3

TAINA KOGAIONONULUI - MUNTELE SACRU AL DACILOR

ÎnchinămaceastăcarteTatăluiCeresc şiMameiRomânia.

4

Colaborator, tehnoredactor şi autoare a realizării grafice:GEORGETA CIOBANU

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiPănculescu, C.

Taina Kogaionului. Muntele sacru al dacilor / Cristina Pănculescu,Bucureşti: Ştefan, 2007

ISBN 978- 973-118-055-7

Copertă: Georgeta CIOBANU

ISBN 978- 973-118-055-7

Distribuitor:

011044 - BucureştiSector 1, Str. Petru Rareş nr.75,

Tel: 021/223.26.60; 021/260.28.56Tel/Fax: 021/310.78.90

e-mail: stand2001@cartea-ta.roInternet: www.cartea-ta.ro

5

Cristina Pănculescu

TAINA KOGAIONONULUIMUNTELE SACRU AL DACILOR

6

Rezultatelecercetăriicarefacobiectulacesteilucrăriaufostprezentateînpublic(iniţialîntr-oformăartistică-subtitlulPe culmile Kogaiononului),începânddin15martie1988,textulfiindpublicatintegral înrevistaArcanr.l şinr.2,din15mai, respectiv1august1990.Avândcertitudineacăestevorbadeinformaţiideimportanţănaţională - şi nu numai - am considerat că ele trebuie aduse lacunoştinţa oficialităţilor vremii şi a personalităţilor competenteînastfeldedomenii,ceeaceamşifăcutpeparcursulanilor1987-1989.Dupăevenimenteledindecembrie1989rezultatelecercetăriiaufostprezentatenoilorautorităţi,peparcursulanilor1990-1996,dar reacţia a fost mereu aceeaşi: promisiuni, chiar entuziaste înmultecazuri,urmatedeotăcereostilă-casănuonumescagresivă.Urmarea a fost că începând din a doua jumătate a anului 1992,cutoateeforturilemele,nuammaipututpublicasauprezenta înpublicnimic.Practic-şiafirmîndeplinăcunoştinţădecauză-mis-aaplicatceeacesecheamă„conspiraţiatăcerii”.Interesepersonaleşimaialesdegrupşidiverseorgoliişi-auimpuspunctuldevedere,iar consecinţele de tot felul nu au întârziat să apară... una dintreconsecinţefiindcompromiterearezultatelorcercetăriiprinpreluareaşiviciereagravăainformaţieidecătrediversegrupăriocultiste.

Primele cinci capitole aleprezentei lucrări sunt o reluare aprimeiversiuniintitulateTaina Kogaiononuluicareafostconceputăpentruexpunereînpublic,şiafostpredatăluiNicolaeCopoiu-laInstitutuldeIstoriedepelângăCC.alP.C.R.-în27octombrie1988(în toamna lui 1987 predasem un rezumat al cercetării, aceleiaşipersoane şi în cadrul aceluiaşi institut); lucrarea a fost înscrisă lasesiunea de comunicări ştiinţifice din 30-31 octombrie 1988 dela Vălenii de Munte unde, din iniţiativa organizatorilor şi farăacordulmeuprealabil,afostînregistratăînprogramulsesiuniisubtitlulCercetări privind efectele de piramidă din munţii Bucegi.Unexemplar al lucrării a fost depus tot atunci, în octombrie 1988, laMănăstireaSinaia.Faţădeprimaversiune, lucrareadefaţă-fiindconceputăpentrupublicare-conţineargumentaţiacompletăexpusăpe larg şi, în plus, include părţi din lucrareaCivilizaţiile stelare care reprezintă o continuare a primei versiuni a lucrării Taina Kogaiononului.Civilizaţiile stelareafostelaboratăîn1991,expusăintegral în public în luna noiembrie a aceluiaşi an, şi prezentatăparţial în 7 ianuarie 1992 laT.V.R. 2 (în cadrul emisiuniiTribuna nonconformiştilor). Un rezumat al acestor două lucrări a fostpublicatînrevistaStradanr.3(76)din27.01-3.02.1992.

7

„Nupoţicerecititoruluinicisătecreadăpecuvânt,nicisăteverificeîntr-undomeniuîncareelnuecompetent.Îipoţicereînsăefortulminimdealuaînconsideraţieargumentareapecareoaduci,deaurmări,adică,validitateajudecăţiitale.Nuenevoiesăfiiun«specialist» înculturilearcticecasă judeciconcluziileunei cărţi despre Laponi, căci aceste concluzii sunt derivatedintr-unanumitnumărdedocumente,pecareautorulţilepunesubochi,şijudecatapecareelofaceopoţiverificaşisingur.

Evident, autorul îţi poate cita anumite documente careconvintezeisaleşipoatetrececuvedereaaltele,careîlinfirmă.Nu ţi se cere, însă, când nu eşti competent, să-ţi dai părereaasupraproblemeigenerale,cinumaisăgândeştiasuprasoluţieiautorului a cărui carte ai citit-o.Este lesne pentru un om cu mintea bine organizată să judece metoda şi stringenţa de care dă dovadă un autor, chiar dacă acesta scrie asupra unui subiect nefamiliar...”

MIRCEA ELIADE, 1937 Cosmologie şi Alchimie Babiloniană, Ed.Moldova,Iaşi,1991,pag.4-5.

8

„Astăzi, când istorismul este depăşit, şi în culturaeuropeanăîncepsă-şirecapeteprestigiulformeledesensibilitatepre-alfabetică, şi să se înţeleagă aşa cum trebuie gândireasimbolică-culturaromâneascăpoatesă-şivalorificezonerămasepânăacuminerteşiobscure.Nisepare,deaceea,de-adreptulîngrijorător faptul că nu acordăm importanţa cuvenită tocmaiacelor ştiinţe care ne aşează pe picior de egalitate cu marileculturieuropene.

Poporul român, carenuaavutunEvMediuglorios (însensoccidental),şiniciRenaştere,şidecin-aparticipatlaistoriaşilacreareaculturiieuropene-areopreistorieşioprotoistoriede egală valoare cu a oricărei naţii europene importante, şiare un folclor incontestabil superior tuturora. Astăzi, ştiinţaromâneascăîntâlneşteprilejulunicdeavalorificaspiritualitateaşiistoriasecretăaneamuluinostru.

Pentru că, după cum spuneam, istorismul a apuspretutindeni. Se pune preţ pe preistorie şi extra-istorie; suntcercetate şipromovate formele colectivealevieţii, simbolurile,tradiţiileorale,etc...Or, înacestdomeniu,poporulnostruestebogat.

Conformiştii, însă,nusimtnouaorientarespirituală.Nuînţelegcă,încâtevazecideani,omonografieistoricăvafimultmaipuţininteresantădecâtopaginădeexegezăsimbolicăsauinterpretarefolcloristică.”

MIRCEA ELIADE, 1937 Cosmologie şi Alchimie Babiloniană, Ed.Moldova,Iaşi,1991,pag.7-8.

9

I n t r o d u c e r e

CENTRUL LABIRINTULUI

„Pentru lumea antică, DACIA războinicilor temuţi dinCARPAŢIafost,pânălacucerirealuiTraian,oţarăaspră,aproapedenepătruns,înconjuratădemister.Nimeninuştiabinecineerauoameniicarelocuiauînaceacununădemunţi”1.Despreeisecreaseunadevăratmit,fiindprintrecelemaiobsedanteşiputernicedinimaginaţiaanticilor.

Alexandru Busuioceanu2, cercetând arhivele mai multorbiblioteci din Spania, a constatat cu uimire că în toată literaturamedievală şi în cronicile oficiale, hispanicii se consideraudescendenţiigeţilor.Cărturarii şioameniidinclasaconducătoare,trebuiau,pentrua-şiîntemeianobleţea,sădovedeascăsaumăcarsăafirmedescendenţalordingeţi.

Alexandru Busuioceanu, citând din scrierile episcopuluiAlonsodeCartajena,arătacă„învremealuiEnriquealIV-lea(sec.al XV-lea), regii Spaniei coborau din Dacia, din «principii geţi»,luându-şinumainumeledelaloculundetrăiesc,pentrucăeramaiilustrudecâtalstrămoşilor.”3

„Istoricii - afirma acelaşi autor - dau prea puţină atenţiesau nici una, faptului că timp de patru decenii, între 286-324,patruîmpăraţidacisesuccedfărăîntreruperelacârmaImperiuluiRoman, constituind o adevărată dinastie danubiană [...]. Dintreaceştiîmpăraţi,celcareprezintăpersonalitateaceamaiputernicăşitenace,Galerius(IOvius),paresăfiavuttoatăconştiinţavechiuluidac inamic ereditar al Romei [...]. Fiu de mamă transdanubiană,«adoratoareadivinităţiimunţilor»şidedicatelînsuşiacestuicult,care nu putea fi altul decât al lui Zamolxis, Galerius este tipulrebelului ieşit din acei munţi unde viaţa ciobănească păstraseîntotdeaunaidealibertăţii,inamicăoricăruiimperiu.Ajunscezarşiapoiîmpărat,fostulcioban,fidelcredinţelorstrămoşeşti,originiiluisocialeşiinstinctuluipoporuluisău,îşiîntoarcelegiunileîmpotrivaItaliei, cuhotărârea - afirmăcontemporanul lui,Lactanţiu -de«aştergepânăşiamintireaRomei»şiafostpepunctul-declarăacelaşiautor - «să schimbe numele Imperiului Roman în cel de ImperiuDacic»”4.

1AlexandruBusuioceanu:Zamolxis,Ed.Meridiane,Bucureşti,1985,pag.191.2Ibidem,pag.179-180.3Ibidem,pag.185.4Ibidem,pag.206-208.Notă: Imaginearăzboiniculuidaceste reprodusădupăValentinTănase,din lucrarea

Efigiestrăbună.

10

„Dacii sau geţii nemuritori şi ţara lor erau ermetici pentru antici.Grecii se apropiaseră de ei numai pe ţărmurileMării Pontice,fără să se aventurezemult în interior. Romanii îi cunoşteau doar perăzboiniciidaci.Dunărealeinspirateamă.EraunLimex Hiperboreum, de unde începeau pământurile care dormitau sub leneşele stele alePolului getic”.5

Orice contact cu aceste locuri devenea subiect pentru literaţiivremii.Astfel,poetullatinMarţial,contemporanîmpăratuluiDomiţian,într-una din epigramele sale, se adresează prietenului său, soldatulMarcellinus, care se întorsese de curând din Dacia, cu cuvintele:„Abia răbdaseşi, Marcelline, cele şapte stele de la miazănoapte şiconstelaţiile leneşe ale polului getic; iată acum cât de aproape va săvezicuochiisteiurileluiPrometeuşilegenda muntelui”.6...Legenda Kogaiononului,munteleascunsalstrămoşilornoştri,KogaiononulcaredintotdeaunaaavutcaţintăşiscopsupremOMUL,omulcumajuscule.

“În muntele cel ascuns, care va rămânea necunoscut până la sfârşitul timpurilor,bătrânullegiivechiprivea dingurapeşteriiluilucireanouăde primăvară...’’7Lucrareade faţă conţine concluziile şi argumentele pe care se

bazează aceste concluzii rezultate în urma unei munci de cercetareîntreprinsăpeparcursulapatruaniînMunţiiBucegi,cercetarebazatăpe studii demitologie comparată, istorie veche, folclor şi artă vecheromânească, istoria religiilor, hermeneutică şi ştiinţe tradiţionale îngeneral.

Potsăafirmcăarareoriuncercetător,şicuatâtmaipuţinunuldeocaziecumestecazulmeu,aavutunasemeneanoroc.Noroculaconstatînfaptulcădinpurăîntâmplare,amdatpesteunfir;l-amurmăritdinsimplă curiozitate iar elm-a condus, spre surprindereamea, chiar în„Centrul Labirintului”. Abia atunci am realizat că firul călăuză erafirulAriadneiuitatacolodeTheseu.Minotaurulnumi-abaratcalea-deoarecedupăcumseştieîl„omorâse”demulteroulHeladei-aşaîncâtpotsăvăasigurcădrumulspreCentruesteliberşi,maimultdecâtatât,estechiarmarcat.

CeeacenuaînţelesTheseuafostfaptulcăadevărata ieşire din Labirint este prin Centrul lui,iarMinotauruleraacolodintreimotive:într-unsenstocmaipentruapăziMarea Poartă „îngustă”,iarînaltsenspentruasemnalaprezenţaei;rolulluiprimşicelmaiascunsfiinddefaptacelade„deţinător al cheilor”,căcimiraculosulMinotaurerafiual luiPoseidon - stăpânul apelorprimordiale care, în chipde taur, îlzămislisecuPasiphae,fiicăaluiHelios-ApolloşisoţiealuiMinos.

5Ibidempag.192.6Ibidempag.54.7MihailSadoveanu:Creangadeaur,Ed.Minerva,Bucureşti,1986,pag.13.

11

Miraculosul Minotaur, care nu-şi arătase privirilor indiscretedecâtchipuldeom-taur8,eraînrealitateSfinxul9-prinesenţătetramorf:omşitaurşileuşivultur-păzitoralMariiPorţiaCentrului;„PoartădeschisăînCer”princare,pestemilenii,apostolulloanavăzutScaunuldeDomnieşipeCelcestăteapeel.înjurulScaunuluideDomniedinCer erau„patru făpturivii:unaavea faţă ca aunuiom,una semănacuunviţel,una semăna cuun leu şiuna cuunvultur”.MiraculosulMinotaur-Sfinxul sintetizează deci cele patru făpturi vii din jurulScaunuluideDomniedinCer,desprecarevorbeşte-dinporuncaCeluicareesteAlfaşiOmega -Apocalipsadupă loan (IV,1;7).Nestatornicşi preapreocupat de a străluci prin fapte eroice, Theseunu a înţelesşi a ratatadevărata şansăoferitădeAriadna rătăcindu-sedefinitiv în„Labirint”.Theseua ignoratun lucruelementar,şianumecădrumulspreCentrul Labirintului estedrum iniţiatic, iar în adevărata iniţierepoartade ieşirenumaipoatefiaceeaşicupoartadeaccespentrucelceaintratînposesia„cheilor”.PânălaTheseu,toţitineriitrimişidrept„hrană” Minotaurului descoperiseră în Centru adevărata ieşire şiprimiseră cheile; căci nudespremoartea lor reală, ci despremoarteainiţiaticăeravorba,iaraceastaînseamnă:accesullanemurire-realizareacondiţieideomcosmic - ruperea lanţurilor luiCronos (Timpul). SubchipulMiraculosuluiMinotaur -dealtfel fratevitregalAriadnei - seascundea ultimul Mare Iniţiator Celest deţinător al Ştiinţei tainice aLegăturiidintreCerşiPământ.PrindispariţiasaCentrulLabirintuluişifuncţialuiseocultează.Minotaurulselasăucis(înrealitateseretrage),aruncândunvălimpenetrabilasuprasecretuluiLabirintului.

Eroarea lui Theseu - sărbătorită de concetăţenii lui drept ovictorie-atârâtîntreagaHelladăînaceastăconfuzieşicueaîntreagalume modernă. Theseu era simbolul lumii moderne pe cale de a senaşte - lume care, pierzândmarile sensuri ale existenţei, răsturnândscara valorilor, începea să se precipite „glorioasă” spre periferiile„Labirintului”fluturândcuemfazăînchipdestindardeulminuscul.

Totuşi, aventura lui „Theseu” este obligatoriu să fie conchisăcuoexpresiealuiVasileLovinescu:„subversiuneaafostnecesară”10 -pentrucănumaisaturaţiadebucuriileamestecateculacrimişimoarteale„Labirintului” separe căpoate trezi înomnostalgiaadevăratelormariînălţimi,aspiraţiaspreUnitate,spreCentru,spreAbsolut.Şinumaiaspiraţiaomului spreAbsolutpoate readuce în lume, subadevăratulsău chip, „Minotaurul” alungat şi re-deschiderea Centrului - PoartaPământuluilaCer,PoartaomuluispreNemurire-singurasalvaredinLabirintulcareareputereadeaînghiţişinimicitotul.

Căci,aşacumafirmăVasileLovinescu,„cenuesteatrasînsus,cadeînjosînmodnecesar”.11

8Minotaurului,reprezentatcucapdetaurşitrupdeom,îirevindedreptşiceledouăatributesolare:leulşivulturul,camoşteniredelabuniculsăuHelios-Apollo.

9întradiţiagreacă,şinunumai,Sfinxulestereprezentatcuchipdeom,trupdeleu,picioaredetaurşiaripidevultur.

10VasileLovinescu:Creangăşicreangadeaur,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1989,pag.405.11VasileLovinescu:Alpatruleahagialăc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.17.

12

Esenţa lucrării de faţă constă în relevarea faptului că CentrulLabirintuluiesteorealitate,elseaflăînGrădinanoastră, în„GrădinaMaiciiDomnului”,şiesteacelaşicuCentrulSanctuaruluiPrincipalalKogaiononului.

Pescurt:firulconducătorl-amgăsitpeplatoulBucegi,undeamînceput cercetările nu în idea de a găsiMuntele Sacru al strămoşilornoştri -pecaredealtfel laoraaceea îlcredeamînGugudinmasivulGodeanu-cipentrua-milămurimieenigmaSfinxuluidinBucegiînfaţacăruiaamajunspracticdinîntâmplareîn25noiembrie1984.

Ştiinţamodernăadescifratmultedinsecretelenaturii,daresteştiutşi recunoscut faptulcăneaflămabia laprimelepaginialemariicărţiacunoaşteriiintegraleamiculuişiamareluiunivers.Termeniideforţăşienergiepecare îi folosim înmodcurentsuit în realitatenişteconcepte,şiceeacecunoaştemnoidespreelesuntdefaptefectele-şianumeefectelepecareleputemconstatadirectsaucarepotfipuseînevidenţăprinintermediulmijloacelorpecareleoferăştiinţaactuală.

Una din marile realizări ale ştiinţei secolului al XX-lea a fostlărgireanoţiuniidemateriecareînaccepţiafiziciimoderneînseamnă:corpuscul,energie,informaţie.

Înbazaaceeaceamspusmaisus,sepoateadmite tarănici-orezervăipotezacăexistăşialteformedeenergieînafaracelorcunoscutesauchiarcelepecarelecunoaştempotaveaaspectecarenuaufostpuseîncăînevidenţă.Dinacestmotivleignorămastăzi-ceeaceînseamnăînmodsigurcălevomcunoaştemâine.Câtdedepartevafiacestmâinedepindenumaidenoioamenii.

Amconsideratnecesar-şisevavedeadece-săevidenţiezacesteultime aspecte înainte de a trece în revistă principalele concluzii alecercetăriiîntreprinseînBucegi,şianume:

PUNCTUL1ÎnBucegi,înzonaVârfuluiOmuseaflăcelmaiimportantCentru

Energetic-Informaţionalnaturalalplanetei;existenţaluiestesemnalatădetoatetradiţiile,subnumelesaumaiexactprinconceptulde„Centru”.

Acest aspect reprezintă punctul central al lucrării, şi totodatăprimulînordinecronologică,fiindelucidattarăechivocînianuarie1986.Deaiciauderivattoatecelelalte,începândcuoconcluziededomeniulevidenţei:Kogaiononulnuputeafidecâtaici!

PUNCTUL2Zona care conţine acest Centru este Sanctuarul principal -

AltarulKogaiononului.DeciMunteleSacrualdacilorseaflăînBucegi;elestestructuratpetreiniveluricarecorespundeaulatotatâteatreptedeiniţiere:

• Primul nivel - Peştera lui Zalmoxis identificată cu PeşteraIalomiţei,în12mai1986;

13

•Aldoileanivel-PlatoulBabelorundeseaflăSfinxuldelacareaînceputtotul,în25noiembrie1984;

• Al treilea nivel - Zona Vârfului Omu, care este Sanctuarulprincipal.

Strămoşii noştri nu au ales întâmplător acest munte; eicunoşteau existenţa acestui Centru precum şi legile care guvernează„funcţionalitatea”luicăci,dupăcumaflaseHerodot,geţii,ceimaivitejişimaidrepţidintretraci,ştiauasefacenemuritori.

PUNCTUL3Kogaiononul nu şi-a încetat niciodată activitatea. El a fost şi

este ceamaimare „Academie”aplanetei; spun„este”,deci continuăsăfie,chiardacălegăturaconştientădirectăafosttotalîntreruptă,faptpetrecut,s-arpărea,relativrecent12.

Kogaiononul a fost cea mai mare comoară a strămoşilor şiînaintaşilornoştri.Bineferitădeochiinăvălitorilorşiaijefuitorilorcarene-auîncălcatde-alungulveacurilorhotarele,înaintaşiinoştriautrecutdingeneraţieîngeneraţiemareacomoarăascunsă„subpeceteatainei”;iardacăafostposibilăgăsireaMunteluiAscuns,afostpentrucăSOSISETIMPUL!

PUNCTUL4„Vârstele umanităţii” sunt determinate de variaţia activităţii

energetic-informaţionale a acestui Centru, activitate supusă legilorcicliceuniversale.

PUNCTUL5Legile care guvernează acest Centru planetar - conexiunile,

funcţiaşiactivitatealui-pringeneralizare,conduclacheiaproblemelorfundamentalerămasefărărăspunsalecosmogonieişicosmologiei.

12MijloculsecoluluialXX-lea.

14

15

„Afostodatăunbătrânciudatcaretrăiaîntr-opeşterăîncareserefugiasepentruascăpadezgomotulsatului.Aveaofaimădevrăjitorşideaceeaaveadiscipolicaresperausăînveţedelaelartavrăjitoriei.Darelnicinusegândealaaşaceva.Nucăutadecâtsăînveţeceeacenuştia.Dupăceameditatîndelunglaceeaceseaflădincolodemeditaţie,n-avăzutaltăscăparedinimpasulsău,decâtsăiaobucatădecretăroşieşisădesenezetotfeluldefiguripezidurilepeşteriisale,pentruaaflacumarputeasăarateceeacenuştia.Dupămulteîncercăridesenăuncerc.«Aşaebine»-simţiel-«şiacumunpătrat!»,ceeacefacudesenulşimaibun.Discipoliisăieraucurioşi,dartotceputeauobservaeracăbătrânulpunecevalacale,şiarfidatoricesăştiecefăceael.Darcândîlîntrebară:«Cefaciacolo?»,elnulerăspunsenimic.Atuncidescoperirăfiguriledepezidurişispuseră:«Astae!»şiîncepurătoţisăleimite.Darfăcândasta,răsturnară,farăsăobserve,întregprocesulcucapulînjos;auanticipatrezultatulînsperanţadeafacesăserepeteprocesulcareaduslael;aşas-aîntâmplatatuncişiaşaseîntâmplăşiastăzi.”

KARLGUSTAVJUNG

TraducereANCAOROVEANU:RevistaSecolulXX,nr.10-11-12/1986

16

17

C a p i t o l u l I

TRADIŢIE,SIMBOL ŞI SIMBOLISM TRADIŢIONAL

Considercăesteutilsădefinescoseriedenoţiuniînaccepţiapecarele-ovoiatribuipetotparcursullucrării;fiindvorbadenoţiunicenusuntincluseînprogrameleniciuneiadintreformeledeînvăţământoficial,şifiinddecimaipuţincunoscute,pentrudefinireaacestornoţiunivoicitacelemaiautorizatepersonalităţiîndomeniu.

TRADIŢIA PRIMORDIALĂDupăcumaratăReneGuenon1,TradiţiaPrimordialăînseamnă

„Ştiinţa prin excelenţă” sau „Cunoaşterea sacră în integralitatea sa”revelatălaînceputultimpurilor.

„SespunecăVeda(ŞtiinţaSacră-n.n.)existăveşnic,fiindînsineînsăşi anterioară tuturor lumilor” şi că„înţelepţiiprimelorVârstealeumanităţii«auauzit»Veda;RevelaţiafiindoperaLogosului,ca însăşiCreaţia.”

FORME TRADIŢIONALE - TRADIŢIIExistenţa unei diversităţi de tradiţii sau forme tradiţionale se

datorează -conformcuReneGuenon2 -necesităţiiadaptăriiTradiţieiPrimordiale la mentalitatea unui anumit popor şi a unei anumiteperioade, deci adaptări cerute de împrejurări de loc şi de timp, învirtutea legilor ciclice. în spatele tradiţiilor aparţinând diverselorpopoareseascundedoctrinaunică, izvorul şi esenţa lor, carenuestealtadecâtTradiţiaPrimordială.

FOLCLOR - TRADIŢII POPULAREÎnceeacepriveştefolclorul,ReneGuenon3considerăbasmele

ca fiind purtătoare de relicve ale tradiţiilor esoterice4 dispărute:„Atunci când o formă tradiţională este pe punctul de a se stinge,ultimii săi reprezentanţi pot, în mod deliberat, să încredinţezememorieicolective(poporului),ceeacealtfels-arpierdeiremediabil;erasinguramodalitatedeasalvacemaiputeafisalvatîntr-ooarecaremăsură;şi,înacelaşitimp,incomprehensiuneanaturalăamaseieraogaranţiesuficientăcăceeaceaveauncaracteresotericşi-lvapăstranealterat,menţinându-sedoarcaomărturiea trecutuluipentruceicare, în alte timpuri, vorfi capabili să înţeleagă”.VasileLovinescumaiadmiteşioadouaposibilitate:„anumecazuluneiconcomitenţea

1ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.155.2Ibidem,pag.52,94.3Ibidem,pag.33.4 „Esoterismul este interiorul, miezul oricărui lucru. Esoteros, în greceşte este un

comparativşi înseamnă«mailăuntric»”(ConformVasileLovinescu:Alpatruleahagialâc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.11.

18

basmuluicudoctrinainiţiaticăpecareoprezentamascat,aceastadinurmăfiindrezervatăunuicercfoarterestrânscapabilsăprimeascăluminadirect,primuldestinatcelorlalţioameni,carevedeaunumaiumbrele,ca în caverna platoniciană, în măsura gradului de permeabilitate aascultătorului:«Vouăvăedatsăascultaţiadevărulde-adreptul,ceilalţiîlştiuprinparabole».Căcibasmulşiparabolavehiculeazăinfluenţelespiritualeînaltmod,realînsăşiel”5.

Ceea ce este valabil pentru basm, se aplică în egală măsurăvechilorbalade,dansuri,datini,etc.,transmisecusfinţeniedepopoarede-alungulveacurilor.

ŞTIINŢETRADIŢIONALE„Numimştiinţetradiţionaledisciplinelecefăceauobiectulunei

predaniioraleşinumaiînacestmodputeaufiasimilate;partealorscrisăeranumaiunaide-memoire, incomprehensibilăpentrucinenu-iaveacheia.”6

SIMBOLŞISIMBOLISMTRADIŢIONALSimbolismul tradiţional nu are nimic de a face cu ceea ce se

numeşte înmod obişnuit simbolism. „Simbologia tradiţională este oştiinţăexactă,catoatecelelalte,mairiguroasăchiar,pentrucăpurcededinprincipiiaxiomaticeimuabile,vechidecândlumea”.7

„Simbolismul se întemeiază, îngeneral,pe corespondenţele ceexistă între diferitele ordine de realitate [...]. Această corespondenţăesteadevăratulfundamentalsimbolismuluişi,dinaceastăcauză,legileunui domeniu inferior pot fi întotdeauna considerate ca simbolizândrealităţiledeordinsuperior,undeîşiauraţiunealorprofundăcareleeste,înacelaşitimp,principiuşiscop.”8

Simbolurilepecarenile-autransmistradiţiilenusuntinventate-eleexistăînnatură,căci-dupăcumargumenteazăReneGuenon-„dacăLogosulesteGândire în interior şiCuvânt înexterior, şidacăLumeaeste efectul Cuvântului divin rostit la originea vremurilor, întreaganaturăpoateficonsideratăcaunsimbolalrealităţiisuperioare”.9

„Orice simbol veritabil îşi cuprinde sensurilemultiple încădela origine, căci el nu s-a constituit ca atare în virtuteaunei convenţiiumane,ciînvirtuteaunei«legiacorespondenţei»celeagătoatelumileîntreele[...].Suprapunereauneipluralităţidesensuricare,departedeaseexclude,searmonizeazăşisecompleteazăîncunoaştereasinteticăintegrală,estecaracteristicageneralăaadevăratuluisimbolism”.10

„Existăsimboluricaresuntcomunecelormaidiferiteşiîndepărtateformetradiţionale,nucaurmarea«împrumuturilor»,imposibileînmultecazuri,cipentrucă

5VasileLovinescu:CreangăşiCreangadeAur,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1989,pag.14.6VasileLovinescu:Alpatruleahagialăc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.31.7Ibidem,pag.10.«ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.311;18.9Ibidem,pag.18.10Ibidem,pag.36;441.

19

acestesimboluriaparţinînrealitateTradiţieiPrimordialedincaretoateformeleauprovenitdirectsauindirect”.11

Simboluriletradiţionalepotfiîmpărţiteînpatruclaseprincipale,şianume:

1) Simboluri în imaginiSimbolurileînimaginiseîmpartîndouăcategorii:a) Simboluri alegoriceSimbolurile alegorice exprimă explicit principiul. Ele sunt

simboluriintermediare.b) Simboluri geometriceSimbolurile geometrice pot fi aproximative sau reale; cele

aproximativesunt,faţădecelereale,ceeaceesteoschiţăfaţădedesenullascară.Simbolurilegeometriceaproximativepotintraşiîncomponenţasimbolurilor alegorice. Simbolurile geometrice reale sunt simboluriabsolute,eleconţinesenţa.Unuisimbolplanîipotcorespundeunulsaumaimultesimbolurispaţiale.

2) Simboluri sunetSimbolurile sunet pot fi vehiculate de simboluri alfabetice,

deci de simboluri în imagini. Simbolurile sunet pot fi la rândul loraproximativesaureale;celerealesuntsimboluriabsolute.

3) Simboluri culoareSimbolurileculoarepotfişieleaproximativesaureale;celereale

suntsimboluriabsolute.4) Simboluri numericeSimbolurilenumericepotfi,deasemenea,aproximativeşireale.Între cele patru tipuri de simboluri absolute, specifice unui

principiu oarecare, există corespondenţă. Această corespondenţăeste urmarea faptului că cele patru tipuri de simboluri, în realitate,vehiculează fiecare din ele câte un aspect fundamental al esenţeirespectivuluiprincipiu,înacelaşitimpconţinându-leşipecelelaltetrei.Înconsecinţă,prinoricaredintreacestepatrusimbolurisepoateajungelacelelaltetreisaudirectlaesenţaprincipiuluiînsuşi.„Misterul”constăînfaptulcănumitorulcomunestevibraţia.

ÎnlucrareasaIstoria naturală a supranaturalului,LyallWatson12relatează faptul că - pe la mijlocul secolului al XX-lea - elveţianulHansJennyareuşitsădovedeascăexperimentalcăformaprodusădefrecvenţasunetuluiOesteosferă.Darsferaproiectatăîntr-unplanesteuncerc,deciexactformapecareamales-ocasăreprezentămfigurativînscriereanoastrăliteraO.Sănupierdemdinvedereînsăunamănunt:„alfabetullatinestedeoriginefenicianădecisacral”13,ceeaceînseamnăcăeraalcătuit înconformitate cu legilenaturale care formaubazadecunoştinţesecreteaştiinţelortradiţionale.

11Ibidem,pag.34.12 loan Toma: Lyall Watson, Istoria naturală a supranaturalului, suplimentul revistei

MemoriaAntiquitatis,sept.1988,editatdeMuzeulJudeţeanNeamţ.13VasileLovinescu:Alpatruleahagialăc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.80.

20

Un simbol este o cheie. Cheia-simbol creşte în eficienţă dacădeţinem şi apelăm la aspectul absolut al simbolului în cauză.Acestaestemotivulpentrucaresepăstraunsecrettotalasuprarespectivelorsimboluri,iarînvăţăturaînceeacepriveşteacestecunoştinţesedădeanumai în urma unor probe iniţiatice şi sub jurământ de tăcere. înprivinţaprobelor,celecareaveaudreptscoptestareaniveluluimoralalaspirantuluieraudebazăşiaveaucaractereliminatoriu.

Este cunoscut faptul că, în informatică, un cod oarecare dăacceslaoseriedeinformaţiistocateîntr-oanumezonădememorieacalculatorului;pentruaaveaacces laaceste informaţii estenecesar şisuficientsăfieîndepliniteurmătoarelepatrucondiţii:

1.Cunoaştereacodului2.Cunoaştereamoduluideutilizarearespectivuluicod3.Accesullacalculator4.CunoaştereametodeidedecodificareainformaţieiobţinuteDecelemaimulteoriformaexterioarăacoduluinuspunenimic

despreinformaţiilelacaredăacces.Înacelaşisens,unsimbolabsolutesteuncod,dardedataaceastauncodnaturalcedăacceslaosursăenergetic-informaţionalăcosmică,specificăprincipiuluicareageneratrespectivulsimbol.

Tehnicadeoperare cuaceste coduri este aşanumita tehnicăarezonanţei, tehnică pe care sistemul Yoga o numeşte contemplare, şipe care Brâncuşi a rezumat-o simplu în cuvintele: „Priveşte până aisă înţelegi!”. În ceea ce priveşte calculatorul, el nu este altcevadecâtîntreagaNatură,întregulUnivers,deciesteaccesibiloricui,oricândşioriunde.

NOŢIUNEA DE CENTRU ÎN ŞTIINŢELE TRADIŢIONALE- SIMBOLURI AFERENTE -

„CentruesteunuldintrecelepatrusimbolurifundamentalealăturideCerc,CruceşiPătrat.”14

Toate tradiţiile atestă existenta unui Centru al Lumii, Centruînzestratcuputerimiraculoase:prinelsefacelegăturadintreCerşiPământ,peaicicoboarăzeii,peaicioameniipoturcalaCerşipotdobândinemurirea,devenindasemeneazeilor.

Există în simbolismul Centrului un aspect asupra căruia ReneGuenoninsistăînmoddeosebit:„Centruldesprecareevorba,estepunctulfixpecaretoatetradiţiileseînvoiescsă-ldesemnezecaPol,deoareceînjurullui se efectuează rotaţia lumii”15 ; dar atenţie, rotaţia lumii nu înseamnăacelaşi lucru cu rotaţia Pământului - deci nu despre polul geografic estevorba!

ÎnCentrulîncauză-dupăcumaratăMirceaEliade16-conformdiverselortradiţii,seînalţăMunteleCosmic,PiramidaCosmică,ArboreleCosmicsau

14JeanChevalier,AlainGheerbrant:Dictionnairedessymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.156.

15ReneGuenoncitatdeVasileLovinescu:Alpatruleahagialâc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.9

16MirceaEliade:Imagesetsymboles,Ed.Gallimard,Paris,1952,pag.53-59.

21

Arborele Vieţii; pe aici trece Axis sau Cardines Mundi carereuneşteînCentrutoateregistrelecosmice;aiciesteplasatStâlpulcaresusţinetoatenivelurilecosmice.

„Simbolismul unuiMunte, Arbore sau Stâlp situat în CentrulLumii este extrem de răspândit şi provine dintr-un vechi mituniversal”17.

Înştiinţeletradiţionale,unsimbolalluiAxisMundiestelitera„i“18,punctuldedeasuprafiindimagineaPolului,deciaCentrului.

În creştinism Crucea este asimilată cu Arborele Cosmic, căci„prin Cruce = Centru se operează comunicarea cu Cerul”19. Cruceaverticalărezultădin intersecţiaadouăaxerectangulare:unulverticalşiunulorizontal.AxulverticalreprezintăAxulLumilor(AxisMundi),iar celorizontal reprezintăunanumeplandeexistentă; la intersecţialoresteCentrulcaredăacceslaambeledirecţii.Unaltsimbolcaresereferă laCentru este „Crucea orizontală, ceea ce înseamnă crucea cubraţeegale trasată înplanulorizontalcarereprezintăunanumitplandeexistenţă”20 (înceeacenepriveşteestevorbadeplanulfizic,decideLumeaterestră).CruceaorizontalăsimbolizeazăexpansiuneaLumiiîn discuţie, pornind din Centru - centrul crucii - care este imagineaPrincipiului; când este înscrisă într-un cerc, circumferinţa poatesimboliza-funcţiedepunctuldevederelacareneraportăm-limiteleextremealeLumiipecareoreprezintă.

Exempluilustrat:Fig. 1 - pag.23. Crucea orizontală plasată în vârful unui ax

piramidal (Axis Mundi), aflat pe acoperişul unei clădiri din incintamănăstiriiPeşteraIalomiţei.Înimagine,pentruomaiuşoarăidentificare,cruceaorizontalăafostmarcatăşireprodusămăritîncolţulfotografiei.

„Unadintreformelecelemairemarcabileaceeacenumimcruceaorizontală [...] este figura swasticei [...] ce pare să se rataşeze directTradiţieiPrimordiale,căcioîntâlneşti încelemaidiverseţări,[...]dinepocilecelemaivechi, [...]dinExtremulOrient înExtremulOccident[...]. Swastica este simbolul, emblema Polului; căci în adevăr, Lumeaseînvârteşteînjurullui,Polulînsuşirămânândimobilşineafectatdemişcareapecareoproduce;swasticanufigureazăLumea,ciacţiuneaPrincipiuluiasupraLumii.”21Învremececruceaorizontalăformatădindouăaxerectangulareestestatică,svasticareprezintăformaeidinamică.

Înreprezentărisvasticaaparefiguratăînmaimultevariante:cupatrusaumaimultebraţeîndoiteînunghidreptsaucurbate,indicândmişcareaînjurulcentruluiimobil;cadoiSîncrucişaţisaucazulsvasticiiclavigereformatedinpatruchei.CeledouăsensuriderotaţiepecarelepoateindicaevocădublulcurentYinşiYangalenergieicosmice.

17Ibidem,pag.53.18VasileLovinescu:Alpatruleahagialâc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.129.19MirceaEliade,ibidempag.215.20ReneGuenoncitatdeVasileLovinescu:Alpatruleahagialâc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti

1981,pag.78.21Ibidem,pag.78-79.

22

Acestsimbolesteextremderăspânditlanoi;fiindatestatlageto-dacielcontinuăsăpersistepânăînzilelenoastreînartapopulară.

Exempleilustrate:Fig.2-pag.23.PiesădeaurdintezaurulgeticdelaBăiceni22 ,

secolulalIV-leaî.Chr.Dupăcumseobservăestevorbadeoformăasvasticiicubraţe

curbate,alcătuitedinpatrucapetedecai.Fig.3-pag.23.Motivpopularînbroderiilebucovinene23.Estevorbadedouăsvasticidemărimidiferitesuprapusesause

poatespunecăceamarecarearebraţecurbateoconţinepeceadeadoua,careesteoreprezentareasvasticiiclavigere (formatedinpatruchei);celedouăsvasticiausensuriderotaţieopuse.

Fig.4-pag.23.Detaliudinvoaluldemormânt,delaPutna,alMărieideMangop-soţiavoievoduluiŞtefancelMare24.

Seobservă,printremotivelebroderiei,douăfigurărialesvasticii(înimagineeleaufostmarcate).

Fig.5-pag.23.ReprezentareschematicăarelaţieidintreMoksha{Eliberarea)şiciclurileistorieişirenaşteriiîntradiţiajainistă(India)25.

Esteevidentsemnulsvasticiicubraţefrânteînunghidrept.Fig. 6 - pag. 23. „MareaMamă stăpâna animalelor, pe un vas

beoţian”26.Seobservăcuuşurinţăsemnulsvasticiicubraţefrântefiguratde

şaseori(treidintreacesteasuntmarcate).Fig.1-pag.25.Douăsprezeceplăcidepiatrăcusimbolulcrucii27.

Plăcile au fost descoperite înMexic, la începutul secolului al XX-leade cătreWilliamNiven şi au o vechime estimată la peste 12.000 ani.Colecţiaconţineunnumărdepeste2.600deastfeldeplăci.

Înimaginileprezentateaparclar:cruceaorizontalăstatică(poz.1.1),înscrisăîncerc(poz.1.2),precumşioseriedesimboluriderivatedinacestea(poz.2.1;2.2;2.3;3.1).Esteprezentăşiimagineasvasticii:cubraţefrânteînunghidrept(poz.1.3;1.4;2.4;3.2),cubraţecurbate(poz.3.3),precumşisvasticaformatădinpatruchei(poz.3.4).

Fig.2-pag.25.MotiveornamentalescrijelitepereprezentărialeColoaneiCeruluiîntradiţiapopularăromânească28.

22ReproduceredupăIonMicleaşiRaduFlorescu:Geto-Dacii,Ed.Meridiane,Bucureşti,1980,planşa34.

23ReproduceredupăRomulusVulcănescu:MitologiaRomână,Ed.AcademieiRomâne,Bucureşti,1985,pag.161.

24ReproduceredupăOctavMonoranu,IonMiclea:Putna,Ed.Sport-Turism,Bucureşti,1977.

25ReproduceredupăHeinrichZimmer: Introducere încivilizaţiaşiarta indiană,Ed.Meridiane,Bucureşti,1983,pag.124.

26ReproduceredupăPierreLevşque:Aventuragreacă,volI,Ed.Meridiane,Bucureşti,1987,pag.146.

27Reproduceredupă JamesChurchward:Mu - continentul dispărut, Ed. Saeculum,I.O.,Ed.Vestala,Bucureşti,1996,pag.135.

28ReproduceredupăRomulusVulcănescu:ColoanaCerului,Ed.AcademieiRomâne,Bucureşti,1972,pag.20.

23

Fig. 1. Imagine din incinta schitului Peştera Ialomiţei.Este pusă în evidenţă crucea orizontală.

Fig. 2. Piesă de aur din tezaurulgetic de la Băiceni (sec. IV î.Chr.).

Fig. 3. Motiv popularîn broderiile bucovinene.

Fig. 4. Voalul de mormânt al Măriei de Mangop (Putna).

Fig 5. Reprezentare a relaţiei dintre Moksha (eliberarea) şi ciclurile istoriei şi renaşterii, în tradiţia jainistă (India).

Fig. 6. Marea Mamă stăpână a animalelor pe un vas beotian

24

Se regăsesc aceleaşi simboluri ca în Fig. 1, respectiv: cruceaorizontalăsimplă(poz.2.1;2.2)şioseriedereprezentăriderivatedinea(poz.2.3;2.4;7.3),cruceaînscrisăîncerc(poz.3.1;3.2;3.3;3.4;4.2),precumşifigurasvasticiicupatrubraţecurbate (poz.6.3;6.4)saucumaimultebraţe(poz.6.1;6.2;7.1).Esteprezentăşiimagineasvasticiicubraţefrânte,înnumărdeopt(poz.7.2).

Consider că esteutil sămai aduc câtevaargumentemenite săînlăture suspiciunile - de altfel justificate - faţă de semnul svasticii,suspiciuni datorate însuşirii abuzive şi profanatoare a acestui simbolstrăvechidecătreregimulnazist.Astfel„înOccident,aşacumspunedl.Charbonneau-Lassay,svasticaafostînvechimeunadintreemblemeleluiCristos,păstrându-şiaceastăsemnificaţiepânăcătresfârşitulEvuluiMediu. [...] acest simbol este şi astăzi prezent în semnele mănăstiriicarmeliţilordinLoudun”29;înplus,dupăcumafirmăVasileLovinescu,„găsim swastica şi pe cea mai veche sinagogă din lume, şi anume«Altneusynagoge»dinPraga”30.

SimbolulgeometricplanalCentruluiprovinedinreunireacruciiorizontale cu crucea verticală prin acelaşi centru.Această imagine sefigureazăînplancadouăcrucicucentrulcomun,rotiteunafaţădealtacu45°-veziFig.1-pag.27.Axulverticalalcruciiverticale,dupăcumamspusanterior,esteAxisMundi(verticalaabsolută),iarcelelaltetreiaxereprezintăplanulnostrudeexistenţă,respectivceletreidimensiunialeLumiinoastre.

Dacămarcămpefiecaredintrecelepatrubraţealecelordouăcrucipunctesituatelaoaceeaşidistanţădecentruşileunimpecelevecineîntreele,obţinemunpoligonregulatcuoptlaturi,decioctogonul-veziFig.2 - pag. 27.Octogonul este simbolul geometric plan alCentrului;simbolulnumericeste8.Înrelaţiecuoctogonulesteşisimbolulnumeric9(8+Centrul),ceeaceînseamnă8manifestatcareconţinevirtualpe9.

Un alt simbol geometric plan ataşat Centrului este octogonulstelat. Acest simbol se raportează la aspectul activ, „funcţional”, alCentrului, şi iată de ce: dacă prelungim laturile octogonului - veziFig.2-pag.27,obţinemdouă„pătrateanimate”,cucentrulcomunşirotiteunul faţădealtul cu45°;pătratul este simbolulgeometricplanalPământului;pătratulcarenusesprijinăpeunadinlaturicipeunuldinvârfuripoartănumeledepătratanimat, sugerândmişcarea31, iarimaginearealizatădeceledouăpătrateanimateesteunoctogonstelat,careînchideîninteriorulluioctogonul.Octogonuluistelatastfelobţinutîicorespundsimbolurilenumerice16(8razealeoctogonuluiinterior+8razealeoctogonuluistelat)şi17(16raze+centrul).

Alte simboluri ataşate Centrului, derivate din simbolurile luigeometrice(expuse)sunt:steauacu8raze,rozetelecu4,8,16petale,trifoiulcu4foi.

29ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.73;75.30VasileLovinescu:Alpatruleahagialâc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.78.31ReneGuenon:LaGrandeTriade,Ed.Gallimard,1957,pag.101.

25

Fig. 1. Douăsprezece plăci de piatră descoperite în Mexic, cu o vechime estimată la peste 12.000 de ani.

Fig. 2. Motive ornamentale scrijelite pe Coloana Cerului, în tradiţia populară românească.

26

Exemple ilustrate şi ilustrative, aparţinând diverselor formetradiţionale, în careoctogonul sauderivatele lui suntataşatenoţiuniideCentru:

Fig.3-pag.27.SfântaTreimeatradiţieicreştine32.Dupăcumseobservă,porumbelul,simbolalDuhuluiSfânt,este

reprezentatîncentruluneistelecu8raze.Fig.4-pag.27.Chrisma-monogramăaluiChristos,important

simbolalBisericiiprimitivecreştine33.„După cum remarcă Rene Guenon, bucla literei P figurează

SoareleînălţatînvârfulluiAxisMundi,[...]poartaSoareluipeundeseefectueazăieşireadinCosmos,fructalmântuiriiprinChristos.”34

Identitateadintrechrismăşi imagineadinFig.1 (pag.27)esteevidentă.

Fig.5-pag.27.TroiţădincimitiruldelaŢebea35TroiţelesuntreprezentărialeStâlpuluiCeruluiîncreştinism.În centrul crucii se remarcă rozeta cu 8 petale marcată şi

reprodusămăritîncolţulfotografiei.Fig.6-pag.27.CruceadepiatrădepeMunteleGăina36.Încentrulcruciiestepusăînevidenţăofloarecu4petale.Limitele

petalelordeterminăocruce,iarcele4punctecaremarcheazămijloculfiecăreipetalesugereazăcelelalte4braţeintermediare.

Fig.1-pag.29.CupolamoscheiidinCordoue37(artămusulmană,secolulX).

Se remarcă fară dificultate octogonul şi octogonul stelat caredominăîntreagacupolă.

Fig.2-pag.29.CupolastânciidinIerusalim38.„AceastăconstrucţieafostridicatădecalifulUmayyad‘Abdal-

Malik.Destinat iniţial să permită îndeplinirea unor ritualuri analoge

aceloracesepracticauînjurulKaabei,acestmonumentaapărutulteriorca semn al puterii Islamului”39 (Kaaba, piatră sacră, reprezentândpentrutradiţiaislamicăCentrulLumii).Seremarcăformaoctogonalăaconstrucţieipecaresesprijinăcupolasemisferică.

Fig. 3 - pag. 29. Emblema roţii la hinduşi40 - reprezentare înpiatră,Konarak,secolulalXIII-lea.

Dupăcumseobservă, roataare8 spiţe. „Semnificaţia cosmicăa roţii se exprimă în textele vedice [...]. Rotaţia ei permanentă esteînnoitoare.Dineasenaştespaţiulşitoatediviziuniletimpului.Numai

32Reproduceredupăoilustrată,Ed.ICAR,Bucureşti.33ReproduceredupăJeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,

Paris,1982,pag.202.34Ibidem,pag.202.35Foto:DoinaPăun.36Foto:DoinaPăun.37ReproduceredupăJeanChevalier,AlainGheerbrant:ibidem,pag.411.38ReproduceredupăDominiqueSourdel,JeanineSourdel-Thomine:CivilizaţiaIslamuluiclasic,Vol.I,

imag.40.39Ibidem,pag.318.40ReproduceredupăMagazinistoric,AnXVII,Nr.3(192),martie1983.

27

OCTOGONUL-SIMBOL GEOMETRIC PLAN AL CENTRULUI-

Fig. 1. CENTRUL reuneşte crucea orizontala (albastru) şi crucea verticală (roşu).

Fig. 2. Simbolul geometric plan alCENTRULUI: OCTOGONUL simplu(galben) şi OCTOGONUL stelat.

Fig. 3. Sfânta Treime. Fig. 4. Chrisma - monograma lui Christos.

Fig. 5. Troiţă din cimitirul de la Ţebea. Fig. 6. Crucea de piatră de pe muntele Găina.

28

centrulroţiicosmiceesteimobil[...].Acel vid din centrul butucului este punctul de aplicare al

Activităţiicereşti.”41Fig.4-pag.29.DiagramaMareluiPol42.„Diagrama Marelui Pol constituie cea mai concisă şi mai clară

reprezentaregrafică, chintesenţăa înţelepciunii antice chineze [...].MarelePolnaşteceledouăprincipii,dinceledouăprincipiisenasccelepatruimagini;dincelepatruimaginisenascceleopttrigrame.”43

Esteevidentînimagineoctogonuldeterminatdeceleopttrigrame.Fig. 5 - pag. 29. Cometa Halley, imagine transmisă de staţia spaţială

Giottoînmartie1986.Penucleulcometeiseremarcădouăformeoctogonaleconcentrice.Pentru

omaiuşoarăidentificareoctogonulinteriorafostmarcat.Aceastăimaginevineînsprijinulafirmaţieicăoctogonulesteuncodnatural.

Staţiaspaţialăcareîn1986atransmisimaginilecometeiHalley,înaintândcaunkamicaze spre inimaei, şi-a luatnumelede lapictorulflorentinGiotto.Într-unadinfrescelesaledinCapelaArenadinPadova,înscenacarereprezintăAdoraţiaMagilor,SteauadinBetleemaparesubchipulcometeiHalleypecarepictorul avusese ocazia să o vadă la trecerea ei din anul 1301. Până laGiottoSteauaMagilorerareprezentată-conformnormelorcanonice-caosteacuoptrazestatică.44

La ultimele două vizite ale cometei Halley în sistemul nostru solar -respectiv în anii 1910 şi 1986 - au avut loc o seriede evenimentedeosebit deimportantelegatedeexteriorizarea,înpremieră,dedateesotericereferitoarelaCentru:

-înanul1909ReneGuenonpublicăprimelesalearticole;eraînceputulunei serii de lucrări care trezeau la viaţă spiritul Ştiinţei Sacre, simbolismulCentruluiSuprem,într-oEuropăcareseîndepărtasepreamultdeelpentrua-imaiputeabănuiexistenţaşimaialesfuncţia.

-înanul1910sepublicălucrareapostumăaluiSaint-Yvesd’AlveydreintitulatăMissiondelÎnde,încarepentruprimaoarăînEuropasemenţioneazăexistenţaunuiCentrumisteriosdesemnatcunumeledeAgartha;AgarthafiindunuldintrenumeleCentruluiîndiscuţie.

- în anul 1910 Nicolae Densuşianu finaliza monumentala sa lucrareDaciapreistorică,ridicândvăluldensceacopereaColumnaCeriuluidinCarpaţişi istoria fabuloasăaacestormeleaguri. În24martie1911NicolaeDensuşianuînceta din viaţă, lucrarea văzând lumina tiparului la doi ani după dispariţiaautorului.

-înanul1910sepetreceşiacţiuneaCrailordeCurteVechealuiMateiuCaragiale.AceastăcarteaservitdreptsuportluiVasileLovinescuînelaborarealucrăriisaleAlpatruleahagialâcunde,pentruprimaoară,cititoruluiromânîisuntdezvăluitedateesenţiale legatedeCentruşidesimbolismulsăuautentictradiţional.

41 JeanChevalier,AlainGheerbrant:Dictionnairedes Symboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.660.

42ReproduceredupăM.M.Davy:Encyclopediedesmystiquesorientates,Ed.RobertLaffont,Paris,1975,planşa40.

43ZhouShirong,OuGuang’An:Călătorlagrotadefoc,Ed.PentruTurism,Bucureşti,1990,pag.113.

44 Cornelia Cristescu, Gabriela Oprescu, Magda Stavinschi: Cometa Halley, Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,

29

Fig. 1. Cupola moscheii dinGourdoue(sec.X)

Fig. 2. Cupola stâncii dinIerusalim

Fig.3.Emblemaroţiilahinduşi Fig. 4. DiagramaMarelui Polîntradiţiachineză

Fig. 5. Cometa Halleyla ultima sa trecere prinsistemulsolar(1986)

Fig. 6. Stema regalăMu

Fig. 7. Marele labirintdin naosul central alcatedralei din Amiens(Franţa)

30

- în anul 1986, deci în timpul ultimei vizite a cometei Halleyînsistemulnostrusolar,afostidentificatCentrulînBucegişiimplicitKogaiononul.

- în anul 1986 se reeditează Dacia preistorică a lui NicolaeDensuşianu,lucrarecefusesepractic„îngropată”timpde73deani.

Şi ca o concluzie la asocierea acestor evenimente cu ultimeledouă treceri ale cometei Halley, îl voi cita pe Vasile Lovinescu: „«Coincidenţă?»Byronscriadespremaniaoamenilordeaatârnaacesttermendetotceeacenupricep,căesteunsemndeleneşicomoditatementală”45.

Fig. 6 - pag. 29. Stema regalăMu46. Imaginea prezintă stemarotităcu180degradefaţădepoziţiapecareoareînlucrareadincareafostreprodusă,pentrucă,dupăcumsevavedeaîncapitoleleurmătoare,aceastaestepoziţiarealăastemei.

După cum apreciază James Churchward, autorul lucrării Mu- continentul dispărut, scufundarea acestui continent s-ar fi petrecutacum circa 50.000 ani47; în centrul stemei se remarcă simbolurile îndiscuţie,respectivcruceaînscrisăîncercşioctogonulstelat.

Fig.7-pag.29.„MarelelabirintdinnaosulcentralalcatedraleidinAmiens“48.

„Labirintul e graficul rătăcirilor, probaţiunilor, suferinţelor pecareleîncearcăiniţiatul-şiînultimăinstanţăumanitatea(n.n.)-înaintedeaajungelaCentru”.49

„Labirinturilegravatepepardoselilebisericilorerausubstituteale pelerinajului în Ţara Sfântă [.,.]. Credinciosul care nu putea săîndeplineascăpelerinajulreal,parcurgeaînimaginaţielabirintul,pentrucaînfinalsăajungăînCentru,înloculsfânt”50.Seremarcăînimagineformaoctogonalăalabirintuluişiimplicitatraseelorlui.

PrinCentru,după cumafirmă toate tradiţiile, se face legăturadintreCerşiPământ.

SimbolulgeometricplanalCeruluiestecercul.SimbolulgeometricplanalPământuluiestepătratul.Simbolul geometric plan alCentrului este octogonul care face

trecereadelapătrat(Pământ)lacerc(Cer),şireciproc,ÎnFig.1 -pag.31estereprezentatăgrafictrecereade lapătrat

(Pământ) la cerc (Cer), prin intermediul octogonului simplu şi stelat(Centru), iar înFig.2dinaceeaşipaginăestereprezentatătrecereadelacerc (Cer)prin intermediuloctogonuluisimpluşistelat (Centru) lapătrat(Pământ).

45VasileLovinescu:Alpatruleahagialăc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.77.46ReproduceredupăJamesChurchward:Mu-continentuldiapărut,Ed.Saeculum,I.O,

Ed.Vestala,Bucureşti,1996,pag.101.47Ibidem,pag.9.48ReproduceredupăJeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.

RobertLaffont,Paris,1982,pag.446.49VasileLovinescu:Alpatruleahagialăc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.84.50JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,

1982,pag.446.

31

După cum se observă, ambelor reprezentări le corespundsimbolurilenumerice16(16raze)şi17(16raze+Centru),pecarelevoinumisimbolurinumericealefuncţionalităţii/activităţiiCentrului.

Cifra „1” se reprezenta şi sub formaunei linii verticale cuunpunctdeasupra (şiastăziexistăpersoanecareo scriu în felulacesta);decicifra„1”esteşilitera„i”.

Dar litera „i”,după cumammai spus, este simbol al luiAxisMundi,avândînpunctuldedeasupramarcatCentrul(Polul).Rezultăcă simbolurilor numerice ale funcţionalităţii Centrului 16 şi 17 lecorespund simbolurile alfabetic-numerice i6 respectiv i7. Adoptândterminologia din informatică, voi numi aceste tipuri de simboluri„simbolurialfanumerice”.Decii6şii7suntsimbolurialfanumericealefuncţionalităţii/activităţiiCentrului.

Acestmecanismal treceriide lapătrat la cerceste codificat înînsăşi construcţia lăcaşurilor de cult creştin: pronaosul are turla cusecţiunepătrată,naosulareturlacusecţiuneoctogonală,iaracoperişulaltaruluifigureazăcercul.Unamănunt:lanoi,turleleoctogonaleaufostintrodusedeŞtefancelMare.

Exempleilustrate:Fig.1-pag.33.BisericaschituluiPeşteraIalomiţei.Înimagineseremarcăturlapronaosuluicusecţiunepătrată,turla

naosuluicusecţiuneoctogonală,şiacoperişulaltaruluicarefigureazăcercul.

Fig.2-pag.33.BoltaturleibisericiimănăstiriiDragomirna51.Înbolţile turlelornaosurilorestereprezentat IisusPantocrator.

Pantocratorînseamnă:înToatăPuterea,Atotputernic.După cum se poate remarca în imagine, Pantocratorul ţine în

mânăCarteaVieţii-CarteaŞtiinţeiDivine-şiestereprezentatîncentrulunui Pătrat animat, care dedublându-se devine octogon; octogonuldevine octogon stelat, care în final se înscrie în cerc - vezi şi Fig. 1.Rezultă că în turla bisericii Dragomirna este reprezentată înălţareaDomnului:ridicareade laPământ(pătrat)prin intermediulCentrului(octogon)laCer(cerc).

Pământ-Centru-CerCer-Centru-Pământ

51ReproduceredupăŞtefanS.Gorovei,IonMiclea:Dragomirna,Ed.Sport-Turism,Bucureşti,1978.

32

Fig.3-pag.33.BoltaturleiprincipaleaCatedraleiMitropolitanedinTimişoara,cuIisusPantocrator52.

În această imagine este reprezentată Coborârea (Venirea)Domnului de la Cer (cerc) prin intermediul Centrului (octogon) laPământ(pătratanimat).Faptulcăpătratullarândulsăuseînscrieîntr-uncerc,aratăcăPantocratorulcontroleazăambelesensuri:delaCerlaPământşidelaPământlaCer-vezişiFig.2(pag.31).

Simbolurilenumerice16şiimplicit17suntpuseînevidenţăprincele16razeluminoasecarestrăbatcerculînscrisînoctogon.

ReprezentărilePantocratoruluini-L înfăţişeazăpeIisusCristosca suveranabsolutalCentruluiFizic şi Spiritual căci, aşa cumspuneînvăţăturacreştină,nimeninus-aurcat laCer înafaraFiuluiOmuluicareacoborâtdelaCer.

Fig.4-pag.33.Mandală53.În tradiţia indianămandalele sunt reprezentări alegorice care

transpunînlimbajsimbolicînvăţăturifundamentalealeŞtiinţeiSacre.Mandala din imagine este o reprezentare a ceea ce tradiţia

chinezănumeşteOmveritabil.DupăcumaratăReneGuenon,54omulveritabil este acela care a atins plenitudinea stării umane, acela cares-a identificat efectiv cu un punct al Axului Lumii care este Centrulplanuluisăudeexistenţă,şivirtualcuAxulînsuşi.„AcestCentruestepunctulunicundeseopereazăînacestplanunireainfluenţelorcereşticucelepământeştişi,înacelaşitimp,singuruldeundeesteposibilăocomunicare directă cu alte planuri de existenţă. Această comunicaredirectănusepoateefectuadecâtde-alungulAxuluiînsuşi”55-cucareomulveritabilidentificându-seînmodvirtual,dobândeştestatutuldemediatorîntreCerşiPământ.

După cum se poate observa în imagine, identificarea omuluiveritabilcuCentrulestefiguratădeoctogonulcentralîncareomulesteplasat;identificarealuivirtualăcuAxulLumiiesteredatădededublareapătratului (Pământul), omul fiind înscris în pătratul animat - rezultăoctogonulstelat(Centrulînacţiune)careatingecercul(Cerul).

Fig.5-pag.33.DomnulSavaoth56(SavaothesteunNumebiblicalluiDumnezeu).

În imagine este redată învăţătura creştin ortodoxă cuprinsă înCrez:DinTatăldinCer -DomnulSavaothreprezentat încentrulunuicerc(Cerul)-purcedeDuhulSfântsubformaunuiporumbel,pentruaajungepePământ(pătrat).

Porumbelul coboară de-a lungul Axului Lumii - verticalaabsolutăasteleicu8raze-şipătrundepePământprinCentrulLumiinoastre(octogonulstelatformatdeceledouăpătrate,dincareunulesteanimat).

52ReproduceredupăV.Polizache:Timişoara-CatedralaMitropolitană,Animafilm,Bucureşti.53ReproduceredupăJoseandMiriamArgiielles:Mandala,Shambala,BerkeleyandLondon,1972.54ReneGuenon:LaGrandeTriade,Ed.Gallinard,1957,pag.153;127.55Ibidem,pag.122.56ReproduceredupăTeodoraVoinescu:RaduZugravu,Ed.Meridiane,Bucureşti,1978,planşa79.

33

CVADRATURA CERCULUICIRCULATURA CVADRANTULUI

Fig.1.BisericaschituluiPeşteraIalomiţei

Fig.2.InălţareaDomnului(PATRAT-OCTOGON-CERC)BoltaturleimănăstiriiDragomirna,

cuIisusPantocrator

Fig.3.Coborârea(Venirea)Domnului(CERC-OCTOGON-PATRATanimat)

BoltaturleiprincipaleaCatedraleiMetropolitaneTimişoara,cuIisus

Pantocrator.

Fig. 4. Mandală - “Omul veritabil”indentificatcuCentrul,mediatorîntreCerşiPământ

34

După cum arată Mircea Eliade57, simbolismul Centrului estestrânslegatdecelalMuntelui,căciînCentrulîncauzăseînalţăMunteleCosmicacăruiimagineestePiramida.

Piramida cu baza pătrat este simbolul geometric al Centrului,replicăspaţialăaoctogonului,şiiatădece:

Piramidacubazapătratrezultătotdinunireacruciiverticalecucruceaorizontalăprinacelaşicentru,caşiîncazuloctogonului,însădeaceastădatăaxulorizontalalcruciiverticalesesuprapunepesteunuldinaxelecruciiorizontale.

Rezultăocrucecompusădindouăaxeorizontalerectangularecare determină un plan orizontal, şi un ax vertical perpendicular peplanuldeterminatdeprimeledouă.GăsimoastfeldecrucecompusăpeVârfulGăinadinMunţiiApuseni-prezentatăînFig.I58-pag.35.Reprezentareaînplanacelordouăcruci-unaorizontalăşiunaverticală-uniteprincentrelelor,seregăseşteîntr-unadintrecelemairăspânditeforme ale Chrismei, anume Chrisma cu trei axe şi şase braţe59. UnexempluesteprezentatînFig.2-pag.35,undeestereprodusăinscripţiavotivă60(sec.alIV-lea)descoperitălaBiertan,judeţulSibiu.Seremarcă,înscrisăîncerc,Chrismacu3axe.UnaltexempluesteprezentatînFig.3-pag.35careconţineimagineauneiadintreceledouăcrucidepiatrăgemene ce încadrau intrarea înPeştera Ialomiţei. În centrul crucii depiatrăestemontatăChrismacareesteînrelief,fiindexecutatădinmetal.Amţinutsădauacestedetaliipentrucătocmaielemi-aupermissăînţeleg,lavremearespectivă(12mai1986),căceledouăaxeîncrucişatealeChrismeiîn realitate reprezintă crucea orizontală văzută în perspectivă; altfelspus, imagineaprezentată în lupadinFig.3esteechivalentăcu imagineaprezentatăînFig.1,ceeacediferăfiindunghiuldeobservarealansambluluiformat din cele două cruci (orizontală şi verticală).Acest ansamblufiindtridimensional,rezultăcăceeacefigureazădefaptimagineadinFig.2esteChrismacutreidimensiuniînscrisăînsferă.RevenindlaChrismadinFig.3,unaltamănuntcaremi-aatrasatenţia,amănuntesenţialînidentificareapiramideicasimbolgeometricspaţialalCentrului,constăînfaptulcăfiecaredintreceledouăaxealecruciiorizontaleareextremităţileîntoarse,unaînsusşicealaltăînjos,formândînplanulverticalalaxuluirespectivunghiuriascuţite;sepoatespunecăextremităţilebraţelorcruciiorizontaleseîntorcspre axul vertical, iar dacă le prelungimpe direcţiile astfel indicate vomconstata că douădintre aceste prelungiri vor întâlni axul vertical într-unpunctaflatdeasupracentruluiChrismei,iarcelelaltedouăîlvorîntâlniîntr-unpunctaflatsubcentrulChrismei.

Concluziaesteurmătoarea:modulde reprezentareanalizat indicăfaptulcăextremităţilebraţelorcruciiorizontaleseunesccudouăpunctealeaxuluivertical,puncteplasatesimetricfaţădecentrulChrismei.

57MirceaEliade:ImagesetSymboles,Ed.Gallimard,Paris,1952,pag.53-54.58Foto:DoinaPăun.59Acestei reprezentări în plan, prin analogie cu ceea ce amprezentat laChrisma cu patru axe şi

optbraţe,îicorespundcasimbolurigeometriceataşateCentrului:hexagonulsimplu,hexagonulstelat,şiimplicitsimbolurilenumerice6,7,12,.13.

60MariaSoveja,IoanaBurlacu,loanOpriş:Mărturiialetrecutului,Ed.Artagrafică,Bucureşti,1981,pag.37

35

PIRAMIDA- SIMBOL GEOMETRIC SPAŢIAL AL CENTRULUI

Fig. 1. Vârful Găina. Crucea verticală şi crucea orizontală unite în acelaşi centru.

Fig. 2. Inscripţie votivă descoperită la Biertan, jud. Sibiu (sec. IV).De remarcat Chrisma înscrisă în cerc.

Fig. 3. Cruce de piatră de la intrarea în Peştera Ialomiţei.

Lupă din Fig. 3.

Fig. 5. „Steaua Magilor" - arcana majoră „17” din Tarotul egiptean.

36

Ceea ce rezultă este un octoedru (corp geometric cu 8 feţelaterale).ÎnFig.4-pag.35construcţiadescrisăanteriorestereprezentatătridimensionalcuajutorulcelortreiaxedecoordonaterectangulare.

După cum se vede în imagine, dacă se unesc între ele şiextremităţilevecinealebraţelorcruciiorizontaleseobţineopiramidăcubazapătratşiimagineaeirăsturnatăsau,cumsespuneînesoterism,opiramidăcubazapătratşiimagineaeireflectatăînApeleinferioare61.

Rezultă că piramida cu baza pătrat este simbolul geometricspaţialalCentrului;simbolulnumericeste5(4vârfurialebazei+vârfulpiramidei).

În concluzie, ceea ce se cunoaşte astăzi despre piramida cu bazapătratsubnumelegenericde„efectedepiramidă”,reprezintă înrealitatevirtuţileacestuicorpgeometricîncalitateasadesimbolgeometricspaţialalCentrului.Prinanalogie,toatesimbolurilegeometrice,înmodspecialceleabsolute şi cu precădere cele legate deCentru, fie ele plane sau spaţiale,prezintăproprietăţispecificesimilare.

Şiaşmaifaceoprecizare:proprietăţilelacaremărefernuaulegăturăcu„undeledeformă”sau,dacăau,auînmăsuraîncarelaserularelegăturăculuminazilei.

O confirmare a faptului că simbolurile: 17, steaua cu 8 raze şipiramidasuntasociateCentruluiSuprem,neparvinedintradiţiaegipteană.

Fig. 5 - pag. 35. SteauaMagilor - arcanamajoră „17” din Tarotulegiptean62.

Tarotulsecompunedin22dearcanemajoreşi56dearcaneminore.Aceste arcane conţin, traduse în limbaj simbolic, învăţături esotericetradiţionale, şi se spune că ele sunt opera lui Thot-Hermes Trismegistusînsuşi. O arcană înseamnă un desen care este o reprezentare simbolică;desenuluirespectiv îiesteataşatunnume,unnumărcareesteunsimbolnumeric,şioliterăcareesteunsimbolalfabetic.

Înimagineestearcanamajorăcarepoartănumărul17şinumeledeSteauaMagilor;ea„esteuncentrudelumină[...]şiesteprimalamădinTarotîncareaparastrele. În lameleanterioarealeTarotuluiomulapărea închisîn universul terestru; de aici însă viaţa împletindu-i-se cu viaţa cosmică,elseabandoneazăinfluenţelorcelestecareîlvorconducespreiluminareadivină”63.Deci„arcana17”vorbeştedesprerefacerealegăturiidintreCerşiPământ,faptceconfirmăasociereacuCentrulşiAxulLumiiasimbolurilorintegrateînea:

-Estederemarcatsteauacuoptrazesituatădeasupracapuluifeteidin imagine.Darsteauacuopt raze,amarătatanterior,estederivatădinoctogonulstelat -careestesimbolgeometricplanalCentruluiraportat laaspectulsăuactiv,dinamic-şiîicorespundesimbolulnumeric17,decichiarnumărularcaneiîndiscutie.Înplus,numeledeSteauaMagilortrimitela

61„Apaestemateriaprimă,Prakriti[...].Apelereprezentândtotalitateaposibilităţilordemanifestare,se împart înApesuperioare, care corespundposibilităţilor fără formă, şiApe inferioare care corespundposibilităţilorcuformă”(JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris, 1982,pag. 303).Planulde separare alApelor superioaredeApele inferioare reprezintăplanuldereflexie.

62ReproduceredupăEgyptianTarot,MadeinSwitzerland,byA.G.Muller,DistributedexclusivelybyU.SGamesSystems,Inc.NewYork,N.Y.10016.

63JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.339.

37

SteauaMagilordintradiţiacreştinăcareareacelaşisimbolismşicăreia,dupăcumamvăzut,îicorespundaceleaşisimboluri.

-Deosebitdesemnificativăesteplasarea„rombului”îninteriorulstelei cu 8 raze, pentru că în realitate el ascunde simbolul geometricspaţial alCentrului - Piramida cu baza pătrat precum şi imaginea eireflectatăînApe-şiiatădece:dacăprivimopiramidăcubazapătrat,privireafiindorientată spreunadintre feţele ei laterale, ceea cevomvedeavafiuntriunghi.Deciîninteriorulsteleicu8razeestereprezentată-caşiînFig.4dinaceeaşipagină-piramidacubazapătrat(triunghiulalb)şiimagineaeireflectată(triunghiulinversatnegru).Diferenţacareapareîntreceledouăreprezentărisedatoreazăunghiuluideobservaţie.

-Armaifideremarcatcele7stelemicidinjurulsteleicu8raze;înfelulacestaestepusînevidenţăşisimbolulnumeric7careintrăîncomponenţasimboluluialfanumeric„i7”-acestaspectvafidezvoltatîncapitolulurmător.

- În imagine semai remarcăun lotus cu3 cupe; tijaflorii estesimbol al luiAxisMundi, iar cele trei cupe sunt simbol alCentruluiSuprem reprezentat prin „întreitul Stâlp al Cerului” (simbolismulfloriidelotus,alcupei,precumşial„întreituluiStâlpalCerului”suntprezentateîncapitolulalIII-leaallucrării).

Simbolul absolut sunet alCentrului estemonosilabaOM, care„conform tradiţiei hinduse este sunetul primordial, sunetul creator,imagineaVerbuluidelacareporneştedesfăşurareamanifestării;eaesteesenţaînsăşiaVedei,deciaŞtiinţeiSacre.MonosilabeiOMîicorespundesvastica,emblemadesfăşurăriicicliceamanifestăriiporninddinCentrulPrimordial”64.

ŢARĂSFÂNTĂ-CENTRESPIRITUALECENTRUSUPREM

După cum arată Rene Guenon65 , prin denumirea de ŢarăSfântăestedesemnatacelţinutîncareestestabilituncentruspiritualcorespunzând unei forme tradiţionale particulare, sediu al puterilorspirituale emanate sau derivate mai mult sau mai puţin direct dinCentrulunicşiSuprem,singurulcareesteadevăratulCentrualLumii,ŢinutulSuprem,ŢaraSfântăprinexcelenţă.ExistătotatâteaŢăriSfintespecificecâteformetradiţionalesuntconstituite.Acestecentrespiritualeautoateostructurăanalogă,chiarîndetaliifoarteprecise,elefiindtotatâteaimaginialeaceluiaşiCentruunic.

„Cualtecuvinte,existăo«ŢarăSfântă»prinexcelenţă,prototipulşiCentrulSpiritualcăruiaisesubordoneazătoatecelelalteŢăriSfinte,lăcaşalTradiţieiPrimordialedincareauderivattoatetradiţiilespecificeprinadaptarealaanumitecondiţii,cumarfiaceleaoferitedeunpoporsaudeoepocă.”66

64Ibidem,pag.560.65ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.90-91.66Ibidem,pag.91.

38

„Simbolismul«Ţării Sfinte»areundublu sens:fie că se referălaCentrulSupremsaulacentrelesubordonate,elreprezintănunumaiacest centru (adevăratul Centru al Lumii în cazul Centrului Supremsau localizările lui simbolice în cazul centrelor subordonate -n.n.), cireprezintă şi Tradiţia care emană de aici, adică Tradiţia Primordialăîn cazul Centrului Suprem sau tradiţia pe care o păstrează, adică oformătradiţionalăparticulară,încazulcentrelorsubordonate[...].Prinanalogie,dinpunctdevederecosmogonic,«CentrulLumii»reprezintădeopotrivă punctul originar de unde s-a propagat Verbul creator şiVerbulînsuşi”.67

Constituireamaimultorcentrespiritualesecundare-caresuntlocalizări simbolicealeCentruluiSuprem - răspunde legiidezvoltăriicicliceamanifestării.

FaptulcătoateacestecentresunttotatâteaimaginialeCentruluiSupremaplicându-li-se în egalămăsurăacelaşi simbolismşi, înplus,faptul că ele fiindmai deschise spre exterior sunt şi mai cunoscute,a făcut pemulţi autori sau comentatori să considere aceste localizărisimbolice ca fiind localizări succesive efective ale Centrului Suprem.Deaicis-atrasoconcluziecareesteunnonsens,şianumecăCentrulSuprem,deciCentrulLumii,s-ardeplasa.Peacestmotivcredcăesteutil să sintetizez şi să accentuez următoarele aspecte fundamentale:CENTRULdesprecareestevorba(CentrulSuprem,CentrulPrimordial,CentrulLumii)esteIMOBILşi imuabil;esteUNICULPUNCTFIXpecaretoatetradiţiileseînvoiescsă-ldesemnezecaPOL;estePUNCTULFIX unde Axul imuabil al Lumilor intersectează planul nostru deexistenţă,deciLumeanoastră;estePUNCTULUNICundeseopereazăînacestplanunirea forţelorcereşti cucele terestreşiSINGURUL deundeesteposibilăocomunicaredirectăcualteplanurideexistenţă,căciaceastăcomunicaredirectănusepoateefectuadecâtde-alungulAxuluiLumiiînsuşi;„estePUNCTULdeundeaînceputCreaţiaLumii”68,şitotodată

„LOCULundeafostcreatomulprimordial”.69

Decorinterioraluneistrăchinipictatepolicrom.Hăbăşeşti,fazaCucuteniA.(cea.3500IChr.)

ReproduceredupăVladimirDumitrescu:ArtaculturiiCucuteni,Ed.Meridiane,Bucureşti,1979,pag.36,figura22.

67Ibidem,pag.92.68MirceaEliade:Imagesetsymboles,Ed.Gallimard,Paris,1952,pag.54.69Ibidem,pag.55.

39

C a p i t o l u l II

ŞCOALA KOGAIONONULUINU ŞI-A ÎNCETAT NICIODATĂ ACTIVITATEA

(prima parte)

TAINA ÎNCIFRATĂ ÎN „iO”

ÎntotlungulistorieinoastrezbuciumateŞcoalaMunteluiAscunsşi-afăcutsimţităprezenţa.Mariinoştrivoievozi,mulţidinmariioamenişieroiaineamuluiaucunoscut-odirect.Întocmaicaniştefarurieiauştiutsăconducă„Arca”urmaşilorcelormaivitejişimaidrepţidintretraci prin uraganele istoriei şi să-i salveze bunurile celemai de preţ:unitateaşisubstanţa.

Dovadă a afirmaţiilor pe care le-am făcut este faptul căsimbolurile Centrului - Centru care, urmează să demonstrez, estepodoaba sanctuarului principal alMuntelui Ascuns - se regăsesc pestemele,pesigiliile,pemedaliile,pepietrelelorfunerare,peobiecteledeîmbrăcăminte,pearmelelorşipezidirilepecarele-auridicat.Unadintredovezilecelemaielocventeeste însămultdiscutatul„IO”careapareîntitulaturamarilornoştrivoievozi,fiecăsuntdomniaiMoldoveisauaiŢăriiRomâneşti.Cheiapentrudecodificarealui„IO”estenumărul17încalitateasadesimbolnumericalfuncţionalităţiiCentrului,precumşisimbolulalfanumericderivati7.

Pentruasusţineînsăacesteafirmaţii,înprealabil,estenecesarsăfacoparantezăsubstanţială:

După cum arată Mircea Eliade1, Alchimia este una dintre multiplele discipline ale hermetismului socotite ca revelate de Hermes (Toth Hermes Trismegistus).

Hermes era considerat patronul tuturor ştiinţelor, identificat fiind de către stoici cu însuşi Logosul. Literatura hermetică (deci ceea ce a fost încredinţat scrisului şi a mai ajuns până la noi din ştiinţele revelate de Hermes) se compune din scrieri aparţinând hermetismului popular (care sunt şi cele mai vechi, unele dintre ele urcând până în secolul al III-lea î.Chr), şi scrieri aparţinând hermetismului savant.

Scopul Alchimiei era transmutaţia (realizarea Marii Opere - Opus Magnum), care duce la obţinerea „Pietrei Filosofale”. Simbol al răscumpărării sufletului, al regenerării lui prin graţie divină, „Piatra Filosofală” este numită Elixir al vieţii, fiind uneori interpretată ca simbol al lui Christos. „Formula Solve et Coagula (dizolvare şi coagulare) este considerată a conţine, într-un anume sens, tot secretul Marii Opere, căci aceasta reproduce chiar procesul manifestării universale”2.

Prin prisma acestui ultim aspect şi conform cu principiul corespondenţei ce există între diferitele ordine de realitate, formula Solve et Coagula se aplică

1 Mircea Eliade: Istoria Credinţelor şi ideilor religioase, vol. II, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,Bucureşti,1986,pag.286-288;295-297.

2ReneGuenon:LaGrandeTriade,Ed.Gallimard,1957,pag.55.

40

în egală măsură umanităţii în procesul ciclului propriu de dezvoltare şi, în acest context, din perspectiva umanităţii se aplică şi Tradiţiei Primordiale.

După cum arată Mircea Eliade3, alchimistul acţionând asupra materiei prime acţiona asupra lui însuşi, propria-i fiinţă suferind simbolic toate modificările prin care trecea respectiva materie pe parcursul procesului alchimic. Plecând de la o stare dată: o materie minerală brută, grosieră, asimilată alchimistului la debutul procesului, acesta o supunea operaţiunii Solve - disoluţia a ceea ce era în acea stare - pentru ca ulterior, prin Coagula (coagulare), materia să renască într-o stare nouă, desăvârşită, devenind Aur, metalul incoruptibil simbol al imortalităţii; simultan (şi acesta era scopul real al alchimiei tradiţionale) o transformare similară se producea în operator: el atingea desăvârşirea spirituală şi statutul de „ Om transcendent”. Această transmutaţie nu putea fi însă realizată fără intervenţie divină, şi de aceea operaţiunile tehnice alchimice erau însoţite de rugăciune şi cult.

La un nivel inferior, într-o fază de degradare, de pierdere a sensurilor originare ale Alchimiei, scopul realizării transmutaţiei a sfârşit prin a se reduce la transformarea metalelor ordinare în aur (în vederea îmbogăţirii), iar rugăciunile înălţate pentru coborârea harului divin au fost înlocuite cu constrângerea magică (magia).

Toate tradiţiile dau informaţii despre un eveniment mitic ce s-ar fi petrecut „in illo tempore“, având drept consecinţă ruperea legăturii dintre Cer şi Pământ4. Ruperea legăturii dintre Cer şi Pământ marchează sfârşitul epocii paradisiace; ca urmare, „Paradisul terestru devine inaccesibil, iar Centrul Suprem, care este în fond acelaşi lucru, încetează să se mai manifeste în exterior, şi atunci se poate spune că Tradiţia (Ştiinţa Sacră) este pierdută pentru toată umanitatea, căci ea nu mai este păstrată decât în anumite centre, riguros închise, şi la care masa oamenilor nu mai participă în mod conştient şi efectiv, contrar cu ceea ce avusese loc în starea originară “.5

Ruperea legăturii dintre Cer şi Pământ răspunde legilor ciclice de dezvoltare a manifestării, şi reprezintă debutul unei faze descendente, centrifuge, care în raport cu diferitele Yuga (Vârste ale umanităţii)6 se caracterizează printr-o îndepărtare gradată, în faze succesive, de Centrul Primordial şi pierderea treptată a Ştiinţei Sacre. Însăşi „constituirea centrelor secundare corespunzând formelor tradiţionale particulare, oricare ar fi ele, marchează deja un prim grad de opacizare faţă de Tradiţia Primordială “ 7.

Ceea ce interesează în mod deosebit pentru tratarea subiectului acestui capitol este tocmai această pierdere, pentru umanitate în ansamblul ei, a Tradiţiei. Şi totuşi, după cum spune Rene Guenon, „ la drept vorbind, Tradiţia este mai

3 Mircea Eliade: Istoria Credinţelor şi ideilor religioase, vol. II, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,Bucureşti,1986,pag.286-288;295-297.

4Ocaracteristicăaacestormituriconstăînfaptulcăefectulestesubstituitcauzei;înrealitate,ruperealegăturiidintreCerşiPământreprezintăcauza,totrestulfiindconsecinţă.

5ReneGuenon:RegeleLumii,Ed.Rosmarin,Bucureşti,1994,pag.44-45.6Ceanumesemnificăconcretaceastă„ruperealegăturiidintreCerşiPământ”,precumşiproblema

Vârstelorumanităţiişiimplicitalegilorciclice,esteexpuspelargîncapitolulalVI-leaallucrării.7ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.43.

41

degrabă ascunsă decât pierdută “8.În Kali-Yuga (Vârsta de Fier) distrugerea cărţilor vechi, ce conţineau

învăţături esoterice ale Tradiţiei, se dovedeşte a fi în aşa măsură o acţiune deliberată şi sistematică, încât Jacques Bergier dedică subiectului în cauză o întreagă lucrare încare urmăreşte acest fenomen de-a lungul istoriei umanităţii; el ajunge chiar la concluzia că ar fi vorba de o conspiraţie ce ar viza să împiedice ştiinţa omenească să se dezvolte prea repede: „ Tema «cărţii blestemate», care ar fi fost sistematic distrusă de-a lungul istoriei, i-a inspirat pe mulţi romancieri. Cu toate acestea nu e vorba de o temă doar literară. Această distrugere sistematică există în aşa măsură, încât ne punem întrebarea dacă ea nu cumva purcede dintr-o conspiraţie permanentă vizând să împiedice ştiinţa omenească de a se dezvolta prea repede [...]. Dacă aşa cum cred, şi cum această carte încearcă să probeze, există o asociaţie internaţională a «Oamenilor în negru», ea trebuie să fi fost contemporană cu străvechiul Egipt şi să-şifi exercitat activitatea încă de pe atunci [...]. Urme ale acestei conspiraţii se găsesc la fel de bine în istoria Chinei ori Indiei, pe cât în aceea a Occidentului [...]. Atât de reuşita distrugere a bibliotecii din Alexandria este cu siguranţă cel mai mare succes al «Oamenilor în negru» [...]. Pare evident că această grupare s-a demascat în anul 295, de vreme ce atunci, sub Diocletian, au fost sistematic căutate şi distruse lucrările de alchimie şi de magie “9.

Referitor la acelaşi subiect, respectiv pierderea Tradiţiei, H.P. Blavatsky spunea: „se pretinde că India - dar nu India redusă la limitele sale actuale, ci înţelegând prin aceasta frontierele ei străvechi - este singura ţară din lume care are încă printre fiii ei Adepţi cu o completă cunoaştere a celor 7 subsisteme şi care posedă cheia întregului sistem. De la căderea Memphisului Egiptul a început a pierde aceste chei una după alta, iar chaldeenii nu mai posedau decât 3 în vremea lui Berosos10”11.

În realitate, această „ascundere” a Tradiţiei a reprezentat o necesitate obiectivă cerută de legile ciclice (legile „Roţii Timpului,, -Kâlâcakra),punerea ei în aplicare fiind coordonată din Centrul Suprem,12 şi corespunde în alchimie operaţiunii Solve (disoluţie). Privit din această perspectivă se poate spune că, de fapt, depozitul Tradiţiei Primordiale a fost dezmembrat iar cheile ei împrăştiate pe tot pământul, ascunse, dar ascunse practic la vedere, învăluite fiind în limbaj simbolic în miturile, legendele, tradiţiile (zis) populare ale umanităţii. Aceste creaţii (după cum am arătat citându-ipe Rene Guenon şi pe Vasile Lovinescu în capitolul precedent) conservă relicve ale tradiţiilor esoterice dispărute, ele reprezentând fragmente ale unei „criptograme“ unice. Pentru a reface unitatea Tradiţiei trebuie refăcut întreg mozaicul. „Înţelegerea mitului - spunea Mircea Eliade

8ReneGuenon:RegeleLumii,Ed.Rosmarin,Bucureşti,1994,pag.44.9 Jacques Bergier: Les livres maudits, traducere şi adaptare de D. Petrescu, în

revistaOrizont-Magazin,noiembrie1985-martie1986.10Berosos,eruditchaldeupreotîntemplulzeuluiMardukdinBabilon(sec.IV-III

î.Chr.).11H.P.Blavatsky:Doctrinesecrete,Ed.RevueetCorrigee,Paris,1923,pag.12.12Aceastăacţiunefiindîninteresulumanităţiişinuîndetrimentulei,chiardacă

acestfaptestemaigreudeînţelesşiacceptat.

42

- va fi socotită într-o zi printre cele mai utile descoperiri ale secolului al XX-lea”.13

După cum în alchimie disoluţiei (solve) îi urmează coagularea finală cu realizarea Pietrei Filozofale, tot astfel, încheierii disoluţiei Tradiţiei, ce marchează sfârşitul Vârstei de Fier, nu-i poate urma decât operaţiunea coagula care înseamnă refacerea unităţii ei; căci sfârşitul Vârstei de Fier coincide cu începutul „ Vârstei de Aur “, care implică întoarcerea la Centrul Primordial.

Închizând această paranteză voi reveni la ceea ce anunţamînaintea deschiderii ei, şi anume la decodificarea formulei „IO” cuajutorul simbolului numeric al funcţionalităţii Centrului „17” şi alsimboluluialfanumericderivat„i7”.

După cumamvăzut, litera „i” este simbol al luiAxisMundi,punctul de deasupra fiind imaginea Principiului reprezentat de Pol,deci de Centru. Litera „O” figurează cercul; „cercul este înainte detoateunpunctextinsşicaurmarebeneficiazădeperfecţiuneaacestuia.Astfel,punctulşicerculauproprietăţisimbolicecomune:perfecţiune,omogenitate, absenţa distincţiei sau a divizării [...]. ÎnMesopotamia,«O»eranumărulperfectexprimândtotul”14.„Ideogramaalchimicăalui «Unul-Totul» esteO, cercul.”15 În consecinţă, raportând la ŞtiinţaSacrăcaatare,„O”simbolizeazăTradiţiaPrimordialăînintegralitateaei, deci din perspectivă umanăCunoaştereaAbsolută. „IO” vorbeştedespre faptul că Centrul Suprem deţine întreg acest depozit sacru.Simbolismulnumărului10-acăruiversiunealfanumericăeste„IO”-susţineaceastăinterpretare:„10estenumărulTetraktysuluipitagoreicşiaresensuldetotalitate,dedesăvârşire,deîntoarcerelaunitatedupădesfăşurareacicluluiprimelornouănumere”16.

Numărul 7, conformdiverselor tradiţii, simbolizează numărulpărţilor care compunun întreg; el „este înmoduniversal consideratsimbol al unei totalităţi, dar al unei totalităţi dinamice [...].Astfel, înApocalipsadupăloan,cele7lămpidefoccaresuntcele7Duhurialelui Dumnezeu, înseamnă Duhul Său întreg; cele 7 scrisori adresatecelor7BisericisuntadresateBisericiiînîntregime;[...]întradiţiaincaşăalăturideArboreleCosmicsuntfiguraţi7ochinumiţiochiatoatecâtesunt[...]”17;profetulZahariavorbeştede7ochiailuiDumnezeu,careînseamnăprivireaLuiatotvăzătoare.

Înconcluzie,dinpunctuldevedereconsideratsepoatespunecă7(conţinutîni7)simbolizeazănumărulpărţilorîncareafostdezmembratăTradiţiaPrimordială,iari7vorbeştedesprefaptulcăsintezalorsepoaterealizaprinintermediulCentrului.Aceastăinterpretare,dupăcumvomvedeaîncontinuare,esteconfirmatădemitulluiOsiris.

13MirceaEliade:Mituri,viseşimistere,Ed.UniversEnciclopedic,Bucureşti,1998,pag.31

14 J. Chevalier, A.Gheerbrant: Dictionnaire des Symboles, Ed. Robert Laffont, Paris,1982,pag.158;160.

15JuliusEvola:Tradiţiahermetică,Ed.Humanitas,Bucureşti,1999,pag.39.16JeanChevalier,AlainGheerbrant:ibidem,pag.292.17Ibidem,pag.688;690.

43

Relativ la 17,dicţionarulde simboluri spune: „Acestnumăr, ca şi72-careesteînrelaţiecuel,primulfiindsumaiarcelălaltprodusullui8şi9-prezintăomareimportanţăsimbolică.”18Dupăcumamvăzut,8şi9suntsimbolurinumericealeCentrului.ConformcutradiţiaebraicăsumavalorilornumericealecelorpatruliterecareformeazăNumeledivininpronunţabil-TetragramaYod-He-Vov-He(YHVH)-este2619;conformaceleiaşitradiţiiYHWHare7220denume.Dar72,dupăcumamvăzut,esteînrelaţiecu17.Deaici,prinmedierealui72,rezultăorelaţieîntre17şi26,confirmatădetradiţiaislamicăprinfaptulcăînşiism21Numeledivinestepusînlegăturăcunumărul17:sespunecă„NumelesupremalluiDumnezeuestecompusdin17literealealfabetului”22.

Toateacesteinformaţiicifrate,furnizatedediverseletradiţii,seregăsescînmitulluiOsiris.Înesenţă,dupăcumsintetizeazăConstantinDaniel23dateletransmisedeantici,mitulrelateazăurmătorulfapt:72deconjuraţi,conduşidezeulSeth,punlacaleucidereazeuluiOsiriscaredealtfelerafrateleluiSeth.Uzânddeunşiretlic,complotiştii,înziuaa17-aa luniiAthyr24, reuşescsă-şiatingăscopulpropus, iarulteriorSethdezmembreazătrupul luiOsirisşi-i împrăştiefragmentelepetotcuprinsulEgiptului.Isis,soţialui,adunăbucăţilerisipite,refacetrupulluiOsirisşiprinmagieîlînvie.ÎntreHorus-fiulpostumalluiOsirisnăscutînmodmiraculosdeIsis-şiSethîncepeoluptăcarenusemaisfârşea,victoriarămânândmereunedecisă.Pentruapunecapătacestui conflict,are locojudecatăa zeilor înoraşulOn (Heliopolis) înurmacăreia sedă câştigdecauzăluiHorus,însensulcăprimeşteprerogativeleluiOsiriscarefăceauobiectuldisputeidintreceidoizei,iarSethprimeşteopedeapsăcelpuţinciudată:„Ra-Horahte(Soarele)grăi:«Să-mifiedatmieSeth,fiulluiNut,casăşadăalăturidemine,să-mifiefiu,săbubuieelîncerurişisăstârneascăteama!»”.25

DupăuneleversiunialemituluiOsirisa fostdezmembrat în2626 debucăţi,dupăaltele în1727 , iaralteversiunivorbescde14bucăţi.Dar„numărul 14 este dublul lui 7 şi de aceea are şi numărul 14 un caractersacral”28.

Dupăcumamarătat,existenţauneirelaţiiîntretoateacestenumereestesemnalatădediversealtetradiţii-luateindividualsauprincorelarealor - iar acest fapt se înscrie în ceea ce spuneam despre cheile TradiţieiîmprăştiatepetotPământul.DeaicirezultăcădiferiteleversiunialemituluiluiOsirisnusecontrazicci secompletează,fiecaredinelecontribuind lareconstituireasinteticăintegralăainformaţieirealeascunseînmit.

18Ibidem,pag.294.19AnnickdeSouzenelle:DeVarbredevieauschemacorporel,Ed.Dangles,Frances,1977,pag.26-27.20PierreRiffard:Dicţionarulesoterismului,Ed.Nemira,1998,pag.198.21ŞiismulesteoramurăaIslamului,consideratăafignozalui.22JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.

294.23C.Daniel:CulturaspiritualăaEgiptuluiAntic,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1985,pag.256;

390.24LunaAthyreste lunaa treiaaanuluiegipteancorespunzând luniloroctombrie -noiembriedin

calendarulnostru.25M.E.Matie:MiturileEgiptuluiAntic,Bucureşti,1958,pag.121.26ConstantinDaniel:CulturaspiritualăaEgiptuluiAntic,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1985,

pag.390.27Ibidem,pag.338.28Ibidem,pag.390.

44

Este de remarcat faptul că în tradiţiile ebraică şi islamicănumerele17,26,72erauvenerate,elefiindpuseînlegăturăcuNumeledivin, pe când în tradiţia egipteană erau socotite nefaste; mai multdecâtatât,„17fiindziualuniiAthyrîncareafostucisOsirisdecătreSeth, acest număr era blestemat la culme; în ziua aceea egiptenii nulucrau,şinusefăceauscărilamormintesaulatemplecu17trepte,cicu16”29.Şicutoateacestea,înmodparadoxal,laAbydos(loculsacrualluiOsiris),salaprincipalăacenotafuluiceluimaiimportanttemplufunerardedicatzeului(salăîncarenumaimariipreoţişifaraonulaveauacces) „este înconjurată de 17 nişe săpate în stâncă”30. Acest tip decontradicţiiflagrante-întâlnitefrecventchiarînsânulaceleiaşitradiţiisau în raportul dintre diverse tradiţii - sunt deliberate şi se numărăprintremetodeletradiţionaledeocultare,avândroluldeaascundeşidearevelaînacelaşitimp:deaascundepentrumareamasăcăreianu-iera îngăduitsăvadădecâtaspectulexterior impusal lucrurilor,şidea revelapentru cei care, în alte timpuri,vor căutamiezul lor;pentrucă întotdeaunaînspateleunuiparadoxseascundeunadevărpecareîl ignorăm,care-şisemnaleazăprezenţaşicareneinvităsăpornimîncăutarealui.

În acţiunea relatată de mitul lui Osiris intervine şi zeul Thot(Thot-HermesTrismegistus).ComportamentulluiThotînacestcontextestecelpuţinbizarşiseînscrieîncategoriacontradicţiilorflagrantelacaremărefereammaisus.Astfel,oversiuneamitului31îlaratăpeThotluândşielpartelauciderealuiOsiriscaaliatalluiSeth,pentrucamaitârziusăadunebucăţilerisipitealetrupuluizeului,sălereuneascăşisălevindece.Maimultdecâtatât,ThottrecedepartealuiHorus,şiîninscripţiisearatăcumîiînchidepeînsoţitoriiluiSeth.

Mitul lui Osiris este unul dintre cele mai importante din seriamiturilorcaredauinformaţiidespredezmembrareaşiposibilitatearefaceriiunităţiiTradiţieiPrimordiale:

•TradiţiaPrimordialăestedesemnatăprinpersoanazeuluiOsiris;chiar numeledeOsiris32 având iniţialaO (literă al cărui simbolism l-amexpusanterior),aduceunargumentînplusînfavoareaacesteiinterpretări.DezmembrarealuiOsirisvorbeşteînfaptdespredezmembrareaTradiţiei.în ceea ce priveşte cele trei variante vehiculate de diversele versiuni alemituluipentrunumăruldefragmenteîncarearfifostdezmembrattrupulzeului,respectiv17,26,14,(7x2),eleseîncadreazăînmetodadecriptarea informaţiei reale ascunse înmit.Dacă facem suma cifrelor conţinute înaceste numere33 rezultă 8 atât pentru 17 (1+7) cât şi pentru 26 (2+6), şi5pentru14 (1+4);dar,după cumamarătat în capitolulprecedent, 8 şi 5suntsimbolurinumericealeCentruluicorespunzândsimboluluigeometricplan(octogonul),respectivsimboluluigeometricspaţial(piramida), iar17estesimbolulnumericalfuncţionalităţiiCentrului.Importanţadeosebităanumărului17estesemnalatăînmitprinfaptulcăestepusînevidenţăîn

29Ibidem,pag.390.30ClaireLalouette:CivilizaţiaEgiptuluiAntic,vol.II,Ed.Meridiane,Bucureşti,1987,pag.181.31ConstantinDaniel:CulturaspiritualăaEgiptuluiAntic,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1985,

pag.280.32 Numele Osiris este versiunea greacă a numelui zeului.33 Această tehnică de criptare este frecvent folosită în tradiţii.

45

douămoduri:odatăcafiindziualuniiîncareafostuciszeul,şiadouaoarăcândreprezintănumărulfragmentelorîncareafostdezmembrat.Versiuneaalfanumericăi7vorbeştedesprefaptulcăTradiţiaPrimordialăa fost dezmembrată într-un număr de părţi simbolizat prin 7, faptconfirmatdevariantamituluiîncaretrupulluiOsirisafostdezmembratîn14(7x2)părţi,iar„i“aratăcăacestprocesestecoordonatdinCentrulSuprem.

