecute inzotli civilizaliilor, una dintreccle mai ,,bune" teorii moderne ne spune cd totul a pornit de lao,,singularitate". Cosmicd sau gravitalional[, singularitatea
cste o certitudine antecedenti Big Bang-ului, la care speculaJia
lllosofic[ qi qtiin{ific[ a reuqit sd ajungS, cu ajutorul legilorcunoscute qi transcrise in limbaj matematic.16 Unitatea este cea
care insumatd poate genera toate numetele, ca un Creator, iar
ti Diogenes Laertios, Despre vielile Si doctrinele .filosofilor, Editura
Polirom, IaSi, 1997.Michio Kak:u., Strings, Conformal Fields, and M-Theory, New York,
Springer, 7999, passim.
Spaliul sacru mdsurat
unitatea adunatd la oricare numar ii schimba proprietdlile, frtda-qi modifica esenta.
CuvAnful cosmos mo$tenit din greaca veche are
inlelesul de ordine qi orice ordine presupune o succesiune, o
randuiala, o limitA de la care trebuie sd plece, aceea fiind
unitatea, monada. Folosirea cuvantului cosmos cu sensul de
univers i-a fost atribuitd lui Pitagora gi qcolii sale, ceea ce ne
face sa ne gdndim c6 pitagoreicii chiar credeau c6 totul putea fiexprimat matematic, c[ ordinea implicd reguli matematice'
Armonia un alt concept atribuit lui Pitagora, nu poate fiin{eles in afara muzicii, cdreia filosoful r^a aldturat ptecizia
matematica in exprimarea sunetelor. Dependenla indl{imii unei
note de lungimea corzli care o produce, ca qi a regulii
intervalelor dintre acorduri, aflate in rapoarte de numere
intregi, 2:I octava, 3:2 cvrnta, 4:3 cvarta, etc. Corzlle lireiputeau fi executate din diferite materiale, la diferite grosimi qi
iungimi, cdt timp proporfiile erau pdstrate.lT- in universul pitagoreic, armonia coincide cu ,,Armonia
sferelor". Astrele, sfere perfecte se miqcau in univers pe
traiectorii circulare, iar migcarea lor genefa sunete aflate,
evident, intr-un raport armonios cu locul ocupat de fiecare'
Dupd Pliniu, Pitagora credea cd intervalul muzical
dintre Pdmdnt qi Lund era de un ton, dintre Lund Si Mercur un
semiton, dintre Mercur Si Venus un semiton, dintre Venus qi
Soare o terld minord, dintre Soare qi Marte un ton, dintre
Marte qi Jupiter un semiton, dintre Jupiter Si Satutn un
semiton, iar dintre saturn si sfera stelelor fixe o terld minord.
Rezultd scara pitagoreicd avdnd forma Do, Re, Mi bemol, Sol,
La, Si bemol, Si , R", desi, la autori diferili, scara variazdls'
t7 Arthur Koestler, Lunaticii. Evolulia concepliei despre (Jnivers de la
Pitagora la Newton, Editura Humanitas, Bucureqti, 1995,p' 26'
18 lbidem,p.29.
l8 19
Spaliul sacru mdsurat
Numerele aveau la pitagoreici semnifica\h cuttitative,dar nu erau neapbrat denumite prin semne, a$a cum facem azi
cu cifrele arabe (indiene), ci erau reprezentate prin puncte,
asemdndtoare cu cele de pe zaruri, dar dispunerea lor era foarte
importantd, deoarece lega numdrul de form6, conceptul de
rcprezentare. ,,Numerele figurative" sau ,,pure", ne atatd
imaginea complet[ a spectrului in care limbajul matematic era
folosit.Diada sau numdrul doi, prin atributul divizibilitd{ii, nu
putea si nu fie asociat[ cu principiul feminin, ceea ce a dus maitdrziu Ia principiul Dualitd{ii in metafizicl' pi la cel al
noncontradicJiei. Inventat dintr-o necesitate ontologicS,cuvdntul ,diadd" este astdzi folosit in multe domenii:
- sociologie - diada este un grup de doud persoane, cel
rnai mic grup social posibille;- muzicd- un set de doud note;- pedagogie - alegerea aleatorie a unui grup de lucru de
doi studenfi;- biologia modernd foloseqte nofiunea pentru a desemna
o formaJiune alcdtuitd dintr-o pereche de celule, cu nucleil't aplorzi, r ezultatd. in urma prime i div iziuni me i oti ce2
0 ;
- genetic[ - simetria diadicd se referd la doud zone dinADN care aulabazd secven{e perechi inversate in mod repetat.
