UNITATEA CONSOLIDATĂ PENTRU IMPLEMENTAREA ŞI MONITORIZAREA PROIECTELOR ÎN DOMENIULAGRICULTURII,
FINANŢATE DE BANCA MONDIALĂ (UCIMPA BM)
RAPORT
PRIVIND PROGRESUL PROIECTULUI
INVESTIŢII ŞI SERVICII RURALELA 31 DECEMBRIE 2007
Elaborat de managementul UCIMPA
Chişinău – ianuarie 2008
- 2 -
ACRONIME ŞI ABREVIERI
ACSA Agenţia Naţională de Dezoltare Rurală
AD Agenţie de Dezvoltare
ARFC Agenţia pentru Relaţii Funciare şi Cadastru
ASDI Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională
BM Banca Mondială
CSI Comunitatea Statelor Independente
EIM Evaluarea impactului asupra mediului
FAO Organizaţia Produse Alimentare şi Agricultură a NaţiunilorUnite
FOC Filiala Oficiului cadastral
GIS Sistem geografic informaţional
GRM Guvernul Republicii Moldova
IFP Instituţie Financiară Participantă la Proiect
LE Liderul echipei
MAIA Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
MP Manager proiect
MSL Metoda Structurii Logice
OCT Oficiu Cadastral Teritorial
ONG Organizaţii non-guvernamentale
PSPP Proiectul Susţinerii Privatizării Pământului (finanţat de USAID)
RISP II Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale II
UCIPA Unitatea Consolidată pentru Implementarea Proiectelor îndomeniul Agriculturii
USAID Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională
SUMAR
PROIECTUL INVESTIŢII ŞI SERVICII RURALE...................................................................4
OBIECTIVELE PROIECTULUI ......................................................................................... 4
COMPONENTELEPROIECTULUI .................................................................................... 4
PROGRESUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI LA 31 DECEMBRIE 2007 ..................... 6
COMPONENTA EXTENSIUNE RURALĂ ......................................................................... 6REŢEAUA PRESTATORILOR DE SERVICII ACSA ............................................................. 6
PROGRAMUL DE ŞCOLARIZARE........................................................................................ 6
SERVICII PRESTATE ŞI BENEFICIARI .............................................................................. 16
CONTRACTE SPECIALE ..................................................................................................... 18
ELABORAREA ŞI EDITAREA MATERIALELOR INFORMATIVE ................................... 20
ACTIVITĂŢI DE PROMOVARE .......................................................................................... 24
MARKETING AGRICOL ...................................................................................................... 26
IMPACTUL ŞI PERFORMANŢELE SERVICIILOR OFERITE ............................................ 29
MONITORIZARE ŞI EVALUARE ........................................................................................ 48
COMPONENTA DEZVOLTAREA BUSINESSULUI RURAL........................................... 53CAMPANIA DE PROMOVARE............................................................................................ 54
CREAREA AFACERILOR .................................................................................................... 55
FINANŢAREA AFACERILO RURALE ................................................................................ 59
MANAGEMENTUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ŞI M&E ........................................ 61
ASISTENŢA POST-CREARE A AR...................................................................................... 62
INSTRUIRE ÎN MATERIE DE PROTECŢIA MEDIULUI..................................................... 63
COMPONENTA FINANŢARE RURALĂ ......................................................................... 64PROGRESUL IMPLEMETĂRII LINIEI DE CREDIT............................................................ 64
CONSOLIDAREA SECTORULUI ASOCIAŢIILOR DE ECONOMII ŞIÎMPRUMUT ALE
CETĂŢENILOR .................................................................................................................... 73
REPARCELAREA TERENURILOR AGRICOLE............................................................. 77DATE GENERALE................................................................................................................ 77
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI, IMPLEMENTATE ÎN PERIOADA DE INIŢIERE ........... 78
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI........................................................................................... 79
ANEXE ............................................................................................................................. 101
PROIECTUL INVESTIŢII ŞI SERVICII RURALE
OBIECTIVELE PROIECTULUI
Obiectivul programului, care rămâne neschimbat, este de a oferi suport pe
termen lung cu scopul de a accelera regenerarea şi creşterea sectorului agricol din
Moldova, astfel încât acesta să poate să-şi asume rolul pe deplin şi să servească
drept fundament pentru creşterea din viitor a veniturilor şi reducerea sărăciei.
Conform acestui obiectiv general, proiectul va tinde să continue stimularea
creşterii sectorului agricol şi a sectorului rural al Moldovei în perioada post-privatizare
prin îmbunătăţirea accesului fermierilor şi antreprenorilor rurali la confirmarea statutul
legal de proprietari, know-how, cunoştinţe şi servicii de finanţare, în timp ce
consolidează capacitatea instituţiilor private şi publice pentru a asigura durabilitatea
activităţilor. Faza II se va axa pe succesul realizat în Faza I, prin: (i) consolidarea şi
extinderea serviciilor de consultanţă rurală; (ii) perfecţionarea abilităţilor de afaceri
ale viitorilor antreprenori şi acordarea asistenţei întreprinderilor noi în înregistrarea
juridică; (iii) actualizarea mediului sectorului financiar prin intermediul unui şir de
măsuri de management al riscurilor, aşa ca consolidarea capacităţii de supraveghere
şi introducerea noilor metode de creditare, cum este leasingul; (iv) extinderea
acoperirii sectorului bancar comercial în spaţiul rural; şi (v) dezvoltarea unei metode
practice de a reduce costurile tranzacţionale pe pieţele funciare.
COMPONENTELEPROIECTULUIProiectul va consta din patru componente, plus finanţarea necesară pentru
managementul proiectului:
(a) Servicii de Consultanţă Rurală;
(b) Servicii de Dezvoltare a Afacerilor Rurale;
(c) Finanţare Rurală
Linia de credit
Fortificarea industriei AEÎC
(d) Proiectele Pilot de Re-parcelare a Terenurilor Agricole;
(e) Managementul Proiectului.
- 5 -
Primele două componente oferă preponderent asistenţă tehnică, iar componenta trei
oferă suport investiţional suplimentat de asistenţa tehnică necesară instituţiilor
financiare participante, şi asistenţă tehnică pentru fortificarea industriei AEÎC şi
serviciului de supraveghere. Primele trei componente sunt intercalate reciproc,
succesul fiecărei depinzând de succesul altora.
- 6 -
PROGRESUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI LA 31 DECEMBRIE 2007
COMPONENTA EXTENSIUNE RURALĂ
REŢEAUA PRESTATORILOR DE SERVICII ACSA
Componenţa nominală a Reţelei de extensiune rurală ACSA a fost constituită în bazarezultatelor concursului public de selectare a Prestatorilor de Servicii de consultanţăorganizat şi desfăşurat de către Comisia de Selectare în perioada 07 – 27 noiembrie2006. Procesul verbal al şedinţei finale a Comisiei de Selectare (nr. 21 din 18 ianuarie2007) a fost aprobat la şedinţa Consiliului de Observatori din 26 ianuarie 2007.
ACSA este unitatea executivă de implementare a componentului „Servicii deExtensiune Rurală" a Proiectului Investiţii şi Servicii Rurale (RISP II). În scopulimplementării acestui component pentru anul 2007, ACSA a semnat ContractulServicii de Consultanţă Rurală cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare ladata de 19 februarie 2007. Ulterior, pe 2 martie, ACSA la rândul său a semnatcontracte de prestare a serviciilor consultative pentru anul 2007 cu 12 Prestatori deServicii şi a extins contractele existente cu 23 Prestatori de Servicii.
Reţeaua ACSA în anul 2007 a fost constituită din 35 Prestatori de Servicii, cu ocomponenţă nominală de 423 consultanţi, dintre care: 348 consultanţi locali şi 70consultanţi regionali. Suplimentar, în reţeaua ACSA activează 5 consultanţi regionaliîn domeniul marketingului agricol (PS Şoldăneşti, PS Edineţ, PS Căuşeni, PSHînceşti şi PS Călăraşi).
Pe parcursul perioadei de raportare circa 60 consultanţi ACSA, dintre care 46 consultanţilocali şi 14 consultanţi regionali, şi-au reziliat contractul de prestare a serviciilorconsultative din diferite motive, cum ar fi: salarii necompetitive, plecarea la un alt post demuncă, plecarea peste hotare, plecare din motive personale. Marea majoritate aPrestatorii de Servicii, prin anunţarea concursului public de suplinire a posturilor vacanteau selectat şi angajat persoane, completând componenţa nominală a echipei PS.
PROGRAMUL DE ŞCOLARIZARE
Pregătirea profesională a consultanţilor locali şi regionali este o activitate deimportanţă primordială în procesul de confirmare, extindere şi asigurare a calităţiiserviciilor de informare şi consultanţă agricolă. Instruirea, perfecţionareacunoştinţelor şi dezvoltarea abilităţilor de consultant în cadrul echipelor Prestatorilorde Servicii poartă un caracter continuu şi reprezintă prioritatea de bază a direcţieiexecutive ACSA. Procesul de pregătire profesională include instruiri organizate deACSA la nivel naţional cu participarea instructorilor din cadrul instituţiilor de cercetări
- 7 -
ştiinţifice, învăţământ superior şi consultanţilor specializaţi din cadrul reţelei deconsultanţă, precum şi la nivel regional şi comunitate rurală cu participareaconsultanţilor ACSA şi specialiştilor din cadrul direcţiilor subordonate administraţieipublice locale.
Instruirile organizate şi implementate de ACSA sunt stabilite în corelaţie semnificativăcu cerinţele Manualul de implementare a Componentului „Servicii de extensiunerurală” a Proiectului RISP II şi în concordanţă cu cerinţele parvenite din teren. ACSAprin instruirile organizate asigurară transferul tehnologic şi informaţional a realizărilorştiinţei agricole autohtone şi din străinătate.
În conformitate cu planul şi graficul de instruire pentru anul 2007 la nivel naţional,aprobat la şedinţa Consiliul de Observatori din 26 ianuarie 2007, pe parcursulperioadei de raportare au fost organizate şi desfăşurate următoarele programe deinstruire:
Modulul „Conceptul ACSA şi aranjamente contractuale pentru anul 2007”
Sa organizat un seminar cudurata de o zi pentru toţicoordonatorii de proiect ACSA(35 coordonatori). În cadrulacestui seminar coordonatorilorde proiect li s-au explicatconceptul ACSA, structurareţelei de consultanţă,obiectivele necesare de a fiatinse în anul de referinţă,activităţile ce urmează a fi
implementate, modalitatea raportării şi planificării activităţilor, monitorizăriiconsultanţilor locali şi alte detalii necesare unei activităţi adecvate a PS în anul 2007conform contractului. La acest seminar au fost semnate contractele de prestare aserviciilor între 35 Prestatori de Servicii şi Direcţia Executivă ACSA pentru anul 2007în limbile română şi engleză. La lucrările seminarului au participat reprezentanţi aiUCIMPA şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Modulul Viticultură
Programul de instruire în viticultură a avut o durată trei zile cu un volum de 24 ore.Acesta a fost compus din 3 compartimente şi conferinţa de totalizare. La instruire auparticipat 19 consultanţi regionali şi locali specializaţi în cultura viţei de vie.
- 8 -
a. Planificarea unei afaceri agricole. Durata compartimentului a fost 8 ore. Acesta ainclus sub compartimente:
a. Structura şi conţinutul tezei de curs specializat care a inclus discuţii detaliatedespre lucrarea propriu zisă, compartimentele ei şi mărimea lor, etc.;
b. Planul de afaceri şi implementarea proiectului. Acest sub compartiment a inclusaşa tip de întrebări: „Necesitatea planificării afacerilor agricole. Etapeleplanificării. Structura proiectului afacerii”, „Genul proiectului afacerii, scop şiobiective. Descrierea exploataţiei agricole implicate în proiectul de afacere.Management şi personal”, „Producerea. Piaţa şi strategia de marketing”,„Resurse financiare necesare şi disponibile. Riscuri şi oportunităţi”. Instruirea aavut un caracter practico-aplicativ. Audienţii au fost convocaţi în echipe câte 3-4persoane. Toate echipele au elaborat câte un plan de afacere care apoi a fostprezentat şi discutat. Toţi participanţii la instruire au primit câte un set demateriale de curs „Planificarea unei afaceri agricole”, elaborat special pentruacest scop.
c. Prezentarea unui plan de afaceri. Un consultant local a elaborat teza de cursconform cerinţelor specificate anterior. Consultantul a prezentat teza sa înversiune scrisă şi imprimată. Prezentarea tezei a fost făcută în programulPowerPoint. După prezentare, autorul tezei a răspuns la toate întrebărilecolegilor. Cu prezentarea dată s-a finisat primul compartiment al instruirii şi înacelaşi timp participanţii la instruire au avut posibilitatea să facă cunoştinţa cuo teză de curs identică după structură şi volum cu cele care urmează să leîntocmească şi să le prezinte ei pe viitor.
2. Inofensivitatea produselor alimentare şi certificarea EUREPGAP. Acestcompartiment a inclus următoarele întrebări: „Introducere în Sistemul EurepGAP”,Sistemul EurepGAP 14 secţiuni”, „Secţiunile: Utilizarea fertilizatorilor, Protecţiaculturilor, Recoltarea, Manipularea produselor, Problemele mediului ambiant.Evaluarea cursului”. Compartimentul a avut o durată de opt ore. Participanţii lainstruire au primit un set de materiale informative şi instructive pentru a fi utilizateîn lucrul de zi de zi.
3. Particularităţile producerii strugurilor în condiţiile anului 2007. Acest compartimenta fost focusat asupra următoarelor subiecte: înfiinţarea plantaţiilor noi de planteviticole, sortimentul culturii, asigurarea cu material săditor calitativ în diferite zone,producerea materialului săditor şi cerinţele faţă de exploataţiile agricole cepractică acest lucru. S-au discutat întrebările tehnologice care urmează să fieaplicate în plantaţiile existente, exploatarea plantaţiilor în rod, sisteme deîntreţinere ai acestor plantaţii. La sfârşitul cursului a fost organizată o conferinţă
- 9 -
de totalizare, unde au fost invitaţi participanţii la instruire, Valeriu Cebotari - Şefdirecţie, Agenţia de stat „Moldova Vin”, Tudor Cazac – Vice director al Institutuluiviei şi vinului. Au fost discutate întrebări ce ţin de dezvoltarea ramurii şi rolulconsultanţilor specializaţi în această direcţie. Un interes deosebit a fostmanifestat la întrebarea subvenţionării ramurii, persoanelor eligibile lasubvenţionare, suprafeţele minime şi maxime de subvenţionare, condiţiilor desubvenţionare, mecanismului de pregătire şi prezentare a documentelornecesare pentru a beneficia de subvenţiile de stat.
Modulul „Economie agricolă”
Programul de instruire pentru modulul „Economie agricolă” a durat 2 zile sau 16 ore.Acesta a fost constituit din două compartimente şi conferinţa de totalizare. La instruireau participat 35 consultanţi regionali ACSA specializaţi în domeniul economic.
1) Planificarea unei afaceriagricole. Taxe şi impozite înagricultură. Durata acestuiaa fost 6 ore. În acestcompartiment au fost treisub compartimente:
1) Impozite directe,prezentat de GalinaŞpac, Şef DirecţieImpozite Directe,Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat;
2) Impozite şi taxe locale, prezentat de Igor Fondos, Şef-adjunct, DirecţiaImpozite şi taxe locale, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat;
3) Impozite indirecte, prezentat de Igor Lazari, Inspector fiscal superior de stat,Direcţia Impozite indirecte, Inspectoratul Fiscal Principal de stat.
2) Mecanismul finanţării sectorului agrar. Durata sub compartimentului a constituit 5ore. În acesta a inclus două sub compartimente.
a. Mecanismul distribuirii subvenţiilor în sectorul agrar, prezentat de TudorPopa, Şef Direcţie, Ministerul Agriculturii ţi Industriei Alimentare.
b. Proiecte investiţionale ce activează în spaţiul rural IFAD, RISP II, IREX,FISM, Fondul Ecologic, etc., - discuţii asupra oportunităţilor de accesare asurselor financiare oferite de aceste fonduri.
- 10 -
Participaţiilor la instruire li sau pregătit şi distribuit în versiune electronică şi hârtieregulamentul, mecanismul de iniţiere şi cereri model necesare pentru pregătireamaterialelor şi înaintarea lor la accesarea subvenţiilor garantate de stat.
La conferinţa de totalizare s-a discutat despre importanţa crescândă ai întrebăriloreconomice în setul de servicii prestat de reţeaua ACSA şi rolul consultantuluispecializat în economie agricolă. S-a discutat şi despre necesitatea implicăriiconsultanţilor în desfăşurarea seminarelor ce ţine de subvenţionarea sectorului agrarşi acordarea suportului consultativ beneficiarilor la întocmirea şi depunerea setului dedocumente justificative pentru accesarea subvenţiilor de stat.
Seminarul „Forme de sprijin şi înlesniri acordate producătorilor agricoli pentru anul 2007”
La solicitarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare la data de 20 martie 2007,ACSA a organizat suplimentar un seminar naţional cu genericul „Forme de sprijin şiînlesniri acordate producătorilor agricoli pentru anul 2007”. La acest seminar auparticipat toţi coordonatorii de proiect ACSA şi 36 şefii a Direcţiilor raionale şi municipaleagricole (mun. Chişinău). Acesta s-a desfăşurat şi a inclus următoarele teme:
1) Politicile Ministerului Agriculturi şi Industriei Alimentare în asigurarea consolidăriiterenurilor agricole. Forme de sprijin şi înlesniri acordate producătorilor agricolipentru anul 2007. Această temă a fost prezentată de Ştefan Calancea, Vice-Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare;
2) Mecanismul distribuirii subvenţiilor în sectorul agrar. Asigurarea riscurilor înagricultură, prezentat de Tudor Popa, Şef direcţie Ministerul Agriculturii şi IndustrieiAlimentare şi Valeriu Cebotari, Şef direcţie Agenţia de stat „Moldova Vin”.
Seminarul în cauză a demarat Compania de informare a producătorilor agricoli cuprogramul şi mecanismul de accesare a fondurilor de subvenţionare a sectoruluiagricol în anul 2007. Din acest motiv după seminarul naţional au fost organizate şidesfăşurate 35 seminare raionale şi 350 seminare la nivel de localitate. În acest scopau fost elaborate şi distribuite materiale informative şi instructive în versiuneelectronică şi hârtie. În cadrul acestui program au fost distribuite circa 4 mii debroşuri elaborate şi publicate la comanda Ministerului Agriculturii şi IndustrieiAlimentare.
Modulul „Bazele utilizării computerului”
Planul programului de instruire „Bazele utilizării computerului” a constituit din 40 orecare a inclus lecţii teoretice şi activităţi practice în sala de calculatoare a Academieide Studii Economice. La acest curs au participat 24 consultanţi.
- 11 -
Modulul „Metodologii de extensiune I”
Acest modul de instruire a fost organizat şi desfăşurat special pentru persoanele careau fost recent contractate. Durata cursului constituit 3 zile, în cadrul cărui au fostinstruiţi prin metode participative de studii 105 consultanţi ACSA.
Modulul „Metodologii de extensiune II”
Programul a fost organizat pentru consultanţii ACSA care au frecventat cursurile deinstruire specializată. Durata programului constituit 5 zile, prin metode participativeau fost instruiţi 20 consultanţi ACSA.
Modulul „Protecţia muncii în cadrul PS”
Programul a fost destinat coordonatorilor de proiect ACSA, cu o durat 3 zile (16 ore)şi s-a finalizat cu o testare a cunoştinţelor acumulate din domeniul protecţiei muncii şitehnicii securităţii. Participanţii au primit certificate de participare la finele instruirii.
Modulul „Instruirea de bază”
Pentru consultanţii locali şi regionali, care au fost contractaţi pe parcursul anului2007, în perioada 22 Octombrie - 3 Noiembrie 2007 a fost organizată sesiunea deinstruire de bază. La instruire au participat 28 consultanţi. Planul de instruire a inclusîn total 94 ore, inclusiv prelegeri şi lecţii practice - 80 ore, întruniri şi mese rotunde - 8ore, testarea consultanţilor - 4 ore şi conferinţa de totalizare - 2 ore.
În calitate de formatori în procesulde instruire au fost antrenaţi 44persoane - profesori şi specialiştidin diferite ramuri ale economiei şiinstituţii de cercetări ştiinţifice şi deînvăţământ, inclusiv 2academicieni ai Academiei deŞtiinţe a RM, 4 doctori habilitaţi, 4profesori universitari, 15 doctori înştiinţe, conferenţiari universitari,conducători ai instituţiilor decercetări ştiinţifice, exploataţii
agricole, reprezentanţi ai băncilor comerciale şi ONG-urilor etc.
Este semnificativ faptul că de rând cu instructorii din cadrul instituţiilor de profilagricol în cadrul instruirilor de bază au fost implicaţi în calitate de instructori şiconsultanţii reţelei ACSA. În calitate de formatori au fost antrenaţi Coordonatorulcercetare informare ACSA Anatolie Fala, coordonatorii de proiect ACSA: TrofimGavrilov (instruire în domeniul legumiculturii) PS Anenii Noi, Lilia Banuh (instruire în
- 12 -
planificarea afacerilor) PS Bălţi, Nadejda Şveţ (acces la resurse financiare) PSCăuşeni, Larisa Vîlcu (evidenţa contabilă şi rapoarte financiare) PS Cantemir, AneliaCaraman şi Gheorghe Golub (instruire în legislaţie) respectiv PS Soroca şi PSCăuşeni.
Implicarea consultanţilor reţeleiACSA în procesul de instruiredenotă nivelul de pregătire şicapacităţile profesionale aspecialiştilor ACSA şi permitede a răspunde mai eficient laîntrebările parvenite de laaudienţi. O altă latură pozitivăfiind îmbunătăţireacunoştinţelor teoretice şiabilităţilor practice ainstructorilor şi încurajareaacestora în practicarea activităţilor de formatori şi în exteriorul Reţelei ACSA.
Instruirile teoretice au fost precedate de multiple lecţii practice cu ieşire în teren – laInstitutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Porumb şi Sorg, Institutul de CercetăriŞtiinţifice pentru Pedologie şi Agrochimie, Întreprinderea agricolă de producere,păstrare şi comercializare a merelor, strugurilor de masă, materialului săditor pomicolşi viticol „Codru St” din raionul Străşeni. Instructorii implicaţi au pregătit materialeinformative cu caracter practic şi aplicativ care au fost multiplicate şi distribuite tuturorparticipanţilor la instruiri (întrebări juridice, întrebări economice, contabilitate, întrebăritehnologice). Orarul instruirii a fost elaborat conform modulelor planului de instruire.La finele fiecărui modul au fost organizate mese rotunde cu participarea profesorilor,persoanelor de răspundere ai MAIA şi altor organe de stat, întreprinderilorcomerciale, instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi învăţământ, ONG-uri, etc.
În cadrul instruirilor de bază au fost organizate 5 mese rotunde la modulele: (1)Marketingul producţiei agroalimentare şi asigurarea cu materiale circulante, (2)Tehnologia de producere a produselor horticole şi viticole, (3) Tehnologia produceriiproducţiei animaliere, (4) Tehnologia producerii porumbului, sorgului, legumelor şicartofului şi (5) Tehnologia producerii culturilor de câmp şi furajere. În total la meselerotunde au fost invitaţi şi au participat cca. 52 de persoane, reprezentanţi şi persoanecu funcţii de răspundere de la direcţiile şi subdiviziunile Ministerului Agriculturii şiIndustriei Alimentare, Instituţiile de Cercetări Ştiinţifice (Institutul de Fitotehnie,Institutul de Cercetări pentru Сulturile de Câmp, Institutul Viei şi Vinului, Institutul de
- 13 -
Cercetări pentru Pomicultură), conducători şi reprezentanţi ai firmelor comerciale şiproiectelor de asistenţă tehnică în Republica Moldova, etc. Metodele participatorii destudii precedate de întâlniri, discuţii şi mese rotunde de totalizare a lucrului pemodule au dat posibilitatea de a face un schimb de opinii şi experienţă în domenii şide a iniţia relaţii de colaborare pre viitor.
La finele instruirii de bază toţi consultanţii au susţinut un test în scris de apreciere anivelului de pregătire profesională. Testul de evaluare a inclus 139 întrebări cucaracter practic şi aplicativ. Întrebările testului au fost pregătite de către profesoriiimplicaţi în procesul didactic, iar tematica lor a inclus subiectele ce au fostdesfăşurate în cadrul acestor instruiri. Rezultatele testării consultanţilor regionali şilocali au relevat un nivel suficient de cunoştinţe a audienţilor şi capabilitatea lor de aface faţă cerinţelor înaintate de potenţialii clienţi, beneficiari a serviciului deextensiune. Evaluările finale sunt disponibile la Direcţia Executivă ACSA şi suntutilizate în scopuri metodice la ameliorarea programelor de trening.
În scopul evaluării calităţii instruirilor organizate de ACSA toţi consultanţii participanţila instruirile de bază au completat chestionare. În răspunsurile sale la întrebărilechestionarului consultanţii au menţionat faptul că instruirea a fost organizată bine,tematica instruirii şi profesorii au fost selectaţi reuşit iar instruirea a decurs într-oatmosferă participativă şi didactico-informaţională.
Susţinerea Tezelor de curs specializate în viticultură
Instruirile specializate în viticultură a consultanţilor ACSA sau finalizat cu susţinereapublică a tezelor de curs în cadrul Comisiei de susţinere. În componenţa Comisiei desusţinere au fost cooptaţi reprezentanţii Institutului Viei şi Vinului – instituţie de profil,MAIA, Unităţii Servicii de Extensiunii Rurală UCIMPA-MAIA, Direcţiei ExecutiveACSA şi Reţelei ACSA (Anexa RAS 4). Pe parcursul a 2 zile de activitate saususţinut 18 teze specializate (Anexa RAS 5).