•SacerdoţiicareoperauînacestCentrusuntdesemnaţi:-ÎnprimulrândprinpersoanazeuluiSethcaredezmembrează

(solve) trupul lui Osiris, deci unitatea Tradiţiei. În acest fel ajungemla formula IOde la careamplecat,deoarece„înpapirusurilemagiceegipteneSethesteadeseanumitIO”34;

-ÎnaldoilearândprinpersoanazeiţeiIsiscareadunăbucăţilerisipiteşireface(coagula)trupulluiOsiris,deciunitateaTradiţiei;darmitologiaromanăoidentificăpeIsiscuIO35,fiicazeuluiInachusiubităde Jupiter şipersecutatăde Junona.Oversiuneamitului luiOsiris -relatatădeDiodor,istoriculgrecoriginardinSicilia-puneînevidenţăşiroluljucatdeIsis(IO)înconstituireaformelortradiţionaleparticularece aveau drept nucleu câte o parte din Tradiţia Primordială (solve),fiecarepartefiindintegratăîntr-unansambluceprefiguraîntreguldincaretoatepărţileproveneau:„dupăcâtesepovesteşte,IsistăinuifiecarebucatădintrupulluiOsiris(părţialeTradiţieiPrimordiale-n.n.)într-un trupomenesc,plăsmuitdin ceară şimirodenii (formă tradiţionalăparticulară-n.n),marecâttrupulsoţuluiei.Apoichemă,perând,toategrupăriledepreoţi (sacerdoţii centrelorsecundarederivatedirectdinCentrulSuprem-n.n.)şileceruprinjurământsănudestăinuiascăcelevafiîncredinţatlor.Fiecăruigrupîispusecădoarluii-aîncredinţatcorpul luiOsiris (Tradiţia Primordială integrală - n.n.) [...]. Iată, prinurmare,pentru cepână în zilelenoastre toţipreoţiipretind căOsiris(TradiţiaPrimordialăintegrală-n.n.)afostînmormântatînţinutuldesuboblăduirealor(centrulsecundarrespectivcedeţineaînrealitateunadinformeletradiţionaleparticulare-n.n.)”.36

-Şiînaltreilearând,sacerdoţiicareoperauînCentrulSupremsuntdesemnaţiprinpersoanazeuluiThotcare intervineşiel şiareoatitudineatâtdeparadoxalăînmitulluiOsiris.ThotmaiestenumitşiIOh-Thot37.Comportamentulzeuluiestecuatâtmai„ciudat”cucâtunadinfuncţiileluiestedeaaveagrijăcalucrurilesăsedesfăşoaredupăliniadatădeMaatcareîiestesoţieşipersonificăAdevărulşiDreptatea.ÎnacelaşitimpThotpersonificăesenţagândiriicreatoare,cunoaştereadivină. „Tot ce este ascuns, tainic în cer şi pepământ, estedezvăluitde el.Astfel, toate cunoştinţele sunt adunate la un loc în puterea luiThot”38.Dartotastfel-într-oversiuneamituluipecareamamintit-o-Thot(IOh)esteînfăţişatadunândfragmentelerisipitealetrupuluilui

34C.Daniel:CulturaspiritualăaEgiptuluiAntic;Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1985,pag.275.35G.PopaLisseanu:MitologiaGreco-Romană,ediţiaaVIII-a,Ed.Universul,Bucureşti,1944,pag.60.36DiodordinSicilia:BibliotecaIstorică,Ed.Sport-Turism,Bucureşti,1981,pag.37.37C.Daniel:CulturaspiritualăaEgiptuluiAntic,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1985,pag.278.38Ibidem,pag.279.

46

Osirisşireunindu-le(coagula).Acest paralelism între cele două ipostaze ale lui Thot este de

naturăsăconfirmeidentificarealuiOsiriscuUnitateaCunoaşterii,deciaTradiţiei.Pedealtăparte-dupăcums-avăzut-Thotfuseseiniţialpărtaş,alăturideSeth,lauciderealuiOsiris(solve).

Se poate trage concluzia că „IO” deţine „puterea cheilor”,putereadeadizolvaşideacoagula-solveetcoagula:

Solve:Seth(IO)+Thot(IOh)+ISIS(IO)Coagula:Isis(IO)+Thot(IOh)Ar mai trebui reamintit că Thot-Hermes Trismegistus este

părintele Alchimiei, iar formula solve et coagula conţine tot secretultransmutaţieialchimice;dintrescrierileaparţinândliteraturiihermeticesavante cea mai reprezentativă este „Corpus Hermeticum”, care secompune din 17 tratate39. Din sursele antichităţii greceşti se ştie căThot-Hermeseraveneratlageţideregeşidereprezentanţiidefrunteaiaristocraţiei,iargeţiimaieraudesemnaţicaceicelocuiescsubUrsaMare. În tradiţia egipteană „Stelele Ursei Mari au fost văzute ca ocoapsăde taur [...] sauun taur întreg, afirmându-seastfel identitateaconstelaţieicuzeulSeth,căruiaiseaduceaucajertfecoapsedetaur.DeaceeaUrsaMaremaieranumităşicoapsaluiSeth”40.CeeaceamvrutsăpunînevidenţăcuacesteultimeobservaţiiesterelaţiacarerezultăîntreThot(IOh),Seth(IO)şigeţi.

ÎnacestcontextseinsereazăşiceeacespuneaJacquesBergier41cu privire la distrugerea bibliotecii din Alexandria şi la aşa numitaconspiraţie a „Oamenilor în negru”. După afirmaţiile autoruluimenţionat,aceastăgrupares-arfidemascatînanul295,subDiocleţian,când au fost sistematic căutate şi distruse lucrările de alchimie şi demagie.Maimultdecâtatât, egiptologul rusB.A.Turaevapreciază că„toate cărţile luiThot ca şi celealepreoţilor egipteniau fostdistruse{solve), probabil, din ordinul împăratului roman Diocleţian”42. DardupăcumspuneIonBarnea43,unuldintreprimiiîmpăraţiromanideobârşie traco-dacică,Galerius, fusese asociat la domniedeDiocleţianîncă din anul 293; Galerius a exercitat o mare influenţă asupra luiDiocleţiancarel-adeclaratfiuadoptivşisuccesorlatron,prilejcucareGaleriusşi-aluatsupranumeledeIOvius.ÎnmodcertaceastăinfluenţăpecareoaveaGaleriusasupraluiDiocleţians-amanifestatşicuprilejuldistrugerilor de la biblioteca din Alexandria - şi afirm acest lucrubazându-măpeurmătoareleconsiderente:dupăcumaratăIonBarnea,peArculdeTriumfalluiGalerius(dinThessalonic)aparreprezentărialesteaguluidacicpurtatdesoldaţiînsceneledeluptă,iarAlexandruBusuioceanu44spunedespreacelaşiGaleriuscăerafiudemamă

39 Mircea Eliade: Istoria Credinţelor şi ideilor religioase, vol. II, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,Bucureşti,1986,pag.286-287.

40C.Daniel:CulturaspiritualăaEgiptuluiAntic,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1985,pag.406.41Vezipag.39dinlucrare.42B.A.TuraevcitatdeN.F.Jirov:Atlantida,Ed.Ştiinţifică,Bucureşti,1967,pag.128.43I.Barnea:SteaguldacilorpeArculdeTriumfalluiGalerius?,Magazinistoric,anulXII,nr.1(130),

1978.44Vezipag.7dinlucrare.

47

transdanubiană,decidinnordulDunării,amândoifiinddedicaţicultuluiluiZalmoxisşiimplicitalMunteluiSacrualdacilor;darKogaiononul-urmeazăsădemonstrez-estesediulefectivalCentruluiSupremcaredeterminăşicoordonează,conformlegilorciclice,acestprocesdesolveetcoagula.

Armaifideremarcatfaptulcă„IO”esteprezentşiînaltetradiţii,simbolismulsăurămânândînconcordanţăcucelexpussauvenindîncompletarealui:

• ÎnCreta unmit prehomeric vorbeşte deZeus Idaios - ZeusdepemunteleIda-alcăruicultsepracticapemunte,într-untempludelemn(dupăEuripide)sauîngrotasacră(dupăOdiseea).„Invocarealuisefăceacuformula«IOKomos»decinciorirepetată”45.MaiexistăînsăunaspectsemnificativrelevatdeAndreiLillin,şianumefaptulcăZeus Idaios se inserează înmitul Labirintului, regeleMinos fiinduniniţiatalcultuluizeuluidepemunteleIda.DeunderezultăcăMinos,încadrulritualului,rosteainvocaţia„IOKomos”.ArmaitrebuiamintitcăMinoserafiulnimfeiEuropaşialluiZeuscare,închipdetauralb,orăpisepefrumoasafecioarăducând-oînCreta,undeaceastaîlnăscupeMinos.TotacestsimbolismvorbeşteînfaptdespreconstituireaunuicentrusecundarînCreta,derivatdirectdinCentrulSupremcareseaflăîncontinentuleuropean.DarMinos,tatălAriadnei,estecelceapussăseconstruiascăLabirintulpentruizolareaMinotaurului-spunemitul;în realitate, ceea ce izola Labirintul era Centrul Suprem şi UnitateaTradiţieipecareodeţineaMinotaurul46.DaroarenulaporuncaluiZeusdepemunteleIda(IOKomos)-căruiaiseînchina-acţionaseMinos?...DecimitulLabirintuluivorbeşte,defapt,atâtdespremomentulruperiilegăturii dintre Cer şi Pământ şi debutul fazei solve coordonate dinacelaşiCentru,câtşi,maiales,despreunaltmomentulterioralciclului,momentulocultăriiefectiveaCentruluiSuprem.

•NumelearhaicalluiJupitereraIOu-pater.47• ÎnPolinezia, cuvintelegraţie cărora IO -Dumnezeu suprem - a

făcutsăţâşneascăluminaîntenebre,audevenitformulerituale.48•ÎntradiţiachinezămunţiisacriieraunumiţiYO49.„Estegreude

dedusdinscrierilechineze-mărturiseşteJ.Churchward-dacăimagineadinFig.1-pag.49estesimbolulcelorpatruforţesaualcelorpatrugeniisauşialunoraşialaltoraînacelaşitimp.MunteleeranumitYO”.50

•ÎnEvulMediucreştin„IO”capătăovalorizarecareesteînperfectacordcuspuseleluiReneGuenon:„dacăestevorbadesprecevacareareuncaractercuadevărattradiţional,totultrebuiesăsegăseascăacoloîncădelaînceput,iardezvoltărileulterioarenupotdecâtsă-lfacămaiexplicit,fărăadăugareaniciunorelementenoivenitedinexterior.”51Astfel,dupăcumaratăEm.C.Grigoraş52,înEvulMediu

45AndreiA.Lillin:Mitulmareluivânător,Ed.Facla,Timişoara,1986,pag.110-111.46Vezipag.8şipag.9dinlucrare.47V.Kernbach:Dicţionardemitologiegenerală,Ed.Albatros,1983.48MirceaEliade:Lemythedel’eterneiretour,Ed.Gallimard,1969,pag.100-101.49Col.JamesChurchward:LemondeoccultedeMu,Ed.J’ailu,1972,pag.18450Ibidem,pag.81.51ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.35.52Em.C.Grigoraş:Criptografiaşiistoriaromânească,CVLTVRANaţională,Bucureşti,1924,pag.22.

48

creştin „IO” însemna Alfa şi Omega, şi iată de ce: litera Alfa a fostînlocuităcu„I”, iniţiala întemeietoruluicreştinismului, IisusChristos,iarliteraOmegadinalfabetulgreceste„O”dinalfabetullatin.

ALTE MĂRTURII

În continuare voi mai aduce câteva argumente în susţinereademonstraţiei care face obiectul acestui capitol, susţinere care va fireluatăîncapitolulalV-leaallucrării.

• În biserica de la Curtea de Argeş, pe mormântul lui RaduV.V.,„acelcavalercareastârnitsenzaţieprinbogăţiaveşmintelorsale,se află sculptate: o coloană lată, [...] iar în capul acestei coloane esteunheptagonîncareseaflăînscrisuncerc[...].ColoanaşiCerculsuntColoana Lumii”.53Modul de reprezentare descris de Emil Grigoraş,respectivansamblulformatdecoloanacuuncercdeasupra-identificatdeautorcuColoanaLumii(AxisMundi)-figureazăexplicitşilitera„i”.Darcerculesteşipunctullui„i”şilitera„O”,iarheptagonulcorespundesimboluluinumeric 7.Rezultă IO, i7 şi implicit 10 şi 17. Înplus, „pegiulgiulcavaleruluis-augăsitmulteswastika”54,iarsvastica,dupăcumamvăzut,esteemblemaPolului.ÎnFig.255-pag.49estereprodusineluldindegetulaceluiaşicavaler.

După cum seobservă, inelul estedominatdeoctogonul stelatstilizat-simbolulactivităţiiCentrului-avândîncentrucifra7criptatăprinceleşaptecerculeţe.

•Fig.3-pag.49.PortretulluiVladŢepeş56.Seremarcă:-simbolulactivităţiiCentrului,octogonulstelat- simbolul numeric 5 - care corespunde simbolului geometric

spaţial al Centrului, piramida - este criptat prin cei 5 bumbi albi dedeasupraoctogonuluistelat.

Confirmareaacesteiinterpretăriestedatădedispunereaînunghiacelor5bumbi,reprezentarecareînfaptfigureazăpiramida.

•Simbolulnumeric17aparecriptatşipepateradintezauruldelaPietroasele:16divinităţidispusecircular în jurulcentruluipaterei încaretroneazăoa17-a,identificatădespecialişticuCybele,MareaMamăazeilor.

•Simbolulnumeric17 este asociat şiGraalului: „«Graalul este 17şi el esteUnu» - glăsuieşte o învăţăturădin baza secretăde cunoştinţe acompanionilor din Evul Mediu”57 . Conform tradiţiei „«Sfântul Graal»este în acelaşi timp un vas (cupă - n.n) şi o carte; cartea desemnează înmodevidentTradiţia”58,iarcupa,dupăcumvomvedea,esteunuldintresimbolurileCentruluiSuprem.DecicăutareaGraalului,alcăruisediu-sespune-seaflăînCentrulLumiipemunteleMontsalvat,însemnacăutareaTradiţieiPrimordialeşitotodatăaCentrului.

53Ibidem,pag.39.54Ibidem,pag.40.55Reproducereibidem,pag.39.56ReproduceredupăunportretaflatlaMuzeuldeIstorieşiArtăalMunicipiuluiBucureşti.57JeandelaFoye:Ondesdevie,ondesdemort,Ed.R.Laffont,Paris,1975,pag.132.58ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.92.

49

Fig. 8.Coloana tarăsfârşit de laTârgu Jiu.

Fig. 1. Muntele era numit YO

Fig. 2. Inel descoperit la Curtea de Argeş, în mormântul lui Radu V.V.

Fig. 3. Portret al lui Vlad Ţepeş

Fig. 4. Stema Unirii de la 1600.

Fig. 5. Planul oraşului Alba Iulia.

Fig. 6. Grup de tineri cu batistepe „clop", Oaş, Satu Mare, sec. XX.

Fig. 7. Casă ţărănească{Foto: Florin Andreescu -1987).

50

Olivia şi Alexandru Strachină semnalează lucrarea „Drapeleledin întreaga lume de-a lungul anilor” - lucrare apărută în edituraFayardîn1976-încarecunoscutulcercetătoramericanWhitheSmithconsemnează faptul că „steagul pe care legendarul regeArthur59 l-aridicatînonoareatatăluisău,UtherPen-Dragon-devenindşisteagulsubcareşi-auapăratindependenţaCavaleriiMeseiRotunde(CavaleriaiGraalului) - a fost un dragon de tip dacic. În lucrareamenţionatăacest dragon al Cavalerilor Mesei Rotunde este reprezentat tricolor:roşupeburtă,galbenpepărţilelaterale,albastrupespate”60-decichiarculorilenoastrenaţionale.ÎnsemnulCavalerilorGraaluluieraPelerinaAlbă61. În legătură cu acest însemn voi prezenta două „coincidenţe”semnificative:înmonumentalasalucrareconsacratărevoluţieiluiHoria,lucrare scrisă pe baza documentelor oficiale, Nicolae Densuşianu62 menţioneazăcăHoria(supranumit„HoriaRexDacie”)şicăpitaniisăipurtau Pelerine Albe când se înfăţişau spre a vorbi mulţimii; iar cuocazia intrării în Alba Iulia IOMihail Voievod purta Pelerina Albă,intrareaînAlbaIuliaînsemnândpasuldecisivpentrurefacereaunităţiivechiiDacii,prefigurarearefaceriiMariiUnităţi.Pemedaliadedicatămareluivoievodcuacestprilej,medaliebătutăatunci,la1600,simbolulnumeric17aparecriptatprinpuncte,atâtpeaversulcâtşipereversulmedaliei63,iarpestemauniriidela1600-veziFig.464-pag.49-acelaşisimbolnumericestefiguratdecei7munţişideaxulcaresusţineceletreisteme(alecelortreiţăriromâne)reunite:axulesteAxisMundi,iarcei7munţiînseamnăşinumărul7;rezultă17şiimpliciti7.UnaltamănuntdelocdeneglijatconstăînfaptulcăoraşulAlbaIuliaesteconstruitsubformauneistelecu7raze,dupăcumsevedeînFig.565-pag.49.

Concluzia este următoarea: IO, i7, 10 şi 17 vorbesc desprecunoaşterea„activităţii”Centruluişialegităţilorcareguverneazăacestproces;purtătoriiacestor însemnedeţineauaceastăCunoaştere; sursaacesteiCunoaşterinuputeafidecât„ŞcoalaKogaiononului”.

• Simbolurile Centrului au rămas până astăzi vii în tradiţiapopulară; chiar dacă sensul lor profund este ignorat, s-a păstratnealterată conştiinţa importanţei acestor simboluri, fapt confirmat deloculdecinstecareliseacordă:

-Fig.6-pag.49.„Grupdetinericubatistepe«clop».Oaş,SatuMare,secolulalXX-lea”66.

59 Regele Arthur este protagonist al legendelor CavalerilorMesei Rotunde, numiţi şi Cavaleri aiGraalului.

60OliviaşiAlexandruStrachină:Tricolorulromânesc-tradiţieşipermanenţă,Rev.Manuscriptum,Nr.2,1986,editatădeMuzeulLiteraturiiRomâne(63)AnulXVII.

61WolframvonEschenbach:PoemeepicealeEvuluiMediu-Parsifal,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1978.

62 N. Densuşianu: Revoluţia lui Horia în Transilvania şi Ungaria, 1784 - 1785, scrisă pe bazadocumenteloroficiale,publicatăîn1884.

63Em.C.Grigoraş:Criptografiaşiistoriaromânească,CVLTVRANaţională,Bucureşti,1924,pag.49.64 Reproducere după Maria Dogaru: Aspiraţia poporului român spre unitate şi independenţă

oglindităînsimbol,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1981,copertaII.65ReproduceredupăVasileDrăguţ:Artaromânească,vol.I,Ed.Meridiane,Bucureşti,1982,pag.420.66ReproduceredupăGeorgetaStoica:Podoabepopulareromâneşti,Ed.Meridiane,Bucureşti,1976.

51

După cum se remarcă, tinerii sunt în straie de sărbătoare; pebatisteledepeclopuri, încreştetul capului (pusă înevidenţăde lupadincolţulfotografiei),seobservăclarreprezentareatreceriidelacerc(Cer),prinintermediuloctogonuluistelat(Centru),lapătrat(Pământ)şiiarăşilacerc(Cer).67Armaitrebuimenţionatfaptulcăaceastătreceredelacerclapătratşidelapătratlacerc,înesoterismpoartănumeledecvadraturacercului.

-Fig.7-pag.49.CasăţărăneascăsituatălajumătateadrumuluiceducedelaBraşovsprePietreleluiSolomon(fotografia68afostrealizatăîn1987).

Se remarcă faptul că pe faţada casei, de altfel foarte modeste, îninteriorulsuprafeţeitriunghiularedeterminatedeacoperişestezugrăvitcuodeosebităîngrijireunoctogon(simbolulgeometricplanalCentrului).Celeopt triunghiuri determinatedediagonale sunt colorate în roşu, galben şialbastru.

• Dar poate că ceamai concludentă dovadă a continuităţii şcoliiKogaiononului în secolul alXX-lea esteColoana Infinită a luiConstantinBrâncuşi-„aceeadelaTârguJiu,înaltăde30demetri.Ea«susţinecerul»spuneaBrâncuşi.

Ea este deci unAxisMundi, un Stâlp cosmic. Ceea ce aş vrea săştiu (mărturiseaMircea Eliade), este cum a ajuns să redescopere aceastăconcepţiemegaliticădispărutădinBalcanidemaibinededouămiideani,carenusupravieţuieştedecâtînfolclorulreligios[...].Înoricecaz,înfolclorulromânescColoanaCeruluireprezintăocredinţăarhaică,precreştină,careafost însă repede creştinizatădeoareceo întâlnim în colinde.Cu siguranţăBrâncuşiaauzitvorbindu-sedespreColoanaCeruluiînsatulsăunatalsauînstâniledinCarpaţi,undeaucenicitcapăstor.”69

Coloana fără sfârşit, Coloana infinită, trezea la viaţă străvecheaimagineaStâlpuluiCerului,acelAxisMundicareleagăprinCentrulLumiiPământuldeCer.OarenucumvaBrâncuşiauziseOrologiulKogaiononuluicareanunţacăTimpulbatelauşă-iarColoanadelaTârguJiuaveamenireade a vesti apropiata refacere a legăturii dintre Cer şi Pământ, apropiatamanifestare a adevăratei Coloane a Cerului? Oare întâmplător Coloanainfinităare17module:celdelabazăcontinuându-seînpământiarceldinvârf,al17-lea,continuându-seîncer?-veziFig.870-pag.49.

MărturisirileluiBrâncuşi71confirmăsupoziţiilestrecurateînspatelesemnelordeîntrebare:

„Nici nu vă puteţi da încă seama de ceea ce vă las Eu. “„ Ceea ce fac eu astăzi mi-a fost dat să fac!...căci am venit pe lume cu o menire!”„Coloana infinirii va fi una dintre minunile lumii... “„Coloana fără sfârşit este negarea Labyrintului” -pentrucăLabyrintul

înseamnăconfuzieşirătăcire,înseamnăpierdereadrumuluispreCentru;67Vezipag.29dinlucrare.68Foto:FlorinAndreescu.69MirceaEliadecitatdeMirceaHandoca:MirceaEliadeşiConstantinBrâncuşi,Rev.Cronica,nr.11,

13martie1987,Iaşi.70ReproduceredupăAndreiPetringenaru:ImagineşisimbollaBrâncuşi,Ed.Meridiane,Bucureşti,

1983,pag.53.71ConstantinBrâncuşicitatdeConstantinZărnescu:Aforismeleşi textele luiBrâncuşi,Ed.Scrisul

Românesc,Craiova,1980,pag.147,143,139,140,111.

52

alLumii-pecarene-oreveleazăşiacăreiapropiatăstrălucireovesteaColoana lui Brâncuşi - poate „nega”, spulbera, puterea Labyrintului,arătându-nedrumul spreCentru. „Negăsim cu toţii la sfârşituluneimari epoci. Şi este necesar să ne reîntoarcem la începutul tuturorlucrurilor; şi să re-găsim ceea ce s-a pierdut...” - spunea Brâncuşi îndeplinăcunoştinţădecauză,şinucauninspiratîndemnpoetic!

După cum s-a văzut, coloana de la Târgu Jiu are 17module;în plus, fiecaremodul în parte este alcătuit dintr-o piramidă (simbolgeometric spaţial al Centrului) şi imaginea ei oglindită în apeleinferioare.72

72Vezipag.36dinlucrare.

53

C a p i t o l u l III

CENTRUL SUPREMCel mai important Centru Energetic-Informaţional

natural al planeteiSE AFLĂ ÎN MUNŢII BUCEGI

LEGEA FUNDAMENTALĂ A ANALOGIEI DINTRE MICROCOSMOS ŞI MACROCOSMOS

„Ceeaceesusestelafelcuceeaceejosşiceeaceejosestelafelcuceeaceesus,pentruaîmplinimiracolulunuisingurlucru”-seafirmăînTabulaSmaragdina(TabladeSmarald),textlegendaratribuitluiThot-HermesTrismegistus.Toatetradiţiilelaunisonproclamăacestadevărprimordial,înformulăridiferite,darfarăechivoc:TotulesteînTotşi reciproc;parteaesteconţinută în întreg - întregulesteconţinutînparte. „ÎnMesopotamia (afirmăMirceaEliade),poatemaimult caînaltăculturăarhaică,concepţiafundamentalăpoatefiastfeldefinită:omologiatotalăîntreCerşiLume”1.DaroarenuacelaşiprincipiuesterevelatînrugăciuneadinEvangheliacreştinăcândsezice:„PrecumînCeraşaşipePământ?„«OmuleununiversmicşiUniversulesteunommare» spuneundicton sufi2.De aceea, în toate tradiţiile,Creaţiuneaeste numită Omul Universal”3, „fapt exprimat în textele greceştiprin: «Tot ce posedămacrocosmosul posedă şi omul»”4. „AsemeneaUniversului,omulîntruneşteînsinetoatelegităţileacestuiacaefectalsău(conchidedr.DumitruConstantin).Analogiamergepânălanivelurisurprinzătoareşiincredibilepentrumodulnostrudeagândi5.

Ştiinţamodernăaajunssăseapropiede legeacorespondenţeidintremicrocosmosşimacrocosmosprinmijloacelecareîisuntproprii,şi acest faptnueste singurul caredemonstreazăcădrumurile ceducspreunadevărsuntmultipleşiniciunuldintreelenutrebuiedispreţuitsauignorat.Prinintegrareacunoştinţelorcelorvechişiametodelorlordeinvestigareînştiinţelemoderneumanitateavaputeafacepaşiuriaşiîncunoaştere,şimultedinproblemelecareseridicăastăziînfaţaeişipardenerezolvatîşivorgăsirezolvarea.Lucrulacestanuestesimpluderealizat,deoareceestenecesarunuriaşefortpentrudepăşireaunorprejudecăţiadâncînrădăcinate,aunormaricomplexe-pedeoparte,deinferioritatesau,pedealtăparte,desuperioritate-şipentru

1MirceaEliade:Cosmologieşialchimiebabiloniană,Ed.Moldova,Iaşi,1991,pag.16.2Sufismulesteoramură-împreunăcuşiismul-aesoterismuluişiiniţiaticiiislamice

(conf.PierreRiffard:Dicţionarulesoterismului,Ed.Nemira,1998).3VasileLovinescu:Alpatruleahagialâc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.

31.4JuliusEvola:TradiţiaHermetică,Ed.Humanitas,Bucureşti,1999,pag.44.5Dr.DumitruConstantin:Unposibilmodelfuncţionalalomului,inspiratdemedicina

tradiţională,AlmanahAnticipaţiaalrev.StiinţaşiTehnică,Bucureşti,1988

54

depăşirea resentimentelor datorate unormari şi grave erori săvârşitede-alungulistoriei-urmareainterpretariloraberantedateunorscrierişi simboluri tradiţionale - erori inerente rătăcirii prin Labirint fărălumina unei autentice Crengi de Aur şi în absenţa Firului Ariadnei.Efortulnecesaresteuriaş, însămerităpreţul: câştigulvafi integrareaOmuluiinUmanitateşiaUmanităţiiînUnivers.

MICROCOSMOSUL-OM ÎN ŞTIINTELE TRADITIONALE

Existenta structurilor bioenergetice, deci proprii viului, este orealitatepecareastăzinuomaicontestănimeni.ÎncădinultimulsfertalsecoluluialXX-lea,academicianulEugenMacovschiaelaboratteoriabiostructuralăapluralităţiinivelurilorstructuralealematerieiînunivers;valabilitateaacestei teoriifiindparţialdemonstrate experimental încădeatunci.

În traditia hindusă acest fapt este cunoscut din timpuriimemoriale. Din ea aflăm că fiinţa umană este alcătuită, pe langăstructura fizică, dintr-o serie de structuri energetic-informaţionale(corpurisubtile);morfologiaşifiziologiaacestorstructurifiindexpuseîn textele fundamentale ale tradiţiei. În descrierea lor este folositlimbajulsimbolicspecificştiinţelortradiţionale.RelativlaacestsubiectaflămdelaMirceaEliade:„Corpul-înţelegândprinacestacorpulfizicşicelsubtil(energetic)totodată-esteconstituitdintr-unanumitnumărdenadis (canale) şi chakras-uri (centri). Sepoate spune, simplificândpuţin,căenergiacosmicăsegăseştelatentînchakrasşicăenergiavitalăsub formă de sufluri circulă prin nadis”6. Cel mai important dintreaceste„canalesubtile”esteShusumnacareestesituatăînaxulcoloaneivertebrale (MunteleMeru) pe care o parcurge. În stâga şi în dreaptacoloaneivertebralesuntsituatealtedouă„canalesubtile”consideratede primă importanţă, numite Ida şi Pingala, care sunt reprezentateşerpuind în jurul canalului principal Shusumna (vezi imaginea de lapag.55).

Chakras-urile sunt centre de conştiinţă, transformatoare de energiespecifică(pranică)şideschiderialemicrocosmosuluiasupramacrocosmosului,aumanuluiasupracosmosului.Hatha-yogadă49(7x7)dechakras,cecorespundla49deglandeendocrineînplananatomic.Întreglandeleendocrineşichakras-uri există corespondenţă şi nu identificare: glandele aparţin structurii fizice,chakras-urilestructuriienergetice.Dincei49decentrisubtili {chakras),7suntconsideraţi principali; localizarea lor este prezentată în imagine, unde suntnumerotaţidela1la7.

Aceşticentripoartanumelesimbolicdelotuşi;centrulfloriiseascundesub petalele închise. Kundalini, care desemnează forma statică a energieicreatoare înmagazinate în partea inferioară a coloanei vertebrale, mai estenumita„şarpeledefoc”sau„trăsnetul”,fiinduneorireprezentatadeozeitatefeminină;candKundaliniîşiincepeascensiuneaînlungulcoloaneivertebraleşiatingelotuşii,petalelelor(simbolcaredesemneazaspiteenergeticediferenţiate)

6MirceaEliade:Leyogaimmortaliteetliberie,Ed.Payot,Paris,1960,cap.VI.

55

seindreaptă.Rezultădefiecaredatăuncâştigenergetic-informaţional.CelmaiimportantdintreaceşticentriesteSahasraraPadmasau

Lotusulcu1000petale.Localizatăîncreştetulcapului, deasupra terminaţiei canaluluisubtil Sushumna, Sahasrara reprezintarealizarea supremă a chakras-urilor minoreetajate pe cele 7 planuri ale cauzalităţii.Tot ceea ce există în centrii subtili inferiorisau in Univers rezidă aici în stare virtuala;SahasraradesemneazaCentrulSupremundeumanulseintegreazăînabsolut;eadeschideviziuneaasupraunei lumidiferite, cosmice.„Trebuieremarcat (afirmăMirceaEliade)că

Sahasraranumai aparţinenivelului corpului, eadesemnânddejaunplantranscendent-şiacestfaptexplicădecesevorbeşteîngeneraldedoctrinacelor«şasechakras»”7.

MirceaEliaderedă-dintr-uncântaltradiţieihinduse-descriereaîn limbaj simbolic a penetrării Lotusului cu 1000 de petale de cătreenergiaKundalini:„Lotusulşitrăsnetulseîntâlnesc;[...]sepatrundeîncerprinvârfulMunteluiMeru”8.Acelaşiautorsubliniază:„FoculaprinsprinascensiunealuiKundalinisesitueazălauncutotulaltniveldecâtcelalmagieişialşamanismului[...].Cuajutorulprincipalelor«sufluri»şiaprincipalelorcanalesubtile (nadis)sepoatedistruge timpul”9. ÎnbudismShusumnaesteconsideratădrumulNirvanei.

„În regiunea capului - ne spune medicul şi yoginul indianSrimat Swami Shivananda Saraswati - se afla Mahat Granthi, careare 5 centri principali de operare. Aceşti centri sunt laboratoareleundesenascseriidesentimentesubtileşiprofunde,princareunomse transformă intr-o fiinţa divina, înzestrată cu calitaţi şi sentimentedivine.Persoanelecuopredominanţăaacestorglandesuntadoratecamarioamenisauincarnăridivine.EisuntrealmentezeipePamant”10.AicisepoatefaceanalogiacunivelurilesupranoesicedecarevorbeşteacademicianulEugenMacovski,niveluricareintrăînevoluţiafireascăa tuturor fiinţelor umane. „Chiar in vârful luiMahatGranthi se aflăBrahmarandra(deschizăturaluiBrahma).

Aceastaasigurăşimenţinelegaturaîntremicrocosmosulfiinţeiumane şi macrocosmos. Această Brahmarandra sau regiune a luiSahasraraesteasemeniunuioceandeconştiinţăpură.Chiarîncentrulacestui ocean se inalţă muntele Kailasa al tradiţiei yogine, care estepiscul,încununareaşiîntruchipareaconştiinţeicristalizate”11

7Ibidem,cap.VI.8Ibidem,cap.VI.9Ibidem,cap.VI.10SrimatSwamiShivanandaSaraswati:Yogictherapyoryogicwaytocurediseases,

Umachalseries-1011Ibidem.

56

LOTUSUL CU 1000 DE PETALE AL TERREI - CENTRUL SUPREM- CURTEA PRIMORDIALĂ -

Făcândapellalegeafundamentalăaanalogieidintremicrocosmosşimacrocosmos,sepoateadmitecăşiPământul-careesteunorganismmacrocosmic-areostructurăenergeticăanalogăstructuriienergeticea fiinţei umane şi, în consecinţă, canalele subtile (nadis) şi centriienergetici-informaţionali(chakras)-desprecareamvorbit-trebuiesăaibăcorespondenţiînstructuraenergeticăaTerrei;acestestructurivortrebuisăpăstrezecaamplasareaceleaşipoziţiirelativeîntreelecaşiînmicrocosmosulom, şi săprezinte aceleaşivirtuţi şi funcţiuni la scarăplanetară. Cu siguranţă, această realitate a constituit obiectul uneiadintreştiinţeletradiţionale-demultpierdute-numiteGeografiaSacră.

Prin identificareaunuiadintre aceşti centriplanetari sevorputealocalizaulteriortoţiceilalţi.Prinunificareacelordouăcăidecunoaştere,ceatradiţionalăconservatăînOrientşiceamodernănăscutăînOccident,acestlucrudevinerealizabil.

Beneficiulumanităţiivafiinestimabil.AceşticentrisuntPorţilecarevordaaccesOmuluiMare-careesteUmanitatea-laoceanulinfinitalenergieişiinformaţieicosmice.

Numai că, după cum în alchimie transmutaţia nu se poate realiza fără ajutor divin, tot astfel aceste Porţi nu vor putea fi deschise nici prin constrângere magică, nici prin puterea tehnologiei moderne, nici prin conjugarea celor două.

Toate tradiţiile dau avertismente în privinţa unor astfel de tentative luciferice cu consecinţe teribile, pentru că, după cum se ştie, Fructele Arborelui Vieţii sunt păzite de heruvimi cu Sabia de Foc. Numai prin trezirea Frumoasei Adormite - care este Spiritul Cunoaşterii tradiţionale - miracolul se va produce; iar Spiritul Cunoaşterii tradiţionale străbate Cărţile Sacre ale tuturor marilor religii şi presupune în primul rând iubirea de Dumnezeu, cunoaşterea Lui, cunoaşterea şi asimilarea Legilor - ceea ce înseamnă supunere totală, voluntară şi necondiţionată în faţa lor. Numai atunci, şi numai prin Graţie divină Porţile se vor deschide, oamenii vor fi primiţi ca fii legitimi ai Cerului, iar Arborele Vieţii le va oferi Fructele râvnite.

Din descrierea succintă pe care am facut-o Centrului Suprem alfiinţeiumane-SahasraraPadmasauLotusulcu1000depetale-rezultăînmodevidenturmătorul fapt: funcţiunile care îi sunt atribuite suntaceleaşi cu funcţiunile care se atribuie Centrului Suprem semnalatde toate tradiţiile, şi carese raportează laplanetă. InconsecinţăacestCentruplanetarmaipoatefinumitşiLotusulcu1000depetalealTerrei.Inscopulsusţineriiacesteiafirmaţii,încontinuare,voiprezentaoseriedeargumenteprovenitedindiversetradiţii.

•După cumamarătat, conform tradiţiei hinduse, fiecărui centrusubtil (chakra) îi corespunde pe plan anatomic o glandă endocrină.Lotusului cu 1000depetale (SahasraraPadma) îi corespundeglandapineală.Glandapinealăesteoformaţiunenepereche,cuaspectulunui

57

conmicdebrad(aşaestedescrisăînmanualeledespecialitate).ArboreleVieţii este unul dintre simbolurile cele mai răspândite ale lui AxisMundişi implicitaleCentrului,bradulreprezentândcelmai frecventacest simbol. Bradul facepartedin familiapinaceelor şi chiarde aiciderivădenumireade„corpuspineale”adoptatăpentruaceastăglandă,iar formade conde bradpe care o are nu este departe de piramidă- simbolul geometric spaţial al Centrului. Centrul Suprem al Terrei,conform legii fundamentale a analogiei microcosmos-macrocosmos,trebuie săprezinteo formaţiunedeacest tip, carenupoatefialtcevadecât Colina Primordială,MunteleCosmic sauMuntele Sacru.AcestMuntevaaveadeciroluldeGlandăPinealăaTerrei.

Vasile Lovinescu, referindu-se la acelaşi Centru, îl numeşte„CurteaPrimordial㔺iîlidentificădupăcumurmează:„înesoterismulmusulmaneste«MuntelePolar»,«MunteleQâf»[...]. ÎnIndiaşiTibet[...] i se zice Agartha, «Inviolabila» sau Ciang-Sambala, Sambala dinnordsauSweta-dwipa,InsulaAlbă,imobilă,înjurulcăreiaseopereazărotaţiaLumii;edeasemeneaMunteleMeruacăruiporeclăoccidentalăesteMontsalvat(MunteleSalvării),sediulGraalului,«acoloundetimpulseprefaceînspaţiu»,cumscrieWagnerînParsifal[...]învechiletradiţiigreceştiHyberboreeaeraunuldinnumeleCentruluiînchestiune”12,

• Referitor la acelaşi subiect, Robert Charroux spune: „Thulesegăsea lapoarta sasuluide ieşiredinuniversul terestru, saupostulde comandament al curenţilor telurici. Capitala Hyperboreei ocupadeciopoziţiecheie;[...]estedealtfelceeacespuneapatriarhulEnochcare înainte de potop s-a dus în ţara primilor părinţi, la limiteleSeptentrionului unde se găsesc porţile care dau acces la Cer [...]. Încosmologia lamaistădinTibetsespune:«înmijloculdiscului terestruseridicăsprecerMunteleMeru»[...].PeMeruseînalţăcastelulRegeluiLumii[...].

Din ceipatruversanti ai săipleacă în celepatrudirecţii cardinalepatru drumuri care duc spre alţi patru poli. Aceşti poli sunt foaiere deintensăenergiemagnetică,acţionândperiodicasupraevoluţieipopoarelorşiaistorieilor.”13.Deci4poli+vârfulmuntelui=5.AicianalogiacuMahatGranthidinregiuneacapuluifiinţeiumaneesteevidentă,pentrucă,dupăcumamvăzut,MahatGranthi are 5 centriprincipalideoperaredin careunul înregiuneaSahasrarei-vârfulmunteluiKailasa; înplus,cifra5estesimbolulnumericalCentruluicorespunzătorpiramidei.

•DupăcumaratăM.E.Matie14,unuldintrecelemaivechimiturialeEgiptului-mitcareadevenitmaitârziuunadinversiunileoficialealecosmogonieiegiptene-spune:„PrunculSoare«luminândpământulcelînbeznăcufundat»şi-afăcutapariţia ieşinddintr-ofloaredeschisăde lotus,cecreşteapecolinaînălţatădinhaosulprimitiv,din«lotusulcelînobârşiatimpuluinăscut,[...]lotusulcelsfântdepemarelelac».Aceastălegendăeralargrăspândită.DesprelotusulcecreşteapecolinadelângăoraşulŞmunuvorbesccelemaivechimituri[...].Numelegrecescaloraşuluiera

12VasileLovinescu:Alpatruleahagialâc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.87-88.13RobertCharroux: Le livre duMysterieux Inconnu, Ed.Robert Laffont, Paris, 1969, pag.

186-187,306.14M.E.Matie:MiturileEgiptuluiAntic,Ed,Ştiinţifică,Bucureşti,1958,pag.17.

58

Hermopolis;denumireavecheegipteană(Şmunu)înseamnăOpt(8)şiprovinedelanumărulzeităţilorvenerateînacestoraş.Potrivitmituluiaceşti 8 zei eraude faţă la naşterea Soarelui din lotus”15; ei compunaşanumitaogdoadăşi„aparcazeiprimordialistrăvechi,careaucreatLumea şi sunt părinţii oamenilor şi ai Lumii”16. Este de remarcatfaptulcăseevidenţiazăsimbolulnumericalCentrului-8-precumşi9(numărulzeităţilorcareeraudefaţăplusprunculSoare).

Înştiinţeletradiţionale,prindenumireadezeu-decelemaimulteori-estedesemnatunaspectalPrincipiului,aspectmanifestatprintr-oforţăsauprincipiucosmic.Cei8zeieraudefaptpatruperechi,fiecareperechereprezentândunprincipiucosmicdiferenţiat,incluzândactivulşi pasivul, masculinul şi femininul, Yang şi Yin, (+) şi (-), respectiv:„1.Nun, apa primordială, şi soţia saNaunet; 2.Huh, infinitul spaţial,şi soţia saHauhet; 3.Kuk, întunecimea, şi soţia saKauket; 4.Amon,«celascuns»,cusoţiasaAmaunet.17Rezultădecişisimbolulnumeric5 (patru perechi de zei + pruncul Soare) - corespunzător simboluluigeometricspaţialalCentrului,piramida-dupăcumînmicrocosmosulomsunt5centriprincipalideoperareailuiMahatGranthidinregiuneacapului.Înplus,apareşisimbolullotusuluicareestespecificcentrilorenergeticiaifiinţeiumane.Maimultdecâtatât,înscriereahieroglificănumărul 1000 se reprezintă printr-o floare de lotus18, iar caracterulrebusistalscrieriihieroglificeestecunoscut.Rezultăcă,înesenţă,mitulconţine următoarele informaţii: Soarele, simbolizând manifestareaLuminiidivinecareîmprăştiebeznadeoricefel,aînceputsăacţionezeprin intermediul Lotusului cu 1000 de petale, deci prin Sahasraraterestră, ce se aflăplasată înobârşia timpului,peColinaPrimordialăînălţatădinhaosulprimitiv.

RealitateaanalogieidintreCentrulSupremalTerreişiSahasraraPadma - Lotusul cu 1000 de petale al fiinţei umane - rezultă şi dinurmătoarelereprezentărisimbolice.

•Fig.1-pag.60.Floaredelotus19.•Fig.2-pag.60.„Racălărindpevacacerească”20„Apelaţia zeului Ra înseamnă în egipteană «soare»”21. După

cum se observă, zeulRa, Soarelepersonificat, stă între coarnele vaciicereşti.ComparândacestecoarnecuimagineadinFig.1seobservăcuuşurinţăcăelereprezintăconturulexterioralfloriidelotus,şichiardeaiciderivăîntregullorsimbolism.Acestfaptesteconfirmatdemitulpecaretocmail-amprezentatşicarevorbeştedesprenaştereaSoareluidinfloareaLotusuluicelsfânt.RezultăcăceledouăipostazealeSoarelui:înfloareadelotusşiîntrecoarnelevaciicereştisuntechivalente.

15Ibidem,pag.17.16C.Daniel:CulturaspiritualăaEgiptuluiAntic,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1985,pag.255.17Ibidem,pag.255.18Ibidem,pag.47.19ReproduceredupăJoseandMirriamArguelles:Mandala,Shambala,BerkeleyandLondon,1972.20ReproduceredupăM.E.Matie:MiturileEgiptuluiAntic,Ed.Ştiinţifică,Bucureşti,1958,pag.96.21C.Daniel:CulturaspiritualăaEgiptuluiAntic,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1985,pag.262.

59

•Fig.3-pag.60.ZeiţăprotectoareaEgiptului22.După cum se observă în imagine, zeiţa protectoare apare

subchipuluneişoimiţece îşiarecuibulpeofloarede lotus.Aceastăreprezentare simbolică spune că prin intermediul lui Axis Mundi -simbolizatdetijafloriidelotuscarecreştepeColinaPrimordială-dinCentrulSupremsimbolizatdefloarea lotusului,Egiptul sebucurădeprotecţiedivină.

•Fig.4-pag.60.ZeiţaIsiscufiuleiHorus23.CoarneleceîmpodobesccapulluiIsisauacelaşisimbolismcaşi

coarnelevaciicereşti,numaicădeaceastădatănuestevorbadeCentrulSupremalTerreicideformaţiuneaanalogă,Lotusulcu1000depetalepropriuzeiţei.

•Fig.5-pag.60.ZeulOsiris24.OsirispoartăpecapcoroanaEgiptuluidesusîncadratădedouă

pene,panafiindunsimbolalzeiţeiMaatcarepersonificăAdevărulşiDreptatea; dacă luăm în considerare conturul acestui ansamblu careîmpodobeştecapulluiOsirisşiîlcomparămcufloareadelotusdinFig.l,vomconstatacăasemănareaesteizbitoare.

Putem trage concluzia că este vorba despre acelaşi simbol alLotusuluicu1000depetale,propriuzeului.

•Fig.6-pag.60.FibulădintezauruldacicdelaCoadaMalului,Prahova25

Înfibulatriunghiularăesteînscrisăofigurăantropomorfacareprezintăîncreştetulcapuluiostructurăcuunsimbolismcomplex,cesereferăînmodclarlaSahasraraPadmasauLotusulcu1000depetalealfiinţeiumaneşi,înplus,puneînevidenţăanalogiacuCentrulSupremalTerrei:

- Chiar pe centrul creştetului se ridică un canal, analog lui AxisMundi,liniaînzigzagdininteriorulluireliefândexistenţaunuifluxsubtilceîlparcurge.

- Acest canal este plasat în interiorul unei formaţiuni care poatereprezenta înacelaşi timp, farăsăseexcludă:ofloarede lotusstilizată,ofrunză,uncondebradînsecţiunesauchiarArboreleVieţii;oricaredintreaceste interpretări confirmăanalogiadintreCentrulSupremalplanetei şiCentrulSupremalmicrocosmosului-om.

-Imagineadesprecareestevorbaseînscrieîntr-untriunghiformatdinlaturilefibuleişicreştetulcapuluipersonajului.Simbolismultriunghiuluiestecomplex,darvoiamintinumaifaptulcăelreprezintăsecţiuneaaxialăapiramidei,simbolgeometricspaţialalCentrului.

•Fig.7-pag.60.„StemaregalăMu”26.AceastăstemăamaifostprezentatăşiîncapitolulIallucrării,pentru

căeaconţinesimbolurileCentrului-respectivcruceacubraţeegaleşisteauacu8raze.

22ReproduceredupăM.E.Matie:MiturileEgiptuluiAntic,Ed.Ştiinţifică,Bucureşti,1958,pag.25.23Reproducereibidem,planşaXIII.24Reproducereibidem,planşaXIII.25ReproduceredupăIonMicleaşiRaduFlorescu:Strămoşiiromânilor-vestigiimilenaredeculturăşi

artă.Geto-dacii,Ed.Meridiane,1980,foto416.26ReproduceredupăJamesChurchward:Mu-continentuldispărut,Ed.Saeculum,I.O,Ed.Vestala,

Bucureşti,1996,pag.101.

60

Fig. 1. Floare de lotus

Fig.2.RacălărindpeVacaCerească Fig.3.ZeiţăprotectoareaEgiptului

Fig. 4. Zeiţa Isis cu fiul ei Horus

Fig.6.FibulădintezauruldacicdelaCoadaMalului,jud.Prahova

fig. 5. Zeul Osiris

Fig. 9. Apollo Hiperboreeanul cu LIRA

Fig.8.LiteragreceascăOMEGA

Fig. 7. Stema regală Mu

61

La momentul respectiv m-am limitat la aceste observaţii, însăsimbolismulestemultmaicomplex,punândînevidenţăfuncţionalitateaCentrului27;înplus,dacăluămînconsiderareconturulexterioralstemeivom constata că se regăseşte aproape identic în conturul exterior alpodoabeiceîncoroneazăcapulluiOsiris(Fig.5),precumşiînconturulexterioralfloriidelotus(Fig.1).DeunderezultăcăstemaregalăMusereferăînexclusivitatelaCentrulSupremalTerreicutotceînseamnăel.

• Fig. 8 - pag. 60. Litera omega28 din alfabetul grec, aşa cumapare figurată pe frontispiciul unui hrisov al lui Alexandru ScarlatGhica voievod, domn al Ţării Româneşti, hrisov emis în 1767. Acestmoddereprezentareallitereiomeganuestesingular.

Se observă cu uşurinţă că forma literei omega din imagineaprezentată se regăseşte atât în conturul exterior al stemei regaleMu(Fig.7),câtşiîncelalfloriidelotus(Fig.1)-undeasemănareaesteşimaipregnantădacăţinemcontdefaptulcăpistilulfloriiseidentificăînbraţulmedianallitereiomega.DeaicisepoatetrageconcluziacăliteraomegaestepeceteaCentruluiSuprem.

„ «Eu sunt Alfa şi Omega, începutul şi Sfârşitul»,zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era şiCel ce vine, Cel Atotputernic. “ Ioan:Apocalipsa,18

•Fig.9-pag.60.„ApolloşiAmor,dupăopiatrăanticăgravată”29.ÎnimagineseremarcăcelebraLirăaluiApollohiperboreanul.Dacă

ţinemcontşidecorzileinstrumentului,iarlafloareadelotus(Fig.l)ţinemcontdepistil,devineevidentăidentitateadintreLiraluiApollo,floareadelotusşiliteraomega(Fig.8).RezultăcăprinLirasa,ApolloselegitimeazăcareprezentantalCentruluiSuprem.

•Fig.1-pag.62.MotivornamentalcreştindepetâmplabisericiidinPovergina30.

• Fig. 3 - pag. 60. „Iisus în potir,, - poală de icoană, biserica TreiIerarhi,Iaşi31.

În cele două icoane este reprezentat Iisus cu chip de copil, înpotir.Darcupasaupotirulprezintă înmodrigurosunsimbolismanalogsimbolismului florii de lotus din tradiţiile egipteană şi hindusă. Chiar înlimbajcurent,prindenumireadepotirsaucupăestedesemnatăaceaparteauneiflorialcătuitădincaliciuşicorolă,iarînjoculdecărţiinimaroşieestenumităcupă.Aceastăechivalenţădintrefloare,inimavieşicupă,

27TrecereadelaPământ(pătratulreprezentatdeCruceacubraţeegale;cerculîncareesteînscrisăcruceasimbolizează,

înacestcaz,limiteleextremealelumiinoastre)laCer(cerc),prinintermediulCentrului(steauacu8raze).

28 Reproducere dupăMaria Soveja, Ioana Burlacu, loanOpriş:Mărturii ale trecutului. Album dedocumente,

DirecţiageneralăaArhivelorStatului,Bucureşti,1981,pag.151.29 Reproducere după G.Popa Lisseanu: Mitologia greco-romană, Ediţia a VIII-a, Ed. Universul,

Bucureşti,1944,pag.119.30ReproduceredupăGheorgheşiAlexandruComănescu:MitropoliaBanatului-trecutşiprezent,

(pliant),Ed.MitropoliaBanatului.31ReproduceredupăVasileDrăguţ:Artaromânească,vol.I,Ed.Meridiane,1982,pag.404.

62

Fig.7.(asib)a.FigurareaColoaneiCeruluiîntradiţiageto-dacă.b.Clopotulreduslaconturulexterior,culimbaschiţată

Fig.5.ClopotedelaPutna

Fig.3.IisusînpotirPoalădeicoana,

bisericaTreiIerarhi,Iaşi

Fig.4.GiulgiulluiChristos(Torino)

Fig.6.(asib).a.Clopot-cupă.b.Clopot-liră.

Fig.2.Floaredelotus

Fig.1.IisusînpotirMotivornamentalcreştinpetâmplabisericiiPovergina

63

conservată de limbaj, derivă din simbolismul tradiţional, „Inimă aLumii”fiindunadindenumirileCentruluiSupremalTerrei.

Esteevidentfaptulcăînconturexteriorcupaşifloareadelotussuntasemenea(vezisprecomparareFig.2),darlucrurilenusereduclaacestaspect.ÎnimagineadinFig.l,piciorulpotirului,carecorespundetijeifloriidelotusşidecireprezintăAxulLumii,sesprijinăpeunsuportcare prin forma sa trimite la Colina Primordială a tradiţiei egiptene-ColinaPrimordialăunde creşteLotusul cel sfântdin care şi-a făcutapariţiaPrunculSoare;iardupăcumseştie,conformtradiţieicreştineIisusesteSoareleLumii.Înacestcontext,formulasacrăsanscrită„OmManiPadmeHum”-careîntraducereînseamnă„OmGiuvaerînFloareadeLotus”-seasociazăînmodfiresccelordouăicoaneprezentateînFig.1şiFig.3.

Înconcluzie,acestedouă icoanerelevăfaptulcă IisusChristosesteSuveranulAbsolutalCentruluiSuprem.ÎnimagineadinFig.3cupaseînalţădeasupraunuicub-simbolulgeometricspaţialalPământului,ceea ce accentuează faptul că despre Centrul Suprem al Terrei estevorba.Înplus,Graalul,careesteşiCarteşiCupă,conformtradiţiei,îşiaresediulînCentrulLumiipeMontsalvat(MunteleSalvării).

•Fig.4-pag.62.„GiulgiulluiChristos”32(GiulgiuldinTorino).ÎnimagineaMântuitoruluiimprimatăpegiulgiu,deasupracapului,

se remarcă proiectată forma unei structuri ce seamănă frapant în conturexteriorcuunlotusînflorit(Fig.2),şicarenupoatefialtcevadecâtamprentalăsatăpegiulgiudestrălucireaLotusuluicu1000depetalealMântuitorului,înmomentulînvierii.DeaicirezultăcăînspateledesemnăriifloriidelotuscasimbolalCentruluiSuprem-propriufiinţeiumane(căciomulestecreatdupăChipulluiDumnezeu)saualplanetei(învirtutealegiifundamentaleaanalogieidintremicrocosmosşimacrocosmos)-seaflăformarealăaacesteistructuri,sursăatuturorsimbolurilorprezentateanterior.

Prezenţa amprenteiLotusuluipeGiulgiuldinTorino estedovadacertăaautenticităţiiacestuiaîntrucât,deşigiulgiulaconstituitşiconstituieobiectul unor lungi dezbateri şi a fost supus unor complexe cercetări şianalize în scopul confirmării sau infirmării autenticităţii lui, acestdetaliunua fostniciodatăpus îndiscuţie, ceea ce înseamnă, înmodevident, căsemnificaţialuiafostignorată;dacăarfifostvorbadeunfals,autorulsauautoriicarearfiintrodusconturullotusuluipegiulgiu,pentruanuriscasăfieomisi-arfisemnalatîntr-unfelprezenţa,inclusivsemnificaţia.

•Fig.5,ClopotedelaPutna33,Fig.6şiFig.7-pag.62.SimbolismulclopotuluiestestrânslegatdeCentru:„prinpoziţiasa,

suspendat întreCerşiPământ,clopotulstabileşteocomunicare întreceledouă”34.

Dupăcumamvăzut,conformtradiţiei,aceastăcomunicaredirectănu se poate efectua decât de-a lungul Axului Lumii, prin intermediulCentruluiSuprem.

32ReproduceredupăMarieTheresedeBrosses,Franţa.33ReproduceredupăziarulAzi,29.11.1991.34 JeanChevalier,AlainGheerbrant:Dictionnairedes Symboles,Ed.RobertLaffont,

Paris,1982,pag.215.

64

Dar clopotul suspendat de funie prezintă o structură analogăstructuriisubtileaCentruluiSupremconectatlaAxulLumii,faptceîiconferăcapacitateadeamediaefectivcomunicareaîntreCerşiPământ.

Înaintedeaargumentaafirmaţiademaisus,îlvoicitapeReneGuenon în legătură cu un aspect teoretic al simbolurilor analogiei: „cele două triunghiuri opuse ale «peceţii lui Solomon»35 reprezintădouă ternaredintre careunul este ca reflexul sau imaginea inversatăa celuilalt; tocmai din acest punct de vedere simbolul acesta este oreprezentareexactăaanalogiei”36.Oracestaesteşicazulclopotuluiînraport cuCentrul Suprem, clopotul suspendatde funiefiind reflexulsauimagineaoglindităînApeaLotusuluicu1000depetalealTerrei,şiiatădece:dacăîlrotimcu180degrade,clopotuldevinecupaiarfuniadevinepiciorulpotirului(Fig.6a)sauclopotuldevinefloareaiarfuniadevine tija lotusului, ceea ce în realitate corespunde formei structuriisubtileaCentruluiSupremşiaAxuluiLumii.

În Fig. 6b este prezentat clopotul rotit şi redus la conturulsău exterior, pentru a pune în evidenţă similitudinea cu simbolurileanalizateanterior.

Simbolismul clopotului este pus, în primul rând, în raport cusunetulpecareîlproduce.DupăcumspuneDicţionaruldesimboluricitat, înmoduniversalsunetulclopotelorsaualclopoţeilorareputeripurificatoare,îndepărtândinfluenţelerele;înIslamestesunetulsubtilalRevelaţieicoranice;Canonulbudistpaliasimileazăvoceadivinăcusunetul unui clopot de aur; în China glasul clopotelor este criteriularmoniei universale. În creştinism sunetul clopotelor este, pe de oparte,glasulCaseiluiDumnezeu,Biserica,chemareaşiîndemnuleilarugăciuneşilaascultareaCuvântuluiCărţiiSfinte,şi,pedealtăparte,sunetulclopotelorcheamăHaruldivinsau,încazdepericol,protecţiadivină-deciestevorbadeocomunicareîntreCerşiPământînambelesensuri.

Dupăcumamarătat,formaclopotuluireproduceformastructuriisubtile a Centrului Suprem, şi numai având această formă el poateproduce sunetul specific. Folosind terminologia adoptată în capitolulIal lucrării, sepoatespunecăglasuldeclopotestesimbolul-sunetalCentruluiSupremsau,maiexact,aluneiadintrefuncţiile37sale,căreiaîicorespundeformadeclopotcasimbolgeometricspaţial.

Rezultă că întregul simbolism al clopotului îşi are originea înfaptulcăprinsunetelepecareleproduceintrăînrezonanţăcuCentrulSuprem,şicaurmareLumeaoamenilorcomunicăefectivcuÎmpărăţiaCerului.

35PecetealuiSolomonestesteauacu6colţuriformatădindouătriunghiuriechilateralesuprapuse,unulcuvârfulînsus,celălaltcuvârfulînjos.

36ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.314.37 În tradiţia tibetană clopotul (clopoţelul) şi trăsnetul (vajra) sunt asociate, ele reprezentând cele

douăaspectealemanifestăriidivinecareseproiecteazăînfuncţiileCentruluiSuprem:clopotulreprezintăDoctrina(înţelepciunea,Cunoaşterea)complementarăMetodeisimbolizatedetrăsnet(vajra)careînseamnămanifestareaVoinţei divine atotputernice, justiţiare şi benefice.Acestedouă aspecte alemanifestării luiDumnezeuseregăsescîntradiţiaebraicăînceledouăcoloanealeArboreluiSefirotic:unadintrecoloanereprezentândMizericordia(compasiunea,clemenţa),corespundeclopotuluitibetan,cealaltăreprezentândRigoarea,corespundetrăsnetului(vajra).

65

Fig.1.„CronologiarelativăafigurărilorşimaterialelorreferitoarelaColoanaCerului”.ReprodusdupăRomulusVulcănescu:ColoanaCerului,Ed.AcademieiR.S.R

COLOANA ÎNTREITĂ.Fig.2.„TabelsinopticasupraColoaneidacicearborigene"ReprodusdupăRomulusVulcănescu:ColoanaCerului,Ed.AcademieiR.S.R.,Bucureşti,1972,pag.94.

66

Relaţiacareexistă întreClopotşiCentrulSupremestepusă înevidenţă şide imagineadinFig. 7a, care înfăţişeazăo reprezentare aColoaneiCerului38 în tradiţiageto-dacă (vezipag.65,Fig. l:poz.1.3).Sprecomparare, înFig.7bdinaceeaşipagină (62)este redatclopotulreduslaconturulsăuexterior,avândlimbaschiţată.

Dupăcumamvăzut,CentrulSupremalTerrei(CentrulLumii)esteanalog,atâtcafuncţiicâtşicastructură,cuCentrulSupremalfiinţeiumane,numitîntradiţiahindusăSahasraraPadma(Lotusulcu1000depetale). De asemeneaAxul Lumii, conform aceleiaşi legi a analogiei,are corespondent în structura fiinţei umane: în corpul fizic coloanavertebrală39,iarîncorpulsubtil(energetic)canalulshusumna(dinaxulcoloaneivertebrale)aşacumîlreprezintătradiţiahindusă,cuceledouăcanaleIdaşiPingalaşerpuindşiîncrucişându-sede-alungullui-veziFig.1-pag.67.„FaptulcăaxaomuluieaceeaşicuAxulLumii(afirmăVasile Lovinescu), este expresia unui adevăr primordial în ştiinţeletradiţionale”40.

Acest adevăr este pus în evidenţă de caduceul lui HermesTrismegistus41-veziFig.2-pag.67.CaduceulreprezintăAxulLumii,înaceastaconstândsecretulputeriicareiseatribuie.Identitateadintrereprezentărilesimbolicealeaxeiomului(Fig.1)şiAxuluiLumii(Fig.2)esteevidentă;celedouăcanaleIdaşiPingalaseregăsescînceidoişerpiaicaduceului.

Conformtradiţiei,principalafuncţiealuiHermesTrismegistusesteaceeademediator întreCerşiPământ, iaraceastămedierenusepoateefectuadecâtde-alungulAxuluiLumii.Caduceul-sceptrulluiHermes-reprezentândAxulLumii,simbolizeazăfaptulcăpurtătorulluiesteînvestitdeCerşideţineînmodlegitimputereadeaîndepliniaceastăfuncţie.

În continuare voi mai prezenta câteva imagini simboliceprovenite din alte tradiţii, imagini ce pun în evidenţă identitateareprezentărilor simbolice ale axei omului şiAxului Lumii, precum şiuniversalitateaacestorreprezentări.

•Fig.3-pag.67.Emblemămedicalăbabiloniană42.Înparteacentralăaimaginiiseobservăunaxde-alungulcăruia

se încolăcesc intersectându-se doi şerpi, precum în cazul caduceului(Fig.2). Fiind însă vorba de o emblemă medicală, este evident că sereferălamicrocosmosul-om,decireprezintăaxaomului.

•Fig.4-pag.65.MiniaturaceîmpodobeştefoiadetitluaBiblieidin Frankfurt, 1597. După această ediţie a tradus Nicolae MilescuVechiulTestamentşiafostdefinitivatăversiunearomâneascăaBiblieidelaBucureşti(1688)43.

38ReproduceredupăRomulusVulcănescu:ColoanaCerului,Ed.Academiei,Bucureşti,1972,pag.81.39Întradiţiahindusă,coloanavertebralăestedesemnatăsimboliccunumeledebastonulluiMerusau

MunteleMeru(numelemunteluisacrudinCentrulLumii).40VasileLovinescu:Alpatruleahagialâc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.31.41ConformtradiţieiHermesaprimitcaduceuldelaApollohiperboreanulînschimbulLirei.42ReproduceredupăL.LipinşiA.Belov:Cărţiledelut,Bucureşti,1960,pag.341.43ReproduceredupăVirgilCândea:Raţiuneadominantă, Ed.Dacia,ClujNapoca, 1979, ilustraţia

nr.14.

67

68

ÎnparteacentralăaminiaturiiregăsimimagineaAxuluiLumiireprezentat sub forma caduceului hermetic, creştinismul continuândfirulneîntreruptalTradiţieiPrimordiale.Înplus,estederemarcatfaptulcă înextremitateasuperioarăaaxuluicentral (loccerevineCentruluiSuprem-Lotusulcu1000depetalealTerrei),estefiguratăoimagineceseamănăizbitorcuunclopot.

•Fig.5 -pag.67.„Iniţialai”44dinLiturghierulmitropolituluiŞtefan(secolulalXVII-lea).Deasupra„iniţialeii”estereprodusdrapeluldacic-dragonulcutrupdeşarpeşicapdelup.

Această reprezentare a literei „i” este deosebit de valoroasă,simbolurileintegrateînimaginerealizândosintezăcutotulremarcabilă:

-Seidentificăfarădificultatecaduceul,imagineaAxuluiLumii,confirmândastfelsimbolismulliterei„i”care,dupăcumammaispus,înştiinţeletradiţionaleestesimbolalluiAxisMundi.

-Spredeosebiredecaduceulhermetic,axulprincipalcentralînjurulcăruiase încolăcescceidoişerpinuestefigurat, faptcepuneînevidenţăcaracterultranscendentalacestuicanalceleagăPământuldeCer;existenţaîiesteînsăsemnalatăprinprezenţacapătuluisăuinferiorceapareîntrecozilecelordoişerpi,iarCentrulSuprem(Lotusulcu1000depetalealTerrei)dinextremitatealuisuperioarăestereprezentatdecoroană45.

-Unaltdetaliucuosemnificaţieprofundăesteacelacăceidoişerpisunt în realitatedoidragonidacici - cu trupuride şerpi şi capetede lupi- ceea ce face să transpară continuitatea tradiţiei dacice în sânul Bisericiicreştineautohtone.

- Din tradiţiile hindusă şi hermetică se ştie că cele două canalesubtile,reprezentateîncazulcaduceuluideceidoişerpi,vehiculeazăenergiidetipYin,respectivdetipYang,realizândundublucurentdescendentşiascendent, fapt, se pare, foarte bine cunoscut de miniaturistul (de altfelanonim) care a realizat iniţiala „i”dinLiturghierulmitropolitului Ştefan.Acest dublu curent este redatmagistral prin coloritul diferit al celor doişerpişiprinceledouăghirlandefloralecesedesfăşoară,fiecaredinele,dinguradelupaunuiadintreşerpipânăîninteriorulcoziiînformădecupăaceluilalt.Acestdetaliuestedeosebitdeimportantdeoarecenici întradiţiahindusă, nici în ceahermeticănu se facprecizări înprivinţamoduluiderealizarealacestorcircuite.

•Fig.6-pag.67.SceptrulluiŞtefancelMareşiSfânt(preluatdintabloulvoievoduluiprezentatînimagine).

SceptrulesteoreprezentarealuiAxisMundi-acestaestemotivulpentrucareesteînsemnulputerii.Elsimbolizeazăfaptulcăpurtătorullui,prin intermediulAxuluiLumii,deciprinVoinţădivină,a fost învestit cuputereapecareodeţineşipecareoexercităsupusaceleiaşiVoinţe.

SceptrulluiŞtefancelMareesteoformăacaduceului:înfăşurareadepeaxşiliradedeasuprafigureazăceidoişerpiaicaduceuluicareînparteasuperioarălasăultimaspirădeschisă,capetelelorrămânânddeoparte

44Reproduceredupădr.PopescuVîlcea:Miniaturaromânească,Ed.Meridiane,Bucureşti,1981,Fig.145.

45înheraldică(disciplinăahermetismului),ocoroanăcetimbrezăunscutsauostemăeste,dupăcaz,simbolalCentruluiSupremalmicrocosmosului-omsaualCentruluiSupremalLumii.

69

şide alta a axuluiprincipal central. În cazul sceptrului, axul în jurulcăruia se înfăşoară şerpii este invizibil, în capătul lui superior avândcrucea - simbol alCentrului Suprem; căci, aşa cum spune învăţăturacreştină,„cruceaestetainalegăturiidintreCerşiPământ”.

• Fig. 7 - pag. 67. Cârja episcopală a Sfântului Ierarh martirAntimIvireanu(preluatădinicoanaprezentatăînimagine)46.

CârjaepiscopalăfigureazăAxulLumiicuceidoişerpi,şiCentrulSupremreprezentatdecruceadinextremitateasuperioară.

Cârja episcopală simbolizează faptul că purtătorul ei, prinintermediulAxuluiLumii, estedăruit cuharuldivin şipăstoreştepecreştiniicarei-aufostîncredinţaţiavându-LpeDumnezeucălăuză.

LOCALIZAREACENTRULUISUPREM-LOTUSULCU1000DEPETALEALTERREI

„Civilizaţias-anăscutacoloundetrăieşteastăzipoporulromani...răspăndindu-seapoiatâtsprerăsăritcatşispreapus![...].Acum13-15miideani.“ WilliamSchiller47 (arheologamerican)„Carpaţiisuntîntr-oregiunealumiiundeestesituatcentruleuropeanalceleimaivechiculturicunoscutelaoraactuală“ DanielRuzo48

„Încă în secolul al doilea înainte de era creştină, gramaticulApollodor din Athena stabilise pe baza unor texte mai vechi, cămaiestuosulmunteAtlas,caresusţinepolulnordicalcerului,seaflă,nuînLibyasauînAfricadenord-vest,ciînţaraHyperboreilor,opopulaţieîntinsăpelasgădinnordulTracieisaualIstrului(Dunării)dejos/49.

NicolaeDensuşianu,înmonumentalasalucrareDaciapreistorică,dovedeşte-dupăcumapreciazăacademicianuldr.C.I.Istrati50carefaceprefaţaprimeiediţiialucrării-căimpunătorulmonumentdepiatrădepeVârfulOmudinBucegiesteunulşiacelaşiculegendaraColumnăaCeruluidesprecarevorbesctradiţiileprehomerice,şicăaceaColumnăaCeruluieraîncăfoartebinecunoscutăartiştilordinantichitatea

46ReproduceredupăziarulAzidin20iunie1992,icoanăpublicatăcuocaziacanonizăriiSfântuluiIerarhmartir

AntimIvireanu.47CitatdeA.Berinde,S.Lugojan:Contribuţiilacunoaşterealimbiidacilor,Ed.Facla,

Timişoara,1984,pag.47.48CitatdeRobertCharroux:LelivredeMysterieuxinconnu,Ed.RobertLaffont,Paris,

1969.49 Nicolae Densuşianu: Dacia preistorică, Institutul de Arte Grafice Carol Gobi,

Bucureşti,1913,pag.294.50Ibidem,prefaţă,pag.LIV,XCII,XCIII.

70

greco-romană. Ea era considerată cel mai sacru monument al lumiivechi,simbolaltronuluidivin,modeltradiţionalalColumneiCeruluiînartahieratică.

Această columnă, care în religia pelasgilor constituia cevaidentic cu Ierusalimulpentru creştini, s-a răspândit şi în altedirecţii.NicolaeDensuşianudovedeştecătoteaafostsimbolulvieţiieterneînreligiaetruscă,precumşilaPelasgiidinSicilia,găsind-odeasemeneapemonumentelefunerarealeCartagineişipecutiilemumiilorcasimbolaltrinităţiiegiptene;dovedeşte51,dupăcumsubliniazăacelaşiautor,cătemplulcelmaimareallumiiprinimportanţaluiextraordinarăafostpeBucegilaOmu,aceastăcolumnăfiindconsideratăcelmaisacrusimbolreligiosalîntregiilumipelasge.

ÎncompletareadoveziloradusedeNicolaeDensuşianuprivindlargarăspândireatradiţieiColumneiCeruluialcăruiprototipseaflăînBucegipevârfulOmu,voi adăuga şi odovadă ceprovinedin tradiţiileExtremuluiOrient:întradiţiachinezăsevorbeştedespreMaimuţa-de-piatrăcare,dupăceaavutacceslaînvăţăturitainice,adevenitnemuritoare,indestructibilăşicapabilăsămânuiascăforţeteribile;s-aautointitulat„Mareleînţelept”şiapornitrăzboi împotrivaCerului(alcăruiTronconsideracăisecuvine),punândînpericolechilibrulcosmic.NumaiBudhaareuşitsăooprească,şi,dupăceoînchiseînMuntele-celor-5-Elemente,îidădudiscipoluluisăupreferat,Ananda,peceteapecareerausăpatecuvintele„OmManiPadmeHum”(OmgiuvaerînfloareadeLotus),pentrucaacestasăoaplicepevârfulmuntelui.„Anandaapăsăpeceteapeoplacăpătratădinstâncăaşezatăchiarînvârfulmuntelui”52.

ColumnaCeruluide laOmupoatefi asimilată cuoplacăpătratădestâncă:faţaeidesud-estestechiarunpereteverticalplan-vezipag.71:Fig.1şiFig.2 - iargrosimeaColumneiestedecâtevaorimaimicădecâtînălţimeaacesteia - veziFig. 253 -pag. 71; conturul exterior alColumneiestedetrapezcubazamarepesol,celelaltedouălaturifiindfoartepuţinînclinate;dimensiunile ei,măsurate chiardeNicolaeDensuşianu54, sunt:9,99metriînălţimeşi10,72metribazamare.

DeciformaColumneiestefoarteapropiatădeceaauneiplăcipătrate,după cumsepoateobserva înFig. 355 -pag. 71. Înplus, ea se identificăcuvârfulOmu,iarpeceteaaplicatădeAnandapeplacapătratădestâncăaşezatăchiarpevârfulMuntelui-celor-5-Elemente,cuprindesilabasacră

51 Consider că trebuie accentuat faptul că lucrarea lui Nicolae Densuşianu, Dacia preistorică, nuconţineipoteze,aşacumpersoaneşicercuriinteresateîncearcăsăacreditezeideea,ciconţinedemonstraţiisolide, bazatepeprobe indiscutabile. Tocmai faptul că acesteprobenupotfidemontate audeterminatrespectivelecercuri,interesateînfalsificareaistorieinoastremultimilenare,să„îngroape”timpdeaproapeun secol această lucrare despre care academicianul dr.C.LIstrati spunea în prefaţa primei ediţii (1913):„DeclarcăDaciaPreistoricăeunadincelemaimariopere,dacănuceamaiimportantă,pecareascris-oopanăţinutădemânaunuiromân”.

52U.Ceng-En:Călătoriespresoareapune,Ed.Minerva,B.P.T.,Bucureşti,1971,pag.114-115.53Fotografia a fost făcutădin imediata apropiere a columnei, deci imaginea a fost luatăde jos în

sus;fotografiiledinFig.1şiFig.2fiindfăcuteiarna,înaceeaşizi(27ianuarie1986),dâmbuldezăpadăceînconjoarăcolumnaprecumşizăpadadepusăpepereţiieinupermitsăisevadăînălţimeareală,şinicilimitadindreaptaaplăcii.CeletreifotografiidinFig.1,Fig.2şiFig.3suntreproduseînaşafelîncâtsăredeaproporţiilerealealecelortreifeţealecolumnei.

54NicolaeDensuşianu:Daciapreistorică,InstitutuldeArteGraficeCarolGobi,Bucureşti,1913,pag.310.

55Foto:RăzvanPetcu.

71

Fig.1.ColumnaCeruluidelaOmu,faţadesud-est(vederedinA)

Fig.2.ColumnaCeruluidelaOmu,faţadenord-est(vederedinC).

Fig.3.ColumnaCeruluidelaOmu,faţadenord-vest(vederedinB).Înparteadejos,Columnaafostdeteriorata(însec,XIX)prinancorareaunuiadăpost.

72

Omşicuvântulpadmecareînseamnăînlimbasanscritălotus.DenumireadeMuntele-celor-5-Elemente indică înmod evidentCentrul Suprem,fiind o criptare a simbolului geometric spaţial al acestuia, piramida,al cărui simbol numeric este 5; atâtmono-silabaOm, cât şi cuvântulLotussăpatepepeceteaaplicatădeAnandadesemneazăsimbolurialeCentruluiSuprempeundetreceAxisMundi,undeesteplasatStâlpul,ColoanasauColumnaCerului,undeseaflăMunteleCosmicsauColinaprimordială.

Nicolae Densuşianu a identificat pe Columna de piatră de laOmu sursele, modelele originare ale reprezentărilor hieratice care,aparţinândcelormaidiversetradiţii,aveaumenireadearevelaadevărulprimordialalexistenţeiOsieiLumii-StâlpuluiCerului.Astfel,„aceleaşiformeexterioarelearefaţadenord-vestaColumneidinCarpaţi-veziFig.1 -pag.73 -şiaceleaşicontururini leprezintăsimbolul trinităţiiegiptene”56 -veziFig.257 -pag.73.Conformmitologieiegiptene,zeulŞu(carepersonificăAerul)asmulsCerul(personificatdezeiţaNut)dinîmbrăţişarea soţului ei Pământul (personificat de zeul Gheb), pentrucaLumeasăpoatăluafiinţă.Şuaridicat-opeNutfoartesus,afixat-oacolo,şisusţineastfelCerulcubraţelesale.Dupăcumsepoateobservaîn imaginile prezentate, „există o identitate absolută între simbolulegipteanşiColumnadinCarpaţi”58.Faţadenord-nord-estaColumneiCerului, în contururile sale exterioare, reprezintămodelul original alstatuii titanuluiAtlasdinmuzeuldinNeapole -veziFig.3 -pag.73.„Existăoidentitate,putemziceabsolută,întrecontururileexterioarealeacestordouămonumente,pânălacelmaimicdetaliu.SemaicunoscpeColumnadinCarpaţichiarşiurmele,cepar,căaufiguratodatăbraţeleridicateînsusspreasusţineînspateformaglobului,cereprezintăboltacerului.”59 Atlas dinmitologia greacă este corespondentul lui Şu dinmitologiaegipteană.

NicolaeDensuşianumaidemonstrează,aducândcadovezioseriede„indicaţiigeograficealevechimii,cămuntelecel imensAtlas,muntelepastoralalHyperboreilor, corespunde lacatenameridionalăaCarpaţilor,cunoscută în istoria română subnumeledeMunţiiOltului. Înparticular,punctulculminantalvechiuluiAtlasniseprezintăîntrutoatecaidenticcuvârfulcelmaiestuos,numitOmu,dinmasivulBucegi”.60

„Atlas,dupăOdiseea,esteunpersonajesenţialpentrueconomiaşidurataUniversului:peelsesprijinăînaltelecoloanecareţindepărtatCeruldePământ[...].Atlas,nespuneEustathius,«esteoliniedreaptă,imaterială,invizibilălegăturăaUniversului.Eaestecontinuăpetoatălungimeasa,eaesteunică»[...].

Platonvorbeştedeocoloanăde lumină,dreaptă, care străbate totCerul şi Pământul [...]. Lumea, în ochii unui pitagoreic, estemecanismulgrandiosşisavantalsferelor,învârtindu-sefiecarecuvitezasapropriepeaxaunicăcelesusţinepetoate.Aceastăosieamaşiniicosmiceafostnumită

56NicolaeDensuşianu:Daciapreistorică,InstitutuldeArteGraficeCarolGobi,Bucureşti,1913,pag.337.

57ReproduceredupăNicolaeDensuşianu,ibidem,fig.175.58Ibidem,pag.337.59Ibidem,pag.346.60Ibidem,pag.294.

73

Fig.2.Trinitateaegipteană:Nut(Cerul),Şu(Aerul),Gheb(Pământul)simbolreligiospecutiilemumiiloregiptene.

Fig.1.ColumnaCeruluidelaOmu,faţadenord-vest.

Fig.3.ColumnaceruluidelaOmu,faţadenord-nord-estsititanulAtlassusţinânduniversul(statuieanticădinmuzeuldinNeapole.

74

de Homer Atlas [...]. Atlas şi coloanele sale sunt fără nici un fel deîndoială chiar Axa Cosmică. Atlas este identificat de pitagoreici cudecada:[...]«decadaconţineraportulsferelorîntreele;eaesteaxalor,atuturor»[...].Numărul10,decada,estepurşisimpluAtlas.”61 DeciAtlas=10-iO.

Referindu-selaColumnaCerului,desprecaredauinformaţiianticii,NicolaeDensuşianumai spunea: „Fără îndoială că la început numele de«ColumnaCerului» a fostnumaio simplă expresie ageografiei sacre.Eadesemna nu o columnă imaginară, miraculoasă, care susţinea bolta ceaînstelatăacerului,ciocolumnăreală, însăgrandioasă,depemuntelecelmaisfântalvechimii[...],ocolumnăceafostconsacratădivinităţiisupremea cerului.”62 Vom vedea însă că în realitate era vorba nu numai despregrandioasaColumnădepiatră,cichiardespreoColumnămiraculoasăcaresusţinecerul-lafeldereală,chiardacăochiulnuopoatepercepecaatare-şicăreiaColumnadepiatrădelaOmuîiestesimbolşisemnderecunoaştere.

Înprealabil,considernecesarsăfacoparanteză,pentrua-lcitapeVasile Lovinescu cu câteva referiri la tehnicile de criptare caracteristiceculturilor tradiţionale: „unul din principiile tehnicii criptării consta în astrecurasecreteleîndetaliiinsignifiante;unaltprincipiuconstaînînecareaprincipalului îndetalii. Scopul eraderutareaprofanilor şi sepoate spunecărezultatulaîntrecuttoateaşteptările.Moduldeproliferare,deadaptarea verbului, nadele, meandrele şi încrucişările lui în planul de reflexie alcauzelorsecundesuntstrictinepuizabile,decinedetectabile”.63

MitulluiAtlasesteşielocriptogramă.Elspune,înesenţă,cătitanulîmpietritşidevenitmuntesusţineCerul.Cualtecuvinte,mituldăinformaţiidespreexistentaunuimuntecaresusţineCerul-a-lsusţineînseamnăaaveacontactcuel;contactulînseamnăposibilitateacomunicăriişiaschimbului,şide faptacestaeste sensul realal formulării„susţineCerul”.DecimitulluiAtlas se numără printremiturile care se referă în realitate la CentrulPrimordial, Lotusul cu 1000 de petale al Terrei, unde se face Legătura(Contactul)dintreCerşiPământprinintermediulAxuluiLumii(Coloanei,StâlpuluisauColumneiCerului).

Corelând informaţia ascunsă în mit cu faptul că faţa de nord-nord-est a Columnei Cerului de pe vârful Omu îl reprezintă pe titanulAtlassusţinândCerul,iarvârfulOmuesteacelaşicupunctulculminantallegendaruluimunteAtlas,decicorelândacestetreiinformaţiisepoatetrageurmătoarea concluzie: principalamenire aColumneidepiatră este aceeadea faceposibilă localizareaCentruluiPrimordial lamomentuldictatdelegileciclice,înscopuldemarăriiprocesuluicoagula(derefacereaUnităţiiTradiţiei),şiîntoarcerealaPrincipiu.

Avândînvederemultiplelevoalurisubcareînculturiletradiţionaleeraucriptate(ocultate)marilecunoştinţesecrete,mi-ampusîntrebareadacănucumvaColumnadepiatrăindicădefaptvecinătatea,şinuchiarCentrulîncauză.Înrealitateînsănueraoîntrebareciunrăspuns-răspunsulla

61FelixBuffier:Miturile luiHomer şigândireagreacă,Ed.Univers,Bucureşti, 1987,pag.458-459.

62 Nicolae Densuşianu: Dacia preistorică, Institutul de Arte Grafice Carol Gobi,Bucureşti,1913,pag.293.

63VasileLovinescu:Alpatruleahagialâc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.81.

75

problemacaremăpreocupaînmomentulîncareamajunslalucrarealuiNicolaeDensuşianu.Darpentruaseînţelegedespreceestevorba,voiprezentafirulfaptelorînsuccesiunealorcronologică.

Dupăcumspuneamînintroducerealucrării,în25noiembrie1984amajuns,practicdin întâmplare,pentruprimaoară în faţaSfinxuluidinBucegişi,otatunci,mi-ampropussărevinşisăîncercsâ-idezlegEnigma.Potsăafirm,farăsăexagerezcâtuşidepuţin,căîntâlnireacuSfinxulşiobiectivulpecaremil-ampropusatuncimi-auschimbat înmodneaşteptat,definitivşiradicalviaţa.AmrevenitpePlatoulBucegiînprimăvaraanuluiurmător(1985);urmânddirecţiaindicatădeprivireaSfinxului,64ampornitcătreOmu;apropiindu-ne,înimediatavecinătateavârfuluiOmu(lacea.200-250demetri)amremarcatunvârfdemuntecare,purşisimplu,mi-acaptatîntreagaatenţiedinprimulmomentîncareaapărutînrazameavizuală.DelaCristi65,unuldintretovarăşiidedrum,amaflatcăprintreîmpătimiţiimunteluiumblăzvonulcăacestvârfarfichiarmaiînaltdecâtvârfulOmu-impresieîmpărtăşităşideminepentrucă,într-adevăr,aşapare;cutoateacesteapeunelehărţinueramenţionatsau,dacăera,nuiseprecizadecâtînrarecazuriînălţimea;peunelehărţivârfuleradesemnatcunumeledeBucuraDumbravăsaunumaiBucura,iarpealtelecunumeledeVârfulOcolitcare-ulterioramaflat-eradenumirealuiveche(vezihartaşifotografiiledelapag.77).

Interesulpentruacestvârfdemuntemi-afoststârnitînprimulrândtocmaideceledouănumepecarelepoartă:denumeleBucuraDumbravădatorităunorinformaţiipecareledăMirceaEliadeînpovestirea„SecretuldoctoruluiHonigberger”66,iardenumeleVârfulOcolitdatoritărezonanţeisimbolicerealizatedealăturareacelordouăcuvintece-lalcătuiesc,şicareparaspunecăoameniicheltuiescresurseenormepentrusatisfacereaunorambiţiimărunte, ignorândsauocolindvârfurilecele înaltealecunoaşteriişi înţelepciunii. În cazul de faţă era ilustrată concret realitatea şi forţasimbolului,acestvârfdemuntefiindefectivignoratşiocolitdeexcursioniştiicare, grăbindu-se spre cabana Omu, parcurgeau cele două cărări care îlînconjoarăşicareerau,vizibil,singurelebătute.Realitateaeraînsămultmaiprofundă,iarinterpretareapecareamdat-oeuatunci,în1985,eranumaiofaţetăaei.

Multmaitârziuamaflatcăpânălaunmomentdat-momentasupracăruia voi reveni în acest capitol - chiar şi turmele de oi ocoleau VârfulOcolit;păşteaulapoalelelui,darnuîlurcauniciodată.Aceastăstaredefaptmi-afostrelatatădeunmeteorologdelastaţiaOmucare,într-odimineaţădin1988,atrăitunsentimentdesurprizăvăzândpeVârfulOcolitoturmădeoi;abiaatunciarealizatcăeraprimaoarăcândvedeaacestspectacol.Este foarteprobabil cadenumireavecheavârfului,VârfulOcolit, săsefidatorattocmaiocoliriiluidecătreturmeledeoi.

64Referitor laprivireaSfinxului, cunoscutul cercetătorperuanDanielRuzo, care în1968a făcutovizitădelucruînBucegi,spunea:“OchiiSfinxuluinuaufostfăcuţilaîntâmplare.Direcţiapriviriilortrebuiepusăînlegăturăcuocredinţăstrăveche,cuunmit,cuoconcepţiesaucuoideegreudedesluşit...”(SimionSăveanu:Aventuriprintunelultimpului,Ed.Sport-Turism,1977,pag.13).

65CristianVelicu66Asupraacestuiaspectnuvoiintraîndetalii,deoareceurmărireafirelorcareleagăacesteinformaţii

deproblemaîndiscuţiem-arîndepărtapreamultdeideacentrală.

76

Interesulpecaremil-astârnitacestvârfdemuntes-adatoratşiînălţimiilui,pentrucădupăcumseînfăţişapriviriipăreaafimaiînaltdecâtvârfulOmu.DinhărţileîncareîieraprecizatăînălţimearezultacăestenumaicudoimetrisubnivelulvârfuluiOmu;astaînsemnacăVârful Ocolit (Bucura Dumbravă) este al doilea vârf ca mărime dinBucegişi,înconsecinţă,înmodobligatoriuarfitrebuitsăfiemenţionatcaatarepetoatehărţile.Eraevidentcăaceeaşiparadoxalăorbireafectanunumaiexcursioniştiişiturmeledeoi,darşipecartografi.67

Unaltfaptpecarel-amconstatatcândamajunsînfaţacabaneiOmu,carem-aimpresionatşimi-a întăritconvingereacăse întâmplăcevacuacestvârfdemunte,afostaspectuldepiramidăpecareîlareversantulsăudenord-est,muchiapiramideifiindorientatăpeaceastădirecţie-veziFig.2-pag.77.Mi-amspusmie,darşicelordoiprieteni68 caremăînsoţeau,căacestVârfnutrebuieocolit!Amluatopiatrădeacoloşimi-ampropussăîncepinvestigaţiipentrualămuriproblema.Înurmaobservaţiilorpecarelefăcusem,deunlucrueramdejaconvinsă:acestvârfdemuntetrebuiesăfieunuldinaceicentrienergeticiinformationalinaturaliaiTerrei,căroraînstructurafiinţeiumanelecorespundchakras-urile.69 Înconcluzie,problemameasereducealaastabilicăreiadintrecele49dechakras-uri îicorespundecentrulacăruipartevizibilăesteVârfulOcolit (BucuraDumbravă).Dacă găseam răspunsul la aceastăîntrebare, ţinând contde legea corespondenţeidintremicrocosmos şimacrocosmos,puteamsăobţininformaţiidintradiţiahindusăprivindstructura,naturaenergiei,precumşifuncţiunileacestuicentru.

AmrevenitînBucegidedouăoriîncursulaceluiaşian,darprinforţaîmprejurărilornuampututmergedecâtlaSfinx.Defiecaredatăînsăamidentificatdoveziclarecăsuntpedrumulcelbun,şicăceeaceîmipropusesemmeritaefortuldeafiduslabunsfârşit.Sfinxul,dinmotivenumaideelştiute,hotărâsesărupătăcereaşisă-midezvăluie,pentruafacecunoscută,MareaTainăpecareoascunseseînpriviretimpdemilenii.

Încontextulacestorinvestigaţiicinevami-arecomandatinsistentsăcitesclucrarealuiNicolaeDensuşianuDacia preistorică.Astfel,înprimadecadăaluniiianuarie1986aflamdeColumnaCeruluidelaOmu(pecareoignorasemcompletcândfusesemacolo,în1985),desimbolurilepecarelepoartă,darmaialesdetitanulAtlascareîncremenit

67Îniarnalui1987,dininiţiativaşiprinintermediulluiDanBrăneanu,l-amvizitatpe profesorul AntonDumitriu pentru a-i vorbi de rezultatele cercetărilormele. Chiar şirenumitul profesor şi publicist, autor alminunatului eseu literar- filozoficTerra mirabilis unde vârfulOmu şi ColumnaCerului ocupă un loc central, a rămas surprins să afle deexistenţaVârfuluiOcolit/BucuraDumbravădinacelaşiperimetru,deşi,dupăcumafirmăînTerramirabilis,privisespaţiulromânescdelaînălţimeavârfuluiOmudinBucegi.

68CristianVelicuşiMihaelaMureşanu69 În acea perioadă eram interesată în mod deosebit de tradiţiile Indiei, şi în

modparticularde sistemulYoga.Legea fundamnetală a analogieidintremicrocosmos şimacrocosmosîmierafamiliară,dupăcumîmieracunoscutăşiexistenţacentrilorenergetici-informaţionali (chakras)ce facpartedinstructurafiinţeiumane.Ţinsăreamintesc faptulcăhatha-yogadă49deastfeldechakras-uri,dintrecareşaptesuntconsiderateprincipale,iar uneia dintre acestea şapte (Sahashrara Padma - Lotusul cu 1000 de petale) îi suntsubordonatetoatecelelalte.

77

Fig.1.VederedinCerdaculObârşiei(dinspresud).

Fig.2.VârfulOcolit/BucuraDumbravă,fafadenord-est.

Fig.3.SfinxuldinBucegi.

ReproduceredupăIonZăvoianu,EmilianCristea,NaePopescu:Hărţi turistice montane, Carpaţi,Ed.Sport-Turism.

78

pe Columna de piatră „susţine Cerul”. Titanul Atlas a reprezentatpentruminerăspunsul, cheiaproblemei: conformraţionamentuluipecare l-am expus anterior, am tras concluzia că titanul Atlas semnalaprezenţa, în imediata lui vecinătate, a celui mai important CentruEnergetic-Informaţional natural al planetei, Sahasrara Padma sauLotusul cu 1000depetale al Terrei, a cărui parte vizibilă esteVârfulOcolit (Bucura Dumbravă). Faptul explica măsurile excepţionalede ocultare (ascundere) a acestui vârf demunte: pe de o parte, aceaparadoxalăorbiredecaresufereauchiarşiturmeledeoi-şicareînmodcertsedatoraunorbariereinvizibileprogramate,detipcâmp,generatelamomentulimpusdefazasolve,conformlegilorciclice-iarpedealtăparte,însăşiColumnadepiatră,prinmăreţiaeişiprinforţasimbolurilorpecarelepoartă,aeclipsattotceeraînimediataeiapropiere,decichiaradevăratulVârfdesprecareeaînsăşivorbeşteşicăruiais-asubstituit.

Dinpublicaţiilevremiimaiştiamunlucrudeosebitdeimportant,şianumefaptulcădacăîntr-ozonăexistăfluxurisaucâmpurienergeticedeonaturănecunoscutăşisefacfotografiialeaceleizone,pepeliculafotograficăpotapăreaanumiteefectecaresă le trădezeprezenţa.Dintradiţia yoga (dar şi din experienţă proprie) ştiam că fiecare dintrechakras-urile aceleiaşi fiinţe umane, înmod natural, prezintă variaţiiale intensităţii energiei specifice; aceste variaţii pot avea vârfuriconsiderabiledeterminatedediversesurseexterne(demediu,cosmice...)cucareintrăspontanînrezonanţă.Prinanalogie,aceastăcaracteristicătrebuiasăseregăseascăşiîncazulLotusuluicu1000depetalealTerrei.Ţinândcontdeconsiderenteleexpuse,mi-ampropussămergînzonăoridecâteoriîmivafiposibil,pentruasurprindeunmomentîncareintensitatea activităţii Centrului să permită peliculei fotografice să-iconfirmeprezenţa,şieventualnatura.Lavremeaaceeanuvedeamaltăposibilitatedeademonstra,pentruaputeafacecunoscută,prezenţaînchiarGrădinanoastrăaceleimaiminunatecomoriaLumii;cunoştinţede mitologie aveam foarte vagi, de simbolism tradiţional deloc, dinlucrările lui Mircea Eliade citisem doar ce se publicase în ţară, deVasileLovinescuşiReneGuenonnicinuauzisem.Nudispuneamdecâtdecunoştinţele-lacarem-amreferitanterior-dintradiţiileIndiei,şicitisemcamtotcesepublicaseînţarădespreefectuldepiramidă.Înconsecinţă,amabordatproblemastrictinginereşte,conformformaţieimeledebază.

În26ianuarie1986amplecatînsoţitădetreiprieteni70spreBucegi,pentrua faceprimaseriedefotografiiVârfuluiOcolitşi,dupăcumsevavedeaîncontinuare,rezultatulaîntrecuttoateaşteptările.

Amînnoptat lacabanaCaraiman,urmândcaadouazisăpornimspreOmu,dacăstareavremiinevapermite.Dimineaţă(luni27ianuarie),unvântputernicnuprevesteanimicbun.Cinevadelacabanămi-aspuscădirecţiadin carebăteavântul indica înrăutăţireavremii; cu toate acestea,în scurt timpvântul s-a oprit brusc, instalându-seun calm rar întâlnit înzonă;ceruleraseninşideunalbastruatâtdeintensîncâtpăreanenaturalîn

70CristianVelicu,MihaelaMureşanuşiDoinaPăun.

79

contrastcualbulimaculatalzăpeziicareacopereatotul.AmtrecutîntâipelaSfinx;eraîmbrăcatînîntregimeînsolzimaridegheaţăcareînrazelesoareluiaruncauvăpăi-păreafăcutdincristal-niciodatănul-ammaivăzutaşa.Însfârşit, ampornit spreOmu.TrecereapedeasupraCerdaculuiObârşiei afostoadevăratăprobădecurajsaupoatedeinconştienţă,deoareceperetelemuntelui are o înclinare foartemare, gerul îl îmbrăcase într-o platoşă cadesticlă, iarnoinuaveamechipamentulnecesarpentruastfeldesituaţii.Singurulbărbatcarefăceapartedinmicanoastrăexpediţieeraşisingurulconştientdepericolul la carene expuneam, străduindu-se în zadar sănedeterminesăfacemcaleîntoarsă;nuareuşitnicicândaspusfermcăelnuvamergemaideparte-ceeaceaşifăcut.

Am continuat drumul în trei. Gerul era cumplit, trebuia să neconcentrăm asupra fiecărui pas pe care-l făceam, dar nu am avut nici-osecundă sentimentul de nesiguranţă sau de teamă - dimpotrivă, eraminundată de o bucurie imensă care parcă îmi dădea aripi; Vârful Ocolitmăatrăgeacaunmagnet.A trebuit totuşi sămergempedrumulmarcat,deci ocolindVârful prin partea de sud-vest. Când în sfârşit am ajuns peterensigur,plan,peplatouldelaOmu,VârfulOcolits-aarătatînîntreagalui măreţie de o frumuseţe copleşitoare, o frumuseţe nepământeană,dumnezeiască,pe carenici opeliculă fotograficădin lumenuarfipututsăoredea.Amfăcuttotuşi,bineînţeles,ofotografie71-veziFig.1-pag.80.Gerul,dupăcumammaispus,eracumplit,echipamentulnostrunutocmaiadecvat,aşaîncâtafostmaimultdecâtnecesarsăfacemunpopaslastaţiameteorologicădelaOmu,pentruanerepuneînformăînvedereadrumuluideîntoarcere.Dupăpopasulcareadurataproximativooră,amfăcutoseriedeoptfotografii(pefilmnegativ-color)încareapar:VârfulOcolit(BucuraDumbravă)şiColumnadepiatră(ColumnaCerului)dindiverseunghiuri,precumşicapulpăsăriidepiatrădesprecarevorbeşteNicolaeDensuşianuşiasupracăreiavoireveniîncapitolulurmător.Lapag.80suntprezentatepatrudintreacestefotografiiînordineaîncareaufostfăcute,ceadinFig.2fiindprimadinserie.Intervaluldetimpîncareamrealizatceleoptfotografiia fost demaxim 20-25 deminute. Se poate observa că cerul devenise întotalitateimaculat-niciceamaifinăurmădenorinusemaicontura.Amţinutsăilustrezşisăscotînevidenţăacestedetaliipentrucă,dupăcumsevavedeaîncontinuare,nusuntdeloclipsitedeimportanţă.Ne-amîntorsla cabana Caraiman unde am rămas peste noapte. A doua zi o ceaţă denepătrunsînvăluiamuntele.

ÎnBucureştiamdatimediatfilmulînlucru,darfotografiileaufostgata doar în cursul lunii martie. Între timp îmi îmbogăţisem substanţialcunoştinţele:întâmplătorîmicăzuseînmânăcartealuiVasileLovinescuAl patrulea hagialâc;aceastăcarte,ce înopiniameavaloreazăcâtobibliotecă,mi-adeschisperspectivepecarenulebănuiamprivindTradiţia,şimaialestradiţia şi simbolismulCentrului Suprem - sediu al „Curţii Primordiale”.AcestCentrunuputeafialtuldecâtLotusulcu1000depetalealTerrei.

71Numai făcusem niciodată fotografii. Aparatul fotografic (unmodel “arhaic”, deprovenienţărusească)mi-lîmprumutaseunprietencareîmişinotasepeohârtiecumtrebuiereglat,funcţiedestareavremiişidediverseeventuale

situaţiidelafaţalocului.Inceeacepriveştefilmul,eraunOrwo-altcevanusegăsealaaceavreme.

80

Fig.1.VârfulOcolit/BucuraDumbravă,faţadenord-est.27ianuarie1986.

Sfinxuldecristal.27ianuarie1986.

Fig.3.27ianuarie1986.

Fig.2.27ianuarie1986.

Fig.4.ColumnaCerului,faţadenord-est.27ianuarie1986.

Fig.4.ColumnaCerului,faţadesud-est.27ianuarie1986.

