Adriana-Claudia CITEIA Vasile CACIOIANU

SPATIUL SACRU MASURATO ISTORIE A TRANSCONCEPTELORN aNrRoPoLocrA cULTURALA

EUROPEANA

-&'* EDrruRA$ W CETATEA&€fl nr SCAUN

Referenli qtiinlifici:Prof. univ. dr. Florin AnghelConf. univ. dr. Alina Buzalu

Redactor: Mirela Ivan NobelCoperta: Vasile Cacioianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiCITEIA, ADRIANA-CLAUDIA

Spa(iu sacru misurat : o istorie a transconceptelor inantropologia culturall europeanl / Adriana-Claudia Citeia, Vasile

Cacioianu ; pref.: FlorinAnghel. - Tirgovigte : Cetatea de scaun, 2018

Con{ine bibliografiersBN 978-60 6-531 -422-5

L Cacioianu, Vasilell. Anghel, Florin (pref.)

008

Toate drepturile de reproducere, integral sau parlial, prin orice mijloace,inclusiv stocarea neautorizatd tn sisteme de cdutare sunt rezervate-

Reproducerea se poateface doar cu acordul scris al autorului, cu excepliaunor scurte pasaje care pot constitui obiectul recenziilor ;i prezentdrilor

rsBN 978-606-537 -422-5copyright Editura Cetatea de Scaun, TArgoviqte,20l8r,vr,r'r'q c etate4d pleaurue, edifura@cetateade scaun.ro

CUPRINS

PREFATA (de Ftorin Anghet)

TNTRODUCERE

CAPITOLUL IDE LA METAMORFOZA LA METALLAGE

-Matematica qi frumuselea existen{eiMatematica sacrA la Pitagora qi PlatonAtomii gi homeomerrtUniversul scalar in neoplatonismUniversul scalar in gnosticism qi

in matematicdUniversul scalar in iudaism

CAPITOLUL IISPATTUL SACRU iN Cru$UNISMMultiplu de trei in creqtinism

Alfa qi omega - AO.Eiq Oeoq - Dumnezeu UnulA g6ndi, a $ti, a rostl

urmdrile

9

11

t4T6

2831

3t42

494959

6I66

84

r04t0l108

2.t.2.2.

2.3.2.4.

3.1.3.2.3.J.3.4.3.5.3.6.3.7.

CAPITOLUL IIILIMBAJUL TRANSSUMPTIV CUSANIAN

-

83

Scire est ignorare (a qti inseamnd a ignora)

Cunoaqterea dincolFilsofia dd pe gurb

o de limita cuvintelor

-

87

afardcercuri qi sfere

-

9097Originea lumii

Linia, dreapta gi cerculPunctul gi dreapta

Linia qi triunghiul

Spaliul sacru mdsural

3.8. Cercul gi sfera

CAPITOLUL IVPOIESIS $I GNOSIS

Fysis, ousia, logosDe la ffea]':ta logosicd la uea\ia geometricdDe la Pdmdnt la Soare

De la neclintit la relativ

CAPITOLUL VPICO DELLA MIRANDOLLA$I SPIRITULANAGNOST

CAPITOLUL VITRAN S CENDENTUL DIFERENT T ALIZ NI

Nimic sau 0? Creat sau increat?Transcendentul care coboar[EtimasiaGenezd qi autocenzurdEktypoma

CAPITOLUL VIISPATIUL SACRU TRANSFINIT

7.1. Fiin{dri divine7.2. Flin\dri, energii, sefire qi

7.3. Infinit ezimalul, infinitulg6ndirea greacd7.4. Transfrnite cantoriene qi - Aleph 07.5. Rela{ia timp istoric- timp fractalic 2I4

tN costr,toloclE _111_111

Spaliul sacru mdsurdt

CAPITOLUL VIIIMODERNITATEA $I LIMBAJELE TRANSSUMPTIVE.SPATTUL SACRU iN pnnaNTEZE 216

8.1. De la ,,universul mic" la ,,antiunivers"8.2. He'eder gi sitra athra8.3. Cdntdrind qi mdsurdnd

CAPITOLUL IXEVADARE DIN TINIVERS 229

CONCLUZII 23s

in loc de postfa{i (de Atina Buzatu) 237

BIBLIOGRAFIE 240

TNDEX DE IMAGINI

DICTIONAR DE TERMENI SI EXPRESII

-253

tr7t22124

216221

226

_161161r64r66168

115

176

t76176

194198

251

diferen{iale divineqi continuitateain

Spaliul sacru mdsurat

logice gi raliunea dupd care acestea au fost abordate, cufrdmdntdrile $i cu deziluzllle fiecdrei aborddri.