Rezultatele înregistrate de consultanţiau fost prezentate în versiuneelectronică şi imprimate pe hârtie,precum şi prezentări în Power Point,cu material factologic, calculeleeficienţei economice şi variaţiei marjeibrute a afacerii, figuri cu elementetehnologice şi alte materiale auxiliare.Consultanţii specializaţi prinintermediul afacerilor şi activităţilor
implementate pe parcurs au familiarizat beneficiarii consultaţi şi membrii
- 14 -
comunităţilor cu posibilităţile de obţinere a producţiilor calitative şi înalte şi respectiv amajorării veniturilor în sectorul viticol la: introducerea în cultură a noilor soiuri tehnicişi de masă performante de viţă de vie; forme noi de conducerea a viţei de vie;aplicarea macro şi micro-îngrăşămintelor prin fertilizări de bază şi faziale, aplicareamanagementului integrat de protecţiei a plantelor; posibilitatea înfiinţării plantaţiilornoi prin altoirea şi realtoirea pe loc; restabilirea capacităţii de producţiei a plantaţiilorprin diverse sisteme de tăiere; modalităţi eficiente de valorificare şi comercializare aproducţiei obţinute.
Susţinerea Tezelor de curs specializate în pomicultură
Consultanţii specializaţi în pomicultură la finalizarea instruirilor specializate aususţinut tezele public în cadrul Comisiei de susţinere în care au fost cooptaţireprezentanţii Institutului de Cercetări în Pomicultură – instituţie de profil, MAIA,Unităţii Servicii de Extensiunii Rurală UCIMPA-MAIA, Direcţiei Executive ACSA şiReţelei ACSA (Anexa RAS 4). Pe parcursul a 4 zile de activitate sau susţinut 34 tezespecializate (Anexa RAS 6).
La susţinere au fost expuseprezentări în Power Point arezultatelor înregistrate deconsultanţi, precum şi varianteleelectronice şi imprimate a tezelorde curs, ce includ materialulfactologic, argumentările şicalculele economice, figuri cudescrierea elementelortehnologice. Toate elementetehnologice ce au fost propusebeneficiarilor de către consultanţii specializaţi sau expus prin prisma sporirii eficienţeiproducţiei şi realizarea activităţilor în pomicultură ca afacere în cadrul exploataţieiagricole. În scopul obţinerii de venituri scontate şi eficientizarea producţiei pomicoleîn cadrul exploataţiilor de fermier sau propus următoarele elemente inovatoare: soiurinoi performante de specii sâmburoase, sămânţoase, nucifere, căpşuni şi arbuştifructiferi; tăieri şi forme de conducerea coroanei; aplicarea macro şi micro-îngrăşămintelor prin fertilizări de bază şi faziale; aplicarea managementului integratde protecţiei; posibilitatea înfiinţării plantaţiilor noi de specii sâmburoase prin altoireape loc; restabilirea capacităţii de producţiei a plantaţiilor vechi prin diverse sisteme detăiere; argumentarea fezabilităţii dezvoltării activităţii economice de producere a
- 15 -
materialului săditor pomicol devirozat; modalităţi eficiente de valorificare şicomercializare a producţiei obţinute.
Membrii Comisiei de susţinere şi în particular reprezentantul Institutului de Cercetăripentru Pomicultură a propus ideea privitor la includerea consultanţilor ACSA laelaborarea proiectelor şi înfiinţarea de noi plantaţii horticole în calitate de consultanţiindependenţi. O altă propunere expusă prevede ca soiurile de coacăz negruimplementate şi cultivate în baza lotului demonstrativ organizat de CL VictorGandrabura din Cotujeni Mici, r. Şoldăneşti se fie înaintate la omologare în cadrulComisiei de Stat pentru încercare a Soiurilor de Plante, în baza rezultatelorînregistrate în anii de experienţă efectuate de consultant.
Susţinerea Tezelor de curs specializate în legumicultură
Rezultatele activităţilor de implementare a consultanţilor specializaţi în legumicultură,expuse în tezele de curs, au fost expuse prin susţinerea publică în cadrul Comisieide susţinere în care au fost cooptaţi reprezentanţii Institutului de Fitotehnie –instituţie de profil, MAIA, Unităţii Servicii de Extensiunii Rurală UCIMPA-MAIA,Direcţiei Executive ACSA şi Reţelei ACSA (Anexa RAS 4). Pe parcursul a 4 zile deactivitate sau susţinut 30 teze specializate (Anexa RAS 7).
Tematica tezelor specializatesusţinute a relevat activităţile deimplementarea a afacerilor şi noilorelemente tehnologice în domeniullegumicol în baza agenţiloreconomici susţinuţi şi îndrumaţi deconsultanţii specializaţi. Prezentărilepublice şi activităţile implementate înaria de deservire au confirmatutilitatea şi performanţele atinse deconsultanţii specializaţi în aplicarea
noilor elemente tehnologice, ca: soiuri şi hibrizi performanţi de diverse speciilegumicole, producerea de legume timpurii şi în extrasezon; practicarea culturilorintercalate şi succesive; utilizarea fertilizării şi irigării; protecţia plantelor de boli şidăunători; valorificarea producţiei legumicole. Toate aceste elemente tehnologice aufost concepute prin estimarea eficienţii economice a măsurilor întreprinse şi realizareade către beneficiari a ocupaţiei în domeniul legumicol drept o activitate economică şi osursă durabilă de venit în spaţiul rural.
- 16 -
Structura serviciilor de consultanţă ACSA.Ianuarie - Decembrie 2007
Vizite13%
Meserotunde
2%
Întruniri2%
Seminare2%
Consultaţiiîn scris
1%
Consultaţiiverbale
80%
Membrii Comisiilor de susţinere au evidenţiat aplicabilitatea practică a tezelor caafacere şi au menţionat posibilitatea extinderii acestor experienţe pozitive în activităţiletuturor consultanţilor în ariile de acoperire. Unele elemente noi tehnologice şi modul degestionare a afacerilor în prezentele domenii, evidenţiate şi propuse de consultanţiiACSA, iau interesat pe reprezentanţii Instituţiilor de Cercetări Ştiinţifice de profil şi lapropunerea lor sa convenit de a fi preluate atât în producţie cât şi în ştiinţă.
Reprezentantul Institutului de Fitotehnie a propus efectuarea testării soiurilor şihibrizilor de culturi legumicole în baza loturilor demonstrative de lungă duratăorganizate şi gestionate de consultanţii ACSA, în scop de a vedea comportarea şirezultatele finale la implementarea acestor varietăţi.
SERVICII PRESTATE ŞI BENEFICIARI
Serviciile consultative oferite de consultanţii regionali şi locali ACSA sunt prestate înconformitate cu setul minim de servicii stipulat în contractul standard şi includdomeniile tehnologice, economice, juridice şi de marketing agricol. Tematica
serviciilorconsultative
acordate reiese dinproblemele şiîntrebările abordateşi solicitate deproducătorii agricolişi antreprenoriirurali sauidentificate de către
consultanţi.Măsurile întreprinse
de consultanţi îşi au ca scop satisfacerea necesităţilor şi aşteptărilor producătorilor întermeni de soluţionare a acestor probleme şi în final sporirea veniturilor din activităţileagricole şi de antreprenoriat practicate de beneficiari. Informaţii detaliate referitor lanumărul serviciilor prestate de către reţeaua ACSA şi numărul beneficiarilorserviciilor consultative reieşind din condiţiile ce s-au creat în anul 2007 esteprezentată în Anexele RAS 1 şi RAS 2.
Consultanţii reţelei ACSA au prestat pe parcursul perioadei de raportare cca. 187795servicii consultative din care 3167 seminare, 1888 consultaţii în scris, 3946 meserotunde, 3473 întruniri, 24622 vizite în teren şi 150699 consultaţii verbale. UnPrestator de Servicii a oferit, în mediu, cca. 5366 servicii consultative, numărulmaximal fiind înregistrat de Prestatorul de Servicii din Bălţi (PS în componenţa de 12
- 17 -
Structura după domenii de servicii consultativeacordate de Reţeaua ACSA.
Ianuarie - Decembrie 2007
Economice12%
Tehnologice59%
Juridice12%
Marketing17%
Structura solicitărilor de servicii consultative decătre beneficiarii Reţelii ACSA.
Ianuarie - Decembrie 2007
Seminare16%
Întruniri5%
Meserotunde
10%Vizite29%
Consultaţiiîn scris
1%
Consultaţiiverbale
39%
consultanţi) – 9637 servicii, iar cel minimal de Prestatorul de servicii dinBasarabeasca (PS în componenţa de 7 consultanţi) – 2469 servicii (Anexa RAS 1).
De serviciile reţeleiACSA, în perioadade raportare aubeneficiat 352705beneficiari, inclusivclienţi repetaţiconstituind 25432persoane (7,2%).Numărul maximalde clienţi a fostînregistrat laPrestatorii deServicii din
Cantemir (PS în componenţa de 14 consultanţi) – 19030 persoane, iar numărulminimal de clienţi a fost înregistrat la Prestatorul de Servicii din Basarabeasca (PS încomponenţa de 7 consultanţi) – 4878 persoane. Un Prestator de Servicii a avut înmediu 10077 clienţi care au beneficiat de servicii consultative în perioada deraportare (Anexa RAS 2).
În structura serviciilor de consultanţă prestate predomină serviciile de ordintehnologic (59%), urmate de cele ce ţin de marketing agricol (17%), economice(12%) şi juridice (12%). Numărul beneficiarilor şi serviciilor oferite diferă de la unprestator deservicii la altul îndependenţă denumărulconsultanţilorprezenţi în echipă,experienţa şinivelul lor deinstruire, modul deprestare aserviciilor.
Analiza număruluibene-ficiarilor dupămodul de prestare
- 18 -
a serviciilor relevă faptul că majoritatea clienţilor serviciului de extensiune,aproximativ 60 la sută, au beneficiat de consultanţă oferită în grup ce reprezintă 19%din totalul serviciilor prestate iar celor 40% li se atribuie serviciile oferite în modindividual (81%).
CONTRACTE SPECIALE
Prestatorii de Servicii identificând necesităţile şi interesele producătorilor agricoli,colaborând cu experţii în domeniu din instituţiile de cercetări şi învăţământ agricol,departamentelor şi inspecţiilor MAIA, companiile furnizoare de mijloace şi servicii auelaborat şi prezentat la concurs 168 propuneri de mini-proiecte.
Majoritatea Prestatorilor de Servicii au depus câte 3-4 propuneri de proiect, excepţiefăcând PS Sângerei, PS Anenii Noi, PS Orhei care au avut 6-7 propuneri de proiect.
În comparaţie cu anii precedenţi sa redus considerabil numărului de propuneri demini proiecte privitor la creşterea culturilor de câmp. Ca urmare a crescut numărulcelora ce ţin de producerea legumelor în sol protejat şi câmp deschis, creştereaciupercilor în condiţii adaptate, întreţinerea iepurilor în condiţii de casă şi peştilor îneleşteie, dezvoltarea sectorului zootehnic, meşteşugăritului şi turismului rural.
Comisia de selectare în baza evaluării propunerilor menţionate a aprobat pentru anul2007 spre finanţare 72 de mini proiecte, ulterior încheiate sub formă de contracte deprestare a serviciilor speciale.
Direcţia executivă ACSA în comun cu Prestatorii de Servicii, consultanţii exteriori şibeneficiarii în baza deplasărilor la faţa locului au întocmit planuri de activităţi pentrutoate părţile implicate întru a asigura nivelul demonstrativ convingător la etapelecorespunzătoare de convocare pe baza lor a seminarelor ori altor activităţi instructiv-informative conform condiţiilor contractuale. S-au stabilit necesităţile şi apoi procuratematerialul semincer şi săditor, echipamente şi utilaje pentru asigurarea executăriitehnologiilor respective lasectoarele demonstrative.
Contractele de prestare aserviciilor speciale au fostimplementate de către 33 din 35PS. Din motivul că propunerile deproiect n-au fost inovative şitermenul optimal de realizare a lora depăşit, contracte de astfel n-aufost aprobate pentru PS Cimişliaşi Leova. Majoritatea Prestatorilor
- 19 -
de Servicii au implementat câte 2-3 contracte, PS Orhei şi Ocniţa - câte 4 contracteşi 8 PS (Călăraşi, Donduşeni, Briceni, Straşeni, Basarabeasca, Bălţi, Taraclia,Comrat) au implementat doar câte un contract special.
Din 72 contracte speciale aprobate 42 au fost destinate creşterii plantelor, 24 – celal animalelor şi 6 sectorului non-agricol în spaţiul rural. Cele din fitotehnie 33 au fostorientate la promovarea elementelor sau tehnologiilor avansate la producerealegumelor, fructelor, pomuşoarelor şi respectiv câte 2 şi 7 la creşterea florilor şiciupercilor. Contractele speciale din sectorul zootehnic au inclus activităţi dedemonstrare a tehnologiilor de creştere, întreţinere şi reproducere a taurinelor (4contracte), a ovinelor (4 contracte), a porcinelor (2 contracte), prepeliţelor (2contracte), iepurilor (7 contracte), peştilor (3 contracte) şi albinelor (2 contracte).
Proiectele neagricole au fost în domeniul meşteşugăritului (5 contracte) şi turismuluirural (1 contract), astfel demonstrând posibilităţi de creare a noilor locuri de muncă şiavansării durabilităţii veniturilor în spaţiul rural.
Ca şi în anii precedenţi, beneficiarii sectoarelor demonstrative în cadrul contractelorspeciale au pus la dispoziţia prestatorilor de servicii ACSA 3 eleşteie cu o suprafaţătotală de 16,2 ha, 7 mini-ferme cu 946 iepuri, 4 ferme cu 530 ovine pentrudesfăşurarea procesului instructiv-formativ în anul de raport. În aceleaşi scopuri s-aufondat de comun acord şi utilizat 4 ateliere de meşteşugărit, 1930 m2 de încăperi laproducerea ciupercilor în condiţii adaptate, precum şi 2,1 mii m2 de sere în care s-adesfăşurat producerea legumelor, florilor şi plantelor ornamentale.
Consultanţii din teritoriu, la fel, au utilizat în procesul de informare-instruire 1153sectoare demonstrative, ca urmare a contractelor speciale realizate în anii precedenţişi identificate din experienţa sătenilor-beneficiari al serviciilor lor. Acestea au incluspeste 1314 ha vii, livezi, culturi bacifere şi plante ornamentale, 2,4 mii ha culturi decâmp, legumicole şi cartofi, 11 lacuri cu o suprafaţă a oglinzii apei de 70 ha, 40stupine cu cca. 2,1 mii stupi de albine, 176 de ferme cu un efectiv de 7,6 mii debovine, ovine, porcine, 162 ferme de păsări cu efectiv de 56 mii capete, 71 de mini-ferme cu efectiv de 3 mii de iepuri de casă.
În calitate de experţi la fondarea sectoarelor demonstrative şi instructori la seminare şi alteactivităţi instructiv-informative au fost implicaţi cca. 80 colaboratori al instituţiilor de cercetărişi învăţământ agricol, departamentelor MAIA şi inspectoratelor de stat, proiectelorinternaţionale şi ONG-uri, consultanţii reţelei ACSA specializaţi pe diverse domenii.
Din motive că în toamna anului trecut şi iarna anului de raport, timp îndelungat au lipsitprecipitaţii şi temperatura a fost destul de ridicată, la recomandarea MAIA, ACSA aorganizat în baza a patru contracte în ianuarie-februarie 2007 cu concursul
- 20 -
specialiştilor de talie republicană şi savanţii instituţiilor de profil seminare cu genericul„Particularităţile producerii fructelor şi pomuşoarelor în condiţiile anului 2007”. Larândul lor consultanţii regionalişi locali ACSA au organizatastfel de seminare şi înlocalităţile din aria lor dedeservire. Scopul activităţilorşi instruirilor întreprinse a fostşcolarizarea producătorilor defructe din Republica Moldovaşi familiarizarea lor cuprincipiile înfiinţării, formării şităierii pomilor fructiferi, înspecificul de climă secetoasăşi prognozării recoltelor fructelor de calitate pentru consum în stare proaspătă şi pentrupăstrare.
În total în cadrul implementării a tuturor 72 contracte speciale în anul de raportare aufost organizate 715 seminare, vizite pe teren şi alte activităţi, la care au participat 9,3mii producători agricoli, locuitori din aria de deservire a Prestatorilor de ServiciiACSA.
Informaţia despre lucrările desfăşurate la sectoarele demonstrative şi activităţileinstructiv-informative au fostelucidate prin intermediul a 94articole în ziare republicane,regionale şi locale, în 28emisiuni la TV naţională şiregională, 11 reportaje TV încadrul programelor Mesager şiCurierul agricol, 47 emisiuniradio la nivel naţional şiregional.
Informaţia generală despreimplementarea contractelor speciale în anul de raport pot fi precizate din Anexa RAS 3, iardetaliat examinate la oficiul central ACSA şi cele 35 Centre PS.
ELABORAREA ŞI EDITAREA MATERIALELOR INFORMATIVE
Lucrul efectuat de ACSA la elaborarea şi publicarea materialelor informative vizeazăasigurarea cu surse informaţionale de calitate, orientate spre creşterea nivelului
- 21 -
profesional al consultanţilor, asigurarea accesului la informaţie şi experienţăavansată pentru producătorii agricoli şi antreprenorii rurali.
În anul 2007, ACSA a elaborat şi publicat 3 ghiduri practice „Situaţia cheltuielilor şiveniturilor în exploataţiile agricole pentru anul 2006” (200 exemplare), „Afaceri înavicultură” (2000 exemplare), “Afaceri în creşterea porcinelor” (2000 exemplare) şibroşura „Forme de sprijin şi înlesniri acordate producătorilor agricoli pentru anul2007” (4000 exemplare). Materialele informative au fost editate cu un tiraj total de8200 exemplare (tab. 1). Publicaţia acestor materiale informative a fost finanţată dinsursele Proiectului RISP finanţat de Banca Mondială şi fondului renovabil ACSA.
Ghidul practic „Situaţia cheltuielilor şi veniturilor în exploataţiile agricole, pentru anul2006” şi broşură „Forme de sprijin şi înlesniri acordate producătorilor agricoli pentruanul 2007” au vizat familiarizarea consultanţilor în extensiune şi a producătoriloragricoli cu oportunităţile de a facilita utilizarea eficientă a mijloacelor circulante învederea obţinerii unei rentabilităţi înalte de producţie la 20 sectoare de producere dinRepublica Moldova şi modalităţile obţinerii mijloacelor financiare asigurate de Bugetulde Stat pentru anul 2007 la subvenţionarea sectoarelor agricole prioritare, precumfacilităţile şi înlesnirile fiscale pentru acest an. Ambele materiale informative în scopde înzestrare şi promovare le-au fost eliberate şi distribuite gratis consultanţilorACSA, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, subdiviziunilor din subordineasa, precum şi Direcţiilor Raionale de Agricultură, producătorilor agricoli şiantreprenorilor rurali.
Tabela 1
Lista materialelor informative editate prin intermediul ACSA în anul 2007
Nr. Denumirea lucrării Autor Numărul de
exemplare
1Situaţia cheltuielilor şi veniturilor înexploataţiile agricole pentru anul 2006 ACSA – Agrex NGO 200
2
Forme de sprijin şi înlesniri acordateproducătorilor agricoli pentru anul2007 ACSA - MAIA 4000
3 Afaceri în aviculturăI. Petcu, N. Starciuc, I.
Scutaru 2000
4 Afaceri în creşterea porcinelorV. Harea, V.
Radionov, I. Rotaru 2000TOTAL 8200
Ghidurile practice „Afaceri în avicultură” şi „Afaceri în creşterea porcinelor” suntmenite producătorilor şi antreprenorilor rurali ce doresc să iniţieze o afacere înaceste domenii. În publicaţii este elucidată implementarea afacerii prin aspectele:
- 22 -
economice (cu argumentarea investiţiilor necesare la înfiinţarea fermelor modelpentru gospodării de fermier şi estimarea modalităţilor de obţinere a profiturilorscontate), tehnologice (tehnologii avansate de întreţinere-creştere), de marketing(asigurarea cu mijloace de producţie, suport consultativ, realizarea producţiei) şi
ecologice (evitarea poluării mediului şi gestionarea deşeurilor de la aceste sectoarede producţie).
Conform regulamentului de distribuire a materialelor informative 25% din aceste 2ghiduri practice (1000 ex. în sumă de 30335 lei) vor fi utilizate pentru înzestrareaoficiilor PS, activităţi de promovare ACSA (mese rotunde, seminare republicane şiinternaţionale, expoziţii, biblioteci agricole), departamente MAIA, instituţii de cercetăriştiinţifice şi învăţământ agricol, proiecte internaţionale etc. Cea mai mare parte dinghidurile publicate vor fi comercializate (75% contra plată) prin intermediulprestatorilor de servicii (3000 ex. în sumă de 123 mii lei, la preţul de comercializarede 41 lei/exemplar). Comercializarea lor ulterioară va permite acoperirea tuturorcheltuielilor ce sau efectuat la elaborarea şi publicarea acestor ghiduri.
Pe parcursul anului 2007, s-au eliberat gratis pentru înzestrarea a 35 PS 2987exemplare de materiale informative editate de ACSA la finele anului 2006 şi începutulanului 2007 (5 titluri, „Afaceri în producerea laptelui”, „Afaceri în legumicultură, ParteaII”, „Valorificarea fructelor şi legumelor”, „Situaţia veniturilor şi cheltuielilor înexploataţiile agricole pentru anul 2006” şi broşura „Forme de sprijin şi înlesniri acordateproducătorilor agricoli pentru anul 2007”), precum şi 1960 exemplare de ghiduri editatede ACSA în colaborare cu Proiectul PCPA (2 titluri „Practici Agricole PrietenoaseMediului” şi „Managementul nutrienţilor, deşeurilor organice şi protecţia solului”).
Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, subdiviziunilor din subordinea sa,precum şi Direcţiilor Raionale de Agricultură, în scop de înzestrare şi promovare le-au fost eliberate 2065 exemplare de materiale informative.
- 23 -
PS pentru comercializare le-au fost eliberate 3615 de exemplare de materialeinformative, publicate la finele anului 2006. Veniturile de la comercializareamaterialelor informative formează fondul renovabil al ACSA-ei - sursa financiară ceeste utilizată exclusiv pentru elaborarea şi editarea noilor materiale informative şidesfăşurarea activităţilor de promovare ACSA.
La începutul anului ACSA a asigurat, în cadrul Campaniei naţionale de prevenire agripei aviare organizată de UNICEF, distribuirea materialelor informative în instituţii şilocuri publice din localităţile din aria de deservire. Centrele PS au distribuit gratis cca.13 500 postere (tematica posterelor în română şi rusă „Spălaţi-vă cât mai des pemâini cu săpun”, “Protejaţi păsările, protejaţi-vă familia”, “Pregătiţi cu grijă carnea depasăre”) şi cca. 254 000 pliante (tematica pliantelor în română şi rusă „Protejareafamiliei de riscurile contaminării cu gripa aviară”).
Accesul consultanţilor ACSA la noile realizări în ştiinţă, agricultură şi investiţii
În scop de suport informativ-consultativ şi familiarizării producătorilor agricoli,antreprenorilor rurali şi consultanţilor în extensiune cu noutăţile tehnologice, dedomeniile economice şi de marketing agricol, au fost transmise Prestatorilor deServicii (prin poşta electronică) note informative privitor la: sortimentul de noi soiuri şihibrizi de plante omologate recent pentru producere în Republica Moldova; tehnologiiavansate de cultivare a culturilor agricole: cerealierilor, rapiţei de toamnă, culturilorlegumicole, bacifere şi horticole; tehnologii de întreţinere-creştere a animalelordomestice; tăiere şi formarea pomilor fructiferi; utilizarea îngrăşămintelor minerale laculturile cerealiere de toamnă; formele de condiţionare a produselor fitosanitare şiprepararea soluţiilor de lucru; măsuri de protecţie în procesul lucrului cuechipamentele agricole şi la introducerea şi prelucrarea fertilizanţilor şi produselorfitosanitare; accesul la fondul de garantare şi investiţii; obţinerea de surse financiarede la instituţii bancare şi proiecte naţionale şi internaţionale ce activează în ţară(Tranşa a III-a a Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilormici şi mijlocii - Guvernul Japoniei şi MEC, Proiectul TeleFood - FAO-MAIA, FISM,ProCredit, IMC Leasing, FNAIC, MicroInvest); combaterea consecinţelor secetei şimăsuri tehnologice necesare de întreprins în scopul diminuării impactului negativ;soiuri şi hibrizi de culturi agricole ce sau manifestat ca rezistente la condiţiile aride demediu; surse de aprovizionarea cu material semincer şi săditor de culturi agricole(toate grupele de specii cultivate); calculele eficienţei economice la cultivareaculturilor cerealiere şi alte informaţii operative solicitate de Consultanţii ACSA şibeneficiarii săi.
- 24 -
Structura activităţilor de promovare desfăşurate de ACSA.Ianuarie - Decembrie 2007
Reportaje laRadioul Regional
51 rep.
Articole în presaNaţională
23 art.
Reportaje laRadioul Naţional
115 rep.
Emisiuni TVRegional
52 secv. TV
Emisiuni TVNaţional
45 secv. TV
Alte activităţi depromovare 72 activ.
Articole în presalocală
260 art.
ACTIVITĂŢI DE PROMOVARE
Mediatizarea activităţilor de consultanţă şi performanţelor înregistrate de beneficiariipatronaţi reprezintă modul cel mai eficient de promovare a imaginii serviciului deextensiune rurală. La nivel naţional, regional şi local se foloseşte orice prilej de afamiliariza beneficiarii, administraţia publică şi societatea civilă cu activitatea oficiuluiACSA-ei şi Prestatorilor de Servicii. Măsurile întreprinse de consultanţii serviciului deextensiune rurală contribuie la avansarea transparenţei şi eficienţei activităţilorrealizate, sporeşte credibilitatea şi accesibilitatea la serviciile ce se oferă.