81

Este foartegreudedescrisceamsimţit cândamvăzutultimafotografiedinseriaceloropt-fotografiacareîmiofereadovadapecareoaşteptam,pecarenumăîndoiamcăovoiaveaîntr-ozi,şicareafostsăfiedelaprimaîncercare.

Fig.1-pag.82.Ceade-aoptafotografiedin27ianuarie1986-realizatăpefilmnegativ-color.

Voisubliniaprincipaleleelementecaresepotobservaînimagine:1.Dupăcumammaiarătat,VârfulOcolitareaspectdepiramidă.

Obiectivul aparatului fotografic a fost centrat chiar în axulmuntelui,muchiapiramideijucândroldeaxdesimetrieceseparădouăzone:unaînsorită, careesteparteadreaptăamuntelui şiunaumbrită careestepartealuistângă-vezişiFig.1-pag.80.

2. Excentric faţă de axul muntelui se remarcă o coloană delumină.ÎnacelmomentSoareleeraînparteastângă,înafaracâmpuluiobiectivuluiaparatuluifotografic.

3.Coloanade luminăpare la primavedere a fi emanatăde oformaţiune mai întunecată ce se află deasupra ei. Aspectul acesteiformaţiuniesteasemănătorunuidiscorizontalprivitdinprofil,avândcentral,înparteasuperioară,oproeminenţă.

Vreau să accentuez faptul că nu putea fi vorba de un nordeoarece, după cum am arătat, cerul era perfect senin. Acest aspectesteconfirmatşidefotografiadinFig.3-pag.82,fotografierealizatălaplecare,imediatdupăcetrecuserămdeCerdaculObârşiei.

4.Dacăprivimcuatenţie,seobservăcăaceastăcoloanădeluminăprezintă un centru de intensitate maximă, de unde pare că iradiazălumina,plasatcevamaijosdeformaţiuneamaiîntunecatădedeasupra.

5. Peste munte se remarcă proiectată diafragma aparatuluifotografic,acăreideschidereeraînformădeoctogon.Deşiacestdetaliuparelipsitdeimportanţă,înrealitatetocmaiacestuidetaliuis-adatoratinteresul meu pentru octogon şi a constituit punctul de plecare alcăutării semnificaţiei lui.Pasulurmător înaceastădirecţies-adatoratcometei Halley care, după cum se ştie, în 1986 evolua în interiorulsistemuluinostru solar, iar în aceaperioadă (lunamartie) se apropiavertiginosdeTerra.Spresfârşitulluniimartie- lacâtevaziledupăceobţinusemfotografiaîndiscuţie-cinevami-aarătatofotografiemărită(reprodusă dintr-o publicaţie) a nucleului cometei Halley, unde dinprimulmomentamremarcatfiguratoctogonul-veziFig.5 -pag.29;am tras concluzia că nu este exclus să existe o legătură între aceastăcometăşiCentru,acăruipartevizibilănumăîndoiamcăesteVârfulOcolit.Înconsecinţă,înziuade11apriliecândcometaHalleys-aaflatîncelmaiapropiatpunctdeTerra,însoţitădetreiprieteni,72amurcatînBucegi.Eraovremecumplită:deşieravântputernic,oceaţădensăînvăluiatotul;gerultransformasemunteleînpatinoarşi,înplus,ningeaviscolitcumiciproiectiledegheaţă.AmtrecutînâipelaSfinx.DrumulspreVârfulOcolitafostoadevăratăaventură,darcutoateacestea,caşi

72MihaelaMureşanu,FlorinAndreescuşiLiviuGheorghe.

82

Fig.1.VârfulOcolit/BucuraDumbravă,faţadenord-est.27ianuarie1986.

Fig.2.SfântaTreime-Tatăl,FiulşiSfântulDuh.

Fig.3.UltimaimagineluatădinCerdaculObârşiei,laplecare,în27ianuarie1986.

83

în27ianuarie,sentimentuldeteamăsaunesiguranţănune-aîncercatîn nici-unmoment;maimult decât atât, eram toţi patru cuprinşi deo veselie debordantă, în totală contradicţie cu împrejurările - pentrucă riscurile la care ne expuneamerau totuşi reale.Nu amputut facefotografiidincauzaceţeicareeraatâtdedensăîncât,depeplatouldelaOmu,nicinusebănuiaprezenţaVârfuluiOcolit;n-amîndrăznitsă-lurcăm;cevaneobişnuitpluteaparcăînatmosferă.

Acest lucru, dar şi alte stări de fapt sau întâmplări petrecuteatuncimi-auinsuflatsentimentulcănumăînşel,şicăexistăîntr-adevăro legătură reală între Cometa Halley şi Centru (Vârful Ocolit), iarprezenţaoctogonuluipefotografiilelornusedatorahazardului.

Imagineasurprinsădepeliculafoto-Fig.1-pag.82-confirmanunumaicăVârfulOcolit(BucuraDumbravă)esteuncentruenergetic(vezicoloanadelumină),cişifaptulcăestevorbachiardeLotusulcu1000depetalealTerrei,Polul,Centrul(CentrulLumii,CentrulSuprem)unde se înalţă Muntele Cosmic, Muntele Polar, Muntele Sacru sauColinaPrimordială,undecreşteArboreleCosmic,ArboreleVieţii sauLotusulcelSfânt,peundetreceAxisMundi,undeesteplasatStâlpulsauColoanaCerului.

Voiprezenta în continuare argumentele care susţin afirmaţiiledemaisus.

* Faptul că este vorba de un munte este evident, deci dinacestpunctdevederezonacorespunde informaţiei furnizatede toatetradiţiile,conformcăreiaînCentruseînalţăunMunte(MunteleCosmic,Polar,...)sauColinaPrimordială.

ImagineaMuntelui Sacru transpare din poemulContemplândmuntele sacru al poetului mistic taoist Tu Fu, după cum reiese dincomentariul făcut asupra acestui poem deMaria-Ina Bergeron: „YinşiYang,celedouăaspectealemanifestăriinemanifestatului,versantulumbritşiversantulînsoritalmuntelui73dividtimpul[...].Estevorbadeorealitatetangibilă,deceeacevizibilulreveleazădinInvizibil?MunteleTaisăfieoareTao(Calea)guvernândspaţiul?[...].EternulTaoalluiLaoZiînfaţacăruiatoatecelelaltemicitao(căi)nusuntnimicaltcevadecâtartificiialeoamenilor?”74

- Din punct de vedere al aspectului exterior Vârful Ocolitcorespundeconcluzieicarearezultatdinlegeafundamentalăaanalogieidintremicrocosmosşimacrocosmos,şianumecă înCentrul încauzătrebuiesăexisteoformaţiuneanalogăglandeipinealeafiinţeiumane(vezipag.56-57).

-Înceeacepriveşteaspectuldepiramidă,pedeoparteesteînconcordanţăcusimbolulgeometricspaţialalCentrului(piramida),iarpede altăparte - fapt confirmatdeReneGuenon75- piramida este înesenţăoimagineaMunteluiSacrusauPolar.

73Vezipag.81punctul1.74EncyclopedicdesMistiquesOrientales,Ed.RobertLaffont,1975,pag.224.75ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.116.

84

*Dupăcumsepoateobservalapag.82:Fig.1şiFig.2,imaginealuminii ce străluceşte deasupra Vârfului Ocolit seamănă izbitor cureprezentărileDuhuluiSfântdiniconografiacreştină,formaţiuneamaiîntunecatădedeasuprafascicoluluidelumină(Fig.1)identificându-secuPorumbelulcuaripileîntinsedinicoanaSfinteiTreimi(Fig.2).DarDuhulSfânteste„Domnuldeviaţă făcătorul” - se spune înSimbolulcredinţei creştine care este Crezul - iar în Centru, conform tuturortradiţiilor, creşteArborelemiraculoscareesteArboreleVieţii, a căruiSevănupoatefidecâtDuhulSfânt,Domnuldeviaţăfăcătorul.

* Printre cele mai frecvente dintre multiplele reprezentări alelui Axis Mundi dicţionarul de simboluri enumera Coloanele de lumină:„Skambha, StâlpulCosmicdinVeda, se identificăde altfel cu zeul IndraînsuşişideasemeneacuzeulCiva,subformauneiColoanesauaunuilingădefoc[...].PlatonînsuşiconsiderăAxulLumiicafiindluminosşifăcutdindiamant [...]. Coloana luminoasă, spune sfântul Clement dinAlexandria,este o reprezentare aniconică a Divinităţii [...]; ea este o rază a soareluispiritual [...].Esoterismulmusulmantrateazădespreocoloanăde luminăcarereaducesufletelelaPrincipiullor”76.UrmărindrădăciniletemeimituluiColoaneiCeruluidinfolclorulromânesc,RomulusVulcănescu,înlucrareadedicată acestui subiect, conchide: „ColoanaCerului se înfăţişează ca unmonumentalluminii”77.

DupăcumsevedeînFig.1-pag.82,ocoloanădeluminăstrăluceştedeasupraVârfuluiOcolit,întotalăconcordanţăcureprezentărilesimbolicetradiţionalealeAxuluiLumii,StâlpuluisauColoaneiCerului.

Voimaimenţiona că „în Cambodgia Stâlpul Cosmic este figurat,celmaiadesea,deofloaredelotus.[...]iarlaAngkor,MunteleMeruestereprezentatuneorideunArboreîncoronatdeunLotus”78.

*Fig.1-pag.87.SabialuiConstantinBrâncoveanu,domnulmartiralŢăriiRomâneşti(1688-1714).Aceastăsabiemi-aoferitoadevăratălecţiedesimbolismtradiţionalşi,maiales,odovadă,considereuincontestabilă,înconfirmareaidentităţiidintreVârfulOcolit(BucuraDumbravă)şiColinaPrimordială(undecreşteLotusulcu1000depetalealTerrei)sauMunteleSacru(peundetreceAxisMundi).

Oaredeaceeasă-lfisfătuitSfântaDuminecăpeHarap-Albsăcauteacelearmevechialepărinteluisău...?!

Pentru că nimic nu este lipsit de semnificaţie într-o astfel deîntreprindere-şimăreferlaansamblulcercetăriicarefaceobiectullucrăriidefaţă-înaintedeaanalizasimbolurilegravatepesabie,voifaceoparantezădestinată continuării prezentării firului evenimentelor în succesiunea lorcronologică:

Am găsit ilustrata cu sabia79 lui Constantin Brâncoveanu, în cursul lunii aprilie a aceluiaşi an, la Curtea Veche. Trecusem de-a lungul anilor de nenumărate ori pe lângă Palatul voievodal de la Curtea Veche, dar niciodată nu mă gândisem

76 JeanChevalier,AlainGheerbrant:Dictionnaire des Symboles, Ed.Robert Laffont, Paris,1982,pag.79-80.

77RomulusVulcănescu:ColoanaCerului,Ed.AcademieiRSR,Bucureşti,1972,pag.190.78 JeanChevalier,AlainGheerbrant:Dictionnaire des Symboles, Ed.Robert Laffont, Paris,

1982,pag.79;53.79 Sabia după care a fost realizată ilustrata se află la Muzeul de Istorie al Municipiului

Bucureşti.

85

să intru - aproape că nu îl vedeam. De câtva timp însă începusem să-l vizitez ori de câte ori aveam ocazia, şi asta datorită dezvăluirilor pe care le face Vasile Lovinescu în aceeaşi carte, „Al patrulea hagialâc”: „Curtea Veche, aceea pe care o ştie toată lumea, care se găseşte pe la piaţa Sf Anton şi Hanul lui Manuc “, are ca model prototipal Curtea primordială (din Centrul Suprem), iar între copie şi original există continuitate.80

De la debutul vizitelor mele Curtea Veche m-a întâmpinat cu covoare albe de zăpadă, şi asta multă vreme, pentru că în acel an iarna a hoinărit îndelung prin lunile de primăvară. Îmi făcusem un obicei din a începe vizita cu un scurt popas în Paraclisul Palatului voievodal, o mică incintă schiţată de nişte resturi de ziduri, plasată în capătul terasei de la primul etaj, în partea dreaptă. Pe o plăcuţă de sticlă atârnată de o porţiune mai înaltă de zid, se putea citi: „Paraclisul Sf. loan Botezătorul”.

Într-o zi de aprilie, când m-am dus la Curtea Veche, covoarele de zăpadă dispăruseră, iar în Paraclis mă aştepta o mare surpriză: dalele de marmură ale pardoselii desenau un octogon plasat în interiorul unui cerc. Octogonul şi cercul aveau centrul comun, iar diagonalele octogonului erau orientate pe direcţiile cardinale şi se prelungeau până întâlneau cercul.81 Mărturisesc că am fost de-a dreptul tulburată; am rămas acolo multă vreme privind desenul. La plecare mă aştepta o altă surpriză: ilustrata cu sabia lui Constantin Brâncoveanu, pe care am descoperit-o printre ilustratele oferite spre vânzare la poarta de la Curtea Veche. Ceea ce am remarcat din primul moment a fost octogonul din partea superioară a tecii, octogon care, asemenea celui din Paraclis, era plasat în interiorul unui cerc - vezi lupa A (Fig. 1 - pag. 87).

Din momentul acela n-am mai avut nici o îndoială; era exclus să fie vorba de simple coincidenţe: octogonul din fotografia Vârfului Ocolit, octogonul din nucleul cometei Halley, octogonul din paraclisul de la Curtea Veche, octogonul de pe sabia lui Constantin Brâncoveanu. Concluzia nu putea fi decât una singură: octogonul este, în mod cert, în relaţie cu Centrul82. Desenul încrustat pe sabia din ilustrată era însă mult mai complex, ceea ce m-a făcut să sper sau poate să intuiesc faptul că ar putea ascunde informaţii care să confirme concluziile la care deja ajunsesem. N-am mai avut răbdare - cu ilustrata în mână m-am dus la „ Cafeneaua lui MANUc “ să o pot analiza pe loc şi în linişte. Într-adevăr nu mă înşelasem: sabia voievodului martir îmi aducea confirmările pe care le aşteptam şi, în plus, îmi punea în faţă o serie de noi probleme, întrebări, al căror răspuns l-am găsit însă în timp. Este un lucru ştiut că, uneori, formularea unei probleme sau a unei întrebări este chiar mai importantă decât însăşi rezolvarea problemei sau decât răspunsul la întrebare, iar în acest sens aventura lui Parsifal reprezintă o mărturie exemplară.83

80VasileLovinescu:Alpatruleahagialâc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.85-86.81Ulterior,documentându-mălasursă,amaflatcăpardosealaParaclisului fuseserefăcută,

darrespectându-secufidelitatemodeluloriginal.82 Concluzia de atunci a stat la baza cercetării pe care am întreprins-o ulterior relativ la

octogon,cercetarecarem-aconduslarezultatelepecarele-amexpusîncapitolulIallucrării.83înlegendaluiParsifalşiaRegeluiPescardeţinătoralsecretuluiGraalului,simplaîntrebare

„UndeesteGraalul?”adresatăRegeluidecătreParsifal, întrebarecentralăpecarenimeninusemaigândisesăopună,aavutinstantaneucaefectvindecareaRegeluibolnav,regenerareaîntregiiNaturişiaîntreguluiCosmos,(veziMirceaEliade:Imagesetsymboles,Ed.Gallimard,1952,pag.70-71).

86

Închizândaceastăparantezăvoirevenilasubiectulpropriu-zis,respectiv analiza simbolurilor gravate pe sabie, şi identificarea lor înimagineaVârfuluiOcolitdeasupracăruiastrăluceştecoloanadelumină.

- În lupaB (Fig. 1 -pag. 87), înpartea inferioară a tecii săbieise remarcă, reprodusă cu fidelitate, ideograma Coloanei Cerului dintradiţia geto-dacă, prezentată spre comparare în Fig. 284 din aceeaşipagină. Când sabia este în teacă, piatra preţioasă de pe garda săbieidevine punctul de la baza ideogramei Coloanei Cerului. În perfectăconcordanţăcusimbolismulCentrului,aceastăideogramăpoatefiguraşiunmunte.

-Excentricfaţădeaxuldesimetrie(invizibil)alacestui„Munte”estetrasatunAx,carenupoatefialtcevadecâtAxisMundi.LaceledouăextremităţialeAxuluiseremarcăaltedouăsimboluriataşateCentrului:cel de la capătul inferior se sprijină pe „munte”, şi se identifică înreprezentările lotusului, lirei,cupei -vezipag.60şipag.62;celde lacapătulsuperioresteşi lotus,darşi literagreceascăomega-veziFig.8-pag.60.

- Litera omega din capătul superior al Axului susţine oreprezentare simbolică a funcţioftalităţii Centrului, aşa numita„cvadraturaacercului”:

Cerc(Cer)Octogon(Centru)Pătrat(Pământ)Cerc(Cer).CeipatrutermeniaiformuleiseidentificăînlupaA-Fig.1,dupăcumurmează:primulCercestereprezentatdepunctulcentral;dinelpornesc8razecaresuntrotitesimetricfaţădevârfurileOctogonului,ceeaceînseamnăcăse iau încalculşi cele8 raze invizibiledeterminatedediagonaleleacestuia.Rezultă8+8+Centru=17(simbolulnumericalfuncţionalităţiiCentrului);Pătratulestefiguratderozetacu4petale,şiesteun„pătratanimat”,deoarecepătratulinvizibilîncareseînscrierozetasesprijinăpeunuldintrevârfuri.Celde-aldoileaCercdinformulăeste,evident,Cerculexterior rozetei.Dupăcumapare în imagine (lupaA),aceastăreprezentaresimbolicăafuncţionalităţiiCentruluipoatefiasimilatăcuundisc,iarîncapitolulIallucrăriiamarătatcărespectivareprezentarefigurează în realitateunplanorizontal străpunsprinCentrudeAxisMundi,careesteverticalaabsolută.Încazulîncares-arfiţinutseamadeacestaspect,peteacă,încapătulsuperioralaxuluiarfifostfiguratundiscorizontalprivitdinprofil,iarreprezentareadepefaţasuperioarăaacestuiaarfilipsitdinimagine.

Sepoatetrageurmătoareaconcluzie:toateelementeleanalizatereprezintă simboluri tradiţionale ataşateCentrului, simboluri care peteacasăbieiluiConstantinBrâncoveanusuntintegrateîntr-unansamblucoerent,sintetic.

84Reproducere dupăR.Vulcănescu:ColoanaCerului, Ed.Academiei RSR, pag. 15.(VeziFig.7,pag.60).

87

88

Acest ansamblu simbolic se regăseşte întocmai în imagineaVârfuluiOcolit,aşacumapareînFig.1-pag.82:

-Muntele,figuratpeteacasăbieideideogramaColoaneiCerului,şiAxulsituatexcentricpevârfulluiseidentificăînimagineaVârfuluiOcolitşiacoloaneideluminăsituateînacelaşifelînraportcuvârful.

- Reprezentarea cvadraturii cercului de pe teaca săbiei seregăseşte în formaţiunea mai întunecată (asemănătoare unui discprivitdinprofil)dinextremitateasuperioarăacoloaneide luminădedeasupraVârfuluiOcolit şi, într-unanumefel, înoctogonulproiectatpe imagineamuntelui. În privinţa acestui ultim aspect voi reveni peparcursulcapitolului.

Limbajulmutalsăbieivoievoduluimartirspuneînsămultmaimult;unaldoileaansamblusimbolic,echivalentceluidepeteacădarpunând înevidenţăalteaspecte, se identificăpe lamaşigarda săbieişi,înconsecinţă,trebuiesăseregăseascăşiînimagineaVârfuluiOcolitdinFig.1-pag.82.Acestaldoileaansamblusimboliccerămâneascunscândlamaesteînteacă,dezvăluindsecretulputeriisăbieirevelează,înesenţă,tainaPuteriiCentruluişiAxuluiLumii.

Dupăcumsepoatevedea înFig.1 -pag.87, lama,mânerulşigardasăbiei formeazăocruce,al cărei centruestemarcatdeopiatrăpreţioasăcedinpunctdevederesimbolicreprezintăunpătrat.Acestpătrat, împreunăcupătratulanimatalecăruivârfurisunt indicatedecelepatrupietrepreţioasemaimici,determinăunoctogonstelat.Gardasăbiei,privităindividual,reprezintăeaînsăşiocruce,alcăreiaxvertical(invizibil)sesuprapunepestemânerulşilamasăbiei.Pelamasăbiei,laîmbinareacugarda,seobservăundesenînfiligrancepoatesimboliza:un templu, o movilă sau un munte în trei trepte, în vârf având unmedalioncu trei lobi (vezi lupaC).Axuldesimetriealacestuidesenfiligranatesteplasatexcentricfaţădeaxulverticalalcruciideterminatede gardă.85 În continuare, pe lama săbiei, înscrisă într-un cerc, seremarcă o iconiţă a Sfintei FecioareMaria cu Pruncul Iisus. Aceastăiconiţă prezintă un detaliumai puţin obişnuit: Fecioara ţine Prunculpebraţuldrept,iarîntradiţiaiconograficăabisericiinoastreortodoxe,de regulă,Fecioara ţinePrunculpebraţul stâng.Dacă seprelungeşteaxuldesenului filigranatde la baza lamei săbiei, se constată că el vaîntâlni imagineaMamei Sfinte, iar axul vertical al crucii determinatede garda săbiei, prelungit, va întâlni imagineaPruncului Iisus.Cândsabia este în teacă, axul desenului filigranat de pe lama săbiei, ax ceîntâlneşte imaginea Sfintei Mame Fecioare, va coincide cu axul desimetrieal„muntelui”delabazatecii,iarînimagineadinFig.1-pag.82vacorespundeaxuluidesimetriealVârfuluiOcolit.Acestfaptesteînperfect acord cu simbolismul tradiţional,deoarecemuntele în sineaparţine Pământului şi este din pământ, iar simbolismulmamei estepusde toate tradiţiile în legătură cu simbolismul pământului; SfântaFecioarăMariaerapământeanăşiesteMamaSfântă,deci,înmodfiresc,

85Amverificatlamuzeulundeesteexpusăsabiadacănucumvadecalajulcelordouăaxeesteoiluziedatoratăunghiuluidefotografiere,şi,într-adevăr,acestdecalajestereal.

89

Muntele Sfânt care este Pământul Sfânt prin excelenţă este pus înlegătură cuMama Sfântă.Acest fapt justifică şi numele de „GrădinaMaiciiDomnului”atribuitRomâniei.Înaceeaşisituaţie,cândsabiaesteîn teacă, axulvertical, invizibil, al cruciideterminatedegarda săbiei,ax ce întâlneşte icoana Pruncului Iisus, şi care conform tradiţiei estesimbol al luiAxisMundi, coincide cuAxulvizibildepe teaca săbieiconfîrmându-iidentitatea,iarînimagineadinFig.1-pag.82corespundeaxuluicoloaneideluminădedeasupraVârfuluiOcolit.Acestfaptesteînperfectacordcuînvăţăturacreştină,căciMântuitorul,dupăcumElînsuşimărturiseşte,nuestedinlumeanoastră;El„S-apogorâtdincerurişiS-aîntrupatdelaDuhulSfântşidinMariaFecioara”86,iardupăcums-avăzutanterior,imagineadedeasupraVârfuluiOcolitseregăseşteînreprezentareaiconograficăaDuhuluiSfânt-vezipag.82:Fig.1şiFig.2.Maimultdecâtatât,imagineaPrunculuiIisusdiniconiţadepelamăcoincidepeteacasăbieiculiteragreceascăOmegadincapătulsuperioral axului (Axis Mundi), iar în imaginea Vârfului Ocolit corespundecentruluideintensitatemaximăalColoaneideLumină.

„«EusuntAlfaşiOmega,începutulşiSfârşitul»ziceDomnulDumnezeu,Celceeste,CelceeraşiCelcevine,CelAtotputernic.[...JDinguraLuiieşeaosabieascuţităcudouătăişuri,şifaţaLuieracaSoarele,cândstrăluceşteîntoatăputerealui.[...]«EusuntCeldintâişiCeldepeurm㻓87OsabiealuiConstantinBrâncoveanuseaflăîntezaurulSfântului

MormântdelaIerusalim;împrejurărilecăroras-adatoratacestfaptnusuntcunoscute.88

În completare, voi cita din dicţionarul de simboluri câtevareferirilasimbolismulsăbiei:„Sabiaesteunsimbolaxialşipolar[...].În China[...]sabiaeraconsideratăarmaCentrului;lasciţi,simbolulcarereprezentaAxulLumii,activitateacerească,eraosabieînfiptăînvârfulunuimunte”.89ImagineadedeasupraVârfuluiOcolit-Fig.1-pag.82-poatefiasimilatăşicuosabiedeluminăînfiptăînmunte,osabiecudouătăişuri,disculîntunecatdedeasuprafigurândgardasăbiei.

* Fig. 3 - pag. 87. În imagine este prezentată o secţiune dupăaxanord-sudprinPiramidaceamaredinEgipt.90Dupăcumsepoateobserva,aşanumita„camerăareginei”esteplasatăînaxulpiramidei91, învremece„cameraregelui”esteplasatăexcentric faţădeacelaşiax.Acestfaptcorespundeîntocmaireprezentărilorsimbolicedepelama

86Crezul,Simbolulcredinţeicreştine.87loan:Apocalipsa,1.8,1.16,1.17.88ArhimandritIoanichieBălan:PelerinajlaMormântulDomnului,Ed.Romanuluişi

Huşilor,pag.64,67.89 JeanChevalier,AlainGheerbrant:Dictionnairedes Symboles,Ed.RobertLaffont,

Paris,1982,pag.329.90 Reproducere după G. Chiţulescu, Tr. Chiţulescu: Şapte monumente celebre ale

antichităţii,Ed.Tehnică,Bucureşti,1969,Fig.9(pag.35).91PiramidafiindînesenţăoimagineaMunteluiSacrusauPolar.

90

şi teaca săbiei lui Constantin Brâncoveanu, reprezentări simboliceidentificate în imaginea Vârfului Ocolit din Fig. 1 - pag. 82: axulpiramideiVârfuluiOcolitcorespundeSfinteiMaria,iarPrunculuiIisusîicorespundeaxulColoaneideluminăplasatexcentricfaţădeprimul.92

*Fig.4-pag.87.„Casa«Omuluisacru»cuArboreleVieţii(insulaKoror, Micronezia)”93. În vârful unui triunghi, care poate figura unconsauopiramidă,seremarcăArboreleVieţiiplasatexcentricfaţădeaxadesimetrieaunuitriunghimaimare,figuratdeacooperiş,careîlconţinepeprimul.AxadesimetrieatriunghiuluimarecoincidecuaxadesimetrieaintrăriiînCasaOmuluiSacru.

Pentruinterpretareasimbolismuluiacesteireprezentări trebuieavută în vedere „existenţa unei tradiţii constante a unui simbolismvegetal care exprimă forţa universală, concepută precumpănitor subformăfeminină”.94 Încadrulacesteitradiţii„Arborele(ArboreleCosmic,ArboreleVieţii...)seprezintăşicaopersonificareaunei«Femeidivine»„95.

Prelungind laturile triunghiului mic, în vârful căruia creşteArboreleVieţii,şiţinândcontdespuseledemaisusaleluiJuliusEvola,se constată că este vorba de o reprezentare perfect echivalentă celoranalizateanterior(Fig.1şiFig.3).Incazuldefaţă(Fig.4),AxisMundiestereprezentatdeaxadesimetrie,invizibilăatriunghiuluifiguratdeacoperiş, iarArboreleVieţii simbolizeazăaspectul femininalenergieiuniversale.

Însăşi denumirea de Casa Omului sacru vorbeşte de la sine;legăturadintreVârfulOmuşiVârfulOcolit(undecreşteArboreleVieţii)esteoevidenţă,şidupăcumsevavedeapeparcursullucrării,aceastălegăturăestemultmaiprofundăşimultmaicomplexă.

* Fig. 5 - pag. 85. Topor de bronz cu disc96 (epoca bronzului)descoperitlaSomeşeni(jud.Cluj).„Aşanumiteletopoare(securi-n.n.)cudiscaufostdescoperitemaialespeteritoriulTransilvaniei,darşilasuddeCarpaţi.”97Acestetopoarenefiindniciodatăfolositecaarmesaucainstrumenteînalteactivităţipractice,aufostcatalogatedearheologica “obiecte votive”, rituale; „arheologii sunt de acord că securile delut şidebronz,dinsimbolurialeputeriiuranice [...]devincu timpul«însemnemitice[...]aleluminiicosmice,alefulgeruluişitrăsnetului»”.98

92DupăcumsevedeînFig.3-pag.87,estevorbadeosecţiuneverticalăînpiramidă,dupăaxanord-sud,privinddinspreestdecipedirecţiaest-vest.înplanorizontal,poziţiilecamereiregeluişicamereiregineisuntarătateînschemadinaceeaşifigură(schemaafostfăcutărespectândindicaţiiledatedeG.şiTr.Chiţulescu, Ibidem,pag.43şipag.44,fig.16). ÎnFig.1 -pag.82,VârfulOcolitestevăzutdinsprenord-est,decipedirecţianord-est-sud-vest;osecţiuneverticalăprinpiramidăfăcutădupăunplanperpendicularpeaceastădirecţiearfifostînprincipiuaceeaşicuceadinFig.3,cameraregineinemaifiindînacestcazvăzutăchiarînax,cifoartepuţindeplasatăspresud-est.

93ReproduceredupăCI.Gulian:Lumeaculturiiprimitive,Ed.Albatros,Bucureşti,1983.94JuliusEvola:Tradiţiahermetică,Ed.Humanitas,Bucureşti,1999,pag.18.95Ibidem,pag.16.96ReproduceredupăRaduFlorescu,HadrianDaicoviciu,LucianRoşu:Dicţionarenciclopedic

deartăvecheromânească,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1980,pag.315.97VasileDrăguţ:Artaromânească,vol.I,Ed.Meridiane,Bucureşti,1982,pag.30.98RomulusVulcănescu:ColoanaCerului,Ed.AcademieiRSR,Bucureşti,1972,pag.184.

91

Înimagineseprezintă:ovederelateralăatoporului(înstânga);ovederefrontală(încentru);ovederedesusatoporului,undeaparefaţasuperioarăadiscului(îndreapta).

După cum se poate remarca, desenul de pe disc este oreprezentare simbolică a funcţionalităţiiCentrului, asemenea celeidepeteacasăbieiluiConstantinBrâncoveanu(lupaA-Fig.1):pediscultoporului octogonul este înlocuit de un simbol echivalent, respectivpătratulasociatcusvastica” (stilizată)cubraţecurbe; înacelaşi timp,spiralele celor patru braţe ale svasticii (privite în contur exterior)formeazăunansamblucareseregăseşteînrozetacupatrupetaledepeteacasăbiei.

Analizândformatoporuluiînvederefrontală,seconstatăcăeaseregăseşteînimagineadedeasupraVârfuluiOcolit(Fig.1-pag.82):discultoporuluiseidentificăînformaîntunecatădedeasupraColoaneide lumină; imediatsubdisc,atât toporulcâtşiColoanade luminăseîngustează;urmeazăgauracarese identifică înCentrulde intensitatemaximăalcoloaneidelumină,gaurafiindloculunde-prinintermediulcozii-seaplicăforţacepunetoporulînacţiune,iarcentruldeintensitatemaximăaluminiidedeasupraVârfuluiOcolitcorespunde-dupăcums-a văzut - imaginii Pruncului Iisusdepe lama săbiei luiConstantinBrâncoveanu;încontinuare,atâtlamatoporuluicâtşicoloanadeluminăseîngusteazătreptatspreextremitateainferioară.

După cum arată Nicolae Densuşianu, „în tradiţiile populareromânes-amaiconservatîncăpânăastăziamintireadesprenumelede«Omul»,«OmulMare»,ce-laveaSaturn(Zamolxis100-n.n)înreligiuneaveche,[...]iarcaatributesimbolicealeputeriişidomnieisalelumeşti,«OmulMare»are,întradiţiileromâne,o«securemare»[...].

DelaTatăldesusdinceriususS-aînălţatînsusUnnormareDinnorulmareS-afăcutunOmmareCuosecuremare[...].ZeulRammanalasirienilor,odivinitatedeoriginepelasgă,

[...] era înfăţişat stând pe unmunte, susţinând cu capul său cerul şiavândînmânăuntopor”101.

LatoateacesteasemaiadaugăunfaptconsemnatdeRomulusVulcănescu:„RevelatoareprintresimbolurilemiticefolositeîndecorareaColoaneiCeruluiafostsecureasautoporişca”102.

99Dupăcums-avăzut,svastica,simbolalPolului,esteimagineaacţiuniiPrincipiuluiasupraLumii.

100“IstoriculMnascasdinPatraecaretrăiseînsecolulalIII-leaî.Ch.,nespunecăgeţiiadorau pe Saturn, pe care îl numeau Zamolxis. Tot asemenea scrie Diogene Laerţiu, căgeţiinumescpeSaturn,Zamolxis”(NicolaeDensuşianu:Daciapreistorică,Ed.Meridiane,Bucureşti,1986,pag.169).

101NicolaeDensuşianu:Daciapreistorică,Ed.Meridiane,Bucureşti,1986,pag.175-176.102RomulusVulcănescu:ColoanaCerului,Ed.AcademieiRSR,Bucureşti,1972,pag.

184.

92

„Secureaînfiptăînvârfuluneipiramide,imaginecareapareînnumeroasedocumente vechi, [...] a fost interpretată înmoduri foartediferite.[...]eaarputeafiînţeleasăcadeschidereaCentrului,asipetului,asecretului,aCerului.”103

ReneGuenon104,referindu-selaaceeaşiimagine,ointerpreteazăca reprezentare a Muntelui Sacru sau Polar a cărui imagine estepiramida,securea-simbolalputeriispirituale-indicândPolul,„Locul”dincareceamaiînaltăPuterespiritualăacţioneazăînLume.

Simbolismulsecuriiînfipteînvârfuluneipiramideesteperfectechivalent cu simbolismul săbiei înfipte în vârful unui munte (dintradiţia scitică - vezi pag. 89), ambele reprezentări regăsindu-se înimagineaVârfuluiOcolit-Fig.1-pag.82;ambelereprezentărivorbescdecidespreunaşiaceeaşirealitateîmbrăcatăînsimboluriceprovindinTradiţiaPrimordială,simboluridiferitedarechivalente.

Imagineacoloaneideluminăînregistratădepeliculafotograficăîn27 ianuarie1986deasupraVârfuluiOcolit -Fig.1 -pag.82 -a fostprimadintr-o serie care a urmat pe parcursul anului 1987, un ultim exempludatânddinianuarie1989105.

Estevorbadeunsetdeşapteimaginirealizate(înabsenţamea)deTeodorChiciu,şefulStaţieiMeteorologiceOmu106.Înconsecinţă,nucunosccondiţiileîncareaufostrealizate(momentulzilei,poziţiaSoareluiînraportcuobiectivul-acesteaspecteputândfidedusecuaproximaţiedinimagini),şideasemeneanucunoscnicidateleexactealeefectuăriilor-cuexcepţiadateiuneisingureimagini,datelecelorlalteşaseavânddiverseaproximări.

Încontinuarevoitreceînrevistăceleşapteimaginialecoloaneideluminăsurprinsedepeliculafotograficăînaceeaşizonă.

Fig.1-pag.93.Diapozitivrealizatîn25ianuarie1987.Identitatea dintre coloana de lumină din imagine şi cea din 27

ianuarie1986esteevidentă.Aiciseobservăînsăunelementînplus,şianumefaptulcădeasupraextremităţiisuperioareacoloanei(deasupraformaţiuniiîntunecate)semaiaflăoluminăcearpăreasăaibăformădedisc(sferă?),parteasuperioarăieşinddincadru.

NuputeafiSoareledeoarecevaleaeraînumbră,doarculmilefiindluminate, iar cerul era senin;deunde rezultă cădiapozitivul a fost făcutdimineaţa,cândsoarelenuseridicaseîncăpreamultdeasupraorizontului.Deremarcat formaţiunea întunecatădedeasupracoloaneide luminăcareeste mult mai bine conturată decât în imaginea din 1986, asemănareaacesteiacuPorumbelul(cuaripileîntinse)dinreprezentareaiconograficăaDuhuluiSfântfiindmultmaievidentă.

103JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.397.

104ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.116.105prinforţaîmprejurărilor,darşiconsiderândcăprobeledeacesttipsuntsuficiente,

dinacelmomentn-ammaicontinuatexperimentul.106 Obligaţiile de serviciu nu îmi permiteau să merg în zonă de câte ori şi când

consideramcăarfinecesar,înplus,stareavremiiacoloesteimprevizibilă,şidemulteori,zileîntregide-arândulnusepotfacefotografii.Deaceea,încâtevarânduri,i-amlăsatluiDorel(TeodorChiciu)câteunfilm,curugăminteadeafacefotografii,înprimulrândînjuruldateide27ianuarie,şi,înrest,cândîivapermitetimpul.Dorelera,bineînţeles,lacurentcucercetărilemeleşicuceeacemăinteresasăprindăîncadru,fiindînsăsceptic înprivinţaconcluziilorlacareajunsesem.

93

25ianuarie1987.

Fig.1.

Fig.2.

Fig.3.

Octombrie - noiembrie 1987.

Fig. 4. Punctul cel mai înalt al Vârfului Ocolit, situat în extremitatea sud-vestică.{Foto: Mihaela Mureşanu)

Octombrie - noiembrie 1987.

94

Fotograful(Dorel)seaflachiarpeVârfulOcolitdincare,înparteainferioarăaimaginii,sepoatevedeaomargineculimitasuperioarăaversantuluidesud-est107,deasupracăruiastrăluceştecoloanadelumină.Sepoatetrageurmătoareaconcluzie:DacăVârfulOcolitarfifostprinsîncadrudelabază,dinsprenord-est,amfiregăsitîntocmaiimagineadin27ianuarie1986.

Fig.2-pag.93.Diapozitivrealizatînperioadaoct.-nov.1987.ImagineaesteluatătotdepeVârfulOcolit,caşiprecedenta.De

dataaceastaobiectivulaparatului fotograficafostorientatpedirecţiavest-sud-vest. În partea inferioară a imaginii se vede o porţiune dinVârfulOcolit-pecareseaflăfotograful(Dorel)-şilimitasuperioarăaversantuluidenord-vestalmuntelui,iarînparteastângăapareopartedinpunctul celmai înalt - vârfulVârfuluiOcolit - care înFig. 4 esteprezentatînîntregime.Dupăcumsepoateremarca,valeaeraînumbră,doar culmile fiind uşor luminate, deci soarele coborâse spre apus înspatelemunţilor.

Se remarcă forma coloanei de lumină care în principiu esteasemenea cu cea din Fig. 1, numai că distanţa dintre formaţiuneaîntunecatăşicoloanadeluminăestemultmaimare.

Fig.3-pag.93.Diapozitivrealizatînperioadaoct.-nov.1987.Imagineluată lascurttimpdupăceaprecedentăşidinaceeaşi

poziţie.Fenomenulluminosesteacelaşi,însăascăzutmultînintensitate

dândimpresiacăsestinge.Fig.1-pag.95.Diapozitivrealizatînperioadaoct.-nov.1987.Dupăcumsepoateobserva,imagineaestesimilarăcuceadin25

ianuarie1987(Fig.1-pag.93):esteluatătotdepeVârfulOcolitşitotînzori,darcevamaidevreme; imaginea încadratădiferăfoartepuţin(vârful Coştila se vede în dreapta); coloana de lumină este aceeaşi,numaicăaiciformaţiuneaîntunecatăşi luminadedeasuprasuntmaipuţinclare,deoarecesesuprapunpesteunnoralb.

Fig.2-pag.95.Diapozitivrealizatînperioadaoct.-nov.1987.Cadrulestevizat totdepeVârfulOcolit; seobservămarginea

superioarăaversantuluidenord-vest,obiectivulaparatuluifotograficfiind orientat spre Valea Gaura; imaginea este întunecată deoareceapareefectul„contre-jour”,încadrufiindprinsSoarelecareseaflăîncursădescendentă,spreapus.Formacoloaneide luminăesteaceeaşi,culoareaînsădiferă(esteroşie,încelelaltecazurifiindalb-gălbuie).Oaltădiferenţăconstăînfaptulcădinextremitateasuperioarăacoloaneiporneşte „un tub” îngust de lumină de aceeaşi culoare, foarte binediferenţiat,careseprelungeşteîntâlnindimagineadisculuiSoarelui.

107înfundal,îndreptulcoloaneideluminăsevedevârfulCoştila.

95

Octombrie-noiembrie1987.

Octombrie-noiembrie1987.

Octombrie-noiembrie1987.

Fig.1.

Fig.2.

Fig.3.

96

Fig.3-pag.95.Diapozitivrealizatînperioadaoct.-nov.1987.Imaginerealizatăimediatdupăceaprecedentă.Singuradiferenţă

constăînfaptulcăfenomenulluminosacrescutînintensitate.Fig. 1 şi Fig. la - pag. 97. În ambele imagini este reprodusă

aceeaşi fotografie realizată pe film negativ-color, în perioada 25-27ianuarie1989.ÎnFig.lacontrastulestemăritpentruapuneînevidenţăelementeleprincipale.

Cadrulestevizatdinsprenord.înstânga,înprimplan,sevedeopartedinColumnaCerului şi capulpăsăriidepiatră, iar încentrulimaginii,darînplanulsecund,esteVârfulOcolit.Deasupravârfuluiseremarcăaceeaşicoloanădelumină,inclusivformaţiuneamaiîntunecatădin extremitatea superioară, care se diferenţiază, deşi, după cum sepoateobserva,Soareleseaflăchiardeasupracoloanei,farăînsăcadisculsăusăfieprinsîncadru(ceeacesevedesusînparteadreaptăesteorazăreflectatăaSoarelui).Luminadedeasupraformaţiuniiîntunecatepoatefioluminăsimilarăcuceadinimagineadin25ianuarie1987(reprodusăînFig.2dinaceeaşipaginăsprecomparare),poateprovenidelaSoare,saupoatefiosuprapunereaacestoradouă.

În27ianuarie1986,VârfulOcolitafostvizatdinsprenord-est(pedirecţianord-est-sud-vest),coloanadeluminăfiindplasatăexcentricfaţădeaxulmuntelui,respectivdeplasatăspreversantulsud-estic(veziFig.3reprodusăînaceeaşipagină),încazuldefaţăVârfulOcolitafostvizatdinsprenord,coloanadeluminăfiindchiardeasupravârfului,deciînaxulmuntelui.DaraceeaşisituaţieseregăseşteşiîncazulPiramideiceleiMaridinEgipt: în schemadinFig. 3 -pag. 87 sepoate remarcafaptulcăprivinddinsprenord,„cameraregelui”(respectivsarcofagul)care se aflăpe axanord-sud, apare în axulpiramidei.Deci nu existăniciocontradicţieîntreimagineadin27ianuarie1986şiceadin25-27ianuarie1989,diferenţadatorându-seunghiuluidevizare.

Sintetizând, în urma analizei celor opt imagini în care aparecoloanadelumină,sepotformulaurmătoareleconcluzii:

- Având în vedere faptul că aceeaşi coloană de lumină a fostînregistratădepeliculafotograficăîntre25-27ianuarieînanii1986,1987,1989(în1988dincauzacondiţiilormeteorologicenus-aupututfacefotografii),sepoatetrageconcluziacăestevorbadeoactivaredeosebităaCentruluiînaceastăperioadă,şi înconsecinţăactivitateaCentruluiarrezultacăareoevoluţieciclică,perioadafiinddeunan.Înplus,faţădeimagineadin27ianuarie1986,înimagineadin25ianuarie1987,şis-arpăreacăşiînceadin25-27ianuarie1989,deasupraformaţiuniiîntunecatededeasupracoloaneide lumină mai apare o lumină. De aici se poate trage concluzia că, peansamblu,activitateaCentruluiesteîntr-unprocesdecreştere108.

- Imaginile coloanei de lumină care au fost înregistrate deasupraversantuluisud-esticalVârfuluiOcolitsuntpracticidentice(pag.97:Fig.1,Fig.2,Fig.3şipag.95:Fig.1),şiaufostrealizatecândsoareleeraîncursaascendentă,învremeceimaginilecoloaneideluminăînregistrate

108AcesteaspectesuntdezvoltateîncapitolulalVI-leaallucrării.

97

Fig.1. Fig.1a.

Fig.2.

Fig.3.

VârfulOcolit(înplanuldoi)25-27ianuarie1989

Fata de imaginea din Fig. 1.contrastulestemărit

25ianuarie1987

VârfulOcolit,27ianuarie1986

98

deasupraversantuluinord-vestic(pag.93:Fig.2,Fig.3şipag.95:Fig.2,Fig.3)diferăînparteasuperioarăchiarşiîntreele,şiaufostrealizatecândsoareleeraîncursadescendentă.Deaicirezultăcăexistăorelaţieîntre activitateaCentrului şi Soare, fapt care de altfel se regăseşte îninformaţiilefurnizatedetradiţii.

-De remarcat faptul că toate aceste opt imagini în care aparecoloanadeluminăaufostrealizatecuaparatecareaveaudiafragmaînformădeoctogon(„ochidepisică”cu8lamele).Unastfeldeaparatamavutîn27ianuarie1986,şiunastfeldeaparataveaTeodorChiciu.Toatecelelaltefotografiisaudiapozitivecares-aufăcutînzona(şinuaufostpuţine)înperioada1986-1988,aufostrealizatecuaparate(deocazie)cudeschiderilediafragmelordealteforme.

Laprimavederearpăreacăestevorbadesimplecoincidenţe,dar ţinând cont de virtuţile simbolurilor geometrice (vezi pag. 36) şide faptul căVârfulOcolit este sediulCentrului, iar imaginile au fostluateprinintermediulunorfanteînformădeoctogoncareestesimbolulgeometricplan alCentrului, sepoate trage concluzia că tocmai acestoctogonafacilitatînregistrareafenomenuluipepeliculă.

Cu aparate fotografice cu deschiderea diafragmei diferită deoctogonaufostînregistratealtecâtevaimaginiîncarecâmpulenergeticalVârfuluiOcolitîşisemnaleazăîndiferitefeluriprezenţa:

Fig.1-pag.99.Diapozitivrealizatlaechinoctiuldeprimăvară1987(foto:MihaelaMuresanu).

În imagine apare o coloană care ocupă toatăpartea centrală acadrului,grosimeaeicrescândtreptatîntreimeasuperioară;marginilelateralealecoloaneisuntfoartebineconturateşiauoluminozitatemaipronunţată, iar interiorul ei are o luminozitatediferităde a spaţiuluiexterior.

Imaginea a fost înregistrată la răsărit când Soarele se ridicasepuţindeasupraorizontuluipresăratcunori - luminafiinddeci foarteslabă. Mihaela avea aparatul şi fotografia răsăritul în secvenţe; amrugat-osăprindăşiuncadrucuVârfulOcolitfaţădecarenoineaflamla o distanţă relativmare (eram cam îndreptul StaţieiMeteo), iar înraport cupoziţianoastrăSoarele şiVârfulOcolit făceauununghidecirca90°.MihaelaacentratobiectivulpeVârfulOcolit109,careocupadincadruaproximativotreimeînparteainferioară,dupăcareacontinuatsăpozezerăsăritul.

Amdatacestedetaliipentruase înţelegecăpefilmampututidentificauşoraceastăimagine,şicădeşiVârfulOcolitnusevede(dincauzaluminii foarteslabeşiareglajuluineadecvatalparametrilordefotografiere),elestetotuşiacolo,iarcoloanadinimagineîlconţineşiîldepăşeşteieşinddincadru.

109Parametriiaparatului fotocareeraureglaţipentrupozarearăsăritului rămânândneschimbaţi.

99

Fig.1.Echinocţiudeprimăvară,1987.

Fig.3.Echinocţiudeprimăvară,1987.

Fig.2.Echinocţiudeprimăvară,1987.

100

Fig.2şiFig.3-pag.99.Diapozitive-echinocţiudeprimăvară1987(foto:MihaelaMureşanu).

Timpul scurs între realizarea celor două cadre a fost timpulnecesar pentru armarea aparatului. Cele două diapozitive au fostrealizate în aceeaşi zi cu cel precedent, dar ceva mai târziu, şi dinimediataapropiereaVârfuluiOcolit.

ÎnFig. 2 sevedeVârfulOcolit, iar îndreapta (privitorului) seremarcămargineaunui halou care separădouă zonede luminozităţidiferite. Marginea haloului este bine conturată şi este uşor curbată,avândconcavitateaorientatăspreVârfulOcolit.

În Fig. 3, după cum se poate observa, obiectivul aparatuluifotografics-adeplasatpuţinsprestânga,punând înevidenţăcealaltămargineahalouluicareînvăluieVârfulOcolit.

Fig.3,Fig.4şiFig.5-pag.100.Treidiapozitiverealizatelascurttimpunuldupăaltul,în12iunie1987(foto:MihaelaMureşanu)

NeaflămpeVârfulOcolitdincaresevedeoporţiuneînprim-plan (stânga jos); în planul doi se întrezăreşte cabanaOmu şi parteasuperioară a Columnei Cerului. În toate cele trei imagini, pe şauaVârfuluiOcolitapareosferăroşiecuunfeldecoadă;înceade-atreia(Fig.5),îndreptulcabaneiOmusedistingeoadouasferădeacelaşitip,darcevamaimică.

Împrejurărileîncareaufostrealizateacestediapozitiveaufostcutotulspeciale,aşaîncâtvoifaceoparantezăpentrualeprezenta:

Din motive lesne de înţeles am decis să trasez octogonul pe punctul cel mai înalt al Vârfului Ocolit - vezi Fig. 1 - pag. 77 şi Fig. 4 - pag. 93. Aceasta a fost idea iniţială, pentru ca ulterior, analizând problema, să ajung la concluzia că formula ideală ar fi trasarea întregului ansamblu format din octogon şi cerc, preluat întocmai din Paraclisul Sf. loan Botezătorul de la Curtea Veche. La acel moment nu-mi clarificasem încă simbolismul acestui ansamblu dar nu aveam nici o îndoială că cei care l-au conceput în acest fel au avut un motiv întemeiat să o facă, iar „transplantul’ de la Curtea Veche pe Vârful Ocolit reprezenta o reactualizare simbolică a legăturii dintre Curtea Veche şi Centrul Suprem, o reintegrare simbolică a Curţii Vechi în Curtea Primordială din care a emanat. În consecinţă, am luat dimensiunile desenului de la Curtea Veche şi împreună cu Mihaela Mureşanu am plecat pentru o săptămână la Omu, în perioada 8-14 iunie 1987; în 11 iunie ni s-a alăturat şi Georgeta Ciobanu (Gina).

În 12 iunie, o zi caldă, calmă şi senină, când tocmai finalizaserăm octogonul şi îl imortalizam pe un diapozitiv, după cum se poate vedea în Fig. 1 - pag. 100, un abur diafan alb-verzui şi-a făcut discret apariţia în vale. Când ne-am întors privirile spre Omu am rămas uluite: parcă izvorând de undeva de deasupra vârfului Omu, un torent vijelios alb-verzui, de consistenţa cetii, se prăvălea cu mare viteză în vale - vezi Fig. 2 - pag. 100. Era un spectacol feeric, grandios şi tulburător, dar care în câteva minute şi-a pierdut complet aspectul feeric devenind în schimb mult mai grandios şi mai ales foarte tulburător,

101

Fig.1.OctogonulpevârfulVârfuluiOcolit. Fig.2.

Fig.5.

Fig.4.

Fig.3.

102

pentru că, văzând cu ochii, puhoiul lua proporţii schimbăndu-şi culoarea în vineţiu din ce în ce mai întunecat - vezi Fig. 3, Fig. 4 şi Fig. 5 - pag. 100. Un sentiment straniu - pe care nu ni l-am mărturisit decât mai târziu - de stupoare amestecată cu un fel de panică ne-a determinat, de comun acord, să ne refugiem urgent la Staţia Meteo. Mihaela a avut totuşi prezenţa de spirit să facă, din mers, cele trei diapozitive în care apar sferele roşii. Chiar atitudinea noastră a fost nefirească sau mai bine zis aberantă, deoarece refugiindu-ne la Staţia Meteo întorceam spatele Vârfului Ocolit deasupra căruia atmosfera rămăsese netulburată, pentru a intra chiar sub torent; în plus, nici una dintre noi nu a întors capul să vadă cum apărea Vârful Ocolit în mijlocul acestui spectacol, gest obligatoriu pe care eu în primul rând ar fi trebuit să-l fac, întrucât mă aşteptam ca trasarea octogonului pe Vârf să aibă consecinţe. In acele momente însă parcă totul mi se ştersese din minte, şi deşi aveam un aparat fotografic în mână am ratat în mod absurd această ocazie unică. Totul a durat mai puţin de o oră după care atmosfera a devenit limpede, zona recăpătându-şi aspectul iniţial ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat.

Convingerea mea a fost şi este că acea manifestare uluitoare, pe care m-am străduit - pe cât posibil -să o ilustrez şi să o descriu în rândurile de mai sus, a fost consecinţa imediată a marcării Vârfului Ocolit cu octogonul; pentru că trasarea octogonului - simbolul geometric plan al Centrului - pe Vârful Ocolit a reprezentat o recunoaştere, o identificare în act a Centrului - ceea ce a echivalat cu ruperea unui sigiliu - având drept consecinţă căderea barierelor invizibile care ocultau Vârful Ocolit. A doua zi o altă întâmplare venea să confirme că raţionamentul de mai sus nu este lipsit de temei.

A doua zi (13 iunie) - pentru a reproduce întocmai desenul din Paraclisul Sf. loan Botezătorul de la Curtea Veche - urma să prelungim diagonalele octogonului, să trasăm cercul exterior, să adâncim şi să umplem cu pietre albe liniile trasate, aşa cum procedaserăm şi în cazul octogonului. La această întreprindere ni s-a alăturat şi Dorel (Teodor Chiciu). Când făceam ultimele retuşuri, un grup numeros de tineri tocmai ajungea la poalele Vârfului Ocolit. Până atunci, în ocazii similare, excursioniştii care treceau pe acolo ne ignorau complet, ocolind Vârful Ocolit - parcă nici nu ne vedeau; de această dată însă au început de la distanţă să ne facă semne şi au urcat în fugă la noi. Tinerii erau din Ungaria; nu vorbeau nici-o altă limbă în afară de maghiară, aşa încât a trebuit să ne înţelegem prin semne. Au observat imediat desenul care marca Vârful şi, pe rând, simulând zborul prin mişcări ample ale braţelor au început să-l traverseze; câţiva băieţi au făcut traversarea purtând în braţe câte o fată; apoi, la iniţiativa lor, ne-am prins toţi de mâini într-o horă în jurul cercului din pietre albe. Înainte de plecare, conducătorul grupului a luat o piatră ceva mai mare - o piatră de culoare închisă, bătând în verde, a cărei formă semăna frapant cu o inimă - şi a înfipt-o în Vârful devenit centru comun al octogonului şi cercului. A fost un gest cu totul oportun pentru că, într-adevăr, centrul folosise pentru trasarea desenului iar piatra de acolo lipsea; şi conform simbolismului tradiţional, piatra din Vârf este unică şi este ultima care se pune atunci când construcţia este terminată - iar piatra aleasă, prin formă şi culoare,

103

părea destinată acestui rol. Noii noştri prieteni au plecat apoi îndreptându-se spre Mălăieşti şi ne-au făcut semne de rămas bun fluturând mâinile până au dispărut din raza noastră vizuală.

În continuare voi prezenta o analiză efectuată pe baza unorimagini obţinute prin tehnică electronografică, realizate în 1988 cusprijinul lui Dan Brăneanu şi prin bunăvoinţa doamnei dr. CorneliaGuja.Această tehnică surprinde în imagine fenomenedesuprafaţă şidinimediatavecinătateaprobelorexplorate.

Aufostselecţionatepentruanaliză6mostrederocă:unadepeVârful Ocolit şi 5mostremartor colectate din diverse zone ale ţării.MostradepeVârfulOcolitnua fost luată la întâmplare, ci a fostunfragmentdinpiatra înfiptă învârf încentruloctogonului (în13 iunie1987) şi colectată adoua zi (14 iunie).Dintre cele 5mostremartor, 4proveneautotdinmunţiiarunadinBucureşti.

Conform recomandărilor d-nei dr. Cornelia Guja, pentru carezultateleanalizeisăreflectecâtmaifidelrealitatea,mostreletrebuiausă aibă, pe cât posibil, dimensiuni şi forme comparabile şi fiecare săpoartedoarcâteunnumăr-farăsă-iprezintnici-oexplicaţiereferitoarela ele înainte de efectuarea electronogramelor, analizarea imaginilorobţinuteşiformulareaconcluziilor.

Prin examinarea electronogramelor s-au constatat deosebiricalitative între cele 6 probe, deosebiri ce se pot urmări în imaginileprezentate în continuare: Fig. 1 - pag. 104 conţine un instantaneucomparativ, de ansamblu, al electronogramelor celor 6 mostre, careau fost supuse unei explorări anodice (+), cu influx (centripet) deelectronievidenţiatprinstrimerilungifiliformi.ÎnFig.2-pag.104suntprezentateelectronogrameleaceloraşi6mostre,supusedeaceastădatăuneiexplorăricatodice(-)cueflux(centrifug)deelectroni.Seobservăo diferenţiere netă a probelor nr. 3 şi nr. 5; poziţiei 3 îi corespundeelectronogramamostreidepeVârfulOcolit,iarpoziţiei5îicorespundeelectronogramamostreicolectatedelaSarmizegetusaRegia(dacică).Înmodspecialpoziţia3,darînmaremăsurăşipoziţia5,prezintăstrimeriputernici, şi pozitivi şi negativi; electronograma corespunzătoaremostreidepeVârfulOcolitfiindpuţinspecificăunuimineral,estemaiapropiatăcaaspectdeelectronogramaunuicorpviu,vegetal.

AceastăultimăcaracteristicăesteînperfectacordcusimbolismulvegetalalArboreluiCosmicsauArboreluiVieţiicare,conformtuturortradiţiilor,creşteînCentrulSuprem.

În scopul unei juste înţelegeri a fundamentului probelor pecare le voi prezenta în continuare, consider absolut necesar (ca prinintermediuluneiautorităţi îndomeniu-ReneGuenon)săpunîncăodatăînluminăizvorulPrincipialalsimbolismului.

„Dacă Logosul este Gândire în interior şi Cuvânt în exterior, şi dacă Lumea este efectul Cuvântului divin rostit la originea vremurilor, întreaga natură poate fi considerată ca un simbol al realităţii supranaturale.

104

Fig.l.Electrogramelecelorsasemostrederoca-exploreanodică.Poziţia3:VârfulOcolitPoziţia5:Sarmizegetusa

Fig.2.Electrogramelecelorsasemostrederoca-explorecatodică.Poziţia3:VârfulOcolitPoziţia5:Sarmizegetusa

Lupăpoziţia3(Fig.l).VârfulOcolit-explorareanodică.

Lupăpoziţia4(Fig.1).Explorareanodică.

Lupăpoziţia3(Fig.2).VârfulOcolit-explorareanodică.

Lupăpoziţia4(Fig.2).Explorarecatodică.

105

Tot ceea ce este, sub orice formă, avându-şi principiul în Intelectul divin, traduce sau reproduce acest principiu în maniera sa şi conform ordinului său de existenţă; şi astfel, de la un ordin la altul, toate lucrurile se înlănţuiesc şi îşi corespund pentru a contribui la armonia universală şi totală, care este ca o reflectare a Unităţii divine înseşi. Această corespondenţă este adevăratul fundament al simbolismului şi, din această cauză, legile unui domeniu inferior pot fi întotdeauna considerate ca simbolizând realităţile unui ordin superior, unde îşi au raţiunea lor profundă care le este, în acelaşi timp, principiu şi scop. “110

Faptul că Vârful Ocolit (Bucura Dumbravă) reprezintă parteavizibilăaCentruluiSuprem,estesusţinutdeinformaţiitransmiseprinsimbolurişimituriceseregăsescconstant încelemaidiverse tradiţii- ceea ce reprezintă o dovadă suficientă că sursa lor este TradiţiaPrimordială.EstevorbadesimbolurifundamentaleşiimaginisimboliceataşateCentruluipecarelevoiprezenta,înceleceurmează,identificateînînsăşistructuraşiamplasamentulVârfuluiOcolit.

SEMNUL - PECETEA - POLULUI

Dupăcumamarătatînprimulcapitol,CentrulestePunctulfixpe care toate tradiţiile se învoiesc să-l desemneze ca „Pol”, deoareceîn jurul luiseefectueazărotaţiaLumii;semnul,emblemaPoluluiestesvastica-simbolrăspânditaproapepretutindeni,dinExtremulOrientînExtremulOccident.

La pag. 106 este prezentată schematic hartamasivului Bucegirealizată (pentru uz personal) de alpinistul RaduDragomir, în 1960.În Fig. 1 - pag. 107 este reprodus un fragment simplificat din hartamenţionată. În imaginese remarcăsvasticadesenatădepatruramurimuntoase (evidenţiate prin colorit mai întunecat), deci o svasticanaturală, al cărui centru esteVârfulOcolit; toate acestepatru ramurimuntoaseprezintăvârfuri cedepăşesc 2400maltitudine,fiind,dupănucleulcentralformatdinVârfulOcolit(2503m)şiVârfulOmu(2505m),celemaiînaltevârfuridinBucegi.

ÎnFig.2111-pag.107esteprezentatundetaliudintr-omandală,acăreiimagineintegralăestereprodusăîncapitolulalVI-leaallucrării.Această mandală, în ansamblul ei, figurează alegoric o svastica -analiza întregiireprezentărifiindexpusă încapitolulmenţionat.CeeaceintereseazăpentrumomentestedetaliuldinFig.2-pag.107unde,după cum se poate observa, în centrul imaginii (care este şi centrulmandaleidincareprovinedetaliul),seaflăosteacuoptraze(simbolalfuncţionalităţiiCentrului),iarîncentrulsteleiestefiguratăsvastica.Dacă această formă a svasticii se compară cu svastica desenată deramurilemuntoasedinFig.1,seconstatăcăasemănareaesteizbitoare.

110ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.18.111ReproduceredupăJoseArgiielles:Mandală,Shamballa,BerkeleyandLondon,1972.

106

Aufostactualizatecotelevârfurilor:Omu,Găvanu,Coştila,Obârşia,Doamnele,Scara,BucşoiuşiMoraru.

107

Fig.1.SchiţamasivuluiBucegi-fragment(vezipag.106).

Fig.2.Centrudemandală.

Fig.3.Celepatruramurimuntoasecedescriusvastica,preluatedinFig.1.

108

ÎnFig.3-pag.107suntprezentatecelepatruramurimuntoase(lacarem-amreferit)dinFig.1,izolateşireduseladimensiunilepecarelearesvasticadincentrulimaginiidinFig.2.

DIAGRAMA MARELUI POL

ÎnFig.1112-pag.111esteprezentată„DiagramaMareluiPol”dintradiţiachineză.

Diagrama Marelui Pol - cunoscută şi sub numele de schematrigramelor sau ideograma Yin-Yang - este considerată ca fiind „dedepartecelmaisimpluşicelmaisinteticdesensimbolic[...],cheiadeauratezauruluiştiinţeidinantichitateachineză.”113

„Diagrama Marelui Pol - Taijitu simbolizează entitateaUniversuluicaunsingurorganism,bazatpedualitateamişcare-repaus,adicăYangşiYin,prinacăroralternanţăşiinteracţiunesenaşteLumea.Polul trebuie interpretat ca un fel de organizare centrală, un tiparuniversal, care determină toate stadiile de transformare alemateriei;se găseşte în centrul tuturor lucrurilor, fară să fie centrul lor, adicăLumeasemanifestăprintr-o seriedenivelurideorganizare integrate[...].MarelePolnaşteceledouăprincipii (YinşiYang);dinceledouăprincipii se nasc cele patru imagini; din cele patru imagini se nasccele opt trigrame.”114 Diagrama Marelui Pol, afirmă aceiaşi autori115, maipoatefişiastăzivăzutăînvârfulzidurilorunorcasevechisaupegrinziledinmijloculunortempleconfucianiste.

După cum se poate observa în Fig. 1 - pag. 111, în aceastăreprezentare tradiţională a Diagramei Marelui Pol, octogonuldeterminat de cele opt trigrame este scos în evidenţă prin douăoctogoane concentrice, în centrul cărora se află simbolul Yin-Yang.DaroctogonulestesimbolulgeometricplanalCentrului,acăruipartevizibilăesteVârfulOcolit; iar în imagineaVârfuluiOcolitdinFig.2 -pag.111,graţiecerculuisuprapus,seidentificăfarădificultatesimbolulYin-Yang,practic identiccuceldinDiagramaMareluiPolal tradiţieichineze.

ŞARPELE DIN CENTRUL LUMII

După cum am arătat, conform tuturor tradiţiilor, prin Centru(Centrul Suprem, Centrul Lumii) trece Axis Mundi, printre ale căruinumeroase reprezentări se numără şi bastonul sau toiagul; în Centru seînalţăMunteleCosmicsauMunteleSacru,ArboreleCosmicsauArboreleVieţii care în creştinism devine Crucea mântuitoare. Alte simboluri aleCentruluişiimplicitaleAxuluiLumiisuntomphalosulşilingamulcaresuntreprezentatedepietreaşezateverticalpevârfuridemunţisauînmijlocul

112ReproduceredupăM.M.Davy:EncyclopedicdesMystiquesOrientatEd.RobertLaffont,France,1975,ilustratianr.40

113ZhouShirong.OuGuangAn:CalatorlaGrotadeFoc,Ed.PentruTurism,Bucureşti,1990,pag.114.114Ibidem,pag.111;113.115Ibidem,pag.111.

109

templelor; aceste pietre, de celemaimulte ori, sunt pietre brute, darexistă şi variante care prezintă prelucrări mai mult sau mai puţinelaborate.

Şarpele este un simbol complex, extrem de răspândit şi careprezintă, chiar în cazul aceleiaşi tradiţii, atât valorizări pozitive(divine,demiurgice...)câtşinegative(infernale).„Seştiecăunadintreprincipalele semnificaţii simbolice ale şarpelui se referă la curenţiicosmici [...] care, în definitiv, nu sunt altceva decât efectul şi cumvaexpresiaacţiunilorşireacţiunilorforţeloremanatedeCerşi,respectiv,dePământ[...].UnireadintreCerşiPământesteîntr-unfelmanifestatăprinaceşticurenţi,pentrucăfarăea,aceştianus-arputeaproduce.Maitrebuieadăugatcăşarpele,atuncicândareaceastăsemnificaţie,estecelmaiadeseaasociatunorsimboluriaxialecumarfiarborelesaubastonul,căcidirecţiaînsăşiaaxeiodeterminăpeceaacurenţilorcosmici.”116înacestsensestesemnificativfaptulcăideaprezenţeiunuişarpeascunsîn Centrul Lumii transpare din cele mai diverse tradiţii; acest şarpeeste încolăcit la baza Axului Lumii, respectiv în partea inferioară asimbolurilorechivalentecareîlreprezintă.

+ Şarpele - lingamul şi omphalosul.În arta hieratică şarpele apare încolăcit în jurul omphalosului

precumşiînjurullingamului-omphalosulşilingamulfiindreprezentărisimbolicealeCentruluişiAxuluiLumii.117

+ Fig. 3 - pag. 111. Chrisma - monograma lui Cristos118.Dupăcumamarătatînprimulcapitol,axulverticalalChrismei

reprezintăAxulLumii, având în extremitatea superioarăbucla literei„P” care indică Polul, iar în partea inferioară litera „S” - imagine aşarpelui(dinCentru)încolăcitlabazaAxuluiLumii.

+ Fig. 4 - pag. 111. Esculap (Asklepios)-reliefvotiv,începutulsec.alIII-lea(fragment)119.

EsculapsauAsklepiosestezeulmedicineidinmitologiagreacă;fiualluiApolloşialuneimuritoare,elajunsesesădeţinăchiarştiinţaşiputereadea înviamorţii; are caatribut,nelipsitdin reprezentărilesale,celebrulbastonînjurulcăruiaseîncolăceşteunşarpe-devenitşiemblemăamedicinii.

TrebuiemenţionatfaptulcăsimbolismulbastonuluiluiEsculap(Asklepios) este distinct de simbolismul caduceului luiHermes; deşiambele sunt reprezentări ale Axului Lumii, corespund unor aspectediferite.

+ Fig. 5 - pag. 111. Arborele Cosmic/Arborele Vieţii şi şarpele120(vignetă pe plăcile Nacaal - descoperite în India de J.Churchward -vechimealordepăşind150.000deani).

116ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.382.117JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.

562.118Reproducere:ibidem,pag.202.119ReproduceredupăManfredOppermann:TraciiîntrearculCarpaticşiMareaEgee,Ed.Militară,

Bucureşti,1988,pl.LXXV,fig.134.120ReproduceredupăJamesChurchward:Mu-continentuldispărut,Ed.Saeculum,I.O,Ed.Vestala,

Bucureşti,1996,pag.251,fig.103.

110

„Şarpele este cosubstanţial cu Arborele Cosmic (bradul laromâni)[...].DeaceeaîlgăsimîniconografiaprimarăalumiiîncolăcitpeArboreleCosmic.”121Dinunelevariantealemiturilorcosmogonicedaco-române - spune Romulus Vulcănescu - „reiese că şarpele apreexistat cosmosului şiaemersodatăcuArboreleCosmicdinapeleprimordiale: «La începutul începutului,dinhăuăladeape, şarpeleaieşitodatăcucopaciuălamaredinape,încleştatînrădăcinilelui»”.122

După cum arată Rene Guenon, „simbolismul şarpelui esteefectiv legat, înaintede toate,de însăşi ideadeviaţă -acest sensesteevidentînspecialpentruşarpelecareseîncolăceşteînjurulbastonuluiluiEsculap”123.LaaceeaşiconcluzieajungeşiKeyserling-elprecizează:„caldeeniiaveauunsingurcuvântpentruviaţăşi şarpe”124.„înarabăşarpeleesteal-hayya,iarviaţaesteal-hayât.

Aceastaseleagădesimbolismul«ArboreluiVieţii»şipermiteînacelaşi timp întrezărireaunui raportciudat întreşarpeşiEva (Hawâ,«cea vie»); putem aminti aici reprezentările medievale ale «ispitei»,undetrupulşarpeluiîncolăcitpetrunchiulcopaculuiseterminăcuunbustdefemeie”125.Înplus,înmituri,şarpeleaparecapaznicalcomorilorascunse-„ceamaipreţioasădintretoatefiindnemurirea”126-viaţafărăsfârşit.

+ Conform tradiţiei hinduse, un şarpe de foc doarme încolăcit înextremitateainferioarăacoloaneivertebrale.Acestşarpe-formăcondensată,statică,aenergieicreatoaredeesenţăfeminină(Sakti) -poartănumeledeKundalini. Dar coloanei vertebrale din microcosmosul-om îi corespundepeplanmacrocosmicAxisMundişi,înconsecinţă,Kundalini-ei,şerpoaicaîncolăcită la baza coloanei vertebrale, îi corespunde şarpele încolăcit înparteainferioarăaAxuluiLumii-şarpecare,înbazalegiianalogiei,trebuiesăfiedeesenţăfemininăşipoatefinumit(numită)KundaliniaTerrei.Acestaspectesteconfirmatdereprezentărileiconograficemedievaleale„ispitei”(amintite de ReneGuenon) în care trupul şarpelui încolăcit pe trunchiulArboreluiseterminăcubustdefemeie-iarArborele,dupăcumseştie,esteunuldintreprincipalelesimbolurialeAxuluiLumii.

Potrivit tradiţiei hinduse, localizarea Kundalini-ei (adormite) labazacoloaneivertebraleestedoarstareaeiprimarăşicorespundeomuluiobişnuit.Darodatătrezită,Kundalini-şarpeledefoc-sedesfăşoarăşiîncepeascensiuneade-alungulcanaluluiShusumna(mediancoloaneivertebrale)traversândceleşasechakrasinferioare,pentruaatingeînfinalLotusulcu1000 de petale (Sahasrara Padma) unde are loc „unirea dintreKundalini(Sakti)cusoţuleidivin£iva”-formulăsimbolicăcedesemneazărealizareasupremăafiinţeiumane,dobândireacondiţieideOmtranscendent,condiţiece includenemurireaşiaccesul laCer.Prinanalogie,KundaliniaTerrei -şarpeledinCentrulLumii,şarpeleîncolăcitpetrunchiulArboreluiCosmic

121RomulusVulcănescu:MitologieRomână,Ed.AcademieiRSR,1985,pag.522.122Ibidem,pag.245.123ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.144.124JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.

693.125ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.144.126JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.

700.

111

Fig.1.DiagramaMareluiPol.

Fig.2.VarfulOcolit(BucuraDumbrava)-fatadenord-est.

Fig.3.Chrisma-monogramaluiChristos.

Fig.5.SarpelesiArboreleVietii.

Fig.4.Esculap(Asklepios).

Fig.6.VarfulOcolit(BucuraDumbrava)-fatadenord-est.

112

sau Arborelui Vieţii - trebuie să se supună aceloraşi legi, şi să aibăaceleaşifuncţiunilascarăplanetară.

•Fig.6-pag.111.VârfulOcolitşişarpeledinCentrulLumiiDupă cum se poate observa în imagine, pe faţa de nord-est a

VârfuluiOcolit apare clar figurat un şarpe, practic identic cu cel dinreprezentărilesimbolicedinFig.3,Fig.4,Fig.5dinaceeaşipagină.

EstecunoscutfaptulcăzonavârfuluiOmueste„pol”alvânturilor;aicidemulteori,cuprecădereiarna,vântulatingevitezecarenupotfievaluatedeoarecedepăşescvalorileprevăzutepescaleleaparatelordemăsură127,iardirecţiadincaresuflăseschimbăcuofrecvenţăincredibilă.În ciuda acestei stări de fapt, şarpele de pe Vârful Ocolit ia aceeaşiformăîntoateiernile.Acestfenomen,caşisvasticanaturalăalcătuităderamurilemuntoase,caşisimbolulYin-Yangidentificatpeaceeaşifaţădenord-estaVârfuluiOcolit,seexplicăprinspuseleluiReneGuenon:„Tot ceea ce este, sub orice formă, avându-şi principiul în Intelectuldivin,traducesaureproduceacestprincipiuînmanierasaşiconformordinuluisăudeexistenţă.”128Decişarpelevizibildepefaţadenord-estaVârfuluiOcolittraduceînplanmaterialprincipiulşarpeluiinvizibil-KundaliniaTerrei-careaparţineunuiplansuperior;altfelspus,acestşarpevizibilesteohierofanie129aşarpeluiinvizibildinCentrulLumii-KundaliniaTerrei-şarpecareaparefiguratînreprezentărilesimbolicealeCentruluişiAxuluiLumii.

ŞARPELE ÎN FORMĂ DE „S” STRĂPUNS LA MIJLOC

După cum afirmăVasile Lovinescu, „o reprezentare frecventăesteşarpeleînformăde«S»,străpunslamijlocdeosăgeată,simbolizândfixareamercurului,umidulradical.”130Mercurulestesimbolulalchimicalprincipiuluipasiv,feminin,umid,yin,iarîntradiţiachinezăcorespundedragonului131-dragonulşişarpelefiindsimboluriechivalente.

ÎnFig.1-pag.112estereprodusunfragmentdinhartaEuropei,încareestepus înevidenţă (marcatcuroşu)Şarpele în formăde„S”desenatdelanţulmunţilorCarpaţişiBalcani-şarpestrăpunsdeAxisMundilamijloc,înVârfulOcolit.

Simbolismuluişarpeluiînformăde„S”iseasociazăsimbolismuldubleispirale,careseregăseşteîntremotiveleornamentalescrijelitepeColoanaCeruluidintradiţiapopularăromânească(vezipag.23,Fig.2,poz.7.4).

DupăcumaratăReneGuenon,132simbolismuldubleispiraleesteînstrânsăconexiunecusimbolulYin-Yangcare,dacăesteconsiderat

127Mă refer la situaţia de până în 1989, deci la aparatele de măsură existente în dotarea StaţieiMeteorologicedelaVârfulOmudinaceavreme.

128Vezipag.103dinlucrare.129“«Hierofanie»esteuncuvântintrodusdeM.Eliadeîn1949,pentruadesemnaoricemanifestarea

sacrului.”(PierreRiffard:Dicţionarulesoterismului,Ed.Nemira,1998,pag.130).130VasileLovinescu:Alpatruleahagialâc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.129.131JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.

503.132ReneGuenon:LaGrandeTriade,Ed.Gallimard,1957,pag.46,44.

113

plan - conform unui simbolism tradiţionalmai general - corespundesecţiunii diametrale a Oului Lumii ale cărui două jumătăţi, când sesepară,devinCerulşiPământul;celedouăjumătăţifiinddelimitatedeoliniesinuoasă(înformăde„S”)indicăointerpenetraţieacelordouăelementeconstitutive(YinşiYang)înOulLumii.

ÎnmitulcosmogonicvedicsespunecăînaintedeCreaţiaLumii,zeul Vişnu zace nemişcat pe Şarpele Primordial care pluteşte imobilpeOceanul universal de lapte; când începeCreaţia Lumii, separareaCeruluidePământ,zeii(Devas)şidemonii{Asuras),laolaltă,începsăbatălapteleOceanuluiPrimordial:Devas(zeii)şiAsuras(demonii)tragînsensuricontrareşarpele înfăşurat în jurulmunteluicarereprezintă«AxulLumii»”133.EstevorbadecideunprincipiuimplicatînseparareaOuluiLumiiînceledouăjumătăţicaredevinCerulşiPământul;acestprincipiuestesimbolizatdeşarpelecare,înurmaacţiuniizeilor{Devas)şidemonilor{Asuras),iaformăde„S”fixatlamijlocdeAxulLumii134.

Amprenta acestui principiu s-a păstrat, după separare, înambele jumătăţi ale Oului Lumii: pe Pământ se identifică în şarpelelanţuluimuntosformatdeCarpaţişiBalcani,iarpeCerînconstelaţiaDragonului,constelaţiecircumpolarăcare,dupăcumaobservatVasileLovinescu135,are întocmaiformalanţuluimuntosnumitmaisus(vezipag.114:Fig.1şiFig.2136);altfelspus,ceidoişerpigemeni:şarpeleceresc(reprezentatdeconstelaţiaDragonuluiceseîncolăceşteînformăde„S”înjurulpoluluiecliptic137)şişarpelepământesc(reprezentatdeCarpaţişi Balcani şi străpunsdeAxisMundi), împreună, sunt ohierofanie aŞarpeluiPrimordial

CERBUL ŞI ARBORELE VIEŢII

După cum arată JeanChevalier şiAlainGheerbrant138, cerbul,imagine arhaică a reînnoirii ciclice, este adesea comparat sau asociatcu Arborele Vieţii. Această valorizare simbolică a imaginii cerbuluise regăseşteatât în tradiţiilemusulmane,altaice,maya,pueblo, cât şiînornamentelebaptisteriilor139creştine.Referitor laacestultimaspectestedemnderemarcatfaptul-semnalatdeReneGuenon140-căvechilebaptisteriiaveauformăoctogonală.

Înuneletradiţiicerbulapareca„vestitoralluminii[...]iarînaltetradiţiiacestsimbolismîşidobândeşteîntreagasavaloarecosmicăşi

133AnandaK.CoomaraswamycitatdeReneGuenon:ibidem,pag.51.134AcestprincipiuseregăseşteşiînaceaformăasvasticiiformatădindoiSîncrucişaţi.135VasileLovinescu:Daciahiperboreeană,Ed.Rosmarin,Bucureşti,1994,pag.11.136ReproduceredupăEnescuM,IonescuM,FreymayerE:Hartacerului,Planetarium,Constanţa.137PoluleclipticestesituatpeoaxăcetreceprincentrulPământuluişiesteperpendicularăpeplanul

eclipticii.Poluleclipticestecentrulcercului(numitcercdeprecesie)trasatpeboltaceruluideaxapolilorgeografici ai Pământului, prin deplasarea lentă a acesteia sub influenţa combinată a Soarelui şi a Lunii(asupraacestuisubiectvoireveniîncapitolulalVI-lea).

138JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.162.

139 Baptisteriul este un mic edificiu construit lângă o biserică catolică, sau un spaţiu, capelă, îninterioruluneibisericicatolice,destinatoficieriibotezului.

140ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.266.

114

Două dublespirale.

Yin -Yang.

Fig. 1. Lanţul munţilor Carpaţi şi Balcani, pe harta Europei (* Vârful Ocolit).

Fig. 2. Harta cerului nordic (fragment) - Constelaţiile circumpolare.

115

spirituală.Cerbulaparecamediator întreCerşiPământ,casimbolalSoareluiînascensiune.

Ulterior o cruce va apărea între coarnele sale şi el va deveniimagine a luiChristos, simbol al harului revelaţiei salvifice.Mesageral divinului, cerbul aparţine unui lanţ de simboluri, asociat fiind:ArboreluiVieţii, coarnelor şi crucii [...]. ÎnartaamerindianăArboreleVieţii este reprezentat răsărind dintre coarnele cerbului, precum întradiţiaeuropeanăaviziuniisfântuluiHubert.”141Dar,dupăcumaratăRomulusVulcănescu, şi în tradiţiile noastre „cerbul poartă în coarneunbrad,simbolcarpaticalArboreluiCosmic.UncolinddeAnulNoureflectă,într-oformăinedită,imagineacerbuluipurtândunbradîntrecoarne:

«Leru-iIerdeDomn, cerbuţulpăştea, înramuripurta unmicdebrăduţ, custeaîncreştet. Cerbuţulpăştea, brăduţulcreştea, mareşifălos într-unbradfrumos. Peundecălca, noaptealumina ceru-ntunecat, cerbulîmbrădat.»Înunelecolindecerbulpoartăîntrecoarneunleagăndemătase

încareoplimbăpe IleanaCosânzeana [...]. Iar înalte colinde, cerbulpoartăînherbulsăuchiarpe:

«Iisusmititel micînfâţăşel.»“142Otradiţieprecreştinăacăreisemnificaţieprofundăesteaproape

uitată,stălaorigineasărbătoriiluiMoşCrăciuncare,lasfârşitdean,înnoapteamariisărbătorianaşteriiMântuitorului-IisusChristos-aducebradul încărcatdedaruri înfiecarecasădecreştin.DarMoşCrăciun,după cum arată Nicolae Densuşianu, îl reactualizează pe BătrânulSaturn,regentulVârsteideAurcândArboreleVieţiiîşidăruiaoamenilorfructelemiraculoase.Deaceea,înamintireaaceluiTimpfericit,şicaopromisiuneaceluicevasăvină, înnoapteanaşteriiPrunculuiIisus-Promisiunea întrupată -BătrânulSaturn,subchipul luiMoşCrăciun,vineînsaniatrasădecerbi,aducândbradulîncărcatdedarurişilumini-imagineaArboreluiVieţii.

Dupăcumsepoatevedeapehărţileprezentateînlucrare(pag.106 şi pag. 77), valea adâncă ce coboară de la Vârful Ocolit (BucuraDumbravă)şivârfulOmu-mărginitălanorddeColţiiMoraruluişila

141JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.162.

142RomulusVulcănescu:MitologieRomână,Ed.AcademieiRSR,1985,pag.510.

116

suddemunteleCoştila-estenumităValeaCerbului.Aceastădenumirespunemulte,căcinudesprevaleaunuicerboarecareestevorba,cichiardesprevaleaCerbuluifermecatcepoartăînfruntenemaivăzutapiatrăpreţioasăpecareHarap-Albocucereşte-laporuncaSpânului-pentruVerde-împărat:

Fig. 1 - pag. 117. Cerbul desenat de ramurile muntoase aleBucegiloresteCerbulfermecatcepoartăînfruntepiatrapreţioasăcareesteCentrul(VârfulOcolit),CerbulîntrecoarnelecăruiacreşteArboreleCosmicsauArboreleVieţiisaurăsareCrucea-prefiguratăprofeticdecruceadepeCaraiman.

Se poate trage concluzia că simbolismul cerbului - aşa cumeste transmis de cele mai diverse tradiţii: cerbul vestitor al luminii,cerbulmediatorîntreCerşiPământ,cerbulîntrecoarnelecăruiacreşteArboreleCosmicsauArboreleVieţiisauseînalţăcrucea-provinedinTradiţiaPrimordialăşiarecafundamentaceastărealitatedinBucegi.

Fig.2-pag.117.DesenceîmpodobeşteostraiţădesărbătoaredinsatulVişag,munţiiVlădeasa143.

Se remarcăasociereadintrecerbşibrad (ArboreleCosmicsauArboreleVieţiilaromâni).

ÎNTREITUL STÂLP AL CERULUI

„Maibinesăfacioipotezăcareînfinal s-arputeadovedigreşită,decâtsănufaci niciuna“ DimitriIvanoviciMendeleevŞiînacestcaz,respectividentificareaîntreituluiStâlpalCerului,

voiprezentafapteleînsuccesiunealorcronologică.Totulapornitdelaurmătorultext(pecarel-ammaicitatcualtă

ocazie)144:„Încosmologia lamaistădinTibetsespunecă înmijloculdiscului

terestruse ridicăsprecerMunteleMeni [...].Dinceipatruversantiai săipleacăîncelepatrudirecţiicardinalepatrudrumuricareducsprealţipatrupoli.Aceştipolisuntfoaieredeintensăenergie,acţionândperiodicasupraevoluţieipopoarelorşiaistorieilor”.Luândînconsiderareindicaţiaconformcăreia din cei patru versanti ai Muntelui Polar (desemnat prin MunteleMeru)pleacăsprecelepatrudirecţiicardinalepatrudrumuriceducsprealţipatrupoli(secundari),amdecissătrasezpepunctulcelmaiînaltalVârfuluiOcolit(vezivârfulmarcatdinFig.1şiFig.4-pag.119)celepatrudirecţiicardinaleplusdirecţiile intermediare.Aici însăseridicaoproblemă:aculbusolei indicăpolul nordmagnetic al Pământului, iar polulmagnetic nucoincidecupolulgeografic,nuareopoziţiefixă,cisedeplaseazăcontinuuşicuvitezăvariabilă;deşiacestevitezededeplasaresuntextremdemici,dacăluămînconsideraredouămomenteseparate-întimp-demiideani,laacelemomentepolulmagneticpoateocupapoziţiicaresădiferesemnificativ.

143 Reproducere după Nicolae Dunăre: Arta populară din Munţii Apuseni, Ed.Meridiane,1981,pag.80.

144Vezipag.55dinlucrare.

117

Fig.1.„Cerbulfermecat”-întrecoarnelecăruia-peVârfulOcolitcreşteArboreleVieţiisauArboreleCosmic.ReprezentareaschematicăahărţiimasivuluiBucegi,reprodusădelapag.106,darrotităcu1800-privitădecidinsprenord.

Fig.2.CerbulşiArboreleVieţii-artăpopularăromâneascădinmunţiiApuseni.

118

Dinacestmotivm-amhotărâtsăţincontdeorientareaColumneiCerului, deoarece - conform tradiţiei -monumentelemegalitice erauorientate strict spre punctele cardinale şi, în consecinţă, orientareaColumnei Cerului trebuia să fie conformă cu realitatea de la datarealizăriişipoziţionăriiei.Dupăcumamarătat,unadinfeţelelateralealecolumnei (faţadesud-est)esteunperetevertical,practicplan, iaracestfaptne-afacilitatstabilireadirecţieipecareesteorientatăColumna.145Înurmamăsurătoriiamconstatatodevieredecirca30°spreestdeladirecţianordindicatădeaculbusolei.Amconsiderataceastădirecţiecafiind„NordulVechi”,funcţiedecareamtrasatpevârfulcelmaiînaltalVârfuluiOcolit„direcţiilecardinaleVechi”plusdirecţiileintermediare- acesteafiind şi axelepe carea fostorientatoctogonul realizat în12iunie1987peVârfulOcolitpentrucă,defapt,ideatrasăriioctogonuluia fost o consecinţă a necesităţii trasării acestor direcţii - vezi Fig. 3 -pag. 119. În 14 iunie 1987 am făcut o serie de opt fotografii stând încentrulmarcat şiorientândobiectivulaparatului fotograficparalel cuaxele trasate -devenitediagonalealeoctogonului şi razeale cerculuiexterior.Dinanalizaceloroptfotografiisperamsăobţinindiciirelativlaceipatrupolilacaresereferăcosmologialamaistă;nuamidentificatnimicînacestsens,şidealtfelerapuţinprobabil,pentrucăînmodsigurrespectiviipatrupolisuntpoziţionaţi ladistanţeconsiderabilefaţădeloculîncarevizasemceleoptcadre.

Deşi nu am obţinut rezultatele scontate, două dintre celeopt fotografii realizate cu această ocazie s-au dovedit a fi extrem devaloroase;dinanaliza lor -pecareovoiprezenta înceleceurmează-amdescoperitcevacutotulneaşteptatşicaredepăşeaînimportanţăobiectivulcaregeneraseaceastăîntreprindere146.

1.Fig. 5 -pag. 119.Fotografie realizată în14 iunie1987depeVârful Ocolit, din centrul marcat în imaginile din aceeaşi pagină;fotografiaprezintăovederedin„A”(veziFig.1).

Obiectivulaparatuluifotograficafostorientatpedirecţia„NorduluiVechi”(nord-est).CeeacesevedeînprimplanesteşeauaVârfuluiOcolitşiînclinărilesimetricealecelordoiversantiaisăi.Înfundal,încentru,sevedeparteasuperioarăafeţeidesud-vest(„SudulVechi”)aColumneiCerului,parteaeiinferioarăfiindmascatădeCabanaOmu;laturadindreaptaaceeacesevededincolumnăeste şi laturăa feţeieidesud-est („EstulVechi”)la care ne-am raportat pentru a determina orientarea monumentului depiatră-obiectivulaparatuluiavândchiaraceastăorientarecândamrealizatfotografiaîndiscuţie.Dupăcumsepoateobserva,axatrasatăpemijloculfotografiei - axă cefigureazădirecţiadevizare - împarteVârfulOcolit îndouăpărţisimetriceşisesuprapunepeste laturadindreaptaaColumneiCerului,decipestefaţaeidesud-est.

În urma acestor observaţii se poate trage concluzia că, în modriguros, tocmai această axă sau -mai corect spus - planul de simetrie alVârfuluiOcolitastatlabazapoziţionăriiColumneiCeruluidelaOmu.

145Am realizat aceastămăsurătoare împreună cuGina şiMihaela (Georgeta Ciobanu şiMihaelaMureşanu).

146Acestfaptconfirma,pentrucineştieacâtaoară,spuseleluiDimitriIvanoviciMendeleevcitateînmotto.

119

Fig.2.VederedinC(Fig.1)-reprezentareschematică.

Fig. 3. Direcţiile cardinale considerate,trasate pe Vârful Ocolit. Fig. 4. Vedere din est - nord-est.

Fig. 5. Vedere din A (Fig. 1). Fig. 6. Vf. Găvanu, vedere din B (Fig. 1)

120

2.Fig. 6 -pag. 119.Fotografie realizată în14 iunie1987depeVârful Ocolit, din centrul marcat în imaginile din aceeaşi pagină;fotografiaprezintăovederedin„B”(veziFig.1).

Obiectivul aparatului fotografic a fost orientat pe direcţia„SuduluiVechi” (sud-vest).Ceeace sevede înplanuldoiestevârfulGăvanu sau Găvanele - după cum apare numit pe diferite hărţi; seremarcăfaptulcăesteplasatchiarîncentrulimaginii,direcţiadevizareîmpărţindu-1îndouăpărţisimetrice.PoziţiavârfuluiGăvanuînraportcuVârfulOcolitesteprezentatăşi-subalteunghiuri-înFig.3şiFig.4dinaceeaşipagină.

Concluziacarerezultăînurmaanalizeicelordouăfotografiidin14iunie1987esteilustratăînFig.2-pag.119-undeestereprezentatăschematicovederedesus(din„C”)aimaginiidinFig.1-şiseformuleazăastfel:vârfulGăvanu,VârfulOcolitşiColumnaCeruluidelaOmusuntaliniatede-a lungulunei axe - axă conţinutădeunplanvertical careesteplandesimetrieatâtalvârfuluiGăvanucâtşialVârfuluiOcolit,faţadesud-estaColumneiCeruluifiindconţinutăînacelaşiplan;axasauplanulverticalpecaresuntaliniateceledouăvârfurişiColumnaCeruluiesteorientatpedirecţianord-est-sud-vest(„NordVechi”-„SudVechi”),făcândununghidecirca30°cuaxanord-sud.Aceeaşiconcluziepoatefiformulatăşiastfel:dacăprelungim(mental) faţadesud-estaColumneiCeruluiînspresud-vest,eaîntâlneşteVârfulOcolitpecare-lparcurge pe toată lungimea lui împărţindu-l în două părţi simetrice,pentrucaprelungind-oîncontinuaresăîntâlneascăvârfulGăvanupecare,deasemenea,îlîmparteîndouăpărţisimetrice.

Înurmaacesteiconcluzii,ceeacemi-acaptatatenţiaîntr-oprimăfazăafostvârfulGăvanu,cuatâtmaimultcucâtpânălaacelmomentîlignorasemcomplet;alinierealuicuVârfulOcolitşiColumnaCeruluiafostpentrumineoadevăratărevelaţie;nuîncăpeaîndoialăcăşiacestvârfreprezintă„ceva”-cevadeosebitdeimportant-şieraexclussănuexisteîntradiţiiinformaţiicaresă-lvizezeşicuajutorulcărorasă-ipotstabilinaturaşifuncţia.Bineînţelesamînceputimediatinvestigaţiiînacestsens,avândunsingurreper:formavârfuluiGăvanuprivitdinsprenord-est.Acestrepers-adoveditafisuficient;graţielui,şinesperatdesimplu,amidentificat vârfulGăvanu ca fiindmodelul, originalul, care a stat la bazareprezentărilorluiIanus-regeşizeualînceputurilor,dinmitologiaromană.

SimbolismulşimiturileţesuteînjurulluiIanus-pecarele-amstudiatulterior-pedeoparte,n-aufăcutdecâtsăconfirmeidentitateadintrevârfulGăvanuşiimagineamiticăaluiIanusşi,pedealtăparte,mi-aupermissăstabilescceeacemăinteresadefapt:funcţiarealăaacestuivârf.

Conform tradiţiei, Ianus cunoştea atât trecutul cât şi viitorul - cualtecuvinteputeapriviînacelaşitimpşitrecutulşiviitorul-şisespunecăacestaeramotivulpentrucareerareprezentatavânddouăfeţecepriveauîndirecţiiopuse,şidinacelaşimotivmaieranumitşiIanusBifrons(douăfrunţi)sauIanusBiformis(douăchipuri).

121

Fig.1-pag.123.IanusBifrons-dupăomonedăromană147.Dupăcumsevedeînimagine,Ianuspoartăpecreştetulcapului

un fel de coroană ce poate fi asimilată cu un corn de lună; aceastăcoroanăestesusţinutălamijlocdeunsuportaxialcareocupăopoziţiemedianăîntreceledouăfeţealezeului.

ÎncontinuarevoiexpuneargumentaţiacaresusţineidentitateadintrevârfulGăvanuşifiguramiticăaluiIanus,argumentaţiecaresebazeazăpecomparareaimaginiizeului(Fig.1-pag.123)cuimagineavârfuluiGăvanu(Fig.2148-pag.123),şicorelareaobservaţiilorcudatelefurnizatedetradiţiişicuconcluziilepropriiargumentatedejaînlucrare.

+CeledouăfeţealeluiIanusseregăsescînaspectulcelordouăcapete laterale ale vârfului Găvanu149; aceste două „feţe” de stâncăprivesc practic una spre răsărit („Estul Vechi”) şi cealaltă spre apus(„VestulVechi”),ceeacecorespundeîntocmaisimbolismuluitemporalalluiIanustradusînsimbolismspaţial,şiiatădece:conformtradiţieiIanus priveşte cu una dintre feţe trecutul - dar trecutul corespundesimbolicapusului-iarcucealaltăfaţăpriveşteviitorul,carecorespundesimbolicrăsăritului.

+ „Cornul de lună” care leagă cele două frunţi ale lui Ianusse regăseşte în şaua curbată în acelaşi fel a vârfuluiGăvanu, şa careleagăceledouăfeţedestâncă.CusiguranţăacestedouăextremităţialeGăvanuluierau-într-untrecutnufoarteîndepărtat-cumultmaiînaltedecâtseprezintăacum150şi,înconsecinţă,curbura,adâncituraşeiieramultmaievidentă.UnargumentînacestsensîladucechiarnumeledeGăvanupecareîlpoartăvârful,cuvântulgăvanînsemnând„scobitură,adâncitură,sauparteaunuiobiectcareprezintăoscobitură”151;deaicirezultă că în traducere „vârful Găvanu” înseamnă, textual, „vârfulAdâncitura”-numecuizdeparadox,darcareseexplicăprinexistenţacurburii,adâncituriişeiicareeracândva,nufoartedemult,încădeosebitdepregnantă.

+ Între celedouă feţe ale lui Ianus, suportul axial -pe care sesprijină „cornul de lună” - are o poziţie mediană; conform tradiţiei,în diversele ipostaze ale lui Ianus ca deţinător al unei duble puteri,cele două feţe ale sale au funcţii complementare152, „principiul lorcomunfiind insinuat,darşiocultat (ascuns), îna treia faţă,mediană,invizibilăşiimplicită”153.AceastăatreiafaţăaluiIanusestefiguratădesuportulaxial.Dacăneraportăm lavârfulGăvanucamodeloriginaralreprezentării lui Ianus,acestsuportaxialar trebuisăseregăseascăsituatpepoziţiamediană,deciînplanuldesimetriealvârfuluiGăvanu;

147ReproduceredupăG.PopaLisseanu:Mitologiagreco-romanâ,Ed.Universul,1944,pag.19,Fig.9.148InimagineadinFig.2,vârfulGăvanuafostscosînevidenţăprinprelucrareafundalului.149Nuesteexcluscaceledouăfeţedestâncăsăfifostcândvaparţialsculptate.150Chiarîn1987,meteorologiidelastaţiaOmuaufostmartorilaprăbuşireauneibucăţiconsiderabile

dinstâncafeţeidindreaptaavârfuluiGăvanu,iardupăcâtevaziledelaevenimentamconstatatpersonalurmările.

151VasileBreban:Dicţionarallimbiiromânecontemporane,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1980,pag.232.

152 Ianusstăpânalcheilor: închideşideschide; stăpânal timpului: controlează trecutulşiviitorul;însumândputerearegalăşiputereasacerdotală;însumândprincipiulmasculinşiprincipiulfeminin.

153VasileLovinescu:Alpatruleahagialâc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.95-96.

122

iar,dupăcumamvăzut,planulsăudesimetriecoincidecuplanuldesimetriealVârfuluiOcolit,şideaicirezultăcăaxulverticalcetreceprinvârfulVârfuluiOcolitşicareestechiarAxisMundi,seproiecteazăpefaţamedianăavârfuluiGăvanu.SuportulaxialdinreprezentarealuiIanus-delacareampornit-trebuiesăreflecteacestfapt,decirespectivulsuportaxialnupoatefidecâtofigurareaColoaneiCeruluicaresereveleazăafiînrealitateceadeatreiafaţăaluiIanus,ceaascunsă.Înperfectacordcu tradiţia, cea de a treia faţă a vârfului Găvanu deşi invizibilă estetotuşiinsinuată,căciurcândînplanulmedianalGăvanului,dindirecţia„D”(pag.117),vârfulVârfuluiOcolitsearatăsubformaunuitriunghiprofilatînmijloculşeiilui-podoabăacoroaneidincreştetulluiIanusBifronscelautentic(Fig.3-pag.121).