Meditafia asupra spafiului sacru a avut in Antichitate qi

in Evul Mediu limite de abordare, zone de necercetat prinmetode empirice, dar ugor de intuit. Uimitor este cd gi

matematica a operut cu concepte specifice teologiei gi

filosofiilor religiei, un concept comun fiind acela de infinit, cusensurile sale filosofice, dogmatice qi matematice.

Modernitatea iqi are locul binerneritat in demersulnostru, prin diversitatea ideilor, prin teoria relativitSlii gi

mecanica cuanticd, dar nu fdrd a face trimiteri qi referiri lavocabularul conceptual al Antichitatrii, care nu qi-a pierdututilitatea ?n anahza noilor modele de g6ndire.

Ultimul capitol ofer[ o incursiune in cele mai recenteteorii despre realitdlile ultime, sintetizate intr-o ,,teorie a

teoriei", care iqi propune sd explice micro qi macro universul,dar qi conceptul de multivers.

Spaliul sacru mdsurat

CAPITOLUL IDE LA METAMORFOZA LAMETALLAGEL

Termenul metallage indicd o schimbare, o substituire a

unui lucru prin altul, o migrare a conceptelor, dintr-o zond acunoaqterii,in alta,

Verbul grec metallao inseamnd a cduta. a investigapentru a afla un rdspuns categoric la o intrebare, pentru ainlelege sensul profund al unui concept. Adjectivul verbalmetallaktos indicd o adaptare de sens, o metamorfozd

conceptuall, dat gi trecerea de la semn,Ta adevdr.

in opera areopagrticd", simbolul cregtin kimite la o

reahtate inexprimabil[ in cuvinte, la un mesaj comunicabildoar pe cale apofatic63. in teoria dionisian[, Dumnezeu este

mai presus de nume - onomatos kreitton, nu are niciun nume,

dar confine toate numele. Transcendenla divind nu poate fisupusd conceptualizdrli, singurul in mdsurd sd-i exprime

caracterul inepuizabil fiind simbolul.Pseudo Dionisie Areopagitul a elaborat o modalitate

noud de analizd a numelor divine din Sfdnta Scripturd. Scopul

Cuvintului este sd laude iegirea de Fiinld (ekdemia) a celui cu

adevdrat existenta.Limbajul transsumptiv, utlhzat in secolul al XV-lea de

Nicolaus Cusanus in De docta ignorantias se construiegte prinsubstituirea unei expresii directe cu expresia indirectd; un lucru

2 Louis Cagnat, Dictionnaire grec-francais, Paris, 1981.3 Andr6 Scima, Antrop o lo gia apofaticd, Editttra Humanitas, Bucuregti,

2005, passim"a Despre Numiri,Y, l; Pseudo Dionisie, Opere complete qi scoliile sfdntului

Maxim Mdrturisitorul,Edittra Paideia, Bucureqti, 1996, p. 158.s De docta ignoranlia, carteaI edilie bilingvd, traducere, tabel cronologic,

note qi postfa!6 de Andrei Bereschi, Editura Polirom, Iaqi, 2008, p. 80.

ill0

Spaliul sacru mdsulat

este exprimat prin altul, care nu-i poate acoperi total suprafa{a

de sens, iar cel de al doilea il transfigureazd pe primul6. Acesttip de limbaj exprimd stdri de lucruri translingvistice, traduceniveluri de realitate accesibile numai psihanodic qi nousanodic.Cusanus ?1 folosegte cu referire la monada divinS, ,,unu maximqi de necuprins", triplu ipostaziat, ,,unitatea maximd in modnecesar intreitd":unde, ut acuatur intellectus, ad hoc te facilius indubitatamanuductione transferre conabot ut videas ista necessariaatque verissima, quae te non inepte, si ex signo ad veritatemverba transsumptive intelligendo, in stupendam suavitatemadducent; quoniam in docta ignorantia proficies in hac via ut-quantum studioso secundum humani ingenii vires elevatoconceditur- videre possis ipsum unum maximumincomprehensibile, Deum unum et trium semper benedictum.T