La nivel local şinaţional au fostpublicate cca. 283articole în ziare
(MoldovaSuverană şiCurierul AgricolChişinău, „Curierulde Nord” Edineţ,„Cuvântul” şi „FarulNistrean” Rezina şi
Şoldăneşti,„Călăraşi” şi
„Opinia” Călăraşi, „Est Curier” Criuleni, „Accent provincial” Bălţi, Făleşti şi Glodeni, ”Patriamea” Făleşti, „Câmpia Glodenilor” Glodeni, „Drapelul Muncii” Anenii Noi, „Curierul deHînceşti” Hînceşti, „Plaiul Orheian” Orhei, „Real Sud” şi „Transparenţa” Cahul, „AgendaLocală 21 Verejeni” Teleneşti, „Gazeta de Vest” Nisporeni, „Stăşeneanca” Străşeni,„Cuvântul Liber” Cantemir şi Leova, „Plai Sîngerean”, „Ecoul Nostru” “Vocea Fermierului”,Sîngerei, „Bussines Info” Leova şi Cimişlia, „Prier” Ştefan Vodă, „Lumina” Taraclia, „VestiGagauzii”, „Znamea” şi „Novoe Vremea” UTAG, „Evenimentul Actual” Rîşcani,„Observatorul de Nord” Soroca, „Pasul Nou” Donduşeni), s-au emis 166 reportaje laposturile de radio local şi naţional (Radioul Naţional, Radiourile Municipale Străşeni,Edineţ, Ocniţa, Cahul, Călăraşi, Bălţi, Glodeni, Cimişlia, şi programele radiofonice laRadioul Naţional - Radio Matinal, Panorama Zilei, Unda dimineţii, Actualităţi, Bunădimineaţa fermieri, Ora prânzului, Актуальный микрофон), 97 secvenţe la emisiunitelevizate (TV Găgăuzia; Floreşti TV; TV-6 Bălţi; ART TV Străşeni, TV Căuşeni, TVUngheni, TV Elita Orhei, Soroca TV, Cimişlia TV, programele televizate la canaleleTV naţionale - „Curierul agricol”, „Mesager”, „Baştina” TV Moldova 1, NIT) care aurelevat activităţile de consultanţă implementate de reţeaua ACSA.
- 25 -
Prestatorii de Servicii ACSA utilizează pe larg posibilităţile de promovare aactivităţilor sale şi prin intermediul surselor informaţionale elaborate de sine stătător.PS Ocniţa, Orhei, Căuşeni, Cantemir, Glodeni, Rezina şi Sângerei au elaborat filmeşi spoturi publicitare, în care reflectă serviciile şi activităţile desfăşurate, componenţaechipei. Au fost elaborate şi publicate de Prestatorii de Servicii, pentru informareabeneficiarilor, 18 buletine informative, 29 prospecte sau pliante, sau elaborat şi plasat18 panouri informative.
În anul de referinţă ACSA alansat Sistemul informaţionalde Marketing agricol, ce are cascop furnizarea informaţieioperative în domeniu pentrutoţi operatorii pieţii agricole dinRepublica Moldova. Pentrupromovarea SistemuluiInformaţional de MarketingAgricol ACSA a organizat şidesfăşurat un seminar delansare în cadrul Expoziţiei Internaţionale specializate „Farmer 2007” şi 4 seminare depromovare în raioanele Drochia, Sângerei, Căuşeni şi Cantemir. În cadrul acestorseminare au participat cca. 260 persoane reprezentanţi ai MAIA, Direcţiilor Raionalede Agricultură, producători agricoli şi antreprenori rurali, mass-media naţională,regională şi locală. Lansarea SIMA a fost mediatizată prin intermediul Agenţiilor dePresă „Ifotag”, „InfoMarket. MD”, Moldpres MD”, programelor TV Moldova (Mesager),
NIT şi TV Sîngerei, RadiouluiNaţional, cotidianului„Moldova Suverană” şiziarelor „Curierul agricol”,„Cuvântul Liber” Cantemir şi„Plai Sîngerean” Sîngerei.
Majoritatea Prestatorii deServicii ACSA în conlucrareacu Administraţia PublicăLocală şi Direcţiile Raionale deAgricultură au participat activ
la organizarea expoziţiilor şi concursurilor raionale în cadrul „Ziua roadei”, „SărbătoriiVinului”, „Ziua Legumicultorului”, „Ziua Agricultorului”, hramurilor localităţilor rurale şiorăşelelor. Aceste activităţi le-au permis de a prezenta realizările sale şi de-ai încuraja pe
- 26 -
beneficiarii săi să urmeze exemplul celor mai performante exploataţii agricole patronatede ei.
MARKETING AGRICOL
Suportul Reţelei ACSA în implementarea activităţilor în domeniul marketinguluiagricol, în perioada de raportare a fost asigurat de 5 consultanţi regionali, careactivează în cadrul PS: Căuşeni, Hînceşti, Călăraşi, Şoldăneşti, Edineţ.
În anul de raportare de serviciile consultative oferite de Consultanţii Regionali înMarketing Agricol au beneficiat cca. 6670 de beneficiari, iar de informaţiile operativeau beneficiat atât consultanţi Reţelei ACSA precum şi producătorii şi antreprenoriirurali din ariile de deservire a Prestatorilor de Servicii. În conlucrare cu consultanţiiregionali şi locali s-au organizat: 35 seminare tematice, 75 mese rotunde (dintreproducători agricoli şi antreprenorii rurali cu agenţii de distribuţie şi întreprinderi deachiziţii şi procesare), 93 întruniri cu grupe informale şi formale de marketing, 190vizite în teren (cu specificul procurărilor de mijloace de producţie, valorificare şicomercializarea producţiei proaspete horti-legumicole), concomitent sau acordat1873 de consultaţii verbale şi 219 consultaţii în scris.
Tematica serviciilor consultative a vizat: oferte (furnizori şi distribuitori) şi cereri(producători agricoli şi antreprenori rurali) de procurare a mijloacelor de producţie şicomercializare a produselor agricole (pieţele en-detail, angro şi procesare); cerinţelede calitate faţă de materialul semincer şi săditor; pieţe de desfacere; preţurile lapieţele agricole din ţară (inclusiv la procesare) şi modalităţi de promovare aproduselor agricole în reţelele de distribuţie şi consum. Unele teme ale activităţilor îngrup implementate de CRM: „Cerinţe de calitate şi oferte la procurarea seminţelor defloarea soarelui şi porumbului pentru boabe”, „Oferte la procurarea sistemelor deirigare prin picurare pentru plantaţiile legumicole”, „Modalităţi de comercializare şipieţe de desfacere pentru legumele timpurii crescute în sere şi solarii”, “Folosireadiverselor ambalaje la comercializarea fructelor şi legumelor în stare proaspătă înreţele de distribuţie şi consum”, „Asigurarea calităţii producţiei finite la producereafructelor şi legumelor pentru consumul în stare proaspătă”. Consultanţii în marketingagricol orientează producătorii agricoli în încheierea contractelor de lungă durată cuprocesatorii şi angrosiştii în scopul satisfacerii cerinţelor lor în realizarea producţiei.
În baza lucrului întreprins de consultanţii regionali şi coordonatorul naţional îndomeniul marketingului agricol, în perioada de raportare au fost implementateurmătoarele activităţi:- au fost create 71 grupe informale de marketing agricol, s-a gestionat activitatea
unei Cooperative de Întreprinzători (Căuşeni) şi a unei Cooperative de Prestare aserviciilor mecanizate (Şoldăneşti), anterior create;
- 27 -
Structura vânzărilor producţiei agricole mediate decompartimentul de marketing agricol ACSA.
Ianuarie - Decembrie 2007
Animale şiproduse
animaliere2 761 738 lei
Produselegumicole2 287 084 lei
Alte vînzări deproduseagricole
150 000 lei
Produsefitotehnice
8 841 440 lei
Produse horti-viticole
6 039 367 lei
Structura procurărilor de imputuri agricole mediate decompartimentul de marketing agricol ACSA.
Ianuarie - Decembrie 2007
Produsefitosanitare1 497 635 lei
Animale deprăsilă, păsări şi
fam. albini163 450 lei
Carburanţi şilubrifianţi
1 539 687 lei
Echipamentagricol divers; 1 733 280 lei
Îngraşăminte1 467 271 lei
Material săditorşi răsad
507 995 lei
Seminţe deculturi agricole
2 357 420 lei
Alte procurari229 795 lei
- sa creat o asociaţie profesionistă – Asociaţia deţinătorilor de animale din raionulCăuşeni, care are ca scop asigurarea membrilor săi cu material de prăsilăcalitativ şi susţinerea activităţii de antreprenoriat în sectorul zootehnic din aceastăarie;
- au fost mediatecontracte decomercializare aproducţiei agricole învaloare de cca.20080 mii lei, inclusivproducţie fitotehnicăprimară: 1215 tonede cerealiere, 550tone de seminţe defloarea soarelui şirapiţă, 508,7 tone deculturi leguminoase pentru boabe; 528 tone de legume şi 138 mii fire de răsad;872,3 tone de produse horticole, 386,5 tone de struguri şi 28,2 mii de pomi şiarbuşti fructiferi; 1003 animale de prăsilă şi/sau abator, 21,5 mii de păsări, 127,5tone de carne şi 7,6 tone de peşte; alte vânzări în sumă de 150 mii lei;
- au fost mediatecontracte deprocurare amijloacelor deproducţie în valoarede cca. 9497 mii lei,inclusiv: 233,3 tonede seminţe deculturi agricole şilegumicole, 373,5tone deîngrăşăminteminerale, 12,9 tonede produse fitosanitare, 14,7 mii viţe altoite, 174,5 mii răsad de culturi legumicole,26,8 mii pomi şi arbuşti fructiferi, 37 animale de prăsilă, 2970 păsări; 25 maşini şiechipament agricol; 157,8 tone de combustibil şi lubrifianţi; alte procurări în sumăde 147 mii lei).
- 28 -
Prin intermediul CRMA s-au creat grupe informale de marketing agricol şi puncterurale de colectare a fructelor şi legumelor pentru procesare şi pieţele angro înraionalele Şoldăneşti, Rezina, Orhei, Călăraşi, Căuşeni, Edineţ, Hînceşti. Sau asistatproducătorii agricoli la căutarea furnizorilor de mijloace de producţie pentru companiade însămânţare a culturilor cerealiere de toamnă şi la realizarea producţiei de pesectoarele de cultură.În domeniul marketingului agricol ACSA a realizat şi a lansat din luna octombrieSistemul Informaţional de Marketing Agricol (SIMA), materializat prin pagina Web.,„Producerea agricolă” - http://market-acsa.md. SIMA reprezintă un sistem
informaţional On – Line integrat cu o Bază de Date (peste 4500 de agenţi economicidin domeniul agroalimentar), care permite beneficiarilor de a obţine informaţiasolicitată în domeniul agromarketingului în mod operativ. Astfel în această perioadăşi prin acest sistem informaţional au fost plasate şi transmise operatorilor dindomeniul agroindustrial 293 oferte şi 71 cereri de comercializare, achiziţie, procesarea produselor agricole şi mijloacelor de producţie pentru sectorul agricol.Astfel prin intermediul Sistemul Informaţional de Marketing Agricol (SIMA) sau plasatefectiv oferte şi cereri ce includ:
a. cerealiere 1460 tone, din care grâu 804 tone, orz 221 tone, porumb 435 tone;b. culturi oleaginoase 109 tone, din care floarea soarelui 78 tone şi rapiţa 31 tone;
- 29 -
c. legume 2043 tone, din care din grupa verzei 345 tone, tomate 1010 tone, cartofi630 tone, ceapă 43 tone, morcov 15 tone;
d. fructe şi pomuşoare 718 tone, din care mere 456 tone, vişine 100 tone, căpşunişi pomuşoare 160 tone, prune 2 tone;
e. struguri de masă 125 tone şi tehnici 230 tone;f. material semincer de culturi legumicole 280 mii fire de răsad, 10350 kg de
arpagic, 1280 kg de seminţe de legume de diverse specii;g. 770 de animale pentru abator, din care 505 ovine, 213 porcine şi 52 bovine;h. 166 stupi cu familii de albină şi 8320 kg de miere de albină;i. 77 unităţi de transport şi maşini agricole, din care 26 tractoare, 18 automobile,
12 semănători, 4 stropitori, 7 pluguri, 3 cultivatoare, 2 bene, 2 echipamentepentru administrarea îngrăşămintelor, 2 combine şi o cositoare;
j. 1345 tone de îngrăşăminte minerale şi multiple oferte cu preparate fitosanitare;k. oferte de prestarea a serviciilor mecanizate, evidenţa contabilă şi audit, precum
şi serviciile oferite de Instituţiile de Cercetări Ştiinţifice din cadrul Academiei deŞtiinţe din Republica Moldova.
În anul de referinţă sau efectuat 26 de Studii bisăptămânale de Piaţă Agricolă plasateîn SIMA şi transmise Reţelei ACSA. Informaţia de piaţă este colectată deCompartimentul de Marketing Agricol ACSA, în baza intervievării producătoriloragricoli şi vânzătorilor de la 6 Pieţe din Republica Moldova: Piaţa Centrală şi Angrodin Chişinău şi pieţele agricole şi angro din or. Edineţ şi Şoldăneşti (zona Nord), or.Călăraşi şi Hînceşti (zona Centru) şi or. Căuşeni (zona Sud). Studiile de piaţă suntefectuate pentru 128 produse agricole, din care: 30 produse legumicole, 23 produsehortviticole, 25 produse cerealiere, leguminoase, tehnice şi derivate lor, 50 produsede origine animală şi derivatele lor.
Actualizarea informaţiei în Sistemul Informaţional de Marketing Agricol se efectueazăzilnic. Statistica operării cu ofertele şi cererile plasate a relevat că cca. 20-25% dinele îşi găsesc partenerii şi se iniţiază tranzacţiile de procurare sau comercializare aproduselor şi serviciilor plasate. Informaţiile plasate în pagina Web: „Producereaagricolă” sunt utilizate direct de cei peste 4500 clienţi a prezentului SistemInformaţional, iar prin intermediul Reţelei ACSA beneficiază de aceste servicii şi ceicca. 350 mii de clienţi ai serviciului de extensiune rurală.
IMPACTUL ŞI PERFORMANŢELE SERVICIILOR OFERITE
Obiectivele primordiale a serviciilor acordate de reţeaua de extensiune rurală vizeazăavansarea nivelului tehnologic, a cunoştinţelor şi sporirea veniturilor din activităţileeconomice practicate a beneficiarilor săi în contextul dezvoltării durabile a localităţilorrurale. Serviciile consultative şi activităţile implementate de Prestatorii de Servicii în
- 30 -
perioada de raportare a anului 2007 au fost orientate şi au contribuit în mare măsurăla soluţionarea problemelor cu care s-au confruntat producătorii agricoli şiantreprenorii rurali. Centrele de consultanţă rurală prin activităţile sale asigurătransferul tehnologic şi inovativ în mediul rural, contribuie la diversificarea activităţilorşi generează noi oportunităţi în atragerea resurselor financiare pentru dezvoltarearurală. Ajutorul metodologic şi consultativ acordat producătorilor agricoli a permis,chiar şi în condiţiile de grea nefastă, condiţionate de seceta şi temperaturile ridicatecare au depreciat recoltele din acest an, să-şi amelioreze indicii cantitativi şi calitativide producere, să acceseze credite şi subvenţiile garantate de stat în domeniulagriculturii, să procure mijloacele de producţie necesare şi să-şi comercializezeproducţia crescută, să iniţieze şi să dezvolte noi afaceri, atât în agricultură cât şi însectorul neagricol.
Impactul activităţilor serviciului de consultanţă este relevat prin rezultatele obţinute deproducătorii agricoli care au apelat şi au beneficiat de aceste servicii, iar aspectelecantitative şi calitative dovedesc lucrul zi de zi efectuat de consultanţi şi de grija pecare o poartă faţă de clienţii săi. În continuare vom prezenta sumar unii indicatori deperformanţă şi istorii de succes la implementarea activităţilor Prestatorilor de Serviciiîn condiţiile anului de referinţă.
IMPACTUL SERVICIILOR PRESTATE
Impactul de ordin tehnologic
Pe parcursul anului 2007 beneficiarii consultanţilor ACSA au cultivat peste 242 mii hade culturi cerealiere, leguminoase pentru boabe, tehnice şi furajere (inclusiv cca.69287 grâu, 25293 orz, 66096 porumb, 11730 soia, 2801 mazăre, 45066 floareasoarelui, 7191 sfeclă de zahăr, 285 tutun, 6872 lucernă, 7025 rapiţă, 600 ha fasole).Condiţiile de secetă din acest an au determinat recolte destul de joase la majoritatea
culturilor agricole de câmp în mediu(t/ha): 1,2 - 1,6 la culturile cerealierespicoase; 1,2 – 1,3 porumb; 0,5 – 1culturi leguminoase pentru boabe; 0,8 –0,95 la floarea soarelui; 1,4 – 2,2 rapiţa;23 – 26 sfecla de zahăr. Unii beneficiaricare totuşi au respectat recomandărileconsultanţilor şi au aplicat la momentelementele tehnologice corespunzătoare,
inclusiv irigarea, au realizat recolte majore respectiv de pana la 4,5 t/ha de grâu, 4,2t/ha de porumb, 2,5 t/ha de floarea soarelui şi 33-35 t/ha de sfeclă de zahăr. Încontinuare prezentăm unele istoriile de succes şi performanţele înregistrate de
- 31 -
beneficiarii serviciului de extensiune rurală în baza serviciilor consultative prestate deordin tehnologic.
· CL Gheorghe Morogai în cadrul gospodării sale ţărăneşti a demonstrat beneficiarilorsăi din localitate că prin respectarea tehnologiei şi alegerea corectă a soiurilor, chiar şi încondiţiile de secetă a anului de cultură 2007 se poate de obţinut recolte satisfăcătoare lacultivarea culturilor cerealiere. Prin aplicarea îngrăşămintelor organice sub arătura detoamnă şi fertilizări faziale în primăvară a permis de a obţine o recoltă de 4,5 t/ha şi de2,8 t/ha respectiv la cultivarea soiul „Driada” şi„Odeskaia 267”;
· fermierul T. Schirliu din satul Negreşti, r.Străşeni, a semănat conform cerinţelortehnologice, pe suprafaţa de 1,2 ha hibridul M-450, fiind cu terenul în apropierea unuirezervor de apă i s-a propus de către Centrullocal Ion Schirliu să folosească cel puţin osingură irigare pe acest teren şi să micşorezenumărul de plante la hectar până la 40- 45 mii,reieşind din condiţiile de secetă a anului decultură. Astfel fermierul consultat a obţinutcâte 4,2 t de ştiuleţi la ha, productivitatea medie de porumb în localitate în condiţiileacestui an fiind de 1,2 t/ha, iar în raion acest indice a constituit 0,5 t/ha;
· cu susţinerea şi prin implicarea proprie aCL Racaria, r. Râşcani, Nadulişneac Vasile,prin intermediul companiei „Agrofit-bonus”SRL a fost înfiinţat lotul demonstrativ “Hibriziperspectivi de floarea soarelui” în cadrul G.Ţ.“Guţuleac Galina“, cu suprafaţa de 2,2 ha (3hibrizi, Sirena, Arena, Alexandra), graţierespectării tehnologiei şi utilizării fertilizării, încondiţiile acestui an s-a obţinut o recoltă de la25,2 t/ha Sirena, Arena 19,8 t/ha, Alexandra18,6 t/ha, în localitate recolta în medie aconstituit 0,9-1 t/ha. Vizualizând rezultatulobţinut 8 fermieri doresc de a prelua
experienţa pentru anul viitor.
Au fost exploatate, de către beneficiarii patronaţi de consultanţii ACSA, plantaţiimultianuale pe o suprafaţă de 32526 ha, din care 14759 ha de culturi horticole, 260 hade căpşun şi arbuşti fructiferi, 17507 ha de plantaţii de viţă de vie soiuri tehnice şi demasă. Suprafeţele cultivate cu legume au constituit cca. 11896 ha în teren deschis şi
- 32 -
cca. 135,8 ha în teren protejat (inclusiv respectiv: roşii 1011 şi 94,2 ha, ardei 467 şi 3,9ha, vinete 293 şi 1,2 ha, varză 1189 şi 7,7 ha, castraveţi 443,4 şi 28 ha, pepene verde1081 ha şi 3110 m2, pepene galben 144,5 ha şi 125 m2, dovleac 112 ha, cartof 6075 ha,alte specii legumicole 1080 ha şi 1700 m2),iar cultura de ciuperci a ocupat o suprafaţăde cca. 1731 m2.
· respectând toate tehnologiile decreştere şi consultat permanent de CLdin s. Tudora, r. Ştefan Vodă, PerebailovMaria, GŢ ”Mihail Bulboacă” an de anprimeşte cele mai mari recolte deproducţie de calitate înaltă de piersic, încondiţiile de secetă a anului 2007 au obţinut o recoltă de 6 q/ha de fructe care fiindcomercializat direct din livadă la un preţ de 10-15 lei/kg, ia permis de a obţine unprofit de 100 mii lei de pe 2,5 ha deplantaţie;
· în s. Cărbuna, r. Ialoveni în urma
serviciilor prestate de către consultanţii
regionali şi locali a PS Căinari, un grup
de fermieri în frunte cu Pruteanu L. şi un
alt grup de fermieri în frunte cu V.
Paraschiv au crescut răsad de varză
tardivă de soiul „Vestri” pentru suprafaţa
de 5,5 ha la respectarea indicaţiilor
tehnologice remise de consultanţi au obţinut o recoltă de 275 tone de varză,
productivitatea fiind de 50 t/ha;
· GŢ ”Pîrlea Anatolii” din satul
Hădărăuţi, r. Ocniţa este specializată
în cultivarea tomatelor în teren
protejat, cu ajutorul consultantului
Ion Rusnac, în anul de referinţă a
construit 600 m² de seră, în care a
investit 68272 mii lei, prin cultivarea
hibrizilor cu un potenţial biologic înalt
ca Cronus F1, Shanon F1,
efectuarea tuturor lucrărilor
- 33 -
prescrise, asigurând dirijarea factorilor de mediu în sere şi fertilizarea extraradiculară
a obţinut o productivitate de 37 kg/m² de tomate, cu o producţia totală a fost egală cu
22200 kg. Preţul mediu de realizare a constituit 7,85 lei/kg. Comercializând producţia
în sumă de 174270 mii lei, beneficiarul a căpătat un profit net în sumă de 105998 lei;
· fermierul Popa Vasile din satul
Pîrîta, r. Dubăsari, asistat şi consultat
de CL Nicolae Bologan, a hotărât să
cultive o suprafaţă 2,0 ha de ceapă
din seminţe de soiul Halţedon, la
aplicarea irigării prin aspersiune,
erbicidelor şi fertilizării extraradiculare
a obţinut 35 t/ha de bulbi. Cheltuielile
directe de producere pentru 2 ha au
constituit circa 60 mii lei iar venitul net
cca. 100 mii lei, fapt ce îi permite
achitarea înainte de termen a echipamentului de irigare.
· fermierul Vasile Simion din s. Sireţi, r. Străşeni, consultat de CL MereneanuMihai, a îndeplinit cerinţele tehnologice prescrise în privinţa îngrijirii plantaţiilor de viţăde vie, soiul „Moldova” - 3 ha, şi a obţinut o recoltă de 35 t de struguri de o calitateînaltă, respectiv realizând o productivitate de 11,7 t/ha (recolta medie de struguri pe
raion fiind de 4 t/ha), pe care i-a pus lapăstrare în frigider până la Anul Nou.Comercializarea ulterioară ia permisobţinerea unui beneficiu de cca. 300 miilei.
Suportului consultativ şi informativ alconsultanţilor ACSA a fost hotărâtor însuportul beneficiarilor ce au dorit săfondeze plantaţii de culturi multianuale. În
anul de referinţă beneficiarii reţelei de extensiune rurală au înfiinţat cca. 2500 ha deplantaţii multianuale, ponderea ce mai importantă fiind realizată de plantaţiile recentcreate de măr cca. 850 ha, prun 234 ha, nuc 327 ha, piersic 240 ha, viţă de vie 637 ha,alte specii inclusiv arbuşti fructiferi pe o suprafaţă de cca. 212 ha.
· cu suportul consultativ şi activităţile implementate de a CL Jora de Mijloc, r.Orhei, Anatol Leahu, sa fondat o Asociaţie pepenieristică în această localitate, premizelecreate au permis de a mări numărul de membri, a spori calitatea materialului produs, s-a
- 34 -
mărit suprafaţa pepinierilor pomicole care constituie 38 ha, au fost înfăptuite peste 820mii de altoiri, s-au produs peste 400 mii pomi altoiţi;
· la propunerea şi prin asistenţa CL Tarlev Ion din satul Başcalia, r. Basarabeasca,beneficiarul GŢ „Vornic S.” din acelaşi sat a plantat în anul 2003, 5 ha de viţă de vieclonurile Cabernet şi Merlot, respectarea tehnologiei şi utilizarea fertilizării şi irigăriiea permis ca în anul de referinţă să obţină o recoltă de 14 t/ha de struguri tehnici;
· prin ajutorul acordat de CL din s. Branişte, r. Rîşcani, Spijavca Dumitru, laexplorarea teritoriului, efectuarea analizelor solului, contractarea proiectanţilor şiasigurarea cu material săditor, GŢ „Tacu Valeriu” a fondat în anul 2006 o livadă demăr şi cireş de 14 ha, în acest an beneficiarul fiind satisfăcut de serviciile prestate deCL a cerut ajutorul la plantarea suplimentară a 4,5 ha de păr.