MiturileşitradiţiileromaneconfirmărelaţiadintreIanusşiAxulLumiiprinimplicareazeuluiînactivitateaCentrului(Polului),precumşiprinorigineacareiseatribuie:

„Ianus, după Fastele lui Ovidiu, învârteşte polul nordic alcerului, numit de alţi autori Geticus polus, Geticum plaustrum [...].Ianuserapăzitorulporţilorcerului.[...]poetulOvidiu,înFastelesale,neînfăţişeazăpeIanusrostindurmătoarelecuvinte:«[...]Euunulsinguramdreptulsăînvârtescpolulceriului.Euveghezlaporţileceriului;[...]însuşi Joe nupoate să intre şi să iasă fară voiamea»”154 .După cumaratăNicolaeDensuşianu,dinvechiletradiţiişilegendereligioasealeromanilorrezultăcă„IanuserafiualluiApollo,alzeuluiluminii[...].

IanusemigraseînItaliadinregiuneasituatăsubceledouăUrse,undedupăideilevechigeograficeşiastronomiceseînvârtepolulceriuluiadecădinţarahiperboreilorsauageţilorsaudacilor.”155Conformsimbolismuluitradiţional,această„emigrare”aluiIanusînsemnaînfaptconstituireaunuicentrusecundarînItalia,derivatdirectdinCentrulSuprem.ÎnacestsensartrebuiadăugatcăIanus„maieraşizeuliniţieriiînmistere;[...]celedouăcheialesale-unadeaur,cealaltădeargint-erauceleale«marilormistere»şiale«micilormistere»;folosindunlimbajechivalent,cheiadeargintesteceaa«Paradisuluiterestru»,iarcheiadeauresteceaa«Paradisuluiceresc»”.156

OconfirmareaoriginiiluiIanusoaducşiceledouăcununidepeceledouăfrunţialesale(Fig.1 -pag.123),cununicareseamănăizbitorabonetedacice;faptulestecuatâtmaiconcludentcucât,aceastăreprezentarealuiIanus-regealînceputurilorşizeuroman-figureazăchiarpemonederomane.

În continuarevoiprezentaoaltăprobăcare confirmăoriginea luiIanus-respectivsursareprezentăriişisimbolismuluizeului,sursăcarenuestealtadecâtvârfulGăvanuîncontextulamplasăriilui.

Fig.4a157-pag.123.CaduceulpemonedeanteromanealeDaciei.„Caduceulneapare înantichitateapelasgăcaatributparticularal

luiHermessauArmisalDacieişifigureazăsubdiferiteformemisticeca154NicolaeDensuşianu:Daciapreistorică,Ed.Meridiane,Bucureşti,1986,pag.414.155Ibidem,pag.415.156ReneGuenon: Simboluri ale Ştiinţei Sacre, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1997, pag.

133-134.157ReproduceredupăN.Densuşianu:Daciapreistorică,Ed.Meridiane,Bucureşti,1986,

pag.577,fig.263.

123

Fig. 1. Ianus Bifrons (după o monedă romană).

Fig. 2. Vârful Găvanu (Găvanele) - faţa de nord-est.

Fig. 3. Vedere din D (vezi pag. 119, Fig. 1)

Fig. 4. (a,b,c,d,e)a - Reprezentare a caduceului pe monede anteromane ale Daciei;b - Cruce de pe una din turlele bisericii schitului Peştera Ialomiţei;c - „Cornul de lună" şi suportul axial median - detaliu din Fig. 1d - Figurări ale Coloanei Cerului (reproduse din pag. 63, Fig. 1, poziţiile 2.1 şi 2.6);e - Simbol al Mercurului în alchimie, şi al planetei Mercur în astrologie şi astronomie. În mitologia romană, Hermes este numit Mercur.

124

emblemănaţionalăpemonedeleanteromanealeDaciei”158.Reprezentat sub această formă, caduceul - imagine a Axului

Lumii-estefiguratdeunaxverticalcesusţineunarcdecerc;punctuldedeasupra,marcândcentrulcerculuidincareprovinearcul,reprezintăînmodevidentCentrul.

Caduceul dacic se regăseşte sub aceeaşi formă în unelereprezentărialecrucilordepeturlelebisericilornoastrecreştin-ortodoxe,cumestecazulbisericiischituluiPeşteraIalomiţei-veziFig.4b-pag.123(vezişiFig.1-pag.33).Dupăcumsevedeînimagine,cruceaseînalţădinconcavitateaunuiarcdecerc,iarCentrul(centrulcrucii)estemarcatcuundisc-perfectechivalentcupunctuldinreprezentareacaduceuluidacic.Aceeaşireprezentareacaduceuluipoatefiasimilatăcuocupăcupiciorreprezentatăschematic,şiînacestcazdevineCupăaGraalului,punctuldedeasupra -Centrul - fiind sursa licorii nemuririi.AceastăimagineseidentificăîniconografiacreştinăînreprezentărileluiIisusînpotir(vezipag.62),înacestcazpunctuldedeasupraesteIisusînsuşi.

Caduceuldepemonedeledacilorseregăseştefigurat -practicidentic - în imaginea lui Ianus Bifrons, în cea de-a treia lui faţă,confirmându-i acesteia identitatea: este vorba de ansamblul formatde „cornul de lună” şi suportul său axial reprezentate izolat în Fig.4c; punctul de deasupra este invizibil dar implicit, deoarece „cornulde lună”fiindunarcdecerc,asemeneacercului,nupoateexistafarăpreexistentaunuicentrudincaresăfifostgenerat.Înplus,asimilareaacestuiansamblu(corndelunăpesuportaxial)cuocupăesteconfirmatădeReneGuenon:„existăunfeldeechivalenţăsimbolicăîntresemilună(corndelună-n.n.)şicupă”.159

Dacă această formă a caduceului se identifică în imaginea luiIanus, este pentru că ambele reprezentări vorbesc în limbaj simbolicdespreunaşiaceeaşirealitate:vârfulGăvanuînrelaţialuicuCentrulşiAxulLumii.Înacestsensarmaitrebuiesubliniatfaptulcăpunctuldedeasupraarculuidecerc-dinreprezentareacaduceului-corespundeîn realitate centrului de luminozitate maximă al coloanei de luminădedeasupraVârfuluiOcolit,centrudeluminăpecare îlprefigureazăvârfulVârfuluiOcolitproiectatînmijloculşeiiGăvanului(Fig.3-pag.121).

Aici se ridică însă o întrebare: cum se justifică - sub aspectmitologic -prezenţa caduceului în reprezentarea lui Ianus, ştiutfiindcă el, caduceul, era atributul particular al lui Hermes (Thot-HermesTrismegistus)? Bineînţeles explicaţia există: ca şi Ianus, „Hermes eraoriginardinDacia.Dupăgenealogiilevechi el a fostnăscutdeMaia,fiica titanuluiAtlas. Reşedinţa luiHermes [...] se afla sub constelaţiacelordouăUrse”160-deundeemigraseşiIanusînItalia.„înreligiuneagreco-romanăHermesaveaînmulteprivinţecaractereleluiIanus.

Amândoi învaţă pe oameni cele dintâi rituri sacre. Amândoierauconsideraţicalegislatori,caintermediariîntreoamenişizei,ca

158Ibidem,pag.578.159ReneGuenon:Regelelumii,Ed.Rosmarin,Bucureşti,1994,pag.92.160NicolaeDensuşianu:Daciapreistorică,Ed.Meridiane,Bucureşti,1986,pag.652.

125

legislatori, ca intermediari între oameni şi zei, camijlocitori de pace,întemeietoriaiastronomieişiadeseoriHermeseraînfăţişatcudouăfeţe,caşiIanus”161-şi,aşmaiadăugaeu,amândoisuntstăpâniicheilor:Ianuscapăzitoralporţilorarecaatributceledouăcheişideţineputereadeaînchideşideadeschide,iarputereadesolveetcoagulaaluiHermes-însemnândînesenţăacelaşilucru-maiestenumităşi„putereacheilor”.DupăcumaratăNicolaeDensuşianu162,încolindelepopulareromâneştiIanusestecelebratsubnumeledeIonSînt-Ion,iarsubnumeledeIonsauIuanarfifostadoratşiînItalia;înacelaţitimp,„pemonumentelevechialeDaciei,HermesmaiaretotodatăşinumeledeIon.AicielesteidenticcuIanus[...].Hermes,subnumeledeSf.Ion,figureazăşiîncolindelereligioase române ca «măsurătoriu al ceriului şi al pământului» şi ca«aducătoriuallegilordivine»”.163ÎnacestcontextmaitrebuiereamintitcăîntradiţiaegipteanăThot(Hermes)areapelativulIoh,castăpânalLunii.164Sepoate trageconcluziacă -datoritămultitudiniideaspectecomune - cei doi zei se contopesc înmaremăsură, iarHermes (iOn)împartecuIanus(iOn)caduceul,pecareacestadinurmăîldeţineînsăîntaină,ascuns înceadea treia lui faţă. ÎnfavoareaacesteiconcluziipledeazăşisimboluriledinFig.4 (dşie) -pag.123,precumşi faptulcăprintradiţie,atâtluiThot(Hermes)câtşiluiIanusleesteatribuităaceeaşiculoaresimbolică,respectivculoareaverde.

Faptul că am stabilit identitateamitică a vârfului Găvanu nurezolva decât parţial problema, pentru că problema de fond avea înprimplanansamblulformatdeGăvanu,VârfulOcolitşiOmu(creştetulbătrânului Atlas marcat de Columna Cerului); alinierea perfectă aColumnei Cerului cu Vârful Ocolit şi vârful Găvanu nu lăsa loc deîndoialăînaceastăprivinţă.Deveniseevidentcărolulcolumneidepiatră(ColumnaCerului)eramaicomplexdecâtcrezuseminiţial;easemnalanunumaiprezenţa şi funcţiaVârfuluiOcolit, civorbeadespre întregansamblulformatdinceletreivârfuriîncatenate.ŞimaieraevidentcăatâtGăvanu,personificatdeIanusBifronsdeţinătoralcaduceului,câtşiOmu,personificatdetitanulAtlasşimarcatdeColumnaCerului,aufuncţiispecificeînactivitateaCentruluişiAxuluiLumii.Înconcluzie,deţineamsuficientedatepentruaputeaidentificaîntradiţiiinformaţiilereferitoarelaansamblulcelortreivârfuri-nicinusepuneaproblemacaacesteinformaţiisănuexiste.

Şiîntr-adevăr,chiarînprimapartealuniiiulie(1987),înlucrareaColoanaCerului a luiRomulusVulcănescu amgăsit ceea ce căutam,Referindu-selamitultroiţeisuprapuspestemitulprimitivalColoaneiCerului,autorulspune:„înrealitate,acestmitcreştinizatnuestedecâto

161Ibidem,pag.653.162Ibidem,pag.415.163Ibidem,pag.652.164„Toth(Hermes-n.n.)estemaicuseamăstăpânalLunii[...]fiindnumitIoh-Thot,

adicăLuna-Thot[...].OaltătradiţieafirmăcăThot[...]înJuptadintreHorusşiSeth,foloseştecornulLunii capeuncuţit. [...]dupăunmit, ca semnal înfrângerii sale, Seth (iO -n.n.)dănaşteredincreştetul capului săuLunii, adică luiToth (iOh -n.n.)” (C.Daniel:CulturaEgiptuluiantic,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1985,pag.278,273).

126

disimulare amitului arhaic, ceea ce ne face să credem că numele detroiţă adoptatpentru simulacruldeColoanăaCerului e adecvatmaimultfonduluiprimitivalunei«coloaneîntreite»decâtaltoiululterioratreicruciîmpreunateîntr-una.[...]celeTreiColoanealeCeruluisuntelogiate atât în Rig-Veda (Mahabharatha), cât şi în Hesiod (Zile şimunci)şiînliteraturalatină(Cardinesmundi).”165

Dintextulcitatreiesecă:-ExistenţauneiColoaneîntreitesaualunuiîntreitStâlpalCerului

esteatestatădecelemaivechitradiţii,decideTradiţiaPrimordială.- Firul neîntrerupt al Tradiţiei se continuă în creştinism unde

întreitaColoanăaCeruluidevinetroiţă-treicruciîmpreunateîntr-una.înacestcazarmaitrebuisubliniatfaptulcăatuncicândceletreicrucisuntegaletroiţasimbolizeazăTrinitatea,revelândUnicaTriplăPuterecareacţioneazăînLumeprinîntreitulStâlpalCerului.

Concluzia, carenupoatefidecâtuna singură, este ilustrată lapag. 127 şi se formulează astfel: cele trei vârfuri încatenate -Găvanu(personificat de Ianus Bifrons deţinător al caduceului), Vârful Ocolit(suportul Centrului şi Axului Lumii) şi Omu (personificat de titanulAtlascareimortalizatpeColumnadepiatrăsusţineCerul)-sunttemelia,parteavizibilăaaceleiîntreiteColoanecareleagăefectivPământuldeCer,şidespreacăreiexistenţădauinformaţiitradiţiile.

În continuare voi mai prezenta câteva probe care confirmăconcluziademaisus.

+Fig.1-pag.131.„CeletreicolumnealeCeriuluidepeVârfulOmului (Carpaţi) văzute în grupă. După o fotografie de L. Adler(Braşov)”166.

După cum se vede în imagine, şi după cum spune NicolaeDensuşianu, lângă columna cea „gigantică de stâncă [...] (este vorbade columnaprincipală,ColumnaCerului prezentatădeja în lucrare -n.n.)altedouăvârfuridestânci,ieşitedinsânulpământuluiînformădemonoliteputernice,îşiînalţăînaercapetelelor[...].Fiecaredinacestecolumneareprezentatînantichitateodeosebităfigură,fiecareaavutunanumitsenssimbolic.”167

Din păcate, şi probabil de foarte multă vreme, imagineaprezentatănumaipoatefivăzutădecâtînaceastăfotografie,deoarececolumna din dreapta nu mai există (pe locul ei este Cabana Omu),iarceadinstânga (identificatădeNicolaeDensuşianucuvulturul luiPrometeu)estemascatădeo„anexă”168acabanei.

Referitor la aceste trei columne de stâncă de pe vârful Omu,NicolaeDensuşianuconchide:„celetreicolumnealeceruluidin

165RomulusVulcănescu:Coloanacerului,Ed.AcademieiRSR,Bucureşti,1972,pag.190-191.166ReproduceredupăN.Densuşianu:Daciapreistorică,Ed.Meridiane,Bucureşti,1986,pag.251,Fig.184.167NicolaeDensuşianu,ibidem,pag.213,249.168Amavut rezerve în ceea cepriveşteoportunitatea comentariului referitor la această „anexă”aCabanei

Omu,dar în celedinurmăm-amdecis să-1 scriu, deşi la primavedere seamănă a „umornegru”.Estevorbadeorealitatepenibilăşitristă,darcare,înmod„paradoxal”,aminteştedeunepisoddinpovestea„Maimuţei-de-piatră”dintradiţiachineză(povestelacarem-ammaireferitcualtăocazie-vezipag.70-72):Maimuţa-de-piatră care se autointitulase „Marele-înţelept-Egalul-Cerului”, înmomentul care aprecedatînchidereaeiînMuntele-celor-Cinci-Elemente,ajunsălângăColoaneleCerului,„casă-şiaratedispreţul(faţădeBudaşiîmpăratulCeresc-n.n)îşifăcunevoilelatemeliaprimeiColoane”(UCeng-En,pag.113).

127

Fig. 1. Vedere de ansamblu.

Fig. 2. Vârful Găvanu - Ianus Bifrons (Ion Sânt-Ion) deţinător al caduceului (vedere din A).

Fig. 3. Vârful Ocolit / Bucura Dumbravă - partea vizibilă a Axului şi Centrului Lumii (vedere din B)

Fig. 4. Columna Cerului de la Omu. Titanul Atlas susţinând Cerul (vedere din C).

128

TeogonialuiHesiod,numitedeautoriiromanicardinesmundi,pecareserezimaceriuldinţarahiperboreilor,suntceletreicolumnedepe«VârfulOmului»,alcăroraspectîngrupăni-lprezintăFig.1-pag.131.”169DeşipeparcursulcercetăriiîntâlnisemacestepasajedinlucrarealuiNicolaeDensuşianu, lamomentele respectivenu-mi reţinuserăatenţiapentrucă,pedeoparte,erampreocupatăexclusivdecolumnaprincipală,iar,pedealtăparte,ansamblulcelortreicolumnedepiatrănemaiexistândpe teren, şi în lipsadatelor concrete (referitoare la alinierea celor treivârfuri)stabiliteulterior,acesteinformaţiinu-mispuseserănimic-aşacăaproapemiseşterseserădinminte.Însă,dinperspectivarezultatelorla care ajunsesem, şi mai ales pentru că Romulus Vulcănescu făceatrimitere (în textul citat) laNicolaeDensuşianu, am revenit la DaciaPreistorică,şidecilaceletreicolumnedepiatră.

Concluziile sunt aceleaşi ca şi în cazul columnei principale{ColumnaCerului):

-CeletreicolumnedepiatrădepevârfulOmu(dincareastăzimaiexistădoardouă)nusuntchiareleceleTreiColoanedespreacărorexistenţă vorbesc tradiţiile, dar le simbolizează şi, ceea ce este maiimportant,lesemnaleazăprezenţa.

- Cele trei columne de piatră, conform legilor ciclice, aveaumenireadea jucasuccesivdouăroluri complementare: în fazasolve,roluldeaascunde(oculta)-prinsubstituire-adevărateleTreiColoanecareleagăefectivPământuldeCer,iarînfazacoagula,roluldeasemnalasaudeaconfirmaprezenţaveritabileiColoaneîntreite-întreitulStâlpalCeruluiacăruipartevizibilăesteansamblulcelortreivârfuriîncatenate:Găvanu,VârfulOcolitşiOmu.

+Fig.2-pag.131.FoaiadegardăacărţiiluiDanielRuzo,Losultimos dias del Apocalipsis, publicată în 1970 în Uruguai; foaia degardăconţinenumele,emblemaşiadresaediturii.

În ianuarie 1988, o persoană din anturajul meu ştiind că măinteresau cercetările lui Daniel Ruzo, mi-a adus cartea Los ultimosdias del Apocalipsis. În acea perioadă lucram intens la pregătireadiasonului170PeculmileKogaiononului171,pecareurmasă-lprezintînpublicla15martie.SpresurprindereameaaceastălucrarealuiDanielRuzonuaveatangenţecumegaliţii,cieraunstudiuasuprasubiectuluianunţatdetitlulcărţii-cumdealtfelerafiresc-studiubazatpedateşi noţiuni tradiţionale prezentate prea tehnic pentru bagajulmeu decunoştinţeîndomeniulaacelmoment.Cartea,deşiinteresantă,mis-a

AcestepisoddescrielafeldebinesituaţiadelaOmu,pentrucăacea„anexă”acabaneiestechiarun“WC”plasatlatemeliaColumneiCeruluişimascândtotodată“VulturulluiPrometeu”.Înciudafaptuluicăsemnificaţiaşivaloareaextraordinarăaacestormonumenteeracunoscutădin1913cândafostpublicatălucrarea luiNicolaeDensuşianu, ulterior, cabana şi “anexa” au fost construite. (PovesteaMaimuţei-de-piatrăesteprezentatădeUCeng-En,înCălătoriespresoare-apune,Ed.Meridiane,Bucureşti,1971).

169NicolaeDensuşianu,ibidem,pag.250.170Undiasonestepracticunfilmdocumentarîncareînsăimaginilesuntînregistratepediapozitive,

acestea fiind proiectate pe ecran în ritmul potrivit pentru a ilustra banda sonoră care conţine un textînregistratşimuzicaadecvată.

171DiasonulPeculmileKogaiononuluiconţine,exprimateîntr-oformăartistică,rezultatelecercetăriicarefacobiectullucrăriidefaţă,prezentatepentruprimaoarăînpublicprinintermediulacestuidiason,în15martie1988.Textulbenziisonoreadiasonuluiafostpublicat,fragmentat,înlunilemaişiaugust1990,înrevistaArca.

129

părutdificilă,înpluseraînspaniolă,şiînafarădeastaerampresatădetimp,aşaîncâtdoaramrăsfoit-o.172

Surprizamareavenitcând,mai răsfoindodatăcartea înaintedeaoînapoia,privireami-afostreţinutădepaginadegardă-veziFig.2-pag.131.Ceeacem-afăcutsămăopresclaaceastăpaginăafostdefaptnumărul17dinadresaediturii;însă,înmomentulimediaturmătoram remarcat emblema editurii şi... nu mi-a venit să cred - desenulreprezentaunansamblude treimunţi înlănţuiţi, imagineafiind întrutotulasemeneaansambluluiformatdevârfulGăvanu,VârfulOcolitşivârfulOmu,dupăcumsepoateconstataînFig.3-pag.131.Asemănareacelordouăimaginiesteflagrantă,aşaîncâtposibilitateauneicoincidenţeam exclus-o din start. În mod cert, emblema editurii IztaccihuatlreprezintăchiarceletreivârfuriîncatenatedinBucegi-suportulvizibilal întreitului Stâlp alCerului - iar asemănarea izbitoare a celordouăimagini nu este singurul argument care pledează în favoarea acesteiconcluzii.Astfel,denumireaediturii (Iztaccihuatl) are rezonanţaunuinumedezeitatedinmitologiilepopoarelorprecolumbiene(popoarelornahuatle-tolteci,zapoteci,azteci)173,şiastaindicăfaptulcărespectivaediturăesteorientatăpepublicareadelucrăriceabordeazădomeniultradiţiei îngeneral, domeniu în care se înscrie şi lucareaLosultimosdiasdelApocalipsisaluiDanielRuzo;emblemauneiedituri-conformuzanţelor,şicuatâtmaimultemblemaedituriiînspeţă-trebuiesăfieînacordcudenumireaacesteia,şideci, încazuldefaţă,estevorbaînmod sigur despre o imagine, un simbol sacru provenit din tradiţiileprecolumbiene.Sursaacestuisimbolcarereproduceimagineacelortreivârfuri încatenate - temeliea întreituluiStâlpalCerului -nupoatefidecâtTradiţiaPrimordială.Cusiguranţăacestsimbolafostconservatşi transmis în mod fidel datorită valorii de mare sacralitate care i-afostatribuitădelaorigini,chiardacăsemnificaţialuirealăpoatenuafostcunoscutănicidesacerdoţiitradiţieisecundarecarel-auprimitînpăstrare174;totacestprocesderulându-sesubsemnulfazeisolvedictatedelegileciclice,şiînvedereafazeicoaguladictatedeaceleaşilegi.

+Fig.4-pag.131.Uroboros-DiscdebronzdinBenin175.„Uroborosul,şarpelecareîşimuşcăpropriacoadă,[...]îmbrăţişând

creaţia cu un cerc continuu, o menţine, o împiedică să se dezintegreze[...].Străvechisimbolaluneistrăvechizeităţinaturaledetronatedespirit,Uroborosul rămâneomaredivinitatecosmograficăşigeografică;elaparegravat astfel ca circumferinţă a celordintâi imagini aleLumii, precum şipeacestdiscdinBenin, fară îndoială ceamaiveche imagomundinegro-africanăunde,unindcontrariile,ţineînstrânsoareatrupuluisăusinuos

172AmremarcatînsăînlucrarealuiDanielRuzooreprezentaresimbolicăpecareampreluat-o,pentrucăatunciîmierautilăcaexemplificareîndiason,iarulterioramintrodus-oînprimaversiunealucrăriiTainaKogaiononului.Reprezentareasimbolicădesprecareevorbaesteinclusăşiînprezentaversiunealucrării.

173VictorKernbach:Dicţionardemitologiegenerală,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1989,pag.57.

174Reproducereasaumemorareafarăceamaimicădenaturareaunorsimbolurisautextesacreeraoîndatorirereligioasăcuvaloarederitual,chiardacăsemnificaţiaacestorsimbolurişitextefusesedemult“uitată”;astfeldepracticisuntcunoscuteînistoriareligiilorcafiindspecificecivilizaţiilortradiţionale.

175 Reproducere după Jean Chevalier, Alain Gheerbrant: Dictionnaire des Symboles, Ed. RobertLaffont,Paris,1982,pag.572.

130

oceaneleprimordiale-înmijloculcărorapluteştepătratulTerrei.”176PedisculdinBeninsepoateobservacăinelulexteriorşarpeluiUroboroseste împărţit în cincisprezece sectoare inegale; în opt dintre acestesectoare apare imagineaunui aceluiaşi câine, în şase o aceeaşi figurăantropomorfa,177 iar într-unui dintre sectoare, cel plasat deasupracapuluişarpelui,esteoimaginesingulară.Aceastăimagine(prezentatăşiînlupă-Fig.4)figureazătreisuliţe;suliţadinmijlocestedespicată,celedouăjumătăţi,deşiîndepărtateunadealta,rămânândunitelabază.

DarsuliţasenumărăprintresimbolurilecelemairăspânditealeAxuluiLumii,şi,înconsecinţă,celetreisuliţenupotreprezentadecâtîntreitulStâlpalCerului,suliţadespicatăsimulândimagineaversantuluialungitalVârfuluiOcolit,aşacumapareînFig.3-pag.129.FaptulcădespreîntreitulStâlpalCeruluiestevorbaeconfirmatdesimbolismulUroborosuluicare,datorităformeiluicirculare,figurează„unireaLumiihtoniene,reprezentatedeşarpe,cuLumeacelestăpecareoreprezintăcercul.”178AceastăinterpretareesteîntăritădeimagineadeansambluadisculuidinBenin;astfel,dupăcumsepoateobserva,şarpeleUroborosocupă o poziţie intermediară între pătratul central care simbolizeazăPământul,şicerculexteriorcaresimbolizeazăCerulSuprem179;unirea(legătura)dintrepătrat (Pământ) şi cercul exterior (Cerul Suprem) sefaceprinceletreisuliţe(celetreiColoanealeCerului)plasatechiarpecapulşarpelui,şarpelefiindînlegăturăcupătratul(Pământul)totprinintermediulCentruluifiguratdeaceastădatăprinroatacuoptspiţe,încentrulbutuculuicăreiapareplasatpătratul(Pământul).

Referitorlaacestultimaspect,pentruanucreaambiguităţi,vatrebuisămai fac oprecizare: pedisculdinBenin este reprezentată simbolic nunumaiîntreagaCreaţie(„OulCosmic”dupăseparareacelordouăjumătăţi:Cerul şi Pământul), dar şi acţiunea Principiului asupraCreaţiei. La acestultim aspect se referă roata cu 8 spiţe care reprezentândRoataCosmică,spaţiuldincentrulbutuculuiei-conformtradiţiei-estegolşiimobil,faceca Roata să se învârtească, şi este chiar Polul Ceresc aflat în legătură cuPolulPământescprin intermediulAxuluiLumii, deci prin cele trei suliţecaretrebuievăzutecafiindplasateîncentrulgravuriişiperpendicularepeaceasta;rezultăcăplasareapătratului(Terrei)încentrulbutucului-definitcafiindgol-nupoatefidecâtaparentăşisedatoreazăproiecţieibutuculuiroţiicu8spiţeînplanulgravurii,elreprezentândînrealitateunplansuperior.

Altfelspus,gravuradepedisculdinBeninarputeafiasimilatăcuoimagineaîntregiiCreaţiivăzuteprinbutuculRoţiiCosmice.

+ Fig. 5 - pag. 131. „Echivalent creştin extrem de uzitat în EvulMediucasimbolalLogosului [...].Aceastăsiglăacăreipronunţare latinăpoatefiidentificatăcupronunţarealuiAUMsanscrit(formadesfăşuratăamonosilabeisacreOM),înseamnăAlfaşiOmega,începutulşiSfârşitul[...].

176JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.693-694.

177înprivinţasimbolismuluiacestorimagini(câineleşifiguraantropomorfa)voireveniîncapitolulalVI-leaallucrării.

178JeanChevalier,AlainGheerbrant,ibidem,pag.572.179Pătratul(Pământul)esteînconjuratdemaimultecercuriconcentrice;acestecercuri

concentricesimbolizeazăcerurileintermediare,cerculexteriorreprezentândCerulSuprem.

131

Fig. 1. „Cele trei columne ale Ceriului de pe Vârful Omului (Carpaţi), văzute în grupă", aproximativ dinspre sud-vest.Fotografia a fost realizată la sfârşitul sec. al XIX-lea sau începutul secai XX-lea, de L. Adler.

Fig. 2. Foaia de gardă a cărţii lui Daniel Ruzo, Los ultimos dias delApocalipsis, publicată în 1970 înUruguai; foaia de gardă conţinenumele, emblema şi adresa editurii.

Fig. 3. Cele trei vârfuri încatenate din Bucegi deasupra cărora, spre comparare, este suprapusă o lupă cu emblema editurii preluată din Fig. 2.

Fig. 4. Uroborosul pe un disc de bronz din Benin. Lupa pune m evidenţa cele trei suliţe = întreitul Stâlp al Cerului; suliţa din mijloc este despicată pentru a simula versantul alungit al Vârfului Ocolit (vezi Fig. 3)

Fig. 5. Sigla creştină a Logosului care se indentifică în silaba sacră sanscrită OM (AUM), figurează şi trei vârfuri încatenate. Textul în franceză este scanat din dicţionarul de simboluri citat în lucrare.

132

Acestsimbolestecuatâtmaisemnificativcucâtuneoriesteasociatcusvasticaîniconografiaaceleiepoci”.180

Dupăcumrezultădintextulcitat,acestsimbol(siglă),cepoatefiasimilatcutreivârfuridemunteînlănţuite,seasociazăprincipalelorsimbolurişifuncţiialeCentruluiSupremcareesteoriginea,punctuldepornirealtuturorlucrurilor,aldezvoltăriişimântuiriimanifestăriiprinLogos.Dar înCentru se înalţă întreitul StâlpalCerului a căruipartevizibilă sunt cele trei vârfuri încatenate, ce în perfect acord cu legeacorespondenţeiseregăsescprefigurateînaceastăsiglăaLogosului(vezilupăFig.5).însprijinulacesteiinterpretărivoiaducespuseleluiReneGuenon:„oricesimbolveritabilîşicuprindesensurilemultipleîncădela origine, căci el nu s-a constituit ca atare în virtuteaunei convenţiiumane, ci în virtuteaunei «legi a corespondenţei»”181, corespondenţadintreordineanaturalăşiordineadivină(vezişicitatuldelapag.103-105).

Sintetizând,rezolvareaproblemeiiniţialeridicatedeansamblulcelor trei vârfuri aliniate (VârfulOcolit, suport vizibil alCentrului şial Axului Lumii, încadrat simetric de Găvanu şi Omu) a condus laîntreitaColoanăaCeruluişilaunnousemndeîntrebare,decilaonouăproblemăcesecerea rezolvată.Estevorbadedeterminareanaturii şiafuncţieispecifice-deimplicareaînactivitateaCentruluişiaAxuluiLumii -afiecăreiadinceledouăColoane laterale,unaavândcabazăvizibilă vârful Găvanu, iar cealaltă vârful Omu. Bineînţeles, pentrurezolvareaacesteiproblemeamapelatlalegeafundamentalăaanalogieidintremicrocosmosşimacrocosmos,aplicatăstructuriifiinţeiumane-camicrocosmos - şi structuriiTerrei - camacrocosmos.Dupăcumseştie, conform tradiţiei hinduse Shushumna este cel mai importantdintrecanalelesubtile(nadis)dinstructuraenergeticăafiinţeiumane,şiesteplasatînaxulcoloaneivertebralepecareoparcurge.Canaluluisubtil Shushumna îi corespunde în structura energetică aTerreiAxisMundi,carearecasuportvizibilVârfulOcolit. înmicrocosmosul-om,înstângaşiîndreaptacoloaneivertebralesuntsituatealtedouăcanalesubtiledeprimăimportanţă,numiteIdaşiPingala(vezipag.53şiFig.1-pag.65);acestedouăcanaleenergeticeseregăsescînceidoişerpiaicaduceuluiceseîncolăcescînsensuricontrare,echilibrându-seînjurulaxuluicentralînaripat-simbolalAxuluiLumii.Dinceledemaisussepoatetrageconcluziacăacestedouăcanalesubtile,IdaşiPingala,dinstructuraenergeticăafiinţeiumanecorespundînstructuraenergeticăa

TerreicelordouăColoanelateralealeîntreiteiColoaneaCerului,unadintreColoaneavândcabazăvizibilăvârfulGăvanu, iarcealaltăvârfulOmu.

DupăcumspuneMirceaEliade,„descriereaacestornadi(canalesubtile-n.n.)estecelmaiadeseasumară:clişeele,formulelestereotipeabundă.[...]interpretareatextelorcifrateîn«limbajulintenţional»estealegoricăşiîncădepartedeafiîncheiată.

180JeanChevalier,AlainGheerbrant,ibidem,pag.560.181ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinfeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.36.

133

Iatăaicicâtevaexemple,extrasemaialesdinDoha-koşa: Ida=candra(luna)=apana=Prajna(Gnoza)=lalana(femeie)Pingala=surya(soare)=prana=Upaya(Metoda)”182.Aceste câteva exemple sunt suficiente pentru rezolvarea

problemeiîndiscuţie,însămaisuntnecesarecâtevaprecizări:-LunaşiSoarelenudesemneazăceidoiaştri,ciprincipiilepecare

aceştialereprezintă,principiicăroraîntradiţiachinezălecorespundYinşiYang.ÎnvremeceShushumna(numităşi„CaleaceaMare”sau„CaleadeMijloc”)183 reprezintăunitatea, IdaşiPingalareprezintădualitatea,respectivceledouăprincipiicomplementarerezultatedinpolarizareaUnităţii înYin şiYang, IdafiinddenaturăYin, lunară, feminină, iarPingaladenaturăYang,solară,masculină.

- „Ida şi Pingala transportă apana, respectiv prana”184; apanaşi prana sunt numite „sufluri”, şi - după cum spuneMircea Eliade -„trebuiesăseţinăîntotdeaunaseamadeomologiasuflu=Vântcosmic,atestată din timpurile vedice.”185 Deci aceste două sufluri, apana şiprana,reprezintădoicurenţideenergiecosmică,apanafiinddenaturăYin,iarpranadenaturăYang.

- Ida este de natura Gnozei (cunoaşterii, Doctrinei) carecorespundeprincipiuluifeminin,lunar(Yin),iarPingalaestedenaturaMetodeicarecorespundeprincipiuluimasculin,solar(Yang).

Din datele prezentate se poate trage concluzia că din celedouăColoane laterale ale întreiteiColoane aCerului,Coloana ce areca suport vizibil vârful Găvanu corespunde canalului subtil Ida dinstructurafiinţeiumane, această concluzie bazându-sepeurmătoareleconsiderente:

•VârfulGăvanu=VârfulAdâncituraesteînlegăturăcusimbolulLunii(corndelună)şialcupei,simboluricareconformtradiţieisuntdenaturăfeminină(Yin).

•VârfulGăvanuestepersonificatînmitologiedeIanusBifrons,şi,dupăcumamarătat,„emigrarea”zeuluiînItaliasereferăînrealitatela instituirea în peninsulă a unui centru secundar derivat direct dinCentrulSuprem-faptconfirmatdebiografiamiticăaluiIanusundesespunecăel„afostceldintâicareaîntemeiattempleînItaliaşiaintrodusrituripentru serviciiledivine.”186Ori toate acestea se referă laGnoză(Doctrină),iarcanalulsubtilIdaestedenaturaGnozei.

•VârfulGăvanuestesituatlasud-vestfaţădeVârfulOcolit,iarvârfulOmulanord-est.întradiţiachineză,conformcelordouăsistemededispoziţieatrigramelordupăpunctelecardinale187,sud-vestulesteatribuit simbolicMameişiPământului sauFiicei celeimari, iarnord-estulesteatribuitFiuluimaitânărsauFiuluicelmare.DeciconformşiacesteitradiţiivârfuluiGăvanu-situatlasud-vest-îicorespunde

182MirceaEliade:YogaNemurireşilibertate,Ed.Humanitas,Bucureşti,1993,pag.206,217.183Ibidem,pag.206.184ibidem,pag.207.185Ibidem,pag.326.186NicolaeDensuşianu:Daciapreistorică,Ed.Meridiane,Bucureşti,1986,pag.414.187M.M.Davy:EncyclopediedesMystiquesOrientales,Ed.R.Laffont,France,1975,pag.176,178.

134

principiulfemininspecificpentrucanalulsubtilIda,iarvârfuluiOmusituat la nord-est îi corespunde principiul masculin specific pentrucanalulsubtilPingala.

Recapitulând, Coloanei Cerului ce are ca suport vizibil vârfulGăvanu îi corespunde în microcosmosul-om canalul subtil Ida, iarColoanei Cerului ce are ca suport vizibil vârful Omu îi corespundecanalul subtil Pingala. Aceste două Coloane ale Cerului vor avea lascarăplanetarăfuncţiunispecificeanalogefuncţiunilorpecareleauIdaşiPingalaînstructurafiinţeiumane.

Conform tradiţiei hinduse „Ida şi Pingala poartă cele două«sufluri»(apanaşiprana-n.n.),darşitoatăenergiasubtilăacorpului.[...] cu ajutorul principalelor «sufluri» şi al principalelor «canalesubtile»poatefidistrusTimpul.[...]ÎnRigVedapranaestesuflulpărţiisuperioareacorpului,apanacelalpărţii inferioare,«vyanacirculândprinmijlocul corpului este tocmai cel care le reuneşte»”188. Aplicândlegeafundamentalăaanalogieidintremicrocosmosşimacrocosmosarrezulta-înliniimari-căceledouăColoanelateralealeîntreituluiStâlpalCeruluivehiculeazădoicurenţicosmicispecifici,darşitoatăenergiasubtilă(telurică)aplanetei;curentulcosmicspecificColoaneidenordesteste de natură Yang şi este suflul emisferei nordice, curentul cosmicspecificColoaneidesud-vestestedenaturăYinşiestesuflulemisfereisudice, toatăaceastăenergie subtilăfiindechilibratăprin intermediulColoaneimedianecarevehiculeazăuncurentcosmicunificator,coloanamediană-AxisMundi-avândcasuportvizibilVârfulOcolit(BucuraDumbravă).

ÎntreitulStâlpalCeruluiaparefrecventînreprezentărisimboliceaparţinândcelormaidiversetradiţii,iarpentruaîncheiaacestsubiectvoimaiprezentacâtevaexemple.

- Fig. 1 - pag. 137. Bijuteriile reginei sumeriene Siubad189, dinepocadeînflorireaSumerului(2800-2500î.Ch.).

Podoabaceacoperăcreştetulcapuluişifruntearegineiseamănăfrapant cu unele reprezentări ale centrului suprem al fiinţei umane- Lotusul cu 1000 de petale, Sahasrara Padma - din tradiţia hindusă,reprodus pentru comparare în Fig. 2 din aceeaşi pagină. În creştetulcapuluiregineise înalţătreisuporţiaxialialiniaţi,celdinmijlocfiindplasat chiar în centrul creştetului (Brahmarandhra - deschizătura luiBrahma); în extremitatea superioară afiecăruiadintre cei trei suporţise află câte o stea cu 8 raze - simbol al activităţii Centrului.Aceastăpodoabă,compusăexclusivdinsimbolurialeCentruluişiAxuluiLumii,nupoatefidecâtoreprezentareaîntreituluiStâlpalCerului.

-Fig.3-pag.137.ZeiţăprotectoareaEgiptului(vezişipag.59,Fig.3).

Celetreifloridelotus=întreitulStâlpalCerului.Întreitul Stâlp al Cerului simbolizat de un lotus cu trei cupe

apareşiîn„arcana17”dinTarotulegiptean(vezipag.34-35).188MirceaEliade:YogaNemurireşilibertate,Ed.Humanitas,Bucureşti,1993,pag.207,326.189ReproduceredupăVojtechZamarovsky:LaînceputafostSumerul,Ed.Albatros,Bucureşti,1981.

135

- Fig. 4 - pag. 137.Tridentul - sceptru al luiPoseidon-Neptun(basoreliefantic)190

Tridentulesteînsemnulputerii,sceptrulluiPoseidon(Neptun),zeulmărilorşioceanelordinmitologiagreco-romană.„MitulprincipalîlsocoteaînsăGenethlios(Zămislitorul),castăpânalapeiprimordialeatotgeneratoare, şi Asphaleios (Neclintitul), ca temei al lumiipământene.”191

DinmoduldereprezentareşidinfuncţiileatribuiteluiPoseidondemitulprincipal, rezultăcă tridentulestesimbolal întreituluiStâlpal Cerului.Acest fapt este confirmat deReneGuenon, care enumeratridentul printre armele simbolice considerate ca reprezentând AxulLumii, şi precizează: „în timp ce vârfulmedian este chiar terminaţiaAxului, cele două vârfuri laterale pot fi raportate la cei doi curenţicosmici din dreapta şi din stânga. [...] o triplicitate asemănătoare seregăseşteşiînaltăparteînsimbolismul«axial»,deexempluînanumitereprezentăriale«ArboreluiLumii»”.192

-Fig.5-pag.135.Apollopetrepiedulînaripat193.Hidrieantică,sec.Vî.Chr.(MuzeuldinVatican).

„Trepiedul, prin numărul trei, este imagine a Cerului; nureprezintăînsăCerulînunitatealuitranscendentăşiimobilă,ciCerulîndinamismulsău,comunicând,revelându-se[...].Trepiedulsacrueralegat de proclamarea oracolelor, [...] simbol al participării la tainelezeilor,tainecarepotfîpătrunseşicarepotfiapoitransmiseoamenilor.”194 Rezultăcăprincipalafuncţieatrepieduluisacrueraaceeadeaînlesnicomunicareadintreoamenişizei,ceeaceînseamnăcomunicareadintrePământşiCer.ÎnsăconformtradiţieiaceastăcomunicaredirectănuesteposibilădecâtdinCentru,prinintermediulAxuluiLumii,iardupăcumsepoateobservaînimagine,ApollohiberboreanulţineînmânăLira-simbol alCentrului - iar piciorulmedian al trepiedului este înaripat,asemeneaaxuluimedianalcaduceuluiluiHermes.DeunderezultăcătrepiedulînaripatalluiApollo,cuceletreipicioareuniteîntreele,nupoatefidecâtoreprezentareaîntreituluiStâlpalCerului.

-Fig.6-pag.137.„ImaginegraficăaParadisului”195.După cum se poate observa în imagine, Paradisul (Edenul) este

situatînvârfultriunghiuluiînscrisîncerc,iarînEdenseînalţăTreiArbori(„Arborele Ternar”). Conform simbolismului tradiţional, arborele, axul,coloana,stâlpul,suntsimboluriechivalente,deciceiTreiArboridinParadissuntşiîntreitulStâlpalCerului.DupăcumaratăReneGuenon,„arboreleternarpoateficonsideratcasintetizândînelunitateaşidualitateacare,însimbolismulbiblic,suntreprezentateprin«ArboreleVieţii»(unitatea-n.n.)

190ReproduceredupăG.PopaLisseanu:Mitologiagreco-romană,Ed.Universul,Bucureşti,1944,pag.68.

191V.Kernbach:Dicţionardemitologiegenerală,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1989,pag.479.

192ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.180.193ReproduceredupăAndreBonnard:Civilizaţiagreacă,vol.II,Ed.Ştiinţifică,Bucureşti,1967,planşa

18.194JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.

767.195Reprod.dupăDanielRuzo:LosultimosdiasdelApocalipsis,Ed.Iztaccihuatl,Uruguai,1970pag.

128.

136

şirespectiv«ArboreleŞtiinţei»(dualitateapomului«cunoştinţeibineluişirăului»-n.n.);formaternarăsegăseşteînspecialînceletrei«coloane»ale «arborelui sefirotic» din Cabală”196, coloana din mijloc purtândcoroana(Keter),simbolalCentruluiSuprem.

-Fig.7-pag.137.„ColoanaCeruluipedrumuldintreFocşanişiOdobeşti”197

ColoanaCeruluidevenitătroiţă-treicruciîmpreunateîntr-una=ÎntreitulStâlpalCerului.

- Fig. 8 - pag. 137. Crucea de pe turla (octogonală) a bisericii„Scaune”(str.ScauneBucureşti)-foto:DoinaPăun.

Dupăcumamarătat,cruceaestesimbolalCentruluişiAxuluiLumii: Centrul fiind reprezentat de punctul de intersecţie al axuluivertical cu cel orizontal, axul vertical reprezentând Axul Lumii. Înimaginesepotobserva,deoparteşidealtaaaxuluiverticalalcrucii,douăsuliţe(vezilupa).DarsuliţaesteunaltsimbolalAxuluiLumii,iaraxulverticalalcruciiprezintăşielaspectdesuliţă,vârfulfiindfiguratdeceletreidiscuridispuseîntriunghi.înmodevident,celetreisuliţereprezintăîntreitulStâlpalCerului.

-Fig.2-pag.65.Tabelsinopticasupracoloaneidacicearborigene.În aceste reprezentări, după cum se poate observa, coloana

dacicăesteocoloanăîntreită,carenupoatefidecâtsimbolalîntreituluiStâlpalCerului.

-Înbisericilenoastrecreştin-ortodoxe,înmijloculmeseidincentrulincintei altarului, deci pe Altarul propriu-zis, se află Crucifixul - Cruceasupliciului Mântuitorului Iisus Christos - care este încadrat simetric dealtedouăcrucidedimensiunimaimici,egale întreele.Conformtradiţieicreştine,odatăcuMântuitorulaufostcrucificaţipeGolgota,de-adreaptaşide-astângaLui,doitâlhari;aceastafiindsemnificaţiaîndeobştecunoscutăacelordouăcrucicestrăjuiescCrucifixul.Dar,dupăcumspuneReneGuenon,caracteristica generală a adevăratului simbolism constă în suprapunereauneipluralităţidesensuricare,departedeaseexclude,searmonizeazăşise completează în cunoaşterea sintetică integrală. în acest spirit, cele treicrucidepeGolgotaprecumşiceletreicrucidepeAltarreprezintăîntreitulStâlpalCerului,CrucifixulsimbolizândCentrulşiAxulLumii;căciconformtradiţieicreştine,CruceamântuitoareaFiuluiOmuluieste„tainalegăturiidintreCerşiPământ”.

CEI ŞAPTE MUNŢI ŞI ARBORELE VIEŢII

ÎnCartealuiEnoh-apocrifuletiopian198-patriarhulpovesteştecumafostdusîntr-unlocdepepământundeerau„şaptemunţimăreţi [...]şivăiadâncişi întortocheate:niciunanuseapropiadecealaltă.Muntelealşapteleaseafla înmijloculcelorlalţi; şi stăteamaipresusdeei toţi, cauntron,şiarboricumireasmăîlînconjurau”.Printreeieraunpomacărui

196ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.317.197 Reprod. după Romulus Vulcănescu: Coloana Cerului, Ed. Academiei RSR,

Bucureşti,1972,pag.145.198VeziVictorKernbach:Miturileesenţiale,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,

1978,pag.363-364.

137

Fig. 1. Bijuteriile reginei sumeriene Siubad.

Fig. 2. Reprezentare a Lotusului cu 1000 de petale - Sahashrara Padma - al fiinţei umane, în tradiţia hindusă.

Fig. 3. Zeiţă protectoarea Egiptului.

Fig. 4. Tridentul, sceptru al lui Poseidon (Neptun) - stăpânul Apelor Primordiale.

Fig. 5. Apollope trepiedul înaripat.

Fig. 6. Imagine grafică aParadisului.

Fig. 7. Coloană a Cerului devenită troiţă (trei cruci împreunate într-una).

Fig. 8. Crucea de pe turla bisericii „Scaune" (Bucureşti).

138

mireasmă - mărturiseşte Enoh - n-o mai simţise vreodată. ÎngerulMikhaelcareîlînsoţeai-aexplicatceînsemnautoateacestea:„Muntelecelînaltpecarel-aizăritşialcăruipiscseamănăcutronulDomnuluiestecuadevărattronulSău[...].Arborelecelînmiresmat,niciofăpturădecarnenuareputereaa-latingepânălamareajudecată[...].Prinrodullui viaţa va fi împărtăşită celor aleşi”.Acest arbore nu putea fi altuldecâtArboreleVieţii.

Dar un ansamblu asemănător, un ansamblu de şapte munţimăreţidintrecarecelmaiînaltstăînmijloculcelorlalţi,seidentificăînBucegi-întocmaicumspunescriitoareaBucuraDumbravă199în„Carteamunţilor”: „Mândrul şir alBucegilor se isprăveşte lamiazănoapte cuOmul, Omul cel nevăzut decât de pe anumite puncte de pe poduri,nevăzut, pentru că vârful lui lat este centrul unei stele alcătuite dinşasemunţiconvergenţi”200.Pehartadelapag.77sepotvedeaceişasemunţi(Moraru,Bucşoiu,Scara,Doamnele,Obârşia,Coştila)ceconvergcătre nucleul central format de întreitul Stâlp al Cerului. După celetreivârfuriîncatenate,ceişasemunţiconvergenţiauşicelemaiînaltevârfuridinBucegi,cuexcepţiaMorarului(2397m),toatedepăşind2400m.ÎnmijlocultuturorseaflăîntreitulStâlpalCerului,cuVârfulOcolit(BucuraDumbravă)-suportulvizibilalAxuluiLumiicareesteArborelecel„înmiresmat”alVieţii.

199ScriitoareaBucuraDumbravă-penumeleeiadevăratFanySeculici-afostopersonalitateextremdecomplexă,şiaavutoactivitatepemăsură.Aiubitcupasiunenaturaşiînaintedetoatemunţii,pecarei-acântatcupana,i-astrăbătutsauescaladatcupiciorul,şi - încadrulunorsocietăţiprintre iniţiatorii şi fondatorii căroras-aaflat -aparticipat laconstruirea de poteci şimarcarea de trasee, la amenajarea peşterii Ialomiţei, la ridicareaprimelorcasedeadăpostlaPeştera,CaraimanşiOmu;s-anumăratprintrectitoriibisericiide laSchitulPeştera Ialomiţei (undeestemenţionată caatare subnumeleFanySeculici).BucuraDumbravăadoritcuînfocareşiafăcuttotcei-astatînputinţăsăinsufledragosteaeinemăsuratăpentrumunteînsufleteletinerilordeatuncişiacelorceurmausăvină.Dupădispariţia ei prematură şi cu totul neaşteptată (în 20 ianuarie 1926), în semnde omagiu,VârfulOcolitaprimitunnumenou:BucuraDumbravă -simbolal iubiriidemunteşialdoruluideînălţimi.

200BucuraDumbravă:Carteamunţilor,Ed.Stadion,Bucureşti,1970.

139

LOCALIZAREA KOGAIONONULUISTRUCTURA MARELUI TEMPLU NATURAL

TREPTELE DE INIŢIERE

După cum spuneam în introducerea lucrării, identificareaVârfului Ocolit/Bucura Dumbravă ca fiind Muntele Polar - parteavizibilă a Centrului Suprem al Terrei - a condus la o concluzie dedomeniul evidenţei:Muntele Sacru al dacilor, „MunteleAscuns”, nuputeafiînaltăpartedecâtaici, înBucegi, iarexistenţaacestuiCentruplanetar în inima lui era marea taină a Kogaiononului şi explicaţiafaptuluică„MunteleAscuns”aldacilorafostatâtdeascuns.

De la istoricul grec Strabon1 se ştie că în muntele cel sfântKogaiononseaflapeşteraderetragerealuiZalmoxis-„zeulsupremaldacilor,[...]eroucivilizator,zeumesianic,învăţătorşigazdăcerească”2, după cum apare prezentat de diferite surse ale antichităţii. În modevident, localizareapeşterii luiZalmoxis se impuneacaobligatorie şidevenise posibilă deoarece perimetrul de căutare era deja cunoscutşi limitat: peşteramitică a lui Zalmoxis trebuia să fie situată undevala o distanţă acceptabilă de Vârful Ocolit. Pentru a face faţă acesteiprovocăriamalcătuitoschemădelucru:într-oprimăfazăurmasămădocumentez şi să inventariez toate peşterile din împrejurimile zoneiîndiscuţie,iarînfazaurmătoaresăîncep,peteren,cercetarealor.EraexcluscapeşteraluiZalmoxissănuprezinteanumitecaracteristicicaresă-i trădeze identitatea.Acest programde lucru - care presupunea omuncălaborioasăşideduratăşicare,teoretic,erasinguracaleposibilă-s-adoveditinutilchiarînaintedepunerealuiînpractică,pentrucăşideaceastădatănoroculmi-asurâs,şitotsubchipulSfinxului;Sfinxul,careîmiarătasedrumulspreVârfulOcolit/BucuraDumbravă,afostşicheiapeşteriiluiZalmoxis.Voiexpuneîncontinuare-mergândpefirulevenimentelor - împrejurările în care şi când anume a fost localizatăPeşteralegendară.

PASTELE BLAJINILOR ÎN KOGAIONON

TotulapornitdelaoinformaţiepecareodăVasileLovinescuîn aceeaşi lucrare, Al patrulea hagialâc: Conform tradiţiilor Indiei şiTibetului,„Shambhala”esteunadintredenumirileCentruluiSuprem3, şi se spune că „în Shambhala locuiesc «oameni transcendenţi»,«decondiţionaţi»delimiteleformei,numelui,timpuluişispaţiului.Lanoilisespunea«blajinii»”4.Maiştiamcă,pânăînzilelenoastre,aoptazidupăînviereaDomnului(ziuadelunidupăDuminicaTomii)este

1Strabon:Geografia,VII,335.2 V. Kembach: Dicţionar de mitologie generală, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti,1989,pag.644.3Vezipag.55dinlucrare.4VasileLovinescu:Alpatruleahagialâc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.

89.

140

numităînpopor„PasteleBlajinilor”5.Corelândceledouăinformaţii,amtrasconcluziacăesteposibilca înziuaastfelnumităVârfulOcolit săprezinteoactivareenergeticădeosebită-înpofidafaptuluicănuestevorbadeodatăfixă-şicăacestaarputeafimotivulrealpentrucarerespectivadatăafostconservatăşitransmisă.

Bineînţeles, ipoteza trebuia şi merita verificată. Eram în anul1986, când învierea Domnului se prăznuia la 4 mai; în consecinţă,am proiectat o excursie în Bucegi pentru 12mai când cădea PasteleBlajinilor,ocaziecucaremi-ampropussăcercetezşiPeşteraIalomiţei,deşinu-iacordampreamarişansesăfiePeşteraluiZalmoxispentrucăoconsiderampreaexpusă-raţionamentde-adreptulpueril,datfiindcăacumcâtevamiideanisituaţiaera,înmodcert,totaldiferită.

În Duminica Tomii (11 mai), împreună cu Gina (GeorgetaCiobanu),MihaelaMureşanuşiDoinaPăunajungeamlaSchitulPeştera.EralascurttimpdelacatastrofanuclearădelaCernobâl(din26aprilie1986),sezvonisecăînBuceginivelulderadiaţiiajunsesepericulosderidicat,şicaurmaremunţiieraupustiicutoatecăeraovremedevis;amgăsitfarăproblemelocuridecazarechiarlaschit.Aurmatosurprizăneplăcutăcareînsăînfinals-adoveditunmarenoroc:PeşteraIalomiţeiera închisă deşi era duminică - probabil din lipsă de vizitatori. Amrevenitadouazidedimineaţă,darsituaţiaeraaceeaşi;nu-mirămâneadecâtsăcercetezexteriorulpeşterii,lucrupecare,înmodsigur,nul-aşfifăcutdacăamfiavutaccesîninterior,şitocmaiînacestfaptaconstatmarelenorocpecare-lcrezusemneşansă-nicinuseputeasăfiealtfel...doar era 12mai, PasteleBlajinilor! Interiorulpeşterii - după cumamconstatat cualtăocazie -numi-arfi spusnimic, în schimbexteriorulspuneatotul.

Gura peşterii se deschide într-un perete vertical de stâncă almunteluiBătrâna(vezipag.141:Fig.1şiFig.2)iarlapicioareleeicurgeIalomiţa;dejurîmprejurprivelişteaesteînchisădestâncilemunteluişidepădure, exceptând stânga intrării unde,prinCheile Ialomiţei caresuntasemeneauneifanteîngustetăiateînmunte,privelişteasedeschidebrusc,iaracolo,înzareatransparentăşisenină,aapărut-profilatpecer-PlatoulBabelorînmijloculcăruiatronaSfinxulînsuşi(veziFig.1-pag.141). Înmomentul acela totulmi-adevenit clar: Peştera Ialomiţei erachiarpeşterapecareocăutam,eraPeşteraluiZalmoxis;descoperisemPeştera legendară şi odată cu ea întreg ansamblul sacru al celuimaimaretempluallumii-prototipaltuturortemplelor-Templustructuratpetreiniveluri,TemplulnaturalalKogaiononuluiavândînSfinxfarulcălăuză.Am înţelesdeci, atunci, căPeştera luiZalmoxis -numităaziPeşteraIalomiţei-eraprimulnivel,primatreaptăaKogaiononului,careprinintermediulSfinxuluitrimitealaaldoileanivelcunoscutastăzisubnumeledePlatoulBabelor,iaraldoileanivel,totprinintermediul

5TradiţiaspunecăpeGolgota,lapicioareleCruciiSupliciuluifusesedepusuncoşcuouăcareaufostînroşitedesângeleMântuitorului.Cândauaflatde înviereaDomnului,debucurie,apostoliiauspart şiaumâncatouăleroşiispunândunulcătrealtul:„Christosaînviat!”,şiauaruncatcojilepeapaIordanului.Călătorindpeape,dupăoptzilecojileînroşiteauajunsîn„ŢaraBlajinilor”;aceştiavăzându-leauînţeles,s-aubucurattareşiauzis:„Christosaînviat!”.IatădeceblajiniisărbătorescînviereaDomnuluicuoptzilemaitârziu.

141

PEŞTERA IALOMIŢEI ESTE PEŞTERA LUI ZALMOXISPRIMUL NIVEL AL KOGAIONONULUI

Fig. 1. Locul despre care vorbesc basmele, locul unde curge „izvorul cu apă vie" printre „cei doi munţi care se bat în Capete".

Fig. 2. „Oşteanul" ce veghează intrarea Peşterii lui Zalmoxis.

Fig. 3. Biserica veche care a existatîn peşteră (foto: Nicolae Tatu).

Fig. 4. Gura Peşterii Ialomiţei văzută din interior - crucea care se vede în dreapta este pe locul bisericii care a ars.

142

Sfinxului, trimitea laal treileanivel - sediulCentruluiSupremalTerreiacărui parte vizibilă esteVârfulOcolit/BucuraDumbravă; ammai înţelescăceletreiniveluri/treptealeKogaiononuluiseregăsescînceletreiincintecealcătuiescbisericilenoastrecreştine,respectivpronaos,naos,altar,şiamrealizatcăloculacelaundeneaflamesteloculdesprecarevorbescbasmele,loculundecurgeizvorulcuapăvieprintreceidoimunţicaresebatîncapete,loculundeestepeşteraprincarefatadeîmpăratapătrunsînMănăstireadeTămâieundedispăruseFăt-FrumoscuPalatulfermecatşiPoduldeaur.

Ammai zăbovit o vreme cercetând peretele de stâncă în care sedeschidegurapeşterii.Înstângaintrării,Ginaaremarcat-săpatînpiatramuntelui-profiluluriaşalunuitânărcupletebogateşicăciulăpecreştet(veziFig.2-pag.141)-păreaunoşteanstânddeveghe;esteadevăratcăceeacepoartăpecapnuseamănăabonetădacicăşicăesteposibilcaimagineasăfieunjocalhazardului,totuşi,dupăcumsepoateobserva,chipuloşteanuluidinstâncăapare foarteclar,privirea îiestedeosebitdeexpresivăşi,fiindvorba de Peştera lui Zalmoxis, nu este exclus ca însuşi „hazardul” să sesupunăunor„legi speciale”.Ammai remarcat şi înregistratpepeliculă -totatunci-celedouăcrucigemenedepiatrădelaintrareaînpeşteră,crucipecareeramontatăChrisma,şicăroraledatorezidentificareapiramideicasimbolgeometricspaţialalCentrului(veziFig.3-pag.35).

Ne-am reîntors la schitpentru ane lua rămasbun (şi rucsacii), şipentruaparticipalaslujbadedimineaţă.Bisericaeradeschisădarpustie.Cândavenitstareţul,i-amarătatfotografiacuVârfulOcolitdeasupracăruiastrăluceştecoloanadeluminăşi,farăsă-idauvreoexplicaţie,l-amîntrebatnumaidacă-i spuneceva saudacă seamănăcu ceva... a rostit abia şoptit:„SfântulMunte”...i-amoferitfotografia;tottimpulslujbeivoceastareţuluiafostmarcatădeoemoţiepecareîieragreusăostăpânească.

Înacelan,la20ianuarie,seîmpliniserăşaizecideanideladispariţiaBucureiDumbravă(FanySeculici)înmemoriacăreiaVârfulOcolitaprimitnoulsăunume.Amlăsatstareţuluicelenecesarepentrua-ifaceoslujbădepomenire,însâmbătaimediaturmătoare(17mai),labisericaprintrectitoriicăreias-anumărat.

PărăseamPeşteraIalomiţeişischitulcu„tolba”nesperatdeplină.Neaşteptaundrumlungşitimpulnepresa,căciscopulprincipalalexcursieiera să fim de Pastele Blajinilor la Vârful Ocolit/Bucura Dumbravă, şi înaceeaşizitrebuiasăcoborâmînBuşteni-peValeaCerbului-pentrualuatrenulspreBucureşti.

AmpornitspreVârfulOcolitprinvaleaObârşiaIalomiţei(vezihartadinFig-1-pag.143).Eracald,vântulabiaadia,iarpotecanepurtalinprinmijloculunuicovorimensdeiarbăcrudă,covorpresăratcuflorimulticolorece străluceaudeprospeţime în lumina fară egal a soarelui demai. Era oprimăvarădebasmcareînsănuaduratmult;potecaîşiîncepeaurcuşul,iarprimăvarasetransformatreptatîntr-otoamnădinceîncemaitârzie,pentrucaînpreajmaMecetuluiTurcesc,ploaia,devenităîntretimplapoviţă,săsetransforme în ninsoare viscolită - proiectându-ne în plină iarnă. Urcuşuldeveneaabrupt,zăpadaîngreunamersul,iardelavârfulGăvanu-decareneapropiam-munteleseascundeasubunvăldensde

143

Reproducere după Ion Zăvoianu, Emilian Cristea, Nae Popescu: Hărţi turistice montane, Carpaţi, Ed. Sport-Turism.

Fig. 2. Curcubeul - pod peste Valea Cerbului (12 mai 1986 - Pastele Blajinilor).

144

ceaţă.Urmândtraseulcetrecepelângăversantuldenord-estalGăvanuluiamajunslapoaleleVârfuluiOcolit,înextremitateasasud-vestică.Atunci,caprinminune,vălulgrosdeceaţăaexplodatparcăsubputereaunuisoareorbitor, iarVârfulOcolit ni s-a arătat în toată splendoarea lui, strălucitordealb, imaculat,aureolatdeoatmosferăpudratăcuaur;am începutsă-lurcalergând,iarprietenelemelem-auurmat-eraprimaoarăcândfăceamaceastăascensiune.Launmomentdatamauzit-opeGina-carealergaînurmamea-strigându-micăsuntînconjuratădeoluminăviolet;n-amstatsăanalizezproblema-eramnerăbdătoaresăajungpevârfulVârfului.Maiaveamdefăcutdoardoi-treipaşi-numaimultdeunmetru-cândmis-aîntâmplatunlucrude-adreptulparadoxal:dinsenin,farănicioexplicaţielogică,osenzaţiestranieşiextremdeintensădepanicăapusstăpânirepemine.M-amopritînlocşin-ammaivrutsăurcniciînruptulcapului,cutoateinsistenţeleînsoţitoarelormelecaremădepăşiserăşieraudejapeVârf.Panicameaînsăcreştea,şilainsistenţelemele,deaceastădată,amcoborâttoatepeundeurcaserăm-eutot înfrunteşi tot înfugă,eleurmându-măagale,neconvinseşicupărerederău.Nicinuajunsesemeubineînloculdeundeîncepusemurcuşulcând,parcădindorinţaderevanşă,puterilecetiis-aumobilizatdesfăşurândvăluriimpenetrabile.

Am trăit adevăratemomentede spaimăpână când, în sfârşit, amvăzut-oapărânddinceaţăşipeMihaelacare întârziasemaimultpevârf.Am ocolit cuminţi Vârful Ocolit prin partea de vest, pe traseul marcat.Dupăcumeradeaşteptat,ceaţadomneaînvoiaeişipeplatouldelaOmuunde, precum în poveşti, în cale ne-a ieşit lupoaica cea neagră. Ne maiîntâmpinaseşiîn27ianuariecândne-acamsperiatapariţiaeiameninţătoareînpustietateaaceeaalbă.AcumştiamcălupoaicasenumeştePuma,călupulnegrudelacabanaCaraiman-pecare-lîntâlniserămîn28ianuarie-îierafrate,şicălupoaicabătrână,mamalor,îşiavealocuinţaînpreajmaSfinxului-laBabele,integrându-seastfelperfectînsimbolismulzonei.AcumPumanune-amaiarătatfurioasăcolţiicaprimaoară,şiastapoatepentrucăeramdejacunoştinţevechisaupoatepentrucălascurttimpaapărutdinceaţăşistăpânulei,George-unuldinmeteorologiidelaOmu-carene-aîntâmpinatcubucurie.

Ceatanudădeaniciunsemncăaraveaintenţiasăseridicesaumăcarsă se subţieze, aşa încât nu aveamnici o şansă să realizămdiapozitivelecuVârfulOcolitcareerauînproiect.Nunerămâneadecâts-opornimpedrumulspreBuşteni.

Abia începuserăm coborârea şi, la numai câţivametri mai jos deplatoul de laOmu, nici urmăde ceaţă; pe cerul senin soarele era numaizâmbete. Panta alb strălucitoare a muntelui ne-a apărut ca o adevăratătentaţie,aşacăne-amaşezatpezăpadaimaculatăşine-amdatdrumul lavale.Cumultînainteînsădefundulvăiicovoruldezăpadăseopreabrusc,şiprimăvara,pecareopierduserămpedrumcunumaicâtevaoreînurmă,neieşeadinnouîncalepeValeaCerbului.Doina,căreiaîidatorezprimameaîntâlnirecuSfinxul,şicarecutreierasemunţiiţăriiînlungşiînlat,aînceputsăcântecântecededrumeţieauziteînperegrinărileei.Unuldintrecântecem-aimpresionatînmoddeosebit;mi-aspuscăesteImnulBucegilor6,că

6 Ulterior, în anul 1988, am introdus acest cântec, Imnul Bucegilor, în diasonul PeculmileKogaiononului.

145

estefoartecunoscutprintreexcursioniştii„deprofesie”,şicănuseştiecândşidecineafostcompus.Launmomentdatcânteculspunea:

Pe platou în nopţi cu lună plină,Şi pe culmile Bucşoiului,Vin scăldate parcă în luminăZânele din Valea Cerbului.Au pe cap cununi de campanulaŞi în plete flori de colţ de argint,Capre negre în vârf de piatră surăStrăjuiesc în taină locul sfânt.Amgândit-cuglastare-căprobabilexistăvreotradiţieînlegătură

cuzâneledesprecarevorbeştecântecul,iarDoinami-aconfirmatsupoziţia:într-adevăr exista o carte de poveşti intitulată chiar Zânele din ValeaCerbului,poveşticulesedinzonaBucegilordeNestorUrechia.Cândtocmaiîntrebam (în glumă) dacă ormai fi şi acum alte zâne în afară de noi peacolo,le-amauzitpeGinaşiMihaela-careoluaserăînainteşidispăruserădupăunpintenalMorarului-strigându-nesăvenimcâtputemderepede.Cândamajuns,înfaţaochilorne-aapărutuntabloudebasm:pesteValeaCerbuluirăsăriseunpod,opuntestrălucitoareşiviucolorată;eraarculunuicurcubeuce-şisprijineaunpiciorpeversantulMoraruluipecareneaflam,iarcelălaltpiciorpeversantulCoştilei,unindastfelceledouămalurialeVăiiCerbului;eraaşadeaproapedenoi încâtdacăamfialergatpuţin l-amfipututatingecumâna.Şine-amamintitdetextulbiblicîncare,dupăpotop,DumnezeubinecuvânteazăpeNoe şipefiii săi şi le spune: „Iată semnullegământuluipecareîlfacîntreMineşivoi,şiîntretoatevieţuitoarelecaresuntcuvoi,pentrutoateneamuriledeoameniînveci;curcubeulMeu,pecarel-amaşezatînnor,elvaslujicasemnal legământuluidintreMineşipământ.”7

Spectacolul ne-a luatprin surprindere şi era atâtde impresionantîncât,deşiaveamaparatede fotografiat şi euşiDoina,abia cândculorilecurcubeuluiauînceputsăseestompezevăzândcuochiine-amdatseamacăartrebuisă-lprindemîncadru.Cândînsfârşitl-amimortalizatpepeliculă,curcubeulîşipierdusemultdinintensitate,şi,caurmare,înFig.2-pag.143undeesteprezentataparenumaioimaginepalidăaceeacefusese.

În tradiţii „curcubeul este adesea simbol al punţii dintre Cer şiPământ. El exprimă mereu şi pretutindeni o unire, relaţiile, schimburileîntreCerşiPământ[...].

Cele şapte culori ale curcubeului sunt culorile celor şapte feţealemunteluiMeru -Centru al Lumii; [...] iar în iconografia creştină, atâtbizantină cât şi romană, Christos în glorie tronează în mijlocul unuicurcubeu”.8LagrecicurcubeulestenăframaluiIrissauînsăşiIris-mesagerarapidăşiînaripatăazeilor,funcţiaeifiinddeciaceeadeintermediarîntrezeişioameni,întreCerşiPământ.Darmaiştii...poatecăIrisestechiarunadintre zânele dinValeaCerbului, şi aruncându-şi curcubeul năframei nevesteacăsuntembineveniteînsălaşullor,pecareeaşisurateleeinul-aupărăsitnicicând.

7VechiulTestament,Facerea,9,12-13.8 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant: Dictionnaire des Symboles, Ed. Robert Laffont,

Paris,1982,pag.62-64.

146

Ne-am continuat drumul prin mirifica Vale a Cerbului şi azânelor; când am ieşit din pădurea de la poalele muntelui era dejanoapte.

LaideadearealizafotografiialeVârfuluiOcolitdePasteleBlajinilornurenunţasem,cuatâtmaimultcucâteramdejaconvinsăcăseîntâmplăcevaacolocuacestprilej;convingereameaînsănereprezentândodovadă,înanulurmător(1987),cândPasteleBlajinilorcădeaîn27aprilie,amfăcutonouătentativă.

În seara de 25 aprilie, cu încă cinci prieteni eramdeja instalaţi lahotelulSilvadinBuşteni,urmândcaadouazisăurcămcuprimatelecabinălaBabele.Aveamrucsaciiplinideouăroşii,cozonacişimultealtele,pentruasărbătoricumsecuvinePasteleBlajinilorîmpreunăcumeteorologiidelaOmu;însănuafostsăfieaşa.Adouazi,deşieraduminică,latelecabinăeratotulînchis,şinuexistaniciunafişcaresădeavreoexplicaţie.Ne-amduslaSinaia,darşiacoloamgăsitaceeaşisituaţie9.

Eradeja târziucasăurcămpe jospână laOmu,aşacăamvizitatMănăstireaSinaiaşiamluattrenulspreBucureşti-eşeculfusesetotal.

Următoareatentativă,şiultima,amfacut-oînanul1989cândPasteleBlajinilorcădeaîn8mai.Deaceastădatăamplecatînsoţitădedouătinerecareeraufamiliarizatemaipuţinsaudeloccumuntele,iarsusînBucegieraîncăiarnăîntoatălegea.AmstabilitcuDorel(TheodorChiciu-prietenulnostrudelaStaţiaMeteorologicăOmu)caîn7maisăneîntâmpineundevapetraseu,întreBabeleşiCerdaculObârşiei.Mantauazăpeziiseîntindeacâtzarea,dareraozifrumoasă,calmăşiclară.CondusedeDorel,peObârşiaamluat-opeoscurtăturăşiamînceputocolireaVârfuluiOcolitpeversantulsăusud-esticundestratuldezăpadăerafoartegros,afânat,şilafiecarepasneafundamînelpânălagenunchi;mergeamînşirindian.

EueramînspateleluiDorelşi, launmomentdat,amobservatcăatunci când îşi extrăgea piciorul din zăpadă acesta era învăluit până lagenunchideunhaloudeluminăverzuie-unhalougrosdecâţivacentimetri,dens şi bine conturat. Tocmaimă pregăteam să atrag atenţia şi celorlalţiasuprafenomenului,cândamauzit-opeAuroraTiron(caremergeaînurmamea)spunândentuziasmatăcăînjurulmeuesteoluminăviolet,şiinsistasămăuit.Mi-amamintitcăacelaşilucrumi-lspuseseşiGinaîn12mai1986cânderamtotpeunversantalVârfuluiOcolit.Eufiindîninteriorulaceleilumini nu aveam cum să o văd, aşa că am întins un braţ şi, într-adevăr,în jurul lui era un halou de lumină violet, gros de câţiva centimetri; amînceputsăfacmişcărirapidecubraţulîntins,şidinelparcăţâşneaufulgerede aceeaşi culoare. Când am intrat în clădirea staţieimeteorologice, preţdecâtevasecundebune,amvăzuttotulînjurcaşicândlaochiaşfîavutochelariculentileviolet.

Pentrucăaparatuldefotografiatera înrucsac,dincomoditate,nuamfăcutfotografiiatunci,lăsândtotulpeadouazi(8mai)cânderaPasteleBlajinilor.Adoua zi însă s-a repetat întocmai situaţiadin 12mai 1986: oceaţădenepătrunsînvăluiatotul,creându-misenzaţiacăVârfulOcolitnuvoiapurşisimplusăselasefotografiatdePasteleBlajinilor.

9înurmaunorinvestigaţiiamaflatcălaaceadatăseaniversaunevenimentimportantaltransportuluipecablu,şitoatăsuflareadinbranşăpetrecealaBraşov.

147

Dorelne-aînsoţitşilaplecare,şi,înciudacetii,casămăconsolezene-aconduschiarpesteVârfulOcolit.Cânderampevârf,launmomentdatînceaţăs-aprodusospărtură,iarspectacolulhăuluialbcareparcăfierbea la picioarele noastre ne-a tăiat respiraţia. După numai câtevaminuteceaţaşi-arecucerithotărâtăpoziţiilepierdute,câtevaminuteîncareamvăzutiarăşitotulînjurcaprinlentileviolet-faptcesemnalaprezenţahaloului;însăacestaspectnumăpreocupaatunci.

Dupăcums-avăzut,niciîn12mai1986,niciîn27aprilie1987şiniciîn8mai1989nuampututrealizafotografiialeVârfuluiOcolit/BucuraDumbravă.

Consideram aceste fotografii indispensabile pentru confirmareaipotezei care generase toate aceste întreprinderi - ipoteza conform căreiade Pastele Blajinilor este posibil ca Vârful Ocolit să prezinte o activareenergeticădeosebită.Aexistattotuşiunfenomencareafostvizibilcuochiulliberşicare,farăsăfieodovadăsuficientă,susţineipotezaenunţată.Estevorbadeacelehalouride lumină (violet sauverzuie)10 ce s-aumanifestatdePasteleBlajinilorşiînziuaprecedentă,în1986şi1989.Trebuiesubliniatfaptulcă,deşianide-arândulamfostdenenumărateoriînzonă,fenomenuls-amanifestatnumaicânderampevârfulsaupeunuldinversanţiiVârfuluiOcolit,şinumailadatelemenţionate,decidePasteleBlajinilor.

Apariţia acestor halouri se poate explica tocmai printr-o activareenergetică deosebită a Vârfului Ocolit, activare care generează un câmpspecific, iar acesta acţionând asupra biocâmpului persoanelor aflate îninteriorulluiproduceefectevizibilecarevariazăfuncţiedecaracteristicileindividuale.

Şicaoconcluzie,sepoatespunecădintretoatedarurile,darulcelmaidepreţşidenepreţuitalBlajinilorafostlocalizareaPeşteriiluiZalmoxisşi descifrarea structurii marelui Templu natural - cele trei niveluri aleKogaiononului.

LOCALIZAREA KOGAIONONULUI CORESPUNDEINFORMAŢIILOR PROVENITE DIN GRECIA ANTICĂ

PrinidentificareaPeşteriiluiZalmoxis,MunteleSacrualdacilors-arevelatafiungrandiosTemplunaturaldesfăşuratpetreiniveluri:Peşteralalomiţei;PlatoulBabelor;zonavârfuluiOmu.

Voi cita ce spune dicţionarul demitologie al lui Victor Kernbachdespre Kogaionon, deoarece sintetizează puţinele informaţii care aumaiajunspânălanoiprinintermediulsurselorantichităţiigreceşti:

„Kogaionon -Munte sacrudinmitologiadaco-getică, în care arfifostsediulşi sanctuarul luiZalmoxis, sau locuinţamareluipreotdac [...].Semnalat de greci, muntele nu a fost identificat [...]. Strabon scrie astfeldesprepeşteraderetragerea luiZalmoxis:«Totaşaşiacestmuntea fostrecunoscutdreptsacruşiastfelîlnumescgeţii;numelelui,Kogaionon,erala fel cu numele râului ce curgea alături» (Geografia, VII, 3,5). Locuinţamareluipreotdacarfifostîntr-opeşterădinKogaiononşiaici,înclipede

10Dinpăcate,şi-privindretrospectiv-înmodinexplicabil,lavremearespectivănuamdatimportanţacuvenităacestuifenomen,ratândastfelposibilitateacaremiseofereadea-1examinariguros,lafaţalocului.

148

cumpănă,veneasăsesfătuiascăsausăconsultevocioraculareprobabilchiar regele dacilor [...]. Autorii greci relatează că dacii îşi numeaupreoţii«călătoriprinnori»;deaiciparesărezultecelpuţincăsanctuarulprincipalerapeunmunteatingândnorii.“11

Cele câteva repere aleMuntelui Sacru aldacilor semnalatedegrecicorespundîntocmaitempluluinaturaldinBucegi:

1. Strabon semnalează prezenţa unui râu ce curgea alături deMunteleSacru.

-Râul Ialomiţa izvorăştedin imediatavecinătatea„întreituluiStâlpalCerului”(vârfulGăvanu,VârfulOcolitşivârfulOmu),ocoleştePlatoul Babelor mărginindu-l, şi ajunge la picioarele Peşterii care-ipoartănumele.

2. „Locuinţa marelui preot dac ar fi fost într-o peşteră dinKogaiononşi aici, în clipede cumpănă,venea să se sfătuiască sau săconsultevocioraculareprobabilchiarregeledacilor.“

- Tradiţia de incintă sacră a Peşterii Ialomiţei s-a păstrat îndenumirea„LaAltar”pecareoareşiastăzicelmai îndepărtatpunctaccesibilalei.

-DenumireamaivecheaPeşteriiIalomiţeieraPeşteraDecebal,iar una dintre grote se numeşte şi astăzi Sala Decebal - tradiţiaconservândastfelamintirea faptuluicăregeledacobişnuiasăvină laaceastăpeşteră.

- Tradiţia vocilor oraculare s-a păstrat în legenda bisericii dinpeşteră12.

SespunecăMihneaVodă13aflându-seîntr-unmomentdecumpănă,avenitlaaceastăpeşterăsăconsulteovrăjitoare,unfelde„Pythia”14,carelocuiaacolo;n-aapucatelnicisădeschidăbinegura,şivrăjitoareacuprinsădeofurieteribilăs-anăpustiturlândşiblestemândasupră-i,punândastfelpefugăpevoievodulcare,alergândîngrozit,afost launpassă-şipiardăviaţaprinrâpelemuntelui.Impresionatprofund,şiînţelegândtâlculacesteiîntâmplări,MihneaVodăapussăseconstruiascăobisericăînpeşteră.Înamintirealui,ogrotădinPeşteraIalomiţeisenumeşteşiastăziSalaMihneaVodă.

Semnificaţia lecţiei pe care a primit-o Mihnea are o importanţăfundamentală,deaceeavoiinsistaasupraei:MihneaVodănufăcusealtcevadecâtsăurmezestrăvecheatradiţiearegilordacideamergelaaceapeşteră;darvenindînlumeFiulluiDumnezeu,DomnullegitimalSfântuluiMunte,preoţii lui Zalmoxis recunoscându-L i se închinaseră15, iar LegeaVeche -îndeplinindu-şimenirea-fuseseabolităpentrualăsacalealiberăLegiicelei

11VictorKernbach:Dicţionardemitologiegenerală,Ed.Albatros,Bucureşti,1983.12LegendabisericiidinPeşteraIalomiţeia fostculeasăşiprezentatădeBucuraDumbravă în

CarteaMunţilor.De-alungulsutelordeanicares-auscursdelaridicareaei,bisericadinpeşterăaarsşiafostreconstruităînmaimulterânduri;înaniioptzecinumaiexista-peloculeifiindocruce,iarînaniinouăzeciafostreconstruită.

13MihneaVodă-domnalŢâriiRomâneşti(1508-1510).14„Pythia”estenumelegenericalpreoteselorOracoluluiluiApollodelaDelphi.15EstedenotorietatefaptulcăpreoţiiluiZalmoxiserauascultaţiîntrutotulşicinstiţidedacica

autoritatereligioasăşimoralădenecontestat;căaceştisacerdoţis-auînchinatMântuitoruluiIisusChristos,urmaţifiind-lachemareaapostoluluiAndrei-detoatăsuflareavechiiDacii,estedoveditdefaptulcădacii,poporprofundcredinciosşidevotatreligieiluiZalmoxis,auîmbrăţişatreligiacreştinăînmodnatural,fărăsălefieimpusăprinedicte,legisauforţă.

149

NoiaduseoamenilordecătreMântuitor;MihneaVodăeradomncreştinalunuipoporcreştin,şiapelândlaLegeaVeche-personificatădevrăjitoareacare locuia înpeşteracefusesea luiZalmoxis-săvârşiseunpăcat teribil,sancţionatpromptşipemăsurădechiarLegeaVeche,înţelegândbinetâlcullecţieiprimite,MihneaVodăapussăseconstruiascăobisericăînpeşteradevenităastfelbisericăaluiChristos.

3.Sanctuarulprincipalerapeunmunteatingândnorii.-SanctuarulprincipalesteceldealtreileanivelalKogaiononului-

zonavârfuluiOmu-şiestecunoscutfaptulcăînmodfrecventseaflăînnorisaudeasupranorilor.

CELE TREI NIVELURI ALE KOGAIONONULUISTATUILE STRĂVECHI - SIMBOLISM, MITURI ŞI

TRADIŢII

Această localizareaKogaiononului este susţinutăde faptul căînceletreiniveluricareîlalcătuiesc,înstructuralorşiînsimbolismulstatuilor străvechi specifice fiecărui nivel în parte, se descifreazămodelultradiţional,mitic,aliniţierii.DupăcumspuneReneGuenon,„gradarea iniţieriipe treiniveluriesteceamai frecventăşi,amputeaspune,fundamentalăfaţădecelelalte,carenureprezintă,înraportcuaceasta,decâtniştesubdiviziunimaimultsaumaipuţincomplicate”16.CeletreinivelurialeKogaiononuluicorespundeaulatreitrepte/gradedeiniţiere,acărorierarhizareestereflectatădeînsuşisaltuldealtitudinealfiecăruinivelfaţădenivelulcareîlprecede.

În sens tradiţional iniţierea înseamnăo trecere; „iniţiatul trecedincolodeperdeauadefocceseparăprofanuldesacru;eltrecedintr-olume în alta, şi ca urmare suferă o transformare, o schimbare denivel [...]. Iniţiereaopereazăometamorfoză”17 şidinacestmotivesteasimilatăcuonouănaştere.Darpentruasenaştedinnou,candidatullainiţiere(neofitul)trebuiasăseîntoarcălastareafetală,înpânteculuneimame;acestregressusaduterumesteechivalentcuaşanumitamoarteiniţiatică,pentrucădespreintrareaînpântecul,matriceaPământului-Mamăeravorba.

După cum arată JeanChevalier şiAlainGheerbrant18, peşteraestearhietipuluteruluimaternal,eafigurândastfelîntradiţiilemultorpopoare, în miturile care vorbesc despre origini, despre renaştere şiiniţiere.AceastaeraşisemnificaţiaPeşteriiluiZalmoxis-primulnivelalKogaiononului. „Alchimiştii, din Europapână înChina, considerăexplicitîntoarcereaînmatrice(uter)cafiindetapaprealabilăaregenerăriişiadobândiriinemuririi.”19Nemurireaerascopulsupremaliniţieriişieraasimilatăcuoatreianaştere,pentrucăprineainiţiatulevadadinmatriceatimpului.„Regăsimoanalogieaceleideatreianaşteriînsim-

16ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.83.17JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,ed.RobertLaffont,Paris,1982,

pag.420.18Ibidem,pag.14919Ibidem,pag.499.

150

bolismul crisalidei şi al transformării sale în fluture.”20 O ilustrare aacesteianalogiisepoatevedeaînArcana17-SteauaMagilordinTarotulegiptean(veziFig.5-pag.35)unde,dinlotusulcutreicupe(ÎntreitulStâlp al Cerului), din cupa din mijloc ţâşneşte un fluture luându-şizborulspreînălţimi.

Cele trei niveluri ale Templului natural din Bucegi reveleazăcaleaşietapeleiniţieriineofituluipornitpedrumulrealizăriisupreme:dupăcesenăşteaadouaoarădinPeşteraluiZalmoxis,dupăoinstruireşi o pregătire pe cel de al doilea nivel, fostul neofit, devenit iniţiat,ajungea pe cel de al treilea nivel al Kogaiononului unde, în CentrulLumii, dobândea nemurirea efectivă născându-se a treia oară prinPoartaCerului.

Cele trei niveluri ale Kogaiononului se regăsesc în cele treiincinte, cu funcţii distincte, specifice nu numai bisericilor noastrecreştine (pronaos, naos, altar), dar şi tuturor marilor temple aleantichităţii;astfel,„templulegipteanaveatreidiviziunifundamentale,careseregăsescobligatoriu,oricâtealteanexeis-aradăuga:1.adyton-ulsaucellaîncareseaflăstatuiazeului;2.salahipostilăşi3.curtea,adeseamobilată cu altare şi statui, care se întinde până la poarta templului[...].Întemplulgrecclasicceletreidiviziunialetempluluiegipteansemenţintotdeauna.”21DupăcumprecizeazăConstantinDaniel22,celetreiincinteprincipaleseregăseau,deasemenea,înlegendarulTempluziditdeSolomon în Ierusalimşi chiar în templulmobil al iudeilor,CortuladunăriisauCortulsfântconstruitînpustiu,întimpulexodului,aşacumDomnul îi poruncise luiMoise. Şi precum acoperământul TempluluiKogaiononuluieraboltacerului,totastfel,„plafonultemplelorgreceştierapictatînalbastru,pecaresedetaşaustelelebolţiicereşti,şitotaşaeraureprezentatestelelepeplafonultempleloregiptene.”23

Primul nivel - Peştera lui ZalmoxisDupăcumamarătat,primulnivelalmareluiTemplunaturalal

KogaiononuluieraPeşteraluiZalmoxis-cunoscutăastăzisubnumelede Peştera Ialomiţei. Acest prim nivel fiind deja prezentat, voi maiadăuganumaicâtevadate:

„Peştera Ialomiţei este sculptată de ape în versantul sudic almunteluiBătrânaşisedeschidesprevaleaIalomiţei-laaltitudineade1.600m-laintrarearâuluiîncheilePeşterii.Lungimeatotalăestede1.128m,dincaresectorulaccesibilalpeşteriiestede400m,iardeschiderea,laintrare,de15m;dupăunscurttunelurmează«SalaMihneaVodă»(115mlungime,15mlăţimeşi10-25mînălţime).

Prin coridoare înguste se pătrunde în «Sala Decebal» (30 mlungime,10-25mlăţimeşi3-10mînălţime),dincarepornesc,lateral,oseriedegaleriiscurteprincareseajungeîn«SalaMăria»(20mlungime,3-25mlăţimeşi2-8mînălţime)şiînsala«LaRăspântie».UrcândpeoscarădelemnseajungelamareaGrotăaUrşilor(72mlungime,35m

20ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.220.21ConstantinDaniel:CulturaspiritualăaEgiptuluiAntic,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1985,pag.448.22Ibidem,pag.434,432.23Ibidem,pag.449.

151

lăţimeşi25mînălţime)[...].Celmaiîndepărtatpunctaccesibilalpeşteriiesteîncăpereadenumită«LaAltar»,undes-aumaidescoperitîncătreigalerii.”24

Al doilea nivel - Platoul Babelor (Babele)Peştera lui Zalmoxis trimite la Platoul Babelor (Babele) -

semnalatdeSfinxcafiindaldoileanivelalKogaiononului.AcestplatoualBucegilorestesituatlaoaltitudinedecea.2.000-2.200m,contrastândprinnetezimeasacurestulreliefului,şifiindpresăratcustâncisolitareceprezintăovarietatede formeneobişnuite25:de lachipuriumaneşianimalefantastice,pânăla„ciuperci”uriaşe,caresuntşi formelecelemai frecvente. Toate aceste stânci solitare, cărora prin tradiţie li s-adat numele generic de „babe”, sunt ceea ce numim înmod obişnuit„megaliţi”.

Profesorul TraianNaum apreciază „că celmai indicat termenpentru a scoate în evidenţă intervenţia omului cât şi vechimea aşa-numitelor «statui» din munţi ar fi cuvântul compus «paleoglife»,termen provenit din greaca veche, care înseamnă statui străvechi”26.PeruanulDanielRuzo,cercetător-derenumeinternational-alformelorşifenomenelorinsoliteaflateînmunţiidinîntreagalume,şicareîn1968avizitatşiţaranoastră,şi-aexprimatopiniacă„Sfinxul,alăturidealteforme neobişnuite remarcate pe parcursul călătoriei sale în Carpaţi,însemnauvechirocialesedeompentruînfăţişarealorcurioasă,şiapoi«lucrate»”27.

Delaacestestatuistrăvechi,numite„babe”,provineşidenumireaplatouluiBucegilor.„Origineaacesteinumiriestefoarteveche.Sensulprimitivalcuvântului«baba»înlimbaromânăeste«bunică»sau«mamămare»[...].Înlimbaitalianăacestcuvântneapareînformamasculinădebabbo,îndialectulsardines,babu,cuînţelesde«tată»;înlimbagreacămodernă baba, iar la slavii din Peninsula Balcanică baba înseamnă«bunică»”28.Înformamasculinăcuvântulapareşilanoi:înbasme,undefeciorulseadreseazătătâneluisăucuapelativul„babacă”,şiînvorbireacurentă - căpătând însă un sens peiorativ ca şi apelativul „baba” -tatăl estenumit „babacu”.Dar,după cumaratăNicolaeDensuşianu,„înantichitatenumelede«baba»seatribuise,catitluderespect,unordivinităţinaţionalepelasge.”29

Dintoateacesteasepoatetrageconcluziacănumelede„Babele”,pecareîlpoartăplatoulBucegilor,conservăamintireaînceputurilor,astrămoşilor,aprimilorpărinţidefiniţideînsuşiacestplatousacrudin

24IonZăvoianu,EmilianCristea,NaePopescu:Bucegi-hărţituristicemontane„Carpaţi”,Ed.Sport-Turism.

25Specialiştiiautohtoni„serioşi”perseverează-cuoîncrâncenarede-adreptulsuspectă-înaimpuneidea că aceste forme împietrite sunt exclusiv produsul acţiunii de eroziune a factorilor de mediu, iaracademicieniiautohtoni„serioşi”-deieri,deazişidintotdeauna-nuauddecâtacestevoci,şiînconsecinţă,respectiva teoriefiind singura admisă înmodoficial, orice altă interpretare este exclusădindezbaterileştiinţifice, dinmanualele şcolare sauuniversitare, teoria oficială impunându-sepână şi în ghidurile saureclameleturistice.Şiarmaitrebuifăcutăoprecizare:oricespecialistsauacademicianîşipierdecalificativulde„serios”înmomentulîncareadmite,într-ooricâtdemicămăsură,oaltăteoriedecâtceaoficială.

26SimionSăveanu:Aventuriprintunelultimpului,Ed.Sport-Turism,Bucureşti,1977,pag.20-21.27Ibidem,pag.13.28NicolaeDensuşianu:Daciapreistorică,Ed.Meridiane,Bucureşti,1986,pag.189-190.29Ibidem,pag.190.

152

înălţimişiidentificaţicueldememoriacolectivă.Înceleceurmeazăvoiprezentaprincipalelestatuistrăvechice

împodobesccelde-aldoileanivelalmareluiTemplualKogaiononului.Laintrareapeplatou,încapuldrumuluiceurcădelaPeşteralui

Zalmoxis,stădepazăunSfinxuriaşcuoînfăţişarefantastică,prezentatîn imagineamarcată „2” din Fig. 1 - pag. 153 şi în Fig. 1 - pag. 154;este chipul pe care acest „Păzitor al Pragului primei Porţi” şi-l arătaceluice,ajunsaici,aspirasă-ifieadmisaccesullaceade-adouatreaptăde iniţiere.Dacăaspirantului îi erapermisă trecerea, Sfinxul îşi arătacealaltă faţăa lui, indicându-icuprivireadrumulpecare trebuiasă-lurmezeîninimaplatoului(vezipag.154:Fig.3şiFig.4).

Înimaginiledelapag.154seremarcăfaptulcăSfinxulcudouăchipuri este flancat de două „babe”, iar privirea lui indică un grupcompusdealteletrei-toatecelecincipaleoglifeavândaspectdeciuperciuriaşe.Aceste„ciuperci”împietriteprezintăuninteresdeosebit,elefiindreprezentăriarhaicealeColoaneiCeruluisau„ColoanemegaliticealeCerului”,dupăcumle-aidentificatşilenumeşteRomulusVulcănescu,şidupăcumsepoateconstatadinFig.5-pag.154,precumşidintabeluldelapag.65(Fig.1,poz.:4.1;4.6;4.7).

Celde-aldoileanivelalKogaiononuluiesteîncheiatdeSfinxulcare,după cumesteprezentat în Fig. 1 - pag. 156, este cunoscut subnumelede„SfinxulRomânesc”sau„SfinxuldinBucegi”.Lapag.153,marcat„1”,Sfinxulneapareprivitsubunaltunghi,respectivdinspresud-vest.Referindu-selaacestchipuriaşdepiatrăcercetătorulperuanDaniel Ruzo, în 1968, spunea: „ochii Sfinxului n-au fost făcuţi laîntâmplare.Direcţiaprivirii lui trebuiepusă în legăturăcuocredinţăstrăveche, cu unmit, cu o concepţie sau cu o idee greu de desluşitîncă...”30.Şi într-adevăr,direcţia indicatădeprivireaSfinxuluinuestedeloc întâmplătoare; în ea stătea ascunsă chiar „Taina tainelor”, careoptsprezeceanimaitârzius-alăsatdesluşită.

Spre surprindereamea, „SfinxuldinBucegi”, în ciuda tuturorinterpretărilorcareis-audat,s-arevelata înfăţişaunchipdefemeie:chipul etern alMamei, chipulMamei eterne. Primul indiciu în acestsens l-am găsit în Dacia preistorică a lui Nicolae Densuşianu. DeşiautorulnusereferăînmodexpreslaSfinx,tratânddesprestâncilecuformemisterioase-numitebabe-depeplatoulBucegilor,spune:„unadintre aceste figuri, contemplată cu toată atenţia, se pare a ne spunecă ea a înfăţişat odată simulacrul gigantic al unei zeităţi feminine”31.La momentul respectiv cunoştinţele mele în domeniul mitologiei şisimbolismuluieraufoartevagi,aşaîncât,dintr-oprejudecatădatoratăignoranţei - deşi totulmi-a fost clar de atunci - am refuzat să admitideacă tocmaidespreSfinxarputeafivorba;ulterior însă,prin forţacunoştinţelorşialdoveziloracumulateamacceptatevidenţa,şim-amstrăduitsă-ipătrundsensul.Sfinxul,ces-adoveditaficheia,„farul”

30SimionSăveanu:Aventuriîntunelultimpului,Ed.Sport-Turism,1977,pag.13.31 Nicolae Densuşianu: Dacia preistorică, Institutul de Arte Grafice Carol Gobi,

Bucureşti,1913,pag.276.

153

AL DOILEA NIVEL AL KOGAIONONULUIPLATOUL BABELOR

Fig. 1. Platoul Babelor (fragment). Cadru vizat din telecabina care urcă de la Peştera Ialomiţei / Peştera lui Zalmoxis. (Foto: Doina Păun)

1. Sfinxul - „far" al Kogaiononului - văzut dinspre sud - sud-est. In imaginea alăturată este prezentat Sfinxul văzut aproximativ sub acelaşi unghi, vara.

2. Un al doilea Sfinx este plasat la intrarea în Platoul Babelor - Sfinxul cu două feţe ce veghează drumul care urcă dinspre Peştera lui Zalmoxis (Peştera Ialomiţei).

154

Al doilea nivel al KogaiononuluiPlatoul Babelor

Fig. 1. „Păzitorul Pragului primei Porţi" (marcat „2" la pag. 151) - una din cele două feţe ale Sfinxului, faţa ce veghează accesul pe cel de-al doilea nivel al Kogaiononului.

Fig. 2. Acelaşi Sfinx văzut din alt unghi.

Fig. 3. „Păzitorul Pragului primei Porţi" - cea de a doua faţă. Sfinxul este flancat de două „babe".

Fig. 4. Grup de trei „babe" cu forme de ciuperci uriaşe, locul indicat de privirea Sfinxului (aflat în planul doi). Acelaşi grup de trei babe apar şi în Fig. 2.

Fig. 5. „Coloană megalitică aCerului, numită «babă»".

155

Kogaiononului, o înfăţişează pe Marea Mamă - personificare aPământului, matrice şi receptacul al vieţii; „coroana” ce o poartă pecap este o dovadă, pentru că o podoabă de acest fel se regăseşte înreprezentărilemultorMariZeiţe-cumarRhea,HerasauJuno.Dupăcum arată Nicolae Densuşianu32, pe monumentele antice divinitateaPământului sauMama zeilor poartă pe cap un „modius”, un fel decoroană,depecaredescindeunvălsauo„propodă”,alecăreicapetecoboarăînfaţă,peumeri-dupăcumsepoatevedealapag.156(Fig.233,Fig.334,Fig.435).

„În general zeiţa ne apare în acelaşi costum caracteristic, ce-lpoartăşiastăzifemeileromânedinjudeţulRomanaţi”36,darnunumai,ci„pretutindeniundeseaflăde-ainoştri,dupăatâteamiideani,femeilemaipoartăpecapulloropodoabălafel”37-vezipag.156(Fig.538,Fig.639, Fig. 740, Fig. 841). Este semnificativ faptul că această „coroană”,conform tradiţiei, împodobeşte numai capul femeii măritate şi almiresei-tânărafatăcarecuocaziaceremonieidenuntăesteîncoronatăca femeie şi viitoaremamă. În imaginile prezentate se poate observacumcapetelevăluluicecoboarăpeumeriiRheeiseregăsescînportulfemeiidinRomanaţi,iarurmeleunuiadintreacestecapetedenăframăsemaipoateidentificaînimagineaMariiMameînfăţişatedeSfinxuldinBucegi.

Principala funcţie a Sfinxului dinBucegi se identifică în structuraatributivă a zeiţei numite Tara, din tradiţiile Indiei şi Tibetului. În limbasanscrită Târa înseamnă Stea, iar Târâ înseamnă Salvatoare. ConformtextelorbudisteTaraesteSteauacălăuzitoare;eaesteceacarearatădrumulşiconducepânăînpragulrealizăriisupreme.Oraceastaestechiarunadintrefuncţiile SfinxuluidinBucegi a căruiprivire conduce laCentrul Suprem,CentrulpeundetreceAxulLumii,Loculunde-conformtuturortradiţiilor-sepoateobţinenemurireaşiaccesullaCer.Sunetulderezonanţă,„mantra”atribuită zeiţei Tara este monosilaba sacră „OM”, simbolul alfabetic alCentruluisprecarepriveşteSfinxul,şicarepoartănumeledeOmuşiastăzi-denumireavechefiind„laOM”42.