,,Deci pentru ca intelectul tdu sd devind mai acut, tocmai pentruacest lucru, printr-o fermd cdlSuzire, m5 voi strddui sd fac astfelincdt tu sd treci mai uqor dincolo, pentru ca sd vezi aceste

lucruri in necesitatea qi veridicitatea lor supremS. Nu fdrd rostte vor purta acele lucruri intr-o mirabild gralie, dacd te veiridica de la semn Ia adevdr pentru a infelege cuvintele in modtranssumptiv, deoarece vei inainta pe aceast[ cale in doctaignoran{d astfel incdt sd il po{i vedea - pe cdt se poate ridica, inlimitele puterilor spiritului omenesc, un pasionat cercetdtor -chiar pe acel unu maxim qi de necuprins, de-a pururibinccuv0ntatul Dumnezeu, unul gi intreit".

Aqadar, a te plasa dincolo de sensul comun, a cobori inprrrllnzimea conceptelor (metallao), a urca pAnd la limita lordc intoligibilitate (onomatos kreitton), a infelege cuvintele insr.:ttsul lor transsumptiv (verba transsumptive intelligendo),clcscoperindu-le nucleul de universalitate este un demers

" Iltidem, nota62, p. 517-518.7 De docta ignorantia,I, X, ed.cit, p. 81, trad. A. Bereschi.

Spaliul sacru mdsurat

obligatoriu al cunoaqterii prin necunoaqtere (agnosia gnosis

dionisiand, docta ignorantia cusanian[).Utilitatea limbajului nu rezultd din insumarea

propoziliilor rafionale8, ci din modalitatea de construire 9iutlhzare a limbajului simbolice.

Capitolul aI Xlea al primei cdrfi din De Doctaignorantia incepe cu un exemplu de exprimare transsumptivd:

,,ne intrebdm acum ce vrea Martianus cdnd spune cd Filosofia,dorind sd acceadd la cunoasterea Trinitdlii, dddea pe gurdoford cercuri qi sfere"ro.

inlelegerea abstractd presupune renunlarea la

,,intermediani materiali", renunfarealatot ce poate fi imaginat,

la orice tip de reprezentare a monadei triplu ipostaziate.

Maximul inteligibil, maximul inteligent gi actul maxim de a

in{elege sunt cele trei ipostaze prrn care poate fi exprimatd

perihoreza, in discursul cusanian.Problematica cognoscibilitAtii lui Dumnezou mai presus

de infelegere este reluatd qi in Cartea III, cap. II. Cusanus

distinge trei posibile etape in demersul de epektazd noeticd:

- hyperologia apofaticd indl\atea determinaliilormundane dincolo de ele insele,

- alogia apofaticd : negarea oric[rei posibilitdli de

raportare cognitivd la Dumnezeu,- antilogia apofaticd: afinna].:h antinomice.

Limbajul transsumptiv este un limbaj privativ, Qare

plaseazd. divinitatea in zona de insuficien\d a cuvintelor. Astfelse explicd utihzarea frecventd a prefixului hypea cate sattreazd

semnifica{iile numelor pdnd la depdgirea propriilor sensuri.

Kenoza limbajului, golirea de sensurile insuficiente pune in

8 Nikolaos Matsoukas, Introducere in gnoseologia teologicd, Editura

Bizantind, Bucureqti, 7997,P. 58.') Maxim Mdrturisitorul, Cdtre Thalassie, P.G., 90, 416 CD.to lbidem.

t2 13

Spaliul sacru mdsurat

lumind zona intraductibild a experientrei mistice $i zonaincomprehensibild (akataleptos, aperinoetos) intelectuluiuman.