O creştere semnificativă a productivităţii a fost înregistrată de beneficiarii ACSA şi îndomeniul zootehnic: productivitatea unei găini ouătoare la cele peste 196 de mini - fermeavicole înfiinţate în aria de deservire Prestatorii de Servicii în anul 2006 şi 2007 a fost înmediu de 250 ouă pe an, iar media pe raion fiind 110 ouă pe an. Sau înfiinţat 71 mini -ferme de creşterea a iepurilor, 76 de mini – ferme de creşterea a suinelor şi 64 mini -ferme de întreţinerea a ovinelor.
· în anul 2006, CL Tarlev Ion, s.Başcalia, r. Basarabeasca, a fondat o mini -fermă cu un efectiv de 250 găini ouătoarede hibridul „Roso”, în anul 2007 la fermăsau produs în mediu 250-280 ouă la un capde găină, încasările din realizareaproducţiei a constituit 65 mii lei, cheltuieliletotale de producţie 41 mii lei, venitul curatpână la impozitarea a constituit 24 mii lei.Modelul fermei şi afacerii a fost preluat de 5 gospodari din localitate;
· cu concursul CL Petru Stănilă în GŢ „Tofimov Gheorghe” din satul Ţânţăreni,r. Teleneşti fost creată o fermă modelpentru creşterea iepurilor de casă, cumaterial reproductiv iniţial de 38 cap.femele şi 7 masculi. Luând în calculfactorii care influenţează reproducţia aobţinut creşterea numărului de iepurisupramedie, realizând 21 de femele deprăsilă a câte 250 lei/cap, obţinând unprofit de 5250 lei, au fost contractate
- 35 -
pentru realizare 25 de femele ce vor fi realizate în primele luni a anului 2008.Practica acumulată a fost preluată de 10 gospodării din sat;
· cu aportul consultanţilor ACSA din Donduşeni şi în colaborare cu APL au fostcreate 3 centre de însămânţare artificială a bovinelor în s. Sudarca, Tîrnova şiScăieni; s-au deschis 2 puncte noi de colectare a laptelui s. Baraboi şi Tîrnova; 2farmacii zoo-veterinare s. Mîndîc şi Scăieni; în s. Rediul Mare şi-au renovatactivitatea 2 ferme de producere a laptelui, creând astfel 40 noi locuri de muncă.
Impactul în domeniul marketingului agricol
Prin intermediul celor 357 grupuri formale şi informale de marketing create au fostmediate tranzacţii de comercializate a cca. 115 456 t de producţie fitotehnică, 46 429 tde fructe şi pomuşoare, 26 248 t de struguri tehnici şi de masă, 88 569 t de legume, 17,5t de ciuperci, 2518 t de carne de bovine, 168,7 t carne de ovine, 2559 t carne de suine,22,9 t carene de iepure, 156,3 mii de păsări, 112,2 t de miere de albini, cca. 4,5 milioaneouă de găină. În total prin serviciile de marketing şi medierile acordate de consultanţiirurali sau efectuat tranzacţii de comercializare a producţiei agricole în sumă de cca.647,3 milioane lei.
Consultanţii locali şi regionali au mediat tranzacţii de procurare a input-urilor pentrusectorul agricol în sumă de peste 237,6 milioane lei. Cu resursele financiare menţionateau fost procurate aproape10852 t de îngrăşăminte minerale, 646 t produse fitosanitare,11994 t de seminţe, 717817 de viţe altoite, 711042 pomi fructiferi, 98175 arbuştifructiferi, 995 vite de prăsilă, 1187,6 mii păsări, 29953 t de carburanţi. De aproape 55,3milioane lei au fost procurate tractoare, maşini agricole şi echipament pentru irigare, dincare 245 tractoare, 137 semănători, 122 cultivatoare, 224 pluguri şi 77 sisteme pentruirigare. În total prin serviciile de marketing şi prin medierile acordate de consultanţii ruralisau efectuat tranzacţii de procurări a mijloacelor de producţie în sumă de cca. 292,9milioane lei.
Impactul activităţilor la acest capitol pot fi relevate prin următoarele exemple:
· prin intermediul Sistemul Informaţional de Marketing Agricol ACSA în anul2007, care reprezintă o piaţă virtuală, unde are loc conexiunea agenţiilor economice cevând sau cumpără produse sau servicii, sau înregistrat multiple tranzacţii, din careputem evidenţia următoarele: la plasarea ofertei Nr. 82 din 21.09.2007 decomercializare a 150 tone de mere GŢ „ Mîrza Elena” din s. Iabloana, r. Glodeni şi agăsit cumpărătorii care înaintase o cerere de procurarea a aceleaşi mărfi prin cerereaNr. 25 din 25.09.2007 a SRL „Omis” şi Nr. 28 din 26.09.2007 a SRL „Vicam”, carezultat sauînregistrat două tranzacţii în urma cărei GŢ „ Mîrza Elena” a obţinut unvenit brut de circa 680 mii lei. Beneficiarul GŢ „Clipa Mihai” prin plasarea ofertei Nr.
- 36 -
La 21.09.2007 - 150 tone, GT“Mîrza Elena”, r. Glodeni
Cerere Nr. 25. din 25.09.2007,mere pentru consum şi păstrare
La 25.09.2007 - 100 tone,SRL OMIS, or. Chişinău
Ofertă Nr. 82. din 21.09.2007, merepentru consum
176 din 26.11.2007 a comercializat 210 tone de porumb achiziţionate de brokeriiBursei Universale de Mărfuri, astfel cifra tranzacţiei a alcătuit 819 mii lei.
· prin asistenţa şi activitatea întreprinsă de Consultantul Regional în Marketing
Agricol (CRMA) Şoldăneşti, în anul curent sau instruit 18 persoane din localităţile
raionului în marketingul legumelor şi fructelor proaspete, în rezultat prin conlucrare
cu SA „Alfa Nistru” din Soroca, în 14 localităţi sau organizat centre de colectare a
legumelor, fructelor şi pomuşoarelor pentru procesare. SA „Alfa Nistru” a asigurat
centrele de colectare cu lădiţe şi a distribuit avansare preventivă pentru achitarea
costului producţiei, astfel de la producătorii agricoli sau colectat 80 tone de fructe la
suma de 400 mii lei;
· la începutul anului la oficiul de consultanţă Colibaşi, r. Cahul s-au adresat
15 fermieri cu problema aprovizionării cu mijloace de producţie necesare activităţii
agricole şi de comun acord sa organizată o masă rotundă, în cadrul căreia a fost
lansată ideea deschiderii unui magazin agricol în localitatea. Unul din beneficiari
Eremia Nicolae a decis de a iniţia o afacere în acest domeniu, ca rezultat cu
suportul şi asistenţa consultantului local în vara anului 2007 în sat şi-a început
- 37 -
activitatea magazinul agricol „Colibaşi Farm” aprovizionarea magazinului se face
de la CÎ „Agrostoc”, SRL „Agrofitbonus”, „Bioprotect” SRL, „Strimedit” SRL şi alte
firme. Astfel potenţialii clienţi ai magazinului agricol „Colibaşi Farm” sunt 2461
fermieri din satul Colibaşi precum şi cei din satele vecine, unde nu activează nici
un magazin agricol;
· cu suportul consultanţilor locali din satele Antoneşti, Carahasani, Caplani,
Olăneşti şi Crocmaz, r. Ştefan Vodă, au fost organizate întruniri ale producătorilor de
fructe şi legume cu conducerea fabricilor de conserve din Olăneşti şi Căuşeni, în
baza căror sau deschise puncte de achiziţie a fructelor de la populaţie, fiind mediate
22 contracte de comercializare a producţiei agricole în sumă de 2660 mii lei;
· ca rezultat a activităţilor efectuate de CRMA Căuşeni, s-au petrecut adunări de
fondare a Societăţilor deţinătorilor de animale în satele raionului, care au decis de a
fonda Asociaţia deţinătorilor de animale din raionul Căuşeni, înregistrată în luna
octombrie. Astfel prin suportul CRMA sa asigurat organizarea acestor asociaţii
profesionale şi aprovizionarea deţinătorilor de animale din raion cu mijloace de
producţie, animale de prăsilă în sumă de 469,8 mii lei şi suport la comercializarea
animalelor pentru abatoare şi cărnii în sumă de 1564 mii lei;
· prin suportul informativ şi lucrul organizatoric efectuat de CL V. Popuşoi din
Dubăsarii Vechi, r. Criuleni, în localitate sa organizat în baza ÎÎ „Roşca Elena” o
gheretă pentru comercializarea peliculei pentru sere de la Compania ,,Sanin”, astfel în
anul de referinţă în localitate pentru beneficiari sau vândut 10 tone de peliculă în
valoare de 360 mii lei.
Impactul de ordin economic
Cu suportul consultativ şi activităţile întreprinse de consultanţii locali şi regionali au fost create85 asociaţii profesioniste de nivel local şi regional, 36 centre zoo-veterinare rurale deprestare a serviciilor şi sau înfiinţat 110 ferme de întreţinere a animalelor şi păsărilor. Peste30500 producători agricoli şi antreprenori rurali au beneficiat de credite, inclusiv de la AEÎCcca. 29360 beneficiari cu suma de circa 164,2 milioane lei, bănci comerciale peste 1080beneficiari cu suma de 30 milioane lei, proiectul RISP 58 beneficiari cu suma de peste 3,9milioane lei. Cu concursul consultanţilor locali şi regionali au fost întocmite 11580 planuri deafaceri şi cereri de finanţare, inclusiv 1286 în sectorul agrar şi 294 în domeniul neagricol. Înaria de acoperire au fost create 326 afaceri în agricultură şi 125 ne agricole, ca rezultat aufost deschise 1703 locuri de muncă.
Performanţele şi impactul activităţilor la acest compartiment pot fi relevate prin următoareleexemple de succes:
- 38 -
· prin suportul Consultantului Regional Cantemir în anul curent sau elaborat 20planuri de afaceri pentru gospodăriile ţărăneşti din aria de activitate, înaintate la BCA„Moldova Agroindbank” au fost acceptate spre creditate 15 planuri de afacere învaloare de 3047 mii lei;
· cu suportul CR şi CL a Prestatorului de Servicii din Edineţ, beneficiari din ariade deservire au obţinut credite de la AEÎC - 1600 de persoane în sumă de 9,9milioane lei, de la bănci comerciale 164 persoane în sumă de 1,65 milioane lei şiRISP 27 persoane în sumă de 557 mii lei, sau întocmit 4 planuri de afaceri agricole şiau fost create 2 afaceri rurale;
· prin intermediul CL Mereni, Anenii Noi, Dulapci Elena, 165 de persoane dinlocalitate au obţinut împrumuturi pe termen lung si scurt in suma de 8500 mii lei, printrebeneficiari fiind şi persoane fizice, Întreprinderea de prelucrare a cârnii Mercomez Luxşi Întreprinderea de prelucrare a legumelor şi fructelor Con Mereni.
· cu ajutorul centrelor locale de consultanţă din r. Ocniţa şi în conlucrarea cuDirecţia Agricolă Raională, fermierii şi alţi producători agricoli din aria de activitate auaccesat mijloacelor financiare garantate de stat pentru subvenţionarea producătoriloragricoli pentru anul 2007, astfel producătorii patronaţi au beneficiat de restituireaTVA la procurarea fertilizanţilor şi a preparatelor de uz fitosanitar în sumă de 8,8 mln.lei, pentru procurarea tehnicii în sumă de 391 mii lei, şi pentru procurarea a 50capete animale de prăsilă în sumă de 190 mii lei;
· cu susţinerea CL Hiliuţi, r. Rîşcani, Panţîru Valeriu, care a efectuat analizaeconomică, instruirea, alegerea utilajului şi sondajul pieţei de realizare a producţiei,în ÎÎ „Manole Gheorghe”a fost lansată o afacere, prin crearea unei brutării, care lamoment aprovizionează cu produse de panificaţie de calitate şcoala şi grădiniţa dinlocalitate. Prin lansarea acestei afaceri sau creat 4 locuri noi de muncă şi sa realizatproducţie în sumă de 40 mii lei;
· la adresare mai multor fermieridin s. Crihana Veche, r. Cahul cucontribuţia consultantului local BogheanClaudia, sau instruit fermierii şi s-aorganizat un atelier de altoirea a viţei devie, prin procurarea mesei de altoit demâna a doua, astfel sau altoit cca. 25 miide viţe de vie cu preţul de cost a unuibutaş de 4,5 lei, în rezultatul acesteiactivităţi fermierii au obţinut o economie
de surse financiare în sumă de 137,5 mii lei;
- 39 -
· în s. Chircăeştii-Noi, r. Căuşeni, în urma ajutorului consultativ oferit de CLNatalia Carablut la întocmirea setului de acte necesare beneficiarilor, fermierii TurcuTudor şi Ţurcanu Mihail au primit subvenţii în sumă de 175 mii lei pentru plantarea a5 ha viţă de vie, de asemenea fermierii din localitate au obţinut subvenţii pentruculturile de câmp în sumă de 126,6 mii lei. Fiind informaţi şi ghidaţi de CL ladepunerea documentelor justificative la Inspectoratul Fiscal teritorial 200 producătoriau beneficiat de amnistie fiscală în sumă totală de 52 mii lei, iar prin intermediul AEÎCdin localitate au luat împrumuturi băneşti 61 fermieri în sumă totală de 280 mii lei.
Impactul de ordin juridic
Consultanţii reţelei ACSA au participat activ la dezvoltarea pieţei funciare şi soluţionareaproblemelor ce ţin de competenţa legislaţiei agricole. Sa acordat asistenţă şi în bazalegislaţiei în vigoare pe principii de piaţă sau efectuat 6291 tranzacţii de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole pe o suprafaţă de peste 6000 ha, 1250 tranzacţii dedonare pe o suprafaţă de aproximativ 1340 ha, 2293 tranzacţii de moştenire pe suprafaţade peste 4200 ha, 147 contracte de ipotecă pe suprafaţa de peste 93 ha şi 1147 tranzacţiide schimb pe suprafaţa de peste 3080 ha. Prin intermediul consultanţilor locali au fostmediate şi întocmite 47448 contracte de arendă a pământului cu suprafaţa de aproximativ79290 ha. Au fost iniţiate 16626 tranzacţii de consolidare pe principii de piaţă a terenuriloragricole ce cuprind o suprafaţă de peste 23040 ha. Consultanţii locali au contribuit lasoluţionarea a 1161 litigii funciare şi de proprietate cu o suprafaţă de peste 1530 ha.
În continuare vom prezenta unele performanţe şi exemple de succes la implementareaactivităţilor de suport consultativ în domeniul juridic:
· consultanţii ACSA din r. Hînceşti au acordat asistenţă tehnică la soluţionarea a 73litigii funciare şi patrimoniale, perfectarea documentelor pentru 2649 tranzacţii funciare(vânzare-cumpărare 981, donaţie 36, moştenire 109, schimb de terenuri 19 şi arendăterenurilor 1504) suprafaţa tranzacţiilor alcătuieşte 2436 ha, iar de suportul consultativ aubeneficiat peste 2700 de persoane;
· în urma asistenţei juridice acordată de consultanţii locali şi regionali din ŞtefanVodă, care a constituit 614 consultaţii individuale şi 112 consultaţii în grup au beneficiat1402 deţinători de teren, ca rezultat mulţi arendatori şi-au precăutat condiţiile contractelorde arendă, fiind întocmite 2846 contracte de arendă a terenurilor agricole cu suprafaţade 3613 ha, sau efectuate 236 tranzacţii de vânzare - cumpărare a 235 ha, de moştenire90 tranzacţii cu suprafaţa de 107 ha, de schimb 92 tranzacţii cu suprafaţa de 58 ha, 58donaţii cu suprafaţa de 58 ha. Au fost soluţionate 38 litigii funciare cu suprafaţa de 23 ha.S-au consolidat 46 ha la 102 proprietari;
· cu concursul şi la îndrumarea consultantului local Baltaga Valentina fermierii din s.Pînzăreni, r. Făleşti, cărora în urma procesului privatizării pământului şi distribuirii coteiparte li sau atribuit suprafeţe de teren agricole degradate şi care nu se foloseau în
- 40 -
circuitul agricol, au consolidat 48 ha de astfel de terenuri, care au fost împădurite cusuportul Serviciului silvic raional;
· în rezultatul serviciilor deconsultanţă prestate de CL FloreaConstantin, în satul Colibaşi, r. Cahul,sa acordat suport la efectuarea a 45tranzacţii de vânzare - cumpărare aterenurilor agricole cu o suprafaţă totalăde 32 ha pentru plantarea viţei de vie,plantate deja în acest an, concomitents-au încheiat 60 de contracte de arendăa terenurilor agricole cu o suprafaţătotală de 75 ha;
· în urma consultaţiilor oferite şi iniţiativei CL Varatic, r. Râşcani, Lungu Ştefan a fostefectuată consolidarea şi cumpărarea unei suprafeţe de 20 ha de terenuri agricoledelăsate pentru plantarea unei plantaţii de nuc şi măr. Astfel un grup de producătoripatronaţi şi asistaţi de CL au proiectat şi plantat pe această suprafaţă o livadă de măr cusuprafaţa de 15,5 ha (beneficiarii Medvedschi V, Parii P, Capra V) şi nuc de 4,5 ha(beneficiarii Furtună I. şi Şalari N.), concomitent prezentele persoane au fost ajutate lacompletarea setului de acte şi în rezultat au beneficiat de subvenţiile acordate de statpentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole;
· beneficiarii din satul Cobîlea, r. Şoldăneşti, cu aportul consultantului local S.Bernevec, au fost încheiate 1200 contracte de arendă dintre deţinătorilor de terenuriagricole cu compania germană ,,Mister Shmidt”, astfel sau consolidat o suprafaţă de1450 ha şi arendată la condiţii reciproc avantajoase pe un termen de 15 ani;
· prin asistenţa CL Solcani, r. Soroca, Spoială Nicolai, acordată beneficiarilor dinlocalitate, în anul de referinţă sau efectuat 69 tranzacţii funciare, materializate princontracte de donare, moştenire, schimb şi arendă pentru o suprafaţă de 90 ha, iar înbaza principiilor de piaţă şi în conformitate cu legislaţiei în vigoare sau perfectat 122contracte de vânzare – cumpărare la procurarea şi consolidarea a 168 ha de terenagricol de către SA „AMG Kernel –Grup”, pentru plantarea unei livezi de nuc.
Impactul de ordin social
Prestatorii de Servicii şi Centrele de consultanţă rurală joacă un rol important şi îndezvoltarea socio-economică a comunităţilor. Nivelul înalt de pregătire profesională şicapacităţile de dezvoltare a proiectelor investiţionale şi de finanţare rurală sunt utilizatepe larg de consultanţii în extensiune la accesarea diverselor fondurilor pentrudezvoltarea rurală FISM, Fondul ecologic, Programul Participării Cetăţenilor - gestionatde IREX, Fondul Global pentru Femei, GTZ - Biroul de Asistenţă Tehnică a Germaniei,
- 41 -
Proiectul Controlul Poluării în Agricultură, etc. Proiectele depuse şi câştigate deconsultanţii rurali a permis prin intermediul acestor fonduri sa implementeze 49 deactivităţi socio-economice în mediul rural, din care:
· cu suportul consultativ al centrului regional gospodăria ţărănească ,,R. Cojocaru” dinsatul Parcani, r. Şoldăneşti a perfectat actele necesare şi a câştigat 2 proiecte de laProiectului Control Poluare în Agricultură unul de implementare a irigării legumelor în sumăde 328 mii lei şi altul de construcţie a unei platforme de stocare şi prelucrare primară agunoiului în valoare de 652 mii lei, ambele proiecte au fost implementate în anul 2007;
· prin intermediul Consultantului local din satul Ilenuţa în 2007, a fost implementatProiectul de infrastructură din cadrul Programului de Dezvoltare Participativă aComunităţilor (CPP) finanţat de Guvernul SUA prin USAID şi administrat de Consiliulpentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale (IREX). Resursele oferite Proiectului încalitate de contribuţie au fost de 475 mii lei, inclusiv 26 mii lei sub formă de grant; 80 miilei Consiliul raional, 89 mii lei Consiliul local şi 46 mii lei contribuţia locatarilor, fapt ce apermis de a repara drumurile din localitate;
· cu ajutorul acordat de CL Pîrjota, r. Rîşcani, Victoria Prisăcari, care a elaborat şiimplementat activităţile şi a mobilizat comunitate, a fost câştigat un proiect privitor laconstrucţia apeductului şi amenajarea sistemului de asigurare cu apă potabilăcentralizată cu lungimea de 2 km în localitate. Valoarea proiectului a fost de 260 mii lei,fiind finanţat de Fondul Ecologic şi cu contribuţia comunităţii;
· PS Căinari a elaborat şi a implementat în anul 2007 un proiect privitor larenovarea acoperişului şi reparaţia liceul ,,Alexei Mateevici” din localitate. Proiectul afost implementat cu suportul şi în cadrul Proiectului Fondului de Investiţii Sociale dinMoldova (FISM -2) programul „Dezvoltarea oraşelor mici„. În cadrul acestui proiect saobţinut un suport financiar de 75mii $ de la FISM - 2, contribuţia comunităţiiconstituind 144 mii lei.
Aprecierea lucrului efectuat de consultanţi în dezvoltarea comunităţilor rurale şi creştereabunăstării beneficiarilor de pe urma serviciilor acordate este exprimat prin multipleleexemple de mulţumiri şi adresări din partea administraţiei publice locale şi populaţiei dinariile de deservire. Impactul activităţilor implementate conturează relaţiile de conlucrareareciproc avantajoase între APL, consultanţii în extensiune şi populaţia de la sate.
Obţinerea informaţiei solicitate, implementarea de noi afaceri, dezvoltarea şi
diversificarea afacerilor existente şi activităţilor aferente de către beneficiari cu suportul
consultativ şi metodologic al consultanţilor dezvoltă o imagine pozitivă şi sporeşte
credibilitatea în Prestatorii de Servicii ACSA ca actori indispensabili şi utili dezvoltării
comunitare. Autorităţile locale susţin şi încurajează activităţile ce se organizează de
- 42 -
consultanţii în extensiune, consideră lucrul efectuat de consultanţi ca unul necesar şi un
sprijin util pentru cei interesaţi în probleme dezvoltării sectorului rural.
IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE DEMONSTRARE
Activităţile demonstrative, implementate în cadrul contractelor speciale au favorizat
avansarea nivelului tehnologic urmat de sporirea productivităţii la cultivarea plantelor
şi întreţinerea animalelor, diversificarea activităţilor în spaţiul rural. Beneficiarii
serviciilor de consultanţă şi sectoarelor demonstrative s-au convins în eficienţa noilor
soiuri şi hibrizi de plante, în utilizarea mijloacelor de protecţie a acestora,
echipamentelor şi tehnicii moderne, raselor progresiste de animale şi specii de peşti,
recomandărilor privind tratarea şi profilaxia bolilor la animale, etc.
Implementarea a celor 72 contracte speciale s-a soldat cu fondarea a 13 mini ferme
de întreţinere şi reproducere a porcinelor, taurinelor, ovinelor, a 3 mini ferme de
creştere a iepurilor de casă. S-a contribuit la avansarea nivelului tehnologic la 2
stupine, organizată crearea a 4 ateliere de confecţionare a articolelor din lemn, a
mobilei şi obiectelor de artizanat. Totodată,au fost fondate respectiv câte 2 ha
plantaţii de nuc altoit şi căpşun, şi-au desfăşurat activitatea 7 afaceri la producerea
ciupercilor în condiţii adaptate, 3 în piscicultură, 2 la creşterea prepeliţelor în condiţii
de casă şi una în turismul rural.
În baza analizei rapoartelor PS privitor la realizarea contractelor speciale s-a
constatat obţinerea unui volum de producţia de peste 4,4 mln. lei a, costurile de
producţie s-au redus cu 68 mii lei, au fost create 34 noi locuri de muncă. Din numărul
total de participanţi la prezentările obiectelor de demonstrare, 160 persoane au
preluat ori vor prelua experienţa avansată în activităţile lor agricole şi ne-agricole. În
aceiaşi perioadă de raportare au fost fondate 8 asociaţii teritoriale a piscicultorilor,
apicultorilor, crescătorilor de animale, 16 grupuri formale şi informale de marketing şi
centre de artizanat, 18 gospodării ţărăneşti orientate spre implementarea
tehnologiilor recomandate. În aceiaşi perioadă au fost încheiate 74 contracte de
achiziţie a producţiei în valoare de 1,4 mln. lei.
În continuare se prezintă unele rezultate concrete obţinute în anul 2007 în urma
implementării de către consultanţii ACSA a contractelor de prestare a serviciilor speciale:
· De la 19 sectoare demonstrative la cultivarea legumelor în câmp deschis şiserele din ograda gospodăriilor ţărăneşti s-a comercializat producţie în valoarede 1,9 mln. lei şi încheiate 11 contracte de achiziţionare a producţiei de 440 miilei . Din numărul total de participanţi la seminare, vizite la aceste obiecte 48 aupreluat ori au menţionat că vor prelua experienţa demonstrată.
- 43 -
· La sectoarele de cultivare alegumelor în câmp deschiss-a obţinut în mediu 33,8tone la hectar în comparaţierespectiv cu localităţile şiraioanele deservite –22,0t/ha şi 17,8 t/ha.Gospodăria Ţărănească„Lilian Borodachi” din satulHlina (Briceni) a obţinut înmediu la un hectar de vinetecultivate la irigarea prinpicurare câte 38 tone, iar Anatolie Soltan din Cuizăuca (Rezina) cultivate dupăaceiaşi tehnologie - câte 46 t/ha ardei dulci.
· Recolta medie la cultivarea legumelor în spaţiu protejat în cadrul contractelorspeciale pe domeniu a fost 8,7 kg/m2 în comparaţie cu 5,8 kg/m2 în alte gospodăriidin localităţile deservite de PS ACSA. De la 6 sere cu o suprafaţă de 2100 m2 s-acomercializat în total producţie de 583 mii lei. În gospodăria ţărănească ”AnatolieRabei” din Sărătenii Vechi (PS Teleneşti) în mediu la m2 s-a obţinut 16 kg tomate,iar la beneficiarul Dmitrii Vîhodeţ din Musait (PS Taraclia) soiurile noi de tomatecultivate în sere au permis obţinerea câte 12 kg/m2, iar martorul –5,0 kg/m2.