RelativlanumeledeTaraarmaifidesemnalatcâteva„coincidenţe”:ÎnIrlandaprovinciademijloc(centrală)aveafuncţiasimbolicădeCentru,aiciavândloctoatesărbătorilereligioaseşioficialealedruizilor;capitalaacesteiprovinciisenumeaTara43.Nuesteexcluscadenumireade„tarabostes”acasteimilitare şiaristocrateadacilor, şipoatechiar cuvintele: ţara, ţăran,ţărână,ţarinăsauchiarTerra,săprovinădelanumelezeiţeiTara.

32Ibidem,pag.248.33ReproduceredupăIonMicleaşiRaduFlorescu:Geto-dacii,Ed.Meridiane,Bucureşti,1980,planşa

88.34ReproduceredupăN.Densuşianu:Daciapreistorică,1913,pag.LXXVI(prefaţasemnatădedr.C.

I.Istrati).35Reproducere,ibidem,pag.249.36Ibidem,pag.248.37Ibidem,pag.LXXIX(prefaţasemnatădedr.CI.Istrati).38Reproducereibidem,pag.XXXIX(prefaţasemnatădedr.CI.Istrati).39Reproducereibidem,pag.XXXIV(prefaţasemnatădedr.CI.Istrati).40ReproduceredupăGeorgetaStoica:Podoabepopulareromâneşti,Ed.Meridiane,Bucureşti,1976.41Reproducereibidem.42ValentinBorda,NicolaeSimion:Anidedrumeţie,Ed.Sport-Turism,Bucureşti,1976,pag.26.43JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.

157.

156

Al doilea nivel al KogaiononuluiPlatoul Babelor

Fig. 2. Statuetă de marmură a Cybelei, descoperită la Histria.

Fig. 3. Rhea găsită la Romula,judeţul Romanaţi

Fig. 4. Rhea (Cybela), Mama Zeilor Statuetă descoperită la Pireu, 1855, în ruinele templului Mamei Zeilor.Statuia se află la Louvre.

Fig. 5. Femeie dinBucovina purtândpe cap „cârpa naltă".

Fig. 1. Sfinxul personificare aMarii Mame care este Pământul - vedere dinspre sud-vest -(Foto: Florin Andreescu).

Fig. 6. Femeie dinRomanaţi - porttraditional.

Fig. 7. Mireasă cu podoabe ceremoniale. Hunedoara, sec. XIX.

Fig. 8.Mireasă purtând cunună din

mărgele, „struţi" şi bani de argint. Oaş, Satu Mare, sec. XX.

157

În continuare voi prezenta alte argumente ce susţin faptul căSfinxuldinBucegiarechipdefemeie.

-ÎncelemaivechitradiţiialeEgiptuluişiGrecieiAnticeSfinxulerareprezentatcuchipdefemeie-vezipag.158:Fig.244şiFig.345.DacăînceeacepriveşteSfinxulgrecescacestfaptesteîndeobştecunoscut,nuacelaşilucrusepoatespunedespreSfinxulcestrăjuieştepiramideledinGizeh46.Înacestsensexistăînsămărturiialeunorpersonalităţiacărorcompetenţă îndomeniunupoatefipusă la îndoială.Astfel,EdouardSchurereferindu-se lauriaşulSfinxdinEgipt, spune:„Uncapdeomrăsaredintr-un corpde taur cughearede leu şi aripidevultur.EsteIsis sub aspectul ei htonian, [...] fiara înaripată cu chip impasibil defemeie.”47Referindu-se laacelaşiSfinx,MihailSadoveanu îlnumeşte:„leuluriaşdepiatră,cucapdemuiere”.48

- Conform tradiţiei Sfinxul este „Păzitorul Pragului” căci, aşacum spune Vasile Lovinescu, „în vremea Fabulei toate piedicile aufost chintesenţiate în Sfinx, termen cu aceeaşi rădăcină cu «sfincter»,«strâmtoare»,«Poartastrâmtă»;iată«acoperireaexterioară»apunctuluisublim în care Osia Lumii interceptează planul nostru de existenţă.AcolostăPăzitorulPraguluicaresfâşiepecelcenuştiesărăspundălaîntrebarea:«Cineeşti?»”49.Textulcitateste ilustratperfect în„Arcanamajoră”cepoartănumărul10şinumele„Sfinxul”,dinTarotulegiptean- vezi Fig. 2 -pag. 158: axul roţii esteOsiaLumii, roatafiindLumeanoastră,planulnostrudeexistenţă;axulintercepteazăroataîncentrulei,simbolalacelui„punctsublim”(cumîlnumeşteVasileLovinescu),alCentrului,păzit cu străşniciedeSfinxul cuchipde femeie.Acelaşisimbolismse regăseşte înTemplul luiApollode laDelphi, construit,conformtradiţieiantichităţiigreceşti,în„BuriculPământului”-CentrualLumii;acolofuseseîngropattrupuluriaşuluişarpefemelă,Python50 (răpus de Apollo), iar deasupra lui fusese ridicată o piatră conică,celebrulOmphalos51,marcândCentrulLumii.AcestOmphalos-dupăcumspuneSeverMiu - „eraprivitdeunSfinx, aşezat învârfuluneicoloane”52.

În ambele cazuri prezentate se recunoaşte, fară dificultate,reproducereasimbolicăarealităţiidinBucegi,undeSfinxul-PăzitorulPragului - veghează, interzicând accesul sau indicând drumul spreCentrulSuprem.

44 Reproducere după Egyptian Tarot, made in Switzerland, by A.G.Muller, DistributedexclusivelybyU.S.GamesSystems,Inc.NewYork,N.Y.10016.

45ReproduceredupăManuscriptum,editatdeMuzeulLiteraturiiRomâne,nr.4(65),anulXVII,1986.

46Bazatpestudiulstructurii şimaialesalproporţiilorSfinxuluidinEgipt,uniiegiptologiauajunslaconcluziacă,laorigini,capulSfinxuluiarfiavutunaltaspectşialtedimensiuni,şicăarfifostmodificatulterior,chiarînmaimulterânduri.

47EdouardSchure:Lesgrandsinities-esquissedel’histoiresecretedereligions,Ed.LibrairieAcademique,1929,Paris,pag.117,138.

48MihailSadoveanu:Creangadeaur,Ed.Minerva,Bucureşti,1986,pag.20.49VasileLovinescu:Alpatruleahagialâc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.108.50VeziŞarpeledinCentrulLumii,încapitolulalIlI-leaallucrării.51înmoduniversal,omphalosulsimbolizeazăCentrulLumii.52SeverMiu:Elada,memorialumii,Ed.ViaţaMedicalăRomânească,Bucureşti,2000,pag.88-89.

158

Al doilea nivel al KogaiononuluiPlatoul Babelor

Fig. 1. Sfinxul văzut dinspre sud-vest.

Fig. 3. Sfinxul pe o monedă anticădin Chios (Grecia).

Fig. 2. „Sfinxul"Arcana majoră „10" din Tarotul egiptean.

Fig. 4.Coloană megalitică a Cerului, cupronunţat aspect falie (lingam).În planul secund apare Sfinxul.(Foto: Doina Păun)

159

- în imediata apropiere a Sfinxului se aflăplasată o „babă”, ostâncă izolată înălţatăvertical, ceprezintăunpronunţataspect falie -veziFig.4-pag.158.Oastfeldepiatrăpoartănumelede„lingam”şisenumărăprintresimbolurileculargărăspândirealeAxuluiLumii.Înmitologiagreacăsespunecă„toatecâtesevădşicâteexistăînlumes-aunăscutdinputerileCeruluişialePământului,adicădeUranus,Cerul,cabărbat,şideGeia,Pământul,cafemeie.DincăsătorialuiUranuscuGeia(caresemainumeaşiTitea,Tellus,VestasauCybela)s-aunăscutşiprimiizei.PentrucăUranussetemeadecopiiisăi,imediatdupăcesenăşteauîiaruncaînTartar-adicăsubPământ.PeacestmotivGeial-a îndemnatpefiul săuCronos (Timpul) să-şimutilezeprin castraretatăl”53. Prin parabola castrării laiUranos (Cerul),mitologia greacă aconservatamintireaaceluievenimentpetrecutin illo tempore,evenimentconsemnatdetoatetradiţiileşicareaînsemnatruperealegăturiidintreCer (Uranos) şi Pământ (Geia). Sfinxul, personificare aMariiMame,Pământul, alături de care se află uriaşul lingam (falus) de piatră,ilustreazăîntocmaimitulgrecilor.

—ChipulcelmaicunoscutalSfinxuluidinBucegi(Fig.1-pag.158)estecelpecareşi-laratăcândesteprivit-subunanumitunghi-dinspresud-vest.Făcândînsăînconjurulstatuii,chipulisetransformăradical, în mai multe rânduri. În mod sigur, cândva, fiecare dintreacestechipuri-acumdesfigurate-aavutunanumitsenssimbolicgreuderecunoscutastăzi.Unlucru însăsedistingeclar: întreagastatuieaSfinxului, deşimonolit, figurează un ansamblu alcătuit din trei părţidistincte,şiacestaspectesteevidentdacăesteprivitădincelemaimulteunghiuri,atâtdinsprevest-unexemplufiindchiarimagineadinFig.1-pag.158-câtşidinspreest,dupăcumsepoatevedeaînFig.1-pag.160.Acestansamblu,dupătoateaparenţele,areprezentatcândvatreicapeteuriaşeîmpreunate,cepriveauîntreidirecţiidiferite.

În tradiţia hindusă Marea Mamă divină personifică Forţa VitalăUniversală;ea„esteasemeneaunuicontinuumceleagăşisusţineuniversul,PrakritişiMaya,unitateatotceestemanifestat,laoriceniveldeexistenţă”54.ÎnmitologiagreacăacestprincipiuestepersonificatdeTriplaHecate-„zeiţăputernică şi în Cer şi pe Pământ şi în Infern. De aceea se şi numeşte eaîntreitaHecate.”55„Înepocaeicultualăculminantă,eraveneratăcazeiţăcu3capetesauavândşi3trupuri,adeseaînsăcazeiţăcu3ipostazediferitesaucu3înfăţişărisimultane[...].Dupăuneleinterpretări,înCereaesteSelene(Luna),pePământArtemis,iarînInfernePersephone”56.Lapag.160(Fig.257,Fig.358,Fig.459)suntprezentatedouăstatuianticeşiunreliefvotivceoînfăţişeazăpeTriplaHecate.Aceastăzeiţăenigmatică,dupăcumo

53G.PopaLisseanu:MitologiaGreco-Romană,Ed.Universul,Bucureşti,1944.pag.15-16.54 J.Chevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris, 1982,pag.

503-504.55G.Popa-Lisseanu:Mitologiagreco-romană,Ed.Universul,Bucureşti,1944,pag.88.56VictorKernbach:Dicţionardemitologiegenerală,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1989,

pag.216.57RaduFlorescu,HadrianDaicoviciu,LucianRoşu:DicţionardeartăvecheaRomâniei,Ed.Ştiinţifică

şiEnciclopedică,Bucureşti,1980,pag.180.58G.Popa-Lisseanu:Mitologiagreco-romană,Ed.Universul,Bucureşti,1944,pag.88.59ManfredOppermann:TraciiîntreArculCarpaticşiMareaEgee,Ed.Militară,Bucureşti,1988,pl.

LXXV.

160

Al doilea nivel al KogaiononuluiPlatoul Babelor

Fig. 2. Tripla Hecate.Tezaur de sculpturi din Tomis.

Lupă din Fig. 2.

Fig. 1. Sfinxul văzut dinspre est - triplul aspect al „Marii Mame" sintetizat în mitologia greacă de tripla Hecate.

Fig. 3. Tripla Hecate.Statuie din Capitoliu, Roma.

Lupă din Fig. 3.

Fig. 4. Tripla Hecate.Relief votiv provenind din Bulgaria.Sfârşitul sec. II, începutul sec. III.

Lupă din Fig. 4.

161

caracterizează Victor Kernbach, are o origine cultuală incertă, uniicercetătoriconsiderând-odeprovenienţătracică.„Zeiţălunarăşihtoniană,ea este asociată cultelor fertilităţii; [...] ea reuneşte cele trei niveluri alelumii:Infernul,PământulşiCerul,şidinacestmotiveraveneratăcazeiţăa răspântiilor; căci o decizie luată la o răspântie, alegerea unui drumdeurmat,sereferănunumailaodirecţieorizontalăpesuprafaţapământului,ci,într-unsensmaiprofund,laodirecţieverticalăcătreunulsaualtuldintreniveluriledeviaţăalese”60.AceaMareMamădivină,personificareaForţeiVitaleUniversale, aceaMareMamădivină care, conformcelormaivechitradiţii,areputereadea-şiconducefiii-dupăcumeiînşişialeg-spreCersauspreInfern,erareprezentatăînKogaionondeSfinx,alecăruitreicapeterevelautriplaeiputere,dupăcumînmiturilegrecilorerareprezentatădeTriplaHecate-vezipag.160.

Nuesteexcluscaacesteaşa-numitestatuistrăvechisăfieamplasatepe zone cu o activitate energetic-informaţională naturală (specifică), înaceastăipotezărealizarealorservinduntripluscop:înprimulrândscopuldeamarcaacestezone;înaldoilearând,prinanumiteelementealeformeilorsăsemnaleze,pentruceiavizaţi,existenţaşispecificulrespectiveisurseenergetic-informaţionale; al treilea scop fiind ca - atunci când va fi sositTimpul-pentruceineavizaţisădevină„FiralAriadnei

Cel de-al treilea nivel al KogaiononuluiSanctuarul principal - Altarul

Sfinxul,careestePăzitorulPraguluiceleideadouaPorţi-Poartacedăacces spreSanctuarulprincipalalKogaiononului - luândchipulMariiMame,totel,Sfinxul,esteşicelcearatăDrumul.

Urmând direcţia indicată de privirea Sfinxului, prin CerdaculOb&şiei,coborândpeŞauaVăiiCerbului(vezitraseulmarcatcarepoartănumărul17pehartareprodusălapag.143,şiFig.1-pag.162),sepătrundeînSanctuarulprincipal,celde-altreileanivelalKogaiononului-vezipag.162(Fig.2,Fig.3,Fig.4).

LacapătulŞeiiVăiiCerbuluiseînalţă„celmaiimportantsimulacruallumiipreistorice,oreprezentareumanăsculptatăînstâncă,deomărimeîntr-adevăr formidabilă. Această figură titanică din munţii Daciei vechi,numiţiodatăaihyperboreilor,neînfăţişează,dupătoatecaracteristicilesale,imagineasupremeidivinităţia timpurilorpelasge”61 (vezipag.162:Fig.2,Fig.3 şi pag. 164: Fig. 1).Despre această figurăuriaşă sculptată în stâncăsavantulfrancezEmmanueldeMartone62scria:„Sepoatevedeacăstâncaestedeotalieformidabilă,figuraumanăavândpeste20demetri

60 JeanChevalier, AlainGheerbrant:Dictionnaire des Symboles, Ed. Robert LaffonţParis,1982,pag.399.

61 Nicolae Densuşianu: Dacia preistorică, Institutul de Arte Grafice Carol Gobi,Bucureşti,1913,pag.227.

62 „EmmanueldeMartone (1873 - 1955),membru alAcademiei de ŞtiinţedinParisşi preşedinte alUniunii geografice internaţionale, a făcut intense cercetăride specialitateînRomânia.Lucrărilesale,LaValacchieapărutăîn1902şiaureolatăcumarelepremiualAcademiei Franceze, precum şi Recherches sur revolutionmorphologique des Alpes deTransylvanie, din 1907, constituie mărturii perene privind seriozitatea vizitelor sale destudiu pe teritoriul ţării noastre.” (Simion Săveanu: Aventuri prin tunelul timpului, Ed.Sport-Turism,Bucureşti,1977,pag.12).

162

CEL DE-AL TREILEA NIVEL AL KOGAIONONULUISANCTUARUL PRINCIPAL - ALTARUL

Fig. 1. Drumul ce duce în sanctuarul principal (foto: Doina Păun).

Fig. 2. Vedere de ansamblu din Cerdacul Obârşiei.

Fig. 3. Vedere (parţială) din Cerdacul Obârşiei (vara).

Fig. 4.Columna Cerului şi Vârful Ocolit

văzute dinspre nord.

163

înălţime [...]. Roca se compunedin 3 părţi: partea superioară (parteastâncoasădedeasuprafrunţii)esterestulunuienormbloccalcaros,lafelcaşiparteainferioară(parteadelagurăînjos).Întreacesteadouăse vede un conglomerat de gresie care formează o bandă (fruntea şiobrajii); [...] aceeaşigresie înconjoară labazăblocul inferiorde calcar(barba)”63.După cum spuneNicolaeDensuşianu, „vechimea acestuimonument se reduce la timpurile cele mari de dezvoltare etnică şipoliticăaPelasgilor,atuncicânddestinulîncănuîncepusesăpersecutepePelasgiiorientali,şicândoparteînsemnatădintriburilelatineîncănuemigrase în Italia”64.Dupăcumaratăacelaşiautor,Uran(Uranos)a fost fondatorulmarelui imperiu pelasg din Europa, urmat fiind ladomnialumiidefiulsăuSaturn,celcare-conformtradiţiilorantichităţii-ainstituitpepământVârstadeAur.„Dupăideileteocraticealeacelortimpuri, luiSaturn iseatribuiserăaceleaşi titlurişionoruridivinepecaremaiînainteleavuseseUran,iarînaintealuiUranleavuseseCeriulînînţelescosmogonic.Dogmelerămăseseră,ceedrept,aceleaşi,însăîncultulpublicnumeleluiUranfuînlocuitcucelalluiSaturn”.65Conformaceloraşi principii, ulterior, pe parcursul devenirii ciclice, locul luiSaturn a fost ocupat de fiul său Jupiter (Joe). „IstoriculMnaseas dinPatrae,caretrăiseînsecolulalIII-leaî.Chr.,nespunecăGeţiiadoraupeSaturnpecareîlnumescZamolxis.TotasemeneascrieDiogeneLaerţiu,căGeţii numescpe SaturnZamolxis.”66Deosebitde semnificativ esteunfaptconsemnatdeTertullianşiMinutiusFelix,care„nespuncătoţiscriitoriiantichităţii,atâtceigrecicâtşiceiromani,numescpeSaturn«Homo»(Omul)”67,iar-dupăcumaratăNicolaeDensuşianu-amintirealui Saturn subnumelede „Omulmare” se conservă încă în tradiţiilepopulareromâne(vezipag.91).Deosebitdesemnificativesteşifaptulcă„unuldinepitetelecelemaipoporalealeluiSaturnafostacelade«moş».Numitdelatini«Saturnussenex»,«deusvetus»,«DeusMajus»,[...]laTroiani «Jupiter avus»”68, amintirea bătrânului Saturn - cârmuitorulomeniriiînvremurileparadisiacealeVârsteideAur-s-apăstratpânăînzilelenoastreluândchipulluiMoşCrăciun69.„Înantichitateagreco-romană Saturn era înfăţişat cu o figură rustică pelasgă, ca un bătrâncubarbaalbă,cupletelelăsatepeumeri”70-portretcare(dupăcumsepoateobservaînFig.1,pag.164)corespundeîntocmaiimaginiicolosaledin stâncă.Marele simulacru al bătrânului Saturn - Zalmoxis, Omulmare,Moşul,devenitMoşCrăciun-neîntâmpinăşiastăziînsanctuarulprincipal al Kogaiononului amintindu-ne vremurile paradisiace aleVârsteideAurdemultapuse,şimărturisinddespreluminanoiiVârstedeAurcevasăvinăînciudaprofundeiderutespiritualeşimoralecaremarcheazăomenirea.Iarpentruceiceşi-aupierdutsperanţavoi

63EmmanueldeMartone,citatdeNicolaeDensuşianu,ibidem,pag.227.64NicolaeDensuşianu,ibidem,pag.238.65Ibidem,pag.205.66Ibidem,pag.212.67Ibidem,pag.222.68Ibidem,pag.211.69Ibidem,pag.109.70Ibidem,pag.223.

164

Cel de-al treilea nivel al KogaiononuluiSanctuarul principal - Altarul

Din tâmpla dreaptă a uriaşului de piatră răsare un profil de femeie ce poartă coif pe cap şi scut la umărul stâng.

Fig . 1. Marele simulacru al supremei divinităţi a timpurilor pelasge, indentificat de Densuşianu în imaginea mitologică a batrânului Saturn (regentul Vârstei de Aur - devenit Mos Craciun), precum şi în imaginea lui Jupiter/Zeus (foto: Răzvan Petcu).

Fig- 3. Minerva aşa cum s-a născutdin capul lui Jupiter.

Fig- 2. Jupiter din Otricoli.Bust de marmură păstrat şi expus la Vatican.

Lupădin Fig. 3

Fig. 4. Minerva născându-sedin capul lui Jupiter.

165

aminti că Fiul lui Dumnezeu, Fiul Omului, născându-se în lume lasolstiţiuldeiarnă,înmijloculîntunericuluiceleimailungişiîngheţatenopţi,ne-adatdovadasupremăabiruinţeiLuminiiasupratenebrelor.Tocmaideaceea,înfiecarean,cândprăznuimnaştereaMântuitorului,în miezul aceleiaşi sfinte nopţi vine Moş Crăciun aducând bradul -imagineaArboreluiVieţiişipromisiuneaunuinouEvdeAurvestitdevenireaînlumeaPrunculuiIisus.

După cum aratăNicolae Densuşianu, romanii au urmat tradiţiilearhaice latine adoptând pentru divinitatea lor supremă o figură pelasgăbarbară,reprezentândpeJupiter(Joe)cupărulabundentmaimultneglijent,cupletelelăsatepeumerişicubarbastufoasă-aşacumîlaratăbustulsăudemarmurădescoperitlaOtricoli(Fig.271-pag.164);aceastăfigurăbarbarărusticăa lui Jupiter,după toate caracteristicilepe care leprezintă, a avutcamodelsimulacrulcelcolosaldinCarpaţiiDaciei-chipulzeuluidinţaraHyperboreilor celor sfinţi72. Astfel, figura titanică „pe care o înfăţişeazăstânca[...]secaracterizeazăprintr-unpărabundentcedescindepeumeriînformădepletelungi,iardeasuprafrunţiipărulseridicăînsus,întocmaicaşicoamaunuileu.Aceeaşidispoziţiuneparticularăapăruluine-oprezintăşibustulluiJupiterdinOtricoli”73.CelemaivechitradiţiielenespuncăZeus,pecareromaniiîlnumescJupiter,aflânddelaMetis(primasasoţie)căesteînsărcinată şi căunuldintre copiiipe care îi vanaşteva lua în stăpânireCerul,seînspăimântăşioînghiţi;însă,lascurttimpdupăaceea,fucuprinsdeoteribilădureredecappecarenemaiputând-osuporta,îiporuncifiuluisău,Vulcan, să-idespice craniul cuo securedebronz,pentrua afla careeracauza.Atunci,prinspărturadincapulzeuluiîşifăcuapariţiaofecioarăînarmatădin creştet până în tălpi, răcnind războinic, iar la glasul ei s-aucutremuratPământulşiCerul.EraAthenaceanumităderomaniMinerva-zeiţaînţelepciuniişiarăzboiului,născutădincapultatăluisăuînarmatăcuarmelecelavapurtamereu:coiful,lanceaşiscutul74(veziFig.375-pag.164).

Fărăîndoială,laorigineaacestuimitstăfiguratitanicăsculptatăînstâncadinSanctuarulprincipalalKogaiononului,căcidintâmpladreaptăauriaşului cuplete şi barbă albă răsareunprofilde femeiepurtând coifpecapşiscutlaumărulstâng-vezipag.164:Fig.1şiFig.4.Dupăcumsepoateobserva,chipulfetei,coifulşiscutulsuntdeunrealismcuatâtmaiimpresionantcucâtaspectullornureprezintăefectulunuijocdeluminişiumbre-imagineaapărândclarîntoatedetaliile,indiferentdestareavremii,demomentulzileisaualanului;astfel,diapozitivelereproduseînFig.1şirespectivînFig.4aufostrealizateladatediferiteşidepersoanediferite.Înpag.164(lupeFig.3şiFig.4)suntprezentate,faţăînfaţăşiladimensiunicomparabile,imagineatradiţionalăaMinervei(aşacums-anăscutdincapulluiJupiter)şiimagineaMinerveidinstâncă-asemănarealoresteevidentă.Laprimavedere,Minerveiceleidepiatrăîi lipseşteunuldintreatributelece-isuntconsacrate,anumelancea;absenţalănciiesteînsănumaiaparentă,pentrucă,dupăcumsepoatevedealapag.162,(Fig.2şiFig.3),îndreapta

71ReproduceredupăG.PopaLisseanu:Mitologiagreco-romană,Ed.Universul,Bucureşti,1944.72NicolaeDensuşianu,ibidem,pag.240.73Ibidem,pag.241.74V.Kernbach:Dicţionardemitologiegenerală,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1989,pag.

54-5575ReproduceredupăG.PopaLisseanu:Mitologiagreco-romană,Ed.Universul,Bucureşti,1944.

166

zeiţei se află Axul Lumii, printre ale cărui reprezentări simbolicefrecventesenumărălanceaşisuliţa.

Direcţia indicată de privirea Minervei, zeiţa înţelepciunii,conduce cătreunaltmare simbol sculptat în stâncă: este siluetauneipăsăriuriaşe-unporumbel(vezipag.162:Fig.1,Fig.2,Fig.3şipag.167:Fig.1,Fig.3).înmoduniversal,păsările,prinzborullor,audevenitsimbolalrelaţieicucerul,iardintretoatepăsările,porumbelul-astăziemblemăapăcii-ocupăunlocaparte.Elestesimboluliubiriidivine,căciporumbelulestecelcare,dupăretragereaapelorPotopului,aadusramuraverdedemăslinpeArcaluiNoe;porumbelulestechipulsubcares-aarătatDuhulSfântînziuabotezuluiluiIisus,cândglasulTatăluis-aauzitdinCeruripentrucaoameniisăcunoascăSfântaTreime;DuhulSfântesteMângâietorul,esteDuhulAdevăruluitrimisînlumedeTatăllarugăminteaFiului.

Legendele Graalului vorbesc despre o piatră miraculoasă careprimea puteri din tării prin intermediul unui porumbel, şi, mai spunealegenda,căpepiatrăapăreascrisnumelecelorcareeraufarăteamăşifărăprihană,slujitorifideliaiAdevăruluişiaiDreptăţii;eiprimeaupelerinaalbăşideveneauCavaleriaiGraalului.Conformtradiţieiegiptene,Osiris-zeulînvierii-erareprezentatînsoţitdeMaat,zeiţacarepersonificăAdevărulşiDreptatea,şinumaicelcareconţineaMaataveaacceslaluminaluiOsiris.Dupăcumsepoateobservalapag.167:Fig.3,Fig.476,Fig.577, Coroana Albă aluiOsiris,înmodevident,darîntr-ooarecaremăsurăşihieroglifaluiMaat(pana78),seidentificăînconturulexterioralporumbeluluidinstâncă.

ÎnFig.679 -pag.167esteoreprezentarearhaicăaAfroditei -zeiţafrumuseţiişiaiubirii-cuporumbelulsacru.ÎntradiţiileGrecieiporumbeluleraconsacratAfroditei,casimbolal frumuseţii iubiriieliberatedesclaviainstinctelor.

Porumbelul(IOnah,cumisespuneînebraică)esteimagineaînsăşia blândeţii, a purităţii desăvârşite, a armoniei, a iubirii, a zborului spreînălţimilesenine-estesimbolalidealuluideperfecţiunepecaretrebuiesă-latingăcelceaspirăsăfieprimitînîmpărăţiaCerurilor.Acestaestemesajultransmis peste milenii de porumbelul sculptat în piatra Kogaiononului,porumbelulcaultimăstrajăasfântuluiAltar-întreitulStâlpalCerului.

Conformtradiţieialtaruleste„microcosmosşicatalizatoralsacrului.Spre altar converg toate gesturile liturgice şi toate liniile arhitecturale. Elreproduce înminiatură ansamblul templului şi al universului. Este loculunde sacrul se concentrează cu ceamaimare intensitate [...].De aceea elestemaiînalt(altum)decâttotceeaceîlînconjoară.ElsintetizeazăînsinesimbolisticaCentruluiLumii”80.Acestcaracterdemaximăsacralitateatribuitaltarelor,precumşisimbolismulconstrucţieişiamplasăriilorseidentificăînSanctuarulprincipalalKogaiononului,undeceletreivârfuriîncatenate-Găvanu81,VârfulOcolit/BucuraDumbravăşiOmu-suntvârfurilecelemai

76ReproduceredupăM.E.Matie:MiturileEgiptuluiAntic,Ed.Ştiinţifică,Bucureşti,1958,planşaXXI.77Reproducereibidem,fig.28.78Conformsimbolismuluitradiţional,pana-aparţinândpăsării,oreprezintă-estepasăreaînsăşi.79ReproduceredupăIonMicleaşiRaduFlorescu:Geto-Dacii,Ed.Meridiane,1980,planşa97.80JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.76.81ConformmăsurătorilorrecentevârfulGăvanuare2493demetri(veziNicolaeC.PopescuşiValentinPopescu:MunţiiBucegi,hartăturistică,Ed.Amco-Press,1999).

167

Celde-altreileanivelalKogaiononuluiSanctuarulprincipal-Altarul

Fig. 1. Vedere parţială a sanctuarului principal (foto: Doina Păun).Prezenţa celor doua persoane(în prim plan dreapta jos) permite aprecierea dimensiunilor acestor statui străvechi.

Fig. 2. Sfântul Duh, Duhul Adevărului, sub chipul unui porumbel.

Fig. 4. Zeiţa Maat carepersonifică Adevărul şiDreptatea, alături de Osiris.

Fig. 3. Porumbelul de piatră. Detaliu din Fig. 1.

Fig. 5. Osiris purtând„Coroana Albă".

Fig. 6. Porumbelul Afroditei.

168

înalte din Bucegi, spre ele converg toate ramurile muntoase şi suntparteavizibilă a întreituluiStâlpalCerului. ÎntreitulStâlpalCeruluiesteAltarulprinexcelenţă, sfântulAltaralKogaiononului şi al lumiiîntregi-pentrucăesteînsuşiCentrulLumii.

Referitor la întreitul Stâlp al Cerului, faţă de cele expuse încapitolulprecedent,voimaiaducecâtevacompletări:

Lângă Columna cea gigantică de pe vârful Omu se află unalt simbol de piatră; este capul unei păsări uriaşe pe care NicolaeDensuşianuo identifică în tradiţiilegrecilorcuvulturul luiPrometeu-vezipag.169:Fig.182şiFig.2.MiturilespuncălaporuncaluiZeus,Prometeua fost înlănţuitdeStâlpulCeruluipentruvinadeafi furatlumina neostoitului foc dăruind-o oamenilor; un vultur era trimis înfiecarezipentrua-imărisupliciul.

ÎnreprezentărileColumneiCeruluiînstilhieraticegiptean,zeiţaCerului(Nut)esteflancatădezeulThotşidezeulHorus(Soarele83)careapare sub chipul şoimului - pasărea care îl reprezintă (vezi Fig. 384 -pag.169).AceastăimagineestefiguratăîntocmaideansamblulstatuilorstrăvechidepevârfulOmu-dupăcumsepoatevedeaînFig.2-pag.169: Thot şi Nut se identifică prin contururile exterioare, iar şoimulHorus(Soarele)estefiguratdecapulpăsăriidepiatră.

Totuşi, între tradiţiaegipteanăşiansamblulsculptat înstânciledelaOmuexistăoneconcordanţă: înmitologiaegipteanăse specifică faptulcăNut,personificareaceruluiînstelat,arecapulspreapusşicoapselesprerăsăritpentrucă înfiecaresearăea înghiteSoarele laapusşi îlnaşte,dinnou, în fiecaredimineaţă la răsărit; peColumnaCerului de laOmu careesteorientatăNE-SV,Nutarecapulsprerăsăritşicoapselespreapus.Deaicirezultăcă, înrealitate,ColumnaCeruluidintradiţiaegipteană(Fig.3-pag.169)este imagineavăzută înoglindăaansambluluidepiatrăde laOmu(Fig.2-pag.169).Exceptândaceastăneconcordanţă,asemănareacelordouă reprezentări este atâtde evidentă încât excludehazardul şi nu lasănici-oumbrădeîndoialăasupraoriginiilorcomune,originecarenupoatefidecâtînTradiţiaPrimordială;caurmare,concluziaesteunasingură:aceastăparadoxalăneconcordanţăsemnaleazăfaptulcăeaascundeunadevărdeprimăimportanţă,caretrebuiecăutatşicarepoatefigăsit.Şi într-adevăr,ceeaceascundeşiînacelaşitimpreveleazălimbajulsimbolicalcelordouăimagini gemene aleColumneiCerului, este originalul care a stat la bazarealizării lor - este întreitul Stâlp alCerului a cărui localizare şi ale căruifuncţii se revelează prin corelarea informaţiilor conţinute de cele douăreprezentări:

- imaginea Columnei Cerului aşa cum apare figurată în tradiţiaegipteană,afostunadintrecheilecarei-aupermisluiNicolaeDensuşianudescoperireaşidemonstrareasemnificaţieiColumneidepiatrădelaOmu;

82ReproduceredupăNicolaeDensuşianu,ibidem,pag.323,fig.174.83 „Ra nu este singurul zeu al soarelui la egipteni, ci fiecare aspect al soarelui este

reprezentatdeoaltădivinitate.EgipteniiauvăzutînSoaremaialesunşoimtânăr;[...]acestşoim-soareseamalgameazăcumarelezeu-şoimHorus;[...]zeulsoarecopilseidentificăcuHorus.”(ConstantinDaniel:CulturaspiritualăaEgiptuluiAntic,Ed.CarteaRomânească,1985,pag.262-263).

84ReproduceredupăNicolaeDensuşianu,ibidem,fig.176.

169

Celde-altreileanivelalKogaiononuluiSanctuarulprincipal-Altarul

Fig. 1.Supliciul lui Atlasşi al lui Prometeu.

Scenă susţinutăde Columna ceagigantică a universului.

Fig. 2. Ansamblul Columnei Cerului de la OmuVedere din nord-vest (foto: Răzvan Petcu).

F i g. 3. Columna Cerului figurată în stil hieratic egiptean.Zeiţa Cerului Nut - este flancată de Thot şi de Horus (Soarele) în chip de şoim. Faţă de original imaginea este reprodusă în oglindă.

Fig. 4. Întreitul Stâlp al Cerului (vedere din sud)Imaginea zeiţei Cerului, Nut, este reprodusă din Fig. 2, pag. 73.

170

-axa(NE-SV)pecareesteorientatîntreitulStâlpalCeruluiesteindicată de orientarea Columnei de piatră poziţionate chiar la bazaunuiadintreceitreiStâlpisauColoanealeCerului,iaracestfaptafăcutposibilă identificarea ansamblului celor trei vârfuri (partea vizibilă aColoaneiîntreite);

-VârfulOcolitestefiguratdeconturulexterioralluiNut(veziFig. 4 - pag. 169), capul zeiţei fiind spre apus, conform cu tradiţiaegipteană,deunderezultăcăansamblulColumneidepiatrădelaOmuesteimagineavăzutăînoglindăaîntreituluiStâlpalCerului,acestfaptfiindînperfectacordcuprincipiulanalogieiinverse;

-ColoaneiCerului care are ca suport vizibil vârfulGăvanu, îicorespunde zeul Thot (IOh-Thot=Luna-Thot) - reprezentat în faţacapuluizeiţeiNut-ceeaceînseamnăcăfuncţiaşinaturaacesteiColoane(dejaidentificateîncapitolulprecedent)suntindicate(şiconfirmate)desimbolismulacestuizeu -numitdegreciHermesTrismegistus iarderomaniMercur;

- Coloanei Cerului care are ca suport vizibil vârful Omu îicorespunde Şoimul Horus (zeul soare copil) - reprezentat în spatelecoapselorluiNut-funcţiaşinaturaacesteiColoane(stabiliteîncapitolulprecedent)fiindindicate(şiconfirmate)desimbolismulsolar(yang)alŞoimuluiHorus.

ÎnEgipt, laAbydos, locul sacru al luiOsiris, faraonul Seti I aconstruit„celmaioriginaltemplufunerarcare,cazunic,esteflancatdeuncenotaf85-defaptdeunmonumentex-votodedicatluiOsiris,zeulînvierii.”86CenotafulluiSetiI,aşa-numitulOsireion,esteoconstrucţiesubterană săpată în inimaunei coline stâncoase, şi,dupăcumafirmăClaireLalouette87,ladescoperirealui(înprimajumătateasecoluluialXX-lea)s-acrezutcăestevorbachiardemormântulluiOsiris.

PrincipalelecaracteristicideconstrucţieşidedecorarealecenotafuluisuntaceleaşicucaracteristicilenaturaleşisimbolicealeîntreituluiStâlpalCeruluiaflatînSanctuarulprincipalalKogaiononului:

- conform planului prezentat de Claire Lalouette88, aşa-numitulOsireionesteorientatpedirecţiaNE-SV,caşiîntreitulStâlpalCerului;

- el este o sală vastă, dreptunghiulară, în centrul căreia troneazăomovilă care nupoatefidecât o reprezentare aColinei Primordialedincosmogoniaegipteană,iaraceastăColinăPrimordialălacaresereferătoateteologiileegipteneesteunaşiaceeaşicuVârfulOcolit/BucuraDumbravă;

-salacenotafuluiesteînconjuratăde17nişesăpateînstâncă,şi10(2x5) uriaşi stâlpimonoliţi (din granit) susţin tavanul, iar, după cumamarătat în capitolul al II-lea, 17 (17) şi 10 (IO) sunt simbolurinumerice alefuncţiilorCentruluiSuprem;

85Cenotafulesteunmonumentfunerarridicatînmemoriauneipersoanedecedatealecăreiosemintesegăsescînaltloc.TemplulfunerarefectivalluiSetiIsegăseştelaTeba,nudepartedemormântulsăusăpatînValeaRegilor.

86ClaireLalouette:CivilizaţiaEgiptuluiAntic,Vol.II,Ed.Meridiane,Bucureşti,1987,pag.176.

87Ibidem,pag.181.88Ibidem,pag.177.

171

- în lungul axului, în partea de SV (la intrare) şi în partea deNE (la capăt), cenotaful esteflancatdedouă săli identice ca formă şidimensiunişicarecomunicăprincâteunculoarcusalacentrală.Acestedouăsălisuntdeciplasatesimetricfaţădemovila(„ColinaPrimordială”)dincentrulOsireionului,dupăcumvârfulGăvanuşivârfulOmusuntplasate simetric faţă de Vârful Ocolit. Pe tavanul sălii din NE (carecorespundevârfuluiOmu)seaflăexecutată,uşorînrelief,„oimaginecolosală a lui Nut (zeiţa Cerului, întinsă deasupra Pământului),sprijinitădeŞu”89,dupăcumpevârfulOmuseaflăColumnadepiatrăcefigureazăaceeaşiimagine.

Templul Kogaiononului în tradiţiile populareAmintirea marelui Templu al Kogaiononului s-a conservat

în basme, şi în fragmentele versificate ale unor cânturi religioasestrăvechi care îmbrăcândhaină creştină s-au integrat în noua religie.AcestevestigiialeTradiţiei,păstrateşitransmisedetradiţiapopulară,proslăvescoBisericăsauoMănăstireMarecu3oricu9altare,ces-afăcutdintr-un lemnmare,cuosecuremare,deunOmMarecoborâtdelaTatăldesusdinCeriu90.NicolaeDensuşianuciteazăversiunialeacesteitradiţii-zispopulare-cei-aufostcomunicatedeînvăţătoridinsatedepeîntregcuprinsulţării.91

„DelaTatăldesusînceriususS-afăcutopăduremareS-aînălţatînsusCuunlemnmareUnnormare,ŞidinlemnulmareDinnorulmareS-atăiatoaşchiemareS-afăcutunOmmareŞis-afăcutoBisericămareCuosecuremare,Cu9altare,cu9altarele...“92ŞidinOmulmare

Aceastăvariantă i-a fost trimisăde învăţătorulG.CatanădinsatulValeaDienei (Banat), care preciza: „Pe la noi, acestei rugăciuni poporalei semai zice şi «Numărătoareamare» şi se rosteşte la patul unui bolnavpe moarte; dacă recitatorul se împiedică ori greşeşte, atunci se crede căbolnavulmoare,iardacărecităfluent,seînsănătoşeşte.”Credinţaînputereamiraculoasă a acestor versuri - tămăduitoare dacă sunt recitate corectşiaducătoaredemoarte încazcontrar -esteodovadăavechimii lorşiaimportanţeiextraordinareainformaţiilorpecareversurileleconţin,pentrucăprinîmpământenireaacesteicredinţesegarantadefaptrostireafidelăatextuluidecaredepindeaconservareaşitransmitereacorectăainformaţii-

89Ibidem,pag.182.90N.Densuşianu:Daciapreistorică, InstitutuldeArteGraficeCarolGobi,Bucureşti,

1913,pag.225-226.91 Cutreierând ţara, Nicolae Densuşianu a realizat că memoria satelor conserva

informaţiidenepreţuitreferitoarela istoriaacestormeleaguri, informaţiiproveninddincelemai îndepărtateşiobscure

timpuri;pentruculegerealoraapelatlaînvăţătoriidelasate,prinîntocmireaşipublicareaunorchestionare.92NicolaeDensuşianu,ibidem,pag.225.

172

lor;iaracestfaptseînscrieînceeacespuneamcualtăocazie93,şianumecă în civilizaţiile străvechi, tradiţionale, reproducerea cu exactitate aunor simboluri sau texte sacre era o îndatorire religioasă cu valoarede ritual, ceamaimică eroare atrăgânddupă sine consecinţe extremdegrave, uneorideproporţii cosmice94. Sacralitatea acestor texte sausimboluriconstatocmaiînimportanţaextraordinarăainformaţiilorpecareleconţinşicaretrebuiausăstrăbatănealteratemileniile.Faptulcăacest cânt religios (transmisdeG.Catană la sfârşitul secoluluialXIX-leasauînceputulsecoluluialXX-lea)eraconsideratşinumitrugăciune,deşinuarenimiccomuncuorugăciunecreştină,dovedeşteodatăînpluscăoriginealuişiaBisericiipecareoproslăveşteesteprecreştină.

Unaltcântstrăvechidevenitcolindspune:

„SusîndalbemănăstiriŞedebătrânulCrăciun,(Şede)BunulDumnezeuLângăbătrânulCrăciunLângăBunulDumnezeuŞedeIonSînt-Ion,ŞedeMaicaPrecesta,LângăIonSînt-IonLângăMaicaPrecesta,Şedtoţisfinţiide-arândul...”95

Această Biserică/Mănăstire Mare, Mănăstire Dalbă sauMănăstiredeTămâie-cumestenumităînunelecolindesauînbasme-nupoatefidecâtTemplulnaturalalKogaiononului,sediulefectivalCentruluiSuprem,pentrucă:

- Ea nu a fost construită de mâna omului ci a fost făcută înmod miraculos de un trimis al Tatălui din Ceriu, de Omul Mare -Saturn, al cărui grandios simulacru se află în Sanctuarul principal alKogaiononului,înpreajmavârfuluinumitşiastăziOmu.

-BisericaMares-afăcutdintr-unlemnmare.Conform simbolismului tradiţional „lemnul este materia prin

excelenţă[...].ElesteînIndiaunsimbolalsubstanţeiuniversale,almaterieiprimare.ÎnGreciacuvântulhyle,careareacelaşisensdematerieprimară,desemneazăliteralmentelemnul[...].ÎnliturghiacatolicălemnulesteadesealuatcasinonimalCruciişialarborelui[...]. întradiţiilenordicelemnulşiarborele - sub toate formeleşi sub toateaspectele lor -participă laştiinţă[...].Darsimbolismulgeneralal lemnuluirămâneconstant:el tăinuieşteoînţelepciuneşioştiinţăsupraumană.”96Înţelesulformulei“lemnmare”setraduceprintoateacestevalorizărisimbolicealelemnului,deci,înrealitate,versurile străvechi spun că Biserica Mare a fost făcută din substanţauniversalăprimară,şidinŞtiinţădivină.

-Unica unealtă cu ajutorul căreia s-a făcut BisericaMare a fost osecure mare, iar conform tradiţiei - după cum am arătat în capitolulprecedent-secureaesteataşatăCentruluiSuprem,sursaacestuisimbolism

93VezicapitolulalIII-lea,pag.127.94înacestsens,uncazexemplarestecelalRegeluiPescar-RegeleGraalului-caredin

cauzauneigreşelideritualafostlovitdeoboalăincurabilă,darnunumaiel,ciîntreagaţară,întreaganaturăşiîntregcosmosul.

95NicolaeDensuşianu,ibidem,pag.109.96 JeanChevalier,AlainGheerbrant:Dictionnairedes Symboles,Ed.RobertLaffont,

Paris,1982,pag.114.

173

fiindidentificatăînSanctuarulprincipalalKogaiononului;secureaesteşiatributulprincipalalluiSaturn-OmulMare.

-ÎncolindeaceaBisericăMareare„9altare,9altărele,9uşi,9uşiţe,9ferestre,9ferestrele,9praguri,9prăgurele,9scaune,9scăunele,şiînscaunulcelmare9picăturidesoare.”97Sintetizândvalorizărilesimbolicealelui„9”îndiverseletradiţii,JeanChevalierşiAlainGheerbrantspun:acestnumăr„estesimbolulmultiplicităţiicaresereîntoarce launitateşi, prin extensie, al solidarităţii cosmice şi almântuirii [...]. EgipteniinumeaunumărulnouăMunteleSoarelui [...].Nouăfiindultimacifrădin serie, anunţă deopotrivă un sfârşit şi un nou început, ceea ceînseamnăotranspunerepeunnouplan[...].Ultimuldintrenumereleuniversului manifestat, el deschide faza transmutaţiilor. El exprimăîncheiereaunuiciclu,desăvârşireauneicurse,închidereauneiverigi.”98 Aceste interpretări sunt înperfect acord cu ceea ce arătam înprimulcapitol, anume faptul că 9 este potenţialitatea octogonului (8 raze/vârfuri+ centru=9) saualtfel spus, este simbolulnumericalputeriitainiceaCentrului.Numărulnouăesteşi„pătratulluitrei”-formulăcarematematic se exprimă prin 9=32 dar al cărui înţeles simbolic setraduceprin„PământulintegratînCer”,pentrucă,dupăcumseştie,pătratulestesimbolulPământuluişinumărultreiesteatribuitînmodtradiţionalCerului;iarintegrareaPământuluiînCeresteposibilănumaiprinmijlocireaCentruluiSuprem.

-După cumspuncolindele, „sus îndalbeMănăstiri [...] lângăbătrânulCrăciunşedeIonSînt-Ion”.

Înacestepersonajedincolinde,personajecepoartăînaparenţănumecreştine,NicolaeDensuşianuaidentificatstrăvechiledivinităţialecelormai îndepărtateşiobscure timpuriantecreştine.Astfel,bătrânulCrăciun(MoşCrăciun)esteSaturnussenex-celceainstituitpepământVârstadeAur,iarIonSînt-IonesteIanusBifrons.

Dalba Mănăstire pe care o celebrează colindul este TemplulKogaiononului unde sus, în Sanctuarul principal, lângă (marelesimulacrual luiSaturn)MoşCrăciunşedeIonSînt-Ion(IanusBifronsidentificatcuvârfulGăvanu).

„În versiunea romană reluată după mitul grec, atunci cândedetronatde Jupiter (Zeus), bătrânulSaturn (Kronos) e adăpostitdeIanus în Latium (teritoriu al cărui nume unii istorici antici îl derivădin verbul grecesc care înseamnă a se ascunde); deci era un deusabsconditussauchiarundeusotiosus:«IatădeceţinitalioţiichiarşiazimaiîntâisărbătoareaSaturnaliilor,înonoareazeuluicareseascundea»(Herodian,IstoriadupădomnialuiMarcus,I,16)”99.Conformtradiţiei,deusotiosusesteunzeucreatorcareşi-aabandonatoperaretrăgându-seînCer;„UnelemituriexplicăacestabandonprindepărtareaforţatăaCeruluidePământ,alteleprinîntrerupereacomunicaţiilorPământuluicuCerul”100.

97NicolaeDensuşianu,ibidem,pag.106.98JeanChevalier,AlainGheerbrant,ibidem,pag.532-533.99V.Kembach:Dictionar demitologie generala. Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,

1989,pag.526100Ibidem,pag.140.

174

Aceastăversiuneamitului luiKronos (Saturn)este ilustrată întocmaiînTemplulKogaiononuluiundeIanus(identificatcuvârfulGăvanu)îladăposteştepeSaturnussenex(marelesimulacrualluiSaturn)ascunslaPorţileCeruluipecare,conformmitului,Ianuslevegheazăşinumaiellepoateînchideşideschide.

-ÎnbasmulPovesteaporcului,variantaculeasădeIonCreangă,MănăstireadeTămâieesteunaltnumesubcare,înfruntândmileniile,memoriacolectivăapăstratşitransmispovesteaadevăratăaTempluluiKogaiononului.Mănăstirea de Tămâie este una şi aceeaşi cuBisericaMare făcutădintr-un lemnmarepentru că,după cumse ştie, tămâiaesteosubstanţărăşinoasăprodusădeanumiţiarbori,şicareprinarderedegajează un fum cu miros puternic, aromat, fiind întrebuinţată înpracticilereligioase.Tămâiaestedeciesenţalemnului-însenssimbolica substanţeiuniversale,primare - careprinardereelibereazăputereatainică pe care lemnul o conţine. „Arborii din care se obţine au fostsocotiţiuneorisimboluriale luiChristos.Tămâiaareroluldea înălţarugăciuneasprecerurişieste, însensulacesta,oemblemăpentrucelcareîmplineşteofuncţiesacerdotală:aşaseexplicăfaptulcăunuldintreRegiiMagiîidăruieşteprunculuiIisustămâie.Înmoduniversal,fumuldetămâieleagăpeomdedivinitate,uneştefinitulcuinfinitul,uneştepemuritorcucelnemuritor[...]. înAmericaCentralătămâiaaparţineaceluiaşi simbolism ca sângele, seva, sperma sau ploaia. Fumul detămâie,caşinorul, izvorăştedinspiritulsfânt[...].Întextelesacrealeacesteitradiţiisespunecătămâiaesterăşinacerului,cămirosuleiesteatrasspremijloculcerului”101-decispreCentrulSuprem.Toateacestevalorizărisimbolicealefumuluidegajatprinardereatămâieiseasociazădenumirii de Mănăstire de Tămâie şi desemnează potenţialitateamiraculoasei mănăstiri - „arderea” însemnând deci trecerea ei de lapotenţialitatelaact.

Tălmăcind simbolismul basmului, Vasile Lovinescu102 reveleazăfaptul că „Paradisul este reprezentat în lumea noastră şi în basm deMănăstirea de Tămâie” şi că „Sahasrara, lotusul cu 1000 de petale dincreştetulcapului,esteMănăstireadeTămâiedinmicrocosmosuluman.”

Basmulspunecă,prostsfătuită,fatadeîmpăratîncalcăointerdicţieşicaurmareuncercdefierîiîncingemijlocul,iarsoţulei(vrăjitdeTalpaIaduluisăiaziuachipdeporc)dispareluatdeunvârtejdevântnăprasnicîmpreunăcupalatulfermecatşipoduldeaur,nuînsăînaintedea-şidezvăluiadevărataidentitate:numeleluiesteFăt-Frumosşi,dacăvaaveanevoiedeel,să-lcaute înMănăstireadeTămâie; îimaispunefeteicănumaiatuncicândîlvagăsisevaputeanaşteprunculpecareeaîlpurtaînpântec.Acestprunc, după cum aratăVasile Lovinescu, reprezintă nouaVârstă deAurcăcitatăllui,Făt-Frumos,erachiarDomnulMănăstiriideTămâie-DomnulCentruluiSuprem.Dupăanidecăutări,anidepribegieşiîncercăriteribile,fatadeîmpăratajungelaopeşterăşipătrunzândpringuraacesteiagăseşteMănăstireadeTămâiealcăruisuveraneraFăt-Frumos;laelînsănupoate

101J.Chevalier,AlainGheerbrant:Dicţionardesimboluri,voi.3,Ed.Artemis,Bucureşti,1995,pag.343-344.

102VasileLovinescu:CreangăşiCreangadeAur,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1989,pag.244-245.

175

ajunge în mod efectiv decât după trei încercări; numai atunci Făt-Frumosorecunoaşte,sfărâmăcerculdefier,şiprunculsenaşte.

Precumînpoveste,înTemplulKogaiononuluinuseputeaaveaaccesînmodefectivdecâtprinpeşteraluiZalmoxis,pentrucăceletreiniveluritrebuiauparcurseîncepândcuprimul;şinumaidupădepăşireaîncercărilorşi asimilarea învăţăturilor celor trei trepte Centrul Suprem îşi manifestavirtuţile, revărsânduşidarurileasupracelui ceperseveraseşi sedovedisevrednic. Acest sens al simbolismului basmului se referă la vremurile demult apuse ale iniţierilor individuale înKogaionon, vremurile când prinînvăţăturaluiZalmoxis„geţiiştiauasefacenemuritori”.

În acest caz, fata de împărat ce purta în pântec pruncul lui Făt-Frumos,încinsăfiindcucerculdefier,reprezintăprofanuldevenitconştientde scânteia divină captivă în sine, profanul ce caută cu ardoareCalea, ogăseşte,ourmează,şidepăşindceletreiîncercări(treptealeKogaiononului),ajunslacapătuldrumuluicareesteînsuşiDomnulCentruluiSuprem-Făt-Frumos,DomnulMănăstiriideTămâie-pringraţiaLui,devinenoulnăscuteliberatdecerculdefieraltimpului.

După cum spuneaReneGuenon, simbolismul autentic tradiţionalprezintăopluralitatedesensuricare,departedeaseexclude,secompleteazăşi se armonizează în cunoaşterea sintetică integrală. Astfel, într-o altătălmăcire care se referă la timpurile cevor săvină, tălmăciredatorată luiVasileLovinescu,cerculdefierreprezintăVârstadeFier,iarfatadeîmpărateste umanitatea care în căutările ei va găsiCalea, şi depăşind încercările(cedeastădatăsunt,înultimăinstanţă,celetreietape,VârstealeCiclului),la capătul drumului, Domnul Centrului Suprem - Domnul MănăstiriideTămâie-vasfărâmacerculVârsteideFierpentrucanoulEvdeAur-pruncul-săsepoatănaşte.

ALTE PROBE CARE CONFIRMĂLOCALIZAREA KOGAIONONULUI

Deşi informaţiile transmise de antici referitoare laMuntele SacrualdacilorşilareligialuiZalmoxissuntextremdesăraceşiuneoriaparentcontradictorii,înceleceurmeazăsevavedeacătoateacesteinformaţiisuntînrealitateprobecoerentececonfirmălocalizareaKogaiononului,iarprinaceastă localizarereligia luiZalmoxisserevelează,aparentelecontradicţiidezvăluindu-şisemnificaţiarealăascunsăînlimbajulsimbolic.

Religia lui Zalmoxis - Religia Stâlpului CeruluiReligia nemuririi - Tradiţia Vieţii

Într-unpasajcelebrudinIstoriilesale,HerodotnecomunicăceeaceaaflateldelagreciidinHellespontşidelaMareaNeagrădesprecredinţelereligioasealegeţilorşi,maiales,desprezeullorZalmoxis.Aceltext,dupăcumafirmăMirceaEliade103, a făcut omare impresie în lumeaantică,dela contemporanii lui Herodot până la ultimii neo-pytagoricieni şi neo-platonicieni,pentrucădinacesttextreieşeacăZalmoxisconferea

103M.Eliade:DelaZalmoxislaGenghis-Han,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1980,pag.39.

176

„mortalitatea”. Geţii, spune Herodot, „sunt cei mai viteji şi cei maidrepţi dintre traci” şi ,getas tous ăthanatizontas”104 - ceea ce deobicei s-a tradusprin„geţii cred înnemurirea lor” sau„geţii se crednemuritori”dar,după cumaratăMirceaEliade, „verbul ăthanatizeinnuînseamnă«asecredenemuritori»ci«asefacenemuritori».Sensulacestei«imortalizări»esteindicatdeistoriatransmisădeHerodot:cândZalmoxisseîntreţineacuinvitaţiisăi(«cetăţenidefrunte»),«elîiînvăţacăniciel,nicioaspeţiiluişiniciurmaşiiacestoraînveacnuvormuri,cisevormutanumaiîntr-unlocundetrăindde-apururivoraveapartedetoatebunătăţile»(IV,95)”105.„ÎnCharmides,dialogscrisprobabilcuvreo30deanidupăHerodot,Socratevorbeştedeunmedictracpecareîlîntâlnise,«unuldintreaceidoctoriairegeluitracZalmoxisdesprecaresezicecăstăpânescmeşteşuguldeatefacenemuritor»”106.„ÎmpăratulIulianrepetăaceeaşitradiţie:«geţiisuntconvinşicănuvormurişicăsevorducelaZalmoxis»”107.HerodotmaispunecăZalmoxiss-arfiascunstimpdetreianiîntr-olocuinţăsubterană-Strabon(VII,297sq.)spunecăîntr-ogrotăamunteluiKogaionon-timpîncaregeţiil-auplânscapeunmort.Înalpatruleaanînsăareapărut-demonstrândastfeladevărulînvăţăturiisale.„GreciidinHellespont,sauHerodotînsuşi,auintegratceeaceaflaserădespreZalmoxis,despredoctrinaşicultullui, într-unorizontspiritualdestructurăpythagoreică”108,desemnându-l-dinacestmotiv-pePythagorascasursăaînvăţăturiireligioasealuiZalmoxis.Deaici,prinanalogie,s-atrasconcluziacănemurireadesprecareseaflasecăopotdobândigeţiiprinînvăţăturaluiZalmoxissereducealacredinţaînnemurireasufletului,credinţădobândităprinanumiterituriiniţiaticecareoconfirmau,şicăaceapost-existenţăpreafericită începeapentrugeţidupămoarte,precumpentru iniţiaţiiMisterelorEleusine,pentrupytagoricienisaupentruorfici.Însă,prininiţierilemenţionate-cucareafostasimilatăînvăţăturaluiZalmoxis-nusedobândeanemurireacinumai conştiinţa nemuririi sufletului, iar, după cum remarcăMirceaEliade,„Herodotnuspunecă«sufletul»separatdecorpvamergesă-lîntâlneascăpeZalmoxisdupămoarte”109.Înplus,dupăcumrecunoaşteacelaşi autor, „pentru că reîntoarcerea lui Zalmoxis în carne şi oasenu constituie «oprobă» a «imortalităţii» sufletului, acest episodparesă reflecte un ritual care ne este necunoscut”110. În ceea ce priveşteapropiereaînvăţăturiiluiZalmoxisdeşamanism(apropierepecareaufacut-ouniicercetători),MiceaEliadedemonstreazăcăesteexclusă111.

PrinidentificareaVârfuluiOcolitcafiindMuntelePolar,parteavizibilă a Axului şi a Centrului Suprem al Lumii, esenţa religiei luiZalmoxisserevelează,confirmândînacelaşitimplocalizareaMuntelui

104Ibidem,pag.46.105ibidem,pag.46-47.106Ibidem,pag.46.107Ibidem,pag.47(subsol).108ibidem,pag.40.109Ibidem,pag.48.110Ibidem,pag.46.111Ibidem,pag.56-58.

177

Sacrualdaco-geţilor.ReligialuiZalmoxiseraştiinţanemuririi,Ştiinţavieţii care însemna nu numai nemurirea sufletului ci şi a trupului,nemurirecareodatădobândităpermiteaascensiuneaefectivă(întrup)laCer.AcestfaptestesusţinutdesimbolismulCentruluişiAxuluiLumiişialritualurilorcarelesuntasociate,simbolismcomuntuturortradiţiilorşicare,înesenţă,dezvăluieacelaşiadevărprimordial:înCentrulLumiisepoateobţinenemurirea,oameniisepotîntâlnicuzeii,iarascensiuneala Cer este posibilă de-a lungul Axului Lumii - escaladândMunteleSacru,ArboreleCosmicsauStâlpulCeruluicareseînalţăînCentru.

Înconcluzie,nemurireapecareodobândeaugeţiiînKogaiononprin învăţătura lui Zalmoxis nu se reducea la conştiinţa nemuririisufletului,caînpythagoreism,înMisterelegreceştişielenistice,orfismsaualtereligiidetipmisteric,nueraonemurirerituală(decisimbolică),ci eranemurireaefectivăcare includenemurirea trupului -pentrucăAltarulKogaiononuluiestechiarCentrulLumiiundecreşteArboreleVieţii.

ReligialuiZalmoxiseradecireligia/ştiinţaStâlpuluiCerului-aCentruluişiAxuluiLumii-acestfaptfiindconfirmatşidesimulacreleStâlpului/Coloanei Cerului, respectiv uriaşele „ciuperci” de piatrăaflateînnumărmarepecelde-aldoileanivelalKogaiononului-PlatoulBabelor.

Pe parcursul unei şederi îndelungate în mănăstirile din Tibetşi Himalaia, lui Jean Marqucs-Rivicre i-au fost încredinţate câtevainformaţiideodeosebităimportanţăpecarele-aconsemnatînlucrareaLa umbra mănăstirilor tibetane, publicată în 1929. Este un caz tipicdeexteriorizaredirijată-şiîncunoştinţădecauză-dedateesoterice,exteriorizareimpusădelegileciclicepentrucă,informaţiileprovindinTradiţiasacrăconservatăînacelelăcaşuridecult,şipânălaacelmomentinaccesibilecelordinafară.Datelesereferălaevenimentepetrecuteîntimpurile premergătoare constituirii centrului spiritual din Tibet, lamomentul şi la cauzele care au determinat constituirea lui, totodatăfiind schiţată şi poziţionarea geografică aCentrului Supremdin careacestcentruaderivat.Opartedin informaţii i-au fostcomunicate luiJ.M. Riviere în Tibet şi o parte înHimalaia, dar cele două secvenţese referă la aceleaşi evenimente, se completează şi se susţin reciproc,conţinânddatedeoprecizieuluitoarecarevinînsprijinulconcluziiloracesteilucrări-dupăcumsevavedeaîncontinuare.

ÎnTibet,unmareînţeleptlamai-adestăinuiturmătoarele:„Tradiţia ne spune că înaintea glorioasei dinastii din Lassa,

înaintea înţeleptului Passepa, înainte de Tsangkhapa, DomnulAtotputernic locuia în Occident, pe un munte înconjurat de maripăduri[...].ÎnaceltimpexistaîncăFloareapesvastica[...].DarciclurilenegreL-audeterminatsăpărăseascăOccidentulşisăvinăînOrient,lapoporulnostru.AtunciElaumbritFloarea,şisvasticasingurărămâne,simbolalputeriicentralea«GiuvaeruluiCerului».AtotputerniciaLui

178

neocroteşte,darlegileinexorabilenedominăşiînfaţaciclurilorsumbretrebuiesăseascundăşisăaştepte.“112

Mai târziu, retras într-o peşteră în mijlocul gheţurilor dinHimalaia, JeanMarqucs-Rivicre a primit vizita unui bărbatmisterioscarei-aspus:

„Reţine şi meditează la ceea ce îţi voi spune - de înţeles veiînţelegemaitârziu:odinioară,centrul«DomnuluicelortreiLumi»nueraundeesteacum.Aufostepoci,înacestciclu,cândTradiţiaVieţiieracunoscutăşiadoratăaproapedeschis;CentrulspiritualalLumiieraînvaleaunuimarefluviu;apoi,înfaţavalurilorcrescândealenăvălirilorbarbare,Els-amutatînOrientundeîşiareacumreşedinţa,ascunsdeochiioamenilor.“113

Vizitatorulmisteriosi-amaispusşialtelucruriasupracăroraînsăi-acerutsăpăstrezetăcerea-deundereieseclarcăceeaceJeanMarqucs-RivicreafăcutpublicTREBUIAfăcutpublic!

Informaţiilecaresedescifreazăprinanaliza,comparareaşicorelareacelordouăfragmentedistincte-citatemaisus-seformuleazăastfel:

1.CentrulspiritualdinTibetafostconstituitcaonecesitateimpusădelegileciclice(legileRoţiiTimpului-Kâlâcakra).Acestaspectreieseclardinambelefragmente.

2.CentrulspiritualdinTibetestederivatdirectdinCentrulSupremcareseaflăînCarpaţi,înKogaionon,pentrucă:

- Mutarea reşedinţei Domnului celor trei Lumi din Occident înOrientvorbeşteînfaptdespreconstituireaacestuicentruspiritualînTibet.

-DacăneraportămlaTibet,CarpaţiiseaflăsituaţiînOccident.-MunţiiCarpaţierauînconjuraţiîntr-adevărdemarişiînfricoşătoare

păduri, vestite nu numai în toată antichitatea ci chiar şi în timpurilefoarteapropiatenouă (CodriiVlăsiei; codrul fratecuromânul).„Romaniicunoşteauaceapădurededeparte,cândsevedeaunevoiţis-oocolească;saumaideaproape,cândînîntunecimeaeipiereavreolegiunesauchiarvreungeneralfaimos.AtunciumbrapăduriidaciceajungeapânălaRoma,şideeavorbeaupoeţiişicronicariicarenotaudezastrelepetrecuteacolo.”114

- Teritoriul ţării noastre este desemnat în mod curent ca spaţiulcarpatodanubian.

MarelefluviulacaresereferătextulpecareîlanalizămnupoatefidecâtDunărea.ÎnantichitateDunărea,numităatunciIstru,eraconsideratăfluviusacru;pecolumnaluiTraianesteînfăţişatăcaozeitate,iarHerodotspune despre Istru că este celmaimare dintre toate fluviile pe care le-avăzut.115

-SvasticaesteemblemaPoluluiCerescnumitîntextulcitatGiuvaerulCerului.Svasticapecare încăexistaFloarea înacele timpuri străvechinupoate fi decât svastica figurată de ramurile muntoase ale Bucegilor; încentruleiseaflăVârfulOcolit(parteavizibilăaCentruluişiAxuluiLumii)deasupracăruiaseînalţăLotusulcu1000depetalealTerrei-Floarea-care

112 JeanMarqucs-Rivicre:A l’ombredesmonasteres thibetains, Ed.VictorAttinger,1929,ParisetNeuchâtel,pag.137.

113Ibidem,pag.187.114AlexandruBusuioceanu:Zalmoxis,Ed.Meridiane,Bucureşti,1985,pag.194.115Ibidem,pag.50.

179

MARELE TEMPLU NATURAL AL KOGAIONONULUIREPERELE ESENŢIALE ALE CELOR TREI NIVELURI

Fig. 2. Altarul Kogaiononului.întreitul Stâlp al Cerului(Vârful Găvanu: 2.493 m;Vârful Ocolit: 2.503 m; 'Vârful Omu: 2.505 m).'

Fig. 3. Platoul Babelor.Sfinxul „far al Kogaiononuluivăzut dinspre sud-vest(altitudine cca. 2.200 m).

Fig. 4. Peştera lui Zalmoxis (Peştera Ialomitei). Imaginea prezintă cel mai îndepărtat punct accesibil al peşterii, numit „La Altar" (altitudine cca. 1.600 m). Foto: Andrei Petrescu

180

atunci încă îşi revărsa, înmod vizibil, lumina. Supusă legilor ciclice,activitatea energetic-informaţională a Centrului şi Axului Lumii şi-aredus drastic intensitatea până când Floarea (lumina) s-a umbrit cutotul116; doar svastica ramurilor muntoase ale Bucegilor a rămas camărturie,simbolalputeriicentraleaGiuvaeruluiCerului(pag.179:Fig.1şiFig.2).

-ReligialuiZalmoxiseraştiinţanemuririi,Ştiinţa/TradiţiaVieţii,şieracunoscutăşiadoratăaproapedeschislageto-dacicăci,dupăcumaflaseHerodot,„getastousâthanatizontas”(vezipag.176).

3. Până la momentul constituirii centrului spiritual din TibetluminaCentruluişiAxuluiLumiieraîncăvizibilăcuochiullibercăci,dupăcumspunetextulcitat,DomnulcelortreiLumiaumbritFloareacândşi-amutatreşedinţadinOccident(Carpaţi)înOrient(Tibet).

Stema Daciei“Stemmatografia (publicată în anul 1701) este una dintre cele

maipreţioaselucrăriheraldice,fiindinclusădeacum125ani(în1861-n.n.)pelistacărţilorrarealelumii.[...]Autorul-PaulRitterVitezovic-era,aşacumsedovedeşteşiîncuprinsullucrării,unautorizatcercetătoralantichităţii.[...]Interesulspecialiştilorromânipentruaceastălucrareeste cu atâtmaimare cu cât, alăturide însemnele -maivechi şimainoi-aleunorţinuturisud-dunărene,suntinclusestemaDaciei-foarteimportantă pentru noi, deoarece s-au păstrat puţine reprezentăridintrecareniciunacolorată-precumşicelealeunorprovinciiistoriceromâneşti[...].

Conform indicaţiilor autorului, stema Daciei are următoareaînfăţişare: scut roşu,mobilat cu opiramidăde argint - cuparteadinstânga umbrită - figură heraldică ce porneşte de la baza scutului şise înalţăpână înpartea superioară a acestuia;deoparte şide alta apiramideiseaflădoileideaurrampanţişiafrontaţi.”117

PiramidadinstemaDaciei,piramidacuunadinfeţeumbrită,nupoatefidecâtemblemaMunteluiAscunsreprezentatdepisculesenţial,VârfulOcolit/BucuraDumbravă,parteavizibilăaCentruluişiAxuluiLumii în care consta taina religiei luiZalmoxis, tainanemuririi geto-dacilor(vezipag.181:Fig.1118şiFig.2).

Înacestcontextvoimaisemnalao„coincidenţă”semnificativă:stema Daciei a fost prezentată pentru prima oară publicului larg înarticoluldincareamcitatşidincareamreprodus-o,deciînanul1986-anulCometeiHalley,anulîncareafostidentificatăfuncţiaVârfuluiOcolitşiodatăcuaceastaafostlocalizatKogaiononul.

Mai mult decât atât - după cum spun Maria Dogaru şi loanPopovici în cadrul aceluiaşi articol - deşi specialiştii români ştiau deexistenţalucrăriiluiPaulRitterVitezovic,nuavuseserăposibilitateasăocunoască„pânădecurând”(?!)cândfuseseidentificatunexemplardinStemmatografiaîntr-obibliotecăpublicădinArad.

116AcestaspectvafidezvoltatîncapitolulalVl-leaallucrării.117 Maria Dogaru, Ion Popovici: Stema Daciei, articol publicat în revista Magazin

istoric,anulXX,Nr.11(236),noiembrie1986,pag.17.118Reproducereibidem.

181

Fig. 1- Stema Daciei“Piramida cu partea din stânga umbrită", emblemă a Muntelui Ascuns.

Fig. 2. Piscul esenţial al Kogaiononului -Vârful Ocolit / Bucura Dumbravă piramida cu un versant luminat şi cu unul umbrit.

Fig. 3. întreitul Stâlp al Cerului

182

Cele trei suliţe şi solul trimis la Zalmoxis

Herodot mai aflase despre geţi cum că „la fiecare patru aniaruncăsorţiişiîntotdeaunapeaceladintreeipecarecadesorţulîltrimitcu solie laZalmoxis, încredinţăndu-idefiecaredată toatenevoile lorTrimitereasoluluisefaceastfel:câţivadintreei,aşezându-selarând,ţincuvârfulînsustreisuliţe,iaralţii,apucându-ldemâinişidepicioarepeceltrimislaZalmoxis,îlleagănădecâtevaorişiapoi,făcăndu-ivânt,îl aruncă în sus peste vârfurile suliţelor Dacă în cădere omulmoarestrăpuns,rămânîncredinţaţicăzeulleestebinevoitor;dacănumoareatunciîlînvinuiescpesol,hulindu-lcăesteunomrău;dupăcearuncăvinapeel,trimitunaltul.Totceaudecerutîispunsoluluicâtmaieînviaţă.“119

„Înspateleacestuiscenariumitico-ritual(spuneMirceaEliade)sedescifreazăoideemaivecheşimultmairăspândităînlume,adicăsperanţa de a putea reactualiza situaţia primordială, când oameniiputeaucomunicadirectşiinconcretocuzeiilor.Dupămituri,aceastăsituaţiearfiluatsfârşitînurmaunuianumiteveniment,carei-aobligatpe zei să se retragă în ceruri şi să întrerupă comunicaţiile directe cuPământulşicuoamenii(Muntelecosmicafostturtit,ArborelesauLianacarelegaPământuldeCeraufosttăiateetc.).

În această categorie de ritualuri trebuie să aşezăm sacrificiulmesageruluiget.NuestevorbadeunsclavsaudeunprizonierderăzboiaşacumseîntâmplăînAsiaşiînOceania,cideunomliber,şidacăinterpretareanoastrăestecorectă,deun«iniţiat»înMistereleîntemeiatedeZalmoxis.[...]Dar conformunor anumite tradiţiimitologice, la început, in illo temporeîntâlnirea cuzeul se făcea în carne şi oase.”120După cumremarcăacelaşiautor,„Faptulcăsetrimite lapatruaniunmesagerindicăînmodclarcăsacrificiuleste în legăturăcuaniideocultaţieai luiZalmoxis în«locuinţasasubterană».ReapariţiazeuluiînmitcorespundeînritualcurestabilireacomunicaţiilorconcreteîntreZalmoxisşicredincioşiisăi[...].Cutoatecă,aşacumammairemarcat,scenariulritualpecarenil-atransmisHerodotestecusiguranţăincomplet.[...]Arfizadarnicsădeplângemsărăciadocumentelor,darnutrebuiepierdutdinvederecăinformaţiileprivindideileşipracticilereligioase ale geto-dacilor sunt fragmentare şi aproximative. Cele câtevadocumentevalabiletransmisedeautoriivechisereferănumailaanumiteaspectealereligiei,ignorândrestul-şisuntemconstrânşisăneimaginămcepoateconstituiacestmisteriosrest.”121

După cum relatează Herodot acel ritual propriu lui Zalmoxis-aruncareasolului în treisuliţe -dacă textuleste luatr la lettre,având învedere că solulmoare străpuns, concluzia firească este că numai sufletulacestuiaajungelaZalmoxis.

Mircea Eliade adoptă această interpretare pentru că nu are o altăsoluţie, dar semnalează contradicţia care se naşte din „coexistenţa unuiasemeneasacrificiuumansângeroscuiniţiereareligioasăcareconferă

119Herodot: Istorii, IV, 94, citat deM. Eliade:De la Zalmoxis laGenghis-Han, Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1980,pag.62.

120M.Eliade:DelaZalmoxislaGenghis-Han,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedica,Bucureşti,1980,pag.63-64.

121Ibidem,pag.64,67.

183

«imortalitate»”122Maimultdecâtatât,MirceaEliadesubliniazăfaptulcă,dacăistoriculgrecn-armaifiadăugatepisodulcusacrificiulsolului,„am fi putut interpreta textul lui Herodot în perspectiva doctrineihomerice:imortalitateaesteinaccesibilăoamenilor;celecâtevafiinţene-divinecareauscăpatdemoarte(Achile,Menelaos,etc.)aufostmiraculostransportateînregiuniîndepărtateşifabuloase(InsuleleFericiţiloretc.)undeeicontinuăsătrăiască,adicăsebucurădeoexistenţăîncarnată.S-ar fi putut spune acelaşi lucru şi despre iniţiaţii în teletai123 ai luiZalmoxis:einumureau,nucunoşteauseparareasufletuluidecorp,ciîlîntâlneaupeZalmoxisîntr-untărâmparadisiac.”124

Este cunoscut faptul că în societăţile tradiţionale învăţăturileesotericesetransmiteaunumaioral,delagurălaureche-înprocesuliniţierii la care aspirantul era admis în urma unor probe extrem desevere-şinumaidupăprestarea jurământuluidetăcere.Deciceeaceajunseseră să afle grecii din Hellespont şi de laMarea Neagră, careîl informaseră pe Herodot, nu putea fi decât ceea ce marele preotdin Kogaionon a stabilit că trebuia răspândit în exterior, în vedereaconservăriişitransmiterii-respectivoprezentaremascată,învăluităînlimbajsimbolicadoctrineiiniţiaticeformulateastfelîncâtsăascundăşisărevelezeînacelaşitimp.

Dupăcumammaiarătatşicualteocazii,acesttipdecontradicţiiflagrante (cum este cazul coexistenţei sacrificiului uman sângeros cuiniţiereareligioasăcareconfereanemurire)suntdeliberateşifacpartedin arsenalul tehnicilor de criptare tradiţionale, ca şi ocultarea submascadescandal(aplicatăînpovesteacusacrificiulsângerosalsolului).

Odată identificat întreitul Stâlp al Cerului ca fiind AltarulKogaiononului,înmodfiresc,aceastăColoanăîntreităsauîntreitStâlpal Cerului se revelează a fi miezul tainic al doctrinei iniţiatice a luiZalmoxisşitotodatăcheiascenariuluimitico-ritualdescrisdeHerodot;căciîntocmaicumspuneVasileLovinescu,„doctrinaestefundamentalăşieasingurădăcheiamiturilor”.125Într-adevăr,unuldintresimbolurilelargrăspânditealeStâlpuluiCeruluiestelanceasausuliţa(vezişipag.65-Fig.l:poz.2.2;2.5;2.8),şiastfelceletreisuliţeîncareera„aruncat“solul trimis laZalmoxis sedovedesc afi în realitate întreitul Stâlp alCerului.

Prinalegoria sacrificiului sângerosal soluluieste relevat faptul căcele trei suliţe (aşezate în rând şi cuvârfurile în sus) suntAltarul însuşi,deoarece, conform tuturor tradiţiilor, sacrificiile/jertfele erau împlinitepealtar.Solulcare(dupăcuminterpreteazăM.EliadetextulluiHerodot)sealegeadintre iniţiaţii înMisterele întemeiatedeZalmoxis,eramenitsăprimeascăiniţiereasupremăpeAltarulKogaiononuluişialLumiiîntregi

122Ibidem,pag.49.123 Cuvântul telete/teletai desemnează riturile Marilor Mistere’, şi după cum

afirmă M. Eliade referindu-se la Misterele din Eleusis, „adevăratele secrete ţinând deteleteşiepopteia(experienţafinală)nuaufostniciodatădivulgate”(MirceaEliade:Istoriacredinţelorşiideilorreligioase,vol.I,ediţiaaII-a,Ed.Ştiinţifică,Bucureşti,1991,pag.291).

124 M.Eliade: De la Zalmoxis la Genghis-Han, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,Bucureşti,1980,pag.48-49.

125 Vasile Lovinescu: Creangă şi Creanga de Aur, Ed. Cartea Românească,Bucureşti,1989,pag.12.

184

simbolizat (în scenariulmitico-ritual)decele trei suliţe (veziFig.3 -pag.181).

Nefiinddecivorbaînrealitatedeniciunsacrificiuumansângeros,contradicţiile din relatările luiHerodot dispar, iar concluzia enunţată deMirceaEliadecafiindceafireascăînacestcaz,devineîntru-totulvalabilă:iniţiaţii în teletai ai lui Zalmoxis „nu mureau, nu cunoşteau separareasufletuluidecorp,ci îl întâlneaupeZalmoxis într-untărâmparadisiac”126 -urcândlaCer(cutrupulşisufletul)peceletreisuliţealeîntreituluiStâlpalCerului.

Cele trei suliţe din scenariul mitico-ritual propriu lui ZalmoxisreprezintăoconfirmareînplusalocalizăriiKogaiononului.

Dragonul dacic

Stindardul naţional al dacilor, reprezentat în numeroase scene peColumnaluiTraian,eraundragonlegatdevârfuluneisuliţe;romaniiaşaîlşinumeau:draco-ceeaceîntraducereînseamnădragon(veziFig.1127-pag.186).

Dragonuldaciceracompusdintr-uncapdelupdinaramăcontinuatcu un trup de şarpe format din fâşii de stofa, care în bătaia vântului seumflaualcătuindoflamurăorizontalăceşuieradespicândaerul.

După cum arată Vasile Pârvan128, vechiul stindard getic a fostadoptat şide celelaltepopoare conlocuitoare, iardupă cucerireaDaciei afostadoptatşideromani-prinauxiliariideoriginedanubianăservindînarmataimperiului.Descriereaexactăadragonuluigeto-dacicapareîntr-uncunoscutpasajdinAmmianusMarcellinus,pasajcaresereferălaintrarealuiConstantinusînRoma,înanul357:„acoperiţidemantalepurpurii,s-austrâns în jurul draconilor (dragonilor - n.n.) legaţi de vârfurile aurite şiferecateînpietrestrălucitoarealesuliţelor,umflaţideunvântmare,şiastfelşuierândcaşistârniţidemânie,lăsândsăflutureînvântcozileample.”129

„Simbolismul dragonului este ambivalent, fapt exprimat de altfelprinimaginileextrem-orientaleceînfăţişeazădoidragoniafrontaţi;aceeaşiimagineseregăseşte înartamedievală, înmodparticular înhermetismuleuropeanşimusulman,undeceidoidragonicareseînfruntăiauoformăsimilarăcaduceului.”130Înacestcontextseînscrieimagineainiţialei„I”dinLiturghierulmitropolituluiŞtefan,prezentatăînFig.3131-pag.186,undeceidoişerpiaicaduceuluidevindoidragonidacici(vezişipag.68).

Dupăcumseştie,caduceulestesimbolalCentruluişiAxuluiLumii;iarconformtradiţiei,înCentrutoatecontradicţiiledispar,pentrucăforţeledivergente, tendinţele ce în exterior semanifestă ca opuse şi generatoaredeconflicte,înCentrusedovedescaficomplementare,armonizându-seîn

126 Mircea Eliade: De la Zalmoxis la Genghis-Han, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,Bucureşti,1980,pag.49.

127ReproduceredupăVasilePârvan:Getica,Ed.Meridiane,Bucureşti,1982,pag.294.128VasilePârvan:Getica,Ed.Meridiane,Bucureşti,1982,pag.295.129AmmianusMarcellinus(XVI10,7),citatdeVasilePârvan,ibidem,pag.295.130JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,

Paris,1982,pag.298.131 Reproducere după dr. Popescu Vîlcea: Miniatura românească, Ed. Meridiane,

Bucureşti,1981,fig.145.

185

jurul Axului Lumii. Acest aspect este subliniat în reprezentarea dinLiturghierulmitropolituluiŞtefanprinfaptulcăceidoidragoninuseînfruntă,cicolaborează.

Integrareadragonuluidacic,simultan,îndouădintresimbolurilefundamentalealeAxului şiCentruluiLumii (simbolulalfabetic„i”şicaduceul)esterevelatoare;caşistema,cumdealtfelerafiresc,stindardulnaţionalaldaciloresteemblemăaKogaiononului,aCentruluişiAxuluiLumiiaflateîninimaşiînpazavechiiDacii.

Conform simbolismului tradiţional „dragonul este, înainte detoate, gardianul comorilor ascunse [...]. În Occident el este păzitorulLâniideAur şi alGrădiniiHesperidelor; înChinaalPerlei (conformuneitradiţiidinepocaTang);legendaluiSigfridconfirmăfaptulcăaceacomoarăpăzitădedragonnueste altcevadecâtnemurirea”132. Întregacest simbolism se asociază dragonului dacic pentru că, într-adevăr,ceea ce păzea dragonul - avântându-se vijelios în luptă - era chiarArboreleVieţii ce creştepeAltarulKogaiononului, sursanemuririi acăreitainăZalmoxisoîncredinţasegeto-dacilor.

„ÎnExtremulOrientdragonulcomportăaspectediverse[...].Înrealitate însănuestevorbadecâtdeaspectedistinctealeunuisimbolunic, acela al principiului activ şi demiurgic: putere divină, elanspiritual,spuneGrousset;simbolcelestînoricecaz,putereavieţiişiamanifestării,dragonulscuipăapeleprimordialesauOulLumii,ceeacefacedineloimagineaVerbuluicreator.[...]Dragonulseidentifică,îndoctrinahindusă,cuPrincipiul,cuAgnisaucuPrajapati.[...]dragonulproducesomacareestebăuturadenemurire[...].Putereadragonului,spune o învăţătură a lui Zhuang-zi, este lucru misterios: ea uneştecontrariileşirezolvătoateopoziţiile;[...]dacădragonul-somaprocurăimortalitate, dragonul tradiţiei chineze conduce de asemenea la ea:dragonii zburători sunt vehiculele Nemuritorilor, pe care îi ridică laCer.[...]graţiedragonuluiYu-cel-Mareapututsăorânduiascălumea,drenândapelediluviului:dragonultrimisdeCeri-adeschiscalea.”133

După cum se poate constata, toate atributele simbolice aledragonuluiseidentificăînfuncţiileşiînsimbolismulCentruluiSuprem:

-atâtdragonulcâtşiCentrulsuntimaginialePrincipiului;- dragonul este imaginea Verbului creator, iar „Verbul e în

realitateadevăratul«CentrualLumii»”134;- dragonul-soma procură imortalitate, iar în Centru creşte

ArboreleVieţiialecăruifructeconferănemurirea;-înCentruoameniipotobţinenemurireaşipoturcalaCer,iar

conform tradiţiei chinezeNemuritorii sunt ridicaţi laCerdedragonizburători;

- funcţia ordonatoare, de menţinere a ordinii Lumii, proprieCentrului,îiesteatribuităşidragonului;

132JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.298.

133Ibidem,pag.298-299.134ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.75.

186

Fig. 1 (a,b).Stindardul naţional aldacilor numit „ DRACO'în antichitate.

Fig. 2. Reprezentarea mitologică a constelaţieiDragonului, “DRACO”." (detaliu din Fig. 5).

Fig- 3. Iniţiala „i" dinLiturghierul mitropolituluiŞtefan.

Fig. 4.Stindardul CavalerilorMesei Rotunde -Cavalerii Graalului.

Fig. 5.Reprezentarea mitologică

a constelaţiilor cerului nordic

Fig. 6. Formă clavigeră a svasticii aflată pe un vas etrusc de la începutulsecolului al VII-lea î.Chr. Fig. 7 (a,b).

Rotaţia Dragonului ceresc în jurul steleisale „ a " - Alpha Draconis - Steaua Polară de acum circa 5.000 de ani.

a - Reprezentare mitologică,b - Reprezentare ştiinţifică,(vezi pag. 114).

187

-dragonul,caşiCentrul,rezolvăopoziţiileşiuneştecontrariile;- dragonul se identifică, în doctrina hindusă, cu Agni (zeul

foculuidinmitologiavedică),iar„înRig-VedaAgniestenumit«BuriculPământului» [...]; svasticaesteadeseaunsimbolal luiAgni”135 - ceeaceînseamnăcădragonului,identificatcuAgni,iseasociazăsvasticaşinumeledeBuriculPământului.DarBuriculPământului,Omphalosul,esteunuldintresimbolurileCentrului,dupăcumsvasticaesteemblemaPolului.„Centrulimprimătuturorlucrurilormişcarea,şicummişcareareprezintăviaţa,svasticadevineastfelsimbolulvieţiisau,maiexact,alroluluiînsufleţitoralPrincipiuluiînraportcuordineacosmică”.136

Dintoateacesteareiese înmodevidentcădragonul,simbolalAcţiuniiPrincipiuluiînsânulcreaţiei,semanifestăînCentrulSuprem- fapt confirmat de tradiţiile extrem-orientale care „vorbesc mereudespre«NestrămutatulMijloc»,punctulundesemanifestă«ActivitateaCerului»”137.

Făpturăfantastică,luândmultiplechipuri,dragonulesteprezentîn toate tradiţiile, iar misterul puterii care i se atribuie are o cheie;aceastăcheieseaflăînsteleşieaconstăînfaptulcăimagineamiticăadragonului,simbolismul,simbolurilece-isuntasociateîşiauorigineaîntr-oconstelaţiece-ipoartănumele:constelaţiaDraco- înromâneşteDragonulsauBalaurul.DupăcumaratăReneGuenon138,CreaţiafiindoperaVerbului,prinînsuşiacestfapt,eaesteşimanifestarea,afirmareaexterioarăaVerbului;deaceea,conformtradiţiei,întreaganatură„esteca un limbaj divin pentru cei ce ştiu să-l înţeleagă”; iar din aceastăperspectivă, astrele şi legile mişcării lor pe bolta cerului „traduc înplan fizic principiile metafizice de care ele depind” - „simbolismulastronomicascunzândsau«revelând»adevărurilesuperioare”.139

Constelaţia Dragonul/Draco, numită în tradiţii Dragonul ceresc,esteoconstelaţienordică,circumpolară,dupăcumsepoatevedeapehartaceruluidelapag.114,şiînreprezentareamitologicăaacesteihărţi-Fig.5140-pag.186.Lasimbolismulacesteiconstelaţiim-ammaireferitşicualtăocazie(vezipag. 113), însă cele expuse atunci reprezintănumai oparte a taineiPolului Ceresc deţinute deDragonul din stele. Conform tradiţiei, SteauaPolară-înjurulcăreiaparecăseroteşteboltacerului-simbolizeazăPolulCeresc.Dupăcumseştie, înprezent,SteauaPolarăestesteaua„a”141dinconstelaţiaUrsaMică,daraceastăsteanuafostşinicinuvafiîntotdeaunaSteauaPolară.DatorităuneiadintremişcărilePământului,anumemişcareade precesie, o serie de alte stele au pe rând această funcţie, aceeaşi stearedevenindsteapolarădupăoperioadăestimatăla25-26.000deani.Seştiecupreciziecăacumcirca5.000deaniSteauaPolarăerasteaua„a”dincoadaDragonului(steauaAlphaDraconis).Atunci,Dragonulceresc,„cuprinzând

135ReneGuenon:RegeleLumii,Ed,Rozmarin,Bucureşti,1994,pag.76(subsol).136ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.72.137Ibidem,pag.70.138Ibidem,pag.17-18.139ReneGuenon:RegeleLumii,Ed,Rozmarin,Bucureşti,1994,pag.62(subsol).140 Reprod. după Enescu Mihai, lonescu Mircea, Freymayer Erhardt: Harta Cerului,

Planetarium,Constanţa141Înastronomie,steaua„a“desemneazăceamaistrălucitoaresteadintr-oconstelaţie.

188

SteauaPolară,era«înmijloculceruluicaunregepetronulsău»”142,şitotatunci,conformlegilorciclice,omenireapăşeaînVârstadeFier143-acesteistăridefaptdatorându-se,înparte,ambivalenţasimbolismuluidragonului, respectivaspectul său întunecat,demonic.Prin rotirea înjurulSteleiPolare(AlphaDraconis)aflateînpropriacoadă144,Dragonulîşimanifestaputerearotindîntreagaboltăcerească,şifăcândsăscânteiezesvasticapecerulnopţii-veziFig.7(a,b)-pag.186-revelaoameniloradevărataPuterecepuneînmişcareRoataCosmică-PutereaPoluluiCerescsimbolizatdeSteauaPolară145.Aceastăformăasvasticiigenerate

deConstelaţiaDragonuluiseregăseşteînreprezentărileaşa-numiteisvasticiclavigere (compusedinpatruchei).Deosebit de sugestivă în acest sens este reprezentareaaflatăpeunvasde lutetrusc -ournă funerară folosităcaosuardatânddelaînceputulsecoluluialVII-leaî.Chr.-şicareestereprodusînimagineaalăturată146.Simbolulsvasticii generate de Constelaţia Dragonului - aşa cumapareînFig.7-pag.186-şisimboluldepevasuletruscau sensuri de rotaţie contrare, pentru că primul este

reprezentataşacumsevedeDragonul(înrotaţie)depePământ,decidededesubt, iar cel de-al doilea este reprezentat aşa cum s-ar vedeaacestadedeasupra.Pentrucomparareacelordouăsimboluri,înFig.6-pag.186simboluletruscestereprodusvăzutînoglindă(decivăzutdededesubt)şirotit.

Conformtradiţiei,PolulPământesc147estecaoreflectareaPoluluiCerescşiesteunulşiacelaşicuCentrulLumii,pentrucăCentrulLumiieste locul unde se manifestă direct Activitatea Cerului; cei doi Poli(Pământesc şiCeresc) suntuniţi prinAxulLumii,de-a lungul căruiaseexercităAcţiuneaCerului.AcestAdevărprimordialesteexprimat-şi proclamat - de stindardul naţional al dacilor: dragonul cu chipdelupşitrupdeşarpe,sintetizândînsineîntregulsimbolismtradiţionalaldragonului, îl reprezintăpeDragonuldinstele - regentulvizibilalPoluluiCeresc, suliţa, cuvârfulaurit şi ferecat înpietre strălucitoare,este Axul Lumii ce uneşte Polul Pământesc - Comoara sacră aKogaiononului-cuPolulCerescsimbolizatdedragonullegatdevârfulsuliţeisaualtfelspus,stindardulnaţionalaldacilorfigureazăDragonulcerescunitprin intermediulAxuluiLumii cugeamănul săuproiectatpeTerra-Dragonul formatdeCarpaţişiBalcani -expresieaUnităţiiprimordialeînseşi(vezipag.113).

142ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.170.143RelaţiadintreconstelaţiaDragonulşiVârsteleomeniriiesteprezentatăîncapitolulal

VI-leaallucrării.144Nuesteexcluscatocmaiacestfaptsăstealaorigineatradiţieiconformcăreia,coada

unuianimal„conţinetoatăputereaanimalului”(JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.637).

145Pentruaprevenioriceconfuzie,ţinsăaccentuezfaptulcăSteauaPolarănuestePolulCeresc,cinumaisimbolulsău;PolulCerescesteimobil,caşiPolulPământesc/CentrulLumii.Înultimăinstanţă,adevăratulPolCerescşiCentrualîntreguluiUniversesteDumnezeu.

146ReproduceredupăR.Bloch:Etruscii,Ed.Ştiinţifică,Bucureşti,1966,planşa30.147MenţionezîncăodatăcănudesprepolulNord(sauSud)geograficestevorba.

189

Acelaşi Adevăr este revelat de Şarpele tămăduitor de aramăînălţatdeMoise înpustie,dupăcumDomnul îl învăţase:„DomnulazisluiMoise:«Fă-ţiunşarpeînfocat,şispânzură-ldeoprăjină;oricineestemuşcat(deunşarpe-n.n.),şivaprivispreel,vatrăi».Moiseafăcutunşarpedearamă,şil-apusîntr-oprăjină;şioricineeramuşcatdeunşarpe,şipriveaspreşarpeledearamă,trăia”148..ÎnEvulMediucreştin,IisusChristos,Verbulîntrupatpentruatămăduişiregeneraomenirea,„vafiuneorireprezentatcaŞarpeledearamăpecruce”149.

Suliţa stindardului dacic, prăjina şarpelui de aramă şi cruceasunt simboluri echivalente, simboluri aleAxului Lumii; dragonul cucap de aramă al dacilor şi Şarpele de aramă al luiMoise reprezintăDragonul ceresc, Dragonul care, conform simbolismului tradiţional,esteoimagineaVerbului-iarVerbulîntrupatesteMântuitorul.

DragonuldacicseinsereazăşiînlegendeleGraalului.După cum am arătat cu altă ocazie (vezi pag. 50), steagul pe

care legendarul rege Arthur l-a ridicat în onoarea tatălui său, UtherPen-Dragon, devenind şi steagul sub care şi-au apărat independenţaCavalerii Mesei Rotunde (Cavalerii Graalului), a fost un dragon detip dacic, tricolor: roşu pe burtă, galben pe părţile laterale, albastrupespate.„Deşierou legendar,Arthurare labazăunpersonaj istoric,autentic.Acesta a fost căpeteniauneiuniunide triburi celtice, care aapărat cueroismparteadevestaMariiBritanii (Wales)denăvălirilesaxone”150;şi totuşi,dupăcumspuneThomasMalory,„înmănăstireade la Westminster, la altarul Sfântului Eduard, mai există şi astăzisigiliulsăuimprimatîncearăroşie,montatăînberiliu,pecarestăscris:NobilulArthur,împăratulBritaniei,Galiei,Germaniei,Daciei.”151UtherPen-Dragon,tatăl luiArthur,„eraînfăţişatcaundragonînflăcări,pecer”152,carenuputeafidecâtconstelaţiaDragonul.Prinsteagulridicatînonoareatatăluisău,UtherPen-Dragon/Dragonulceresc,legendarulregeArthurselegitimacafiualPolului-aceacăutareaGraaluluifiind,înaintedetoate,oexpresieadoruluideTatălcareesteînCeruri.

148VechiulTestament,Numeri,21,8-9.149JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,

Paris,1982,pag699.150AlexandruM\Xm\Dinmarilelegendealelumii,Ed.Junimea,Iaşi,1976,pag.397.151ThomasMalory:MoartearegeluiArthur,Ed.Minerva,Bucureşti,1979,pag.3.152 V. Kernbach: Dicţionar de mitologie generală, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti,1989,pag.48.

190

191

Capitolul VŞCOALA KOGAIONONULUI NU ŞI-A ÎNCETAT

NICIODATĂ ACTIVITATEA(parteaadoua)

În acest capitol, care este o continuare a capitolului al II-leaal lucrării,voimaiprezentaoseriededovezicevin însprijinul tezeiconformcăreia,ŞcoalaMunteluiAscunsşi-afăcutsimţităprezenţapeparcursul întregii istorii a neamului nostru. Printre aceste dovezi senumărăşisabiaSfântuluivoievodmartirConstantinBrâncoveanu,dupăcumreiese înmodevidentdinanaliza simbolurilorpe care lepoartă(vezipag.84-89),precumşireprezentareainiţialei„i”dinLiturghierulmitropolituluiŞtefan,alcăruisimbolismsusţine-farăsănecesitealtecomentarii-ideaîndiscuţie(vezipag.68şipag.184-185).

SARMIZEGETUSA DEPUNE MĂRTURIEŢinta ornamentală din fier

Mărturia la care mă refer este consemnată într-un documentdescoperitcuocaziasăpăturilorarheologiceefectuatelaSarmizegetusaRegia,înIncintasacră;estevorbadeoţintăornamentalădinfier-unfel de cui1 - a cărui floare este un disc cemăsoară aproximativ zececentimetriîndiametruşiestedecoratcuundesenpefaţaexterioară.

Fig. 12 - pag. 196. Ţinta ornamentală din fier descoperită laSarmizegetusaRegia(faţadiscului/florii).

Acestobiect, aparentumil, areovaloare inestimabilădatoratăinformaţiilor integrate în el prin intermediul limbajului sintetizatoral simbolurilor, informaţii care, după cum se va vedea, vorbesc întotalitatedespreAxulşiCentrulLumii-InimatainicăaKogaiononului,adevăratacomoarăadacilor.

Simbolismul ţintei/cuiului

Printre armele considerate ca reprezentândAxul Lumii, ReneGuenon3menţioneazăcuiul:„simbolaxial,carenuesteoarmăpropriu-zisă, dar e asimilat armelor datorită formei sale ce se termină cu unvârfascuţit; laromanicuiul (clavus)şicheia(clavis),pecare limbajulleapropiaîntr-unfelstraniu,serefereaudeopotrivălasimbolismulluiIanus”datoritădubleilorputeri:putereadea„lega”şidea„dezlega”;„în fond,evorba totdecoagulareşidizolvare, însensulhermeticalcelordoitermeni”.Apropiereasimbolicădintrecuişicheieseconservăîn limba română în denumirea de „floare” pe care o are atât capulcuiului(floareacuiului),câtşiacea„parteacheiicareintrăînbroască

1Înlimbajpopular,adesea,cuiulestenumitţintă.2ReproduceredupăH.Daicoviciu:Dacii,Bucureşti,1965,fig.46.3ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.182-

183.