Nu urmirim sd aborddm multitudinea limbajelor ivite dindiferitele preocupdri umane, folosite pentru a exprimacunoaqterea ontologicd, ci ne vom opri in principal doar asupra

unuia singur, care prin vechimea, complexitatea gi in acelaqi

timp modemitatea sa, ne oferd un obiect de studiu interesant qi

provocator - limbajul matematic.

1. 1. Matematicu Si frumaselea existenleiMatematica a fost un punct de reper incontestabil in

,,organtzarea" imaginatului cosmogonic qi in incercarea de ainJelege un univers ordonat, in deplin acord cu inten{ia divin6.

Structura matematicd nu putea lipsi nici din modeluluniversulut-fofidrea\d. nici din paradigma universului infinit, alfilosofilor qi teologilor Antichitdlii qi Evului Mediu. Scopulmatematicii a fost acela de a exprima armonia Universului,perfec{iunea planului divin, apropierea timidd a nous-ului umande Nozs-ul Creator; de a organiza scalar spaJiul dintre Creatorqi Creafia sa, de a mdsura Nemdsuratulll.

Necesitatea aborddrii matematice strdbate spiritualitateacuropcan[ de la Platon pdnd la Cantor, dar qi antropologiarnodcrn[ a spaliului sacru. FrumuseJea austerd a matematich albst ?n strdns[ legdturd cu estetica divind a Ideilor Pure qi cuIiumusefea geometricd a palatelor celeste. A reduce esenJa

clivinitd{ii la simplitatea qi limpezimea conceptelor matematiceinseamnd a stabili o punte de legdturd eliberatd de capcanelenouminos-tluil2, intre Creator qi crealia sa, a descoperi o noud

rr Befirand Russell, Misticism Si logicd, Editura Herald, Bucureqti,2011,p.67^69.

'2 Rudolf Otto, Despre numinos, Edifura Humanitas, Bucuregti, 2006,passim.

l4

Spaliul sacru mdsurdt

formd de venerare, frrd teama de hybris. Conul gi sfera trecastfel, din mdinile micului Dionyssos, ?n cele ale Titanilor gi aleseminJiei umane, f6ri sacrificii sdngeroase.

D imensiunile sacre ale matemalicii res emnifi cd scenariilecosmologice, inlocuind umbra ameninfdtoare a p[catuluiantecedent, cu perspectiva j ocului ?ntemeietor.

Dincolo de povara destinului implacabil, matematica areconfigurat limbajele sacrului, construindu*le un Paradis alra{iunii, al demonstruliei, al argumentului. in Paradisul ra{iunii,demonstra{ia nu depinde de trdsdturile obiectului studiat, ciporneqte de la investigarea in regim propriu a acestor trisdturiqi a modalitdfilor posibile de validare a obiectului de studiu.Eleganta matematicd implicd folosirea unor metode de validarea adevdrului unei teze. Un exemplu in acest sens estematematica doctei ignoranle, in opera lui Nicolaus Cusanus.

in g6ndirea cusaniand, a investiga inseamnd a gdsimodalitSli noi de ?nlelegere gi argumentare a AdevdruluiAbsolut. Scopul demersului sdu matematic, filosofic qi teologica fost acela de a pdtrunde dincolo de limita paradoxuluidogmatic, intr-un spaJiu al armonizdrii contrariilor.

Limbajul matematic poate fi considerat unul dintreprimele instrumente abstracte, capabrle sd exprime structuri alespaJiilor reale qi imaginare, fiind relativ uqor de infeles, atAt de

,,ini{ia[i" cdt qi de ,,neofilii" pregdtiti pentru aventuraresemnifi cdrii conceptelor.

Fdrd ?ndoia16, numerele reprezintd elementaruldomeniului matematic, iar necesitatea utllizdrir lor cantitative,abstracte, magice, nu a dispdrut nici in modernitate qi

postmodernitate.Cum pare ugor de rmaginat, probabil ci la inceput au

fost conceptele de "IJnu" qi "Multiplu"l3, cu gradele admise de

lr Matila C. Ghika, Filosofia Si mistica numdrul,ui, Editura UniversEnciclopedic, Bucuregti, 1998, p. 10.