· Implementarea tehnologiei de cultivare a soiurilor de ciapă comună i-a permisbeneficiarului Ion Rabdă din satul Măşcăuţi (PS Criuleni) să comercializezeproducţie de pe 1 ha în valoare de 135 mii lei.
· În cadrul a 5 sectoare destinate demonstrării sortimentului nou de căpşun cultivat lairigare pe o suprafaţă totală de 1,7 ha asigurând comercializarea producţiei în sumăde 204 mii lei, iar 15 participanţi la activităţilor de instruire şi demonstrare au declaratcă se vor ocupa cu producerea căpşunului în baza recomandărilor propuse.
· GŢ „Victor Munteanu” din Hristoforovca, Ungheni folosind metoda de cultivare acăpşunului în tuneluri joase cu aplicarea irigării a obţinut producţie timpurie învolum de 3 tone pe o suprafaţă de 0, 45 ha.
· Instruirea şi asistenţa tehnică la desfăşurarea producerii materialului săditorpomicol în Gospodăria Ţărănească „Nicifor Ixari” din satul Sevirova (PS Floreşti),ce recent obţinuse licenţă pentru activitate în domeniu, prin implementareaprocedeelor şi materialelor recomandate şi irigării prin picurare a asiguratrandamentul altoirii ce a depăşit 50 la sută. Gospodăria în toamnă a avut peste50 mii puieţi altoiţi, din care 42 mii au fost comercializaţi. Gospodăria de
- 44 -
asemenea a semnat contract de realizare a 12 mii puieţi de diferite speciigospodăriilor ce vor fonda livezi în localităţile învecinate. La sectorul
demonstrativ albeneficiarului ValentinaPaladi din satul Cruglic (PSCriuleni) destinatimplementării soiurilor noi şitehnologiei de cultivare atrandafirilor, crizantemelor şigaroafelor s-au produs 28mii flori standard,comercializarea cărora aasigurat obţinerea a 54 miilei marjă brută. Gospodăria
ţărănească „Ruslan Dombrov” din satul Tudora (PS Ştefan Vodă), desfăşurândafacerea de producere a materialului săditor de plante ornamentale în containereîn primul an a realizat producţie de 26 mii lei.
· Pe o suprafaţă totală de 1930 m2 la cultivarea ciupercilor în condiţii adaptate încadrul a 7 sectoare demonstrative s-a recoltat în total 23900 kg de ciuperci (înmediu câte 12,4kg/m2), iar valoareaproducţieicomercializate adepăşit 250 mii lei.Rezultate deosebites-au obţinut îngospodăriile „ValeriuPostolachi” (s.Varvarăuca, PSFloreşti) şi BarabaşRaisa (s. Bulboaca, PS Anenii Noi), care au produs respectiv câte 3,5 şi 1,4 toneciuperci, asigurând o continuitate încrezută a afacerii recent desfăşurate.
· Ca urmare a aplicării metodei de însămânţare artificiale a animalelor, utilizăriiaditivilor nutritivi, mulsului mecanizat şi altor procedee recomandate de cătreconsultanţii din exterior, la întreţinerea şi reproducerea bovinelor în cadrul a 4contracte realizate productivitatea la o vacă în mediu pe zi a constituit 15,5 litrilapte, ori pe an peste 5,4 mii litri şi comercializând producţie de cca. 590 mii lei.
· Gospodăria ţărănească „ Platon Leonid” din satul Volodeni (PS Edineţ), care aavut la întreţinere în ferma amplasată în afara localităţii 20 vaci a muls în mediu
- 45 -
pe an câte 20 litri lapte pe zi de la fiecare vacă şi a comercializat producţie învaloare de 337 mii lei, iar la ferma GŢ „Galemba Nicolai” din satul Bîrnova (PSOcniţa) de la 8 vaci întreţinute rezultatele au fost respectiv 17,5 litri lapte pe zi şi64,6 mii lei de la comercializarea producţiei.
· Întreţinerea ovinelor deşi este o ocupaţie larg răspândită la sate, deoarece nu seexecută la nivelul cuvenit cerinţele tehnologice, adesea rezultatele ce se obţin lasă dedorit. Prin implementarea a 5 contracte de prestare a serviciilor speciale pe domenius-a încercat să se aducă la cunoştinţă şi să se demonstreze cerinţele faţă deîncăperile pentru adăpostirea ovinelor şi preluarea producţii acestora, întreţinerea şinutriţia animalelor în diferite perioade a anului, reproducerea şi multiplicarea lor. S-aarătat de asemenea echipamentul şi metodele efectuării mulsului mecanizat, cerinţelestandardelor faţă de producţia marfă de la ovine: lapte, brânzeturi, pielicele, lână.
· Ferma lui Ion Bogdan din satul Rădulenii Vechi (PS Floreşti), fiind ca obiectdemonstrativ în anul de raport, întreţinând 250 ovine într-o încăpere amenajatăconform cerinţelor, aplicând stăruitor şi ale recomandări expuse în cadrul vizitelor şiseminarelor de către consultantul exterior, a căpătat de la fiecare oaie în mediu pesezon câte 112 litri lapte, a comercializat 325 kg carne de miel şi altă producţie învaloare totală de 250 mii lei. În acelaşi timp GŢ „Dascăl Eugen” din satul Drochia (PSDrochia) a muls de la fiecare oaie în mediu câte 9 litri lapte/zi, comercializândproducţie de 85 mii lei.
· În baza procurării din resursele investiţionale a proiectului 106 femele şi masculi de iepurirasă de la ferme autorizate au fost create 7 ferme demonstrative, în localităţile din aria dedeservire a PS din diferite zone a republicii, la care în urma reproducerii numărul aconstituit 1256 de capete. De rând cu aceasta de la fermele numite pe parcursul anului s-a realizat producţie de 178, 6 mii lei, iar din numărul total de participanţi la seminare pedomeniu 13 persoane au menţionat că se vor preocupa cu această afacere.
· Beneficiarul sectorului demonstrativ Ţurcanu Valeriu (satul Mitoc, PS Orhei) investindpe lângă cele procurate din proiect peste 50 mii lei câştigaţi la muncă peste hotare acreat în ogradă o fermă exemplară de întreţinere a iepurilor de casă. În urmadesfăşurării lucrului de reproducere a animalelor şi studiului de piaţă gospodăria încauză lunar comercializează 50-60 kg cane dietetică la supermarchetul „METRO” dinChişinău, având cu el un contract de lungă durată.
· Implementarea contractelor privind întreţinerea şi reproducerea iepurilor de casă atrezit interesul şi pentru gospodăriile beneficiarilor proiectelor Eugen Burghilă (s.Parcova, PS Edineţ), Mihail Dragan (s. Bobeica, PS Hînceşti) şi Gheorghe Petic (s.Mileşti, PS Nisporeni).
· Organizarea implementării contractelor speciale privind întreţinerea şi diversificarea raselorde peşti din 3 eleşteie cu o suprafaţă totală de cca. 16 ha a permis să se obţină în mediu la
- 46 -
un ha de eleşteu câte 810 kg peşte, iar beneficiarii sectoarelor demonstrative ConstantinGaidarji din satul Baurci (PS Ciadîr-Lunga) şi Teodor Bajura din satul Bilicenii Vechi (PS
Sîngerei ) au pescuit respectivcâte 980 şi 890 kg peşte standardla hectar.
· În cadrul contractelorimplementate la 2 stupinedemonstrative spre sfârşitulanului numărul de stupi s-amărit mai mult de 2 ori, înlocalităţile respective 8
gospodari au desfăşurat activitatea pe domeniu, 15 persoane tinere au promovatinteres faţă de afacerea în cauză. În raionul Hînceşti a fost fondată asociaţiaraională a apicultorilor. La stupina (35 stupi) beneficiarului GŢ “Vasile Sîrbu“ (PSHânceşti) în anul de raport, cu condiţii de caniculă serioasă, de la fiecare stup s-a colectat câte 28 kg miere şi altă producţie comercializată de 15680 lei.
· Implementarea contractelor speciale privind educaţia tehnologică (PS Ocniţa,Soroca, Şoldăneşti, Ştefan Vodă) a contribuit la instruirea a 365 elevi şi locuitoria comunelor din aria deservită, 27 din ei continuă activitatea în cadrul atelierelorbeneficiarilor sectoarelor demonstrative. Totodată 56 din participanţi la activităţilemenţionate preponderent elevi şi femei au acumulat abilităţi practice suficientepentru a desfăşura o afacere similară în localităţile sale.
· Datorită implementării contractului special iniţiat de Galina Marinescu dinCarahasani (Ştefan Vodă) echipa de meşteriţe s-a mărit cu 2 persoane (iniţial 8)şi dacă în anul precedent au confecţionat numai 25 costume naţionale, în anulde raport - 62 obiecte de astfel în sumă de 44 mii lei. Totodată au fost încheiatecontracte de comercializare a costumelor naţionale cu primăria s. Palanca -6unităţi, Direcţia Culturii r. Căinari - 10 unit., Direcţia raională de Cultură ŞtefanVodă -20 unit. În cadrul atelierului de artizanat Oficiul Forţei de Muncă, ŞtefanVodă au instruit 10 şomeri, care au obţinut certificatului de calificare in domeniu.
· În urma implementării mini-proiectului „Confecţionarea obiectelor din nuiele derăchită” în cadrul GŢ „Ciumac Ala” din satul Egoreni (raionul Soroca) s-aschimbat mult sortimentul produselor confecţionate, mărindu-se veniturile încomparaţie cu anul precedent de la 15 mii lei la 27 mii lei. Pe lângă cele 3persoane, care activau anterior în atelier s-au alăturat încă 7 persoane, care auînsuşit meseria. La fel, cercul de antrenare la împletire a obiectelor din răchită auabsolvit 15 elevi ai scolii din localitate.
- 47 -
· Atelierul meşterului popular Ion Colin din Pohoarna (PS Şoldăneşti) ce a servit casector demonstrativ privind instruirea în domeniul confecţionării obiectelor dinlemn în anul 2007 în comparaţie cu cel precedent a majorat productivitatea cu 25la sută. Pe parcursul anului în cadrul atelierului au urmat instruirea la meserie 8persoane adulte şi 11 elevi ai localităţii. Din ei o persoană din satul Sărăteni,raionul Teleneşti şi 2 persoane din satul Cotiujeni, raionul Şoldăneşti lucrează dejala confecţionarea obiectelor din lemn de sine stătător, 5 persoane adulte şi 8 elevicontinuă şi în timpul de faţă instruirea pentru a obţine deprinderi profesionale.Atelierul confecţionează preponderent obiecte la comanda lăcaşurilor religioase,dar la comanda fostului ambasador al Federaţiei Ruse în Republica Moldova, aconfecţionat un faeton pentru 3 cai, destinat uneia din vilele guvernamentale aleRusiei din regiunea Moscovei. În toamna anului curent I. Colin a participat laexpoziţia - vânzare, organizată de Ziua municipiului Bălţi, unde a fost destins cu oDiplomă de onoare a Consiliului municipal, a participat de asemenea şi la 2expoziţii republicane de artizanat, la o expoziţie raională.
· Instruirea şi şcolarizarea efectuate pe baza atelierului meşterului LeonidMuntean din satul Hădărăuţi, raionul Ocniţa , precum şi dotarea lui cu strungul„Reismus” au dat posibilitate să se confecţioneze 3 complete de uşi şi ferestre, 5dulapuri pentru haine şi cărţi, 5 mese pentru bucătărie, 12 scaune, etc., pe cândîn anul 2006 au fost confecţionate numai 4 uşi şi 10 ferestre. Dacă în aniiprecedenţi activitatea atelierului se mărginea la confecţionarea uşilor şiferestrelor, în prezent produc şi dulapuri şi mese. Pe teritoriul satului îşidesfăşoară activitatea sine stătător 2 întreprinderi individuale, având ca scopprocurarea lemnului rotund şi prelucrarea lui în scândură pentru necesităţilepopulaţiei localităţii şi atelierului menţionat. În perioada implementării proiectului3 persoane din localităţile Corestauţi şi Clocuşna, în urma vizitei atelieruluibeneficiarului au purces la confecţionarea obiectelor din lemn, 16 elevi aiclaselor X-XI după absolvirea cursurilor de instruire în cadrul atelierului susnumitşi evaluării cunoştinţelor au primit certificate semnificative.
· Activităţile de extensiune la întreţinerea şi reproducerea prepeliţelor desfăşurate
în baza celor 2 mini-ferme create în cadrul GŢ „Nicolai Şova” (PS Orhei) şi „Ion
Lazar” (PS Şodăneşti) au contribuit la majorarea cu 25 la sută numărul de păsări
cumpărat pentru fondarea fermei din contul resurselor financiare a proiectului. La
ambele ferme pe parcursul anului s-au acumulat peste 13 mii ouă dietetice, care
se realizează cu un preţ de 1,0-1,5 lei bucata. Prima fermă nu le realizează
deoarece fermierul nu şi-a format şeptelul necesar pentru a completa încăperea
de care dispune (aproximativ 5000 cap).
- 48 -
· „Ion Lazar” (PS Şodăneşti) în trei rate de incubare (testând metoda) a ouălor de
prepeliţă a obţinut 131 capete tineret reproductiv, 80 fiind comercializate la trei
solicitanţi de a-şi crea astfel de ferme. Pentru viitor preconizează reutilarea şi
adaptarea incubatorului pentru mărirea numărului de tineret reproductiv şi
satisfacerea mai bună a solicitărilor de procurare a acestuia, deoarece numai din
localitatea dată 8 persoane doresc să iniţieze asemenea afaceri pentru
necesităţile proprii, aceiaşi intenţie o 5 fermieri din raion şi 4 din localitate.
Cele expuse ne permite să exprimăm convingerea că contractele speciale şi
sectoarele demonstrative ce se organizează în baza lor servesc ca metodă eficientă
de promovare a tehnologiilor avansate şi orientarea beneficiarilor serviciilor de
consultanţă la aplicarea lor pe larg şi la diversificarea afacerilor în localităţile rurale.
MONITORIZARE ŞI EVALUARE
Monitorizarea şi evaluareaeste un proces continuurealizat de către direcţiaexecutivă ACSA şi consultanţiiUnităţii Serviciilor deExtensiune Rurală pe lângăMinisterului Agriculturii şiIndustriei Alimentare (USER)şi reprezintă un instrumentimportant şi eficient înatingerea scopului şiobiectivelor proiectului. Scopul
monitorizării şi evaluării este de a verifica activităţile consultanţilor regionali şi localiACSA şi evalua progresul şi eficienţa implementării proiectului.
Monitorizarea şi evaluarea activităţii reţelei ACSA pe parcursul primului trimestru afost influenţată determinant de doi factori: lipsa resurselor financiare până laînceputul lunii martie (contractele cu Prestatorii de Servicii au fost semnate pe 2martie 2007) şi lipsa unui autoturism care a fost accidentat şi distrus pe 17 noiembrie2006. Totuşi pe parcursul trimestrului II şi III şi IV activităţile de monitorizarea şievaluare au fost desfăşurate conform planului de lucru datorită procurării unuiautomobil direcţiei executive ACSA şi a unui automobil Unităţii Serviciului deExtensiune Rurală. Prin urmare, pe parcursul anului 2007, colaboratorii direcţieiexecutive ACSA şi USER au efectuat monitorizarea şi evaluarea activităţii tuturorcelor 35 Prestatori de Servicii şi peste 55% consultanţi locali din cadrul acestora.
- 49 -
Centrele la care se evidenţiau dificultăţi în respectarea obligaţiilor contractuale şi sepronunţau incapacităţi de soluţionare a unor probleme acute au fost vizitate decâteva ori (PS Leova, PS Criuleni, PS Cimişlia, PS Ştefan Vodă, PS Taraclia, PSSoroca, PS Rezina, PS Floreşti, PS Făleşti, PS Briceni, PS Basarabeasca, PSCahul, PS Căuşeni, şi PS Comrat).
Pentru o evaluare mai obiectivă a activităţii consultanţilor serviciului de extensiunerurală, pe parcursul vizitelor de monitorizare au fost purtate discuţii cu consultanţiiregionali şi locali, reprezentanţii administraţiei publice locale – primari, vice-primari,secretari şi alţi angajaţi ai primăriei, şi nemijlocit cu beneficiarii serviciilor acordate.De rând cu aceasta s-au examinat la faţa locului starea oficiilor, asigurareatransparenţei, evidenţa, planificarea şi metodele de executare a activităţilor precum şistarea documentaţiei la general. În perioada imediat următoare semnării contractului deprestare a serviciilor pentru anul 2007, echipa de monitorizare şi-a focusat atenţia în moddeosebit asupra evaluării activităţii Prestatorului de Servicii „Agenţia de DezvoltareLocală” din Leova care conform deciziei Comisiei de Selectare trebuia să-şiîmbunătăţească managementul echipei. În rezultat, fondatorii organizaţiei au înaintatun nou coordonator care în consecinţă a fost aprobat. Centru de consultanţă a fostvizitat de câteva ori şi în trimestrul II şi III.
Colaboratorii ACSA au efectuat vizita de monitorizare la PS Criuleni pentru a oferiasistenţa necesară în vederea transferului de consultanţi locali de la PS Dubăsari cucare, conform deciziei Comisiei de Selectare, a fost reziliat contractul de prestate aserviciilor consultative. Ca rezultat, 4 consultanţi continuă activitatea în componenţaPS „Criul-Fermier” şi aparent s-au integrat în echipa respectivă. Direcţia executivă deasemenea a vizitat în mod repetat centrul de consultanţă din Criuleni pentru a oferisuport consultativ în managementul echipei de consultanţi.
Vizite de monitorizare multiple au fost efectuate la Prestatorul de Servicii din Cainarideoarece managementul echipei a suferit schimbări. Scopul vizitelor a fost acordareasuportului necesar noului coordonator de proiect în organizarea şi conlucrarea cu echipacentrului. În rezultat, activitatea centrului s-a îmbunătăţit semnificativ.
Aceeaşi situaţia a fost înregistrată la Prestatorul de Servicii din Donduşeni unde a fostschimbat managementul echipei. Din acest motiv, Colaboratorii ACSA au vizitat centrulde consultanţă de câteva ori în rezultatul cărora activitatea lor s-a ameliorat.
Monitorizarea celorlalte centre a relevat că toţi consultanţii îndeplinesc stipulărilecontractuale cu privire la activitatea de consultanţă, evidenţa serviciilor prestate,asigurarea cu materiale informative şi transparenţa activităţii propriu-zise. Totuşicolaboratorii Direcţiei executive ACSA au depistat următoarele lacune:
a. Înregistrarea neadecvată a serviciilor prestate în registrul de evidenţă,
- 50 -
b. Formularea incorectă a unor teme de importanţă deosebită pentru beneficiariîn cadrul planificării seminarelor şi meselor rotunde,
c. Asigurarea insuficientă a transparenţei activităţii consultative,
d. Promovarea şi comercializarea insuficientă a materialelor informativeelaborate de către ACSA.
O problemă deosebită cu care se confruntă consultanţii reprezintă comercializareabroşurilor editate cu trei, patru ani în urmă de ACSA. Motivele invocate sunt legatede expirarea actualităţii acestora, schimbarea interesului economic a unor culturiagricole şi produceri în sistemul zootehnic, posibilitatea împrumutului broşurilor pe operioadă scurtă. Totuşi, materialele editate în ultima perioadă de activitate a ACSA,şi anume acelea din seria comercială, se bucură de o cerere crescândă din parteabeneficiarilor ceea ce denotă un continuu interes în vederea practicării uneiagriculturi orientată spre piaţă.
Este îmbucurător că majoritatea consultanţilor au înţeles eficacitatea organizăriiactivităţilor consultative în grup şi tind să mărească numărul acestora. Totodată uniiconsultanţi încă demonstrează incorectitudine la identificarea problemelor cu care seconfruntă beneficiarii serviciilor acordate ceea ce este demonstrat de unele planuride activităţi şi eschivarea de la evaluarea seminarelor şi meselor rotunde.
O parte din consultanţi trebuie să avanseze în ceea ce priveşte asigurareatransparenţei activităţilor sale de consultanţă în localităţile pe care le deservesc. Eitrebuie să devină mai activi în promovarea prestatorului de servicii şi ACSA în mass-media locală, plasarea panourilor informative în locuri vizibile în primăriile satelor,etc.
Lacunele depistate au fost expuse în registrul de evidenţă a serviciilor şi discutatedetaliat în prezenţa coordonatorilor deproiect cu consultanţii evaluaţi. S-austabilit termenii de lichidare a acestoraîn dependenţă de gravitatea şidificultatea realizării lor. Echipele demonitorizare de asemenea auîndemnat coordonatorii de proiect sălucreze permanent cu consultanţii dinechipă şi să-i ajute la soluţionareaproblemelor cu care se confruntă.
În linii generale, activitateaconsultanţilor reţelei ACSA s-a îmbunătăţit privitor la calitatea serviciilor prestate,evidenţa lor şi planificarea activităţilor. De asemenea s-au diversificat domeniilor deconsultanţă şi s-a mărit accesibilitatea lor. Oficiile sunt amenajate preponderent
- 51 -
adecvat prestării serviciilor consultative iar amplasarea lor este în mare partecorespunzătoare şi accesibilă publicului. S-au făcut progrese în asigurareatransparenţei activităţii şi stabilirea grupurilor ţintă de beneficiari specializaţi pedomenii.
La momentul actual se elaborează conceptul sistemului integrat de monitorizare şievaluare a activităţii consultanţilor ACSA de către expertul contractat de BancaMondială Dl Nico van Wageningen şi colaboratorii USER în strânsă cooperare cudirecţia executivă ACSA. Scopul sistemului este de a avea acces instantaneu şi rapidla informaţie cu privire la activităţile consultanţilor regionali şi locali şi de a diminuatimpul destinat lucrului de secretariat şi spori atenţia asupra lucrului nemijlocit cubeneficiarii serviciului de extensiune rurală. Conceptul sistemului integrat demonitorizare reprezintă o baza de date On-line ce include activităţile implementate deconsultanţii regionali şi locali, beneficiarii acestora, informaţii generale desprelocalităţile unde sunt amplasate centrele regionale şi locale ACSA, etc. şi oferăposibilitatea de a îmbunătăţi şi spori fluxul de informaţie între centrele de consultanţăde la nivel local, regional şi naţional.
În acest scop este binevenit sprijinul Băncii Mondiale în computerizarea reţelei deconsultanţi locali şi regionali cu echipament de oficiu pentru a spori fluxulinformaţional în cadrul serviciului de extensiune rurală şi a îmbunătăţi procesul şirezultatele monitorizării şi evaluării activităţilor reţelei.
O parte din consultanţi trebuie să avanseze în ceea ce priveşte asigurarea
transparenţei activităţilor sale de consultanţă în localităţile pe care le deservesc. Ei
trebuie să devină mai activi în promovarea prestatorului de servicii şi ACSA în mass-
media locală, plasarea panourilor informative în locuri vizibile în primăriile satelor,
etc.
Lacunele depistate au fost expuse în registrul de evidenţă a serviciilor şi discutate
detaliat în prezenţa coordonatorilor de proiect cu consultanţii evaluaţi. S-au stabilit
termenii de lichidare a acestora în dependenţă de gravitatea şi dificultatea realizării
lor. Echipele de monitorizare de asemenea au îndemnat coordonatorii de proiect să
lucreze permanent cu consultanţii din echipă şi să-i ajute la soluţionarea problemelor
cu care se confruntă.
În linii generale, activitatea consultanţilor reţelei ACSA s-a îmbunătăţit privitor la
calitatea serviciilor prestate, evidenţa lor şi planificarea activităţilor. De asemenea s-
au diversificat domeniilor de consultanţă şi s-a mărit accesibilitatea lor. Oficiile sunt
amenajate preponderent adecvat prestării serviciilor consultative iar amplasarea lor
este în mare parte corespunzătoare şi accesibilă publicului. S-au făcut progrese în
asigurarea transparenţei activităţii şi stabilirea grupurilor ţintă de beneficiari
- 52 -
specializaţi pe domenii.
La momentul actual se elaborează conceptul sistemului integrat de monitorizare şi
evaluare a activităţii consultanţilor ACSA de către expertul contractat de Banca
Mondială Dl Nico van Wageningen şi colaboratorii USER în strânsă cooperare cu
direcţia executivă ACSA. Scopul sistemului este de a avea acces instantaneu şi rapid
la informaţie cu privire la activităţile consultanţilor regionali şi locali şi de a diminua
timpul destinat lucrului de secretariat şi spori atenţia asupra lucrului nemijlocit cu
beneficiarii serviciului de extensiune rurală. Conceptul sistemului integrat de
monitorizare reprezintă o baza de date On-line ce include activităţile implementate de
consultanţii regionali şi locali, beneficiarii acestora, informaţii generale despre
localităţile unde sunt amplasate centrele regionale şi locale ACSA, etc. şi oferă
posibilitatea de a îmbunătăţi şi spori fluxul de informaţie între centrele de consultanţă
de la nivel local, regional şi naţional.
*** Orice altă Informaţie adiţională şi documentele financiare primare sunt disponibile laDirecţia executivă ACSA şi la oficiile Prestatorilor de servicii.