Triada. Pornind de la ideea cd unitatea eta mai mult unprincipiu decdt un numdr, trrada definegte primul numdr imparrnasculin care ili dezvdluie adevbratul inleles in lumea
,,numerelor figurative", unde este reprezentat prin trei puncte,
https://en.wikipedia.ore/wikii Dyad-(sociolosy)'acccsat la 25 februarie,
ora23,30.Florin Marcu, Constant Maneca, Diclionar cle neologisme,EdituraAcademiei, Bucureqti, 1986.
Spaliul sacru mdsurat
fiind considerat principiul creator al tuturor figurilor plane 9i
solide.21Tbtrada, al patruIea num6r triunghiular, care aldturi de
pentadd a dat Tetraktys-ul, unul dintre simbolurile pitagoreice
sacre, generator al decadei, definitd ca expresie a perfecJiuniiexistenJei.
Pentada era num[rul Afroditei, al armoniei, sdndtdlii,
al frumuse{ii incarnate in corpul omenesc, proieclie a sufletuluicosmic ?n materie. Emblema geometricd a Pentadet eta
Pentagrama, steaua cu cinci col1uri, parola secretd gi emblema
confreriei pitagoreice22. Altemdnd pentagonul cu pentagrama
se poate obline un sistem fractalic, ceea ce se observd in lumea
vie prin creqterea omoteticd, p[str6ndu-se raportul numiruluide aur, rcprezentat prin raportul dintre diagonala pentagonuluiqi latura acestuia.
Hexada, numdrul qase qi mai ales decada aveau atributespecifice, rezultate atdt drn analogia cu lumea materiall, cdt qi
din proprietdlile matematice de diviziune qi/sau descompunere.
$ase, de exemplu exprima stabilitatea perfectd datl de hexagonqi de sirnetriile sale, pe cdnd gapte era simbolul virginitd{ii.
Toate aceste numere figurative conturau o dimensiunegeometricd, prin felul in care erau dispuse punctele care
compuneau num1rul. Astfel un ,,pdtrat perfect" eta reprezentatprint-un pdtrat cu latura de 4 puncte, ceea ce fdcea ca acesta slalbd 16 puncte in final. Un dreptunghi cu o latur[ de 4 puncte qi
una de 3, era 12, iar triunghiul, cu latura de hei puncte, eta 6.23
21 Matila C. Ghika, Filosofia Si mistica numdrului, Editura UniversEnciclopedic, Bucuregti, 1998, p. 1 9.
22 Lucian, Pro lapsu inter salut , apudMattla C. Ghika, op.cit,p.2023 Arthur Koestleri op. cit., p. 26.
Spaliul sacru miis Ln'd I
Celebra dispunere de rpuncte, care este atribuitd qcolii luiPitagoru, numitd Tetractys poate fi . rdefinitd astfel: Suma primelor patrunumere, I+2+3+4: l0reprezintd dekada, numdrul perfect ' t I
10, numit gi "receptacul"24.
Tetractys-ulsautetrada'llravea un inleles profund, sacru pentru Fig. I - Tetractyspitagoreici, fiind introdus chiar injurdmintele FrdJiei:
Md jur pe cel ce ne-a sddit in suflet sacra ktradd,izvorul Naturii al cdrei curs e veSnic.
Dar nu incepe o lucrare mai inainte de a-i ruga pe Zei
sd li-o desdvdrSeascd.Cdnd toate aceste precepte itri vor fi bine cunoscute, vei
inlelege alcdtuirea Zeilor Nemuritori Si a oamenilor muritori,vei afla
pdnd la ce punct lucrurile
^se despart Si pdnd la ce punct ele
se unesc25.
Cuvinte carc leagd sufletulcu divinitatea. Nu putem sd nuobservdm analogia Tetractys-ulurcu Tetragrammaton-ul evreiesc,
suger6nd parcd, aceeaqi iteralie a
Planului Creator.Cu diferenJele generate de
alfabetul ebraic,logica pare sd fie similard, cu menliunea c6 inultimul caz suma este J2 dupd regullle Gematriei.
24 Pitagora, Imnurile Sacre,Edrtvta Herald, Bucr"nrcqti, 2013,p'3I.25 lbidem.
'1x5 lx6 3x5 4x10S*12*15*49=Zt
Fig. 2 - Tetragrammaton
fr\;1 ',1i1
21
Top Related