15

Spaliul sacru mdsurat

comparatrie (mai mult decdt Unu, foarte mult), cu simbolurileadiacente, menite sd distingd unitatea, individualitatea, de

mulfime, multitudine, mult, in sens cantitativ-matematic sau insens filosofic.

Dualitatea a apdrut firesc, ca rapottare la individualitateqi alteritate -,,Acelaqi qi Altul"14. Apari\ia numerelor, pare sd

aibd drept cauzd, raportarea la individ a unei realitillt sensibile,

simplificate qi abstractizate intr-o mametd care faclhteazd?n!el e gerea, memorare a, anticip area unor evenimente.

Nu intdmpldtor, in istoria cultural[ a civlliza\ltlor antice,

scmnele aare reprezentau numere erall comune cu cele pentru

litere, exemplul cel mai des invocat fiind alfabetul fenician, de la

care sistemul a fost imprumutat in cel grecesc ai latin.Numerele au avut capacitatea magicd de a transmite un

mesaj, o poveste, ca qi literele sau mai mult dec6t literele.Nevoia de a exprima carftitatea, de a mdsura qi delimita spaliul,

a frcut inevitabilA invenlia unor instrumente qi contexte

ustensilice, ca numerele qi geometria.Deqi matematica au fost folositd in toate domeniile

descoperite qi dezvoltate de omenire, astronomia 9i geometria

ocupd un loc primordial. Cu sigurar\d cd au existat invd{alianonimi, in Mesopotamia, Egipt sau Grecia, Qare au avut oimportanld covdrqitoare in descoperirea sau inventarea unorconcepte pe care azile considerdm trzuale, dar cei are au reuqit

sd depdqeascd barierele spalio-temporale qi lingvistice au fostPitagora qi Platon, g6nditorii care au conferit sacralitate,limbajului matematic.

1.2. Matematica sacrd la Pitugora Si PlutonUnul dintre marii "inventatori" de limbaje, filosoful

oarc a reunit invd{Itura eclecticd cu demersul iniliatic, a fostPitagora:

14 Ibidem.

16 t7

Spaliul sacru ndsurat

Principiul tuturor lucrurilor este unitatea. Ludndnastere din aceastd unitate, doimea nedefinitd serveSte ca

substrat material unitdlii, care este cauza; din unitate Si dindoimea nedefinitd se nasc numerele, din numere punctele, dinpuncte liniile, din linii figurile plane, din figurile plane figurilesolide, din figurile solide corpurile sensibile ale cdror elemente

sunt patru: focul, apa, pdmdntul Si aerul; aceste elemente se

,schimbd intre ele qi se transformd tn toate lucrurile, iar din ele

^\e naste un univers fnsuflelit, dotat cu raliune, sferic'

cuprinzdnd in mijlocul lui pdmdntul, care este tot sferic Si

locuit de jur imprejurls .

Numerele gi geometria sunt principalele instrumente de

cxprimare epistemicd, propuse de Pitagora.I)nitaIea, de la care pleacd qi pe care se sprijinl toatd

cunoagterea pitagoreicd a trecut de la Monadd la Demiurgulplatonician, la Monada gnosticd a lui Monoimus, la Dumnezeul

Unic, la Gdndul sau Inten{ia creatoare, la Cuvdntul care a zidrttotul. Religiile monoteiste au fost cele care s-au impus inbazinul Mediteranei, difuzdndu-se in Europa 9i OrientulApropiat.

Chiar gi astdzi, cdnd gtiinJele au devenit alf;t de

specializate qi au fost inventate instrumente capabile sb

tlctermine evenimente petrecute inzotli civilizaliilor, una dintreccle mai ,,bune" teorii moderne ne spune cd totul a pornit de lao,,singularitate". Cosmicd sau gravitalional[, singularitatea

cste o certitudine antecedenti Big Bang-ului, la care speculaJia

lllosofic[ qi qtiin{ific[ a reuqit sd ajungS, cu ajutorul legilorcunoscute qi transcrise in limbaj matematic.16 Unitatea este cea

care insumatd poate genera toate numetele, ca un Creator, iar

ti Diogenes Laertios, Despre vielile Si doctrinele .filosofilor, Editura

Polirom, IaSi, 1997.Michio Kak:u., Strings, Conformal Fields, and M-Theory, New York,

Springer, 7999, passim.