- 53 -
COMPONENTA DEZVOLTAREA BUSINESSULUI RURAL
Activităţile componentei Dezvoltarea Afacerilor în spaţiul Rural (CDAR) sunt
executate de patru Agenţii de Dezvoltare (AD) care au implementat componenta şi în
cadrul RISP 1: Alianţa pentru Cooperare în Agricultură (ACA), Centrul de
Consultanţă în Afaceri (CCA), Centrul de Dezvoltare Rurală (CDR) şi Mobile Expert
Group (MEGA), care au semnat contracte cu Ministerul Agriculturii şi Industriei
Alimentare (MAIA). Contractele conţin termeni de referinţă detaliaţi referitor la
activităţile planificate în cadrul componentei, incluzând bugetul şi finanţarea oferită
pentru perioada Septembrie 2006 – Iunie 2010. În conformitate cu documentele
proiectului, MAIA este responsabilă de implementarea componentei date, iar
UCIMPA este responsabilă de coordonarea activităţilor. AD sunt finanţate în cadrul
RISP 2 conform unui mecanism financiar nou, bazat pe rezultatele obţinute. Acest
mecanism este diferit de cel din prima fază a RISP care se baza pe costuri fixe.
Astfel, AD sunt încurajate mai mult să faciliteze crearea unor afaceri viabile, aşa cum
o parte din finanţare este orientată spre post-creare.
UCIMPA a elaborat un set de modele de formulare necesare pentru ofiţerii de
dezvoltare (OD) în procesul activităţii acestora, inclusiv actualizarea formularelor
utilizate în RISP 1. La moment există 10 echipe de dezvoltare implicate în
implementarea Componentei DAR: câte 3 echipe în cadrul ACA şi MEGA şi câte 2
echipe în cadrul CDR şi CCA respectiv. Majoritatea absolută a OD au experienţă
anterioară în RISP 1.
Informaţia generală despre rezultatele AD în perioada de raportare este prezentată
în tabelul de mai jos, iar detalii despre activităţile AD sunt prezentate in anexele
RBD1-23.
Tabelul RBD 1. Informaţie Generală
Indicator ValoareAgenţii de Dezvoltare 4Echipe mobile 10Numărul de sate în care au avut loc promovări 468Numărul de participanţi la promovări 9637Numărul de cereri de participare la proiect 377Contracte de prestare a serviciilor, active 312Numărul de planuri de afacere elaborate 283Afaceri care au început implementarea planului investiţional 217din ele:
Agricole (30%) 64Ne agricole (70%) 153
- 54 -
Afaceri în lucru 46Afaceri înregistrate cu suportul AD 23Cereri de creditare depuse 254Credite debursate pentru afacerile rurale 212Credite aprobate, dar nedebursate încă 2Cereri de creditare în proces de examinare de IFP 6Numărul de afaceri ce au beneficiat de asistenţă post-creare 165Locuri de muncă noi create 736
CAMPANIA DE PROMOVARE
În trimestrul IV 2007 activităţile de promovare au fost organizate în 103 sate şi au
implicat 1996 de persoane (Graficul 1). Astfel, cifrele cumulative arată că în total
9637 persoane au participat la adunările de promovare organizate în cadrul RISP 2
în 468 sate ale republicii şi au fost informate despre oportunităţile fazei a doua a
RISP.
CDR a organizat cele mai multe adunări de informare în total - au fost organizate în
total adunări de promovare în 187 sate la care au participat 4210 persoane, urmată
de CCA cu 105 sate în care s-a petrecut campania de informare şi la care au
participat în total 1870 persoane.
Agenţia de Dezvoltare Numărul de sate în care s-auorganizat adunări de
promovareACA 85CCA 105CDR 187MEGA 91
Total 468
Aşa cum proiectul prevede organoizarea campaniei de promoivare în 900 sate ale
Republicii Moldova, putem afirma că la 31 decembrie 2007 au fost implicate deja
50% din localităţi.
Majoritatea promovărilor efectuate au fost organizate în parteneriat cu autorităţile
publice locale, consultanţii reţelei naţionale de extensiune „ACSA” şi Asociaţiile de
Economii şi Împrumut. În cadrul acestor promovări sunt expuse scopul şi obiectivele
proiectului, condiţiile de participare, rolul AD în crearea şi susţinerea afacerilor noi,
posibilităţi de finanţare a proiectelor investiţionale, etc. Toate adunările de promovare
sunt însoţite de distribuţia materialelor informative, inclusiv pliantele proiectului RISP
2, ce conţin informaţie generală, lista AD cu informaţia de contact, lista instituţiilor
financiare participante la proiect (IFP).
- 55 -
Graficul RBD 1. Numărul activităţilor de promovare
Numărul activităţilor de promovare în trimestru IV al anului 2007 a avut o tendinţă
ascentivă începînd cu 28 sate în luna octombrie si ajungînd la 42 în luna decembrie.
O sursă importantă de informare despre condiţiile proiectului o constituie beneficiarii
RISP 1. Aceştia pot fi consideraţi exemplu pentru potenţialii beneficiari RISP 2.
CREAREA AFACERILOR
În perioada octombrie –
decembrie 2007 cele 4 AD au
oferit asistenţă la crearea a 48
planuri de afaceri, astfel cifra
cumulativă indică 283 afaceri
cu planuri de afaceri elaborate
cu asistenţa AD.
Din acestea, 217 afaceri
create cu suportul AD au
început activitatea
operaţională sau
implementarea planului
investiţional la data de 31
decembrie 2007.Fabricarea articolelor de îmbrtăcăminte, Glodeni
- 56 -
Graficul RBD 2. Numărul planurilor de afaceri elaborate
Dintre acestea, 212 au primit credite de la IFP iar 5 au început activitatea
operaţională din surse proprii. În total, 220 afaceri rurale au obţinut credite de la
instituţiile financiare din Republica Moldova, iar 8 dintre acestea se află încă la etapa
de implementae a planului investiţional, neavînd activitate operţaională la moment.
Investiţia totală
efectuată de aceste
217 afaceri
operaţionale
constituie
aproximativ 5,7 mil.
dolari SUA. Astfel,
media unei investiţii
efectuate de către
afacerile
operaţionale la
data de 31
decembrie 2007
este de circa
26 mii dolari SUA.
Dacă ne referim la creditele acordate celor 220 afaceri rurale, acestea reprezintă un
total de aproximativ, 3, 6 milioane doalri SUA, care au fost suplimetate de contribuţia
proprie a beneficiarilor ăn valoare totală de aproximativ 3 milioane doalri SUA. Astfel,
media creditelor acordate afacerilo rurale reprezintă 16 mii dolari. Acest fapt
Colectarea şi comercializarea laptelui, s. Ciuciulea, Glodeni
- 57 -
Producerea articolelor din palcaj, Căuşeni
reiterează statuutul de buisness mic al afacerilor rurale create cu suportul RISP,
grupul ţintă al proiectului fiind identificat şi selectat pentru participare.
Cu suportul MEGA au fost create cele mai multe afaceri până în prezent (83), urmate
de cele create cu
asistenţa CDR (56). ACA
şi CCA au înregistrat la
acest capitol 43 şi 34
afaceri respectiv.
Din 217 afaceri create 204
sunt afaceri individuale,
ceea ce reprezintă apr. 94
% şi doar 13 afaceri sunt
afaceri de grup. În acest
sens, s-au luat în calcul ca
fiind afaceri de grup cele
care au 3 şi mai muţi
fondatori. Acest indicator,
considerat în dinamică comparativ cu 2006, arată o creştere a afacerilor individuale
versus cele de grup.
Graficul RBD 3. Numărul afacerilor operaţionale
Forma organizatorico-juridică aleasa de către afacerile ce au demarata
implementarea planului investiţional este preponderent Societăţi cu Răspundere
- 58 -
Limitată (82 AR) sau Întreprindere Individuală (78 AR), care reprezintă un total de
73% din totalul AR cu activitatea operaţională. După ele urmează Gospodăriile
Ţărăneşti în număr de 45 AR sau circas 20%. Există o singură societate pe acţiuni, o
cooperativă de produicţie şi 10 titulari de patentă. Aşa cum s-a menţionat în raportul
precedent, cota titularilor de patente este în descreştere (în prezent mai puţin de
5%), conform tendinţei de excludere treptate a acestei forme de organizare juridică
afacerii, şi înlocuirea ei cu alte forme.
Structura afacerilor după tipul de activitate este prezentată în tabelul RBD 2, care
specifică o cotă mare a afacerilor din domeniul ne-agricol (70%), ceea ce
corespunde unuia din obiectivele proiectului - cel puţin o treime din afaceri să fie ne-
agricole.
Din afacerile agricole care sunt 64 în total, cele din domeniul producţiei animaliere şi
culturi vegetale au cea mai mare cotă, reprezentând împreună 56 afaceri. Graficul
din Anexa RBD 22 arată o distribuţie simplificată a afacerilor create după tipul
activităţii lor. Aşa cum se vede din tabelul de mai jos, afacerile ne-agricole includ aşa
activităţi ca industria alimentară (6,5%), transport (12%), alte tipuri de servicii (6%).
Aproape jumătate din afacerile din domeniul industriei prelucrătoare sunt companii
din industria alimentară (43%), urmate de cele industria de prelucrare a produeslor
non-metaice (18%) şi din industria de prelucrare a lemnului şi fabricarea articolelor
din lemn (12%), etc. Aici se poate de menţionat faptul, că cota afacerilor din
domeniul comerţului cu amânuntul s-a micşorat substanţial, de la 39% in trimestrul I
2007, la 16% în trimestrul curent. Aceasta reprezintă o tendinţă pozitivă, aşa cum în
cadrul ultimelor două misiuni ale Băncii Mondiale, cât şi a şedinţei Consiliului de
Observaotri UCIMPA, s-a convenit ca AD să depună toate eforturile pentru ca
afacerile din domeniul comerţului să nu depăşească 20% din totalul afacerilor create
cu suportul lor, ori noi înregistrăm 4% la capitolul afaceri din domeniul comerţului cu
ridicata, şi 16% din domeniul comerţului cu amănuntul.
Un sfert din afacerile rurale din domeniul comerţului cu amănuntul pot avea ca motiv
de creare necesarul destul de mic de investiţii pentru aşa tip de activităţi, comparativ
cu producerea bunurilor agricole şi ne-agriole. Iar pe de altă parte, pentru populaţia
rurală din Moldova încă mai persistă problemă lipsei gajului atunci când iniţiază o
afacere care necesită atragerea capitalului de la băncile comerciale. Această
problemă este şi una principală menţionată de către AD în rapoartele lor trimestriale.
- 59 -
Table RBD 2. Structura AR după domeniul de activitate
FINANŢAREA AFACERILO RURALE
În trimestrul IV - 2007 AD au semnat 58 contracte de colaborare cu beneficiarii.
Până în prezent au fost depuse 254 cereri de creditare către instituţiile financiare,
220 credite fiind deja debursate. Din aceste credite 146 au fost debursate din linia de
creditare RISP, iar 74 au fost finanţate din alte surse.
Aşa cum s-a mai menţionat, 217 beneficiari din numărul total de contracte semnate
cu AD au început implementarea planurilor de afaceri, elaborate cu suportul ofiţerilor
de dezvoltare (OD). În 5 din cele 217 cazuri beneficiarii au început implementarea
proiectelor din surse proprii.
Numărulafacerilor
operaţionaleTipul activităţii
No. %Agricultură
Servicii agricole 8 3.7Cultura vegetală 31 14.3Creşterea animalelor 25 11.5
Sub-total Agricultură 64 29.5Ne-agricole
Piscicultura 2 0.9Industria alimentară şi a băuturilor 14 6.5Fabricarea de articole de îmbrăcăminte 2 0.9Prelucrarea lemnului si fabricare articolelor din 4 1.8Fabricarea cauciucului şi a pridelor din plastic 1 0.5Prelucrarea altor minerale non-metalice 6 2.8Preclucrarea produselor metalice 1 0.5Producţia de maşini si aparate electrice 1 0.5Producţia de mobilier 4 1.8Construcţii 1 0.5Comerţ cu amănuntul 36 16.6Vânzarea, întreţinerea si repararea autovehiculelor 13 6.0Comerţul cu ridicata si intermedieri 9 4.1Hoteluri şi restaurante 9 4.1Transporturi terestre 26 12.0Poştă şi telecomunicaţii 3 1.4Activităţi anexe si auxiliare de transport 1 0.5Alte tipuri de servicii 13 6.0Servicii în domeniul sănătăţii 1 0.5Activităţi de recreare, culturale şi sportive 6 2.8
Sub-total ne-agricole 153 70.5TOTAL 217 100.0
- 60 -
Toate cele 217 afaceri create sunt amplasate în toatae raioanele Republicii, cu
excepţia Anenii Noi. Numărul maxim de afaceri create este concentrat în UTAG (28
AR), după care urmează Cahul, Edineţ, Drochia, şi Orhei cu câte 19,16, 12 şi 11 AR
respectiv. Aceste raioane găzduiesc maimult de o 40% din afacerile create în
prezent. Dacă comparăm regiunile după valoarea creditelor debursate, atunci după
UTAG, care reprezintă capul de listă cu peste 4,3 milioane lei debursaţi în acest
raion, urmează Drochia cu peste 3,6 milioane lei, apoi Orhei cu 2,65 milionae lei
debursaţi.
Este de menţionat faptul că 178 din
217 afaceri operaţionale au început
deja generarea veniturilor. De
asemenea, 146 afaceri au fost
finanţate din fondurile RISP, 74 din
alte surse şi 5 au început
implementarea planului de afaceri
din surse proprii. Aceste 217 afaceri
au creat 736 locuri noi de muncă,
ceea ce rezultă la o medie de 3-4
locuri noi de muncă create per
afacere.
Tabelul de mai jos arată situaţia contractelor semnate de beneficiari şi AD, după
nivelul de accesare a resurselor financiare:
Contracte de colaborare semnate 312Cereri de creditare depuse 254
Credite debursate 220Credite RISP 146Credite din alte surse 74
Cereri de creditare în proces de examinare de IFP 6Cereri de creditare rejectate sau retrase 26
Credite aprobate, dar nedebursate încă 2
Comparând eforturile AD în intermedierea financiară, se constată că MEGA are 83
intermedieri, CDR – 58, ACA – 45 iar CCA – 34.
Producerea mobilierului, s. Sărata Nouă, Făleşti,
- 61 -
MANAGEMENTUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ŞI M&E
Analiza progresului implementării componentei DAR este efectuată cu ajutorul bazei
de date. Aplicaţiile noi au fost transmise AD de la începutul îndeplinirii sarcinii lor.
Funcţionalitatea bazei de date este asigurată de un sistem de validare a informaţiei
din bază şi generarea rapoartelor de progres.
Lunar, UCIMPA recepţionează aplicaţiile ajustate ale bazei de date de la AD şi
informaţia despre creditele debursate în cadrul Componentei de Finanţare Rurală de
la Directoratul Liniei de Credite (DLC). Informaţia este verificată la conformitate cu
informaţia prezentată de AD şi DLC.
UCIMPA asigură menţinerea şi actualizarea bazei de date, oferind astfel
funcţionalitate sporită atât AD cât şi UCIMPA, prin generarea rapoartelor.
O aplicaţie pentru DLC a fost deja elaborată în luna iulie. În a doua jumătate a lunii
iulie aceasta a fost remisă DLC. Persoana responsabilă din cadrul DLC a fost
instruită în vederea utilizării acestei aplicaţii. Aplicaţia este funcţională pentru
introducerea datelor, verificarea corectitudinii introducerii, generarea rapoartelor şi a
diagramelor, cât şi gestionarea informaţiei referitoare la monitorizarea efectuată de
către stafful DLC. Aceasta aplicaţie va uşura procesul de introducere a datelor,
transferul de date între DLC şi UCIMPA, cât şi raportarea, inclusiv cea trimestrială
către Banca Mondială. Însă, pentru o utilizare eficientă a acestei baze de date, DLC
trebuie să se asigure că persoana repsonsabilă de această aplicaţie va deveni un
utilizator expert în materie de baze de date Acces, iar UCIMPA va acorda asistenţa
necesară la solicitare.
Afacerile rurale create cu suportul proiectului sunt monitorizate atât de DA cât şi de
UCIMPA. Agenţiile de Dezvoltate au responsabilitatea să efectueze vizite de
monitorizare pentru verificarea performanţelor afacerilor create conform unui set
stabilit de indicatori, care s-au dovedit a fi foarte utili în cadrul primei faze a
proiectului. Astfel, frecvenţa de vizite de monitorizare depinde de gradul de risc
atribuit de către AD fiecărei afaceri în cadrul ultimei vizite de monitorizare. În aşa
mod, afacerile cu risc scăzut sunt monitorizate după 6 luni de la ultima vizită, cele cu
risc sporit – peste două săptămâni de la ultima vizită, etc. În Anexa RBD 4a se poate
vedea structura afacerilor după riscul evaluat de către AD. Un set de indicatori sunt
colectaţi în vederea înregistrării datelor despre angajaţi, salariu mediu după gen sau
grup de vârstă, salariu mediu pînă la proiect etc (Anexa RBD 4a).
- 62 -
În cazul efectuării vizitelor de monitorizare la afacerile rurale care au început
generarea veniturilor, consultanţii AD colectează şi date financiare referitoare la
această afacere, aşa ca vânzări, profit marginal, taxe şi impozite plătie, TVA, etc. În
Anexa RBD 4a se prezintă datele cumulative cu referinţă la angajare în câmpul
muncii i taxe şi impozite plătite.
UCIMPA efectuează vizite de monitorizare periodic şi aleator astfel încât să acopere
afacerile create cu suportul tutror consultanţilor DA. Scopul acestor vizite, cu
derogare de la cel de evaluare a afacerilor create, este de a estima calitatea
asistenţei oferite de către consultanţii AD în special la capitolul asistenţă post-creare,
dar şi corectitudinea indicatorilor de eligibilitate pentru participare la proiect.
ASISTENŢA POST-CREARE A AR
Toate cele 4 AD au început deja acordarea asistenţei post-creare afacerilor create. În
trimestrul IV 2007, 35 AR au primit această asistenţă. Numărul total de AR implicate
în asistenţa post-creare de la începutul fazei a doua a RISP este 178 din totalul de
217 AR create, fiecare AR recepţionând 1-4 zile de suport după necesitate. Aşa dar,
circa 82% din afacerile operaţionale au solicitat deja acest suport de la AD.
Majoritatea suportului a fost acordat până acum de către MEGA , reprezentând 283
zile de asistenţă în total. CDR şi CCA au prestat 109 şi 82 zile de asistenţă post-
creare respectiv, iar ACA a acordat doar 28.
Tabelul de mai jos arată distribuţia suportului post-creare după categorii la 31
decembrie 2007:
Nr. de zileCategoria suportului acordatACA CCA CDR MEGA TOTAL
Aspecte legale 6 38 25 67 136Finanţe/contabilitate 12 11 36 65 124Management 4 16 23 57 100Marketing/vânzări 6 15 13 82 116Tehnologii 0 2 12 12 26
Total 28 82 109 283 502
După se vede din tabelul de mai sus, din 502 zile de asistenţă post-creare, 283 au
fost acordate de MEGA, or aceasta reăpreznintă mai mult de 50% din total. Luate
după domenii, 4 din ele sunt solicitate destul cu o repartoizare aproximativ egală:
aspecte legale, finanţe şi contabilitate, management, şi marketing cu câte
136,124,100 şi 116 zile de post-creare respectiv. Domeniul în care ofiţerii de
dezvoltare au prestat cele mai puşine zile de asistenţă este cel tehnologic, cu doar
26 zile. Se poate afirma, însă, că acest număr mic de zile de suport post-creare în
- 63 -
domeniul tehnologic nu rezultă într-o solicitare mică din partea beneficierilor, ci mai
degrabă specializarea ofiţerilor de dezvoltare în celelalte 4 domeniu mari, şi mai puţin
în cel tehnologic. De fapt, asistenţa şi suportul la acest capitol este prestată cu brio
de către reţeaua de consultanţi ACSA.
INSTRUIRE ÎN MATERIE DE PROTECŢIA MEDIULUI
În luna mai-iune 2007 UCIMPA a asigurat atât colaboratorii AD cât şi specialiştii de
creditare din cadrul IFP cu o serie de instruiri în materie de mediu. Aceste instruiri au
avut ca scop familiarizarea persoanleor cheie implicate în procesul de creditare în
Republica Moldova, şi în special a celor din cadrul RISP, cu impactul posibil de pe
urma dieferitor tupuri de activităţi de antreprenoriat în spaiţul rural. Mai mult, în cadrul
sesiunilor instruirilor s-au aborat posibilele metode de aplanare a acestor riscuri în
diferite situaţii, bazându-se pe exemplele de AR create cu suportul Proiectului în faza
I.
Cursurile de Instruire au fost organizată de cître ONG Societatea ecologică Biotica.
Au fost organiozare în totla 10 cursuri de instruire cu durata de 3 zile, şi au inclkus,
printre altele, aşa teme ca:
§ Principalele impacturi şi poluarea solului şi apelor
§ Utilizarea păşunilor şi luncilor, degradarea acestora
§ Impacturile specifice
§ Legislaţia ecologică naţională, agricultura şi sectorul de afaceri
§ Politica de securitate a Băncii Mondiale: regulile şi principiile, legate de
mediul înconjurător.
§ Obţinerea permisiunii pentru realizarea afacerii
La instruiri au participat în totla 108 personae, reprezentanţi ai UCIMPA, AD; IFP şi
DLC. Toţi participanşii la instruire au primit materilae de suport, care au inclus
pachete de legi şi hotărîri în domeniul mediului înconjurător, un ghid de evaluare a
riscului AR şi plasare în una din cele trei categorii A, B sau C, cît şi Manualul pentru
realizarea Evaluării ecologice a sub-proiectelor de către ofiţerii de creditare a
organizaţiilor finanţatoare din cadrul proiectului RISP.
Astfel, în prezent, ofişerii de dezvolatre au o capacitate sporită în descriereas
impactului de mediu în cadrul planurilor de afaceri ale AR, şi în realitatea acordă
suportul necesar şi pentru IFP.
- 64 -
COMPONENTA FINANŢARE RURALĂ
PROGRESUL IMPLEMETĂRII LINIEI DE CREDIT
Împrumutul AID nr. 4157 MD, Linia de Credit – 7 904 000 DST (date cumulative)
Date generale. În scopul implementării Liniei de Credit (LC) a Proiectului, pentru
finanţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii rurale eligibile, la 31
decembrie, 2007 de către Directoratul Liniei de Credit au fost recreditate şi decontate
Instituţiilor Financiare Participante (IFP) împrumuturi subsidiare în sumă de 63,79mln lei şi 433,6 mii dolari SUA. Aceste mijloace au fost alocate pentru finanţarea a
160 de subproiecte eligibile aprobate în sumă totală de 81,02 mln lei şi 542 mii dolari
SUA.
Conform datelor IFP contribuţia beneficiarilor cu mijloace proprii pentru
implementarea subproiectelor constituie circa 65,13 mln lei sau 40,25% în raport cu
suma totală a subproiectelor, cerinţa minimă fiind de până la 20%. Costul estimativ
integral a subproiectelor aprobate, care include contribuţia beneficiarului, co-
finanţarea de către IFP şi împrumutul DLC din resursele LC constituie 161,82 mln lei.
Decontarea fondurilor din LC şi valorificarea lor de IFP constituie 46,06% din
echivalentul total în lei a Liniei de Credit, cota sumei aprobate pentru a fi finanţate
subproiecte fiind de 58,45%. Raportul sumelor decontate şi valorificate către sumele
subproiectelor aprobate constituie 78,81%.
Suma totală rambursată de către IFP constituie 1098,75 mii lei şi 35,36 mii dolari
SUA, ceea ce constituie respectiv 1,72% şi 8,15% din suma decontată.
Ratele de recreditare a fondurilor. Ratele DLC de recreditare a resurselor Liniei de
Credit a Proiectului pentru IFP pentru perioadele procentuale respective sunt
următoarele:
Perioada procentuală MDL USD
01.02.06 – 30.07.06
01.08.06 – 31.01.07
01.02.07 – 31.07.07
01.08.07 – 31.01.08
12,45 %
11,00 %
14,05 %
11,77 %
6,55 %
6,37 %
6,38 %
Rata comercială medie de refinanţare a beneficiarilor finali, aplicată de către IFP
beneficiarilor pentru subîmprumuturile în lei care include marjă comercială a băncii
- 65 -
constituie 17,80%, având un spectru cuprins între 15% şi 20.5%. Pentru tranşele în
USD - 11,11%, având un spectru cuprins între 10,5% şi 11,5% respectiv.
Instituţiile Financiare Participante. În cadrul Proiectului activează 7 bănci locale
intermediare:
1. MoldovaAgroindbank,
2. Fincombank,
3. Moldindconbank,
4. Victoriabank,
5. Mobiasbancă,
6. Banca Socială,
7. Banca de Economii.
Date privind numărul de subproiecte aprobate, decontările efectuate, ponderealor în suma totală decontată:
IFP Numărul
subproiectelor
aprobate
Mln. lei decontate Ponderea
decontărilor după
sumă, %
MoldovaAgroindbank 49 14,06 20,35%
Fincombank 51 26,08 37,74%
Moldindconbank 21 10,45 15,12%
Victoriabank 19 8,09 11,71%
Mobiasbancă 16 8,42 12,19%
Banca Socială 4 2,00 2,89%
Banca de Economii 0 0 0
Total 160 69,10 100%
Fincombank (FCB) a fost cea mai activă bancă, aprobând 51 sub-împrumuturi din
care 48 au fost decontate integral, fiind urmată de către MoldovaAgroindbank (MAIB)
cu 49 sub-împrumuturi aprobate şi decontate integral. Victoriabank (VB) a finanţat şi
decontat 19 sub-împrumuturi, Moldindconbank (MICB) – 21 sub-împrumuturi
aprobate şi 19 decontate integral. Mobiasbanca - 16 sub-împrumuturi, Banca
Sociala - 4 sub-împrumuturi. Banca de Economii nu a început decontarea de
fonduri din Linia de Credit.
Fincombank are cota cea mai înaltă de resurse decontate în sumă totală de 26.08
milioane lei (echivalentul a 2.121 milioane dolari SUA), urmată de
MoldovaAgroindbank în sumă totală de 14,06 milioane lei (1.15 milioane $SUA). La
1 Rata de schimb $SUA / leu 12.3
- 66 -
rândul său, Moldindconbank a decontat 10.45 milioane lei ( 0.85 milioane $SUA),
Mobiasbanca - 8.42 milioane lei (0.68 milioane $SUA), Victoriabank - 8,09 milioane
lei (0.66 milioane $SUA) şi Banca Socială - 2,0 milioane lei (0.16 milioane $SUA).