192

sauînlacăt(floareacheii)”4.În acelaşi context Rene Guenon amintea de „puterea magică

atribuităcelordouăobiecte(cheieşicui-n.n.)şicareaparecaunfeldedegenerescentăexotericăasemnificaţieilortradiţionale”.

Dupăcumseştie,oţintăestealcătuitădintijăşifloare-dartotdintijăşifloareestealcătuitşilotusul;vârfulascuţitaltijeiţinteiseînfigeîntr-unadintrepieselepecare le îmbină (sau înmaterialulpecaresefixează),tijaletraversează(sauîltraversează),iarfloareaţinteirămânelasuprafaţă-dupăcumrădăcinalotusuluiseînfigeînmâl,tijatraverseazăapa iarfloareade lotuspluteşte la suprafaţă. Înbazaacestei analogiiţinta şi lotusul sunt simboluri echivalente: ţinta, asemenea lotusului,fiindsimbolalAxuluişiCentruluiLumii(tijaţinteicorespundeAxuluiLumiiiarfloareaţinteicorespundeCentruluiSuprem).Înplus,însensfigurativ,cuvântulţintăînseamnăşiscop,şiţel,şilocpropuscapunctfinal al unei călătorii, având aceste înţelesuri denumirea de Ţintă sedovedeştedeosebitdesugestivăpentruunsimbolcereprezintăAxulşiCentrulLumii.

Valorizareasimbolicăaţintei-aşacumafostprezentată-esteconfirmatădesimbolurile integrate îndesenul imprimatpesuprafaţadisculuiţinteidescoperitelaSarmizegetusadacică.

Simbolismul desenuluiimprimat pe discul (floarea) ţintei - Fig. 1 - pag. 196

DesenulestedominatînexclusivitatedesimbolurileCentrului,simboluri care, cu două excepţii, au fost tratate pe larg pe parcursullucrării.

-Cruceaorizontalăavândcentrulmarcat,înscrisăîncerc.Dupăcumsevedeînimagine,centrulcruciicoincidecucentrul

discului;celepatrupalmete5carefigureazăbraţelecruciiindicănaturavegetală a acesteia - simbolism ce se regăseşte în tradiţia creştinăconformcăreiaCruceaesteArboreleVieţii.

-Piramidacubazapătrat.Cruceaorizontalăcompusădinpatrupalmetearecentrulplasat

pevârfuluneipiramidecubazapătrat,piramidăreprezentatăaşacumaparecândestevăzutădesusşicândprivireaestedirijatăpedirecţiaverticaleicetreceprincentrulbazei-ceeaceînseamnăcăatâtcentrulcrucii, cât şi vârful şi axa piramidei sunt plasate pe axul tijei ţintei.Cruceaorizontalăcare,conformtradiţiei,arebraţeleorientatepecelepatrudirecţiicardinale,indicăfaptulcăfeţelelateralealepiramideisuntorientateînacelaşifel;iardupăcumseştie,înacelaşifelsuntorientateşicunoscutelepiramideegiptene.Înimaginesemairemarcăfaptulcăfiecaredintrefeţelelateralealepiramideiesteacoperită-delabazăpânălavârf-culiniidenseşiparalelecubaza.Acestelinii,pedeoparte,punînevidenţăfaptulcăînimagineestereprezentatăopiramidă(pentrucă

4 Vasile Breban: Dicţionar al limbii române contemporane, Ed. Ştiinţifică şiEnciclopedică,Bucureşti,1980,pag.215.

5Motiveornamentalestilizate,deformafrunzelordepalmier.

193

înlipsalorarfifostvorbadoardespreunpătrat),iarpedealtăparte,figureazăradiaţiaCentruluipecelepatrudirecţiicardinaleşipetoatenivelurileverticalei.

-Circulaturacvadrantului;cvadraturacercului.Discul ţinteide laSarmizegetusaRegiavorbeşte,cumdealtfel

erafiresc,şidesprefuncţiaCentruluiSupremdeafaceposibilătrecereadelaCerlaPământşidelaPământlaCer.AceastăfuncţieaCentruluiseexprimăgeometricprintrecereadelacerc(Cer)lapătrat(Pământ)şidelapătrat(Pământ)lacerc(Cer)prinintermediuloctogonului-ceeace înhermetismpoartănumeledecirculaturacvadrantului, respectivcvadraturacercului.înainteînsădeatreceladezvoltareaacestuiaspect,considerutil să citez indicaţiile pe care ledăReneGuenon relativ lamodul în care trebuie interpretat limbajul polivalent al simbolurilortradiţionale:„caracteristicauneiinterpretăricuadevăratiniţiaticeestede a nu fi niciodată exclusivă, ci, dimpotrivă, de a îngloba sintetictoate celelalte interpretăriposibile;dinacestmotiv, simbolismuleste,cu sensurile salemultiple şi suprapuse,mijlocul de expresie firesc aloricărei învăţături iniţiatice veritabile”6. În acord cu aceste precizări,cruceacubraţeegaledepedisculţinteireprezintă,înacelaşitimp,şiunpătratcesesprijinăpeunuldintrevârfuri,deciunpătratanimatcareseobţineunindextremităţilevecinealebraţelorcrucii.Piramidaprivitădesusreprezintădeasemeneaşiunpătrat,muchiileeideveninddiagonalealepătratului;acestaldoileapătratestestatic,deoarecesesprijinăpeunadintre laturi.Cele douăpătrate concentrice, împreună, figureazăun octogon stelat.Dacă exceptăm cercul din centrul discului, rezultăformula:pătrat—octogonstelat—cerc;dacăexceptămcerculexterior,rezultăformula:cerc—octogonstelat—pătrat.

-RoataCosmică.Dacă luăm în considerare numai cele 4 braţe ale crucii, cele 4

semidiagonalealepătratuluistatic,cerculeţulcentralşiinelulexteriordepedisculţintei,avemimagineaRoţiiCosmicereprezentateînmodtradiţionalcu 8 spiţe. Această interpretare este confirmată de desenul imprimat peinelul exterior (obada roţii),desence sugereazămişcarea, învârtireaRoţiiCosmice subacţiuneaPrincipiului care se exercită în centrulbutucului ei(cerculeţulcentral),deciînPol.

-SimbolurilenumericeataşateCentrului:8şi17.Pe disc apar criptate, de asemenea, simbolurile numerice ataşate

Centrului,respectiv„8”(simbolulnumericalCentrului)şi„17”(simbolulnumericalactivităţiiCentrului):8=cele8rozetedispusesimetricfaţădesemidiagonaleleoctogonuluistelat,iar17=8rozete+4braţealecrucii+4semidiagonalealepătratului+centrul.

-Tripla IncintăSacră-Fântânade învăţătură-dinCentrulLumii;celetreigradedeiniţiere.

ÎncentruldisculuiţinteidelaSarmizegetusa,deasuprapalmetelorcefigureazăcrucea,seaflăuncerculeţînconjuratdedouăineleconcentricecaredelimiteazătreizonedistincte:ozonăcuprinsăîninteriorulcerculeţului

6ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.84.

194

central,ozonăcuprinsăîntreacestaşiinelulvecin,şiozonăcuprinsăîntreineleleconcentrice(vezidetaliuldinFig.1-pag.196);celetreizonecomunicăîntreeleprincelepatrubraţealecrucii,respectivprincodiţelepalmetelor-invizibileînimagine,însăimplicite.Aceastăreprezentarese identifică într-un simbol care, după cum arată Rene Guenon7, seregăseşte înmulte tradiţii,unsimbol„formatdin treipătratesau treicercuri concentrice legate întreeleprinpatru linii înunghidrept”, şicarereprezintă-înacelaşitimp-„otriplăincintăsacr㔺i„treigradedeiniţiere”8.

Conform aceluiaşi autor, cele patru linii dispuse în formă decruceşiunindastfelceletreiincinte,reprezintă„niştecanaleprincareînvăţăturadoctrineitradiţionaleestetransmisădesusînjos,porninddelagradulsupremîncareeaesteconţinutăşidepozitată,şirăspândindu-se ierarhic spre celelalte grade. Partea centrală a reprezentăriicorespundedeci«fântâniideînvăţătură»desprecarevorbescDanteşi«Fedelid’Amore», iarcelepatrucanaledispuse încruce,carepurceddinea,leidentificăcucelepatrufluviialeParadisului”.Referindu-selaceledouăforme-circularăşipătrată-alereprezentăriicelortreiincinte,Rene Guenon spune: „forma circulară trebuie să reprezinte punctuldepornirealuneitradiţii,[...]iarformapătratăarfipunctuldesosire,corespunzând constituirii unei forme tradiţionale derivate. în primulcaz,centrulfiguriiarfisursadoctrinei, întimpce, încelde-aldoilea,acestaarfimaicurândrezervorul,autoritateaspiritualăavândmaialesunroldeconservare;dar,fireşte,simbolismul«fântâniideînvăţătură»seaplicăînambelecazuri”.

În cazul ţintei de la Sarmizegetusa, acest simbol având formacirculară şi fiind plasat în vârful Muntelui Polar figurat de piramidă,reprezintă, în mod evident, punctul de pornire al Tradiţiei Primordiale,Fântâna de învăţătură a Arborelui Vieţii din care izvorăşte doctrinacelor trei grade de iniţiere din tripla Incintă Sacră aflată în CentrulLumii;maimultdecâtatât,prinbraţelecruciiorizontale,respectivprinnervurilevizibilealepalmetelor,de la inelulexterioral triplei incintesacre,învăţăturaestepropagatăsprecelepatrucolţurialePământuluisimbolizatdepătratulanimatdeterminatdecruce-ceeacereprezintăodovadăînpluscădespreCentrulSupremşiTradiţiaPrimordialăestevorba.

-YantraShambaleiYantreleYantrele - specifice Indiei şi Tibetului - sunt desene constituite în

întregime dintr-un ansamblu de figuri geometrice elementare, desene cereproducrigurosmodeletransmiseprintradiţie.Conformaceleiaşitradiţii,oyantrăeste„reprezentarealineară,esenţialmentegeometrică,amanifestăriicosmice,aputerilordivine.[....]yantraposedăsemnificaţiisecrete,şichiar

7ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.81-85.8DupăcumsubliniazăReneGuenon,aceastăinterpretarenuestesingulară;conform

legilorsimbolismului,acestsimbolaresensurimultiplecarenuseexclud,cisearmonizează-fiecaredintrerespectivelesensurireprezentândoglindirialeaceluiaşiprincipiupeniveluridiferitealemanifestării.

195

putericaredevinactiveprinanimareaeirituală“9.Cualtecuvinte,oyantrăesteceeacedefineam-înprimulcapitolal lucrării-casimbolgeometricplanabsolut.

ShambalaDupă cumammenţionat şi în alte ocazii, Shambala este unul

dintre numele prin care este desemnat Centrul Suprem. Conformtradiţieitibetane,Shambalaesteuntărâmparadisiac,uncentruiniţiaticmisterios şi tainic unde s-au păstrat textele sacre ale cărţiiKâlacakra(Roata Timpului) - cartea în care este scris Adevărul primordial aloriginilorşialdevenirii.

Corelând precizările de mai sus, se poate trage concluzia căyantraShambaleiestesimbolulgeometricplanabsolutaluneiadintrefuncţiileCentruluiSuprem,anumeaceeadeFântânădeînvăţătură.Dar,dupăcums-avăzut,despreaceeaşifuncţieaCentruluiSupremvorbescşisimbolurileintegrateîndesenuldepedisculţinteidelaSarmizegetusaRegia, desen care se dovedeşte a fi însăşi reprezentarea explicită ayantreiShambalei-veziFig.1,Fig.2şiFig.1.2delapag.196.Deaicireiese, în mod evident, că dacii cunoşteau foarte bine reprezentarearedusă la esenţăadesenuluidepediscul ţintei, reprezentarepe carenoiamregăsit-oînTibetsubnumeledeyantraShambalei-faptperfectexplicabil prin ceea ce spuneam în capitolul precedent, şi anume căcentrulspiritualdinTibetestederivatdirectdinCentrulSupremcarese află în Carpaţi; ceea ce înseamnă că, de la constituirea ei, tradiţiatibetanăaprimitacestsimbolînscopulconservării,darşialactualizăriiluiatuncicândlegileRoţiiTimpuluiovorcere.Dincâtecunosc,yantraShambaleiafostsupusăregimuluide„secret”pânăînadouajumătatea secolului al XX-lea, ajungând să fie cunoscută în Europa abia spresfârşitulaceluiaşisecol.

Din cele expuse până acum se desprinde o primă mărturie aSarmizegetuseiRegia,mărturietransmisăpestemileniiprinslovaţinteidefier: acea triplă incintă sacră - cuale sale trei gradede iniţiere şi al căruicentru (altar) se află în vârful Muntelui Polar - este descrierea exactăa marelui Templu natural din Bucegi, şi deci confirmarea localizăriiKogaiononului. Însă acest capitol îşi propune să dovedească faptul căŞcoalaMunteluiAscunsnuşi-aîncetatniciodatăactivitatea,iardocumentuldelaSarmizegetusadepunemărturieşiînaceastăcauză:mariivoievoziaineamului nostru, după cum se va vedea în continuare, cunoşteau foartebinedesenulreprezentatpedisculţinteidefierşisimbolulgeometricplanabsolut din care este derivat (yantra Shambalei), precum şi înţelesul loresotericSursaacesteicunoaşterinuputeafidecâtŞcoalaMunteluiAscuns.

Ştefan cel Maredomn al Moldovei (1457 - 1504)

În Fig. 310 - pag. 196 este reprezentată o piesă din argint aurit-aparţinând tradiţiei creştine - executată la porunca lui Ştefan celMare şidăruităMănăstiriiPutna.

9 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant: Dictionnaire des Symboles, Ed. Robert Laffont,Paris,1982.

10 Reproducere după Octav Monoranu şi Ion Miclea: Putna, Ed. Sport-Turism,Bucureşti,1977.

196

Fig. 1. Ţintă ornamentală de la Sarmizegetusa Regia (faţa discului/florii).

Detaliu din Fig. 1.

Fig. 1 şi Fig. 2 suprapuse.(Fig. 1 transparentă şi fără cele 8 rozete)

Fig. 2. Yantra Shambalei

Detaliu din Fig. 2.

Fig. 1. şi Fig. 3. suprapuse. (Fig. 1. transparentă)

Fig. 3. Piesă din argint aurit executată din porunca lui Ştefan cel Mare şi dăruită Mănăstirii Putna.

Lupă din Fig. 3.

Fig. 3 şi Fig. 2 suprapuse.

197

-DacăfacemabstracţiedesuportulorizontalşidepiciorulpieseidelaPutna,identitateadintreaceastaşifloareaţinteidelaSarmizegetusaeste evidentă (vezipag. 196:Fig. 1 şiFig. 1.3).Lipsa inelului exterior(bordura discului ţintei) din reprezentarea de la Putna - deci lipsaformulei:pătrat(Pământ)-octogonstelat(Centru)cerc-(Cer)-poatefipusăînlegăturăcuînlocuireareligieiluiZalmoxiscureligiacreştinăşi, ca urmare, încetarea iniţierilor specifice vechii religii în TemplulMunteluiAscuns, devenit focar al învăţăturii FiuluiOmului - aşa cumocereau legile Roţii Timpului. Întruparea Fiului lui Dumnezeu, Domnullegitim alCentrului Suprem, a însemnat coborâreaCerului pePământ şidebutuluneietapefarăprecedentalunguluidrumalomuluicătreOM.

Tripla incintă sacrăPrin limbajulspecific tradiţieicreştine, tripla incintăsacrăfigurată

îndantelăriadeargintauritconfirmăidentitateasimbolicădintrepiesadelaPutnaşifloareaţinteidefierdelaSarmizegetusaRegia-dupăcumsevavedeaîncontinuare.

ÎnreprezentareadelaPutnatriplaincintăsacrăestepusăînprim-plan,acoperindceamaimareparteaimaginii.Deşiultimuldintreceletreicercuriconcentricecareodelimiteazăspreexteriornuestefigurat,prezenţacelei de-a treia incinte este evidenţiată prin faptul că spaţiul ce-i revineprezintăaceeaşialternanţăde8cercuri şi8 romburipecareoprezintăşispaţiul incinteimediane; încazulceleide-atreia incinte,patrudintrecele8 cercuri sunt mărite iar două romburi care nu apar- fiind acoperite desuportulorizontal -sunt implicitedatorităsimetrieifigurii.Cele8cercurişi8romburipunînevidenţăsimbolulnumericalCentrului:8,precumşisimbolulnumericalactivităţiiCentrului:17(8cercuri+8romburi+centrul).

Întradiţiabiblică,Edenul,înmijloculcăruiacreşteArboreleVieţii,este imaginea Centrului Suprem; iar aşa cum spune Vechiul Testament(Facerea3,24),dupăceDumnezeuaizgonitpeAdamşiEvadinEden,„apusnişteheruvimi, care să învârteascăosabie învăpăiată, ca săpăzeascădrumulcareduce lapomulvieţii”.Acestsimbolismseregăseştepepiesadinargint auritde laPutna, relevând faptul că tripla incintă sacră esteoreprezentareaEdenului,şideciaCentruluiSuprem:pecelepatrudirecţiicardinale,încelepatrucercurimăritesuntreprezentaţipatruheruvimi,cepăzesc,lagraniţeletripleiincintesacre,drumulcareducelaPomulVieţii.

Spaţiul incintei mediane este cuprins între cele două cercuriconcentricefigurateşi-dupăcumammaiprecizat-estemarcatde8cercurişi8romburi;fiecăreiadintreacestefigurigeometrice îicorespundeînceade-a treia incintăcâteofigurăgeometricădeacelaşi tip, formândperechiplasateînlungulaceleiaşiraze.

Şi această a doua incintă pune în evidenţă simbolul numeric alCentrului:8, şi simbolulnumericalactivităţiiCentrului:17 (8cercuri+8romburi+centrul),simbolurinumericecareseregăsescşipedisculţinteidelaSarmizegetusa.

Dacă însumămnumărul totalde cercuri şi romburidin celedouăincinte şi adăugămcentrul (16 cercuri+ 16 romburi+ centrul) rezultă 33- numărul anilor în care, con form tradiţiei creştine, Fiul lui Dumnezeu,

198

MântuitorulIisusChristos,alocuitprintreoameni.Pepiesade laPutna, ca şi în cazul ţinteide laSarmizegetusa,

spaţiuldelimitatdecerculcentralreprezintăincintaprincipală,FântânadeînvăţăturăaCentruluiSuprem.Acestfaptesteconfirmatdeimagineaceocupăîntreagasuprafaţăacerculuicentral,imaginecarereprezintăunheruvimtetramorf-aşacuml-avăzutEzechiel11cândceruriles-audeschis,şicândînmijloculuneiluministrălucitoareis-auarătatpatruastfelde„făpturivii”deasupracărora seaflaScaunuldedomnie,deunde Dumnezeu i-a vorbit proorocului. Ezechiel descrie astfel cele„patrufăpturivii”:„Fiecaredineleaveapatrufeţeşifiecareaveapatruaripi.[...]Câtdesprechipulfeţelorloreraaşa:înainte,toateaveauofaţădeom;ladreaptalor,toatepatruaveaucâteofaţădeleu,lastângalortoatepatruaveaucâteofaţădetaur,iarînapoitoatepatruaveaucâteofaţădevultur”.DarScaunuldedomniedinceruri,ScaunulpecareşadeDumnezeudeasupraheruvimilortetramorfi,estePolulCeresc;şiconform tradiţiei, Polul Pământesc/Centrul Lumii este o reflectare aPoluluiCeresc-ceidoiPoli(PământescşiCeresc)fiinduniţiprinAxulLumii de-a lungul căruia se exercităAcţiuneaCerului. Tripla incintăsacră reprezentată pe piesa de la Putna, prin simbolismul imaginiidin incinta centrală exprimă acest adevăr primordial: în viziunea luiEzechiel,fiecaredintrecelepatrufăpturiviiaveaofaţădeomînspatelecăreiaaveaofaţădevultur,îndreaptaaveaofaţădeleuiarînstângaofaţădetaur;înreprezentareadelaPutna,faţadeomesteîncentru,faţadevultur-fiindînspateleacesteia-nusevede,faţadetauresteîndreaptaiarfaţadeleuesteînstângafeţeideom-dupăcumsepoatevedeaînlupadinFig.3;deaicireiesecăînincintacentralăestefiguratăimagineareflectată(văzutăînoglindă)auneiadintrecelepatrufăpturiviicarepoartăScaunuldedomniedincerurişi,înconsecinţă,căaceastăreprezentare simbolizează reflectarea Polului Ceresc în incinta sacrăaflatăînCentrulLumii.

O viziune similară cu a prooroculuiVechiului Testament estedescrisăşiînNoulTestament,înApocalipsa4,1-8,undeIoanpovesteştecumavăzutouşădeschisăîncer,şicumavăzutScaunuldedomnieşipeCelceşedeapeel;„înmijloculscaunuluidedomnieşiîmprejurulscaunuluidedomniestaupatrufăpturivii,plinedeochipedinainteşipedinapoi.Ceadintâifăpturăvieseamănăcuunleu;adouaseamănăcuunviţel;atreiaarefaţacaaunuiom;şiapatraseamănăcuunvulturcarezboară.Fiecaredinacestepatrufăpturiviiaveacâteşasearipişieraupline cuochide jur împrejur şipedinlăuntru.”Cel ce şedeapeScaunuldedomnieaveaînmânăocartepecetluităcuşaptepeceţi;şinumaiMieluls-aarătatvrednicsărupăpeceţile.Atunciunadintrecelepatrufăpturiviii-azisluiIoan:„Vinoşivezi!”-şiIoanavăzuttoatecâteurmausăseîntâmple.ÎnviziunealuiEzechiel,deasemenea,CelcestapeScaunuldedomnieaveaînmânăocartepecarei-adat-oprooroculuisă o mănânce. Atât Ezechiel cât şi Ioan au primit poruncă să facă

11VechiulTestament,Ezechiel1,1-10.

199

cunoscuttotceauvăzutşiauauzit.ÎntregacestsimbolismvorbeşteînfaptdesprefuncţiadeFântânădeînvăţăturăaincinteisacredinCentrulLumii,FântânăalimentatădeIzvorulcuapăvieacăruialbieesteAxulLumiişiacăruisursăestePolulCeresc.

-DacăţinemcontşidepiciorulpieseidelaPutna(veziFig.3-pag.196), reprezentareadatorată luiŞtefancelMareesteechivalentă,dinpunctdevederesimbolic,cuţintadelaSarmizegetusaînansamblulei.ţintaestetridimensională,tijareprezentândverticala(AxulLumii),iarfaţadiscului,pecaresuntfiguratesimbolurileplanealeCentrului,reprezintă planul orizontal; piciorul piesei de la Putna reprezintăverticalaşidecicorespundetijeiţintei,respectivAxuluiLumii/StâlpuluiCerului-acestsimbolismfiindconfirmatdefaptulcăpiciorulsesprijinăpe o sferă care în cazul de faţă simbolizează Pământul; susţinândreprezentareasimbolurilorplanealeCentrului,conformsimbolismuluitradiţional,acestpicior(StâlpalCerului) trebuievăzutcafiindplasatîncentrulimaginiiconsiderateînplanorizontal,subea,asemeneatijeiţintei.Conformaceluiaşisimbolism,atâttijaţinteicâtşipiciorulpieseidelaPutna,reprezentândAxulLumii,secontinuăinvizibilpeambeledirecţiialeverticaleipenetrândPământulşiunindPământulcuCerul.

- Piesa din argint aurit datorată lui Ştefan celMare şi yantraShambalei.

Dupăcumsepoatevedealapag.196:Fig.2,Fig.3şiFig.3.2,dacălapiesadelaPutnafacemabstracţiedeceidoisuporţi(orizontalşivertical)şi ţinem cont de simetria implicită a figurii, imaginea care rămâne sesuprapuneperfectpesteimagineacuprinsăîninteriorulcoroaneicirculareayantreiShambalei.

Având în vedere că reprezentările de la pag. 196: Fig. 1, Fig. 2 şiFig. 3 sunt practic identice ca formă şi că sunt purtătoare ale aceluiaşimesaj exprimat prin simboluri echivalente, se poate trage concluzia cayantra Shambalei este simbolul geometric plan absolut iar ţinta de laSarmizegestusaşipiesadelaPutnasuntsimbolurialegorice(explicite)aleaceluiaşiprincipiu.

ŞtefancelMarecunoşteaimaginearedusălaesenţăareprezentăriialegoricedăruiteMănăstiriiPutna,înacestsensexistânddouăindiciiclare:

1. Cele patru jumătăţi de inele (semi-coroane circulare) dispusesimetricpelaturilepătratuluidinyantraShambaleiseregăsescîntocmaiînreprezentareade la Putna - în timp ce pe ţinta de la Sarmizegetusa suntnumaifigurateprinextremităţilecelorpatrupalmete.

2.ImagineadincentrulyantreiShambalei,respectivrozetaformatădin cele şapte cerculeţe, nu apare figurată în acest fel nici pe ţinta de laSarmizegetusaşinicipepiesadeargintauritdelaPutna.Apareînschimbpe stemaMoldovei, tot de la Putna, stemă care în Fig. 1 - pag. 200 este„reprodusădupămanuscrisecopiateînvremeamareluiŞtefan”.12Legatdeacestaspectvatrebuisămaifacnişteprecizări,şivoiîncepeprinareamintispuseleluiReneGuenon:„întreaganaturăpoatefîconsideratăcaunsimbolal realităţii supranaturale. Tot ceea ce există, sub orice formă, avându-şi

12ReproduceredupăMagazinistoric,anulXXI,nr.9(246),septembrie,1987(coperta1).

200

principiulînIntelectuldivin,traducesaureproduceacestprincipiuînmanierasaşiconformordinuluisăudeexistenţă;şiastfel,delaunordinderealitatelaaltul,toatelucrurileseînlănţuiescşiîşicorespundpentrua contribui la armonia universală şi totală, care este ca o reflectare aUnităţiidivineînseşi”.13

Yantra Shambalei, ca simbol geometric plan absolut, esteimaginearealăacâmpuluideforţăcarereproduceprincipiul,pecareîlreprezintă,lanivelulunuiordinderealitatesuprasensibilă;ţintadelaSarmizegetusaşipiesadelaPutna,prinintermediullimbajuluisimbolic,neoferămijloculdeaneridicalacunoaştereaacesteirealităţisuperioare,deschizându-neastfelcaleasprecunoaştereamariloradevăruridivine.Conform spuselor lui Rene Guenon, acelaşi principiu trebuie să seregăsească reprodus şi în ordinea realităţii sensibile, într-o manierăspecifică acestei realităţi. Într-adevăr, rozeta celor şapte cerculeţedin centrul yantrei Shambalei se identifică în tripla incintă sacră dinCentrulLumii-TemplulnaturalalMunteluiAscuns:cerculeţulcentralcorespundeAltarului, care este întreitul Stâlp alCerului, iar celelalteşase cerculeţe corespund celor şase vârfuri demunte înalte de pestedouămiipatrusutedemetricareîlînconjoară(vezihartadelapag.75);rozeta celor şapte cerculeţe din centrulyantrei Shambalei corespundedecicelorşaptemunţidesprecarevorbeştepatriarhulEnoh-ceişaptemunţimăreţidintrecareunulseaflăînmijloculcelorlalţi,stămaipresusdeei toţi şi seamănăcuun tron, iaracolocreşteArboreleVieţii (vezipag.136-138).

Pe stemaMoldovei de la Putna, rozeta celor şapte cerculeţe esteplasatăînparteadreaptăabourului,locpecare,conformregulilorheraldicii,seplaseazăsoarele;înfrunteabouruluiesteunvârtejcarefigureazăsvasticaavând mai multe braţe curbe, iar între coarnele bourului este steaua cu8 raze - aceste două simboluri ale Centrului regăsindu-se pe ţinta de laSarmizegetusa,primuldintreeleidentificându-seîncele8rozetecupetalecurbate.

Maimultdecâtatât,existălaPutnaoreprezentareaaceleiaşistemeaMoldoveiplasate într-unscutcarereproduceîntocmaiconturulexterioral piesei din argint aurit - reprezentare pe care, din păcate, nu am avutposibilitateasăoreproducînlucrare.

Voievodul - din stirpea întemeietoare de ţară a Basarabilor -înhumat în străvechea Biserică domnească

de la Curtea de Argeş (sec.XIV)14

Dezlegând„criptul(criptograma-n.n.)depeStatuldepiatrăceseaflădeasupramormântului”15,Em.C.Grigoraşdescoperăfaptulcănumelevoievoduluiînhumateste„RaduV.V.”;autorulprezintăînlucrareasa

13ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.18.14„Celebrulmormântvoievodal,[...]cuinventaru-iintact,deobogăţieîntr-adevărprinciară”,

afostdescoperitînanul1920şi,dupăcumaratăN.Constantinescu,astârnitmultecontroverse:„potrivitipotezelor emise, înmormântul princiar ar fi fost înhumatfieNegruVodă (potrivit legendei), fieRaduI voievod, «cel Negru», ori Basarab întâiul sau chiar Tihomir bătrânul.” în urma unor noi investigaţiiarheologiceefectuateîn1967,ceimaimulţicercetătorisusţincăarfivorbadespreVladislavI(Vlaicu,1364-1377)-frateleşipredecesorullatronalluiRadul(dr.N.Constantinescu:Basarabîntâiul,Tihomirşi-poate-Seneslau,Magazinistoric,anulIV,Nr.4(37)-aprilie1970,pag.64-68).

15Em.C.Grigoraş:Criptografiaşiistoriaromânească,Ed.CVLTVRANaţională,Bucureşti,1924,pag.40.

201

criptograma - reprodusă după o fotografie a Academiei unde, deasupraînscrisului,aparefiguratArboreleVieţii.16

Fig.217-pag.200.Ineldescoperitînmormântulvoievodului.Dupăcumsepoatevedeaînimagine,inelulestedominatdesteaua

cu 8 raze în centrul căreia este figurată aceeaşi rozetă formată din şaptecerculeţecareapareîncentrulyantreiShambaleişipestemaMoldoveidelaPutna.

Din cele expuse anterior a rezultat că ţinta de fier de laSarmizegetusa,yantraShambaleişipiesadinargintauritdelaPutnasuntechivalentedinpunctdevederesimbolic;înconsecinţă,ansamblulformatîn yantra Shambalei de pătrat şi cele patru jumătăţi de coroane circulareesteechivalentcusteauacu8razeidentificatăpeţintadelaSarmizegetusa,ceeaceînseamnăcăimagineadepeinelulvoievoduluiesteechivalentă,dinpunctdevedere simbolic, cu imagineadin interiorul coroanei circulare ayantreiShambalei.Aceastăinterpretareestesusţinutădesimboluriledepemormântulşigiulgiulvoievodului-prezentateîncapitolulalII-lea(pag.48)-precumşideArboreleVieţiifiguratdeasupracriptogrameinumeluisău.

Vlad Basarab Ţepeşdomn al Ţării Româneşti (1456-1462, 1476)

Vlad Ţepeş (numit în epocă Drăculea18, şi nu Dracula)ajunge la cârma Ţării Româneşti în anul 1456 când, în urma căderiiConstantinopolului (1453), pericolul invaziei otomane plana asupraîntregii Europe creştine. Laonic Chalcocondil19, cronicar bizantincontemporan al evenimentelor, îl prezintă pe Vlad Ţepeş ca domnviteazşiînţeleptdândţăriisale„bunălege”,aşaîncât„pestepuţintimps-aajunslaoprefaceremareşistareaDacieiafostcutotulschimbatădeomulacesta”.Prinnenumăratelerăzboaievictorioasepurtateîmpotrivaputeriiotomane,VladŢepeşafost,aşacumspuneaEminescu,„pavăzăacreştinătăţiiîntregi”;cândîn1462l-aînvinspeînsuşisultanulMehmedal II-lea, cuceritorul Constantinopolului, „în onoarea lui Vlad Ţepeşs-aucântatTeDeum-uriîncatedralaNotreDamedinParis,peinsulaRhodosşilaRoma”20,şi,potrivitrelatăriicronicaruluibizantin,fapteledevitejieale luiVladŢepeş,geniulsăumilitarşipolitic„arfistârnitchiarşiadmiraţiasultanuluiînvinscare,«cuprinsdeuimire,spuneacănupoatesăiaţaraunuibărbatcarefacelucruriatâtdemarişiştiesădomneascăşisăsepoartecusupuşiiluiîntr-unchipmaipresusdefireaomenească.

[...] Acest bărbat care săvârşeşte asemenea isprăvi s-ar puteaînvrednicidemaimult»”.21

16Ibidem,pag.40,Fig.20.17ReproduceredupăEm.C.Grigoraş,ibidem,pag.39,Fig.19.18PetruDemetruPopescu:Basarabii,Ed.Albatros,Bucureşti,1989,pag.141.19CristianRaduStaicu:LaonicChalcocondil-DacialuiVladŢepeş,MagazinIstoric,

anulXXIII,Nr.4(265),aprilie1989,pag.20-21.20Prof.dr.RaymondMcNally:Eroicarezistenţăaţărilorromâne,Magazinistoric,anul

XXIII,Nr.4(265),aprilie1989,pag.22.21CristianRaduStaicu:LaonicChalcocondil-DacialuiVladŢepeş,MagazinIstoric,

anulXXIII,Nr.4(265),aprilie1989,pag.21.

202

Fig. 1. Stema Moldovei de la Putna reprodusa dupa documente copiate în vremea lui Ştefan cel Mare.

Fig. 2. Inel descoperit in mormantul princiar de la Curtea de Argeş

Detaliu din Fig. 1.

Detaliu din Fig. 3.

Detaliu din Fig. 2.

Detaliu din Fig. 3.

Fig. 3. Portret al voievodului Vlad Ţepeş (gravură germană din sec. XV).

Fig. 4. Portret al voievodului Vlad Ţepeş

203

VladŢepeş-„unBasarabaldreptăţiişiordinei”22-arămasînconştiinţapoporuluinostrucamarelemoralizatorevocatdeEminescu.Propagareaunei imagini strâmbe - răsturnate - amareluivoievod îşiare originea în „naraţiunile săseşti (germane) denigratoare, pe bazacăroraŢepeşafostprezentatînmultelucrăricaunomcrud,sadic,cazpatologic.[...]ConstantinC.Giurescucaracterizacruzimeavoievoduluica«folositădinraţiunedestat»şiarătacă«în întreagaEuropăexistaîn vremea aceea o atmosferă de cruzime, că Vlad Ţepeş n-a întrecutîn privinţa aceasta pe alţi monarhi ai veacurilor XV şi XVI»”.23 „Şidacă în jurul lui s-au creat atâtea legende înfricoşătoare (spunea Fl.Constantiniu),estenumaipentrucăadversariisăile-auţesutşidifuzatpentrua-ldiscreditaşipentruasejustificapeeiînşişi.[...]ArfitimpulcavampirulpopularizatdeoanumecinematografiesăfietrasînteapamareluiVlad!”24

Fig. 325 -pag. 202.Portret al voievoduluiVladŢepeş (gravurăgermanădinsec.XV).

Fig.4-pag.202.PortretalvoievoduluiVladŢepeş(MuzeuldeIstorieşiArtăalMunicipiuluiBucureşti).

În Fig. 3, printre accesoriile vestimentare ale voievodului seremarcărozetaformatădinşaptecerculeţe,careaparededouăori:odatăîndreptulfrunţiişiadouaoarăpepiept,laîmbinareaguleruluimantalei.Dupăcums-avăzut,atâtpeyantraShambalei,câtşipestemaMoldoveidelaPutnaşipeineluldelaCurteadeArgeşaceastărozetăesteasociatăcusteauacu8raze.Dincorelareacelordouăportretealevoievodului(Fig.3şiFig.4)reieseclarcăVladŢepeşcunoşteasemnificaţiaesotericăaacestorsimboluri:înportretuldinFig.3estecriptatsimbolulnumericalCentrului,„8”-princei8nasturiceînchidcămaşapegât-iarunadintrerozeteocupăacelaşi locpecare înportretuldinFig.4 îlocupăsteauacuoptraze;adouarozetădinFig.3ocupăacelaşilocpecareînFig.4îlocupăcei3nasturi,şidupăcumcele7cerculeţecorespundcelor7munţidinTemplulMunteluiAscuns,ceitreinasturisimbolizeazăceletreivârfuriesenţiale-întreitulStâlpalCerului-AltarultripleiincintesacredinCentrulLumii;înFig.4ceicincibumbialbidedeasuprasteleicu8razeocupăacelaşilocpecareînFig.3îlocupăinimafiguratăcuvârfulînsus-celedouăreprezentărifiind,înmodevident,echivalente.DupăcumamarătatîncapitolulalII-lea(pag.46),ceicincibumbialbidedeasupra stelei cu8 razefigureazăpiramida - simbolulgeometricspaţialalCentruluişiimagineapisculuiesenţialalKogaiononului.

22PetruDemetruPopescu:Basarabii,Ed.Albatros,Bucureşti,1989,pag.128.23Ibidem,pag.128.24FlorinConstantiniu:VladŢepeş-realitateşimit,ziarulContemporanul,1986.25ReproduceredupăMariaSoveja,loanBurlacu,loanOpriş:Mărturiialetrecutului-

Albumdedocumente,DirecţiageneralăaArhivelorStatului,Bucureşti,1981,pag.64.

204

Ciobul de ceramică pictatăde la Sarmizegetusa Regia

Fig. 126 - pag. 205. Fragment dintr-un vas ceramic (sec.I)descoperitlaSarmizegetusaRegia.

Ocupând un loc aparte între simbolurile tradiţionale aleCentrului Suprem, floarea de lotus precum şi o serie de simboluriechivalente-lira,literagreceascăomega,cupa,etc.-aufostprezentateîncapitolulalIII-leaallucrării(pag.55-66).Pefragmentuldeceramicăpictatăde laSarmizegetusaaparefigurată lira înaxulcăreiase înalţăArboreleVieţii.Aceastăimagineseidentifică,dupăcumsepoatevedealapag.205,înreprezentareafloriidelotusşialitereiomega-ArboreleVieţii corespunzând pistilului lotusului, respectiv braţuluimedian allitereigreceşti.Peteritoriulţăriinoastreacelaşisimbolseidentificăpefigurinedatânddinepoca târzie abronzului,deci cu celpuţinomiedeani înaintea reprezentăriide laSarmizegetusa, şi,deasemenea, seregăseşteînartapopularădinzilelenoastre,decilaaproapedouămiideanidupăSarmizegetusa.

Fig.227-pag.205.FigurinădinlutarsdescoperităînnecropoladelaCârna-Dumbrăveni,jud.Dolj(sec.XIIî.Chr.).

După cum se vede în imagine, este vorba de o figurină femininăal cărui cap, abia indicat, este în directă legătură cu trupul, iar centura,foartebinepusăînevidenţă,împartetrupulîndouăsegmentedistincte.Înextremitateasuperioară,învârfultriunghiuluifiguratdecap,bustşibraţe,deci în zona capului, se remarcă lira; pe locul ocupat deArborele Vieţiiîn reprezentarea de la Sarmizegetusa, această liră are figurat un simbolechivalent,unax/stâlp-deciAxulLumii(veziFig.2,lupaA).Încelde-aldoileasegmentaltrupuluifigurinei,imediatsubcenturacarejoacăroluldeplandereflexiealapelor,seidentificăacelaşisimbolvăzutînoglindă(vezilupaB);deaceastădată,înparteainferioarăalirei(veziimagineaînoglindăalupeiB)estefiguratunmunteînvârfulcăruiaseînalţăAxulLumii.

Fig. 328 - pag. 205. Stema lui Radu cel Mare - domn al ŢăriiRomâneşti (1495-1508). Stema este plasată pe clopotniţa mănăstiriiDealu(Târgovişte).

Stemaare, înmodevident, forma literei omega, având cruceacabraţmedian;iarplasareacruciipeuncoif(decipeuncap)exprimăanalogiadintremicrocosmosşimacrocosmos.

MaitrebuiemenţionatfaptulcăRaducelMareaparţineaceleaşivechidinastiiaBasarabilor.

Fig. 429 - pag. 205. Blid din Leheceni - Bihor (Muzeul ŢăriiCrişurilor,Oradea).

26ReproduceredupăloanGlodariu,EugenIaroslavschi,AdrianaRusu:CetăţişiaşezăridaciceînMunţiiOrăştiei,Ed.Sport-Turism,Bucureşti,1988,Fig.XL1X.

27ReproduceredupăVasileDrăguţ:ArtaRomânească,vol.I,Ed.Meridiane,Bucureşti,1982,pag.35.

28ReproduceredupăMarinMateiPopescu:Sculpturamedievală înpiatrădin ţărileromâne,Ed.Meridiane,Bucureşti,1985,planşa16.

29ReproduceredupăNicolaeDunăre:ArtapopularădinMunţiiApuseni,Ed.Meridiane,Bucureşti,1981,planşa25.

205

Fig. 1. Fragment dintr-un vas ceramic (sec. I.) descoperit la Sarmizegetusa Regia.

Fig. 2. Figurina din lut ars descopentă în necropola de la Cîrna - Dunăreni, Jud Dolj (sec. XII î.Chr.)

Fig. 3. Stema lui Radu cel Mare aflată pe clopotniţa Mănăstirii Dealu (Târgovişte).

Fig. 4. Blid din Leheceni-Bihor.Muzeul Ţării Crişurilor - Oradea.

206

ÎncentrulbliduluiseremarcăliradincareseînalţăArboreleVieţii-imagineafiindpracticaceeaşicuceadepeciobuldeceramicăpictatăde la Sarmizegetusa dacică. Acest fapt, pe de o parte, demonstreazăcontinuitateapoporuluinostrupeacestemeleaguri,iarpedealtăparte,seînscrieînceeacespuneauReneGuenonşiVasileLovinescudesprefolclor,şianumecăoseriededatedeordinesotericaufostîncredinţatememoriei colective (poporului) spreconservare; sensul realalacestordatefiindcompletignorat,eles-autransmiscaelementepurdecorative(precum în cazul de faţă) sau prin alte forme de expresie ale arteipopulare.

Înprivinţacelorlalteexempleexpuse-respectivreprezentăriledelaSarmizegetusa,delaCârna-DunărenişidelamănăstireaDealu-lucrurilestaucutotulaltfel:faptulcăbraţulmedianallireiestefiguratprin simboluri echivalente aleAxului Lumii (arbore, stâlp,munte custâlp,cruce)dovedeştecăceiceauutilizatacestesimboluriaufăcut-oîncunoştinţădecauză.SursaacesteicunoaşterinuputeafidecâtŞcoalaMunteluiAscuns,Muntele-TemplualcăruiAltaresteCentrulşiAxulLumii.

KOGAIONONUL ÎN ÎNSEMNELE HERALDICEALE ŢĂRILOR ROMÂNE

Heraldica-ştiinţablazonului-eraunadintremultipleledisciplinealehermetismuluişi,dupăcumspuneVasileLovinescu,printrearteletradiţionalealeEvuluiMediu„ocupaunlocales;sepoatespunechiarcăesteunadintrecaracteristicileesenţialealeaceleiepoci.[...]Heraldicaeraatunciunlimbajmut,pecarenumaiiniţiaţiiputeausă-lînţeleagăşiacăreicheies-apierdut,dupăcums-apierdutşiaceeaaalchimiei”30.Conform principiilor heraldicii, blazonul trebuie să fie consideratca fiind pe scutul sau pe pieptul purtătorului său, având soarele îndreaptaşi luna înstânga, iar„centrulscutuluiestenumitcuexpresiaadmirabilăde«inimă»,«abis».Orinimaomuluinuestepropriulabis?Coroanascutuluinustăpe«capul»lui?Ceprobămaibunăcăblazonulesteoreprezentaretainicăaomului?”31Învirtutealegiifundamentaleaanalogieidintremicrocosmosşimacrocosmos,blazonul,stemauneiţări(auneiprovincii,aunuioraş,etc.)esteoreprezentaretainicăaaceleiţări,apieptului,ainimiiei.

După cum se va vedea, blazoanele, stemele Moldovei,Transilvaniei(Ardealului)şiŢăriiRomâneşti(Valahiei)erauîntr-adevărreprezentări tainice ale celor trei ţări române, reprezentări tainice aleinimii lor careerauna în trei, careerauna şi aceeaşi cu inimavechiiDaciişicareeraTemplulSfântalMunteluiAscuns.

30VasileLovinescu:Alpatruleahagialâc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1981,pag.36.

31Ibidem,pag.37.

207

Însemnele heraldice ale Moldovei

SimbolulheraldictradiţionalalMoldoveieste„uncapdebourcusteaîntrecoarne,însoţitderoză32(ulteriorsoarele)şisemilună.Primelereprezentărialeacesteistemelegăsimpemonedeşisigilii”33.DupăcumaratăMariaDogaru,aceastăstemăseaflăşipesigiliulcareautentificăcelmaivechidocumentoriginalces-apăstratînţară,documentemisîncancelariaMoldoveişidatânddin30martie1392.AceleaşisimboluriseregăsescşipestemadelamănăstireaPutna-ceamaiimportantăctitoriealuiŞtefancelMare-stemădejaprezentatăşiparţialanalizată.

Există însăopecete (sigiliu)cuoaltăreprezentare,maiveche,astemeiMoldovei;estevorbadepeceteaoraşuluiBaia-fostăcapitalăaMoldoveilaînceputurileeistatale.„PrimamenţionaredocumentarăaoraşuluiBaia(CivitasMoldaviae)dateazădin1334-1335”34,oraşulşipeceteafiindînmodevidentmultmaivechi,şiînoricecazanterioaresosirii în Moldova a legendarului descălecător Dragoş (1352-1353)35 pornitdinArdealînurmărireazimbrului(bourului)miraculos.

Fig.1 -pag.209.PeceteaBaiacustemaMoldovei (sec.XIIIsauXIV).

Fig.2-pag.209.StemaMoldoveidelaPutna(sec.XV).Deşi la prima vedere cele două stemepar complet diferite, în

realitatesuntperfectechivalente,ambelefiindreprezentărialegoricealestructuriişiamplasăriiconcreteaTempluluinaturalalKogaiononuluiprecum şi a funcţiei lui; acest fapt este dovedit de reprezentareaschematicăamasivuluiBucegi,reprezentareorientatăpedirecţiasud-nord(veziFig.3a,pag.209).

SeobservăcuuşurinţăcăcerbuldinstemadelaBaiaesteaidomacerbului figurat de ramurilemuntoase alemasivului Bucegi, ambii cerbiavândaceeaşiorientareatrupurilorşiacapetelor.CapulcerbuluiMunteluiSacruesteAltarulînsuşi-întreitulStâlpalCerului-pefruntealuiînălţându-seVârfulOcolit,parteavizibilăaAxuluişiCentruluiLumii; iarpestemade la Baia cerbul poartă deasupra frunţii (între coarne) un crucifix careestesimbolalCentruluişiAxuluiLumii- importanţadeosebităacapuluicerbuluifiindsubliniatăprinseparareaacestuiadecorpulanimalului.

În cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea, cerbul cu capulseparat de trup din stema Moldovei este înlocuit de capul de bour alb(solar); iar în reprezentareaschematicăamasivuluiBucegi, capuldecerbdevinecapdebourdacă luăm înconsiderarenumai cele treinivelurialeKogaiononului, respectiv ramurile muntoase pe care se află Peştera şiSfinxulprecum şi pe cele care le leagăde altarul templului natural (vezidetaliuFig.3a).PefrunteabouruluidinKogaiononseînalţăVârfulOcolit,

32Estevorbaderozetaalcătuitădinşaptecerculeţe,prezentatăanterior.33MariaDogaru:Aspiraţiapoporuluiromânspreunitateşiindependenţăoglindităîn

simbolheraldic,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1981,pag.19.34H.C.Matei,F.Constantiniu,M.D.Popa,N.C.Nicolescu,Gh.Rădulescu,subconducerea

luiC.C.Giurescu:IstoriaRomânieiîndate,Ed.EnciclopedicăRomână,Bucureşti,1972,pag.72.35Ibidem,pag.74,484.

208

parteavizibilăaAxuluişiCentruluiLumii,iarpefrunteabouruluidinstemaMoldoveidelaPutna(veziFig.2-pag.209)estefiguratăorozetăcumaimultebraţecurbate-decioformăasvasticii -carereprezintăCentrulcaproiecţieaPoluluiCerescînlumeanoastră.Estesemnificativfaptul că într-un tezaur princiar getic - descoperit la Craiova şiproveninddin secolul alVI-lea î.Chr. - s-augăsit şase capetede taur(bour)dinargint36,toateşaseprezentândînfruntecâteorozetăsimilarăcuceaabouruluidinstemaMoldovei(vezipag.209:Fig.2şiFig.3b37);iarbouruldinstemaMoldoveidelaPutnaesteplasatîncâmproşu,caşipiramidadinstemaDaciei.

Pe stema de la Putna, deasupra rozetei din centrul frunţiibouruluişipeacelaşiaxcueaseaflăsteauacu8razecare,dupăcumseştie,estesimbolalactivităţiiCentrului;oractivitateaCentruluiestedeterminatădeacţiuneaPoluluiCerescprinintermediulAxuluiLumii.Este de remarcat faptul că acelaşi simbolism se regăseşte în tradiţiavedică unde se spune că „taurul, Vrishabha, [...] este acela care, dinCentrulimobil,puneînmişcareroatacosmică”38.

O altă variantă a stemeiMoldovei vine să confirme faptul căbourul, simbolul heraldic al acestei ţări române, este o reprezentarealegorică ce are la bază configuraţia reală a Templului natural alKogaiononuluişiafuncţieilui:

Fig.3c39 -pag.209.PisaniacustemaMoldoveide la turnuldeintrare almănăstirii Probota (sec.XVI).Mănăstirea a fost ctitorită dePetruRareşpecare tradiţia îl considerăfiunelegitimal luiŞtefancelMare,şicareadomnitînMoldovaîntreanii1527-1538şi1541-1546.

Ceea ce interesează în primul rând la această reprezentare astemeiMoldoveiestechenarulscutuluipecareestesculptatăinscripţiaînliterechirilice;pentruafipusînevidenţă, înimagine,acestchenarafostcoloratînroşuşigalben.Dupăcumsepoateconstata,margineascutuluiareîntocmaiformaconturuluiexterioralpieseideargintauritdăruitădeŞtefancelMaremănăstiriiPutna,aceeaşiformăceseregăseşte(îninteriorulcoroanelorcirculare)peţintadefierdelaSarmizegetusaşipeyantraShambalei (vezipag. 196). Înplus, bouruldin stemăareungâtalungitasemeneabouruluidinBucegi,fiindînsăreprezentatînoglindăfaţădeacesta(veziFig.3a-pag.209);capulbouruluidinstemăesteplasat în centrul scutului,deci în centrul triplei incinte sacre, iarpecapulbouruluidinBucegiseaflăîntreitulStâlpalCerului-AltarulMunteluiAscuns.

36IonMiclea,RaduFlorescu:Geto-dacii,Ed.Meridiane,1980,planşa63,pag.24,30.37 Reproducere după Maria Dogaru: Aspiraţia poporului român spre unitate şi

independenţăoglindităînsimbolheraldic,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1981,pag.17,Fig.8.

38 JeanChevalier,AlainGheerbrant:Dictionnairedes Symboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.740.

39Reproducere după IonMiclea, Radu Florescu: Probota, Ed.Meridiane, Bucureşti,1978,planşa13.

209

ÎNSEMNELE HERALDfCE ALE MOLDOVEI

Fig. 3 (a,b,c).a: Harta masivului Bucegi reprezentată schematic (reprodusa de la pag. 106, şi rotită cu 1800)b: Cap de bour din argint provenind din tezaurul princiar getic de la Craiova (sec. VI i.Chr.)c: Pisania cu stema Moidovei de la turnul de intrare al mănăstirii Probota (sec. XVI)

Fig. 2. Stema Moldovei de la Putna (sec. XV)

Fig. 1. Stema Moldovei de la Baia (sec. XIII sau XIV)

210

Însemnele heraldice ale Transilvaniei (Ardealului)

„Deşiaapărut încădinsecolulalXVI-lea, stemaTransilvanieiafoststabilităoficialabiaînadouajumătateaveaculuialXVII-lea”40.

Fig.141-pag.212.StemaTransilvaniei-dupăStemmatografialuiPaulRitterVitezovic,publicatăîn1701.

Fig. 242 - pag. 212. Stema Transilvaniei din armorialul luiF.C.Palma,tipăritlaVienaîn1766.

SimbolurileheraldicealeTransilvaniei,aşacumaparpeambelevarianteale stemei, sunt:opasăre înzbor, şapte turnuri înălţându-sefiecare pe câte unmunte, soarele şi luna. După cum se va vedea încontinuare, în ciuda vicisitudinilor istoriei şi dincolo de acoperireaexterioară care a condus la adoptarea ei în această formă, stemaTransilvaniei a fost ceea ce era firesc să fie: o reprezentare tainică aacesteiţăriromâne,ainimiiei-unaşiaceeaşicuinimavechiiDacii.

- Învariantadinarmorialul luiF.C.Palma,stemaTransilvanieinureprezintăaltcevadecâtoversiunevoalatăastemeiDaciei.Astfel,mobilacentralădinstemaDacieiesteopiramidăcuparteadinstângaumbrită-piramidăceporneştedelabazascutuluişiseînalţăpânăînpartea superioară a acestuia; iar stemaTransilvaniei (Fig. 2) prezintăomobilă centrală similară, cu diferenţa cămuchia piramidei nu estefigurată - fiind totuşi sugerată prin cele trei turnuri aliniate în axulei;parteadin stângaapiramideinuesteumbrită ca în stemaDaciei,în schimb este umbrit cerul, dar nu din partea stângă ci din parteadreaptăapiramidei.Laoprimăvederes-arputeacredecăestevorbadeoneconcordanţăcustemaDacieişi,înacelaşitimp,deoparadoxalăignorareaprincipiilorheraldiciiconformcărorasoareletrebuieplasatînparteadreaptăascutului;deciparteadreaptăaceruluiarfitrebuitsăfieluminatăşiînacestcazs-arfiregăsitsituaţiadinstemaDaciei-respectivluminaşiumbrapiramideiproiectatepecer.Înrealitateînsănu este vorba nici de neconcordanţă şi nici de ignorarea principiilorheraldicii,cideoeroaredeliberatăcareascundeşireveleazăînacelaşitimpunadevărdeprimăimportanţă,anumepoziţiareală-înraportcudirecţiilecardinale-apisculuiesenţialalKogaiononului:piramidadinstemaDacieiesteoreprezentareaVârfuluiOcolitprivitdinsprenord-est (vezipag.180), iar înstemaTransilvanieiVârfulOcolitesteprivitdintr-opoziţiediametralopusă(dinspresud-vest),undeversantulîntr-adevărnuprezintămuchieiarSoareleşiLunarăsardinparteastângăamuntelui,aşacumaratăstema.

-Celeşapteturnuriînălţându-sefiecarepecâteunmunte,şicareaparpeambelevarianteale stemeiTransilvaniei, reprezintăcei şaptemunţimăreţi dinTemplul natural alKogaiononului, cei şaptemunţimăreţidesprecarevorbeştepatriarhulEnoh.Înversiuneastemeidin

40MariaDogaru:Aspiraţiapoporuluiromânspreunitateşiindependenţăoglindităînsimbolheraldic,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1981,pag.20..

41ReproduceredupăMariaDogaruşiloanPopovici:Albumheraldicmedieval-stemaDaciei,Magazinistoric,AnulXX,Nr.ll(236),noiembrie1986,pag.18.

42ReproduceredupăMagazinistoric,AnulXXII,Nr.4(253),aprilie1988,coperta1

211

armorialulluiF.C.Palmaceişaptemunţisuntplasaţiîncâmpulmobileicentrale (versantul sud-vestic al Vârfului Ocolit), unul aflându-seîn mijlocul celorlalţi, precum sunt în realitate şi precum îi descrieproorocul;înversiuneastemeidinStemmatografiaceişaptemunţisuntplasaţiîncâmproşu,asemeneacâmpuluipecareseaflăpiramidadinstemaDaciei.

Însemnele heraldice ale Ţării Româneşti (Valahiei)

Conform tradiţiei, simbolurile cealcătuiesc stemaŢăriiRomâneştisunt: o cruce, o pasăre, Soarele şi Luna. Pe lângă această reprezentareŢara Românească a utilizat şi o stemă de factură iconografică înfăţişânddouăpersonajeflancândunarbore.„Acesttipdeorganizareauneipeceţi,sigiliu,stemecuunarboreîncentru,constituieotehnicăinedităînheraldicaromânească,denumitămaiapoiNovaplantatio”43.LasfârşitulsecoluluialXVI-leastemaiconograficăsevacontopicupasăreacruciată.

Înfăţişarea păsării heraldice variază pe scutul Ţării Româneştişi, după cum spune Nicolae Densuşianu44, acest fapt a suscitat multecontroverse lasfârşitulsecoluluialXIX-lea;problemaîndiscuţieeradacăpasăreaemblematicăreprezintăuncorbsauoacvilă.Dupăcumsubliniazăacelaşiautor,într-adevăr,peunelestemeşipeceţidomneştiapareuncorb,însăpealteleapareopasărecaredupăformăşiatitudinenuestenicicorb,nici acvilă45. Nicolae Densuşianu prezintă argumente convingătoare căaceastăadouapasărefiguratăpeunele însemnealeŢăriiRomâneşti estefenixul46.Conformtradiţiei,fabuloasapasărefenixestesimbolalreînvieriişialnemuririi,„deaceeaîntregEvulMediuafăcutdinfenixsimbolulînvieriiluiChristos[...].Fenixul,spunarabii,nusepoateaşezaînaltăpartedecâtpemunteleQaf,careestePolul,CentrulLumii”47.Înceeacepriveştecorbul,întradiţiileGrecieiaceastăpasăreesteconsacratăluiApollohiperboreanul-zeualSoareluişialluminii,iarînbasmeleşibaladeleromânilorcorbuleste„acolitsolarşiauxiliaralerouluiprincipal;[...]olegendăatribuiecorbuluifondareastatuluiromân,altălegendăîiatribuiefondareadinastieiromâneaCorvinilorînTransilvania.”48

Fig. 349 - pag. 212. StemaŢăriiRomâneşti în sigiliul ce autentificătratatulcuPoloniadinanul1390,tratatîncheiatdeMirceacelBătrân-domnalŢăriiRomâneşti(1386-1418).

43RomulusVulcănescu:MitologiaRomână,Ed.AcademieiR.S.R.,Bucureşti,1985,pag.495.

44NicolaeDensuşianu:Daciapreistorică,Ed.Meridiane,Bucureşti,1986,pag.425.45ImpunereaideiicăpasăreaheraldicăaŢăriiromâneştişiaTransilvanieiarfioacvilă

aavutlabazăconsiderentepurpoliticealemomentului,respectivsusţinereateorieifabricateadescendenţeipoporuluinostrudinromani-acvilafiindpasăreaemblematicăaRomei.Dinpăcate,şisfidândevidenţa,aceastăteorieesteşiastăziceaoficială,fiindmenţinutăînmediileacademiceşiuniversitarecuoîncrâncenarede-adreptulridicolă.

46NicoleDensuşianu,ibidem,pag.426-427.47 JeanChevalier,AlainGheerbrant:Dictionnairedes Symboles,Ed.RobertLaffont,

Paris,1982,pag.597.48RomulusVulcănescu:MitologiaRomână,Ed.AcademieiR.S.R.,Bucureşti,1985,pag.

530-531.49Reprod.dupăMariaDogaru:Aspiraţiapoporuluiromânspreunitateşiindependenţă

oglindităînsimbolheraldic,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1981,pag.17,Fig.9.

212

TRANSILVANIA (ARDEALUL)ÎNSEMNE HERALDICE

Fig. 1. Stema Transilvaniei.După Stemmatografia lui Paul Ritter Vitezovic, publicată în 1701.

Fig. 2. Stema Transilvaniei. După armorialul lui F. C. Palma, tipărit la Viena în 1766.

Fig. 3. Steama Tării Româneşti pe sigiliul ce autentifică tratatul lui Mircea cel Batrân cu Polonia, din anul 1390.

Fig. 4. Stemă a Ţării Româneşti după Liturghia tipărită în 1680.

Fig. 5. Stema iconografică a Ţării Româneşti pe sigiliul lui Vlad Ţepeş (1476).

213

După cum se poate constata în imagine, mobila centrală ascutului este crucea, iar pasărea heraldică ce o însoţeşte ocupă, înprincipal,parteadreaptăaacestuia.EstederemarcatfaptulcăprecumînstemaTransilvanieidinarmorialulluiF.C.Palma(Fig.2dinaceeaşipagină),SoareleesteplasatalăturideLunăînparteastângăascutului-contrarprincipiilorheraldiciişidinaceleaşimotive;căcicrucea,MunteleSacruşipiramidasuntsimbolurialeCentruluişiAxuluiLumii,ceeaceînseamnăcădinpunctdevederesimbolicceledouăsteme(Fig.2şiFig.3)suntperfectechivalente.FaptulcăinimaŢăriiRomâneştifiguratădeaceastăstemăesteunaşiaceeaşicuinimavechiiDaciiesteconfirmatdecadrulîncentrulcăruiaesteplasatscutulstemei,cadruacăruiformăseregăseştepeţintadefierdelaSarmizegetusa,peyantraShambaleişipepiesadeargintauritdelaPutna(vezipag.196).

Fig.450-pag.212.StemaŢăriiRomâneşti,dupăLiturghiatipăritălaBucureştiînanul1680.

Această variantă a emblemei Ţării Româneşti este poate unadintrecelemaielocventereprezentărialeinimiitainiceaţărilorromâne,căciAltarulTempluluinaturaldinMunteleAscunsestefiguratînmodexplicitdemobilascutului.

Astfel,înparteainferioarăseremarcăschiţatetreibabealiniate-douădintreeleîncadrând-osimetricpeatreiacareesteplasatăînaxulscutului;oraşa-numitelebabefiindreprezentărialeColoaneiCerului(vezipag.65:Fig.lşipag.154:Fig.4,Fig.5),ansamblulcelortreiesteimagineaColoaneiîntreite, imaginea întreituluiStâlpalCerului; acest fapteste confirmatdesuccesiunea pe verticală, într-o aliniere perfectă în axul scutului, a treidintresimbolurilefundamentalealeAxuluişiCentruluiLumii:labazăbabacentrală (Coloană a Cerului) pe care creşte arborele (Arborele Vieţii), iarînvârful acestuiapasăreaheraldicăpoartă în cioc crucea caremarcheazăCentrul;înplus,pasăreaheraldicăesteidentificatădeNicolaeDensuşianucufenixul-simbolalreînvieriişialnemuririi-pasăreamiticădesprecaretradiţia islamică spune că nu se poate aşeza decât în Centrul Lumii, peMuntelePolar - iarparteavizibilăa întreituluiStâlpalCeruluiestechiarvârfulMunteluiPolar,întreitulvârfalKogaiononului.

Fig.551 -pag.212.Stemă iconograficăaŢăriiRomâneşti însigiliulaflatpeunactemisîncancelariadomnitoruluiVladŢepeş,înanul1476.

Stema înfăţişează doi bărbaţi încoronaţi flancând Arborele Vieţiifiguratdeunbrad,careestemobilacentralăascutului.AceastăreprezentareastemeiŢăriiRomâneştiesteechivalentădinpunctdevederesimboliccustemaDaciei,deoareceatâtarborelecâtşipiramidasuntsimbolurialeAxuluişiCentruluiLumii,iarcelordoileirampanţidinstemaDacieilecorespundînstemaŢăriiRomâneşticeidoibărbaţiîncoronaţi.AceastăinterpretareesteconfirmatădeopecetealluiRaduMihnea52,peceteîncareestereprezentat„unchiparossusţinutlabazădedoileirampanţi

50ReproduceredupăN.Densuşianu:Daciapreistorică,Ed.Meridiane,Bucureşti,1986,pag.426,Fig.227.

51 Reproducere după R. Vulcănescu: Mitologie română, Ed. Academiei R.S.R.,Bucureşti,1985,pag.494.

52RaduMihneadomnalŢăriiRomâneştiînmaimulterânduri,înperioada1611-1623.

214

şiafrontaţi.”53RomulusVulcănescu54 identificăînceledouăpersonajeîncoronatepeVladDraculşipeVladŢepeş,şiapreciazăcăacestfapt„arputeasimbolizadescendenţatată-fiuşi totodatăhereditatealatronînspiritulterestrocraţieimiticeînŢaraRomânească”.Autorulaccentueazăfaptulcă„atâtVladDracul,câtşiVladŢepeşeraueiînşişipurtătoriaidatinilorşitradiţiilormiticeromâneşti,cutoatăatmosferacesedegajăîn jurul lor ca voievozi trecuţi prin şcoli străine44. În acelaşi context,RomulusVulcănescumaiapreciazăcăarborelesacrularomâni,bradul,„intrăînprimelepeceţişisigiliiprobabilcaelementarmorialdinstemaprinciarămunteneascăaDrăculeştilor”.

DrăculeştiisunturmaşiiluiVladalII-leaBasarab,fiulluiMirceacelBătrânşitatălluiVladŢepeş;denumireaacesteiramuriavechilorBasarabiprovinedelasupranumele„Dracul”adoptatdeVladalII-lea(VladDracul),supranumepecareşil-aînsuşitşiVladŢepeşînvarianta„Drăculea”.Faptulcă„Drăculea”nueraoporeclăciunsupranumeestedoveditdeoscrisoarealuiŞtefancelMarecătreMateiCorvin,scrisoareîn care domnul Moldovei îi solicită sprijin regelui Ungariei pentrureaducereape tronulŢăriiRomâneşti a luiVladŢepeş: fiepus acolopeunaltdomncreştin,anumeDrăculeacucaresăneputemînţelegeîmpreună;[...]caVladDrăculeasăajungădomn”55.

VladŢepeş,spuneaCorneliuLeu,„aavut(ne)şansadeafiprimulpersonaj din contemporaneitatea sa istorică al cărui nume a fost pus încirculaţieprinliteratipăritălanicidouădeceniidelainvenţialuiGutemberg.Maimultdecâtatât:afostprimulomdinlumecăruiais-aînscenatceeaceamnumiastăzi«ocampaniecalomnioasădepresă»56cuecouride-adreptulgroteştipropagatede-alungulveacurilorşiamplificateînmodbizarpânăînsecolulalXXI-lea.Laacestfaptaucontribuitşisupranumeleîndiscuţie,respectiv Dracul, Drăculea, Drăculeşti. Dar tocmai aceste supranumeparadoxaleşigeneratoaredeconfuziesuntmarcaŞcoliiKogaiononului,căcisursaloresteTradiţiaPrimordială,respectivsimbolismulpolar-dupăcumsevavedeaîncontinuare.

Cuvântul „drac” provine din latinescul „draco” ce înseamnă„dragon”,şi,dupăcumamarătatîncapitolulprecedent,însimbolismultradiţionalconstelaţiaDraco(Dragonul)esteregentulvizibilalPoluluiCeresc şi stă laorigineavalorizăriidragonului ca simbolalVerbului,iarstindarduldacic-dragonulînvârfulsuliţei-eranumitdeasemenea„draco”şieraalcătuitînbazaaceluiaşisimbolism,înmodcert,înbazaaceluiaşi simbolism unul dintre ultimele ordine de intenţie cruciată,înfiinţat de regele Sigismund de Luxemburg, s-a numit OrdinulDraconului (Dragonului). În anul 1431, la Nîirnberg, Sigismund îirecunoaşte domnia luiVlad al II-lea Basarab şi îi conferă, tot atunci,însemneleacestuiordin.„Înziuade30ianuarie1431,elseintituleazăîntr-un document latinesc «Io Vlad cumila lui Dumnezeu, domn alValahieiTransalpineşiducealAmlaşuluişiFăgăraşului».[...]Vladînsă

53RomulusVulcănescu,ibidem,pag.495.54RomulusVulcănescu,ibidem,pag.494-495.55PetruDemetruPopescu:5as£ira6H,Ed.Albatros,Bucureşti,1989,pag.14156CorneliuLeu:Istoriaşioanumeistorieliterară,ziarulContemporanulnr.12din21

martie1986.

215

ladataaceastanueradomn[...].«OrdinulDraconului»eraodistincţieconcretăşirenumităînepocă”57,iarceimaimulţiistoriciconsiderăcădeaicisetragesupranumeleDraculadoptatdeVladalII-leaBasarab(VladDracul), precum şi supranumele Drăculea adoptat de fiul său (VladDrăculea).Avândînsăînvederecăsupranumeles-aextinslaoîntreagăramură a vechilor Basarabi (Drăculeştii), este mult mai probabil caadevărataexplicaţiesăconsteaînapartenenţalaŞcoalaKogaiononului,iarapartenenţalaOrdinulDraconuluisăfienumaiacoperireaexterioară-cuatâtmaimultcucâtniciîntemeietorulşişefulordinului,SigismunddeLuxemburg,niciunaltmembrualrespectivuluiordinşiniciurmaşiiacestoranuaupurtatunsupranumeasemănător. Înschimb,conformaceluiaşisimbolismpolar,tatăllegendaruluiregeArthursenumeaUtherPen-Dragonşierareprezentatcaundragonînflăcăripecer-dupăcumamarătat, de asemenea, în capitolul precedent.Mai trebuie subliniatfaptulcă„încădinprimeledeceniidupă întemeiereaŢăriiRomâneştişiaMoldoveiceledouăstateseconstituie însuporteconomicşibraţsecularalvetrelordespiritualitatebizantinădinPeninsulaBalcanică,delaAthos,LocurileSfinteşiîntreagaMediteranăorientală.DupăcădereaBizanţuluiacestrol le-arevenitcâtevasecoleaproape în întregime”58, celedouăţăriromânedevenind-dupăcumspuneaNicolaeIorga-unadevărat„BizanţdupăBizanţ”.Aceastămisiuneşi-aasumat-oşiVladŢepeşDrăculea, iarprofesoriiRaduR.FlorescuşiRaymondMcNallyapreciază chiar că „după căderea Constantinopolului, el, asemeneamultoradintresuccesoriisăi,s-aconsideratsingurulpatronindependentşiapărătoralOrtodoxieirăsăritene”59.

Prinprismacelordemaisus,estegreudecrezutcăînvremealui Vlad Dracul şi al lui Vlad Ţepes/Drăculea cuvântul „drac” aveasensulpecareîlareastăzi-respectivdedemonsaudiavol-şicareîiesteatribuitexclusiv în limbaromână.Dupăcumvoiarăta încontinuare,unelestăridefaptsusţindăinuireasensuluistrăvechialacestuicuvântpemeleagurilenoastre,sensocultat-s-arpărea-însecolulalXVI-leaprintehnicatradiţionalăamăştiidescandal.

- Este adevărat că în această formă şi cu sensul actual cuvântul„drac”seregăseşteînNoulTestament,numaică,înBiserică,limbaromânăa fost introdusăca limbădecultabia lasfârşitulsecoluluialXVII-lea, iarNoulTestamenta fost tipăritpentruprimaoară în limbaromână înanul1648(VladŢepeşamuritînanul1476).

-Faptulcăiniţialacestcuvânt(drac)aavutînlimbaromânăoaltăsemnificaţie, cea străveche - larg răspândită până târziu, este trădat de oexpresie populară folosită şi în zilele noastre, anume expresia „l-a făcutpe dracu ghem”. Expresia are sens peiorativ şi se referă la cineva care aeşuat lamentabil într-oacţiunedeacărei reuşitănuse îndoia.Dupăcuma remarcat cercetătoareaMioaraCăluşiţă-Alecu, expresiadevine coerentăşisensuleiseexplicănumaidacă„dracu”făcutghemestedrapeluldacic-„draco”;pentrucă,pedeoparte,undrapelpoatefifăcutghem,iar,pede

57PetruDemetruPopescu:Basarabii,Ed.Albatros,Bucureşti,1989,pag.122.58VirgilCândea:Raţiuneadominantă,Ed.Dacia,Cluj-Napoca,1979,pag.12.59RaduR.Florescu,RaymondMcNally:Cinea fost cuadevăratDracula?,Magazin

istoric,anulXXIV,nr.7(280),iulie1990,pag.16,18.

216

altăparte,acestfaptnupoatesăsemnificedecâtpierdereauneibătălii-deciuneşec;învremecedacă„dracu”,făcutghem,araveasensuldediavol,atunciexpresia îşipierdecoerenţaşi, înoricecaz,ar trebuisăexprimesuccesulpersoaneilacaresereferăşinueşeculacesteia-deciexpresia„l-afăcutpedracughem”artrebuisăaibăsensulcontrar.

- La mănăstirea de la Curtea de Argeş - străvechea vatrăvoievodală-douăstemesingulareînheraldicaromânească,douăstemesăpate înpiatră, vorbescdespre celedouăvalorizări simbolice opuseale dragonului marcând totodată graniţa dintre două epoci: epocaîn care tradiţia Dragonului Ceresc simbol al Verbului era încă vie,urmatădeoepocă încareaceastă tradiţieesteocultatăprin impactulimaginiidragonuluicusemnificaţieopusă:dragonuldemonicsimbolaldiavoluluizăcândsublanceatriumfătoareaSfântuluiGheorghe.Astfel,înambelestemeesteînfăţişatăluptadintreundragonşioaltăcreaturăfantastică:stemaceamaivechedateazădinanul1439,aaparţinut luiVlad Dracul şi înfăţişează dragonul înaripat - simbol al Verbului -învingătorînluptacuofiarăcutrăsăturileonine;adouastemădateazădinanul1517,aaparţinut luiNeagoeBasarabşi înfăţişeazădragonuldemonic învins, străpuns de cornul unic al unui animal fantastic -ambele steme simbolizând victoria asupra duşmanilor creştinătăţiireprezentaţiînstemaluiVladDraculdefiaraleonină,iarînstemaluiNeagoe Basarab de dragonul demonic.60 Fiecare dintre aceste douăstemedepiatrăs-aaflatpefaţadaturnuluicestrăjuiaziduldeincintăalcâteuneimănăstiri-ctitoriealuiVladDraculşirespectivctitoriealuiNeagoeBasarab.Semnificativestefaptulcăceledouămănăstiriaufostconstruitesuccesivpeacelaşi loc, laCurteadeArgeş, şi căodatăcuridicareamănăstiriiluiNeagoeBasarabvechiulturnridicatdeVladDraculafostdărâmat,iarstemacudragonulînvingător-simbolalVerbului-afost„refolositădemeşteriiluiNeagoecasimplăpiatrădeconstrucţieînmortarulnouluiturn”61,pefaţadacăruiaafostîncastratăstemacudragonuldemonic învins. La toate acestea se adaugă un alt fapt istoric cu valoaresimbolică:„NeagoeBasarab,domnalŢăriiRomâneşti(1512-1521),esteunadintrecelemaiilustreprezenţealeevuluimediuromânesc.EldescindedinrândurileCraioveştilor, aşa cum socot izvoare numeroase, [...] ceea ce arînsemnacăelnuera«osdomnesc»,ciprimuldomnitorridicatdinrândurileboierimii.Încazulacestaelîntrerupeaotradiţie”62,pentrucădupădatinăaceastăînaltădemnitatereveneadescendenţilorluiBasarabI.„Neagoeşi-aluatnumeledeBasarab,[...]numeceadevenitpatronimicpentrunouacasădomnească”63.CaşivechiiBasarabi,noiiBasarabiseintitulau„iO”...

60Istoriculcelordouăstemesculptateînpiatră(ajunsedinsecolulalXIX-leaexponatedemuzeu)a fostelucidatprincercetările întreprinsecuocazia reconstituirii complexuluimonasticalmănăstiriiArgeş.Rezultatele cercetării,precumşi reproduceriale celordouăstemesuntcuprinseînlucrarealuiPavelChihaia:DelaNegruVodălaNeagoeBasarab,Ed.AcademieiR.S.R.,Bucureşti,1976,pag.187-194şiFig.22-Fig.26.Aceastălucrareestesursadatelorpecareleprezintrelativlaceledouăsteme.

61PavelChihaia:DelaNegruVodălaNeagoeBasarab,Ed.AcademieiR.S.R.,Bucureşti,1976,pag.188.

62PetruDemetruPopescu:Basarabii,Ed.Albatros,Bucureşti,1989,pag.149..63ŞtefanŞtefanescu:Basarabii,Magazinistoricnr.7-8(16-17)iulie-august,1968,pag.5

217

Estedeasemeneasemnificativfaptulcă,deşicomplexulmonasticalmănăstiriiArgeşa suferitdistrugeri repetatede-a lungul timpului,celedouă steme au fost recuperatedefiecaredatădintre ruine, şi căafostovreme,însecolulalXVIII-lea,cândele„s-auaflatalăturateînturnul-clopotniţă.”64

Leii Daciei în însemnele heraldiceale celor trei ţări române

CoborâtordinneamulvechilorBasarabi-ramuraDrăculeştilor,Mihai Viteazu, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), înfăptuieşteîn anul 1600primaunire a celor trei ţări române, intitulându-se: „IOMihai voievod al Valahiei Transalpine şi Ardealului şi a toată ţaraMoldovei.” ÎnsemneleheraldicehărăzitedeMihaiViteazu teritoriilorreunite sub sceptrul său demonstrează că scopul marelui voievod afostaceladeafacecainimavechiiDaciisăbatădinnouîntr-unsingurtrup,şimaidemonstreazăcăMihaiViteazuafostunexponentalŞcoliiKogaiononului-acesteînsemnefiindalcătuite,dupăcumsevavedea,îndeplinăcunoştinţădecauză.

Fig.165-pag.219.SigiliucustemaUniriidela1600.Fig.266-pag.219.SigiliucustemaUniriidela1600.Aceste sigilii au validat unele hrisoave emise în cancelaria lui

MihaiViteazudupăînfăptuireaactuluiunirii.-Înambelereprezentărimobilacentralăcaresusţineşisudează

însemneleheraldicealecelor trei ţări româneestechiarstemaDaciei:înFig.1 stemaDaciei se identifică înansamblul formatdeceidoi leiafrontaţi şi axulverticalpe care îl susţin, iar înFig. 2 se identifică înansamblulformatdebradulîncadratdeceidoileirampanţişiafrontaţi-pentrucă,dupăcumseştie,piramida,axulşiarborelesuntsimboluriechivalentealeAxuluişiCentruluiLumii.

-Celedouăcompoziţiiheraldicesuntaproapeidentice,elediferindprintr-un singur detaliu. Astfel, ambele sigilii conţin însemnele ŢăriiRomâneşti(pasăreacruciatăşistemaiconografică)precumşialeMoldovei(capuldebourcusteaîntrecoarne);înceeacepriveşteTransilvania,aceastaestereprezentatădeceişaptemunţicareînsăseregăsesc,înmodparadoxal,numaiînsigiliuldinFig.1.ÎnsigiliuldinFig.2,înloculcelorşaptemunţiaistemeiTransilvanieisuntfiguratetreiproeminenţecuaspectdefrunze-ceeacelaprimavedereparelipsitdesens.Înrealitate,tocmaiaceastăunicădeosebire - carepractic a generat douăvariante ale stemei - estedovadacertăcăMihaiViteazucunoşteanunumaiexistenţaşifuncţiaTempluluidinMunteleAscunscişistructuralui:dupăcums-avăzut,ceişaptemunţidinstemaTransilvanieireprezintăceişaptemunţimăreţidesprecare

64PavelChihaia,ibidem,pag.188.65 Reproducere după Maria Dogaru: Aspiraţia poporului român spre unitate şi

independentăoglindităînsimbolheraldic,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1981,copertaadoua.

66ReproduceredupaŞtefanBălan,NicolaeŞtefanMihăilescu:IstoriaştiinţeişitehniciiînRomânia.EdAcademieiR.S.R.,Bucureşti,1985,pag.31(vezişiMariaDogaru, ibidem,pag.34,Fig.30).

218

vorbeşte patriarhul Enoh - fapt confirmat de stema din Fig. 1, undedeasupramunteluicentral,careesteşicelmaiînalt,aparefiguratunaxvertical-AxulLumii-susţinutdeleiiDaciei;celorşaptemunţişiaxuluiverticaldedeasupralorlecorespundînstemadinFig.2treiproeminenţealiniateşibraduldedeasupraceleimediane;aceastăcorespondenţănupoate să însemne decât că este vorba de o reprezentare a întreituluiStâlpalCerului-AltarulKogaiononuluiaflatpecelmaiînaltdintreceişaptemunţimitici.

Fig.367-pag.219.InelaflatînunuldinmormintelevoievodaledescoperitelaCurteadeArgeş,înBisericavechedomnească.

După cum se poate observa, acest inel este o reprezentaretridimensionalăastemeiDaciei:piramidacaresurmonteazăunstâlpşiceidoileirampanţişiafrontati.

Fig.4-pag.219.„LeiflancândArboreleVieţii.ReliefdintâmplabisericiidinOcnaSibiului.SecXIII.”68

Cumarboreleşipiramidasuntsimboluriechivalente,reliefuldelaOcnaSibiuluiesteoreprezentareechivalentăastemeiDaciei.

Fig. 569 - pag. 219. Leii Daciei susţinând stema Moldovei.CompoziţieaflatăînfrontispiciulunuihrisovalluiGrigoreAlexandruGhicavoievod,domnulMoldovei.Hrisovulestedatat:1775decembrie.

Fig.670-pag.219.LeiiDacieisusţinândstemaŢăriiRomâneşti.CompoziţieaflatăînfrontispiciulunuihrisovalluiAlexandruScarlatGhica voievod, domn al Ţării Româneşti. Hrisovul este datat: 1767septembrie15.

Acest mod de reprezentare al stemelor Moldovei şi ŢăriiRomâneşti susţinute de leii Daciei nu este singular, ci se întâlneştefrecventînfrontispiciilehrisoavelorşiscrierilorbisericeştidinsecolelealXVII-leaşialXVIII-lea.

PIATRA DE MORMÂNT A LUI AVRAM IANCUDE LA ŢEBEA

SupranumitCrăişorulMunţilor,AvramIancupersonificăiubireadeneam,demnitatea,vitejia şidârzeniamoţilordinMunţiiApuseni.Neclintiţi, asemenea munţilor, pe meleagurile ce le-au aparţinutdintotdeaunaşineclintiţiîndatinilelorstrămoşeşti,moţiin-auîncetatsă cinsteascămemoria Iancului cu evlavie, portretul lui fiind păstratprecumoicoanăînaltarulbisericiidelaŢebea-satulsăunatal;bisericaarezugrăvitpeboltătricolorulînchipdecurcubeu,iarînfaţaeiseaflămormântulCrăişoruluiMunţilor,devenitlocdepelerinaj.

67 Reproducere după dr. N.Constantinescu: Curtea de Argeş - străveche vatrăvoievodalădupă1150,Magazinistoric,AnulXIINr.l(130)ianuarie1978,pag.27.

68ReproduceredupăVictorSimion:Imagineşilegendă,Ed.Meridiane,Bucureşti,1983,pag.65.

69ReproduceredupăMariaSoveja,IoanaBurlacu,loanOpriş:Mărturiialetrecutului-Albumdedocumente,Direcţiageneralăaarhivelorstatului,Bucureşti,1981,pag.153.

70Reproducereibidem,pag.151.

219

LEII DACIEIÎN ÎNSEMNELE HERALDICE ALE ŢĂRILOR ROMÂNE

Fig. 1. Sigiliu cu stema Unirii de la 1600

Fig. 2. Sigiliu cu stema Unirii de la 1600.

Fig. 4. Leii Daciei flancând Arborele Vieţii.Relief din tâmpla bisericii din Ocna Sibiului. Sec. XIII.

Flg. 5. Leii Daciei susţin stema Moldovei (Sec. XVIII).

Fig. 6. Leii Daciei susţin stemaŢării Româneşti (Sec. XVIII).

220

AvramIancuafostconducătoralrevoluţieiromânedela1848şisimbolallupteipentrulibertatenaţionalăşisocialăalromânilordinTransilvania.

Fig. 171, Fig. 1a şi Fig. 1b - pag. 221. Piatra demormânt a luiAvram Iancu,de laŢebea. ÎnFig. 1a şi înFig. 1bau fost colorate (înroşu,respectivînverde)opartedintremotiveleornamentalepentruafipusăînevidenţăconfiguraţiacelorlalte.

Lespedea se distinge, în primul rând, prin frumuseţea şirafinamentul ornamentaţiei, însă dincolo de valoarea artistică,împletituradăltuităînpiatrădezvăluiesursaforţeişiacredinţeicel-auînsufleţit pe Avram Iancu în lupta căreia şi-a dedicat întreaga viaţă;căcipepiatrademormântaCrăişoruluiMunţilorestereprezentatăosinteză-de-adreptulimpresionantă-asimbolurilorfundamentalealeCentruluişiAxuluiLumii:

-Sabiacareesteplasatăînaxulplăcii.-Crucea,căcisabiafigureazăcrucea.- Caduceul şi, de asemenea, cele trei canale subtile de naturi

diferitealemicrocosmosului-om(shusumna,ida,pingala)ceseidentificăînansamblulalcătuitdinsabie(cruce)şiceledouăramurişerpuitoarecare,dupăcumoindicăfrunzele,aparţinunorsoiuridiferite(veziFig.1a).

-ArboreleVieţiifiguratdeansamblulformatdinsabie(cruce)şicelezece(10)palmetedispusesimetricînlungulei(optdintrecelezecepalmetesuntpuseînevidenţăînFig.1bşidouăsepotvedeaîndetaliuldinFig.1,deasupraintersecţieidintregardaşimânerulsăbiei).Maitrebuiesubliniatfaptulcă10înseamnăşiIO.

- Vârful săbiei este plasat într-o coroană prinsă de lama acesteiacuolegăturăînformăde„X”.Acest„X”figureazăcruceaorizontalăcareîmpreunăcusabiafigureazăChrismacutreiaxe.

-CerculcoroaneitraversatdelamasăbieireprezintăLumeanoastrăpenetratădeAxisMundi,punctuldeintersecţie(,,X”-ul)figurândCentrul-PolulPământesc-aflatînlegăturăcuPolulCeresc(centrulcruciifiguratedegarda,mânerulşilamasăbiei)prinintermediulAxuluiLumii(lamasăbiei).

-Litera „i” este pusă în evidenţă în două moduri: o dată prinansamblul format de lama săbiei şi punctul de la intersecţia acesteia cugarda (vezi detaliu - pag. 221), şi a doua oară prin ansamblul format devârfulsăbieicuprinsîncoroanăşipunctuldeintersecţiealacestora.

-Coroanafigureazăşilitera„O”carelegatădelitera„i”înseamnă„IO”.

AceastăsintezăuimitoareasimbolurilorfundamentalealeCentruluişiAxuluiLumii - dăltuităpepiatrademormânt a luiAvram Iancu - nupoatefidecâtamprentaŞcoliiKogaiononului.

Menţinereaconştiinţeiunităţiideneamaromânilordinceletreiţărisurori însemnaşimenţinereaconştiinţeiunităţiicelor trei teritoriipecarele locuiau, şi reprezenta fundamentul viitoarei refaceri efective a acesteiunităţi.Necesitateauniriicelortreiţăriromânetranscendeoriceraţiunide

71Foto:RăzvanPetcu.

221

PIATRA DE MORMÂNT A LUI AVRAM IANCU

Mânerul săbiei.(detaliu din Fig. 1.)

Chrisma cu trei axe.

Caduceul lui Hermes.

Cele trei canale subtile:Shusumna, Ida şi Pingala.

Iniţiala „I" din LiturghierulMitropolitului Ştefan.

222

ordinpolitic,socialşichiarnaţional;pentrucăre-unireacelortreiţăriromâneînjurulinimiilorunicetrebuiasăconsfinţeascăunevenimentcrucial pentru întreaga umanitate, anume încheierea fazei centrifuge(solve)şidebutulfazeicentripete(coagula),şisăprefigurezerefacereaUnităţiiPrimordialecevaîncununasfârşituldeciclu.

Pazahotarelorţării(autoranonim,TaraRomânească).Privitcuatenţie,seobservăcăpazniculhotaruluiaredouarândurideochi:operechepecareîitinedeschişi,iardeasupraacestoraoadouaperechedeochipecareîiţineînchişi,simbolizândvederealadistanţă,întimpşispaţiu.

MiniaturaseaflălasfârşitulunuiactdatdevoievodulMihailRacoviţăla25august1742.(Reproduceredupădr.G.Popescu-Valcea:Miniaturăromânească,EdMeridiane,Bucureşti,1981,planşa156)

223

Capitolul VI

ACTIVITATEA ENERGETIC-INFORMATIONALĂA CENTRULUI ŞI VÂRSTELE OMENIRII

„Întreg simbolismul cosmic, toate demersurile spirituale şisimbolurile care le sunt comune, precum labirintul, mandala, scarasau alchimia,marcheazăo reîntoarcere laCentru, la origini, laEden,o reintegrare amanifestării în principiul său. [...] Or Centrul Lumii,Centrul Edenului, este punctul de comunicare între Pământ şi Cer,acelaporninddelacaresuntdobânditestărilesupraumane.”1Acelaşisimbolism al reîntoarcerii, al revenirii la punctul de pornire dupăparcurgereaunoretape,seasociazăciclurilortemporale.

„În virtutea analogiei fiecăreia din părţile Universului cuîntregul,existăocorespondenţăîntrelegiletuturorciclurilor,indiferentdeordinulcăruiaîiaparţin,aşaîncâtciclulanual,deexemplu,vaputeaficonsideratcao imaginesimplificată -şi, caatare,maiaccesibilă -amarilor cicluri cosmice (o expresie ca aceea de «Mare An» o indicădestulde clar), caun felde rezumatal însuşiprocesuluimanifestăriiuniversale.”2

Ciclulanual -guvernatdeSoare,decursazodiacalăaastruluizilei - este împărţit de cele două solstiţii („puncte de oprire” alemersuluisolar)3 îndouăpărţiegale:o jumătateascendentă-cuprinsăîntresolstiţiuldeiarnăşisolstiţiuldevară-cândlumina(ziua)creşteiar întunericul (noaptea) scade, şi o jumătate descendentă - cuprinsăîntresolstiţiuldevarăşisolstiţiuldeiarnă-cândlumina(ziua)scadeiar întunericul (noaptea) creşte. După cum arată Rene Guenon4, însimbolismultradiţionalceledouăsolstiţiisuntnumite„porţisolstiţiale”,căcielepermitaccesullaceledouăjumătăţi-ascendentăşidescendentă-alecicluluianual;solstiţiuldevarăestenumit„poartaoamenilor”iarsolstiţiuldeiarnă„poartazeilor”.

Între simbolismul ciclurilor şi simbolismul alchimic existăcorespondenţă, cum de altfel există „între toate ştiinţele şi arteletradiţionale,carenusuntînrealitatedecâttotatâteaexpresiişiaplicaţiidiversealeaceloraşiadevărurideordinprincipialşiuniversal”.5

DupăcumaratăMirceaEliade6,aproapepretutindenitradiţiilereferitoarelamarilecicluricosmiceseîntâlnescînsoţitedemitulcelorpatruVârste succesive aleLumii şi, implicit, ale omenirii.CelepatruVârstealeomeniriialcătuiescunciclucomplet,dupăcumcelepatru

1 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant: Dictionnaire des Symboles, Ed. Robert Laffont,Paris,1982,pag.645.

2ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,1997,Bucureşti,pag.137.3Acestaestesensuletimologicalcuvântului“solstiţiu”.4ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,1997,Bucureşti,pag.137,

238-241.5Ibidem,pag.282.6MirceaEliade:Mitul eternei reîntoarceri, Ed.UniversEnciclopedic,Bucureşti, 1999,

pag.111-126.

224

anotimpuri alcătuiesc un ciclu anual, deci un an, şi după cumpatrusunt fazele ce alcătuiesc procesul alchimic al Marii Opere (operalanegru, opera la alb, opera lagalben, opera la roşu),proces care seîncheie cu obţinerea Pietrei Filosofale. „Cele patru faze ale lui OpusMagnum(MareaOperă)suntatestate încădinprimascrierepropriu-zis alchimică (sec. II - I î.Chr.)”.7După cum am arătat cu altă ocazie(pag.39-40),formulaSolveetCoagulaesteconsideratăaconţine,într-un anume sens, tot secretul „Marii Opere”, căci aceasta reproducechiarprocesulmanifestăriiuniversale.Peparcursulcelorpatrufazealeprocesuluialchimic,materiaordinară,brută,estesupusăoperaţieiSolve-disoluţiaaceeaceeraînaceastare-pentrucaulterior,prinCoagula(coagulare),materiasărenascăîntr-ostarenouă,desăvârşită.Alchimiaesteartatransmutaţieimaterieiordinareînaur,dar,„dupăcumspuntextele vedice, aurul despre care e vorba este nemurirea. Şi tocmaispre dobândirea nemuririi tinde singura transmutaţie reală: aceea aindividualităţiiumane”8,carereprezintăadevărataîncununareaMariiOperealchimiceşiacăreireuşită,conformtradiţiei,poateficonceputănumaiprinintervenţiedivină.ÎntradiţiachinezărealizareaMariiOperecorespunde „înfloririi Florii deAur şi ieşirii dinEmbrion,dobândiriicondiţieideOmveritabilşideOmtranscendent[...].Defaptestevorba:a)deaatingeCentrulLumiisaustareaedenică;b)deieşireadincosmosde-alungulAxuluiLumiişidobândireastărilorsupraumane”9.

Alchimiatradiţională,practicatăindividual,eraconsideratăca„oaccelerareaprocesuluigenerării{naşterii)naturale”10;deaicirezultăcă-învirtutealegiianalogieidintreparteşiîntreg,încazulnostrudintreomşiumanitate-lascaraîntregiiomeniriacestprocessedesfăşoarăînmodnatural,peparcursulcicluluicelorpatruVârstemiticecarereprezintăcelepatrufazesuccesivealeMariiOperealchimiceadevenirii,vindecăriişi mântuirii omenirii. Ca şi în cazul alchimiei practicate individual,desăvârşireaMarii Opere - Piatra Filosofală - nu se va putea realizafară intervenţiedivină,deaceeaPiatraFilosofalăeste luatăadeseacasimbolalMântuitoruluiIisusChristos.Înconsecinţă,încaracteristicilecelorpatruVârstesuccesivealeomenirii trebuiesăseregăseascăceledouăoperaţiifundamentale-solveetcoagula-aleprocesuluialchimic,iar transmutaţia - obţinerea Pietrei Filosofale, deciMântuirea - să seproducăînultimadintrecelepatruVârstecarecorespundeînalchimieoperei la roşu. Încelemaimultedintrevariantelemitului,debutul şifinalitateacicluluicelorpatruVârstenuseregăsesc-înmodexplicit-aşacumaufostprezentatemaisus,darsecontureazăastfeldincorelareaacestorvarianteşidincorespondenţacareexistăîntretoateştiinţeleşiarteletradiţionale.

7 Mircea Eliade: Istoria credinţelor si ideilor religioase, vol. II, Ed. Ştiinţifică şiEnciclopedică,Bucureşti,1986pag.295

8 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant: Dictionnaire des Symboles, Ed. Robert Laffont,Paris,1982,pag.18.

9Ibidem,pag.18.10Ibidem,pag.18.

225

DupăcumaratăMirceaEliade11,înteoriilereferitoarelamarilecicluricosmiceseremarcădouădoctrinedistincte:odoctrinăarhaică,a timpului ciclic, regenerându-se periodic ad infinitum, şi o doctrină„modernă”,atimpuluifinit,fragmentat(cutoatecăeciclicşiel)întredouă infinituri atemporale.Aproape pretutindeni aceste doctrine „seîntâlnescînsoţitedemitulVârstelorsuccesive,«VârstadeAur»aflându-semereulaînceputulciclului,aproapedeilludtempusparadigmatic.”

Pentrumitul eternei repetări, care însoţeştedoctrina timpului-ciclic infinit, este reprezentativă formulareadin tradiţia indianăunde„credinţaîndestrucţiaşicreaţiaperiodicăaUniversuluisegăseştedejaînAtharvaVeda.[...]Unciclucompletsaumahâyugasecompunedinpatru «vârste» iyuga) de durate inegale, ceamai lungă (krita-yuga -n.n.)apărândlaînceputulcicluluişiceamaiscurtă(kaliyuga-n.n.)lasfârşitul lui. [...]Diminuărilorprogresivealedurateifiecăreinoiyugalecorespundeînplanumanodiminuareadurateivieţii,însoţitădeodelăsareamoravurilor şiundeclinal inteligenţei.Aceastădecadenţăcontinuăîntoateplanurile-biologic,intelectual,etic,social,etc.-estecudeosebirereliefatăîntextelepuranice[...].Trecereadelaoyugalaaltaarelocîncursulunui«crepuscul»caremarcheazăundescrescendochiarîninteriorulfiecăreiyuga,fiecaredintreeleterminându-seprintr-oetapădetenebre.Pemăsurăceneapropiemdesfârşitulciclului,adicădeapatraşiultimayuga,tenebreleseîndesesc.[...]Ciclulcompletsetermină printr-o disoluţie, pralaya, care se repetă într-omanierămairadicală(mahâpralaya,«mareadisoluţie»)lasfârşitula1000decicluri”.12

După cum s-a putut constata din această succintă prezentareamituluieterneirepetări,peparcursulcicluluicompletalcelorpatruVârsteseidentificănumaiunadintreceledouăoperaţiifundamentalealeprocesuluialchimic,respectivsolve:disoluţia,degradareaprogresivăpetotparcursulcicluluicareseîncheiecudistrugerea,disoluţiacompletăpentruapregăti apariţiaunei speţeumanenoi şi regenerate în ciclulurmător.Aceastădesfăşurareaunuiciclucompletesteparadoxalănunumaipentrucăciclulestevăduvitdeoperaţiacoagula,darşipentrucăestecontrazisădeamintirilemiticealeParadisuluicareseregăsescînmaitoatetradiţiile.„Într-adevăr,miturileunornumeroasepopoarefacaluzielaoepocăfoarteîndepărtată, încareoameniinucunoşteaunicimoartea, nicimunca, nici suferinţa şi găseau la îndemână hrană dinabundenţă.Inillotemporezeiicoboraupepământşiseamestecauprintreoameni;larândullor,oameniiputeauurcauşorlacer.Înurmauneigreşelirituale(saudincauzauneiculpeoarecare-n.n.),comunicaţiaîntreCerşiPământafostîntreruptăşizeiis-auretrasîncelemaiînalteceruri.Deatuncioameniitrebuiesămunceascăpentruasehrănişinumaisuntnemuritori.”13 ÎntradiţiaindianăacelorpatruVârste(yuga)ceserepetălainfinit,mereuaceleaşi,primaVârstă,krita-yuga,dămăsuraperfecţiuniiînceputurilor

11MirceaEliade:Mituleterneireintoarceri,Ed.UniversEnciclopedic,Bucureşti1999nag111

12Ibidem,pag.111-112.13Ibidem,pag.90.