Spaliul sacru mdsurat

unitatea adunatd la oricare numar ii schimba proprietdlile, frtda-qi modifica esenta.

CuvAnful cosmos mo$tenit din greaca veche are

inlelesul de ordine qi orice ordine presupune o succesiune, o

randuiala, o limitA de la care trebuie sd plece, aceea fiind

unitatea, monada. Folosirea cuvantului cosmos cu sensul de

univers i-a fost atribuitd lui Pitagora gi qcolii sale, ceea ce ne

face sa ne gdndim c6 pitagoreicii chiar credeau c6 totul putea fiexprimat matematic, c[ ordinea implicd reguli matematice'

Armonia un alt concept atribuit lui Pitagora, nu poate fiin{eles in afara muzicii, cdreia filosoful r^a aldturat ptecizia

matematica in exprimarea sunetelor. Dependenla indl{imii unei

note de lungimea corzli care o produce, ca qi a regulii

intervalelor dintre acorduri, aflate in rapoarte de numere

intregi, 2:I octava, 3:2 cvrnta, 4:3 cvarta, etc. Corzlle lireiputeau fi executate din diferite materiale, la diferite grosimi qi

iungimi, cdt timp proporfiile erau pdstrate.lT- in universul pitagoreic, armonia coincide cu ,,Armonia

sferelor". Astrele, sfere perfecte se miqcau in univers pe

traiectorii circulare, iar migcarea lor genefa sunete aflate,

evident, intr-un raport armonios cu locul ocupat de fiecare'

Dupd Pliniu, Pitagora credea cd intervalul muzical

dintre Pdmdnt qi Lund era de un ton, dintre Lund Si Mercur un

semiton, dintre Mercur Si Venus un semiton, dintre Venus qi

Soare o terld minord, dintre Soare qi Marte un ton, dintre

Marte qi Jupiter un semiton, dintre Jupiter Si Satutn un

semiton, iar dintre saturn si sfera stelelor fixe o terld minord.

Rezultd scara pitagoreicd avdnd forma Do, Re, Mi bemol, Sol,

La, Si bemol, Si , R", desi, la autori diferili, scara variazdls'

t7 Arthur Koestler, Lunaticii. Evolulia concepliei despre (Jnivers de la

Pitagora la Newton, Editura Humanitas, Bucureqti, 1995,p' 26'

18 lbidem,p.29.

l8 19

Spaliul sacru mdsurat

Numerele aveau la pitagoreici semnifica\h cuttitative,dar nu erau neapbrat denumite prin semne, a$a cum facem azi

cu cifrele arabe (indiene), ci erau reprezentate prin puncte,

asemdndtoare cu cele de pe zaruri, dar dispunerea lor era foarte

importantd, deoarece lega numdrul de form6, conceptul de

rcprezentare. ,,Numerele figurative" sau ,,pure", ne atatd

imaginea complet[ a spectrului in care limbajul matematic era

folosit.Diada sau numdrul doi, prin atributul divizibilitd{ii, nu

putea si nu fie asociat[ cu principiul feminin, ceea ce a dus maitdrziu Ia principiul Dualitd{ii in metafizicl' pi la cel al

noncontradicJiei. Inventat dintr-o necesitate ontologicS,cuvdntul ,diadd" este astdzi folosit in multe domenii:

- sociologie - diada este un grup de doud persoane, cel

rnai mic grup social posibille;- muzicd- un set de doud note;- pedagogie - alegerea aleatorie a unui grup de lucru de

doi studenfi;- biologia modernd foloseqte nofiunea pentru a desemna

o formaJiune alcdtuitd dintr-o pereche de celule, cu nucleil't aplorzi, r ezultatd. in urma prime i div iziuni me i oti ce2

0 ;

- genetic[ - simetria diadicd se referd la doud zone dinADN care aulabazd secven{e perechi inversate in mod repetat.