Rata de schimb $SUA / leu fiind 12,3.
Din numărul total de 160 de sub-împrumuturi aprobate 152 au fost alocate în lei, şi
doar 8- în USD, fapt ce denotă o abordare prudentă a riscului de schimb valutar de
către beneficiari, care , de regulă, nu dispun de venituri în valută străină provenită de
la exportul producţiei.
Structura subîmpruturilor IFP după mărime:
Valoarea sub-împrumururilor
Nr.împrumuturilor
Suma(mil. lei)
< 50,000 lei 6 0.22
50,000 – 250,000 lei 55 8.05
250,000 – 500,000 lei 47 16.90
500,000 – 1,000,000 lei 40 30.52
> 1,000,000 lei 12 13.41
Valoarea medie a subproiectelor aprobate constituie circa 548,0 mii lei ( sau
echivalentul a 44.6 mii USD), iar valoarea medie a subîmprumuturilor decontate
constituie circa 432,0 mii lei ( sau echivalentul a 35,12 mii USD).
Structura împrumuturilor subsidiare după volum
30,52 mil. lei44,15%
16,90 mil. lei24,49%
8,05 mil. lei11,64%
0,22 mil. Lei0,32%
13,41 mil. lei19,40% ≤ 50,000 lei
50,001-250,000 lei250,001 - 500,000 lei500,001-1,000,000 lei≥ 1,000,001 lei
Valoarea medie a sub-împrumuturilor finanţate de MoldovaAgroindbank constituie
271 mii lei (22 mii lei $SUA), care este cea mai mică comparativ cu valoarea medie a
sub-împrumuturilor acordate de alte bănci participante, demonstrând efortul băncii
de a atinge scopul proiectului în finanţarea beneficiarilor finali mici. Valoarea medie
a sub-împrumuturilor acordate de FinComBank constituie 511 mii lei (41,5 mii $SUA),
- 67 -
la Victoriabank – 426 mii lei (35 mii $ SUA), Mobiasbancă- 526 mii lei (43 mii $SUA),
Moldinconbank - 497 mii lei (40 mii $SUA), Banca Sociala – 500 mii lei (41 mii
$SUA).
Scopul cheltuielilor finanţate din resursele LC.
ramura economiei nationale
numărul de
subîmprumuturi
suma (mln.
Lei) %
Comerţ 56 23.71 34.31
Agricultura 33 11.20 16.21
Servicii 26 11.79 17.06
Industria alimentară 16 7.33 10.61
Comerţ şi servicii 9 5.12 7.41
Producerea materialelor de
construcţie 6 3.18 4.60
Producerea şi prelucrarea
lemnului 6 1.55 2.24
Altele 8 5.22 7.55
Total 160 69.10 100.00
Clasificarea sub-împrumuturilor după ramurileeconomiei nationale ( mln lei)
Comerţ şiservicii; 5.12
Producerea şiprelucrarea
lemnului; 1.55
Producereamaterialelor de
construcţie;3.18
Altele 5.22
Industriaalimentară
7.33Servicii11.79
Agricultura11.20
Comerţ23.74
- 68 -
Maturitatea sub-împrumuturilor.
Maturitatea
subîmprumutului
Numărul
subproiectelor
aprobate
Suma (mln. lei) %
≤ 1an 0 0 0
1 – 3 ani 23 3,35 4,85
3 – 5 ani 89 35,95 52,03
5 – 7 ani 30 21,08 30,51
≥ 7 ani 18 8,72 12,61
Partea preponderentă a sub-împrumuturilor – 52,03% sunt acordate de IFP pe
termen mediu (TM) de 3 - 5 ani, 30,49% de sub-împrumuturi pe termen lung (TL) au
o maturitate între 5 - 7 ani, 12,61% de sub-împrumuturi pe termen lung (TL) au o
maturitate mai mare de 7 ani (de la 7 la 15 ani). Doar 4,85% din sub-împrumuturile
acordate sunt pe termen scurt (TS) de la 1 - 3 ani, fapt ce constată disponibilitatea
de resurse proprii de credit suficiente ale băncilor intermediare pe termen scurt .
Distribuirea subproiectelor pe regiuni ale ţarii2. Sub-proiectele finanţate cuprind
toate regiunile ţării având o distribuire relativ uniformă după numărul împrumuturilor.
Cel mai activ este centrul ţării cu o cotă de 36.89% (25.49 milioane lei) din numărul
total al sub-împrumuturilor. Partea de nord a ţării acoperă 32.07% din total sub-
împrumuturi (22.16 milioane lei), şi 31.03% din sub-împrumuturi sînt finanţate în
regiunea de sud a ţării (21.44 milioane lei) .
Structura sub-împrumuturilor decontate dupăregiuni în mln lei şi cota în % din numărul lor
Sud21.44 mln lei
31.03%
Centru 25.49 mln lei
36.89%
Nord 22.16 mln lei
32.07%
2 Distribuţia raioanelor pe regiuni este următoarea: Nord: Rîşcani, Rezina, Drochia, Donduşeni, Edineţ,Soroca, Glodeni, Briceni, Bălţi, Singerei, Şoldăneşti, Floreşti; Centru: Orhei, Ungheni, Nisporeni,Anenii-Noi, Dubăsari, Criuleni Teleneşti,: Sud: Cahul, Vulcaneşti, Taraclia, Comrat, Ceadîr-Lunga,Hînceşti, Leova, Cauşeni, Ştefan-Voda, Cantemir, Cimişlia
- 69 -
Distribuirea subîmprumuturilor pe raioane:
Nr. Denumirea raionului Numărul desubîmprumuturi
Sumasubîmprumuturilor
(mii lei)
1 Anenii-Noi 2 1187.202 Basarabeasca - -
3 Briceni 2 704.004 Cahul 6 3540.005 Cantemir - -6 Călăraş 4 2292.007 Cauşeni 3 2112.808 Cimişlia 2 1120.009 Criuleni 1 528.00
10 Donduşeni 3 1704.0011 Drochia 11 5655.2012 Dubăsari 1 40.0013 Edineţ 7 2978.7014 Făleşti 5 1837.2015 Floreşti 1 96.0016 Glodeni 3 809.7017 Hânceşti 2 1072.0018 Ialoveni 8 4630.4019 Leova 1 968.0020 Nisporeni 3 832.0021 Ocniţa - -22 Orhei 6 2064.0023 Rezina 8 3194.7024 Rîşcani 17 3746.4025 Sângerei 2 380.8026 Soroca - -27 Străşeni 4 1798.4028 Şoldăneşti 4 1056.0029 Ştefan Vodă - -30 Taraclia 11 2382.7031 Teleneşti 1 152.0032 Ungheni 17 9021.0033 Mun. Chişinău 3 1880.0034 UTA Gagauzia 22 11318.30
Finanţarea împrumutătorilor de prima dată. Unul din obiectivul proiectului este
mărirea accesului întreprinderilor noi la resursele de finanţare sectorului rural. Este
prevăzut, ca minimum 30% din resursele Liniei de Credit să fie finanţate
- 70 -
împrumutaţilor de prima dată, care nu au mai beneficiat de împrumuturile sectorului
financiar oficial. Conform datelor IFP, la moment 47,5% din resursele liniei de credit
sînt finanţate împrumutaţilor de prima dată.
Alte obiective. Graţie finanţării acordate în cadrul Proiectului la moment cu ajutorul
resurselor acordate vor fi create circa 988 locuri de muncă noi. De menţionat, că
participarea femeilor în dezvoltarea businessului în sectorul rural este în creştere,
37,5% de manageri a companiilor subproiectelor finanţate fiind femei.
Monitorizarea sub-împrumuturilor. În scopul îndeplinirii de către IFP a condiţiilor
Acordurilor de Împrumut Subsidiar în cadrul Proiectului de finanţare rurală, precum şi
utilizării conform destinaţiei a resurselor acordate beneficiarilor, DLC a efectuat
monitorizarea a 90 ( sau 55%) sub-împrumuturi din care 63 ( sau 40,0%) sub-
împrumuturi au fost vizitate pe teren. În cadrul monitorizării subproiectelor băncii
MoldovaAgroindbank efectuate selectiv au fost verificate dosarele creditare la 17
subproiecte, care au fost vizitate pe teren. La Fincombank au fost verificate 32
dosare din care 19 sub-împrumuturi au fost vizitate pe teren. La Victoriabank au fost
monitorizate 14 dosare şi 9 sub-împrumuturi monitorizate la faţa locului, la
Mobiasbancă au fost monitorizate dosarele şi vizitate la faţa locului 13 subproiecte.
La Moldindconbank au fost monitorizate 11 dosare din care vizitate pe teren 7 sub-
proiecte. La Banca Sociala au fost monitorizate dosarele şi vizitate la faţa locului 3
sub-proiecte.
În urma monitorizării băncilor s-a constatat că nu toţi beneficiarii îndeplinesc corect
procedurile de procurări. Decontările mijloacelor creditare de către IFP in favoarea
beneficiarelor în unele cazuri au fost efectuate cu întârzieri. De asemenea nu au fost
îndeplinite în deplină măsură formele controlului ecologic, iar în unele cazuri nu a fost
atribuită corect riscului controlului ecologic. În majoritatea cazurilor a fost atribuită
categoria C cea mai uşoară, care nu necesită măsuri de remediere, atunci când în
unele cazuri se cerea atribuirea categoriei B. Unele IFP nu au deschis contul roll-
over, încălcând îndeplinirea condiţiei p. 13 al Îndrumarului de Creditare Rural ( ÎCR)
pentru examinare şi luare de atitudine referitor la utilizarea mijloacelor acumulate pe
conturile de evidenţă continuă a sumelor subîmprumuturilor rambursate în termen de
3 luni. Rezultatele monitorizării au fost comunicate la toate IFP.
Evidenţa împrumuturilor. În scopul asigurării îndeplinirii cerinţelor Legii Republicii
Moldova nr.419-XVI din 22.12.2006 „Cu privire la datoria publică, garanţiile şi
recreditarea de stat” în vederea ţinerii Registrului de stat privind recreditarea de stat,
asigurării monitorizării şi controlului părţilor participante la recreditare din mijloacele
- 71 -
împrumuturilor de stat, precum şi organizării evidenţei împrumuturilor de recreditare
acordate intermediarilor financiari, DLC a deschis în registrele sale conturile separate
contabile analitice şi sintetice în conformitate cu Politica sa de Contabilitate pentru
anul 2007. În scopul evitării riscurilor, conturile Liniei de Credit sunt deschise şi
deservite de Banca Naţională a Moldovei.
Zilnic se efectuează contabilizarea tuturor intrărilor şi ieşirilor în/din conturile
contabile analitice ( cu distribuirea pe valuta împrumutului), precum şi monitorizarea
mijloacelor disponibile în lei moldoveneşti şi în valută străină aflate în conturile DLC.
La finele fiecărei perioade de gestiune (trimestrial) se efectuează generalizarea
tuturor operaţiunilor economico-financiare efectuate de DLC pe parcursul trimestrului
în conturile contabile sintetice cu crearea tuturor formelor rapoartelor financiare
aferente activităţii DLC (inclusiv şi bilanţul contabil) în conformitate cu Standardele
Naţionale de Contabilitate.
Ministerului Finanţelor sunt prezentate trimestrial rapoarte privind recreditarea
resurselor Liniei de Credit şi soldul datoriilor IFP.
Informaţie referitor la decontarea si datoria IFP in cadrul RISP IIla situatia 31.12.07
denumirea IFP. valuta suma aprobata decontat rambursat%
ramb sold (datorie)MoldovaAgroindbank MDL 17610200.00 14062560.00 0.00 0.00 14062560.00
Fincombank MDL 30466844.00 23976511.00 8755.00 0.04 23967756.00
$ 214000.00 171200.00 0.00 0.00 171200.00
Victoriabank MDL 8985000.00 7108000.00 0.00 0.00 7108000.00
$ 100000.00 80000.00 0.00 0.00 80000.00
Banca Sociala MDL 2500000.00 2000000.00 18000.00 0.90 1982000.00
Moldindconbank MDL 11916500.00 8991000.00 0.00 0.00 8991000.00
$ 148000.00 118400.00 0.00 0.00 118400.00
Mobiasbanca MDL 9537520.00 7630016.00 1072000.00 14.05 6558016.00
$ 80000.00 64000.00 35360.00 55.25 28640.00
Banca de Economii MDL 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
31.12.2007 81016064.00 63768087.00 1098755.00 62669332.00542000.00 433600.00 35360.00 398240.00
Elaborarea rapoartelor. Conform condiţiilor Îndrumarului de Creditare Rurală IFP
prezintă DLC rapoarte de progres trimestriale: (i) Raportul privind Calitatea
Portfoliului Împrumuturilor, (ii) Raportul privind Colectarea şi Utilizarea mijloacelor din
contul de evidenţă continuă (roll-over), (iii) Raportul privind finanţarea noilor sub-
- 72 -
proiecte eligibile din contul de evidenţă continuă (roll-over) întocmite conform
formelor de raportare stabilite de DLC şi aprobate de Banca Mondială.
De asemenea, DLC a elaborat un şir de rapoarte analitice privind utilizarea
resurselor în cadrul proiectului ( Raport referitor la decontarea şi datoria IFP,
Raportul referitor la decontarea si datoria IFP la resursele de refinanţare, Raportul
de evidenţă a împrumuturilor aprobate, Raportul de evidenţă a decontărilor efectuate,
Lista subproiectelor supuse monitorizării, Graficul consolidat de rambursare a
resurselor decontate, Graficul dobânzilor).
Recreditarea mijloacelor acumulate din rambursarea principalului şi a
dobândei. În scopul asigurării continuităţii derulării durabile a Proiectului, în urma
acumulării dobânzii şi rambursării sumei principale de către IFP, sau format
resursele de refinanţare la conturile Liniei de Credit ale DLC la BNM. Recreditarea
fondurilor acumulate se va efectua la condiţii similare condiţiilor Liniei de Credit a
Proiectului la etapa iniţială de implementare a acestuia. Începând cu 26 octombrie
2007 din aceste mijloace de recreditare au fost finanţate suplimentar
Moldindconbank 3 subîmprumuturi în sumă de 4 575 mii lei ( ceea ce constituie
echivalentul a circa 372 mii dolari SUA). Termenul mediu a împrumuturilor acordate
este de 8,3 ani. Rata medie de refinanţare a beneficiarilor finali aplicată de către IFP
pentru subîmprumuturile în lei constituie 16,44%, care include marjă comercială a
băncii. Toate subîmprumuturile finantate sunt situate în regiunea de sud a ţării. Două
subîmprumuturi sunt alocate în ramura prestării serviciilor şi unu în comerţ.
Dezvoltarea capacităţilor Instituţionale ale Sistemului de Finanţare Rurală.
În cadrul Părţii C2 a Proiectului „Dezvoltarea Capacităţilor Instituţionale ale
Sistemului de Finanţare Rurală” DLC, în colaborare cu UCIMPA a organizat
pregătirea cursurilor pentru instruirea colaboratorilor IFP, în întărirea capacităţilor
instituţionale ale acestora în vederea îmbunătăţirii procedurilor de creditare a
proiectelor investiţionale, proiectelor în agricultură şi leasingul financiar. În urma
derulării primului tur de cursuri au fost instruite 14 persoane al IFP şi anume
Fincombank, Victoriabank şi DLC. Reluarea cursurilor se preconizează începând cu
18 februarie 2008
Concluzii şi Propuneri. IFP de mai multe ori au menţionat că limita de 100 mii USD
este insuficientă şi nu corespunde cererilor beneficiarilor.
Referitor la procedurile de procurare a mărfurilor şi serviciilor conform practicii
comerciale locale – de a permite selectarea ofertelor fără obligativitatea de evaluare
a cel puţin trei propuneri oficiale a contractelor mai mici de achiziţii de până la
- 73 -
echivalentul a 10 mii USD ( aici pot fi incluse mărfurile cu preturi deja cunoscute pe
larg, achiziţii mici din teritoriul dat, procurarea pieselor de schimb a echipamentelor,
prelungirea contractelor deja existente, e.t.c.) .
În scopul facilitării dezvoltării altor ramuri în sectorul rural, decât cel de comerţ, la
recomandarea Băncii Mondiale din 1 august 2007 nu se încurajează creditarea
ramurii de comerţ până la diminuarea acestuia la 20% (la data de raportare constituie
40,63 la sută din tragerile totale efectuate din Linia de Credit) . Astfel se va majora
finanţarea altor ramuri industriale rurale şi crearea locurilor noi de muncă, inclusiv în
agricul
CONSOLIDAREA SECTORULUI ASOCIAŢIILOR DE ECONOMII ŞIÎMPRUMUTALE CETĂŢENILOR
Obiectivul acestei sub-componente este perfecţionarea cadrului legislativ, regulator
şi de supraveghere al industriei Asociaţiilor de Economii şi Împrumut (AEI) şi
fortificarea capacităţilor instituţiilor de microfinanţare, în primului rând, ale organului
de supraveghere, în vederea asigurării durabilităţii acestora pe termen lung.
Pe durata perioadei de raportare, au continuat activităţile legate de elaborarea noului
cadru legislativ, regulator şi de supraveghere a sectorului AEI, precum, au fost
iniţiate şi unele activităţi legate de fortificarea capacităţilor operaţionale ale noului
organ de supraveghere.
PERFECŢIONAREA CADRULUI LEGISLATIV AL ACTIVITĂŢII AEI
Pentru executarea noii legi a AEÎ au fost identificate actele normative care
urmează a fi elaborate până la intrarea in vigoare a legii. În acest sens, proiectul
a finanţat activitatea a doi consultanţi locali care au asistat specialiştii Comisiei
Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) să elaboreze actele respective.
Următoarele proiecte de acte normative au fost elaborate în perioada de
referinţa:
A. Regulamentul cu privire la exigenţele faţă de administratorii asociaţiilor de
economii şi împrumut
Regulamentul stabileşte cerinţele minime înaintate faţă de administratorii AEÎ
n scopul asigurării unei gestionări financiare stabile a asociaţiilor, şi în mod
special, întru minimizarea riscurilor pierderilor economiilor cetăţenilor membri.
Exigenţele faţă de administratorii asociaţiilor includ cerinţe speciale privind
calificarea, experienţa, studiile, reputaţia de afaceri, legăturile de rudenie,
- 74 -
căsătorie şi afinitate şi sunt grupate în dependenţă de categoria de licenţă
deţinută de către asociaţie.
De asemenea, prevederile regulamentului stabilesc modul de confirmare în
funcţie, temeiurile de respingere a cererii de confirmare, precum şi de
retragere a confirmării de către CNPF a persoanelor desemnate în funcţie de
administrator de către asociaţiile care deţin licenţa de categoria B sau C şi de
către asociaţia centrală.
B. Regulamentul cu privire la modul de evaluare şi aprobare a business-planului
asociaţiilor de economii şi împrumut
Regulamentul în cauză stabileşte modul de întocmire, criteriile de evaluare şi
procedura de aprobare a business-planului de către CNPF, fiind specificate
atât cerinţele minime faţă de conţinutul, structura şi forma business-planului,
câr şi cele de dotare tehnică şi faţă de unii indicatori de performanţă pentru
asociaţiile care intenţionează să obţină licenţa de categoria B. Identificarea
criteriilor minime de evaluare şi aprobare a business-planului va permite
luarea unor decizii univoce din partea CNPF şi realizarea unor prognozări
realiste din partea asociaţiilor.
Regulamentul dat este unul provizoriu şi se propune aplicarea lui până la data
în care autoritate de licenţiere, potrivit legislaţiei va deveni CNPF (1 octombrie
2008). După această dată, se va aplica Regulamentul cu privire la licenţierea
AEÎ, care va prelua reglementările din acest regulament.
C. Regulamentul cu privire la eliberarea avizului pentru înregistrarea de stat a
asociaţiilor de economii şi împrumut
Regulamentul are drept scop stabilirea clară a procedurii de solicitare şi
eliberare a avizului pentru înregistrarea de stat a asociaţiilor, documentele
necesare a fi anexate la cererea de eliberare a avizului, temeiurile pentru
respingerea cererii şi modalitatea de informare a asociaţiilor.
D. Regulamentul cu privire la licenţierea asociaţiilor de economii şi împrumut
Proiectul regulamentului conţine norme care reglementează procedura
solicitării şi eliberării licenţei, criteriile de licenţiere, totodată fiind propusă
modalitatea de licenţiere a asociaţiilor centrale.
- 75 -
Proiectul a fost elaborat pentru situaţia în care organul de licenţiere este
CNPF şi, respectiv, va putea fi aplicat dup data de 1 octombrie 2008.
E. Normele de Prudenţa Financiară
Acest regulament stabileşte standarde prudenţiale şi unele neprudenţiale
pentru asociaţiile de economii şi împrumut care vor dispune de licenţe A, B
sau C şi pentru asociaţiile centrale, şi anume: cerinţe şi prevederi privind
lichiditatea, gestiunea, activelor şi pasivelor si politica respectivă, politica de
împrumut, limite la împrumuturi şi provizioane pentru pierderi din împrumuturi,
decontarea împrumuturilor şi dobânzilor compromise, tranzacţiile cu
persoanele afiliate, investiţii şi active obţinute în schimbul rambursării
împrumuturilor etc. Totodată, regulamentul stabileşte componenţa rezervei
instituţionale în calitate de standard de suficienţă a capitalului asociaţiilor cu
licenţe A, B sau C şi asociaţiile centrale.
F. Proiectul de modificare a SNC 63 şi a Comentariilor privind aplicarea acestuia
şi proiectul de modificare a Planului de conturi contabile al activităţii
economico-financiare a întreprinderilor
Necesitatea modificării SNC 63 şi a comentariilor de aplicare a acestuia
reiese din faptul că acestea, în redacţia actuală, contravin unor prevederi ale
Legii actuale a asociaţiilor de economii şi împrumut, Legii contabilităţii şi
Normelor de prudenţă financiară.
Planul de conturi urmează a fi ajustat necesităţilor AEÎ în reflectarea
operaţiunilor economice şi întocmirea rapoartelor financiare, Modificările
propuse includ schimbarea unor denumiri de conturi, introducerea unor
conturi şi sub-conturi noi cu metodologia respectivă de aplicare.
G. Proiectul Ordinului Ministerului Finanţelor cu privire la modificarea Ordinului
cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a formularului Raportului privind
respectarea Normelor de prudenţă financiară de către asociaţiile de economii
şi împrumut
Necesitatea acestor modificări reiese din intrarea în vigoare a noii legi a AEI
şi aprobarea în viitorul apropiat de către CNPF a noilor Norme de prudenţă
financiară, care vin să le înlocuiască pe cele vechi.
Ordinul stabileşte reguli clare, actualizate, de completare a formularului, cu
descrierea modului de calculare a indicatorilor stabiliţi de către noile Norme
de prudenţă financiară.
- 76 -
H. Regulamentul privind deschiderea filialelor şi reprezentanţelor AEI
Acest regulament vine să completeze cadrul normativ al AEI şi stabileşte
procedura deschiderii filialelor de către AEI şi poate fi aplicat atât în cazul
asociaţiilor fuzionate, cât şi deschiderii filialelor şi reprezentanţelor noi.
I. Instrucţiunea privind aprobarea investiţiilor AEI în valorile mobiliare ale
societăţilor comerciale
Instrucţiunea dată stabileşte regulile de solicitare, examinare, aprobare/refuz
privind dreptul efectuării investiţiilor şi informarea asociaţiilor respective. De
asemenea, instrucţiunea vine să completeze prevederile Normelor de
prudenţă financiară referitoare la limitele investiţiilor menţionate.
La data întocmirii raportului, proiectele regulamentelor se aflau la etapa de
examinare/avizare de către participanţii şi partenerii sectorului AEI.
SUPORT PENTRU NOUL ORGAN DE SUPRAVEGHERE
Adiţional suportului la elaborarea actelor normative, consultanţii local au acordat
asistenţă în activitatea de zi cu zi specialiştilor Departamentului Plasamente
Colective şi Microfinanţare al CNPF.
- 77 -
REPARCELAREA TERENURILOR AGRICOLE
DATE GENERALE
Asistenţa tehnică la implementarea proiectului este oferită unui consorţiu, selectarea
căruia s-a finisat în luna iunie a anului 2007.
Proiectul a demarat pe data de 1 august 2007 cu durata preconizată de 18 luni şi va
fi finisat la 31 ianuarie 2008.
Instituţia principală de implementare a proiectului pilot este MAIA.
Asistenţa tehnică la realizarea proiectului se acordă consorţiului constituit din
următoarele companii:
· Niras AB, Suedia (compania de implementare principală)
· Terra Institute Ltd., SUA şi companiile subcontractoare:
· ACSA, Moldova
· Orbicon A/S A/S, Danemarca.
Proiectul a demarat după o scurtă vizită de pregătire a managerului proiectului (MP)
şi liderului echipei de implementare (LE) între1-4iulie 2007. Prima misiune oficială a
experţilor internaţionali a urmat în scurt timp (între 27 august - 5 septembrie 2007),
cu participarea MP, LE şi a expertului internaţional în managementul terenurilor. A
doua misiune s-a desfăşurat între 7 - 12 octombrie 2007, avînd drept scop principal
pregătirea Simpozionului Naţional de lansare a proiectului, organizarea şi
desfăşurarea primului training şi primei întîlniri cu populaţia unei localităţi pilot
(Sadova). A treia misiune s-a desfăşurat în perioada 21-26 noiembrie 2007, scopul
principal fiind monitorizarea procesului de implementare a proiectului şi desfăşurarea
celui de-al doilea seminar în satele pilot consacrat problemelor de estimare a
eventualului impact a proiectelor pilot asupra mediului înconjurător..