226

dupăcarenumaiurmeazădecâtdegradareaprogresivă.Darşiînkrita-yuga,deşiduratavieţiiestefoartemare,oameniisuntmuritori,iaracestfaptgenereazăcâtevaîntrebări:undeestetotuşiplasatăaceaepocălacarefacaluzieamintirilemiticealeParadisului,epocaîncareoameniisuntnemuritorişipoturcafărădificultatelaCer(?);desprecareoameniestevorba(?);cândşicumaudobânditeiaceststatutşiundesuntacumaceioameninemuritori?RăspunsurileseaflăînînsuşifaptulcăciclulcelorpatruVârste(patruyuga:1.krita-yuga,2.tretăyuga,3.dvâpara-yuga,4.kali-yugd)serepetăînaceeaşiordine,lainfinit;ceeaceînseamnăcăsfârşitulunuiciclucoincidecuînceputulcicluluiurmător.DecisepoatespunecăVârsteiapatra,kali-yuga-ultimadintr-unciclu-îisuccedeprimaVârstă,krita-yuga,dinciclulurmător.Dacăînsăkrita-yugaesteinclusăînciclulanterior-numărulVârstelordinciclurămânândpatru-privitstrictdinperspectivaeterneilorrepetărinuapareniciodiferenţăfaţădeprimavariantă;iarnouaformulă:1.tretă-yuga,2.dvâpara-yuga,3.kali-yuga,4.krita-yuga,dupăcumsevavedeaîncontinuare,sedovedeşteaficearealăpentrucăînacestcazdesfăşurareacicluluiînceteazădeamaifiparadoxalăşitoateîntrebărileîşigăsescrăspunsul.Faptulcăînversiuneatradiţională a succesiunii celor patru Vârste mitice în cadrul unui cicluse ascunde o eroare deliberată, reiese înmod evident din tradiţia greco-romană unde cele patru Vârste poartă denumiri demetale: 1. Vârsta deAur,2.VârstadeArgint,3.VârstadeBronz,4.VârstadeFier.Caşiîncazultradiţiei indiene, şi în primaVârstă, consideratăVârsta perfectă, oameniisuntmuritori,iarurmătoareletreiVârstesuntcaracterizatedeodegradareprogresivăpe toateplanurile, până ladistrugereafinală.Conform legiloralchimiei, transmutaţiametalelor ordinare înAur se realizează în ultimadintre cele patru faze ale procesului (opera la roşu), de unde rezultă căordineadenumirilorcelorpatruVârstefigurează,înmodparadoxal,exactprocesulinvers-ceeaceestelipsitdesens.

Cheiaparadoxului este însă conţinută chiar înmitunde se spunecăVârstadeAur începe subdomnia luiSaturn;darSaturnesteKronos/Timpul-ceeacearînseamnăcăVârstadeAurîncepesubdomniaTimpuluidevorator (?!);miturilemai spuncăSaturnapreluatdomniadupăce, cuajutorulmameisale,Geia/Pământul,l-acastratcusecureapeUranos/Cerul,tatălsău.Deciaşa-numita„VârstădeAuraluiSaturn”începedupătăierealegăturii dintreCer şi Pământ, secureademarând - în realitate - operaţiasolve şi prima fază aprocesului alchimic, „opera la negru”’, confirmareavinedelafaptulcă,printradiţie,luiSaturniseasociazăculoareasimbolicănegru şimetalul celmaigreu,plumbul, care „simbolizeazăbaza ceamaimodestădelacarepoatepornioevoluţietransformatoare”.14Concluziaestecă„VârstadeAuraluiSaturn”nudesemneazăprimaVârstă,cireprezintăocriptareadesfăşurăriiîntreguluiciclu,şicaresetălmăceşteastfel:procesulalchimic cedebutează cuopera lanegruprin securea luiSaturn,promiteAurulNemuririilasfârşitulcelorpatrufaze/Vârstealeciclului.TocmaideaceeaSaturn(plumbulNEGRU)devineMoşCrăciunînveşmântatînROŞU-culoareaultimeifazeaprocesuluialchimic,operalaroşu,fazăîncarese

14 JeanChevalier,AlainGheerbrant:Dictionnairedes Symboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.611.

227

realizeazătransmutaţiaînAuraceeacefusesematerieprimăbrutălaînceputulciclului.DeciVârstadeAur,încareoameniidevinnemuritorişipoturcafărădificultatelacer,esteînrealitateultimadinciclulcelorpatruVârstemitice,Vârsta lasfârşitulcăreiaseproducetransmutaţiaTimpuluiînEternitate-acelilludtempusparadigmaticlacarefacaluzietoate tradiţiile; omenirea ajunsă la capătul acestui drum îşi ia zborulsprenoul săudestin extracosmic.După cumammai arătat, conformtradiţiei, ieşirea din Cosmos15 se realizează prin Centru, acolo undeAxulLumiifacelegăturaîntreCerşiPământ;pedealtăparte,conformconcepţiei arhaice şi probabil universale a începuturilor paradisiace,omulafostcreattotînCentrulLumiişitotinillotempore,iarînceputulciclului celorpatruVârstemitice -marcatde ruperea legăturiidintreCer şi Pământ care antrenează intrarea în imperiul Timpului - esteplasat în vecinătatea lui illud tempus paradigmatic. Corelând toateaceste date rezultă că atunci când un ciclu se apropie de sfârşit, iarumanitatea care a parcurs acel ciclu este pregătită să pornească sprenoul săudestin, comunicareadintreCer şiPământatingeapogeul, şitotatunciestecreatomulprimordialalumanităţiicicluluiurmător;ceeace înseamnă că illud tempus al ciclului care s-a încheiatdevine illudtempusprimordialpentruciclulcareurmeazăsăînceapă.Sepoatedecispunecăşi în tradiţiileasociatedoctrinei timpului-ciclic infinit in illotemporesesitueazăatâtlaînceputulcâtşilasfârşitulciclului,întocmaicumseprezintălucrurileîntradiţiileasociatedoctrineitimpului-cicliclimitat,undeacel„momentmiticatemporal”,inillotempore,estesituatînmodexplicit înacest fel -dupăcumaratăMirceaEliade16; încazulacestortradiţii(respectivînceletreimarireligii:iraniană,iudaicăşicreştină)seregăseştedeasemeneamotivulmiticalînceputurilorparadisiace-illudtempusprimordial-precumşicelaldecadenţeiulterioare,decadenţăcareajungelaextremspresfârşitultimpurilor;„atâtlairanieni,câtşilaevreişilacreştini[...]sfârşitullumiicoincidecuneantizareapăcătoşilor,reînviereamorţilor şi victoria Eternităţii asupra Timpului”17. Aparenta contradicţiedintre celedouă categorii de tradiţii provinedin faptul căunele trateazăînlănţuirea infinită a ciclurilor, iar celelalte se referă la un singur ciclu,respectivlaciclulumanităţiiactuale,decilaciclulîncareneaflăm.

Din analiza mitului eternei repetări a reieşit că illud tempus alcicluluicares-aîncheiatdevineilludtempusprimordialpentruciclulcareurmeazăsăînceapă.Aceastăconcluziegenereazădouăconsecinţedeosebitdeimportante:

1.Oameniinemuritoriaiunuiciclucares-aîncheiatconvieţuiescinillotemporecuprimiireprezentanţiaiumanităţiicareurmeazăsăsenascăînviitorulciclu.Esterelevantînacestsensgrupuldeceremoniiperiodicealeunortriburicaliforniene,„ceremoniicunoscutesubnumelede«NewYear»,«World’srestoration»sau«repair»(«fixing»).Instituirearituriloreste

15PrinCosmosseînţelege-înacestcaz-spaţiuldinvecinătateaPământului,respectivsistemulsolar

16MirceaEliade:Mituleterneireîntoareceri,Ed.UniversEnciclopedic,Bucureşti1999canIIIII

7Ibidem,pag.125.

228

atribuităFiinţelormiticeşinemuritoarecarelocuiaupePământînainteaoamenilor;acesteFiinţenemuritoareauexecutat,primele,ceremoniile«world’s renewal» şiprecis în locurile în care le executămuritoriideastăzi.«Scopurileesoterice,magiceşideclaratealeceremonieicentralecare conţine sistemul, scrie Kroeber, vizează restabilirea şi întărireapământului,respectareaofrandelor,unnoufoc»”18.

Mircea Eliade apreciază că este vorba de „o repetare anualăa ceremoniei cosmogonice instaurate in illo tempore de fiinţelenemuritoare: căci printre gesturile simbolice care se efectuează, unuldintrecelemaiimportanteestecelpecareindigeniiîlnumesc«aşezareastâlpilorsublume))şiceremoniacoincidecuultimanoapteîntunecatăşiapariţianoiiluni,ceeaceimplicăre-crearealumii”.

2. Manifestarea legăturii dintre Cer şi Pământ are o evoluţieciclică,iaraceastăevoluţieguverneazădesfăşurareacelorpatruVârstemiticeiprimaVârstădebuteazăodată cu ruperea legăturiidintreCerşi Pământ - „Căderea” din tradiţia biblică - ce are ca efect intrareasub legileTimpului;ultimaVârstă se încheie cuapogeulmanifestăriilegăturiidintreCerşiPământceconducelavictoriaEternităţiiasupraTimpului. Trebuie să fac precizarea că pe tot parcursul lucrării amadoptat în mod convenţional formularea: „activitatea energetic-informaţionalăaCentrului”,pentruadesemnamanifestarea legăturiidintreCerşiPământ;manifestrea legăturiidintreCerşiPământfiindefectul acţiunii/influenţelor Polului Ceresc, prin intermediul AxuluiLumii, asupra Polului Pământesc (Centrul Primordial/CentrulLumii).Acel evenimentmiticprezentat cao rupere/tăiere a legăturiidintre Cer şi Pământ, nu semnifică ruperea efectivă a Axului Lumii- pentru că într-un astfel de cazPământul ar dispărea instantaneu şidefinitivînneant-cisemnificăoîntrerupereacomunicaţieiexterioare,vizibiledintreceidoiPoli,precumşiodiminuareabruptăşiradicalăa influenţelor invizibile, subtile, ale Polului Ceresc şi implicit aleCentruluiPrimordial.CândinfluenţaspiritualăaCentruluiscade,devindominanteinfluenţeletelurice,grosiere,iarevoluţiaumanităţiiintrăpeotraiectoriecentrifugă,umanitateaîndepărtându-seastfeldeunitateaprimordială şi afundându-se în multiplicitate (SOLVE), Decadenţa,degradareacontinuăpetoateplanurile-semnalatădemitulcelorpatruVârstesuccesivealeomenirii-esterezultatulacestuiproces.DupăcumspuneReneGuenon,„existăpentruumanitategradeîndepărtareadeCentrulPrimordial,şiacestorgradelecorespundedistincţiadiferitelorYuga (Vârste - n.n.)”19 . Diminuarea influenţelor Polului Ceresc cedetermină începutuldomnieiTimpuluişidebutulcicluluicelorpatruVârstemiticenupoatefidecâtabruptă-şi,caurmare,generatoaredecataclisme teribile de proporţii planetare - şi, de asemenea, nupoatefi decât radicală din perspectiva faptului că porneşte de lamaximulabsolutdininMotempore;nureprezintăînsăpragulminim,pentrucă,dupăcumreiesedinmitulcelorpatruVârste,decadenţaesteprogresivă

18Ibidem,pag.72-73.19ReneGuenon:Regelelumii,Ed.Rosmarin,Bucureşti,1999,pag.71(subsol).

229

pemăsurăceseavansează înciclu -ceeace înseamnăcădiminuareainfluenţelor Polului Ceresc se continuă lent dar progresiv, pentru adetermina Analizarea fazei solve. Odată pragul minim atins, pentruca în Analul ciclului manifestarea legăturii dintre Cer şi Pământ săatingă apogeul, influenţele Polului Ceresc intră înmod necesar pe ocurbăascendentă,reactiveazăforţadeatracţieaCentruluiPrimordialimprimândotraiectoriecentripetăevoluţieiumanităţii(COAGULA).

“Astfel,afostoseară,şiapoiafostodimineaţă.”

Această succintă formulă - care apare de şase ori în Geneza(Facerea)dinVechiulTestament-esterezumatuldesfăşurăriiprocesuluiCreaţiei în fiecare dintre fazele sale constitutive şi, în acelaşi timp,rezumatuldesfăşurăriiîntreguluiprocesalCreaţieiînansamblulei.

“Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape eraîntuneric,şiDuhulluiDumnezeusemişcapedeasupraapelor.

Dumnezeuazis:«Săfielumină!»Şiafostlumină.Dumnezeuavăzutcăluminaerabună;şiDumnezeuadespărţit

luminadeîntuneric.Dumnezeuanumitluminazi,iarîntunericull-anumitnoapte.Astfel,afostoseară,şiapoiafostodimineaţă:aceastaafostziuaîntâi.[...]Astfel,afostoseară,şiapoiafostodimineaţă:aceastaafost

ziuaadoua.[...]Astfel,afostoseară,şiapoiafostodimineaţă:aceastaafost

ziuaatreia.[...]Astfel,afostoseară,şiapoiafostodimineaţă:aceastaafost

ziuaapatra.[...]Astfel,afostoseară,şiapoiafostodimineaţă:aceastaafost

ziuaacincea.[...]ApoiDumnezeuazis: «Să facemomdupăchipulNostru,

dupăasemănareaNoastră;[...]».DumnezeuafăcutpeomdupăchipulSău,l-afăcutdupăchipul

luiDumnezeu;partebărbăteascăşipartefemeiascăi-afăcut.Dumnezeu i-a binecuvântat, şi Dumnezeu le-a zis: «Creşteţi,

înmulţiţi-vă,umpleţipământul,şisupuneţi-l;[...]»Dumnezeus-auitatlatotcefăcuse;şiiatăcăeraufoartebune.

Astfel, a fosto seară, şi apoi a fostodimineaţă: aceastaa fost ziuaaşasea.“20

Decimaiîntâiafostoseară:searăesteatuncicândluminaîncepesăscadă;searaanunţăşiprecedenoaptea,deciîntunericul.

Şiapoiafostodimineaţă:dimineaţăesteatuncicândaparzoriişicândluminaîncepesăcrească;dimineaţaanunţăşiprecedeziua,deciluminadeplină.

20VechiulTestament,Geneza(Facerea)1,2-31.

230

Conformtradiţieibiblice,naştereaumanităţiiaavut loc (odatăcuruperealegăturiidintreCerşiPământ)însearaizgoniriidinEdenaluiAdamcare,creatînunitatedarapoidevenitAdamşiEva(solve:unudevenitdoi),amâncatdinroduldualităţii-rodulpomuluicunoştinţeibineluişirăului.ZoriidimineţiirefaceriilegăturiidintreCerşiPământs-au arătat atunci când însuşi Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul IisusChristos, a coborât în lume pentru a aduce oamenilor Evanghelia,VesteaceaBunăaMântuirii.

OFILIREA ŞI RE-ÎNFLORIREALOTUSULUI CU 1000 DE PETALE AL TERREI

„Simbolismul este, cu sensurile sale multiple şi suprapuse, mijlocul de expresie firesc al oricărei învăţături iniţiatice veritabile [...], mijlocul cel mai bine adaptat transmiterii adevărurilor de ordin superior, religioase şi metafizice. “21

După cum s-a văzut, corelarea informaţiilor transmise prinlimbajulsimbolicalmiturilor-provenitedindiversetradiţii-arevelatun adevăr fundamental: intensitatea acţiunii/influenţelor exercitatede Polul Ceresc - prin intermediul Axului Lumii - asupra PoluluiPământescprezintăovariaţie ciclică; iaraceastăvariaţiea intensităţiiinfluenţelor Polului Ceresc guvernează legile ciclice în general şi, înparticular,desfăşurareacelorpatruVârstemiticealeomenirii.

Acelaşiadevărestedezvăluit,şiînacelaşitimpconfirmat,prinlimbajul sintetic al simbolurilor în imagini integrate într-o mandală,care îl exprimă concis şi totodată în întreaga lui complexitate - dupăcumsevavedeaîncontinuare.

Fig.1-pag.232.Mandală.22Aceastămandală,conservatăşitransmisădetradiţiatibetană,prinpreciziaşiimportanţaexcepţionalăainformaţiilorpecareleconţine-lacareseadaugăfrumuseţeaşiarmoniaeidesăvârşită-esteodovadăelocventăaexistenţeiTradiţieiPrimordiale;pentrucănumaiexistenţaTradiţieiPrimordialepoatejustificaexistenţaacesteimandale.

Ca şi în cazul altor reprezentări simbolice complexe analizate peparcursul lucrării, în planul desenului mandalei din imagine, deci într-un acelaşi plan, sunt întreţesute simboluri axiale reprezentând verticalaabsolută,şisimboluricare-conformtradiţiei-seînscriuînplanorizontaldarreprezintărealităţideordinediferite,deciplanuriorizontalesituatelaniveluridiferite.înplus,seobservăcăunelesimboluriauconturulmarcatdeliniiduble,şi,indiferentdacăacesteasuntsimboluriaxiale(cazultriunghiuluicuvârfulînsus)saucareseînscriuîntr-unplanorizontal,conturuldublatsemnaleazăcăestevorbadespredouăsimboluricereprezintăacelaşi

21ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,1997,Bucureşti,pag.84,13.

22ReproduceredupăJoseArguelles:Mandală,Shambala,BercleyandLondon,1972.în lucrareadupăcares-a făcutreproducerea,aceastămandalănuestereprezentatăcolor,deci culorilenusuntautentice;deasemenea,numerotareamâinilor cu lotuşinuaparţinedesenuluioriginal,aceastănumerotarefiindintrodusăînscopulsimplificăriiexpunerii.

231

principiu,exprimându-ifieacelaşiaspectladouăniveluriderealitatediferitefiedouăaspectesimultanealeacţiuniifiedouăfazesuccesivealeacţiunii.

Mandalăestealcătuitădindouăsubansamble:1. Un subansamblu este reprodus la pag. 232 - „Detaliu(a)”;

estedecizonamedianăamandaleişireprezintăAxulLumii-verticalaabsolută - careprinCentrupenetreazăPământul şi în acelaşi timp îluneştecuCerul.CentrulLumiiestefiguratdesteauacu8razecarepriniradiaţiile ei, prin simbolul Polului (svastica) ce-i marchează centrulşiprinfaptulcăeste înscrisă într-uncercexprimăexpansiuneaLumiinoastre pornind din Centrul Primordial, sub acţiunea Principiului.ParteainferioarăaAxuluiLumiiestereprezentatădecaduceulfiguratînformacareseregăseştepemonedeleanteromanealeDacieiprecumşiînreprezentarealuiIanusBifronspemonederomane(vezipag.232- „Detaliu (c)” şi imaginile care îl încadrează).Mai trebuiemenţionatfaptul că punctului de deasupra arcului de cerc din reprezentareacaduceului dacic îi corespunde în mandală centrul svasticii. Acestcaduceupenetreazăofloaredelotuscu8petalecareseînalţădintr-unvas(cupă).DupăcumaratăReneGuenon23referindu-selasimbolismulflorilor în general, unadintreprincipalele semnificaţii ale acestora seraporteazălaprincipiulfemininsaupasivalmanifestării,adicăPrakriti- substanţa universală care este însăşi rădăcina oricărei manifestări;potirul florii, asemenea cupei, fiind receptacul al influenţelor cereşti.Floareadelotusdinimagineestereprezentatăînpoziţieverticală,iarsteauacu8razeşisimbolulsvasticiifiguratîncentruleiseînscriuînplanorizontal- ceea ce înseamnă căvăzutăde sus,floareade lotus cu cele 8petale alesale se identifică în cele 8 raze ale stelei, iar simbolul Polului (svastica)se proiectează în potirul lotusului; regăsim astfel, transpusă în imagini,formulasacrăsanscrită:„OMmanipadmehum”caresetraduceprin„OMgiuvaier înfloareade lotus”. În tradiţiahindusăLumeaeste reprezentatăuneorisubformauneifloride lotuscu8petale încentrulcăreiase înalţăMeru,MuntelePolar-CentruşiAxalLumii.Aceastătradiţieseidentificăînzonamedianăamandalei,undetriunghiulcuvârfulînsus(dinextremitateasuperioară)carefigureazăMuntelePolar,estesituatîncentrulfloriidelotus-cu8petale-penetratedecaduceu.

2.Aldoileasubansambluestereproduslapag.232-„Detaliu(b)”;estealcătuitdinalăturareacelordouăfragmenterămasedupăîndepărtareazoneimedianeamandalei,pentrucăceledouă fragmente formează în realitateo imagine unitară ce reprezintă două simboluri orizontale, suprapuse: îninterior crucea cu braţe egale, deci crucea orizontală, şi svastica figuratăde cele patru braţe întinse, cu lotuşi în mâini - braţele propriu-zis fiindschiţateprindublareaconturuluicrucii.Îndesenuldeansamblualmandaleifragmentareaacesteiimaginiafostnecesară,pedeoparte,pentruapermitereprezentareaînplanuldesenuluiasegmentuluicefigureazăverticala,şi,pedealtăparte,pentruaindicafaptulcăaceastăverticalătreceprincentrulimaginiialcătuitedeceledouăfragmentelaterale.Sepoatechiarspunecăîn

23ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,1997,Bucureşti,pag.76,88.

232

OFILIREA ŞI RE-ÎNFLORIREALOTUSULUI CU 1000 DE PETALE AL TERREI

“Astfel a fost o seară si apoi o dimineaţă”

„Tradiţia ne spune că înaintea glorioasei dinastii din Lassa, înaintea înţeleptului Passepa, înainte de Tsangkhapa, Domnul Atotputernic locuia în Occident, pe un munte înconjurat de mari păduri [...]. In acel timp exista încă Floarea pe svastică [...]. Dar ciclurile negre L-au determinat să părăsească Occidentul şi să vină in Orient, la poporul nostru. Atunci El a umbrit Floarea, şi svastica singură rămâne, simbol al puterii centrale a Giuvaerului Cerului. Atotputernicia Lui ne ocroteşte, dar legile inexorabile ne domină şi în faţa ciclurilor sumbre trebuie să se ascundă şi să aştepte. "

Jean Marques-Riviere: A l’ombre des monasteres Tibetains (Vezi pag. 175-176).

233

cazulîncaresimbolurileaxialearfireprezentateconformcupoziţiaşiorientarealorreală,deciîncentruşiperpendicularepeplanuldesenului,„Detaliu(b)”arreprezentaimagineacompletăamandalei.

Dacăînansamblulmandalei(Fig.1)facemabstracţiedebraţelecu lotuşidar luămînconsiderarecruceaorizontală,regăsimsimbolulChrismeicu6braţedintradiţiacreştină-reprodusă,pentrucomparare,la pag. 232; iar dacă luăm în considerare numai cele două svasticiconcentrice cu sensuri de rotaţie contrare (cea din centrul mandaleişiceafiguratădebraţelecu lotuşi înmâini), imagineaastfelrezultatăo regăsim, practic întocmai, într-un motiv popular din broderiilebucovinene-reprodus,pentrucomparare,lapag.232.

DupăcumarătaReneGuenon,svasticaeste imagineaAcţiuniiPrincipiului(Cerului/PuteriişiLegiiluiDumnezeu)asupraLumii,estesimbolulPoluluicare,înfapt,estefiguratdecentrulsvasticii.CentrulLumiieste locul încare -prin intermediulAxuluiLumii - seexercitădirectacţiuneaCerului,şideaceeaCentrulesteşiPol,PolulPământesc- imagineaoglindită înCentrulLumiiaPoluluiCeresc; înconsecinţă,svasticasimbolalPoluluiPământescesteimagineaînoglindă(inversată)asvasticiisimbolalPoluluiCeresc.24Aceastaestecheiasimbolismuluicelordouăsvasticiconcentriceşicusensuriderotaţiecontrare,figurateînmandală.Astfel,svasticacelorpatrubraţeculotuşiînmâinireprezintăPolulCeresc,faptdoveditdesimbolismulmâiniişiallotusului:„Mânaexprimă ideea de activitate, de putere, de dominaţie. [...] În ebraică,acelaşicuvântsemnificăînacelaşitimpşimânăşiputere.[...]ÎnmodtradiţionalmânastângăaluiDumnezeuestepusăînraportcujustiţia,iarmânaLuidreaptăcumila,compasiunea.[...]PotrivitCanonuluibudist,mâna strânsă (cazulmâinilor figurate înmandală - n.n.) este simbolal disimulării, al secretului, al esoterismului. [...] În tradiţia biblică şicreştinămâna este simbol al puterii şi al supremaţiei. [...] ÎnVechiulTestament,cândsefacealuzielamânaluiDumnezeu(şilabraţulLuiîntins - n.n.), simbolul se referă laDumnezeu în totalitatea puterii şieficacităţiiLui.[...]MânaluiDumnezeuestereprezentatăadeseaieşinddinnori,învremececorpulrămâneascunsîncer;iarcasemnaldivinităţiiei,mânaapareînconjuratădeunnimbcrucifer(simbolalCentruluişialAxuluiLumii,asemeneaLotusului -n.n.)”.25Aceastaesteşisemnificaţiamâinilorfigurate înmandală,pentru că celepatrubraţe sunt în realitatedouă:unbraţstângşiunbraţdrept,decioperechedebraţefiguratepedouăpoziţiisuccesive,sugerândrotaţiaînjurulcentruluiimobilcareestePolulCeresc.Deciaceaperechedemâini/braţesimbolizeazăPutereacarepuneînmişcareRoataCosmică, şi care nu poate fi decât Puterea luiDumnezeu.Aceastăsemnificaţieesteîntăritădeceipatrulotuşicareînrealitatereprezintăunulsingur,şianumeunlotuscunenumăratepetalereprezentatînpatrustadii

24 În diversele reprezentări simbolice, sensurile de rotaţie ale celor două svasticidiferă,funcţiedecontextulreprezentăriişifuncţiedepunctuldevederepecareîlexprimă-respectivpunctuldevederealPrincipiuluisaupunctuldevederealmanifestării.încazurileîncareambelesimbolurisuntfiguratesimultan,caîncazuldefaţă,înraportuldintreeleseaplicăîntotdeaunaanalogiainversă(sensurilederotaţiesuntinverse).

25J.Chevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.481-483.

234

succesive ale florii, şi ţinut fie demâna dreaptă fie demâna stângă.AcestlotusnupoatefidecâtLotusulcu1000depetalealTerrei,simbolal Axului Lumii şi al Centrului Suprem. Şi cemână poate ţine oareaceastăFloaredacănumâna/PuterealuiDumnezeu?Svasticafiguratădebraţeleculotuşi înmâini-caredupăcums-avăzutestesimbolalPoluluiCeresc-şisvasticadincentrulmandaleiausensuriderotaţiecontrare,ceeace înseamnăcăaceastadinurmăestesimbolalPoluluiPământesc-faptconfirmatdeplasareaeiîncentrulsteleicu8raze,deciînCentrulLumii.Datfiindcă celedouă svasticidesemneazăplanuridiferite iar centrele lor comunică prin Axul Lumii, concentricitateaacestordouăsimboluriînmandalăestenumaiaparentăşisedatoreazăsuprapuneriicelordouăplanurisau,altfelspus,concentricitateacelordouăsvasticiînmandalăsedatoreazăfaptuluicăsuntreprezentateaşacumaparvăzutedinPolulCeresc.

Importanţaextraordinarăaacesteimandale,deciainformaţiilorpecareleconţine,estedoveditădefaptulcăînsăşimânaluiDumnezeua desenat-o pe bolta cerului, cu stele, şi pe scoarţa pământului, cumunţi-dupăcumsepoatevedeaînimaginileprezentatelapag.233.Datorită faptului că simbolul Polului Ceresc generat de constelaţiaDragonului (Fig. 1) este reprezentat aşa cum se vede de pe Pământ(deci de dedesubt), iar simbolul Polului Ceresc dinmandală (Fig. 2)este reprezentataşacums-arvedeadinacestPol (decidedeasupra),cele două simboluri par a avea sensuri de rotaţie contrare. Privit deasemeneadinPolulCeresc,simbolulgeneratdeDragonuldinsteleareacelaşisensderotaţiecuomologulsăudinmandală,ceeaceînseamnăcă, în realitate,existăo identitateperfectă întremandalăreprezentatătridimensionalpecerşipepământ-custeleşicumunţi,şireplicaeiîndouădimensiuni,mandalădinFig.1-pag.232.Estesemnificativdeasemeneaşi faptulcăpreluarearoluluidesteapolarădecătresteaua„alpha”dinconstelaţiaDragonului,cândsimbolulPoluluiCerescaparetrasat pe cer,marcheazămomentele esenţiale ale ciclului celor patruVârstemitice-acestaspectfiinddezvoltatînultimaparteacapitolului.

„În tradiţia hindusă şi uneori în tradiţia extrem-orientală,Cerul şi Pământul sunt reprezentate ca cele două Roţi ale «CaruluiCosmic»;«AxulLumii»estefiguratînacestcazdeosiaceuneşteceledouăRoţiîncentrelelor,osiecare,dinacestmotiv,trebuieprivităcafiindverticală.”26Roata,însemnândînprimulrândrotaţie,mişcare,esteimaginea legii schimbării continue căreia i se supune tot ceea ce estemanifestat.„SemnificaţiacosmicăaRoţiiseexprimăîntextelevedice.

Rotaţiasapermanentăestereînnoitoare.Dineasenascspaţiulşitoatediviziunile timpului [...]. Imobil estenumai centrulRoţii, golul butuculuicarefaceRoatasăseînvârtească.[...]AcestgoldinbutuculRoţiiestepunctuldeaplicaţieaActivităţiicereşti”27-estedecipunctuldeaplicareaAcţiuniiPrincipiului, întrucât „Principiul acţionează în Cosmos prin mijlocireaCerului[...].FormaceamaisimplăaRoţiiesteaceeacareprezintă

26ReneGuenon:LaGrandeTriade,Ed.Gallimard,Paris,1957,pag.192(subsol).27 JeanChevalier,AlainGheerbrant:Dictionnairedes Symboles,Ed.RobertLaffont,

Paris,1982,pag.660.

235

Fig. 1. Simbolul Polului Ceresc - generat prin rotirea constelaţiei Dragonului în jurul Stelei Polare (Alpha Draconis) - imagine a acţiunii Principiului asupra Creaţiei.

Fig. 2. Simbolul Polului CerescDetaliu (b) din Fig.l, pag. 232.Ofilirea şi re-înflorirea Lotusului cu 1000 de petale al Terrei.

Fig. 3. Muntele Polar - Vârful Ocolit partea vizibilă a Axului Lumii ce leagă Polul Pământesc cu Polul Ceresc27 ianuarie 1986 - re-înflorirea Lotusului cu 1000 de petale al Terrei.

Fig. 4. Muntele Polar.Detaliu din Fig. l, pag. 232.

Fig. 5. Simbolul Polului Pământesc -oglindire a Polului Ceresc în Centrul Lumii. În centrul svasticii desenate de munţii Bucegi se înalţă Muntele Polar, Vârful Ocolit

Fig. 6. Simbolul Polului Pământesc -oglindire a Polului Ceresc. Detaliu din Fig. 1. pag. 232 - centrul mandalei; imaginea reproduce desenul ramurilor muntoase aleBucegilor (Fig. 5).

236

doar patru raze ce împart circumferinţa în părţi egale, adică douădiametrerectangulareformândocruceîninteriorulcircumferinţei.[...]din punct de vedere temporal, circumferinţa, dacă este reprezentatăca fiind parcursă într-un anumit sens, este imaginea unui ciclual manifestării, iar diviziunile determinate pe circumferinţă deextremităţilebraţelor crucii corespundatuncidiferitelorperioade saufazeîncareseîmparteacelciclu.”28

În baza acestui simbolism, în mandala din Fig. 1 (pag. 232),cele două cruci suprapuse - scoase în evidenţă în subansamblul din„Detaliu(b)”-reprezintăceledouăRoţiale„CaruluiCosmic”,respectivCerulşiPământul,întrucât:celedouăcruci,dupăcumamarătat,suntsituate în planuri diferite, paralele, centrele lor - fiind identificate careprezentând Polul Ceresc respectiv Polul Pământesc - sunt unitedeverticala absolută,AxulLumii, iarprin rotirea lor în jurul acestordouă puncte imobile şi imuabile, extremităţile braţelor genereazăcircumferinţele-Roţilor-careastfel,deşinusunttrasate,suntimplicite.Înbazaaceluiaşisimbolism,luândînconsiderareansamblulcelordouăRoţi - Roata Cerească (Cerul) şi Roata Pământească (Pământul) - ale„CaruluiCosmic” văzut prin golul butuculuiRoţiiCereşti - aşa cumesteprezentat înpag. 232 - „Detaliu(b)” - circumferinţa (implicită) şidiviziunile determinate pe aceasta de extremităţile braţelor cruciifigurează imaginea unui ciclu al Lumii pământene, deci imagineacicluluicelorpatruVârstemitice.

CentrulRoţiireprezentândPrincipiul(unitatea)iarcircumferinţamanifestreaînansambluleisaunumaioanumităLume(multiplicitatea),spiţele (razele) Roţii marchează legătura permanentă a manifestăriicuPrincipiulcareaemanat-o;pentrucămanifestraeanupoateexistadecât prin Principiu, după cum „circumferinţa n-ar putea exista farăcentrulsău,învremeceacestaesteabsolutindependentdeeaşiconţineprincipial toatecircumferinţeleposibile,determinateprintr-oextensiemaimare saumaimică a razelor.Evident, aceste razepotfifigurateîntr-unnumărvariabil,deoareceelesuntrealmenteîntr-omultitudineindefinităcaşipunctelecircumferinţeicarelesuntextremităţi.”29DupăcumaratăReneGuenon30,dinpunctdevederespaţial,manifestareaeste„măsurată” efectiv de raza emanată de Principiu, ansamblul tuturoracestor razeacoperind întreaga suprafaţăa cercului care corespunde,dupăcaz,fieîntreguluidomeniucosmicfieîntreguluidomeniualLumiipecareoreprezintă; încazulRoţiicupatruspiţe,celepatrubraţealecruciiformatededouădiametrerectangularesuntechivalente,într-unanumitsens,cuansamblultuturorrazelorcircumferinţei,acestepatruspiţerezumândtoatemomenteleunuicicluînfazelesaleprincipale.

În baza acestui simbolism, în mandala din Fig. 1 (pag. 232),fiecaredintrecelepatruspiţealeRoţiiPământeştirezumăofază/Vârstăa ciclului Lumii noastre; şi, pe de altă parte, sensul de rotaţie fiindindicatdesuccesiuneacelorpatrustadiialefloriidelotus,circumferinţa

28ReneGuenon,ibidem,pag.188-190.29ReneGuenon:LaGrandeTriade,Ed.Gallimard,Paris,1957,pag.189.30Ibidem,pag.188,191-192.

237

implicităaRoţii este,precumamarătatanterior, imagineaunuiciclucompletiardiviziuniledeterminatepeaceastadeextremităţilespiţelorcorespunddinpunctdevederetemporalcelorpatruperioade/Vârsteîncarese împarteciclul.„ÎntrucâtCentrulconţineprincipial întreagaroată, Guillaume Postel descrie Edenul (care el însuşi este în acelaşitimpCentrul şi imagineaLumii) caRoatadinmijloculRoţii”.31Acestsimbolism se regăseşte în mandala, unde Roata din mijlocul RoţiiPământeştiestefiguratădesteauacuoptrazesolidarăcusvasticadincentrulei.

Dupăcumseremarcăîndesenulmandalei,celepatruspiţealeRoţiiPământeştisuntreprezentateprinpatrudreptunghiuriegale32cesedeosebesc întreeleprin imaginilefigurate în interiorul lor, iarcelepatruspiţealeRoţiiCereştisedeosebesc întreeleprinstadiul încareestereprezentatăfloareadelotusdinmânastângăsaudinmânadreaptăfigurată în prelungirea fiecărei spiţe. Însă acest lotus reprezentat înpatrustadiisuccesivealefloriiesteLotusulcu1000depetalealTerrei- simbol alAxului Lumii (tija) şi al Centrului Lumii (floarea) - şi, înconsecinţă,trebuievăzutcafiindplasatîncentrulmandalei.AsociereafiecăruistadiualfloriicuospiţăaRoţiiCereştiaflatăîncorespondenţăcuo spiţă aRoţiiPământeşti ilustrează legăturapermanentăaLumiinoastrecuPrincipiulcareaemanat-o,şicareacţioneazăasupraeiprinmijlocirea Cerului. Dat fiind că o spiţă a Roţii Pământeşti rezumă oVârstăaciclului(fiecareVârstăînparteraportându-seînmodevidentlaîntreagaLume),stadiulfloriidelotuscareîicorespundesimbolizeazăputerea de radiaţie sau intensitatea activităţii Centrului LumiicaracteristicăVârsteirespective.Astfelîncât,celepatrustadiisuccesivealefloriide lotus ilustrează faptul că intensitateaactivităţiiCentruluiLumii/Polului Pământesc prezintă o variaţie ciclică, determinată deAcţiunea/influenţa diferenţiată a Cerului/Polul Ceresc pe parcursulcelorpatreVârstemitice.Acestadevărestepusînluminăodatăînplus,şicâtsepoatedeexplicit,deimaginiledininterioruldreptunghiurilorcefigureazăcelepatruspiţealeRoţiiPământeşti:

- În mâna dreaptă(4) lotusul este înflorit, iar în interioruldreptunghiului ce figurează spiţa Roţii Pământeşti, prin intervaluldeterminatdeconturuldublualtriunghiuluicuvârfulînsus(nivelulsuperior, invizibil al Muntelui Polar), influenţele Polului Ceresc,asemeneaunorvaluri,serevarsăpenetrândîntregspaţiul.

31Ibidem,pag.190(subsol).32 Este semnificativ faptul că raportul dintre laturamare şi laturamică ale acestor

dreptunghiurireprezintă,cuoaproximaţieacceptabilăşiexplicabilă,aşa-numita„proporţiedivină”sau„proporţiedeaur”.Unastfeldedreptunghiestenumit,printradiţie,„dreptunghide aur”, raportul laturilor lui fiind un număr iraţional: „numărul de aur”=l,61803399...Măsuratepedesenulmandalei,laturamareadreptunghiuluiestedeaproximativ23mm,iarlaturamicăestedeaproximativ14mm;rezultăraportullor:23/14=1,64...;dacălaturamicăarmăsura14,2mmraportullor(23/14,2=1,619...)arreprezentaefectiv„număruldeaur”;înplus,desenulmandaleiprezentatînlucrarefiindscanatdupăocopierealizatămanual,miciimperfecţiunisuntmaimultdecâtprobabile.Ţinândseamadeaspectelesemnalate,sepoateadmitecă îndesenuloriginaldimensiunileacestordreptunghiurirespectă întocmaiproporţiadivină”.

238

-Înmânastângă(1)floareadelotusseofileşte,iaracearevărsarea influenţelor cereşti prin Muntele Polar se întrerupe, în interioruldreptunghiului care figurează spiţa Roţii Pământeşti dăinuind încăvestigiileacelorinfluenţe.

-Înmânastângă(2),dinfloareadelotusarămasnumaicapsulacu seminţe, iar îndreptunghiul carefigurează spiţaRoţiiPământeşti,acelevestigiialeinfluenţelorcereştiaudevenitşielesămânţă.

-Înmânadreaptă(3)unnoubobocallotusuluiîncepesăcrească,iar în interioruldreptunghiului carefigurează spiţaRoţiiPământeşti,prinCentrulLumii/PolulPământesc (evidenţiatdeaceastădatăprinsimboluldincentrulmandalei),începsăpicurestropideploaiesauderouă-simboluritradiţionalealeinfluenţelorcereşti.

Referitor la simbolismul Roţii este de asemenea semnificativceea ce spunea Fulcanelli, anume că “Roata este hieroglifa alchimicăatimpuluinecesarcoaceriimaterieifîlosofaleşi,caurmare,acoaceriiînseşi”33.

Aceastămandală,integratăînansamblulinformaţiilorfurnizatedediverseletradiţii,prinlimbajuluniversalalsimbolurilorînimaginidezvăluietainadestinuluiomeniriicare,asemeneaarboreluiprizonierînsămânţă,esteprizonierăînAthanorul34hermeticînchisalTimpului(necesarcoacerii)limitatlacelepatruVârstemitice,întredouăinfinituriatemporale.

Prima VârstăRuperea legăturii dintre Cer şi Pământ

Ofilirea Lotusului cu 1000 de petale al Terrei„Astfel, a fost o seară...”

SpiţaRoţiiPământeşti(1)35reprezintăşirezumăprimaVârstăaciclului;căciacelevenimentmitic,ruperealegăturiidintreCerşiPământcare a provocat intrarea sub legile Timpului şi debutul ciclului celorpatruVârste aleLumii, este reprezentat şi esenţa lui este revelatădeofilireafloriidelotus(1)şideîntrerupereaafluxuluiinfluenţelorcereşti.Esenţaaceluievenimentmiticestescoasăînevidenţăodatăînplusprinfaptulcămâna(1)careţinelotusulestemânastângă:mânastângăaluiDumnezeuesteînmodtradiţionalpusăînraportcujustiţia,împlinireaLegii;iarîntradiţiachinezăşiînceahindusămânastângăcorespundenon-acţiunii,şiiseatribuieuncaracterpasiv,lunar,nocturn.

PrimaVârstădinciclureprezentânddebutuldisoluţiei{solve)-cândvestigiileinfluenţelorcereştidinilludtempusprimordialîncămaidăinuiescşicândînplanumandecadenţaîncănu-şifacesimţităînmodvizibilprezenţa-înplus,fiindraportatălaceeaceaurmatdupăea,afostconsideratăVârstaperfectă,ceeaceapermisperpetuareaerorii

33 JeanChevalier,AlainGheerbrant:Dictionnairedes Symboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.662.

34Athanorulestecreuzetul,vasul„hermeticînchis”încaremateriaprimă(brută)estesupusăoperaţiiloralchimice,învedereatransmutaţiei.

35îninteresulsimplificăriişialcursivităţiiexpunerii,cifrelecucaresuntnumerotatemâinilepurtătoarede lotuşi (Fig. 1 - pag. 232) vor indicade asemenea lotuşii respectivi,precumşispiţelecorespunzătoarealeRoţiiCereştişialeRoţiiPământeşti.

239

(deliberate)căarreprezentaVârstadeAuracicluluiîncareneaflăm.Aceastăconfuziesemaidatoreazăşifaptuluică-înmultecazuri-illudtempusprimordialesteprivitcaprimaVârstăaciclului,cândînrealitatereprezintăîncununareaVârsteideAuracicluluianteriorşisesitueazădincolodeimperiulTimpului, înEternitate.PrimeiVârstedinciclu îicorespundeîntradiţiahindusătretă-yuga,iarîntradiţiagreco-romanăîicorespundeVârstadeArgint.

Mai trebuie subliniat faptul că, în baza simbolismului tradiţionalprezentatanterior,fragmentul(arculdecerc)dincircumferinţa(implicită)aRoţiiPământeşti cuprins întreextremitateaaxei spiţei(1) şi extremitateaaxeispiţei(2)corespunde,dinpunctdevederetemporal,desfăşurăriiprimeiVârsteaciclului.

Vârsta a douaNoaptea

Spiţa Roţii Pământeşti(2) reprezintă şi rezumă Vârsta a doua aciclului; iar din punct de vedere temporal, arcul de cerc cuprins întreextremitatea axei spiţei (2) şi extremitatea axei spiţei (3) corespundeperioadeiacesteiVârste.

Înmâna (2), care este totmâna stângă, floarea de lotus văduvităde toate petalele a devenit capsulă cu seminţe; iar în dreptunghiul carefigureazăspiţaRoţiiPământeşti (2)vestigiile influenţelorcereştidin illudtempusprimordial audevenit şi ele seminţe în capsulă.Acest simbolismexprimă caracteristica fundamentală a celei de-a doua Vârste, anumeabsenţainfluenţelorcereştişi,caurmare,dominaţiainfluenţelorpământeşti,influenţelor telurice, grosiere,figurate înmandalădevâlvătaia focului ceardeînlotusulcu8petaleşiserevarsăîndreptunghiulcarefigureazăspiţaRoţii Pământeşti (2). Acest foc este focul din măruntaiele Pământului -focul ascuns în uterul,matriceaGaiei/TellusMater - căci înmijlocul lui,penetrând lotusul, se află extremitatea inferioară aAxului Lumii pe caredoarmeîncolăcităKundalini36aTerrei.AceastăcaracteristicăfundamentalăaceleideadouaVârsteestepusăînevidenţă-odatăînplus-prinfaptulcăaxadesimetrieasimbolurilorcarefigureazăinfluenţeleteluricecoincidecubisectoareaarculuidecerccecorespundedesfăşurăriiîntimpaacesteiVârste.

După cumse spune înVechiulTestament (Facerea),Dumnezeuanumit întunericul„noapte”; iar întradiţiaextrem-orientală, înopoziţieculumina, care corespunde influenţelor cereşti, întunericul, deci noaptea,corespundeinfluenţelortelurice.37Astfel,dupăsearaprimeiVârsteurmeazănoapteaceleideadoua.

„Înmitologia greacăNyx, personificareanopţii, erafiica luiHaos(haosul); în tradiţia maya, aceeaşi glifa semnifică: noaptea, interiorulpământului şi moartea. [...] Noaptea simbolizează timpul gestaţiei, algerminării [...]. Ea conţine toate virtualităţile existenţei. [...] Ca toatesimbolurile, noaptea prezintă un dublu aspect: este întunericul în carefermentează devenirea şi este pregătire a zilei, când va izbucni luminavieţii.”38

36Vezipag.108-110.37 JeanChevalier,AlainGheerbrant:Dictionnairedes Symboles,Ed.RobertLaffont,

Paris1982pag47138Ibidem,pag.545.

240

Celeide-adouaVârsteacicluluiîicorespundeîntradiţiahindusădvăpara-yuga, iar în tradiţia greco-romană îi corespunde Vârsta deBronz.

Vârsta a treiaÎmbobocirea Lotusului cu 1000 de petale al Terrei

„... şi apoi a fost o dimineaţă”SpiţaRoţiiPământeşti(3)reprezintăşirezumăVârstaatreiaa

ciclului; iardinpunctdevedere temporal,arculdecerccuprins întreextremitatea axei spiţei (3) şi extremitatea axei spiţei (4) corespundeperioadeiacesteiVârste.

Mâna(3)careţine lotusulestedeaceastădatămânadreaptă, iar -conform tradiţiei -mânadreaptă a luiDumnezeu este pusă în raport cumila, compasiunea, şi este mâna care binecuvântează. Ţinut de mânadreaptălotusulprindeviaţă,unnoubobocstândgatasăpocneascăpentruaeliberafloarea; iar îndreptunghiulcarefigureazăspiţaRoţiiPământeşti(3), unde vâlvătaia influenţelor telurice continuă să se reverse, din PolulPământesc/CentrulLumiiîncepsăcadăstropideploaiesauderouăpentruadomolifoculmatriceiMameiGaia.„Înmoduniversalploaiaestesimbolalinfluenţelorcereşti[...].Acelaşisimbolism,exprimândînsăunordinmaisubtil,seasociazăpicăturilorderouă.Imagineabinecuvântăriicereşti,rouaesteesenţialmentegraţiadivinădătătoaredeviaţă.[...] înhermetismrouaestesimbolalMântuirii[...].DupăLaoZi,cădereapicăturilorderouădulceestesemnuluniriiarmonioaseaCeruluicuPământul”39.„Doctrinaebraicăvorbeştedespreo«rouădelumină»ceemanădin«ArboreleVieţii»şiprincaresevaînfăptuiînviereamorţilor”40.

Întregacestsimbolismexprimăcaracteristica fundamentalăaceleideatreiaVârsteaciclului,anumestrăpungereanopţiiinfluenţelorteluricedeaurorainfluenţelorcereşti-miracoluldimineţiirefaceriilegăturiidintreCerşiPământ(coagula).

Celeidea treiaVârstea ciclului îi corespunde în tradiţiahindusăkaliyuga,iarîntradiţiagreco-romanăîicorespundeVârstadeFier.

Ultima Vârstă - Vârsta a patraRe-înflorirea Lotusului cu 1000 de petale al Terrei

Apogeul manifestării legăturii dintre Cer şi PământZiua - Lumina deplină a Mântuirii

SpiţaRoţiiPământeşti(4)reprezintăşirezumăVârstaapatra,ultimaVârstă-VârstadeAuraciclului;iardinpunctdevederetemporal,arculdecerccuprinsîntreextremitateaaxeispiţei(4)şiextremitateaaxeispiţei(1)corespundeperioadeiacesteiVârste.

Înmâna(4)careestemânadreaptă,mânacarebinecuvântează,lotusulînflorit-FloareadeAurarealizăriiMariiOperealchimicedintradiţiachineză - îşietalează întreagasplendoare; iar îndreptunghiulcarefigureazăspiţaRoţiiPământeşti(4),prinMuntelePolar(triunghiulcuvârfulînsus)influenţelecereştiserevarsăînvaluricuprinzândîntregspaţiul,deciLumeatoată.Seremarcădeasemeneacăaxadesimetrieatriunghiuluicuvârful însus (carecorespundeextremităţii superioare

39Ibidem,pag.611,658-659.40ReneGuenon:RegeleLumii,Ed.Rosmarin,Bucureşti,1994,pag.29

241

a Axului Lumii) este bisectoare a arcului de cerc ce corespundedesfăşurăriiîntimpaceleideapatraVârste.

Întreg acest simbolism exprimă caracteristica fundamentalăa ultimei Vârste a ciclului, anume intensificarea acţiunii influenţelorcereşticareînfinalatingapogeul-ceeaceînseamnăapogeulmanifestăriilegăturiidintreCerşiPământşivictoriaEternităţiiasupraTimpului.

CeleideapatraVârste,ultimadinciclu,îicorespundeîntradiţiahindusăkrita-yuga, iar în tradiţiagreco-romană îi corespundeVârstadeAur.

DURATA UNUI CICLU - MAHAYUGA

Pe baza întregului studiu prezentat, în diagrama din Fig. 2 -pag.244estefiguratădesfăşurareacicluluicelorpatruVârstemiticecuajutorulunui sistemdedouăaxedecoordonate rectangulare, în careabscisaindicăevoluţiatimpuluiiarordonataindicăevoluţiaactivităţiiCentruluiSuprem.Intersecţia(originea)celordouăaxedecoordonate,notatăculiteraO,marcheazăpeabscisăanulnaşteriiMântuitoruluiIisusChristos,iar pe ordonată marchează pragul minim al intensităţii influenţelor/activităţiiCentruluiSuprem.Aceastăreprezentare-carenuarepretenţiadeafiperfectăcisevreanumaiorientativă-necesităcâtevaprecizări:

-DuratelecelorpatruVârstesunt indicate- înordineasuccesiuniiVârstelorînciclu-princifreleromane:I,II,III,IV.

- Illud tempusprimordial şi illud tempus între care sedesfăşoarăciclul, fiind atemporale, nu pot fi reprezentate pe abscisă (axa timpului)darpotfi,şisuntpoziţionateprinceledouămomenteextremealeciclului:momentulcaremarcheazănaştereaTimpuluişiimplicitarealităţiispaţio-temporale a Lumii noastre, şi momentul care marchează distrugereaTimpului,momentcareîncheieciclul.

Diminuarea abruptă şi radicală a activităţii Centrului Suprem ladebutulciclului,înimediatavecinătatealuiilludtempusprimordial,estereprezentatădesegmentulverticaldedreaptăaltraseuluidiagramei.

-ApogeulmanifestăriilegăturiidintreCerşiPământ,lacarem-amreferitanterior,estereprezentatpediagramădemaximulpecareîlatingeintensitateaactivităţiiCentruluilasfârşitulciclului,decitotînTimp;odatăacest maxim atins se iese instantaneu din Timp şi se intră în Eternitatesau altfel spus, odată acelmaxim atins se produce instantaneu o rupere,oschimbaredenivel,ointegrareaLumiiîntregiîntr-unordinsuperiorderealitate.

- Pe diagramă, „pragul de latenţă” reprezintă nivelul de la careactivitatea Centrului, continuând să-şi diminueze intensitatea, devineinsesizabilă pentru simţul comun sau altfel spus, Centrul Suprem seocultează. „Pragul de latenţă” traduce în diagramă ceea ce reprezintă însimbolismulmandalei scuturarea tuturorpetalelorfloriide lotus,precumşi ceeace reprezintă în relatarea lui JeanMarqucs-RivicreumbrireaFlorii(vezipag.232).

242

-Absenţainfluenţelorcereşti-lacarem-amreferitanterior-esteînrealitateoabsenţănumaiaparentă,şiestereprezentatăîndiagramăde coborârea intensităţii activităţii Centrului Suprem sub pragul delatenţăpânălaunpragminimcare-înmodcert-nuînseamnăzero;căci Acţiunea Cerului asupra Centrului Suprem al Terrei şi implicitactivitateaacestuianuseîntrerupniciodată,cazulcontrarfiindexclusîntrucâtar însemnarupereaefectivăa legăturiidintreCer şiPământ,care ar antrena, după cum am mai spus, dispariţia instantanee şidefinitivăaPământuluiînneant.

-Lupa„A”,depetraseuldiagramei,puneînevidenţăfaptulcăactivitateaCentruluiSupremalTerreiprezintăşiovariaţieciclicăanualăaintensităţii;ceeaceînseamnăcăunastfeldeciclucompletareperioadadeunan,egalădecicuperioadacicluluianualsolar.Amnumitacestciclucicluanualpolar.

DupăcumamarătatîncapitolulalIII-leaallucrării,existenţacicluluianualpolarafostidentificatăexperimental,cuocaziacercetăriiîntreprinsela Vârful Ocolit/Muntele Polar, în anii ‘80. Astfel, în anii 1986,1987 şi198941, în juruldateide27 ianuariepelicula fotograficăapus în evidenţămanifestareauneiactivităţideosebiteaCentrului,şicareprezintăaceleaşicaracteristiciîntoatetreicazurile:unnivelridicatalintensităţiidoveditdefaptulcăfenomenulapututfiînregistratdepeliculă,şiunaspectspecific,practicidenticalcelortreiimagini(vezipag.95).

Cinciimaginioarecumsimilareaumaifostobţinutelasfârşitulluniioctombrieşiînceputulluniinoiembrie,darnumaiînanul1987;înperioadelecorespunzătoarealeanilorcareauurmatnemaiavândposibilitatearepetăriiexperimentului.CelecinciimaginirelevădeasemeneaointensitateînaltăaactivităţiiCentrului,însăcaaspectdiferăsemnificativîntreele(vezipag.93şipag.95).

Pe baza datelor experimentale prezentate se poate formulaurmătoarea ipoteză: activitatea Centrului atinge intensitatea maximă aciclului anual polar în preajma solstiţiului de iarnă (21-22 decembrie),cândfazadescendentăacicluluianualsolaratingepragulminim.Aceastăipotezăestesusţinutăde faptulcă înraportuldintresimbolismul„polar”şisimbolismul„solar”,conformtradiţieiseaplicăanalogiainversă.Astfel,încazulnostru,lasolstiţiuldeiarnă,cândîntunericulceleimailunginopţipareabiruiluminaSoareluivizibil,LuminaspiritualăaCentruluiSupremdevinemaximă.Este foarteprobabil caacest fapt să stea labaza tradiţieiconform căreia „iniţiaţii în «marilemistere» aleAntichităţii «contemplauSoarelelamiezulnopţii»”42;căcisimbolic,„miezulnopţiicorespundeierniişinordului, iarmiezul zilei corespundeverii şi sudului; [...] Simbolismul«solar»areunraportevidentcuziua(şiimplicitcuvara-n.n.),simbolismul«polar»are, la rându-i,unanumit raport cunoaptea (şi implicit cu iarna- n.n.); şi este destul de semnificativ, referitor la aceasta, că «Soarele dela miezul nopţii» are, literalmente, în ordinea fenomenelor sensibile,reprezentarea sa în regiunile hiperboreene, adică tocmai acolo unde sesitueazăorigineaTradiţieiPrimordiale.”43

41Înanul1988condiţiilemeteorologicenuaupermisefectuareaexperimentului.42ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,1997,Bucureşti,pag.231

(subsol).43Ibidem,pag.228(subsol),pag.231(subsol).

243

Cumexistenţaunuimaximpresupuneşiexistenţaunuiminim,iarciclulanualsolarprezintăunmaximlasolstiţiuldevară,conformcriteriului analogiei inverse ciclul anual polar trebuie să prezinte unminimînpreajmaacesteidate.

Mai trebuiemenţionat un aspect evidenţiat de Rene Guenon,anume că în diferitele tradiţii imaginea Soarelui este legată de aceeaa arborelui, şi că uneori „Soarele e reprezentat ca fructul «ArboreluiLumii»;elîşipărăseştearborelelaînceputulunuicicluşisereîntoarceacololasfârşitulacestuia”44(solveetcoagula)

-ceeaceînseamnăcălasfârşitulcicluluiluminaSoareluivizibilşiLuminaSoareluispiritual,invizibil,devinunasaucăSoareleinvizibildevinevizibil.

Sfârşitul lui Kali-Yuga - cheia duratei cicluluiCometa Halley - Steaua Magilor

DupăcumaratăMirceaEliade,45întradiţiahindusăcelepatruVârsteale unui ciclu complet, mahăyuga, sunt puse în raport cu simbolismulnumerelor 4,3,2,1 care corespund denumirilor acestor Vârste, denumiriîmprumutatedinjoculindiandezaruri:aruncareadezarperfectă,aruncareacarecâştigămizaceamareesteaceeaazaruluicupatrupuncte,şidindenumireaacesteiaruncăridezarderivădenumireaVârsteiperfecte,desăvârşite - krita-yuga; tretă-yuga îşi datorează numele aruncăriizarului marcat de trei puncte; dvâpara-yuga şi-l datorează aruncăriizaruluimarcatdedouăpuncte,iarkali-yugaîşidatoreazănumelearuncăriizaruluimarcatdeunpunct.Maitrebuieprecizatcăjoculdezaruriaveauncaracterritual,iniţiatic,şinunumaiîntradiţiaindiană:„Origineazarurilor,pomenite încă înRigveda,estrăvecheşi incertă;eles-augăsit şi înunelesarcofage egiptene, sunt citate în Babilon, Iran, China, Japonia, Arabia,GreciaşiRomaimperială.[...]Termenulmodemprovinedincuvântularabaz-zahr(jocdezaruri),careadatşicuvântulhazard”.46Înmitologiavedică“Dvâparaestezeuljoculuidezarurişiîngenerealhazardului”47,numeleluifiindşinumeleuneiadintrecelepatruyuga.Dvâpara-asemeneatuturorzeilor - reprezintă în realitate un principiu cosmic, ceea ce înseamnă căacţiuneamitică a zeului are la bază legile specificeprincipiului în cauză;faptulcăacestelegisuntgreudedesluşitafăcutcaacţiunealuiDvâparasăfieidentificatăcuabsenţalegilorşiadatcuvântului„hazard”sensulactual.

Conformtradiţiei,succesiuneacelorpatruyugapeparcursulunuiciclucompletsedesfăşoarăastfel:1.krita-yuga;2. tretâ-yuga;3.dvâpara-yuga;4.kali-yuga.

Faptulcăaceastăsuccesiune,printradiţie,estepusăsubsemnulluiDvâpara,zeuljoculuidezarurişialhazardului,insinuează(şideciconfirmă)existenţauneieroristrecuratedeliberat(de„zeulhazardului”)îndescriereadesfăşurăriiciclului.

44Ibidem,pag.319(subsol).45MirceaEliade:Imagesetsymboles,Ed.Gallimard,Paris,1952,pag.80-83.46VictorKernbach:Dicţionar demitologie generală, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti,1989pag15847Ibidem,pag.158.

244

245

Amarătat anterior că succesiunea reală a celorpatruyugapeparcursulunuiciclucompletsederuleazăastfel:

1. tretâ-yuga; 2. dvâpara-yuga; 3. kali-yuga; 4. krita-yuga.După cum spune Mircea Eliade48, numărul asociat simbolic

fiecărei yuga se raportează şi la durata acesteia: lui kali-yuga îicorespundenumărul/(unpunctalzarului)şiaredurataceamaimică;lui dvâpara-yuga îi corespunde numărul 2 (douăpuncte ale zarului)şi are durata de două orimaimare decât kali-yuga; lui tretâ-yuga îicorespundenumărul3(treipunctealezarului)şiareduratadetreiorimaimaredecâtkali-yuga;luikrita-yugaîicorespundenumărul4(patrupuncte ale zarului) şi aredurata ceamaimare, egală cudepatruoridurata luikaliyuga. În consecinţă,dacănotămcu„t”durata luikali-yuga şi ţinem contde succesiunea reală a celorpatru yuga, sepoatescrie:

3t+2t+t+4t=10t=duratauneimahâyugaAceastăformulăpuneînevidenţădouăaspectecuconsecinţede

importanţăcapitalăpentruproblemapropusăsprerezolvare:1. Suma duratelor primelor două yuga este egală cu suma

duratelorultimelordouăyuga:3t+2t=t+4t=5tceeaceînseamnăcăgraniţadintreceade-adouaşiceade-atreiayuga/Vârstăîmparteciclulîndouăpărţiegale,şicaurmareintensitateaactivităţiiCentruluiatingepragulminimlamijloculciclului,fiinddescendentă(solve)peparcursulduratei primei jumătăţi şi ascendentă (coagula) pe parcursul durateiceleideadouajumătăţiaacestuia-veziFig.2(pag.244).

DupăcumspuneaReneGuenon,„învirtuteaanalogieifiecăreiadinpărţileUniversuluicuîntregul,existăocorespondenţăîntrelegiletuturorciclurilor,indiferentdeordinulcăruiaîiaparţin,aşaîncâtciclulanual, de exemplu, va putea fi considerat ca o imagine simplificatăa marilor cicluri cosmice, ca un fel de rezumat al însuşi procesuluimanifestării universale.”49 În baza acestei corespondenţe, imagineacicluluiVârstelorLumiiaşacumafostconturată,sedovedeşteaficearealăşiprinfaptulcăeaseregăseşteînimagineacicluluianual(solar)- ciclul anualfiind împărţitde celedouă solstiţii îndouăpărţi egale:o jumătate ascendentă cuprinsă între solstiţiul de iarnă şi solstiţiuldevară, şio jumătatedescendentă cuprinsă între solstiţiuldevară şisolstiţiuldeiarnă.AvândînvederecăciclulVârstelorLumiiesteciclupolar, dacă este considerat în raport cu ciclul anual (solar) se aplicăanalogia inversă: solstiţiului de vară (numit „poarta oamenilor”),care reprezintămaximulciclului solar, îi corespundemijloculcicluluiVârstelor Lumii când intensitatea activităţii Centrului atinge pragulminim,iarsolstiţiuluideiarnă(numit„poartazeilor”),carereprezintăminimul ciclului solar, îi corespunde începutul şi sfârşitul cicluluiVârstelorLumii.Semairemarcăfaptulcăciclulanualpolar,identificatexperimental,estereplicalaoscarăredusăacicluluiVârstelorLumii.

45MirceaEliade:Imagesetsymboles,Ed.Gallimard,Paris,1952,pag.80-83.46Vezipag.223.

246

2.Formulaîndiscuţiemaiaratăcăîncazulîncareamcunoaşteduratauneiadintrecelepatruyuga,amputeacalculaduratelecelorlaltetrei,şiimplicitdurataîntreguluiciclu.

Potrivit lui Heinrich Zimmer, „kali-yuga, această Vârstă dinciclul prezent se calculează (pe baza datelor provenite din tradiţiahindusă - n.n.) că a început vineri 18 februarie 3102 î.Chr.”50 Laprima vedere, data menţionată surprinde şi trezeşte îndoieli (sauchiar zâmbete)prin faptul că începutuluneiVârstemitice este situatriguros, într-ozianume;şi totuşi,autoritateaştiinţifică recunoscutăaluiHeinrichZimmercertificăautenticitateaacesteidate;maimultdecâtatât,analogiadintreciclulVârstelorLumiişiciclulanual(solar)conducela concluzia că aşa cum din punct de vedere astronomic cele douăsolstiţiisuntmarcatededouăpoziţiispecificealeSoareluiînraportcuPământul,poziţiiatinseînmomentepecareastronomiiledeterminăcupreciziedesecundă, totastfel, încazulVârstelorLumii,dinpunctdevedereastronomicmomenteleextremeşimomentulmijloculuiacestuiciclu-carecorespundsolstiţiuluideiarnă,respectivsolstiţiuluidevarădin ciclul anual - trebuie să fie marcate de configuraţii specifice aleanumitorcorpuricereştiînraportcuPământul,configuraţiicareajungsă se realizeze pasager, preţ de secunde, la intervale determinate detimp-decilamomentefixateîntimpdecoordonateprecise,asemeneasolstiţiilordinciclulanual.Privitdinaceastăperspectivă-aşacumestemenţionatădedr.HeinrichZimmer-datalacareaînceputkali-yuganumaiintrigăprinprecizie,ci,dimpotrivă,faptulcăpelângăanesteindicată şi ziuadovedeşte că informaţiaprovinedin surse ce aparţinTradiţieiPrimordiale;sepoatespunechiar,exagerândpuţin,cădatareaesteaproximativăpentrucănuprecizeazăora,minutulşisecunda.

DupăcumsevedeîndiagramadinFig.2-pag.244,kali-yuga(III)adebutat (înanul3102 î.Chr.) înmomentul în care intensitateaactivităţiiCentrului, atingând pragul minim care marchează încheierea disoluţiei(solve), a început cursa ascendentă - demarând cea de-a doua operaţie aprocesuluialchimic, coagularea (coagula).DardiagramadinFig. 2 esteotraducere în limbajmodernamandalei (reproduseşi lapag.244);ceeaceînseamnă că - prin diversiunea lui Dvâpara - acea parte a Tradiţiei caredesemneazăkali-yuga/VârstadeFiercaVârstăatenebrelorceconduceînmodimplacabilladisoluţiacatastroficăfinală,prezintăaceastăVârstănumaiaşacumsearatăînmanifestareaeiexterioarăînşelătoare;şiestesemnificativfaptul că toţi cercetătorii care au abordat problemaVârstelor Lumii s-aureferitexclusivlaaceastăparteaTradiţiei-deunderezultăînmodevidentcămandalaîncareesterevelatădimensiuneaesotericăaacesteiVârste,dinraţiunideoportunitateafostscoasădesub„peceteatainei”relativrecent,celmaiprobabil înadoua jumătateasecoluluialXX-lea, înproximitateasfârşituluiluikali-yuga.

După cum se poate vedea pe diagramă, naşterea MântuitoruluiIisus Christos s-a petercut la peste 3000 de ani de la momentul în careintensitateaactivităţiiCentruluiaintratpecurbaascendentă,iaracestuifapt

50HeinrichZimmer:Introducereîncivilizaţiaşiartaindiană,Ed.Meridiane,Bucureşti,1983,pag.83.

247

îicorespundeîntradiţiacreştinăprăznuireanaşteriiMântuitoruluila25decembrie51,deci la3-4ziledupăsolstiţiuldeiarnă(21-22decembrie)cândpragulminimalcicluluisolarestedepăşit iar fazaascendentăaacestuiaesteînplinădesfăşurare.Maitrebuiemenţionatcasemnificativfaptulcă, înprezent,solstiţiuldeiarnăcorespunde(pesferasiderală)constelaţiei Săgetătorul, iar acolo se află Centrul Galaxiei noastre52.Coborârea a însuşi Fiului lui Dumnezeu printre oameni în timpulVârstei zise a tenebrelor estedovada incontestabilă că aceastăVârstăreprezintăînrealitatedimineaţarefaceriilegăturiidintreCerşiPământ

Cunoscândanulîncareaînceputkali-yugadinciclulactual,numairămânedefăcutdecâtunsingurpaspentruaputeacalculadurataacesteiVârste,şianumeidentificareaanuluiîncarekali-yugaiasfârşit.

Kali-yuga s-a încheiat în anul 1986La prima vedere pare o fabulaţie avansarea acestei date pentru

sfârşitul lui kali-yuga din ciclul prezent, întrucât sfârşitul lui kali-yugacoincidecuînceputulluikrita-yuga,VârstadeAuraciclului,şiînnimicdinceeacesevedenuserecunoscsemneleVârsteimiticedesăvârşite.Aceastăobiecţie poate fi însă uşor eliminată făcând apel la analogia dintre ciclulanual(solar)şiciclulVârstelorLumii,avândînvederefaptulcăcelepatruanotimpuricorespundcelorpatruVârstemitice.

Astfel,dupăcumînciclulanual,dinpunctdevedereastronomiccelepatruanotimpuridebuteazăladateprecise(iarnaşivaralasolstiţiiiar primăvara şi toamna la echinocţii) iar între debutul astronomicşi manifestarea efectivă, vizibilă a caracteristicilor specifice fiecăruianotimpexistădemulteoriundecalaj,totastfel,înciclulVârstelorLumiipoatesăexisteundecalajîntredebutulastronomicalfiecăreiVârsteşimanifestareaefectivă,vizibilăacaracteristiciloreimitice;şidupăcumunanotimpcareadebutatdinpunctdevedereastronomic,demulteori, pentru un timp care poate fi câteodată considerabil împrumutăaspectulexterioralanotimpuluicarel-aprecedat,totastfel,krita-yuga,VârstadeAuracicluluiactualsepoateascundeovremesubmascadeîmprumutaluikali-yuga.

Duminică 9 februarie 1986, ora 6:40 GMTdebutul astronomic al Vârstei de Aur/krita-yuga

„Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl, în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile, şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu. “ Ev. loan 14,26DupăcumaratădiagramadinFig.2-pag.244,sfârşitulluikali-

yuga(III)coincidecudebutulluikrita-yuga(IV),şiestemomentulîncare intensitatea activităţii Centrului a depăşit „pragul de latenţă”;procesul invers s-a petrecut înmomentul trecerii de la primaVârstă(I)laceade-adoua(II),cândintensitateaactivităţiiCentruluiacoborâtsub„praguldelatenţă”,prezenţaCentruluiSupremdeveninddinacel

51 Este cel mai probabil ca maximul ciclului anual polar să fie atins în data de 25decembrie.

52I.C.Sângeorzan,I.M.Ştefan:Ghidulcosmosului,Ed.Minerva,Bucureşti,1980,vol.II,pag.231,223.

248

momentinsesizabilăpentrusimţulcomun-altfelspus,CentrulSuprems-aocultat.Înmodnecesar,înmomentuldepăşirii„praguluidelatenţă”caremarcheazădebutulluikrita-yuga(IV)trebuiasăseproducăefectulcontrar,respectivrevelareaCentruluiSuprem-cualtecuvinte,conformlegilor ciclice, odată cu debutul lui krita-yuga prezenţa CentruluiSupremtrebuiasădevinăsesizabilăpentrusimţulcomun.Darsimţulcomun al oamenilor primei Vârste reprezenta cu totul altceva decâtreprezintăsimţulcomunpentruoameniiactuali;capacităţidepercepţiecarepentruoameniiaceleiepociîndepărtateeraufireştişigenerale,laoamenii actuali (moderni), fiind atrofiate, au devenit „paranormale”şi excepţii. Din acest motiv, pentru revelarea Centrului Suprem eranecesară o interfaţă uşor accesibilă şi adecvată posibilităţilor noastredepercepţie.Aceastăinterfaţăafostpeliculafotograficăceaînregistratîn27ianuarie1986LuminarenăscutăaCentruluiSuprem,reînflorireaLotusuluicu1000depetalealTerreideasupraMunteluiPolar-VârfulOcolitdinBucegi(vezipag.82:Fig.1şiFig.2).

Debutulastronomical luikrita-yugaa fost însăcuaproape13zilecalendaristicemaitârziu,şianumeduminică9februarie,ora6:40GMTcândcometaHalleya trecut laperiheliu (ceamaimicădistanţădeSoare),moment încarePământuls-aaflat„aproapepedreaptacetreceaprinSoareşicometă”53 -deciPământul,Soareleşicometas-aualiniat.Darîncazulacesta,dupăcumseobservă,momentulînregistrăriiLuminii pe pelicula fotografică a precedat momentul astronomical debutului lui krita-yuga, fapt ce pare a intra în contradicţie curaţionamentulprezentat; această contradicţiedispare însădacă ţinemcont că ciclul anual polar, al cărui maxim fusese atins în preajmasolstiţiuluideiarnă,seaflala9februarieînfazadescendentă-ceeaceînseamnăcăactivitateaCentruluiladatade27ianuarieprezentadejaunnivelalintensităţiisuperiorceluidin9februariecândtrebuiasăfiedepăşit„praguldelatenţă”.

Potrivit analogiei dintre ciclul anual (solar) şi ciclul VârstelorLumii, debutul astronomic al lui dvâpara-yuga (II) şi debutulastronomical luikrita-yuga(IV)corespundînciclulanualcelordouăechinocţii, întrucât fiecare anotimp se desfăşoară între un solstiţiu şiun echinocţiu (sau între un echinocţiu şi un solstiţiu), iar cele patruanotimpuri corespund - în ciclulVârstelorLumii - celorpatruVârstemitice. Astfel, kali-yuga corespunde verii, pentru că - după cum amarătat-debutulastronomicalluikali-yuga(III)corespundesolstiţiuluidevară,ceeaceînseamnăcămomentulsfârşituluiluikali-yuga(III)şialdebutuluiluikritayuga(IV)corespundeechinocţiuluidetoamnă,iarkrita-yuga este Toamna ciclului Vârstelor Lumii - Vremea CulesuluiRoadelor, la care s-a referit adesea Mântuitorul. Şi dacă între krita-yuga(IV)şianotimpultoamnei,şiîntredvâpara-yuga(II)şianotimpulprimăveriiexistăorelaţiesimbolică,întretraiectoriacometeiHalleyşiacestedouăanotimpuriexistăorelaţieefectivă,vizibilăşiscâteietoare

53 Cornelia Cristescu, Gabriela Oprescu, Magda Stavinschi: Cometa Halley, Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1985,pag.80,82.

249

însensulpropriualcuvântului:„PământulseîntâlneştecutraiectoriacometeiHalleydedouăoripean,toamnaşiprimăvara;legatdeacesteîntâlniriapardouăroiurimeteorice(stelecăzătoare54-n.n.),unulîntre15şi26octombriecuradiantulînconstelaţiaOrion,deundeşinumeledeOrionideal roiului, iaraltul între30aprilie şi11maicuradiantulînconstelaţiaVărsătorul,deundeşinumeledeAquaridealroiului.”55 Orbita cometei Halley este o elipsă foarte alungită, cometa trecândlaperiheliuperiodic, la intervale ce auoduratămediede 76de ani.„Planulorbiteicometeifaceununghide162°cuplanuleclipticii56,celedouă planuri intersectându-se de-a lungul unei linii drepte numitelinianodurilor,capeteleacesteiliniisituatepeorbitacometeisuntceledouănoduri:ascendentşirespectivdescendent.Cândcometatreceprinnodul ascendent, eapărăseşte emisfera sudică a bolţii cereşti intrândîn emisfera nordică; situaţia este inversă în cazul traversării noduluidescendent. [...] Ţinând seama şi de faptul că afeliul orbitei (punctulcel mai îndepărtat de Soare) este situat la sud de ecliptică, din ceiaproximativ76deani,câtreprezintăperioadasa,doarşaselunicometanuseaflăsubplanuleclipticii.Astfel,întimpulultimeirevoluţiiînjurulSoarelui,la21noiembrie1985cometaHalleyatraversatplanuleclipticiidelasudsprenord,iarla20mai1986l-atraversatdinnou,delanordlasud,reveninddecilasuddeecliptică.“57Prinprismacelordemaisus,îndiagramadinFig.2-pag.244„praguldelatenţă”corespundelinieinodurilor, cele două noduri fiind reprezentate de punctele de intersecţiedintre traseuldiagramei şi „pragulde latenţă”;pentru că aşa cumorbitacometeiHalleytraverseazănoduldescendenttrecând(subplanuleclipticii)înemisferasudicăabolţiicereştiiarPământultreceprinacestnodîntimpulprimăverii,totastfelcurbaintensităţiiactivităţiiCentruluitraverseazănodulsăudescendentcoborândsub„praguldelatenţ㔺imarcând,înacestcaz,chiardebutul luidvâpara-yuga(II)-Primăvaraciclului;şiaşacumorbitacometeiHalleytraverseazănodulascendenttrecând(deasupraeclipticii)înemisferanordicăabolţiicereştiiarPământultreceprinacestnodîntimpultoamnei,totastfelcurbaintensităţiiactivităţiiCentruluitraverseazănodulsăuascendenttrecânddeasupra„praguluidelatenţ㔺imarcând,înacestcaz,chiardebutulluikrita-yuga(IV)-Toamnaciclului.

Estesemnificativfaptulcă,totatunci,întimpulîncarecometaHalleyevolua în sistemul nostru solar deasupra eclipticii, în emisfera nordică abolţiicereşti(între21noiembrie1985şi20mai1986),s-arevelatînîntregimemareleTemplustructuratpetreinivelurialCentruluiSuprem-Mănăstirea

54AcestestelecăzătoaresuntparticoledemateriedesprinsădintrupulcometeiHalleylafiecaretrecerelaperiheliu,şicarecontinuăsăseroteascăînjurulSoareluipetraiectoriaacesteia;cândPământultraversează-toamnaşiprimăvara-orbitacometei,prinfrecareacupăturiledensealeatmosfereiacesteparticoleseîncălzesc,începsălumineze,şisestingînmomentulîncareauarscomplet.(Ibidem,pag.136.)

55 Cornelia Cristescu, Gabriela Oprescu, Magda Stavinschi: Cometa Halley, Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1985,pag.137.

56Eclipticaestedrumulaparent,anualalSoareluipesferacerească,planuleclipticiifiind,înrealitate,planulîncarePământulseroteşteînjurulSoarelui.

57 Cornelia Cristescu, Gabriela Oprescu, Magda Stavinschi: Cometa Halley, Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1985,pag.66,141.

250

deTămâie,MănăstireaDalbăSfântăzidităcuosecuremaredeOmulMarecoborâtdelaTatăldesusdinceriu.

ImplicareacometeiHalleyînactivitateaCentruluiSuprems-arputeasăfiecomplexă,însădinceleexpuseaparedestuldeclarroluleidecronometruceamăsurattimpuldestinatluidvăpara-yuga(II)şialluikali-yuga(III)-vezişipag.28-29,81,83.

„Destul de curios, cometele au stârnit dintotdeauna teamă,foarte rarbucurie sausperanţă.La toatepopoarele şi în toateepocileapariţia lor neaşteptată (uriaşa coadă a cometei traversând boltacereascăuneori înplinăzi)a fostasociatădecelemaimulteori cuoputerestranie,menităsăzdruncineordineastabilitădeveacuri”58,semnal unui iminent dezastru. „De-a lungul istoriei cometele au generatadevărate «epidemii» de spaimă”59, şi este grăitor în acest sens felul

în care un vestit savant (chirurg),AmbroisePare,pradăuneipsihoze/halucinaţii colective, a descris şi aschiţat imaginea unei comete ivitepecer înanul1527:„Aspectuleieraatâtdegroaznic,încâtabăgatspaimaîn suflete: unii mureau de frică, iaralţiicădeaulapat.Eraunastrudeolungimeneobişnuită,avândoculoaresângerie.Labazaluisezăreaomânăcare strângea o lungă sabie de foc,cu trei stele în vârf. Pe ambelepărţiale acestui astru înspimântător seputeauvedeasăbii,cuţiteşipumnaleînsângerate, iar printre ele se iveauchipuri de oameni schimonosite dedurere, având ochii holbaţi şi părulvâlvoi.”60

În imaginea alăturată estereprodusă schiţa realizată de Ambroise Pare61, reprezentând cometadinanul1527,aşacumadescris-o şi cuma fost recepţionatădeel şidecătreoameniiacelortimpuri.Chiar„înplinsecolXX,în1910,ziarul«Lapetiterepublique»scriadespretrecereacometeiHalleyastfel:«Vomtraversa în aceastănoapte (18mai) coada cometei. [...]Moralnu estenicioîndoială:cometita,boalănouă,faceravagiiînStateleUnite,Rusia,Austria,Franţa.Numărulcelorcarepreferăsămoarădecâtsăoaştepteînfamilieesteincalculabil»”.62

58 Cornelia Cristescu, Gabriela Oprescu, Magda Stavinschi: Cometa Halley, Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1985,pag.8.

59IonCorvinSângeorzan,I.M.Ştefan:Ghidulcosmosului,Ed.Minerva,Bucureşti,1980,vol.I,pag.191.

60AbroiseParecitatdeIonCorvinSângeorzan,I.M.Ştefan,ibidempag.190-191.61Reproducereibidem,ilustaţia5,pag.280.62 Cornelia Cristescu, Gabriela Oprescu, Magda Stavinschi: Cometa Halley, Ed.

ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1985,pag.46.

251

Printre nenumăratele astfel de consemnări întâlnite în toateepocile,relatareaşischiţalăsatedeAmbroisePareprezintăoimportanţădeosebită:elepunînluminăfaptulcălaorigineaacestor„epidemiidespaimă”, psihoze şi halucinaţii colective provocate de apariţia uneicomete,stauecourilemiturilorescatologice63-evenimenteleprevestitede aceste mituri fiind asimilate, prin diversiunea lui Dvăpara, cudisoluţiacatastroficăfinalăaLumii,precedatăsauprovocată,potrivitunortradiţii,deapariţiasaudecădereauneicomete.Astfel,potrivittradiţieivedice,zeulVişnuseîntrupează(avatara)azeceaoară„înultimaperioadăaluikali-yugaiarlasfârşitsearatăîntâiaoarăfarăamaifimijlocitdeunavatar, călarepe calul alb şi ţinând înmânăo sabie sclipitoare carevafidefaptocometă”64;sfârşitulluikali-yugafiindconsiderat(înmoderonat)sfârşitul ciclului şi sfârşitul catastrofic al Lumii prin disoluţie (pralaya),interpretare contrazisă de însăşi funcţiamitică a lui Vişnu:Vişnu, numitşi Salvatorul (Tirthakara), era adorat ca păstrătorul Lumii prin iubire, elfiind cel cepropulseazăbineleuniversal; semnificativ este faptul căunuldintrenumeroaseleluiepiteteesteTrikakudcareînseamnă„Treipiscuri”65.De asemenea, potrivit tradiţiei iraniene conservate în Avesta, „la sosireamântuitoruluiSaoshyant,dincervacădeacometaescatologicăGurzsehrincendiindlumea”66-„incendierealumii”putândsăînsemne,lafeldebine(în sens figurativ/simbolic), incendierea spiritelor prin zdruncinarea dintemeliiamentalităţilor,atuturorconcepţiilorconsideratefundamentale.

„Separe totuşicăceamaicelebrăapariţieanumaipuţincelebreicometeHalleyafostceadinanul1456.[...]Coadaiseîntindeapeunarcde60degrade,caosplendidăcoadădepăun.Ivireaeiîntr-operioadătulbureaEuropeiastârnitopanicărarîntâlnită.TrecuserăabiatreianidecândturciiinvadaserăConstantinopolulşipericolulpătrunderiilorînEuropacreşteadelaozilaalta.Cometaapăreaastfelambelortaberecaunsemnalmânieidivine: turcii vedeau în ea o cruce, creştinilor le apărea ca un iatagan.”67 Anul 1456 a fost şi primul andedomnie al luiVladŢepeş, şi referindu-se la această împrejurare istoricul dr. Ştefan Andreescu spunea: „Pentruanedaseamacâtdeciudatăeramentalitateaacestuivoievod,aşrelevaodescoperiremonetarădatoratăluiOctavianIliescu,numismatulcareareuşitsăidentificeprimamonedăemisădeVladŢepeş.Aceastămonedăesteunbandeargintcarepeofaţăaregravatăosteacucoadă.SteauacucoadănuestenimicaltcevadecâtcometaHalley,celebracometăcareafostvăzutădinChinapânădeasupraItalieiînanul1456.EsteexactmomentuldeînceputaldomnieiceleilungialuiVladŢepeş,1456-1462;şiesteinteresant

63„Escatologia(etim.gr.:eschatos=«ultim»;logos=«cuvânt,ştiinţă»)estediscursuldespredestinelefinale,princaretrebuiesăseînţeleagăpedeoparteţelurilesupreme,iarpedealtăpartelimitele(termenele)ultime,îndeosebialelumiişialeumanităţii.Acestdiscursseprezintă adeseori sub formaunormituri.” În aceeaşi categorie se înscriu apocalipsele,dintrecareceamaicunoscutăesteApocalipsadupăloan,dinNoulTestament.Etimologic,cuvântul„apocalips”provinedingrecescul„apocalypsis”careînseamnă„revelaţie”.(PierreRiffard:Dicţionarulesoterismului,Ed.Meridiane,1998,pag.99şipag.34).

64 V. Kernbach: Dicţionar de mitologie generală, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,Bucureşti,1989,pag.623.

65Ibidem,pag.622.66Ibidem,pag.525.67 Cornelia Cristescu, Gabriela Oprescu, Magda Stavinschi: Cometa Halley, Ed.

ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1985,pag.21

252

căVladŢepeş nu sa sfiit să adopte ca semnbenefic steaua cu coadăcare,înepocă,întoatăEuropastârneaspaimă,şicareeraconsideratăunsemnderăuaugur.”68AceastăciudăţenieamentalităţiiluiVladŢepeş,diametral opusă mentalităţii contemporanilor săi (şi nu numai), seexplicăprinapartenenţavoievoduluilaŞcoalaMunteluiAscuns,şi,înconsecinţă,princunoaştereafuncţieirealeaacesteicomete,aimplicăriieiînactivitateaCentruluiSuprem.

Cometa Halley - Steaua Magilor „DupăceS-anăscutIisus,înBetleemuldinludea,înzileleîmpăratuluiIrod,iatăcăauvenitniştemagidinRăsăritlaIerusalim,şiauîntrebat:«Undeesteîmpăratuldecurândnăscutaliudeilor?FiindcăI-amvăzutsteauaînRăsărit,şiamvenitsăneînchinămLui.»”69Despre Steaua care a vestit naşterea Mântuitorului, Steaua

mergătoare care a arătat locul unde se afla Pruncul divin, vorbesc omulţime de legende conservate în vechi Scripturi apocrife - care auinspiratînsăobogatăiconografieortodoxă-şicareprezintă,înversiunidiferiteşidetaliat,atâtimagineaSteleişifelulîncares-amanifestatea,câtşiîmprejurărilecareauprecedat-oşievenimentelecarei-auurmat.Astfel, „în scrierea anonimăOpus imperfectum inMutthaeum (după unmodelprobabilanteriorsec.alVI-lea),serelateazăcămagiiregaliseurcauanualpeMunteleBiruinţelor,laopeşterăcupomişiizvoare,casăaştepteSteaua;aceastaaparedupămulţiani,avândchipdecopil, şi îi trimitepemagiînIudeea”70,nuînsăînaintedealedăruiefigiacruciişidealedestăinuiînvăţături.71Potrivit luiFulcanelli,aceeaşi legendă(dinaceeaşisursă)maispune că profeţia despre venirea Stelei care a vestit naşterea Prunculuidivin,înţelepţiimagiocunoşteaudintr-ocarteatribuităluiSeth(altreileafiualluiAdam),şicăautransmis-ode-alungulgeneraţiilor,dintatăînfiu.Unapocrifslavondinsec.alXV-lea„vorbeştedespreo«steamergătoare»[...]careaveaaripicadevulturşimulteraze[...];«steauamergătoare[...]s-apogorâtpeunmunteşidintr-însaaieşitHristos».Apocrifulmaispunecă în timpul deplasării ei pe cer, Steaua a fost ţinută sub observaţie de«astronomi»,dinturnurispecialziditepeculmidedealuri.”72

De-a lungul secolelor mulţi cercetători au încercat să identificeaceastă Stea, dar „toate căutările astronomice ale Stelei din Betleem s-audoveditzadarnice.Aufostavansatemaimulteipoteze:apariţiauneicomete,cvadruplăconjuncţiedeplanete,onouăstea,etc.S-aajunslaconcluziacăfenomenulesteprobabilsimbolicsaucăafostpsihologicşinufizic.LadatapresupusăafidatanaşteriiluiChristos,observaţiileastronomiceerauaşaderăspânditeîncât,dacăvreunfenomenimportantarfiavutloc,elarfifostcusiguranţăremarcatşiconsemnatdeautoriiorientali

68Dr.ŞtefanAndreescu:VladŢepeşaemisomonedăcucometaHalleycareeraspaimaepocii,JurnalulNaţional,AnIV,Nr.969,2august1996,pag.16.

69EvangheliadupăMatei2,1-2.70 V. Kernbach: Dicţionar de mitologie generală, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti,1989,pag.557.71Fulcanelli:Misterulcatedralelor,Ed.Nemira,Bucureşti,2005,pag.44.72VictorKernbach,ibidem,pag.556.

253

sau romani.”73Or tocmai anul naşteriiMântuitorului este problema, estecauza eşecului căutărilor; căci ceea ce a făcut imposibilă identificareaastronomică a Stelei Magilor a fost o eroare foarte veche din stabilireacalendarului74: anul considerat ca fiind anul naşterii lui Christos, şi, caurmare,devenitanul1alereicreştine,s-adoveditanuficelreal.Astfel,seştiecăIisuss-anăscutînvremeaîncareIroderaregealiudeilor,iar„astăzidatărileluiIrodcelMaresuntfoartebinecunoscute:elşi-aînceputdomniaîn anul 37 î.Chr. şi amurit în anul 4 î.Chr., ceea ce obligă la a se atribuiMântuitoruluiodatădenaşteremaitimpurie”75,anterioarăanului4î.Chr.AnomaliacareapareînexprimareadateirealeanaşteriiluiChristos,fiindgeneratădeeroareainiţialădinstabilireacalendarului,nupoatefievitată;numărarea anilor în acest sistem fiind adoptată şi generalizată în toatedomeniileşipetotglobul.

După cum se spune în Evanghelia după Luca (2, 1-7), în vremeaîn care s-a născutChristos, împăratul romanilor eraCezarAugustus, iaracestaşi-a începutdomnia înanul27 î.Chr; ceeace înseamnăcănaştereaDomnuluiafostulterioarăacesteidate.Deasemenea,domeniuldecăutarese mai restrânge cu cel puţin doi ani pentru că, după cum se spune înEvangheliadupăMatei(2,2-16),Irodaflânddelamagidespre„împăratuldecurândnăscutaliudeilor,[...]atrimissăomoarepetoţiprunciidepartebărbătească,deladoianiînjos,careerauînBetleemşiîntoateîmprejurimilelui,potrivitcuvremeapecareoaflaseîntocmaidelamagi”.Deaicireiesecădupă spuselemagilor Steaua se ivise cudoi ani în urmă - deci cu celpuţindoianiînainteamorţiiluiIrod.Faptulcăsescurseserădoianidelaapariţia Stelei până lamomentul în caremagii au ajuns în ţinutul Iudeeise regăseşte în legenda consemnată înOpus imperfectum inMutthaeum(amintităanterior),undesespunecă„Steauaîiprecedă(pemagi-n.n)astfelladrumvremededoiani,şinicipâinea,niciapanulelipsirăvreodată.CeeacefăcurădupăaceeaepovestitmaipescurtînEvanghelii’’76

73 JeanChevalier,AlainGheerbrant:Dictionnairedes Symboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.338.

74InsecolulalVI-lea,călugărulromanDionisieScitul(460-556)originardinDobrogea,„a condamnat cu vehemenţă folosirea de către creştini a erei lui Diocletian (numărareaanilor de la domnia lui Diocletian), care fusese unul dintre cei mai mari prigonitori aicreştinismului.Deaceea,Dionisieemiteideeaînlocuiriiacesteierecuoricarealtacareavealegătură cu creştinismul. În cartea sa «Liber de Paschale», propune instituirea erei de lanaştereamisticăaluiIisusChristos.Astfelaapărut«eranoastră»sau«eracreştină»ceamairăspândită astăzi pe glob. Pe bazaunor socoteli arbitrare,Dionisie a calculat cănaşterealuiChristosarfiavutloccu525aniînurmă,adicăînanul284înaintedeeraluiDiocletiansauînanul753«abUrbecondita»,astfelcăanul1alereicreştinecoincidecuanul754delafundareaRomei.[...]călugărulromannelăsândniciundocumentreferitorlamodulîncareacalculatdatanaşteriiluiChristos[...].Trebuiemenţionatcă,îndecursdepestecincisecole,creştiniineavândcronologiainstituitădeDionisie,nuposedaucunoştinţedespremomentulnaşteriiluiChristosşinicinusegândeauasupraacesteiprobleme.[...]CronologiapropusădeDionisienuafostadmisădintr-odată.PrimamenţiuneoficialădespredatanaşteriiluiChristosaapărutîndocumentelebisericeştiabiapestedouăsecoledupăDionisie,prinanul742.Răspândireaacesteieres-afăcutlent.[...]ÎnRomapapalăafostfolosităabiaîntimpulpapeiloanalXIII-lea(965-972),astfelcădelaaceavremesepoatespunecăeracreştinăs-ageneralizatînOccident.[...]ÎnRusia,prindecretulemisdeţarulPetrucelMare,s-aimpusfolosirea acestei ere începând cu anul 1700”. (George Stănilă: Sisteme calendaristice, Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1980,pag.121-123.)

75 J.P.Bagot, J.Cl.Dubs: Cum să citim Biblia, Ed. Arhiepiscopia Romano-Catolică,Bucureşti,1994,pag.41.

76Fulcanelli:Misterulcatedralelor,Ed.Nemira,Bucureşti,2005,pag.44.

254

ConcluziaestecăSteauaMagilortrebuiecăutatăîntr-unuldintreaniicuprinşiîntre27î.Chr.-6î.Chr.Înacestintervaldetimp,înanul11î.Chr.,esteatestatăapariţiacometeiHalley.77CometaHalleycareavestitînanul1986încheiereaVârsteideFier(kali-yuga)şidebutulVârsteideAur(krita-yuga),afost-cusiguranţă-aceeaşiSteacareînanul11î.Chr.avestitcoborâreaFiuluiluiDumnezeuprintreoameni78.Acestadevări-a fost revelatpictoruluiflorentinGiotto, căci în fresca reprezentândAdoraţiamagilor-aflatăînCapelaArenadinPadova-eladatSteleidinBetleemchipulcometeiHalleylaacăreiapariţiedinanul1301fusesemartor79; numai unmiracol, o revelaţie dumnezeiască îi puteada luiGiottoîndrăznealadeareprezentaastfelSteauaaducătoareaceleimaimarişimaifericiteveştidinistoriaomenirii,pentrucăpictorulflorentinsfidasecuaceastăreprezentareregulilebinestabilitealeiconografieişicredinţaadâncînrădăcinatăcăstelelecucoadăsuntadevăraţimonştricereştivestitorisauaducătoridedezastre.

În anul 1986 cometa Halley revenea în împărăţia SoareluipentruavestisfârşitulhuliteiVârstedeFier{kali-yuga)şidebutulmultvisateiVârstedeAur(krita-yuga);şipentruprimaoarădelanaştereaMântuitorului,pământenii,însfârşiteliberaţidespaime,auaşteptat-ocu nerăbdare şi au întâmpinat-o cu bucurie. Un complex organisminternaţional(InternationalHalleyWatch)80s-aformat,dintimp,pentruacoordonaîntreagaactivitatedeobservareacometei;şipotrivitlegilorneştiutepatronatedeDvâpara-legialecărorefectelenumimnoiuneoricoincidenţe-grupulinternaţionalînsărcinatcupregătireaprogramelorspaţiale(InteragencyConsultativeGroupe)s-areunitpentruprimaoară(înseptembrie1981)chiarlaPadova,acoloundecarteadeidentitateaaşteptateiStelemergătoaretronadeaproapeşaptesecoleautentificatădeGiotto,pezidulCapeleiArena.Înpremierăabsolută,pământeniiautrimisatunciînîntâmpinareacometeicincisondespaţiale,cinciemisaripentrua-iurabunvenit,darmaialespentruaoobservadeaproape.Înanul1986(13/14martie)misiuneadearidicaultimulvălsubcareseascundeacometaarevenittotluiGiotto;eravorbadeaceastădatădespreunadintre sondele spaţiale care purta numele pictorului florentin, şicarestrăpungândcoamaînvolburatăacometeiapătrunsînepicentrulvijeliei;şiaruncândopriviresubultimuleivălne-atransmis,asemeneapictoruluiGiotto,„imaginiextraordinare,cudetaliinemaivăzute”81alechipuluiascunsalmiraculoaseiStelemergătoare.

77 Cornelia Cristescu, Gabriela Oprescu, Magda Stavinschi: Cometa Halley, Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1985,pag.20.

78înconsecinţă,anul2000delaNaştereaMântuitoruluiafostanul1989(1989+11=2000);estesemnificativfaptulcăînanul1989,înlunamarties-aprodusoaurorăborealădeasupracotuluiCarpaţilor,darcaredincauzaplafonuluidenoriaputufivăzutănumaidecătremeteorologiidelastaţiileOmuşiVrancea.

79 Cornelia Cristescu, Gabriela Oprescu, Magda Stavinschi: Cometa Halley, Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1985,pag.25-29.

80Ibidem,pag.164-165.81„[...]Dupăevenimentulastronomicdinmartie1986,cometaHalleyadevenitsora

noastrăpitică,unastruplanetezimalde15x8Km,plămadădinplămadaSoarelui,caîntregulsistemplanetar.Formanucleului,prelungă,şistructurasa,nucaunblocdegheaţămurdară,

255

Dupăceînanul11î.ChravestitnaştereaMântuitorului,cometaHalleyamairevenitde26deori laperiheliu; laultima trecere,a26-a,înanul1986marcândsfârşitulVârsteideFierşidebutulVârsteideAur.Acestnumăraltrecerilor82laperiheliuseremarcăprinfaptulcă,în calitatede simbolnumeric, 26 seasociază simbolismului funcţiilorCentruluiSuprem(vezipag.43-44).

Cunoscândatâtdatacândaînceputkali-yuga:18februarie3102î.Chr,câtşidatacândaluatsfârşit:9februarie1986,poatefistabilitădurata(t)aacesteiVârste:

durata lui kali-yuga (III) = t = 3102 + 1986 = 5088 aniŢinând cont de relaţiile de la pag. 245 se pot calcula duratele

celorlaltetreiVârste,precumşiduratacicluluicomplet,mahâyuga:durataluitretă-yuga(I)=3[t]=3[5]088=15264anidurataluidvâpara-yuga(II)=2[t]=2[5]088=10176anidurataluikali-yuga(III)=1[t]=1[5]088=5088anidurataluikrita-yuga(IV)=4[t]=4[5]088=20352ani

duratacicluluicomplet,mahâyuga=10[t]=10[5]088=50880ani

Mişcarea de precesie a TerreiDubla spirală - Castor şi Polux; Uroborosul

Orologiul din stele

„Mişcările Pământului sunt numeroase şi foarte complexe (14mişcări identificate până acum). Celemai importante sunt: rotaţia înjurulproprieiaxe;revoluţiaînjurulSoarelui;precesia;nutaţia;mişcărileefectuate împreună cu întregul sistem solar în cadrul Galaxiei”83 -respectivodeplasarefaţădesteleleapropiateîntr-odirecţiedenumită„apex”solar(situatînconstelaţiaHercules),şi,împreunăcusteleledinvecinătateasistemului solar,omişcarederevoluţie în jurulnucleuluigalactic (sistemul solar efectuând un tur complet al Galaxiei într-operioadăceafostapreciatăla200-250milioanedeani).Corelate,douădintre acestemişcări ale Pământului, anume precesia şi mişcarea detranslaţieîncadrulGalaxieijoacăunroldeterminantînciclulVârstelorLumii.

ci ca o rocă neagră, un negru catifelat, în interiorul căreia se află apă, gheaţă, carbon,oxigen,hidrogen,darşimetale,cafier,nichel,cupru,cobaltetc.,modificăradicalimagineaprestabilitădesprecomete,îngeneral,şidespreHalley,înspecial.[...]Câtpriveştereliefulcometei,atâtsondaVega2câtşisondaGiottoausemnalatexistenţaunormunţisaucoline,precumşiaunuicrater.Adăugândladateleenumeratesuccesiuneazileişianopţii,tabloulreal al acestui corp cerescdevineparcămai enigmatic. “ (ManoleAuneanu:Halley, soranoastrăpitică...,ZiarulContemporanu,Bucureşti,martie1986,pag.7,10).

82Cele26detrecerilaperiheliualecometeiHalleyauavutlocînanii:66;141;218;295;374;451;530;607;684;760;837;912;989;1066;1145;1222;1301;1378;1456;1531;1607;1682;1759;1835;1910;1986.