Triada. Pornind de la ideea cd unitatea eta mai mult unprincipiu decdt un numdr, trrada definegte primul numdr imparrnasculin care ili dezvdluie adevbratul inleles in lumea

,,numerelor figurative", unde este reprezentat prin trei puncte,

https://en.wikipedia.ore/wikii Dyad-(sociolosy)'acccsat la 25 februarie,

ora23,30.Florin Marcu, Constant Maneca, Diclionar cle neologisme,EdituraAcademiei, Bucureqti, 1986.

Spaliul sacru mdsurat

fiind considerat principiul creator al tuturor figurilor plane 9i

solide.21Tbtrada, al patruIea num6r triunghiular, care aldturi de

pentadd a dat Tetraktys-ul, unul dintre simbolurile pitagoreice

sacre, generator al decadei, definitd ca expresie a perfecJiuniiexistenJei.

Pentada era num[rul Afroditei, al armoniei, sdndtdlii,

al frumuse{ii incarnate in corpul omenesc, proieclie a sufletuluicosmic ?n materie. Emblema geometricd a Pentadet eta

Pentagrama, steaua cu cinci col1uri, parola secretd gi emblema

confreriei pitagoreice22. Altemdnd pentagonul cu pentagrama

se poate obline un sistem fractalic, ceea ce se observd in lumea

vie prin creqterea omoteticd, p[str6ndu-se raportul numiruluide aur, rcprezentat prin raportul dintre diagonala pentagonuluiqi latura acestuia.

Hexada, numdrul qase qi mai ales decada aveau atributespecifice, rezultate atdt drn analogia cu lumea materiall, cdt qi

din proprietdlile matematice de diviziune qi/sau descompunere.

$ase, de exemplu exprima stabilitatea perfectd datl de hexagonqi de sirnetriile sale, pe cdnd gapte era simbolul virginitd{ii.

Toate aceste numere figurative conturau o dimensiunegeometricd, prin felul in care erau dispuse punctele care

compuneau num1rul. Astfel un ,,pdtrat perfect" eta reprezentatprint-un pdtrat cu latura de 4 puncte, ceea ce fdcea ca acesta slalbd 16 puncte in final. Un dreptunghi cu o latur[ de 4 puncte qi

una de 3, era 12, iar triunghiul, cu latura de hei puncte, eta 6.23

21 Matila C. Ghika, Filosofia Si mistica numdrului, Editura UniversEnciclopedic, Bucuregti, 1998, p. 1 9.

22 Lucian, Pro lapsu inter salut , apudMattla C. Ghika, op.cit,p.2023 Arthur Koestleri op. cit., p. 26.

Spaliul sacru miis Ln'd I

Celebra dispunere de rpuncte, care este atribuitd qcolii luiPitagoru, numitd Tetractys poate fi . rdefinitd astfel: Suma primelor patrunumere, I+2+3+4: l0reprezintd dekada, numdrul perfect ' t I

10, numit gi "receptacul"24.

Tetractys-ulsautetrada'llravea un inleles profund, sacru pentru Fig. I - Tetractyspitagoreici, fiind introdus chiar injurdmintele FrdJiei:

Md jur pe cel ce ne-a sddit in suflet sacra ktradd,izvorul Naturii al cdrei curs e veSnic.

Dar nu incepe o lucrare mai inainte de a-i ruga pe Zei

sd li-o desdvdrSeascd.Cdnd toate aceste precepte itri vor fi bine cunoscute, vei

inlelege alcdtuirea Zeilor Nemuritori Si a oamenilor muritori,vei afla

pdnd la ce punct lucrurile

^se despart Si pdnd la ce punct ele

se unesc25.

Cuvinte carc leagd sufletulcu divinitatea. Nu putem sd nuobservdm analogia Tetractys-ulurcu Tetragrammaton-ul evreiesc,

suger6nd parcd, aceeaqi iteralie a

Planului Creator.Cu diferenJele generate de

alfabetul ebraic,logica pare sd fie similard, cu menliunea c6 inultimul caz suma este J2 dupd regullle Gematriei.

24 Pitagora, Imnurile Sacre,Edrtvta Herald, Bucr"nrcqti, 2013,p'3I.25 lbidem.

'1x5 lx6 3x5 4x10S*12*15*49=Zt

Fig. 2 - Tetragrammaton

fr\;1 ',1i1

21