83IonCorvinSîngeorzan,I.M.Ştefan:229.Ghidulcosmosului,Ed.Minerva,Bucureşti,1980,vol.I,pag.88,112,228-229

256

Mişcarea de precesie a Terrei

MişcareadeprecesieconstăîndeplasarealentăadirecţieiaxeiderotaţieaPământuluisubinfluenţacombinatăaSoareluişiaLunii,axaderotaţie(axapolilorgeografici)păstrându-şiînsăaceeaşiînclinaţiefaţădeecliptică.PrinaceastămişcareaxapolilorgeograficiaiPământului,prelungită în ambele direcţii, descrie pe emisfera nordică cerească{boreală)şipeemisferasudicăcerească{australă)câteuncerc;fiecaredintre aceste două cercuri (egale) poartă numele de cerc de precesie(nordic/borealrespectivsudic/austral).DupăcumseştieaxaderotaţieaPământului facecuplanuleclipticiiununghide66degrade,33deminute şi15 secunde; centrelecelordouăcercurigemenedeprecesiefiindsituatepedreaptaperpendicularăpeplanuleclipticiişicaretreceprincentrulglobuluiterestru,suntnumitepolnordecliptic,respectivpolsudecliptic-veziFig.184-pag.258.DatorităcombinăriimişcăriideprecesiecumişcareadetranslaţielacareparticipăPământulîmpreunăcu întregsistemulsolar, cerculdeprecesienuse închide (ca înFig.1), înrealitate rezultând o spirală în continuă desfăşurare. „Fenomenul deprecesieafostformulatpentruprimaoarădeHipparchînanul130î.Chr.”85.

„Mişcarea de rotaţie a Pământului, fiind o mişcare destul deuniformă, serveşte drept «orologiu» pentru măsurarea timpului. Într-adevăr,astronomii,luândcarepersteleleîndepărtateşialtecorpuricereşti,cu ajutorul rotaţiei Pământului determină ora exactă [...] care este apoipăstratădecătreaşa-numitelependulefundamentale.”86„Înraportcusteleleconsideratefixe,Pământul efectueazăo rotaţie completă în jurulproprieiaxeîn23ore,56minuteşi4,0905secunde,delavestlaest.Acestintervalde timp constituie ziua siderală, spredeosebirede intervalul obişnuit derotaţie (24 ore) care se raportează la Soare.”87 „De asemenea şimişcareaderevoluţieaPământuluipermitemăsurareatimpului,anumemăsurareaunorintervaledetimpmaimari.PerioadaderevoluţieaPământuluiînjurulSoarelui,egalăcu365,2442dezile,afostdenumităantropic”88Fiecaredintreaceste douămişcări ale Pământului, prin schimbarea continuă a poziţieiacestuiaînraportcuSoareleşirevenireaperiodicăpeoaceeaşipoziţiedupăparcurgereaunei rotaţii complete,determină înplan terestru succesiuneaunorcicluri:o rotaţie completăaPământului în jurulaxei saledeterminăciclulnoapte-zi;orotaţiecompletăînjurulSoareluideterminăciclulanualalcelorpatruanotimpuri.

Mişcarea de precesie de asemenea permite măsurarea timpului,anumemăsurareaintervaluluidetimpnecesaraxeipolilorgeograficipentruparcurgereacompletăacercurilordeprecesie.Prinanalogiecumişcareaderotaţieşimişcareaderevoluţie,mişcareadeprecesietrebuiesădetermine

84 Reproducere după G.Chiţulescu, Tr.Chiţulescu: Şapte monumente celebre aleantichităţii,Ed.Tehnică,Bucureşti,1969,Fig.49(pag.78).

85G.Chiţulescu,Tr.Chiţulescu,ibidem,pag.79.86IonCorvinSîngeorzan:Zeceoredeastronomie,Ed.Ştiinţifică,Bucureşti,1963,pag.

53.87IonCorvinSîngeorzan:Ghidulcosmosului,Ed.Minerva,Bucureşti,1980,Vol.I,pag.

88.88IonCorvinSîngeorzan:Zeceoredeastronomie,Ed.Ştiinţifică,Bucureşti,1963,pag.

54.

257

în plan terestru succesiuneaunor cicluri, prin schimbarea continuă apoziţieipolilorgeografici-şideciaTerrei-faţădepoliieclipticişiprinrevenirealorperiodicăpeoaceeaşipoziţiedupăceaxacareîiuneşteaparcurssimultanşicompletceledouăcercurideprecesie.Intervalulde timp în care axa polilor geografici ai Pământului efectuează untur complet al cercurilor de precesie fiind considerabil, determinareaexactăaacesteiduratenuafostposibilă;durataaproximativăapreciatăla 26000 - 25786 de ani a fost determinată prin interpolări, pe bazamăsurătorilorastronomicecareaucrescut înpreciziedarcareaufostefectuatepeintervaledetimppreascurtefaţădedurataciclului.PotrivitluiCecilFolescu89aceastăduratăestede25725deani,potrivitluiPierreRiffard„astăzisavanţiifixeazăacestciclula25786deani”90,iarpotrivitluiMauriceCotterell, tradiţiamayaatribuieacestui cicluoduratăde25625ani.

ÎnFig.291-pag.258estefiguratăpoziţiacerculuideprecesiefaţăde constelaţiile emisferei nordice cereşti, fiecare punct al cercului deprecesiereprezentând loculunde, launmomentdat,axaderotaţieaTerrei(axapolilorgeografici),prelungită,aintersectatsauvaintersectaboltanordicăacerului,astfelîncât,unanumitpunct,pentruunanumitmoment, devine polul nordic ceresc - punctul fix în jurul căruia seproducerotaţiaaparentăafirmamentului;dacăînrespectivulpunctsauînvecinătatealuiseaflăostea,deplasareaaxeipolilorfiindfoartelentă,aceastăsteadevinepentrumaimultesutedeaniSteauaPolară,steauacare indicănordul geografic. Înmomentulde faţă SteauaPolară estesteauaalpha(a)dinconstelaţiaUrsaMică.

Ciclul anual al celor patru anotimpuri este ciclu solar, careprivit din perspectivă osmică se datorează mişcării de revoluţie aPământului în jurul Soarelui imobil în raport cu Pământul, dar careaşacumesteperceputdepePământsedatoreazămersuluiaparentalSoarelui,urmărindecliptica,pesferacerească.Privitdinaceastăultimăperspectivă, conform tradiţiei,mersul Soareluipe ecliptică reprezintăordinea celestă căreia îi corespunde în ordinea terestră succesiuneacelorpatruanotimpuri.Spredeosebiredeacestciclusolar,ciclulcaretrebuiesăcorespundăînordineaterestrămişcăriideprecesieesteciclupolar,fiinddeterminatdemersulpoluluicerescastronomicpecerculdeprecesie,şicarereprezintăordineacelestă.Daracestpolcerescastronomic,detectabilşipasager,nuesteînrealitatedecâtsubstitutul,simbolulpunctuluideaplicareaAcţiuniiPrincipiuluiasupraCreaţiei,estedecisimbolulPoluluiCerescunicşi imobil,şicare,aparţinândunuiordinsuperiorderealitate,este invizibil şinedetectabil; ceeace înseamnăcăciclulpolardinordineaterestrăcaretrebuiesăcorespundădeplasăriipoluluicerescastronomicdinordinea celestă sensibilă, se datorează în realitateAcţiunii diferenţiate întimpaPrincipiului,prinintermediulPoluluiCerescunicşiimobilşi

89CecilFolescu:CeesteUniversul?,Ed.Albatros,Bucureşti,1988,pag.245.90PierreRiffard:Dicţionarulesoterismului,Ed.Nemira,Bucureşti,1998,pag.31,225.91 Reproducere după G.Chiţulescu, Tr.Chiţulescu: Şapte monumente celebre ale

antichităţiiEd.Tehnica,Bucureşti,1969,Fig.50(pag.79).

258

DUBLA SPIRALA A CICLULUI VARSTELOR LUMII

Fig. 1. Reprezentare schematicaa cercurilor de precesie.

Fig. 2. Poziţia cercului de precesie faţă de constelaţiile emisferei boreale; reperul 0 indică începutul erei creştine.

Fig. 3. Castor şi Pollux - gemenii inseparabili. Aversul unei monede de argint descoperite la Histria(sec. IV-V î.Chr.).

Fig. 4 (a,b) Dubla spirală în două variante scrijelite pe coloana Ceruluidin tradiţia populară româneasca.

Fig. 6. Hermes Mercurius Trismegistus.

Fig. 5. Uroboros (disc de bronz din Benin). Fig 7. Canis sidereus, simbolul constelaţiei

australe Caniş Maior (Câinele Mare). Figură de bronz descoperită în România".

259

careaparţineordiniidivine,suprasensibile-căciaşacumspuneaReneGuenon92,înnaturăsensibilulpoatesimbolizasuprasensibilul,ordineanaturală,înîntregime,fiindunsimbolalordiniidivine(inferiorulpoatesimbolizasuperiorul,dar inverseste imposibil);aşa încât,dinaceastăperspectivă,constelaţiilenusuntdecâtniştesimboluri,iarlegilemişcăriiaştrilortraducînplanfizicprincipiilemetafizicedecareeledepind.

Concluzia este că acel ciclu polar care trebuie să semanifesteînordineaterestrăcaurmareaprecesieiaxeiderotaţieaPământuluinu poate fi decât ciclul Vârstelor Lumii, în acest sens fiind evidentăanalogiadintredeplasareapoluluicerescastronomic-simbolalPoluluiCeresc imobil - pe cercul de precesie, şi deplasarea pe traiectoriecircularăaLotusului-simbolalCentruluiSupremimobil-aşacumseprezintăînmandaladinFig.1-pag.244(vezişiFig.2-pag.235).Cuaceastă concluzie par însă a intra în contradicţie duratele celor douăcicluri:duratacicluluidinordineanaturală(sensibilă)celestă-respectivparcurgerea completă a cercului de precesie de către polul cerescastronomic-careestedeaproximativ25786(sau25725sau25625)deani, şi durata ciclului Vârstelor Lumii ce i-ar corespunde în ordineaterestră şi care,după cuma rezultat, estede50880deani.Dar ciclulVârstelorLumiisecompunedindouăfazedistincte,egalecadurată:ofazădescendentă(solve)şiofazăascendentă(coagula),fiecaredintreeledesfaşurându-sepeparcursuluneijumătăţiaciclului,respectivîn25440deani.Dupăcumsepoateconstata,aceastăvaloareestefoarteapropiatădevalorileavansatepentrudurataparcurgeriicerculuideprecesiedecătrepolulcerescastronomic:între25786şi25440diferenţareprezintă1,34%,între25725şi25440diferenţareprezintă1,1%iar între25625şi25440diferenţareprezintă0,72%.Esteevidentcănupoatefivorbadeobanalăcoincidenţă,cuatâtmaimultcucâtdateprovenitedintradiţii,şicarevorfiprezentateîncontinuare,indicăfaptulcăciclulVârstelorLumiicorespundeuneidubleparcurgeriacerculuideprecesie.

Orînacestecondiţiiarrezultacă,înrealitate,polulcerescastronomicefectueazăunturcompletalcerculuideprecesieîn25440deani,iarodublăparcurgereacerculuideprecesieînsumând50880deanireprezintăordineacelestăcăreiaîicorespundeînordineaterestrăciclulcelorpatruVârstealeLumiişiimplicitaleomenirii.

Dubla spirală - Castor şi Pollux; Uroborosul

Dupăcums-avăzut,peparcursulunui ciclucompletalVârsteloromeniriiatracţiaexercitatădePământ(prininfluenţeletelurice)şiatracţiaexercitatădeCer(prininfluenţeleCereşti)seproducînsensinversunafaţădealta,determinând,înraportcuPrincipiul,„aceadublămişcarealternativădeexpansiuneşideresorbţie[...]încareconstau,înesenţă,celedouăfazecomplementare ale oricărui proces demanifestare”93: o fază descendentăsau centrifugă (îndepărtarea de Centru) - care corespunde în alchimieoperaţieisolve-urmatădeofazăascendentăsaucentripetă(întoarcereala

92ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,1997,Bucureşti,pag.18,98.93Ibidem,pag.442.

260

Centru)-carecorespundeoperaţieicoagula-„şicaresuntcomparateînmodtradiţionalcuceledouăfazealerespiraţiei(expiraţiaşiaspiraţia-n.n.)precumşicudublamişcareainimii(diastolaşisistola)”94.Acestproces,descrisînlimbajsimbolic(matematic)modern,seidentificădeasemeneafiguratîndiagramadinFig.2-pag.244.

Faptul că din două astfel de faze complementare şi succesivesecompuneoriceprocesdemanifestareesteatestatdetoatetradiţiile,fiindexprimatîndiferitemoduriprinsimboluriechivalentedintrecare„dublaspirală”-Fig.4(a,b)95-pag.258-seremarcăprinrăspândireşi elocvenţă.După cum spune ReneGuenon96, dubla spirală juca unrolextremdeimportantînartatradiţionalăacelormaidiverseculturistrăvechi, fiind considerată astăzi, în general, conform tendinţelormoderne,caunsimplumotiv„ornamental”sau„decorativ”;seignorăsau seuită astfel faptul că laorigini toate „ornamentaţiile” aveauuncaracterexclusivsimbolic,chiardacăausupravieţuitcontinuândsăfiefolositeînepociîncareacestcaracteraîncetatsămaifieînţeles.Caoricesimbol tradiţional dubla spirală are o pluralitate de sensuri, atât dinpunctdevederemacrocosmiccâtşidinpunctdevederemicrocosmic,sensuricarenuseexcludcisecompleteazăreciproc(vezişipag.112-113).

Reprezentată în diverse variante, dubla spirală se regăseştemodelată din metale preţioase (ca aşa-zise „obiecte de podoabă”),figurată pe obiecte confecţionate din astfel demetale sau pe obiecteceramicedescoperitedearheologiînîntregspaţiulcarpato-danubian-înmodcutotuldeosebit,caunlaitmotiv,apărândpeceramicaaparţinândculturiiCucuteni (3600 -2500 î.Chr.) - şi continuăsăpersistepână înzilelenoastreînartapopulară.

Relevant este faptul că dubla spirală se numără printresimbolurile scrijelite pe reprezentările Coloanei Cerului din tradiţiapopulară românească (vezi pag.25 - Fig.2: poziţia 7.4), pentru căasocierea -prin tradiţie -adublei spiralecuColoanace face legăturadintreCerşiPământindicăfaptulcăacestsimbolexprimăunanumitaspectsauunanumitefectalAcţiuniiPoluluiCeresc-prinintermediulAxuluiLumii-asupraPoluluiPământescşi,înconsecinţă,asupraLumiinoastre.

Dubla spirală, aşa cum se prezintă în variantele din Fig. 4(a,b)- pag. 258, este figurată printr-o linie curbă continuă ale cărei jumătăţiînfaşurându-se în jurul a două puncte, în direcţii contrare (una în jos şialtaînsus),genereazăceledouăspiraleceoalcătuiesc.Dupăcumsepoateconstata, ambele spirale componente prezintă acelaşi sens de înfăşurare(inversacelordeceasornic),însăpentruparcurgereaintegralăşicontinuăaîntreguluitraseualdesenuluiunadintrespiraletrebuieparcursăînsensuldesfăşurăriiei,decicentrifug,iarceadeadouaspiralătrebuieparcursăînsensulînfăşurăriiei,decicentripet.Ţinândcontdefaptulcăacestedouă

94ReneGuenon:LaGrandeTriade,Ed.Gallimard,Paris,1957,pag.191.95ReproduceredupăRomulusVulcănescu:ColoanaCerului,Ed.AcademieiRomane,

Bucureşti,1972,pag.202.96ReneGuenon,ibidem,pag.46.

261

variante ale dublei spirale sunt asociate cu Coloana Cerului, rezultăînmodevidentcădesfăşurareacicluluiVârstelorLumii-cuceledouăfazealesalesuccesiveşicomplementare-estefiguratădefiecaredintreceledouăvariantealedubleispirale;caracteristicilecelordouăfazealeciclului-privitedinperspectivaPrincipiului-fiindscoaseînevidenţădevariantadinFig.4(a):primafază,descendentăsaucentifugă{solve),estereprezentatădespiralaînfăşuratăînjosşiparcursăînsenscentrifug,iar cea de a doua fază, ascendentă sau centripetă {coagula), estereprezentatădespirala înfăşurată însusşiparcursă însenscentripet.Aceastăvariantă adublei spirale estefigurată şipevasul aparţinândculturiiCucuteni-Fig.197-pag.263.

FaptulcăunciclualVârstelorLumiisedesfăşoarăpeparcursulunei duble parcurgeri a cercului de precesie - de către extremitateasuperioară(nordică)98aaxeipolilorgeografici-esteindicat,dupăcumsevavedea,dedublaspiralăînvariantadinFig.4(b)-pag.258,caresereveleazăpecerulnopţiistrălucindînformaconstelaţieiDragonul.Reprezentărisimilareseregăsescdeasemeneapeceramicacucutenianăundeestepus înevidenţă şi faptul căaceste cicluri se succed într-unnumărindefinit,aşacumesteconsemnatdetradiţiahindusă-vezipag.263:Fig.299,Fig.3100şiFig.4101.

DublaspiralăînvariantadinFig.4(b)-pag.258poatefiprivităcaotranspunereînplanauneispiraleelicoidalecudouăspireceseînfăşoarăînjurulunuicilindruverticalinvizibil,întrucâtdacăspirasuperioarăaacesteispirale tridimensionale este adusă în acelaşi plan cu spira sa inferioară(prin rabatere în sensul acelor de ceasornic) se obţine o astfel de dublăspirală.Acestraţionamentneconducelacerculdeprecesiecareînrealitatenu este un cerc, ci o spiră a unei spirale elicoidale ce se înfăşoară pe uncilindruinvizibilacăruiaxăderotaţieesteaxapolilorecliptici.Dinaceastăperspectivă,axapoliloreclipticifiindfixădevinesimbolalAxuluiLumii,polul nord ecliptic (care este centrul fiecăreia dintre spirele acesteispirale) devine simbol al PoluluiCeresc invizibil şi imobil, iar dublaspiralăcarefigureazăînplandouăspiresuccesivealerespectiveispiraletridimensionaledefineştesubaspecttemporalunciclucomplet,deciunciclucaresedesfăşoarăpeduratauneidubleparcurgeriacerculuideprecesie şi carenupoatefidecât ciclulVârstelorLumii. Înacest senssuntgrăitoaredouămoduridereprezentarealedubleispiraledescrisedeReneGuenon102:însimbolurileanticedublaspirală-variantadinFig.4(a)-esteuneoriînlocuităprindouăansambluridecercuriconcentricetrasateînjuruladouăpunctemarcate;înţărileislamiceundedubla

97 Reproducere după Vladimir Dumitrescu: Arta culturii Cucuteni, Ed. Meridiane,Bucureşti,1979,Fig.88.

98ConformtradiţieiPolulCerescseaflălaextremitateasuperioarăaAxuluiLumiişireprezintăNordul,„NordulSuprem”;dinacestmotivîntregulsimbolismastronomicasociatPoluluiCerescseraportează-îngeneral-laemisferasideralănordică,şidinacelaşimotivmăvoireferinumailacerculdeprecesienordicdeşiambelecercurideprecesie(nordicşisudic)suntparcursesimultandeaxapolilorgeograficiaiTerrei.

99ReproduceredupăVladimirDumitrescu,ibidem,Fig.91.100Reproducereibidem,Fig.83.101Reproducereibidem,Fig.82.102ReneGuenon:LaGrandeTriade,Ed.Gallimard,Paris,1957,pag.52,47(subsol).

262

spiralăesteelementulprincipalalanumitortalismanefoarterăspândite,înunelevariante,puncteleînjurulcăroraseînfăşoarăceledouăspiralesolidare ale simbolului sunt marcate de câte o stea, iar deasupra şirespectiv dedesubtul liniei care leagă cele două spirale una de alta,peverticalamediană,seaflăSoareleşiLuna.Dinacestedouămoduride reprezentare, şi corespunzător punctului de vedere din care amconsiderat simbolismuldublei spirale, rezultă înmodevident că celedouăstelesunt înrealitateunaşiaceeaşi,respectivPolulCeresc,celedouă spirale solidare fiind două spire/cercuri de precesie succesivegenerate de mişcarea de precesie a Pământului, mişcare datoratăinfluenţeicombinateaSoareluişiaLuniiasupraacestuia.

DublaspiralăacicluluiVârsteloromeniriiseregăseştefiguratăşidelimbajulsimbolicalmitului,personificatăfiindîntradiţiagreco-romanădeDioscuri, cei doi fraţi gemeniCastor şi Pollux legaţi de oexemplară iubire frăţească ce-i face inseparabili, precum cele douăspiralealesimbolului.

Conformmitului,Leda,frumoasasoţiearegeluiSpartei,Tyndar,fiindsedusă-prinvicleşug-deZeus/Jupitermetamorfozatînlebădă,aaduspe lume la timpulcuvenit - capăsările -douăouă.Polluxs-aivitdinunuldintreacesteouăiarCastordincelălalt.PolluxerafiulluiZeus/JupiteriarCastorerafiulluiTyndar,ceidoigemenifiindnumiţiînpovestirişipoemefieTyndarizi -fiii luiTyndar-fieDioscuri -fiiiluiZeus/Jupiter(Dios).Imediatdupăces-aunăscut,CastorşiPolluxau fost luaţideZeus/Jupiter şidaţi îngrija luiHermes/Mercur carele-afosttutoreşicarele-adatînvăţătura.Pollux-cafiualluiZeus-eranemuritor,învremeceCastor-fiulluiTyndar-eramuritor.Crescândîmpreună, între cei doi gemeni ai Ledei s-a legat o atât deputernicăprieteniefrăţeascăîncât,cândîntr-oluptăCastorrănitestepepunctuldeasestinge,PolluxîndureratînălţărugăspreTatălsăudincer:,,«Lasă-măTată,sămorîmpreunăcufratelemeu!Viaţafărăprieteninuînseamnănimic[...].AstfelgrăiPolluxşisetânguiaamar.Atunciis-aarătăJupiterşi-izise:tueştiîntr-adevărfiulmeu,darfrateletăuestenăscutdintr-unmuritor.Cutoateacestea,ascultă-măşi-ţialege:orisălocuieştisingurînceriu,împreunăcufraţiităiMinervaşiMarte,scutitdemoarteşilipsitdeurâtabătrâneţeori,dacătegândeştiatâtalafrateletăuCastorşidacăvreisăîmpărtăşeşticueltoate,săpetreciîmpreunăcuelojumătatedinzileletaleînmijloculmuritorilorşicealalatăjumătateînpalatuldeauralceriului.Aşagrăi Jupiter, iarPolluxnustăunmoment la îndoială.Şi atunci, caprinminune,ochii luiCastor s-audeschis iargura lui aînceputsăvorbească».Deaiciînainteceidoifraţitrăiescşimorperând,fiecarecâteşaselunipean.Înceledinurmă,Jupiter,mişcatdeaceastădragostefrăţească,i-atransferatpeamândoiînceriu,aşezându-iprintreastre,undeformeazădeatunciconstelaţiaGemenii;cândosteaapare,cealaltăapune.”103

103G.Popa-Lisseanu:Mitologiagreco-romană,EdiţiaaVIII-a,Ed.Universul,Bucureşti,1944,pag.288.

263

CELE DOUA VARIANTE ALE DUBLEI SPIRALEFIGURATE PE CERAMICA CUCUTENIANĂ

Fig. 1. Vas descoperit la Truşeşti(Jud. Botoşani); faza Cucuteni A (3600 Î.Chr.).

Fig. 2. Chiup descoperit la Mărgineni; faza Cucuteni A (3600 î.Chr.)

Fig. 3. Cupă descoperită la Frumuşica; faza Cucuteni A (3600 î.Chr.).

Fig. 4. Vas descoperit la Izvoare; faza Cucuteni A (3600 î.Chr.).

264

Castor cel muritor şi Pollux cel nemuritor, gemenii miticiinseparabili, împreună, reprezintă omulmuritorprin trup (Castor) şinemuritorprinspirit(Pollux);căciconformTradiţiei,OmulestefiualCerului şi al Pământului, purtând în sine, inseparabile, două naturi:naturapământeanămoştenitădelamamacareestepământeanăşidela tatăl pământean, şi natura cerească, scânteiadivină sădită în el deTatăl ceresc - şi tocmaide aceea ceidoi gemeni aiLedei suntnumiţifieTyndarizi(fiii luiTyndar)fieDioscuri(fiii luiZeus/Jupiter).AcestadevărafostconfirmatdeMântuitorulIisusChristoscând-prinuceniciisăi-ne-aînvăţat:„Elle-azis:«cândvărugaţi,ziceţi:Tatălnostru,careeştiînceruri,sfiinţească-seNumeleTău...»104”

Mituldezvăluiedeasemeneadestinul,devenireafiinţeiumane,căci prin sacrificiul consimţit al naturii sale divine personificate dePollux,naturasapământeanăpersonificatădeCastoresteîndumnezeită,şi astfel, omul unificat, prin graţia Tatălui ceresc, devine nemuritorocupându-şiloculprintrestele,înîmpărăţiaCerurilor.

Conform legii analogiei dintre parte şi întreg, simbolismulDioscurilor/Tyndarizilor se aplică în egală măsură umanităţii înansamblul ei. Privit din acest punct de vedere, cei doi gemenimiticifigureazădubla spiralăaVârsteloromenirii, acestaspectfiindpus înevidenţăprinmodul încaresuntreprezentaţiCastorşiPolluxînartatradiţională greco-romană şi confirmat de o aparentă contradicţieconţinută de mit - înţelegând prin acesta ansamblul diverselor luivariante. Astfel, pe aversul unei monede de argint descoperite laHistria, şi reprodus în Fig. 3105 . pag 258, dubla spirală figurată deDioscuriesteevidentă:spiralaînfăşuratăîn jos-veziFig.4(a,b)-estefiguratădeCastorcarepriveşteînjos,iarspiralaînfăşuratăînsusestefiguratădePolluxcarepriveşteînsus.DecelemaimulteoriînsăînartaanticăDioscuriisuntînfăţişaţi„avândînmâinisuliţelungi,purtândpecapcoifuri semisferice (deci cubazacirculară -n.n.), iarpecreştetelelorseaflăîntotdeaunacâteostea.”106Regăsimastfeldublaspiralăaşacumaparepeunele talismanerăspândite în ţările islamiceşidescriseanterior:celedouăspiralesolidarecareauîncentrelelorcâteostea=bazelecirculareale coifurilorgemenilor inseparabili şi steleledin creştetele lor -ceeaceînseamnăcă,dinpunctuldevedereconsiderat,bazelecircularealecoifurilorsuntdouăcercurisuccesivedeprecesie,celedouăstelesuntunaşiaceeaşişireprezintăPolulCeresc,iarsuliţele,dupăcumammaiarătat,reprezintăAxulLumii. înceeacepriveşteaparentacontradicţieconţinutădemit,aceastaconstăînfaptulcă,pedeoparte,Jupiteracceptăopţiunea luiPolluxdeapetreceîmpreunăcuCastorojumătatedinzileleluiînmijloculmuritoriloriarceaialatăjumătateînceriu,şipedealtăpartesespunecădupăalegereafăcutădePollux„ceidoifraţitrăiescşimorperând,fiecarecâte şase lunipe an” (deci câte jumătatede an),după cum în constelaţiaGemeniiunadintrestelerăsarecândcealaltăapune.Dacămituleste

104NoulTestament,EvangheliadupăLuca11,2.105ReproduceredupăVasileDrăguţ:Artaromânească,Vol.I,Ed.Meridiane,Bucureşti,

1982pag.41.106AlexandruMitru:LegendeleOlimpului,Vol.II,Ed.IonCreangă,Bucureşti,1972,

pag.137.

265

interpretat r la lettre, ar însemna că Jupiter nu şi-a ţinutpromisiuneaşicădefaptceidoifraţiaufostdespărţiţi:cândunuldintreeiestepePământcelălalt este înCer.Contradicţiadispare însă încazul în careCastor şi Pollux reprezintă dubla natură, pământeană şi cerească aomeniriiînansamblulei,naturapământeanăamplificatădeinfluenţeleteluricefiinddominantăpeparcursulprimei jumătăţi a ciclului celorpatruVârstemitice,iarnaturacereascăamplificatădeinfluenţelecereştidevenind dominantă în cea de-a doua jumătate; „jumătate din zile”saucele„şaselunipean”lacaresereferămitulsimbolizând,înmodevident,jumătatedeciclu.

La pag. 267 este reprodusă harta107 (parţială) a constelaţiilorvizibiledinemisferanordicăaPământului înepocaactuală,hartăpecare este trasat cercul de precesie. Cercul numerotat cu 1 reprezintădeci limitele bolţii cereşti vizibile din emisfera nordică a Pământuluiîn zilele noastre, când axa de rotaţie a Terrei întâlneşte firmamentulîn punctul „P1” marcat cu roşu pe cercul de precesie - altfel spus,cândpolul ceresc astronomic se află în punctul „P1”; cercul (galben)numerotat cu 2 reprezintă limitele bolţii cereşti vizibile din emisferanordicăaPământuluicândpolulcerescastronomicsevaaflaînpunctulP2marcatcugalbenpecerculdeprecesie-punctulP2corespunzând,conformdatelordinFig.2-pag.258,aproximativanului8200;cercul(galben) numerotat cu 3 reprezintă limitele bolţii cereşti vizibile dinemisferanordicăaPământuluiînjurulanului14500,cândpolulcerescastronomic se va afla în punctul P3 marcat cu galben pe cercul deprecesie;cercul(galben)numerotatcu4reprezintălimitelebolţiicereştivizibiledinemisferanordicăaPământuluiînjurulanului4500î.Chr.sauînjurulanului20900,cândpolulcerescastronomics-aaflatînpunctulP4marcatcugalbenpecerculdeprecesiesausevaaflaînpunctulcecorespundepunctuluiP4pecerculdeprecesieurmător.

Sirius,ceamaistrălucitoaresteadepecerulnopţii,estenumităşi Steaua Câinelui deoarece face parte din constelaţia Câinele Mare.ConstelaţiaCâineleMare este o constelaţie australă, fiind situată subecuatorul ceresc, pe emisfera cerească sudică (australă). Referitor ladenumirileconstelaţiiloresteimportantdesubliniatfaptulcă„acesteapurtauîncădinsecolulalXII-leaî.Chr.aceleaşinumepecarelepoartăşiastăzi,şicănuaufostdesenateînmodarbitrarpecer”108,ciconformcerinţelorsimbolismuluitraditional.

Dupăcumsepoateobservapehartacerului(pag.267),peduratadeplasării polului ceresc astronomic pe arcul de cerc P2 P3 P4, carereprezintăaproximativ jumătatedincerculdeprecesie,Sirius,SteauaCâinelui, rămâne în tot acest timp în afara cercurilor extreme „2” şi„4”,deciînafaralimitelorbolţiicereştivizibiledinemisferanordicăaPământului-ceeaceînseamnăcăciclic,preţdeaproximativ12700deaniSiriusseascundeprivirilorlocuitoriloremisfereinordicea

107ReproduceredupăEnescuM.,IonescuM.,FreymayerE.:Hartacerului,Planetarium,Constanfa.

108JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.229.

266

Pământului. Considerând punctul P1 ca fiind - de această dată - înpoziţia indicatădemarcajulgalbenpe cerculdeprecesie, se constatăcăpedurataparcurgeriiarculuidecercP1-P2-P3decătrepolulcerescastronomicdistanţadintre Sirius (SteauaCâinelui) şi acestpol cerescpasagercreşte,aşaîncâtdincolodepunctulP2Siriusdevineinvizibilă,iarpedurataparcurgeriiarculuidecercP3-P4-Pldecătrepolulcerescastronomic distanţa dintre acesta şi Steaua Câinelui se micşorează,dincolodepunctulP4redevenindvizibilă;celedouăarcuridecerc,P1-P2-P3şiP3-P4-P1reprezentânddeasemenea,fiecare,câteaproximativjumătatedincerculdeprecesie.Ţinândcontşidefaptulcăpolulcerescastronomic este simbol alPoluluiCeresc, sepoate spune că ciclic,pedurata unei rotaţii complete a axei polilor geografici ai Pământului,CâineleMarepurtătoralsteleiSiriusselanseazăîntr-ocursăceprezintădouăfazeaproximativegalecadurate,darcontrarecatendinţe:ofazăîncareCâineleMareseîndepărtează,fugedePolulCeresc,şiofazăîncarerevine,aleargăînsprePolulCeresc.

După cum se va vedea în continuare, cursa ciclică a CâineluiMare prezentată mai sus, cursă datorată mişcării de precesie aPământului,aparereprezentatăsimbolicpedisculdebronzdinBeninreprodusînFig.5-pag.258unde,integratăînsimbolismuldesenuluiimprimat pe acesta, confirmă faptul că ciclul celor patru Vârste aleLumii se desfăşoară pe durata unei duble parcurgeri a cercului deprecesie de către extremitatea superioară a axei de rotaţie a Terrei.DesenulimprimatpedisculdinBenin,alcăruisimbolismafostparţialprezentatîncapitolulalIII-leaallucrării,poatefinumit„mandaladinBenin”întrucât,înmodevident,seînrudeştecasemnificaţieşiconcepţiecumandateleorientale.

Înimagine,Fig.5-pag.256,seremarcăşarpelecerescUroboros-simboltradiţionalcumultipleaplicaţiiînştiinţelehermetice-şarpelecare este reprezentat încolăcit în formăde cerc şi ajungându-şi astfelcoadacugura.„Uroborosul,imagineaîntoarceriimultipluluilaUnul,şideciaUnicităţiiprimordialeşifinale,[...]aparegravatcacircumferinţăacelordintâi reprezentărialeLumiiprecumpeacestdiscdinBenin, fărăîndoialăceamaivecheimagomundinegro-africanăunde,unindcontrariile,ţine în strânsoarea trupului său sinuos oceanele primordiale în mijloculcărorapluteştepătratulTerrei.[...]Uroborosulestesimbolulmanifestăriişialresorbţieiciclice;[...]Dacătrimitelaimagineacercului,elesteînaintedetoatedinamicacercului-cualtecuvinteelesteprimaroată[...].Animatoruniversal,Uroborosulnuestenumaipromotorulvieţii,cişialduratei:elcreeazăatâtviaţacâtşitimpul.Elestereprezentatadeseasubformaunui lanţ răsucit careeste lanţulorelor.Antrenândmişcareaastrelor,Uroborosulestefărăîndoialăprimareprezentare,mamaZodiacului.”109

Îndeobşte acest simbol este văzut ca înfăţişând un şarpe caremuşcându-şi propria coadă se hrăneşte din sine, neîncetând să seînvârtăastfelînelînsuşi,şi,înconsecinţă,careprezentândoeternă

109JeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.532-533,694.

267

CURSA CICLICA A CÂINELUI MARE

Cerculdeprecesiefiguratpeharta-partiala-aconstelatiilorvizibiledinemisferanordicaaPamantuluiinepocaactuala,constelatiicuprinseininteriorulcerculuinumerotatcu1.

Cercurile(deculoaregalbena)numerotatecu2,3si4reprezintalimiteleboltii cerestivizzibiledinemisferanordicaaPamantului inperioadele incarepolulcerescastronomicseaflainpuctulP2,inpunctulP3sirespectivinpunctulP4alcerculuideprecesie.

268

repetare,unciclu închisdincarenusepoateevada, încarenuexistăsperanţa transcendenţei, trecerii într-un plan superior - ciclul desprecare estevorbafiind, înmodevident, ciclulVârstelorLumii.Aceastăsemnificaţie atribuită Uroborosului, larg răspândită şi cvasi unanimacceptată, este tributară ideii conform căreia încheierea ciclului celorpatruVârstemitices-arproducelasfârşitulluikali-yugaprindisoluţiacatastroficăaLumii-ideecare,dupăcumamarătat,s-ainsinuatprinceaţa provocată de diversiunea luiDvâpara. Însă această tălmăcire ainformaţieicodificate înUroborosestecontrazisăde tradiţiile încăviiînAfrica occidentală, cu precădere înDahomey, actualul Benin, decichiar în teritoriul de unde provine acest disc de bronz cu imagineaUroborosului.Astfel,potivitluiJeanChevalierşiAlainGheerbrant110,înDahomeyUroborosulgravatpediscesteşiastăzibătrânulzeunaturalDan care, „asimilat pe de altă parte curcubeului, este considerat a fidublu,bisexuatşigeamăn înel însuşi,doi înunul, încolăcit în formădespiralăînjurulTerreipentruaoferidedezintegrare”111.AcestedatemitologiceconservateîncredinţelepopulaţieidinBenin,punîntr-ocutotulaltăluminăimagineaUroborosuluişiimplicitsemnificaţialui:

- TrupulUroborosului nu descrie deci un cerc, ci o spirală, ospirală care conform tradiţiei nu poate fi decât o spirală elicoidalăcilindrică ce se înfăşoară pe direcţia Axului Lumii; astfel încât înreprezentărileacestuisimbol-cilindrulinvizibilpecareseîncolăceştetrupulşarpeluifiindperpendicularpeplanuldesenului

-Uroborosulapareîncolăcitînformădecerc,iarguraşicoadaşarpelui,careînrealitatesuntsituateînplanuridiferitedarpeaceeaşigeneratoare a cilindrului invizibil, par a se întâlni. în consecinţă,şarpeleUroborosneputândsă-şimuştecoada,toatefilozofiilepesimistegeneratedeaceastăeroaredeinterpretareasimboluluiseprăbuşesc.

-Uroborosul,acestşarpeceresc,este„dublu,bisexuatşigeamănînelînsuşi,doiînunul,încolăcitînformădespirală”-ceeacenupoatesă însemne decât că spirala trasată de trupulUroborosului are douăspire.AcestaspectestepusînevidenţăpedisculdinBeninprinconturuldublualşarpelui-conturuldubluindicândcăestevorbadedoişerpigemeniînlănţuiţi,femelăşimascul,ceformeazăospiralăcontinuă,guraunuiaprinzândcoadaceluilaltşitrupulfiecăruiadintreeigenerândcâteospirăauneispiraleunice,careesteUroborosulceldublu,bisexuatşigeamănînelînsuşi,doiînunul.

ŞarpeleUroborosesteoreprezentaresinteticăacicluluiVârstelorLumii, definindu-i atât caracteristicile desfăşurării cât şi durata, şirevelândlegăturaorganicăaacestuiciclucumersulastrelor,cuviaţaîntregului cosmos. Astfel, spiralei elicoidale cilindrice cu două spiretrasateînacestcazdetrupurilecelordoişerpigemeniaiUroborosuluiiseasociază,dupăcumamarătat,simbolismuldubleispiraleîngeneral,şi, în particular, simbolismul dublei spirale reprezentate de gemeniimiticiinseparabili,CastorşiPollux.Maitrebuieremarcatfaptulcădubla

110Ibidem,pag.695.111Ibidem,pag.724.

269

spirală ascunsă în spirala cilindrică elicoidală cu două spire a şarpeluiceresc Uroboros revelează înrudirea, dacă nu chiar identitatea acestuiacu Dragonul ceresc, constelaţia Dragonul ce desenează pe firmamentdubla spirală.Dubla spirală defineşte caracteristicile desfăşurării ciclului,faptul căacesta este compusdindouă faze succesiveegale caduratedarcomplementarecatendinţe:ofazăcentrifugăsaudescendentăşiofazăcentripetăsauascendentă,acestaspectfiindsubliniatodatăînplusîncazul Uroborosului prin bisexualitatea luimitică. În ceea ce priveşteduratacicluluiVârstelorLumii,dupăcumsevavedea încontinuare,mandaladinBeninpuneînevidenţăfaptulcăceledouăspirealespiraleiUroborosuluireprezintătraiectoriapoluluicerescastronomicpedurataadouărotaţiicomplete,specificemişcăriideprecesieaTerrei.

În imagine, Fig. 5 - pag. 258, pe cercul exterior, deci pe cerulcel mai înalt, apare un acelaşi câine alergând, reprezentat de 8 (4 •2) ori.Aceste8 imagini ale câineluimarchează, înmodevident, 8poziţiiintermediarepecareleocupăacestapetraseuldubleisalecurseorientateodată însensulacelordeceasornicşiodată însensulcontrar, înambelecazuriavândînsăaceeaşiţintă:celetreisuliţeplasateînparteasuperioarăadesenului.Maitrebuieremarcatfaptulcăceledouăsensuricontrarealecursei câinelui se regăsesc în sensurile de parcurs ale celor două spiralesolidare componente aledublei spirale, după cum sepoate constataprincompararecuFig.4dinaceeaşipagină.ÎncapitolulalIII-leaallucrării(pag.129-131)amarătatcăacestetreisuliţereprezintăîntreitulStâlpalCerului,deciAxulLumii.DarAxulLumiifacelegăturadintrePolulCerescşiPolulPământesc,ceeaceînseamnăcăţintadubleicurseacâineluicarealeargăpecerc,decipecer,estefărăîndoialăPolulCeresc,iarcâinelenupoatefidecâtconstelaţiaCâineleMare,CâinelepurtătoralsteleiSirius.CeletreisuliţedepedisculdinBenin,reprezentândAxulLumii,trebuievăzutecafiindplasateîncentruldesenuluişiperpendicularepeplanulacestuia;caurmare,dublacursăacâineluitrebuievăzutăcadesfâşurându-sepeîntreagacircumferinţăacercului,respectivpeosemicircumferinţăîntr-unsens,iarpecealaltăînsensul contrar - circumferinţa reprezentând în realitate nu traseul curseici durata acesteia, respectiv timpul necesar polului ceresc astronomicpentruparcurgereaintegralăacerculuideprecesie,iarosemicircumferinţăreprezentând,înmodevident,jumătatedinacesttimp.Existăînsăunaspectcare,laprimavedere,arpăreasăpunăsubsemnulîntrebăriiidentificareacâineluidepedisculdinBenincareprezentareaconstelaţieiCâineleMare:învremececâineledepedisculdinBeninseîndreaptăsprePolulCerescpeambelejumătăţicusensuricontrarealecurseisale,CâineleMare-încursapecareoefectueazăciclicpecer lafiecare rotaţie completăaaxeipolilorgeografici aiTerrei - se îndepărteazădePolpeparcursulunei jumătăţi atraseului său şi se îndreaptă către Pol pe parcursul celeilalte jumătăţi.Contradicţiacaresenaşteastfelestenumaiaparentă,şieadispareîncazulîncaredisculdinBeninprezintăevoluţiaCâineluiMarepedurataadouărotaţii complete ale axei polilor geografici - timp în care constelaţia seîndepărteazăşiseapropiedePolîndouărânduri.Pentruaseindicafaptulcătocmaidespreacestcazestevorba,înimaginesuntreprezentatenumai

270

perioadeleîncareCâineleMareseîndreaptăsprePolîntimpulfiecăreiadintre cele două rotaţii complete ale axei polilor geografici. Aceastăinterpretare este susţinută de faptul că traiectoria desenată de polulcerescastronomiceste, încazulmenţionat, caşi trupulUroborosului,ospiralăcilindricăelicoidalăcudouăspire;înplus,deplasareapoluluicerescastronomicpeaceastătraiectorieestecauzasau,s-arputeaspune,este motorul cursei ciclice a constelaţiei Câinele Mare, iar conformtradiţieiUroborosulantreneazămişcareaastrelor.DevineastfelevidentcăUroborosulpersonificădouăspire/cercurideprecesieconsecutive,definindastfelduratacicluluiVârstelorLumii.

PedisculdinBeninsemairemarcăfaptulcăpefiecaredintreceledouăsensuricontrarealecurseicâinelui,întrecele4imaginialeacestuia,suntintercalatecâte3imaginicuchipulunuiaceluiaşipersonaj.Acestsimbolismnumericsubliniază-odatăînplus-faptulcădespreinteracţiuniledintreforţelecereştişicelepământeştiestevorbaşicăacesteinteracţiunigenereazădouăfazedistinctecomplementarealeunuiaceluiaşiciclu,întrucât:conformtradiţiei3estesimbolulnumericalCerului iar4estesimbolulnumericalPământului;numerele3şi4asociatedaunumărul7, iar„numărul7astfelalcătuit (3+4) reprezintă totalitateaUniversului înmişcare”112;„numărul7este înmoduniversal simbolulunei totalităţi,daralunei totalităţi (sauperfecţiuni)dinamice”113,înaceastăcalitatedesemnândşi„împlinireaunuitimp,auneiere,auneifaze”114.Ofazălunarădurează7zile,iarcele4fazelunare(7•4)formeazăunciclucomplet.Înacelaşifel,pedisculdinBeninnumărul7(3+4)marcândunsensalcurseicâineluidesemneazăîmplinireauneifaze;ambelesensuri(contrare)alecurseifiindmarcateastfel,rezultă(3+4)•2=7•2şireprezintăunciclucompletalcătuitdindouăfazedistincte(complementare),unciclugeneratdeinteracţiuniledintreCerşiPământ,detotalitateaUniversuluiînmişcare.Comparând„Detaliu1”dinFig.5-pag.258cuFig.6115dinaceeaşipagină,identitateapersonajuluireprezentatpedisculdinBenindevineevidentă:eleste însuşiHermesMercuriusTrismegistus, crainicul divin, purtând pe creştet inconfundabila-ipălărie cu aripi şi boruri largi. Astfel, mandala din Benin reveleazăfaptul că acel câine care în arta grecoromană apare însoţindu-l peHermes/Mercurius, şi care îndeobşteeste raportat exclusiv la funcţiadepsihopomp116azeului,reprezintăînrealitateCâinelecerescpurtătoralsteleiSirius,constelaţiaCâineleMare.NicolaeDensuşianutălmăcindacestsimbolismpebazaaltorvestigiialeTradiţiei,scria:„CâineleeraanimalulsacrualluiHermessauMercurius[...].AcestatributalzeuluiHermesreprezentadefaptconstelaţiaaustralănumităCâineleCeresc,compusădin20destele,întrecareSirius,steauaceamaifrumoasăşimaistrălucitoareaceriului,consacratăînparticularluiHermes”117.Pentruasubliniarolulpecarel-aavutînteologiavecheaDacieiconstelaţia

112Ibidem,pag.687.113Ibidem,pag.688.114Ibidem,pag.688.115ReproduceredupăG.PopaLisseanu:Mitologiagreco-romană,Ed.Universul,

Bucureşti,1944,ediţiaaVIII-a.116Funcţiadepsihopompestefuncţiadecălăuzăînîmpărăţiamorţii.117NicolaeDensuşianu:Daciapreistorică,Ed.Meridiane,Bucureşti,1986,pag.494.

271

Câinele Mare, Nicolae Densuşianu prezintă o figurină de bronzdescoperităpeteritoriulRomâniei,reprodusăînFig.7118-pag.258.

Această figurină înfăţişează un câine alergând, despre careautorulscria:„înparteadinainte,subpiciorulstângalcâinelui,seobservăocavitatemicădeformăcirculară,destinatăpentruopiatră lucitoaresauosteluţăemblematică.TotastfelerareprezentatăconstelaţiaSirius(CâineleMare-n.n.)şidupăînvăţatulevreuAbenEzra:FiguraCanis,incuiussinistropedeanteriorelucerna(Dupuis,VII.53).Arculdecercpecaresereazemăfiguraesteperforatlaambelecapete,deunderezultăcăacestsimbolastronomicafostdestinatsăfiefixatpeunobiectdeformăemisferică(pesuprafaţainterioară,concavăaacestuia-n.n)”119saupeparteaconcavăacircumferinţeiunuicerc,întocmaicumaparecâinelepedisculdinBenin-câinelecare,dupăcumsepoateconstata,estepracticidentic cu cel de bronz. Trebuie spus că descifrarea simbolismuluicâineluidepedisculdinBeninarelabazăasemănareaizbitoaredintreacesta şi câinele de bronz, şi, implicit, interpretarea dată de NicolaeDensuşianu acestei figurine străvechi.Mai trebuie subliniat faptul căfigurinadebronzprezentatădeNicolaeDensuşianunuesteunicat;ofigurină identică, o „fibulă sarmatică (?)debronz şifier”,prezintă şiVasilePîrvanînlucrareasaGetica,înplanşaVII,Fig.4.

Mediator între Cer şi Pământ şi identificat cu zeul egipteanThot, Hermes Trismegistus cunoaşte secretele divine, „concentrândîn el două principii maxime: Logosul (Hu) şi Cunoaşterea cosmică(Sia)”120; el asigură trecerea, călătoria între cele trei Lumi (infernală,pământească,cerească);elestezeuliniţieriiînmistere;totceeascuns,tainicînCerşipePământ,estedezvăluitdeel.ReprezentareaexplicităpedisculdinBeninaluiHermesTrismegistusindicăsursaşiimplicitimportanţaexcepţionalăa informaţiilor formulate sintetic în imagine,prinintermediullimbajuluispecificacestuicrainicdivin.

Orologiul din steleDupăcums-avăzut,dateproveninddinTradiţiaPrimordială,

date integrate în tradiţiile sacre ale diverselor popoare care le-auconservatşitransmispestemilenii,aratăcăcicluluicelorpatruVârstemiticealeomeniriiîicorespund,înordineacereascăsensibilă,douărotaţiisuccesivecompletealepoluluicerescastronomicpecerculdeprecesie.CiclulVârsteloromeniriifiindalcătuitdindouăfazesuccesivecomplementareşiegalecadurată,primeledouăVârstecarealcătuiescfazacentrifugă{solve)sedesfăşoarăpeduratauneirotaţiicompleteapoluluicerescastronomicpecerculdeprecesie, iarcelelaltedouăVârstecarealcătuiescfazacentripetă{coagula)sedesfăşoarăpedurataurmătoareirotaţiicompleteaacestuipol-ceeaceînseamnăcăînceputul,praguldintreceledouăfazecomplementareşisfârşitulcicluluicelorpatruVârstemiticesuntmarcatepesferasideralădeunaşiaceeaşipoziţieapoluluicerescastronomic.Întrucâtcoordonata

118 Reproducere ibidem pag. 494 Fig. 247. După cum afirmă Nicolae Densuşianu,aceastăfigurinădebronzseaflaincolecţiasaparticulara.

119Ibidem,pag.494.120VictorKernbach:Dicţionardemitologiegenerală,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,

Bucureşti,1989,pag.587.

272

temporalăamijloculuicicluluiîncareneaflămestecunoscută,respectivanul 3102 î.Chr. când a avut loc încheierea fazei centrifuge (solve) şidebutulfazeicentripete(coagula),poziţiapoluluicerescastronomicdelaaceastădatăsepoatedeterminapecerculdeprecesiereprezentatînFig.2-pag.258.Dupăcumseobservăînimagine,laanul3102î.Chr.polulcerescastronomicseaflaînvecinătateasteleialphadinconstelaţiaDragonul, ceea ce înseamnă că steaua Alpha Draconis este SteauaPolarăa începutului,apraguluidintreceledouăfazecomplementareşiasfârşituluicicluluiVârstelorLumiişică,înconsecinţă,laacestetreimomentecrucialeDragonuldinstele-„stândînmijloculceruluicaunregepetronulsău”- facesăserotească întregfirmamentul, revelândoameniloradevărataPuterecepuneînmişcareRoatacosmică,PutereaPoluluiCerescsimbolizatdeSteauaPolară.

Această poziţie privilegiată a constelaţiei Dragonul pefirmament,poziţiegraţiecăreiaDragonulcerescpoartăîncoadăSteauaPolară a începutului, a mijlocului şi a sfârşitului ciclului VârstelorLumii, încununează o serie de alte particularităţi (prezentate peparcursul lucrării) ale acestei constelaţii, elucidând pe deplin rolulde prim rang acordat Dragonului ceresc în simbolismul tradiţional,precum şi misterul puterii care i se atribuie. în acest sens trebuiemenţionat faptul că în Marea Piramidă, „piramida lui Keops” de laGizeh,dinEgipt,axacoridoruluicareporneştedelaintrareaprincipalăşideschideaccesulspreinimagrandiosuluimonument,„estecentratăcuo foartemarepreciziepeSteauaPolarădinepocaconstruiriicelortreipiramide:preciziade4minuteaunghiuluifăcutînraportcusteauaalphaaDragonului,ceeaceînvremeamaisusamintităreprezentaexactnordul geografic”121 - cu menţiunea că steaua Alpha Draconis, careseaflăsituatăchiarpecerculdeprecesie,adevenitefectivpolcerescastronomicînjurulanului2600î.Chr.122Sepoateconchidecăintrareaînfazacentripetă(coagula)acicluluiîncareneaflăm,marcatăpecerdeSteauaPolarăAlphaDraconis (indicată tocmaidinacestmotivdecoridorulcedăaccesînMareaPiramidă),pePământafostmarcată,înmodevident,prinînsăşiconstruireaansambluluiacestortreipiramidealiniate de la Gizeh, ansamblu orientat pe direcţia NE-SV asemeneaîntreituluiStâlpalCeruluipecareîlsimbolizează,şiacăruiimagineeraastfelactualizatăînconformitateculegileRoţiiTimpului.

Analogia dintre ansamblul acestor trei piramide şi întreitul Stâlpal Cerului nu se reduce la aspectul menţionat şi la faptul că piramidaeste imagine a Muntelui Polar şi simbol geometric spaţial al Centrului:astfel,Marea Piramidă, „piramida lui Keops”, situată în partea deNE aansamblului formatdecele treipiramide,corespundevârfuluiOmucare,deasemenea,estecelmai înaltdintreceletreivârfuriale întreituluiStâlpalCerului;şidupăcumdiferenţadeînălţimedintrevârfulOmu(2505m)şiVârfulOcolit(2503m)estefoartemică,totfoartemicăesteînplus,după

121ConstantinDaniel:CivilizaţiaEgiptuluiAntic,Ed.Sport-Turism,Bucureşti,1976,pag.266.

122 IonCorvin-Sângeorzan, I.M. Ştefan:Ghidul cosmosului, Ed.Minerva, Bucureşti,1980,pag.89.

273

cumprinorientareasaColumnaCeruluidepevârfulOmutrimite laVârfulOcolit,parteavizibilă aPoluluiPământesc, coridoruldeaccesînMareaPiramidătrimiteprinorientareasalaPolulCerescsimbolizatdeSteauaPolarădinanul3102î.Chr.,steauaAlphaDraconis.LatoateacesteaseadaugăsemnificaţiacamereiregineişiacamereiregeluidinMareaPiramidă,semnificaţieceafostprezentatăîncapitolulalIII-leaallucrării;şisemaipoateadăugaprezenţaSfinxuluiînambelecazurişi,deasemenea,faptulcăaşacumvârfulOmuaeclipsatVârfulOcolitşi vârful Găvanu ocultând întreitul Stâlp al Cerului pe durata celeide-a treiaVârste, Kali Yuga, tot aşa şi piramida luiKeops a eclipsatcelelaltedouăpiramide îndreptând toatăatenţiacercetătorilorasupraei,ocultândastfel,pentruaceeaşiperioadă,semnificaţiaşiscopulrealalconstruiriiansambluluicelortreipiramidedelaGizeh.

„PoziţiareciprocăacelortreipiramidemaridelaGizeh”.123

MişcareaderotaţieaPământuluiînjurulproprieiaxedeterminăîn plan terestru succesiunea unor cicluri, cicluri în care alterneazăperioade de întuneric şi de lumină, noapte-zi, şi care corespund înordineacereascăsensibilăcurseiascendenteşidescendenteaSoareluipe sfera cerească.O rotaţie completă a Pământului în jurul axei sale- percepută ca o cursă a Soarelui pe sfera cerească de la culminaţiainferioarălaculminaţiasuperioarăşirevenireaacestuiaînpunctuldepornire,laculminaţiainferioară-determinăunciclucompletcedefineşteozicalendaristică.Aşacumlimbileceasorniculuiindicămijloculuneizilecalendaristiceatuncicândvizeazădiviziuneacepoartăpecadranulsăunumărul12,totastfelpolulcerescastronomicdinanul3102î.Chr.aindicatmijloculcicluluiactualalVârstelorLumiipeOrologiuldinstele-OrologiualcăruicadranestecerculdeprecesieşiacăruilimbăesteaxaderotaţieaTerrei.

123 Reproducere după G.Chiţulescu, Tr.Chiţulescu: Şapte monumente celebre ale

antichităţii,Ed.Tehnică,Bucureşti,1969,

274

Întrucât între legile tuturor ciclurilor - indiferent de ordinulcăruia îi aparţin - există corespondenţă, această corespondenţă seregăseşteşiînraportuldintreOrologiuldinstele-caremăsoarătimpulcicluluiVârstelorLumii-şiceasorniculconstruitdeom-caremăsoarătimpuluneizilecalendaristice-însă,desigur,aceastăcorespondenţăseexprimăprintr-oanalogieînsensinvers,întrucâtciclulVârstelorLumiieste ciclul polar iar ciclul determinat de rotaţia Pământului în jurulproprieiaxeesteciclulsolar:

-Pentruamăsuratimpulunuiciclucomplet,atâtlimbamică(ceindicăora)aceasorniculuicâtşilimbaOrologiuluidinsteleefectuează,fiecare pe cadranul său, câte două rotaţii complete (2 • 360°), limbaOrologiuluidinstelerotindu-seînsăînsensinversacelordeceasornic(veziFig.2-pag.258).

- Începutul unei zile calendaristice124 pe orice meridian seconsiderăafilamiezulnopţii,înmomentultreceriiinferioareaSoareluila meridianul locului când astrul zilei atinge culminaţia inferioară,momentîncarelimbileceasorniculuivizeazădiviziuneanumerotatăcu12pecadranulsău,indicândora000;delamiezulnopţiiSoareleîşiîncepecursa ascendentă, momentul culminaţiei superioare reprezentândmiezul zilei sau amiaza, când limbamică a ceasornicului după ce aefectuatorotaţiede360degradevizeazădinnoudiviziuneanotatăcu12şicaredeaceastădatăreprezintăora1200;dupăceatingeculminaţiasuperioarăSoareleîncepecursadescendentăspreculminaţiainferioarăde lamiezulnopţii caremarchează sfârşitul zilei calendaristice, cândlimbamicăaceasorniculuidupăceaefectuatîncăorotaţiede360degradeindicăaceeaşidiviziune,„12”,cereprezintădeaceastădatăora2400. Tot astfel limba Orologiului din stele indică acelaşi pol cerescastronomiclaînceputul,lamijloculşilasfârşitulcicluluiVârstelorLumii,respectiv,pentruciclulactualînanul28542î.Chr.carecorespundeorei000, înanul3102î.Chr.carecorespundeorei1200şiînanul22338carecorespundeorei2400 (veziFig.2 -pag.244). Înconcluzie,ceasorniculmăsoară timpulunei zile calendaristice punând în evidenţă faptul că aceasta - asemeneacicluluianualalcelorpatruanotimpurişiasemeneacicluluiVârstelorLumii-prezintădouăfazeegalecaduratedarcomplementarecatendinţe,şicăsuccesiuneaacestordouă faze,primaascendentă iaradouadescendentă,este-caşi încazulcicluluianualsolar- inversăfatădesuccesiuneacelordouă faze ale cicluluiVârstelor Lumii unde prima fază este descendentă(centrifugă)iarceadeadouafazăesteascendentă(centripetă).

124 O zi solară reală este intervalul de timp dintre două culminaţii superioareconsecutivealeSoarelui,moment încareastrulzileiajuns înplanulmeridianului loculuiatingeînălţimeamaximădeasupraorizontului.Ziuasolarărealăvariazăperiodicdatorităînclinaţiei planului eclipticii faţă de planul ecuatorului ceresc, precum şi datorită formeielipticeaorbiteiPământului.CeasornicelenoastrenusuntreglatedupămişcareaaparentăaSoareluireal,cidupăceaaunui„Soaremijlociu”care,îndecursdeunan,efectueazăorevoluţiecompletăîn jurulPământuluiavândomişcareuniformăpeecliptică.Momentultreceriisuperioarea„Soareluimijlociu”lameridianulloculuisenumeşteamiazămijlocie,iar intervalulde timpdintredouăamiezimijlocii reprezintăziuasolarămijlocie -unitatefundamentalădetimpcareseîmparteîn24deoremijlocii,fiecareorăîn60deminute,iarfiecareminutîn60desecundedetimpsolarmijlociu.(GeorgeStănilă:Sistemecalendaristice,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1980,pag.18-19).

275

Dacă -precumduratauneizile calendaristice -durata cicluluiVârstelorLumiiseîmparteîn24deoresimbolicepecarelevoinumiOrePolare, oOrăPolarăvafi egală cu 2120 (50880/24)de ani solarişi,înconsecinţă,peOrologiuldinsteleacelaşipolcerescastronomicaindicatînanul28542î.Chr.OraPolară000acicluluiactual,înanul3102î.Chr.aindicatOraPolară1200,iarînanul22338vaindicaOraPolară2400aacestuiciclu.

Am arătat anterior că Sirius, SteauaCâinelui, pe care grecii onumeauSothisiaregipteniiSepedet,absentăcirca12700deanidepecerulvizibildinemisferanordicăaPământului,îşifacedinnouapariţiadupăanul4500î.Chr.Estefoarteprobabilcaacestevenimentastronomicsă se fi petrecut la latitudinea oraşuluiMemphis în anul 4229 î.Chr.,anîncareesteplasatdecătrecercetătoriînceputulcalendaruluivechiegiptean125,cândrăsăritulheliacal126alluiSiriusacoinciscuvenireaveriişicuînceputulrevărsăriiNilului.Coincidenţaacestortreifenomeneadeterminat instituirea calendarului vechi egiptean în care Anul NouîncepeaodatăcurăsăritulheliacalalluiSirius-apariţiacupuţintimpînaintederăsăritulSoareluiaceleimaistrălucitoaredintrestelemarcândastfelprimaziaprimeiluniaanului,lunăconsacratăluiThot(HermesTrismegistus).SteauaSiriusnumităSepedet,„Stăpânaanului”,figuraînpanteonulegipteanpersonificatădeozeitatefeminină.

Luând în considerare anul 4229 î.Chr. cafiindanul reapariţieipefirmamentasteleiSirius,rezultăcăpânălaOrapolară1200-cânds-aîncheiatfazadescendentăşiaînceputfazaascendentăacicluluiactualalVârstelorLumii - s-au scurs 1127 (4229-3102)de ani solari carepeOrologiuldinstelereprezintăaproximativ32deMinutePolare.Privitdinaceastăultimăperspectivăsepoatespunecăreapariţia luiSirius,steauacareîntreceînstrăluciretoatesteleleceruluinopţii,vesteaatunciapropiataivireazoriloruneinoiEre,ErarefaceriilegăturiidintreCerşiPământ,iarcu32deMinutePolareînaintedeOraPolară2400-dupăîncăo lungăabsenţă - steauaSirius îşi facedinnouapariţiapentruavesti apropiata victorie a Eternităţii asupra Timpului. În plus, dupăcumrezultădinhartaceruluide lapag.267corelatăcuFig.2 -pag.258,apropiereamaximăaSteleiCâineluidePolulCeresc (simbolizatdepolulceresc astronomic) s-a produs anterior anului 2000 dar în vecinătateaacestuia,deciînproximitateaanului1986saupoatechiarînacelan,vestindapropiereasaumarcândînceputulultimeidintrecelepatruVârstemitice,ivireazorilorVârsteideAuracicluluiîncareneaflăm.

Importanţa deosebită pentru ciclul Vârstelor Lumii a perioadelorîn care CâineleMare purtător al stelei Sirius se apropie de Polul CerescestesemnalatădedisculdinBenin,iarînmitologiaromâneascăzorilesuntpersonificatede„Zorilă”127,identificatdefolclorulvechicusteauaSirius.

125ConstantinDaniel:Cultura spirituală aEgiptuluiAntic,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1985,pag.164.

126RăsăritulheliacalesterăsăritulunuiastrulaorizontulSoarelui,dimineaţa,înaintederăsăritulacestuia.

127VictorKernbach:Dicţionardemitologiegenerală,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1989,pag.659.

276

277

Capitolul VIICOSMOGONIE ŞI COSMOLOGIE

„Savanţii admit în general că Universul nostru a fost creat de o explozie, acum trei sau patru miliarde de ani. Explozie a ce? [...] în ce priveşte naşterea sistemului nostru solar, ipotezele sunt la fel de vagi. [...] Profesorul H.N. Roussel, rezumând chestiunea, scrie cu umor: «Până când să aflăm noi cum s-a întâmplat, singurul lucru realmente sigur e că sistemul solar s-a format într-un anumit fel»”.1

„Întoatereligiiletradiţionalecosmogoniaşimituriledeorigine(originea omului, a regalităţii, a instituţiilor sociale, a riturilor etc..)constituiau esenţa Ştiinţei Sacre.”2 Cosmogonia, scriaMircea Eliade3, era modelul exemplar ce trebuia urmat în realizarea oricărui lucru,indiferent de anvergura lui, căci Cosmosul fiind operă divină erasantificatînînsăşistructurasa,şideaceeaeraarhetipulidealaloricăreisituaţiicreatoareşialoricăreicreaţii;prinextensie,totceerabinefăcut,bineconstruit,format,structurat,într-uncuvânt:totceerafăcutperfect,armonios,fertil,seasemănacuuncosmos,şiprinaceastaseintegraînsacralitateaCosmosului,participalaCreaţiadivinădevenindsacru.

Conform tradiţiei, „vârful Muntelui Cosmic nu este numaipunctul cel mai înalt al Terrei; el este buricul Pământului, punctulundeaînceputCreaţia.«CelPreaSfântacreatlumeacaunembrion»-afirmăuntextrabinic.«Aşacumunembrioncreşteporninddelaburic,în acelaşi felDumnezeu a început să creeze lumeade la buric, şi deaicieas-arăspânditîntoatedirecţiile».Acelaşisimbolismseregăseşteîn tradiţiile Indiei: în Rig Veda se spune că Universul şi-a începutexpansiuneaporninddintr-unpunctcentral.Creaţiaomului,replicăacosmologiei,aavut locdeasemenea într-unpunctcentral, înCentrulLumii.Conformtradiţieimesopotamieneomulafostfasonatîn«buriculPământului»,acoloundeseaflăşi«legăturadintreCerşiPământ».[...]ParadisulundeafostcreatAdamseaflă,bineînţeles,înCentrulLumii.Paradisuleste«buriculPământului»,şi,dupăotradiţiesiriană,seaflăsituat«peunmuntemaiînaltdecâttoţiceilalţimunţi»”4-maiînaltnusubaspectfizic ciprin faptul că seuneşte cuCerul. „Aşa cumexistăun buric al Pământului, Steaua Polară în jurul căreia pare a se rotifirmamentulestefrecventdesemnatăprinnumeledeburiculCerului”.5

1LouisPauwels,JacquesBergier:Dimineaţamagicienilor,Ed.Nemira,Bucureşti,1994,pag.218-219.

2MirceaEliade:Istoriacredinţelorşiideilorreligioase,vol.I,Ed.Ştiinţifică,Bucureşti,1991,pag.93.

3MirceaEliadecitatdeJeanChevalier,AlainGheerbrant:DictionnairedesSymboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.239.

4MirceaEliade:Imagesetsymboles,Ed.Gallimard,1952,pag.54-55.5 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant: Dictionnaire des Symboles, Ed. Robert Laffont,

Paris,1982,pag.526

278

„COSMOGONIE - Punctul primordialdin care s-a desfăşurat Universul.”6

Înmoduniversal,buricul(omphalosul)estesimbolalCentrului/Polului.UnfoartemarenumărdetradiţiiplaseazăorigineaTerreişiaLumiisauorigineaîntreguluiCosmos,aUniversului,într-unburic,deundemanifestareas-apropagatîntoatedirecţiile.

Aceste informaţii transmise de tradiţii conduc la următoareleconcluzii:

1. Atât apariţia/naşterea Cosmosului, în ansamblul său, câtşi formarea/naşterea Pământului au fost guvernate de aceleaşi legi,adevărpecaretradiţiaîlsintetizeazăînformula:„parteaesteconţinutăînîntreg,întregulesteconţinutînparte”.

2.PunctulPrimordial,buriculdincares-adesfăşuratUniversulesteCentrulUniversului, estePolulCeresc, este, deopotrivă, PunctulOriginardeundes-apropagatVerbulcreatorşiVerbulînsuşi.

3. Prin generalizare, rezultă că asemenea Universului toatestructurilemacrocosmicecareîlalcătuiesc-fieeleplanete,stele,galaxii,supergalaxii ... - prezintă câte unCentrupropriu, un buric ce le esteorigineşipornindde lacares-audezvoltat,aucrescutprecumcreşteunembrion.înacestcontextestederemarcatfaptulcăşarpeledesenatde lanţulmunţilorCarpaţi şi Balcani (vezi pag. 114 - Fig. 1), şarpeleînformăde„S”(dublăspirală)străpunslamijloc(înCentru)deAxulLumii,seregăseşteînformacelormaicunoscuteşimairăspânditetipuride galaxii, galaxiile spirale cu două braţe; corespondentul Centrului(buricului)TerreiestecentrulderotaţiealgalaxieicareesteşiCentrul(buricul)acesteia,aşa încât lanţulmunţilorCarpaţişiBalcanipoatefiasimilatcuogalaxiespiralăpietrificată.

4. Conform Tradiţiei, Centrul Lumii, Polul Pământesc este oreflectare aPoluluiCeresc;PolulPământesc este în legătură cuPolulCerescprinintermediulAxuluiLumiicare,„ladreptvorbind,nuestedecâtoporţiuneaAxului

6ReproduceredupăJeanChevalier,AlainGheerbrant,ibidem,pag.239.

279

Manifestării Universale însuşi.”7 De aici, în mod evident, pringeneralizare se desprinde concluzia: Centrele proprii ale tuturorstructurilormacrocosmicealeUniversuluisuntconectatelaPolulCerescprinacestAxCosmic,AxulManifestăriiUniversale(dincareAxulLumiinoastrereprezintăoporţiune),întrucâttoatestructurilemacrocosmiceale Universului au crescut din Axul Manifestării Universale a căruiorigineestePolulCeresc.

ReneGuenonprezintădouămodalităţidiferitealesimbolismuluitradiţional: una „polară” şi una „solară”.8 Astfel (potrivit autoruluimenţionat),încazulceleideadouamodalităţiprin„Cosmos”seînţelegesistemul solar, în centrul butuculuiRoţiiCosmice aflându-seSoarele;caurmare,domeniul„extracosmic”devinedomeniulaflatdincolodeSoare şi este considerat domeniul „nemuririi”; ieşirea din „Cosmos”efectuându-se prin „Poarta Soarelui” care în simbolismul evangheliceste„poartastrâmtă”cepermiteaccesulîn„împărăţialuiDumnezeu”.Acestsimbolism,plasândSoareleîncentrulbutuculuiRoţiiCosmice,pedeoparte,puneînevidenţăfaptulcăstructurasistemuluisolarreproducelascarăredusăstructuraîntreguluiCosmos,faptulcăparteaşiîntregulaulabazăacelaşitipar;pedealtăparte,Soareleprivitînraportcutoatecorpurilecereşti ce gravitează în jurul său, este centrul imobil din care iradiazălumina, este substitutul zonal al Polului Ceresc, ceea ce înseamnă că încalitateasadePolCerescmandatar,SoareleesteînconexiunecuPământulprinintermediulAxuluiLumiişieste,deasemenea,înconexiunecufiecaredintremembriisistemuluisolarprinintermediulporţiuniidinAxulCosmicceîirevine.9DatfiindcăSoareleesteînlegăturăcuPolulCerescprinAxulManifestăriiUniversale,iarPământul,conformsimbolismului„polar”esteşielînlegăturăcuPolulCerescsimbolizatdeSteauaPolară,rezultăcăAxulLumiileagăPolulPământescdePolulCeresctrecândprinCentrulSoarelui,aceeaşischemăfiindvalabilăpentrutoţimembriisistemuluisolar.Extinzândanalogiaşiavândînvederecăsistemulsolarfacepartedintr-oGalaxieşiseroteşteînjurulCentruluiacesteiacareestefixînraportcuSoarele,rezultăcăCentrulGalaxieieste,deasemenea,unsubstitutzonalalPoluluiCerescşi,încalitateasadePolCerescmandatar,CentrulGalaxieiesteînconexiunecuSoareleprin intermediulAxuluiManifestăriiUniversale,CentrulGalaxieifiind conectat la Polul Ceresc prin intermediul aceluiaşi Ax Cosmic. înmodevident,aceeaşi schemă trebuiesăfievalabilăpentru toate stelele şipentrutoatestructurilestelarececompunGalaxianoastrăşioriceGalaxie.înconsecinţă,rezultăcăAxulLumiileagăPolulPământescdePolulCeresctrecândprinCentrulSoareluişiprinCentrulGalaxiei,şipoateprinCentreleunoraltestructuricosmicemultmaicuprinzătoare.

7ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.359.8ReneGuenon,ibidem,pag.219-222;260-263.9înlegăturăcuacestaspectvoiprezenta,fărăcomentarii,unfaptcumultiplesemnificaţii

pecarecititorullevaintuifărădificultate:„CelebrulatomistNielsBohr,pecânderastudent,aavutunvisstraniu.Els-avăzutpeunsoaredegazarzător.Planeteletreceauşuierând.Eraulegatedeacelsoareprinfilamentesubţirişiseînvârteauînjurullui.Deodată,gazuls-asolidificat,soareleşiplaneteles-aumicşorat.NielsBohrs-atrezit înclipaaceeaşişi-adatseamacădescoperisemodelulmultcăutatalatomului.«Soarele»eracentrulfixînjurulcăruiase învârteauelectronii, întreagafizicăatomicămodernăşiaplicaţiileeiau ieşitdinacelvis”(LouisPauwels, JacquesBergier:Dimineaţamagicienilor,Ed.Nemira,Bucureşti,1994,pag.294.)

280

Sintetizând, sepoatespunecăUniversul, înansamblulsău, seînfăţişazăasemeneaunuiArborececreştedinPolulCeresc.

UnaltsimboltradiţionalalAxuluiLumiiestescara;iarînbazaacestuisimbolismşidinperspectivaconcluziilordemaisus,sepoatespune că Soarele şi Centrul Galaxiei reprezintă două dintre trepteleScăriiceurcădelaPământlaCer,primatreaptăfiindCentrulSupremalTerrei.

Dar ceamai completă şimai elocventă imagine aUniversuluişialegilorcareîlguverneazăesterevelatădesimbolismul„ArboreluiCosmic”ceseasociazăconceptuluide„Centru”.Atuncicîndevorbade aceste mari simboluri, spunea Mircea Eliade, „Arborele Cosmic,bunăoară, există ceva fundamental ce revine în diversele culturi: unsecretalUniversuluicareesteşisecretulcondiţieiumane.Prinaceastanisevadezvăluinunumaisolidaritateaîntrecondiţiaumanăşicondiţiacosmică, dar şi faptul că este vorba, pentru fiecare, de propriul săudestin. Această revelaţie vizează propria mea viaţă. [...] Arbore sauCruce,estevorbadeacelaşimisteralmorţiişialînvierii.”10

După cum s-a văzut,modelul Universului identificat pe bazasimbolismuluiAxuluişiCentruluiLumiiprezintădeasemeneaaspectuldearbore,cumdealtfelerafiresc,pentrucăAxulLumilor/AxulLumiişiArboreleCosmic/ArboreleLumiisauArboreleVieţii,caşiScaraceurcădelaPământlaCer,suntsimboluriechivalentealeaceluiaşiprincipiupe care, completându-se şi confirmându-se reciproc, îl definesc submultipleleluiaspecte.înacestsensesterelevantă,deasemenea,tradiţiaconformcăreia„stelelesuntfructealeArboreluiCosmic”.11

„Arborelereprezintăunadintrecelemaibogateşimairăspânditetemesimbolice,înmăsuraîncarechiarşinumaibibliografiaeiarputeaalcătuiocarte.MirceaEliadedistingeşapte interpretăriprincipalepecaredealtfelnu leconsiderăexhaustive,darcaresearticuleazătoateîn jurul ideii de Cosmos viu, în perpetuuă regenerare. [...] arboreleexprimă, de asemenea, prin înfrunzirea şi desfrunzirea lui anuală,caracterul ciclic al evoluţiei cosmice. [...] considerat înmoduniversalcaunsimbolalraporturilorcesestabilescîntreCerşiPământ,arboreleareuncaractercentralîntr-oaşamăsurăîncât,ArboreleLumiiesteunsinonimalAxuluiLumii. [...]ArboreCosmic,AxalLumii,ArborealVieţii,acestsimbolseîntâlneştepretutindeniîncivilizaţiilestrăvechi.”12

Este de remarcat faptul, evidenţiat de Rene Guenon, că „înanumite texte tradiţionalehinduseestevorbadespredoiarbori,unul«cosmic» şi celălalt «supracosmic»; cum, fireşte, cei doi arbori suntsuprapuşi,unulpoateficonsideratcaoreflectareaceluilalt,şi,înacelaşitimp,trunchiurilelorsecontinuăunulpecelălalt,aşaîncâteleconstituiedouăpărţialeunuitrunchiunic[...].Zoharulvorbeşteşieldespredoiarbori,unulsuperiorşialtulinferior;iarîncâtevareprezentări,înspecial

10MirceaEliade:încercarealabirintului,Ed.Dacia,Cluj-Napoca,1990,pag.113.11 JeanChevalier,AlainGheerbrant:Dictionnairedes Symboles,Ed.RobertLaffont,

Paris,1982,pag.57.12Ibidem,pag.51-52;55.

281

peunsigiliuasirian,sedistingdoiarborisuprapuşi.”13Simbolismulcelordoiarborisuprapuşi,unul„cosmic”/“inferior”

şicelălalt„supracosmic”/„superior”,esteînperfectacordcumodelulUniversuluiconturatpebazasimbolismuluiAxuluişiCentruluiLumii,confirmându-1:arborele„cosmic”/„inferior”se identifică în imagineasistemuluisolarcareînbazaunuianumitsimbolism(prezentatanterior)are înţelesul de „Cosmos”, şi care considerat individual are el însuşiaspectuldearbore-SoarelecrescânddintrunchiulacestuiaşiramurilecrescânddinSoare;trunchiuldincarecreşteSoarelesecontinuăpânăînCentrulGalaxieidin care cresc ramurile arborelui „supracosmic”/„superior”, trunchiul unic prelungindu-se până în buricul Cerului/PolulCerescundeîiesterădăcina.

Înmodevident,ArboreleceînfăţişazăUniversulavândrădăcinaîn Polul Ceresc, deci având rădăcina în sus din perspectivă terestră,aparecaunarborerăsturnat14-aspectcenupoatedecâtsăconfirmeacestmodelalUniversuluirezultatpebazasimbolismuluiAxuluişiCentruluiLumii,întrucâtconformtradiţiei„arborelerăsturnatesteoideogramăce simbolizează Cosmosul”15. Potrivit lui Jean Chevalier şi AlainGheerbrant16,existenţauneitradiţiiaarboreluirăsturnatesteatestatădetextelevedice,deesoterismulebraic,deIslam,defolclorulislandez,şi,deasemenea,imagineaarboreluirăsturnatseregăseşteîngândireamedievală. Astfel, „în India este venerat arborele numit Ashvattha,caomanifestareasacrului(hierofanie). [...]Ashvatthaestevenerat înmăsura în care încorporează sau simbolizează Universul reprezentatdeArboreleCosmicaldiferitelormitologii.[...]Simbolismulhindusalarboreluirăsturnat,careseexprimămaialesînBhagavadGita,semnificăde asemenea că rădăcinile sunt principiul manifestării, în vreme ceramurilesuntmanifestareaîndesfăşurareaei.[...]înKatha-Upanishadse spune:«AcestAshvattaetern, ale cărui rădăcinimerg în sus şi alecăruiramurimergînjos,estepurul,esteBrahman;BrahmanestenumitNe-Moartea;toateLumileaflându-seînel».MirceaEliadecomentează:arborele Ashvattha reprezintă aici în toată claritatea samanifestarealuiBrahmanînCosmos,cualtecuvintereprezintăCreaţiacaomişcaredescendentă.”17 -Brahmanfiind, întradiţiavedică,PrincipiulSupremsauFiinţaabsolută:brahmana căruimanifestareuniversală integralăeste riguros nulă faţă de Infinitatea sa, este «necalificat » (nirguna)dincolo de orice «distincţie» (nirvishsesha) şi absolut necondiţionat.Metafizic, manifestarea nu poate fi considerată decât în dependenţăfaţădeprincipiulSuprem”18;„dupăMaitri-Upanishad,Brahman,Fiinţaabsolută,semanifestăînacelaşitimpsubdouăaspectepolare:

13ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.318.14 Universul oferă imaginea unui arbore răsturnat numai din perspectivă terestră,

întrucâtprivitdinperspectivăcosmicănoţiunilede„sus”şi„jos”suntlipsitedesens.15 JeanChevalier,AlainGheerbrant:Dictionnairedes Symboles,Ed.RobertLaffont,

Paris,1982,pag.56.16Ibidem,pag.55-57.17Ibidem,pag.55-57.18ReneGuenon:OmulşidevenireasadupăVedânda,Ed.Antet,1995,pag.62.

282

TimpulşiEternitatea”.19„Potrivit Kabbalei, propagarea Luminii (Aor) pornind din

Punctulprimordialdănaşterespaţiului.EsteinterpretarealuiFiatLuxdinFacerea,careestedeasemeneailuminare,ordonareahaosuluiprinvibraţie[...]. ÎnEvangheliadupăloan(1,1-9)Luminaprimordialăesteidentificată cu Logosul [...]. Celebra Tabula Smaragdina, atribuită luiThot-HermesTrismegistus, [...]evocăastfelCreaţiaLumii:«CeeaceaapărutmaiîntâiafostLuminaCuvântuluiluiDumnezeu»”20.PotrivitluiReneGuenon21,întoatedoctrineletradiţionaleseevidenţiazăorelaţieimediatăîntreLogos,LuminăşiViaţă(Verbum,LuxetVita).„într-unpasajdinZoharîncare«ArboreleVieţii»estedescrisca«întinzându-sedesusînjos»,apărânddecirăsturnat,estereprezentatcaun«ArboredeLumină»”22;şi,dupăcumaratăautorulmenţionat23,înprivinţafaptuluică acest Arbore mitic (Arborele Cosmic, Arborele Lumii, ArboreleVieţii, etc..) estedenatura luminii şi a focului existăacordulunanimaltuturortradiţiilorşi,maimultdecâtatât,acestaspectesteconfirmatde simbolismul Axului Lumii (vezi pag. 70; 81-82). În mod evident,Lumina ascunsă în natura Arborelui mitic (ce înfăţişază şi defineşteUniversulînaspecteleluifundamentale)esteşiSEVAlui,esteLuminainvizibilăacăreisursăestePolulCeresc,LUMINANE-CREATAîncareCunoaşterea,Viaţa,foculşiluminavizibilăîşiauizvorul.

Asemeneaunuiarbore,Universul se reveleazăafio structurăunitară, un organism viu în perpetuuă regenerare, reunind încontinuitatea centrală a trunchiului său discontinuitatea periferică aramurilor.Inmanieraştiinţeimoderne,Universularputeafidefinitcaunsistemenergetic-informaţionalnaturalîncaretotesteîncontactcuTotul,făcândposibilăcomunicareaşischimbul.

După cum spuneaMirceaEliade, în toate religiile tradiţionalecosmogonia şi miturile de origine constituiau esenţa Ştiinţei Sacre.Iarpotrivit tradiţiei, ŞtiinţaSacră esteTradiţiaPrimordială -din caretoateformeletradiţionaleparticulareauderivat-Ştiinţaprinexcelenţă,revelată la începutul timpurilor, „Revelaţia fiind opera Logosului caînsăşiCreaţia.”24

POST-SCRIPTUM

Prindefiniţie,ştiinţamodernănuia încalculnicicaeventualăipoteză existenţa lui Dumnezeu, Făcătorul cerului şi al pământului,văzutelor tuturor şi nevăzutelor. Şi totuşi, vorbind despre adevărulştiinţific,AlbertEinsteinspunea:„Înmodsigur,convingerea-înrudită

19MirceaEliade:Mituri,viseşimistere,Ed.UniversEnciclopedic,Bucureşti,1998,pag.62.

20 JeanChevalier,AlainGheerbrant:Dictionnairedes Symboles,Ed.RobertLaffont,Paris,1982,pag.471-472.

21ReneGuenon:SimbolurialeŞtiinţeiSacre,Ed.Humanitas,Bucureşti,1997,pag.322.22Ibidem,pag.320.23Ibidem,pag.319-320;322.24Ibidem,pag.155.

283

cusentimentulreligios-călumeaesteraţionalăsaucelpuţininteligibilă,este la baza oricărui travaliu ştiinţific cât de cât elaborat. Aceastăconvingere este forma în care eumi-l imaginezpeDumnezeu.”25Cucertitudine, sub impulsul acestei convingeri intuind unitatea a tot ceexistă,Einsteinşi-apropus„săconstruiascăoteoriegenerală,oteorieunitară,caresădescrieîntr-unsingursistemdeecuaţiiatâtproprietăţileluminii,alemateriei,câtşialegravitaţiei.[...]Timpdedouăzecideani,cuorăbdareinfinită,farăaselăsainfluenţatdeeşecuri,darşifarăa-şifaceiluzii,Einsteinlucrălaelaborareaacesteiteoriiunitare”26,farăsăopoatăînsăfinaliza.

Ştiinţa modernă, fundamentată pe observaţie şi experiment,reprezintă o încercare temerară de a atinge Centrul Labirintuluiporninddelaperiferiileacestuia,decideaajungelaUnitateporninddeladiversitate,îndispreţul,celpuţindeclarat,alFiruluiAriadneitrasatdeŞtiinţaSacră.27Valoareaşimaialesrolulştiinţeimodernenupotfiînniciuncazcontestate,întrucât,cutoatecapcaneleLabirintuluişifăcândabstracţiedefaptulcăTimpulestelimitat,teoretic(însensprobabilist),ştiinţamodernăareşansadea-şiatinge,cândva,efectivscopulpropussaucelpuţin,darînmodsigur,areşansadeaseapropiasuficientdemultdeelîntimputil;iaratunci,ştiinţamodernă,revelându-seafişieaoCale(CalealuiTomanecredinciosul),vafizguduitădintemeliideceamaimaredescoperiredin istoriaei:descoperirea luiDumnezeu -altfelspus,ştiinţamodernăsevadovediafi,conformnormelorproprii,o demonstraţie riguroasă a existenţei lui Dumnezeu, prin metodacunoscută şivalidată înmatematică subnumeledemetoda reduceriilaabsurd.

Crizalumiimodemecetindeacontaminaîntragalume,dincolode cauzele exterioare, imediate, cărora le este atribuită, reprezintă înfaptocrizăexistenţială;şi,spuneMirceaEliade,„oricecrizăexistenţialăpuneînacelaşitimp,dinnou,problemarealităţiilumiişiamoduluideafialomuluiînlume.Crizaeste,înceledinurmă,«religioasă».”28Cauzaprofundă a crizei lumiimoderne („înţelegând prin «lumemodernă»societateaoccidentalăcontemporană,darşioanumestaredespiritcares-a formatprin aluviuni succesive începând cuRenaşterea şiReforma”29) constă în faptul că „o mare parte a acestei lumi moderne şi-a pierdutCredinţa”30. Prin pierderea Credinţei, certitudinile esenţiale ale existenţeifundamentate pe Credinţă se prăbuşesc, fiind înlocuite de certitudinea„Neantului”: naşterea din „Neant” şi dispariţia în „Neant”. Astfel, omulmodernpentrucarereligiacreştinăadevenit literămoartă,cuoexistenţăgolitădesens,anguasatdespectrulmorţii,trăieşteterorizatdescurgerea

25AlbertEinstein citatdeFrancoiseBalibar:Einstein.Bucuriagândirii,Ed.Univers,Bucureşti,2007(motto).

26FrancoiseBalibar:Einstein.Bucuriagândirii,Ed.Univers,Bucureşti,2007,pag.96.27 în rândul marilor oameni de ştiinţă s-ar părea că există destule excepţii, cum

arfiNewton,deexemplu,desprecareseştiecucertitudinecăa fostpasionatdestudiulAlchimiei,şi,maimultdecâtatât,suntindiciicăarfifostchiarpracticant.

28MirceaEliade:Mituri,viseşimistere,Ed.UniversEnciclopedic,Bucureşti,1998,pag.13.

29Ibidem,pag.32.30Ibidem,pag.56.

284

implacabilă a timpului şi de „presentimentul obscur al sfârşituluilumii”31,irosindu-şiviaţaînactivităţidinceîncemaiaberante,decelemai multe ori autodistructive şi distructive la scară planetară. Însăpentrurezolvareacrizeilumiimodernecutoateefectelesaucauzeleeiaparente(încareseincludîncălzireaglobalăşischimbareacuconsecinţecatastrofaleaclimei,epuizarearesurselordeoricefelaleplanetei,etc...)existăosoluţie,soluţieunicădarinfailibilă:întoarcereafiuluirisipitorlaTatăl.

„«Faptarea»,cumzichinduşii,nuestedeatrăiînTimp,cidea crede că nu există nimic în afara Timpului. Eşti devorat de Timp,de Istorie,nupentrucă trăieşti înTimp, cipentruvinadea crede înrealitateaabsolutăaTimpuluişidecideauitaşidispreţuiEternitatea”.32 în esenţă, tâlcul aventurii lui Parsifal33 revelează acelaşi Adevăr:MOARTEA EXISTĂ PENTRU SIMPLUL MOTIV CĂ OAMENII AU PIERDUT GUSTUL NEMURIRII.

31 Ibidem, pag. 63.32 Ibidem, pag. 22.33 Vezi pag. 83Nota: In imagine este prezentat un fragment din “Mielul si cei optzeci de batrani”, anoul nr.

7 al Apocalipsei din Anger, Tapiserie de Nicolas Bataille, 1373-1387. Muzeul Tapiseriilor, Angers. (Reroducere dupa Pierre Gilbert: Biblia Cartea, Cărţile, Ed.Univers, Bucureşti, 2007, pag. 111.)

285

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

***Biblia:NoulTestament)VechiulTestament.AndreescuŞtefan:VladŢepeşaemisomonedăcucometaHalleycareera

spaimaepocii,JurnalulNaţional,AnIV,Nr.969,2august1996.Arguelles Jose and Mirriam: Mandata, Shambala, Berkeley and London,

1972.Arhimandrit Bălan Ioanichie: Pelerinaj la Mormântul Domnului, Ed.

RomanuluişiHuşilor.Bagot J.P, Dubs J.CL: Cum să citim Biblia, Ed. Arhiep. Romano-Catolică,

Bucureşti,1994.BalibarFranţoise:Einstein.Bucuriagândirii,Ed.Univers,Bucureşti,2007.BarneaI.:SteaguldacilorpeArculdeTriumfalluiGalerius?,Magazinistoric,

anulXII,nr.l(130),1978.BergierJacques:Leslivresmaudits,traducereşiadaptaredeD.Petrescu,în

revistaOrizont-Magazin,noiembrie1985-martie1986.BerindeA.,LugojanS.:Contribuţiilacunoaşterealimbiidacilor,Ed.Facla,

Timişoara,1984.BonnardAndre:Civilizaţiagreacă,vol.II,Ed.Ştiinţifică,Bucureşti,1967.Borda Valentin, Simion Nicolae: Ani de drumeţie, Ed. Sport-Turism,

Bucureşti,1976.BrebanVasile:Dicţionar al limbii române contemporane, Ed. Ştiinţifică şi

Enciclopedică,Bucureşti,1980.BuffierFelix:MiturileluiHomerşigândireagreacă,Ed.Univers,Bucureşti,

1987.BusuioceanuAlexandru:ZamoLxis,Ed.Meridiane,Bucureşti,1985.GândeaVirgil:Raţiuneadominantă,Ed.Dacia,Cluj-Napoca,1979.Chevalier Jean, Gheerbrant Alain: Dictionnaire des Symboles, Ed. Robert

Laffont,Paris,1982.ChihaiaPavel:DelaNegruVodălaNeagoeBasarab,Ed.AcademieiR.S.R.,

Bucureşti,1976.ChiţulescuG.,ChiţulescuTr.:Şaptemonumentecelebrealeantichităţii,Ed.

Tehnică,Bucureşti,1969.Churchward James: Le monde occulte de Mu, Ed. Tai lu, 1972; Mu -

continentuldispărut,Ed.Saeculum,I.O.,Ed.Vestala,Bucureşti,1996.Constantin Dumitru: Un posibil model funcţional al omului, inspirat de

medicinatradiţională,AlmanahAnticipaţiaalrev.ŞtiinţăşiTehnică,Bucureşti,1988.

ConstantinescuN.:Basarabîntâiul,Tihomirşi -poate-Seneslau,Magazinistoric, anul IV, Nr.4 (37) aprilie 1970; Curtea de Argeş - străveche vatrăvoievodalădupă1150,Magazinistoric,AnulXIINr.l(130)ianuarie1978.

Constantiniu Florin: Vlad Ţepeş - realitate şi mit, ziarul Contemporanul,1986.

CristescuCornelia,OprescuGabriela,StavinschiMagda:CometaHalley,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1985.

DaicoviciuH.:Dacii,Bucureşti,1965.Daniel Constantin: Cultura spirituală a Egiptului Antic, Ed. Cartea

Românească, Bucureşti, 1985; Civilizaţia Egiptului Antic, Ed. Sport-Turism,Bucureşti,1976.

286

Davy M.M.: Encyclopedic des Mystiques Orientates, Ed. Robert Laffont,France,1975.

DensuşianuNicolae:Daciapreistorică,InstitutuldeArteGraficeCarolGobi,Bucureşti, 1913; Dacia preistorică, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986; RevoluţialuiHoria înTransilvaniaşiUngaria,1784 -1785, scrisăpebazadocumenteloroficiale,publicatăîn1884.

Diodor:BibliotecaIstorică,Ed.Sport-Turism,Bucureşti,1981.Dogarii Maria: Aspiraţia poporului român spre unitate şi independenţă

oglindităînsimbolheraldic,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1981.Dogaru Maria, Popovici loan: Album heraldic medieval - stema Daciei,

Magazinistoric,AnulXX,Nr.11(236),1986.DrăguţVasile:Artaromânească,vol.I,Ed.Meridiane,Bucureşti,1982.DumbravăBucura:Carteamunţilor,Ed.Stadion,Bucureşti,1970.DumitrescuVladimir:ArtaculturiiCucuteni,Ed.Meridiane,Bucureşti,1979.Dunăre Nicolae: Arta populară din Munţii Apuseni, Ed. Meridiane,

Bucureşti,1981.Eliade Mircea: Cosmologie şi alchimie babiloniană, Ed. Moldova, Iaşi,

1991;DelaZalmoxislaGenghis-Han,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1980; Images et symboles, Ed. Gallimard, Paris, 1952; Istoria credinţelor şiideilorreligioase,vol.II,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1986;Istoriacredinţelorşi ideilorreligioase,vol.I,Ed.Ştiinţifică,Bucureşti,1991;LemythedeVeternei retour, Ed.Gallimard, Paris, 1969; Le yoga immortalite et liberte,Ed. Payot, Paris, 1960; Mitul eternei reîntoareceri, Ed. Univers Enciclopedic,Bucureşti, 1999; Mituri, vise şi mistere, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti,1998; Yoga Nemurire şi libertate, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993; încercareaLabirintului,Ed.Dacia,Cluj-Napoca,1990.

EvolaJulius:TradiţiaHermetică,Ed.Humanitas,Bucureşti,1999.FolescuCecil:CeesteUniversul?,Ed.Albatros,Bucureşti,1988.Fulcanelli:Misterulcatedralelor,Ed.Nemira,Bucureşti,2005.Giurescu C C , Matei H.C, Constantiniu R, Popa M.D., Nicolescu N.C,

RădulescuGh.:IstoriaRomânieiîndate,Ed.EnciclopedicăRomână,Bucureşti,1972.

GrigoraşEm.C:Criptografiaşiistoriaromânească,Ed.CVLTVRANaţională,Bucureşti,1924.

GuenonRene:LaGrandeTriade,Ed.Gallimard,Paris,1957;RegeleLumii,Ed. Rosmarin, Bucureşti, 1994; Simboluri ale Ştiinţei Sacre, Ed. Humanitas,Bucureşti,1997;OmulşidevenireasadupăVedânda,Ed.Antet,1995.

Kernbach Victor: Dicţionar de mitologie generală, Ed. Albatros, 1983;Miturileesenţiale,Ed.ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1978.

LalouetteClaire:CivilizaţiaEgiptuluiAntic,Ed.Meridiane,Bucureşti,1987.LillinAndreiA.:Mitulmareluivânător,Ed.Facla,Timişoara,1986.LisseanuPopaG.:MitologiaGreco-Romană,Ed.Universul,Bucureşti,1944.LovinescuVasile:Alpatruleahagialâc,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,

1981;CreangăşiCreangadeAur,Ed.CarteaRomânească,Bucureşti,1989;Daciahiperboreeană,Ed.Rosmarin,Bucureşti,1994.

MaloryThomas:MoartearegeluiArthur,Ed.Minerva,Bucureşti,1979.Marqucs-Rivicre Jean: A Tombre des monastcres thibetains, Ed. Victor

Attinger, 1929, Paris Matie M.E.: Miturile Egiptului Antic, Ed. Ştiinţifică,Bucureşti,1958.

Miclea Ion, Florescu Radu: Geto-dacii, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1980;

287

Probota,Ed.Meridiane,Bucureşti,1978;Strămoşiiromânilor-vestigiimilenaredeculturăşiartă.Geto-dacii,Ed.Meridiane,1980.

MitruAlexandru:Dinmarilelegendealelumii,Ed.Junimea,Iaşi,1976.MiuSever:Elada,memorialumii,Ed.ViaţaMedicalăRomânească,Bucureşti,

2000.OppermannManfred:TraciiîntrearculCarpaticşiMareaEgee,Ed.Militară,

Bucureşti,1988.PârvanVasile:Getica,Ed.Meridiane,Bucureşti,1982.Pauwels Louis, Bergier Jaques: Dimineaţa magicienilor, Ed. Nemira,

Bucureşti,1994.PetringenaruAndrei:ImagineşisimbollaBrâncuşi,Ed.Meridiane,Bucureşti,

1983.PopescuPetruDemetru:Basarabii,Ed.Albatros,Bucureşti,1989.RuzoDaniel: Los ultimos dias del Apocalipsis, Ed. Iztaccihuatl, Uruguai,

1970.SadoveanuMihail:Creangadeaur,Ed.Minerva,Bucureşti,1986.Săveanu Simion: Aventuri prin tunelul timpului, Ed. Sport - Turism,

Bucureşti,1977.Sîngeorzan Ion Corvin, Ştefan I.M.: Ghidul cosmosului, Ed.Minerva,

Bucureşti,1980.SourdelDominique, Sourdel-Thomine Jeanine:Civilizaţia Islamului clasic,

vol.I.Souzenelle Annick: De Varbre de vie au schema corporel, Ed. Dangles,

Frances,1977.SovejaMaria,BurlacuIoana,Oprişloan:Mărturiialetrecutului.Albumde

documente,DirecţiageneralăaArhivelorStatului,Bucureşti,1981.StrachinăOliviaşiAlexandru:Tricolorulromânesc-tradiţieşipermanenţă,

Rev.Manuscriptum,Nr.2,1986,editatădeMuzeulLiteraturiiRomâne(63)Anul

XVII.Stănilă George: Sisteme calendaristice, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti,1980.UCeng-En:Călătoriespresoare-apune,Ed.Meridiane,Bucureşti,1971.VulcănescuRomulus:ColoanaCerului,Ed.AcademieiRomâne,Bucureşti,

1972;Mitologiaromână,Ed.AcademieiR.S.R.,Bucureşti,1985.Wolfram von Eschenbach: Poeme epice ale Evului Mediu - Parsifal, Ed.

ŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti,1978.ZărnescuConstantin:AforismeleşitexteleluiBrâncuşi,Ed.ScrisulRomânesc,

Craiova,1980.ZhouShirong,OuGuangfAn:Călător la grotade foc,Ed.PentruTurism,

Bucureşti,1990.ZimmerHeinrich: Introducere încivilizaţiaşiarta indiană,Ed.Meridiane,

Bucureşti,1983.

288

289