Conform termenilor de referinţă (secţia F), implementarea proiectului presupune
îndeplinirea a 17 activităţi/sarcini de mare importanţă. Acestea sunt:
1. Finalizarea procesului de selectare a comunităţilor pilot şi asigurarearespectării criteriilor de selectare menţionate în termenii de referinţă(secţiunea D).
2. Stabilirea, în cooperare cu MAIA, a cadrului de creare şi funcţionare acomitetului de supraveghere.
3. Acordarea asistenţei Guvernului Republicii Moldova în identificarea celor maioptime practici internaţionale de colaborare în scopul implementării proiectului
- 78 -
(între MAIA, agenţii, alte instituţii guvernamentale şi autorităţile publicelocale).
4. Elaborarea unui concept general cu privire la utilizarea datelor din RegistrulBunurilor Imobile, oferite de ARFC, aplicabile în lucrul practic în comunităţilepilot.
5. Stabilirea cadrului cu principiile ce ar asigura inofensivitatea activităţilor deproiect asupra mediului înconjurător.
6. Elaborarea şi desfăşurarea programului de instruire.
7. Elaborarea unei campanii de informare publică.
8. Acordarea de sprijin comunităţilor pilot la crearea comitetelor desupraveghere locale şi asigurarea implicării lor în procesul de reparcelare înfiecare localitate pilot.
9. Verificarea şi, la necesitate, revizuirea hărţilor de proprietate funciară pentrucercetarea situaţiei curente în fiecare comunitate (Planului 1).
10. Efectuarea investigaţiilor preliminare, pregătirea şi răspîndirea planurilor dedezvoltare rurală în fiecare comunitate pilot.
11. Elaborarea şi aplicarea unei abordări de evaluare a terenurilor agricole dincomunităţile pilot.
12. Pregătirea şi publicarea din timp a proiectelor planurilor de reparcelare aterenurilor agricole.
13. Pregătirea planurilor finale de reparcelare a terenurilor agricole (Planul 2).
14. Elaborarea şi aplicarea procedurilor simplificate de înregistrare şi executare aacordurilor.
15. Oferirea asistenţei proprietarilor şi părţilor cointeresate în procesul deînregistrare şi obţinere a documentelor ce stabilesc dreptul de proprietate.
16. Organizarea a două vizite de studiu într-un stat vest-european şi, respectiv,est-european care au experienţă reuşită în reparcelarea/consolidareaterenurilor.
17. Descrierea experienţei de implementare şi oferirea recomandărilor pentruabordare la nivel naţional.
Planul de implementare a proiectului a fost elaborat pe parcursul perioadei de iniţiere
(Anexa Rep 1). Aceasta prezintă o revizuire deplină a ciclului de proiect, deoarece
documentul conţine orarul activităţilor preconizate, nominalizarea specialiştilor şi
graficul prezentării rapoartelor.
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI, IMPLEMENTATE ÎN PERIOADA DE INIŢIERE
Abordarea proiectului pilot a fost pregătită în perioada de iniţiere (1 august - 31
octombrie 2007). Cea mai importantă a fost Activitatea nr. 1 (Finalizarea procesului
de selectare a comunităţilor pilot şi asigurarea respectării criteriilor de selectare
menţionate în termenii de referinţă). Activităţile nr. 2, 3, 4 şi 8 au fost efectuate în
paralel cu activitatea nr. 6 (Elaborarea şi desfăşurarea programului de instruire).
- 79 -
Activitatea nr. 7 (Iniţierea unei campanii de informare publică) a fost lansată în
perioada de iniţiere şi va continua pe parcursul întregului proiect (vezi paragrafele ce
urmează). Activitatea nr. 8 (Acordarea de sprijin comunităţilor pilot la crearea
comitetelor de supraveghere locale şi asigurarea implicării lor în procesul de
reparcelare în fiecare localitate pilot) a fost efectuată în 6 localităţi pilot în cadrul
adunărilor generale cu comunităţile (octombrie 2007). În final, Activităţile nr. 9
(Verificarea şi, la necesitate, revizuirea hărţilor de proprietate funciară pentru
cercetarea situaţiei curente în fiecare comunitate - pregătirea Planului 1) şi nr. 10
(Efectuarea investigaţiilor preliminare şi elaborarea planurilor de dezvoltare rurală în
fiecare comunitate pilot) au fost lansate la sfîrşitul perioadei de iniţiere (în timpul
misiunii experţilor internaţionali din 7 - 12 octombrie 2007).
Principalul rezultat al perioadei de iniţiere este selectarea comunităţilor participante şi
stabilirea principiilor de lucru şi a structurii organizatorice a proiectului. Totodată,
perioada de iniţiere a oferit cunoştinţele necesare şi înţelegerea, în contextul
proiectului, contribuind la ajustarea planului de implementare.
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI
În paragrafele următoare fiecare din activităţile de proiect planificate şi implementate
va fi explicată şi descrisă în detalii. Scopul principal este de a realiza abordarea
propusă şi de a întocmi un ghid practic de implementare cu responsabilităţile şi
rolurile întărite instituţiilor şi persoanelor participante.
ACTIVITATEA NR. 1: FINALIZAREA PROCESULUI DE SELECTARE A COMUNITĂŢILOR
Selectarea celor 6 comunitaţi ce corespund proiectului pilot a fost crucială pentru
implementarea succesivă a proiectului în general. MAIA a început realizarea acestei
activităţi înainte de data demarării proiectului (1 august 2007).
Criteriile şi procesul de selectare a localităţilor pilot
Secţiunea D a termenilor de referinţă ai proiectului enumeră 15 criterii, în baza cărora
se va efectua selectarea a 6 localităţi participante. Acestea sunt, nu in ordinea
priorităţii, următoarele:
1. Existenţa fermelor de familie cu potenţialul de a trece la activitate comercială
şi dorinţa de a forma parcele adiacente şi, în cele din urmă, de a mări
suprafeţele fermelor.
2. Structura fragmentară a loturilor de pămînt.
3. Existenţa pieţei de pămînt (existenţa vanzătorilor şi a cumpărătorilor
potenţiali).
- 80 -
4. Accesul la o informaţie actuală şi sigură vizînd preţurile la terenurile de
pămînt sau o alternativă adecvată de evaluare a acestora.
5. Disponibilitatea terenurilor publice (prin procesul de vînzare şi cumpărare)
pentru a da un impuls întregului proces.
6. Numărul relativ mic de proprietari absenţi.
7. O completare esenţială a reformei agricole/privatizarea şi înregistrarea
drepturilor de proprietate la pămînturi (la nivel naţional, 85 % din numărul
total de înregistrări a drepturilor proprietaţii rurale sunt aşteptate să fie
completate pînă în vara anului 2007).
8. Nivelul înalt de satisfacţie între proprietarii locali, în urma procesului de
privatizare şi rezultatele acestuia.
9. Puţine litigii şi cazuri problematice ce ţin de drepturile de proprietate la
pămînturi.
10. Potenţialul înalt al terenurilor agricole.
11. Amplasarea în zone special desemnate pentru creşterea economică
(consolidarea poate fi legată de alte activităţi cu scopuri asemănătoare de
dezvoltare economică, inclusiv şi în zonele participante în activităţile
programului RISP II).
12. Existenţa hărţilor cadastrale electronice şi a altor hărţi tematice.
13. Planuri/măsuri pentru dezvoltarea economică fermă a zonelor rurale şi
îmbunătăţirea infrastructurii.
14. Iniţiativa şi obligaţiunile administraţiei publice locale, dorinţa şi posibilităţile
secretarei Primăriei de a acorda participanţilor servicii notariale la un preţ
redus.
15. Disponibilitatea potenţială a expertizei locale referitor la proiectarea
procesului de consolidare a terenurilor agricole şi planificarea utilizării
pămîntului (spre exemplu, implicarea fostului personal al proiectului LPSP
sau al Institutului Managementului Solurilor).
Înainte de prima misiune a experţilor internaţionali (MP şi LE) pe 1 - 4 iulie 2007,
MAIA a început selectarea localităţilor potrivite. Consiliile raionale au fost rugate să
propună cîte 3 localităţi candidate pentru participarea la proiect. Conform
propunerilor MAIA, în fiecare raion au fost înaintate demersuri cu propunerea
comunităţilor respective, bazîndu-se pe criteriile numite mai sus. În rezultat, lista cu
100 de localităţi candidate a fost completată. După aceasta, MAIA a selectat 17 din
ele („lista scurtă”). Fişele de evaluare au fost îndeplinite pentru a demonstra în ce
măsură 17 sate corespund criteriilor de selectare.
- 81 -
În cadrul misiunii din luna iulie 2007 experţii internaţionali şi MAIA au convenit asupra
metodologei de selectare finală a participanţilor (documentul datat cu 9 iulie 2007
este inclus ca Anexa Rep 2). Înainte de lansarea oficială a proiectului (misiunea din
27 august - 5 septembrie) s-a ajuns la următoarele principii şi activităţi ce urmau a fi
realizate:
· Asigurarea unui proces de selectare transparent şi deschis.
· Includerea unor criterii suplimentare în procesul de selectare.
· Completarea “listei scurte” cu localităţile suplimentare din lista iniţială de 100
de sate în cazul în care numărul localităţilor este insuficient.
· Colectarea informaţiei detaliate despre satele preselectate.
· Elaborarea metodei de evaluare în vederea repartizării satelor după criteriile
de selectare.
· Vizitarea satelor pentru examinarea exactă a valabilităţii informaţiei colectate
şi pentru a face modificări/descrieri referitor la situaţia actuală.
Criterii suplimentare
Pe 3 iulie 2007 experţii internaţionali, împreună cu coordonatorul proiectelor MAIA, d-
nii Oleg Horjan, locţiitorul liderul echipei Dumitru Şevcenco şi personalul de la ACSA
(subcontractor) au vizitat două din cele 17 localităţi propuse. Satele Opaci şi Tocuz
din raionul Căuşeni au fost vizitate pentru a examina valabilitatea informaţiei obţinute
referitor la faptul în ce măsură aceste sate corespund proiectului conform principiilor
stabilite. Echipa proiectului s-a întrunit cu primarii şi personalul primăriilor din ambele
sate, cu participarea Şefului Direcţiei Agricultură şi Industrie Alimentară din raion dl I.
Gluh şi fermierii locali.
În cadrul acestor vizite, Contractorului i-a devenit clar că la criteriile deja stabilite se
impune necesitatea de a include unele criterii suplimentare, de a colecta informaţii
mai detaliate visavi de faptul, în ce măsură satele din ”lista scurtă” corespund
criteriilor de selectare.
S-a constatat că în satul Tocuz există neclarităţi privind drepturile de proprietate
asupra terenurilor şi utilizarea lor. La privatizarea pămînturilor, fiecărui sătean i-a fost
alocată o cotă de teren arabil, o cotă de viţă-de-vie şi o cotă de livadă. Totuşi, sătenii
au decis să împartă parcelele după speciile pomilor fructiferi şi soiurile viţei-de-vie. În
rezultat, fiecare fermier a obţinut 3-4 cote de livadă (măr, prăsad, prun) şi 3-4 cote de
viţă-de-vie. Toate acestea nu au fost înregistrate în Registrul Bunurilor şi pe hărţile
- 82 -
cadastrale. Înainte de implementarea proiectului de consolidare a terenurilor agricole
în satele Tocuz şi Opaci, este nevoie de a înregistra situaţia actuală cu starea
fragmentară a parcelelor obţinute de fermieri sau de a discuta cu fermierii să revină
la lucrarea cotelor care le aparţin conform titlurilor de proprietate. În satul Tocuz
aceasta e o problemă cu care se confruntă proprietarii a cca 800 de hectare de
pămînt. Iată de ce, în procesul de selectare a comunităţilor pilot astfel de situaţii e
necesar de evitat.
Cu regret, datele colectate, în baza cărora a fost efectuată alegerea localităţilor
potrivite, nu conţineau informaţii în acest sens. Prin urmare, este necesară o
informaţie suplimentară cu descrierea scurtă a situaţiei curente. În timpul discuţiilor
cu administraţia publică şi fermierii din localităţile Opaci şi Tocuz s-a constatat că în
multe localităţi din Republica Moldova domină gospodării agricole mari care lucrează
cca 300 - 2000 hectare de pămînt, majoritatea în baza contractelor de arendă,
suprafeţele aflîndu-se pe moşia diferitor localităţi. Dezvoltarea fermelor mici (care
constituie grupul ţintă al proiectului de reparcelare) şi acordarea ajutorului acestora
sunt extrem de dificile în cazul gospodăriilor mari. De aceea, la lista din 15 criterii de
selectare a fost inclus încă un criteriu:
16. Absenţa gospodăriilor agricole mari în satele candidate.
Metoda de evaluare a satelor candidate după criteriile propuse
Contractorul, în cooperare cu MAIA, a elaborat forma fişei de evaluare a satelor
candidate pentru a stabili în ce măsură acestea corespund celor 16 criterii de
selectare. Forma în cauză include 11 criterii, la evaluare ar fi putut obţine un scor
maxim de 100 de puncte. Pentru cele mai importante criterii intervalul de evaluare
constituia 0-15 puncte. Pentru altele, mai puţin importante, 0-10 şi 0-5 puncte.
Procesul de evaluare a fost perfectat de Comitetului Tehnic, urmărindu-se ca
evaluarea să fie făcută în mod cît mai complet şi obiectiv, luînd în consideraţie
constrîngerile de timp pentru colectarea şi verificarea valabilităţii informaţiei. Pentru a
respecta orarul implementării proiectului şi a demara activităţile practice, atît pentru
Contractor cît şi pentru MAIA, a fost destul de importantă finalizarea procesului de
selectare a localităţilor pe parcursul primei vizite oficiale (august - septembrie 2007).
Sistemul de evaluare cu indicarea balurilor de apreciere este prezentat în Anexa Rep
2.
Finalizarea selectării participanţilor
În lunile iulie şi august, MAIA şi ACSA au depus eforturi susţinute vizînd executarea
activităţilor planificate în timpul misiunii din luna iulie a MP şi LE. La începutul primei
- 83 -
vizite oficiale din 27 august 2007, MAIA şi ACSA au pregătit o listă alternativă din 20
de candidaţi pentru a adăuga, în caz de necesitate, şi alte localităţi. Şedinţa
Comitetului Tehnic a avut loc pe 29 august 2007, în cadrul căreia, utilizînd fişa de
evaluare menţionată anterior, au fost evaluate 20 de localităţi. În urma evaluării, din
cele 20 de localităţi 5 au fost excluse din listă.Considerentele:
a) Numărul mare de litigii funciare/greşeli geodezice
b) Numărul mare de persoane absente
c) Lipsa interesului şi angajamentului din partea autorităţilor locale.
Pe parcursul misiunii de 4 zile, Comitetul Tehnic a selectat, vizitîndu-le a doua oară,
11 sate. La 4 septembrie 2007, după reexaminarea satelor, Comitetul Tehnic a
stabilit structura finală a participanţilor, ea fiind aprobată de dl Anatolie Gorodenco,
ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare la întrunirea cu echipa de implementare
din 5 septembrie 2007. Localităţile aprobate pentru participare sunt:
· Satul Buşăuca, raionul Rezina (Nord)
· Satul Sadova, raionul Călăraşi (Centru)
· Satul Boldureşti, raionul Nisporeni (Centru)
· Satul Călmăţui, raionul Hînceşti (Centru)
· Satul Opaci, raionul Căuşeni (Sud)
· Satul Baimaclia, raionul Cantemir (Sud)
ACTIVITATEA NR. 2: STABILIREA, ÎN STRÎNSĂ COOPERARE CU MAIA, A CADRULUI DE
CREARE ŞI FUNCŢIONARE A COMITETULUI DE SUPRAVEGHERE
Prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 416 din 17 aprilie 2007 cu privire la
realizarea Programului de consolidare a terenurilor agricole a fost aprobată
componenţa nominală a Consiliului de coordonare şi supraveghere a proiectului pilot
de consolidare a terenurilor agricole cu scopul implementării lente a proiectului şi
coordonării diferiselor interese a ministerelor de ramură. Preşedintele Comitetului
este Anatolie Gorodenco, Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Deşi comitetul
de supraveghere menţionat nu s-a întrunit deocamdată (decembrie 2007) în nici o
şedinţă, domnul Ministru a informat membrii comitetului de supraveghere al acestuia
despre demararea oficială a proiectului şi activităţile ce se întreprind la moment.
- 84 -
În scopul coordonării şi supravegherii implementării proiectului şi soluţionării
operative a problemelor prin ordinul Ministrului A.Gorodenco a fost constituit
Comitetul Tehnic (Anexa Rep 3). Membrii Comitetului Tehnic sunt experţii cheie ai
MAIA, ARFC, UCIMPA, ACSA şi ai Contractorului. Şedinţele Comitetului Tehnic sunt
prezidate de dl Ştefan Calancea, fostul vice-ministru al Ministerului Agriculturii şi
Industriei Alimentare. În perioada de iniţiere în timpul misiunilor (august/septembrie şi
octombrie 2007) s-au desfăşurat două şedinţe ale Comitetului Tehnic, avînd drept
scop supravegherea şi coordonarea lucrărilor şi activităţilor întreprinse. În perioada
dintre misiunile experţilor internaţionali în Moldova membrii locali ai Comitetului
Tehnic se întrunesc în fiecare lună după necesitate pentru a planifica activităţile
fiecărei săptămîni ce urmează. Comitetului Tehnic i-a revenit rolul principal la
finalizarea procesului de selectare a localităţilor participante. A fost apreciată de
către Contractor întemeierea Comitetului Tehnic care va fi în folosul implementării
activităţilor de proiect. În perioada de iniţiere s-au stabilit relaţii bune de cooperare
între MAIA şi Contractor, o contribuţie evidentă în acest sens avînd şi Comitetul
Tehnic.
ACTIVITATEA NR. 3: ACORDAREA ASISTENŢEI GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA ÎN
IDENTIFICAREA CELOR MAI OPTIME PRACTICI INTERNAŢIONALE DE COLABORARE ÎN
SCOPUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI (ÎNTRE MAIA, AGENŢII, ALTE INSTITUŢII
GUVERNAMENTALE ŞI AUTORITĂŢILE PUBLICE LOCALE)
Metodologia cooperării între principalele părţi ale proiectului (MAIA, ARFC şi
autorităţile locale) a fost elaborată în perioada de iniţiere bazîndu-se pe experienţe
bune obţinute în cadrul altor proiecte internaţionale. Totodată, au fost propuse
anumite recomandări vizînd asigurarea implementării şi cooperării lente între părţile
cointeresate de proiect.
După cum s-a menţionat mai sus, din componenţa comitetului de supraveghere de
nivel superior fac parte reprezentanţii din diferite instituţii statale. Lucrul zilnic este
coordonat de Comitetul Tehnic.
În baza memorandumului încheiat între UCIMPA, MAIA, ARFC şi a prevederilor
contractului suplimentar, încheiat intre contractor şi ARFC în baza căruia ÎS
“Cadastru” a pus la dispoziţia contractorului datele cadastrale. La nivel regional,
Direcţiile Aagricultură şi Industrie Alimentară raionale, au fost, de asemenea,
implicate în selectarea satelor ce corespund condiţiilor proiectului. Şefii acestor
Direcţiile sunt, de obicei, responsabili de activităţile de reparcelare în cadrul raionului
şi vor avea rolul unui intermediar dintre proiect şi administraţia raională. Funcţionarii
- 85 -
Direcţiilor respective din raioanele participante au fost implicaţi în seminare de
instruire.
Angajamentul şi suportul primăriilor din cele 6 localităţi participante sunt cruciale
pentru implementarea reuşită a activităţilor practice. Anume acesta a fost unul din
criteriile cele mai principale în procesul de selectare. Pentru a asigura îndeplinirea
obligaţiunilor din partea primăriilor, Contractorul a semnat acordul de cooperare cu
fiecare din ele. Aceste acorduri au fost semnate în cadrul Simpozionului Naţional
care a avut loc pe 10 octombrie 2007 la Chişinău. Un model din cele 6 acorduri
semnate este ataşat la prezentul raport (Anexa Rep 4). Acest document stabileşte
sarcinile şi obligaţiunile atît ale primăriilor, cît şi cele ale Contractorului vizînd
implementarea proiectului.
Oficiul central al proiectului este amplasat în clădirea MAIA la Chişinău (oficiul 303),
avînd drept scop asigurarea coordonării zilnice a activităţilor de proiect. În oficiu se
află permanent în exerciţiul funcţiunii locţiitorul liderului echipei locale şi asistentul
proiectului.
În perioada octombrie - noiembrie 2007 în fiecare localitate participantă a fost
deschis cîte un oficiu în care vor lucra 3 membri din fiecare echipă locală. În acest
fel, fiecare sătean, proprietar sau fermier va putea contacta echipa de proiect şi
obţine informaţia necesară. Oficiile sunt dotate cu toată tehnica necesară (telefon,
fax, INTERNET, calculator şi printer).
De asemenea in incinta MAIA a fost amplasat şi amenajat cu telefon, calculator,
INTERNET, imprimantă şi biroul de lucru al Coordonatorului Componentului Re-
parcelare a Terenurilor Agricole, Consultant al MAIA dl.O.Horjan.
ACTIVITATEA PROIECTULUI 4: ELABORAREA UNUI CONCEPT GENERAL CU PRIVIRE LA
UTILIZAREA DATELOR DIN REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE, OFERITE DE ARFC,APLICABILE ÎN LUCRUL PRACTIC ÎN COMUNITĂŢILE PILOT
Conceptul general de obţinere a datelor din Registrul Bunurilor Imobile a fost
elaborat în perioada de iniţiere. Procesul de reparcelare trebuie să fie bazat, în mod
obligatoriu, pe o informaţie veridică şi actualizată, care poate fi obţinută numai de la
ARFC. Acordul de cooperare a fost deja semnat între UCIMPA, MAIA şi ARFC
înainte de lansarea oficială în luna august 2007. În baza acestuia, Agenţia Cadastru
este gata să asigure proiectul cu informaţia necesară.
- 86 -
Agenţia Cadastru dispune de hărţile cadastrale în formatul MapInfo şi informaţia de
înregistrare în formatul ArcView. Formatele menţionate nu sunt direct compatibile,
ceea ce înseamnă că informaţia actualizată nu poate fi reflectată în mod automat în
ambele baze de date. Din această cauză identificarea drepturilor de proprietate
asupra parcelelor de terenuri agricole urmează a fi făcută manual. În luna octombrie
2007 Contractorul (Niras AB) a încheiat un contract cu ÎS “Cadastru” în scopul
procurării hărţilor cadastrale (pe suport de hîrtie şi sub forma electronică) şi
informaţia juridică din Registrul Bunurilor Imobile. Datele vor fi utilizate la întocmirea
hărţilor de proprietate (Planul 1) pentru fiecare localitate.
Informaţia cadastrală este accesibilă atît pe hîrtie, cît şi în formă electronică. Hărţile
cadastrale în formatul MapInfo şi datele de înregistrare în formatul Excel sunt puse la
dispoziţia Proiectului pe CD-uri. Totodată, hărţile au fost tipărite pentru fiecare
localitate în parte pe suport de hîrtie în formatul A0 şi A1, la scara 1:2000. În cele 6
localităţi pilot sunt, în total, 149 sectoare cadastrale tipărite pe 60-70 de foi în
formatul A0 şi A1. Parcelele sunt identificate doar cu ultimele 3 cifre ale codului
cadastral (10 cifre în total), deoarece primele 7 (care indică raionul, zona, masivul şi
sectorul) sunt la fel pentru toate parcelele de pe o foaie.
ACTIVITATEA NR. 5: STABILIREA CADRULUI CU PRINCIPIILE CE VA ASIGURA
INOFENSIVITATEA ACTIVITĂŢILOR DE PROIECT ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Scopul principal al proiectului este de a contribui la dezvoltarea structurilor agricole
din satele pilot, reducerea fragmentării excesive a parcelelor, lărgirea dimensiunilor
fermelor şi dezvoltarea fermelor familiale. Toate ţările Europei de Vest au trecut prin
acelaşi proces în anii de după cel de al Doilea Război Mondial. Faptul în cauză a
condus la restructurarea unităţilor agricole, astfel încît acestea pot concura în
condiţiile globalizării economiei mondiale. Totuşi, în multe ţări au avut loc şi efecte
secundare negative exprimate în declinul tipurilor preţioase ale naturii (landşafturilor)
şi reducerii biodiversităţii.
Iată de ce este important a lua în consideraţie greşelile comise şi de a le evita pe
viitor în proiectele din localităţile pilot. Cadrul cu principiile menţionate va fi creat
pentru evitarea diferitelor impacte negative asupra mediului înconjurător. Realizarea
activităţii date trebuie să contribuie la pregătirea unei evaluări succinte a impactelor
asupra mediului înconjurător care este partea componentă integrantă a activităţii
echipelor locale. Activitatea va fi implementată în paralel cu elaborarea planului de
dezvoltare a comunităţii pentru fiecare sat (vezi activitatea10).
- 87 -
Conform termenilor de referinţă ale proiectului şi Propunerii Tehnice de Proiect
prezentate de Niras AB (ianuarie 2007), a fost prevăzut că Activitatea nr. 5 va fi
implementată în perioada de iniţiere. Evaluarea impactelor asupra mediului
înconjurător este strîns legată de începutul activităţilor practice în localităţile pilot,
care a demarat abia la finalul perioadei de iniţiere. Aşa dar, activitatea va fi realizată
între lunile noiembrie 2007 - februarie 2008, imediat după perioada iniţială. LE
împreună cu expertul în evaluarea impactelor asupra mediului înconjurător (EIAMÎ)
vor fi responsabili de realizarea Activităţii nr.10.
Expertul internaţional în EIAMÎ, în cadrul celui de-al doilea seminar de înstruire, va
prezenta materialele ce ţin de evaluarea impactului activităţilor proiectului asupra
mediului înconjurător. Expertul va evalua rezultatele şi va supraveghea progresul
activităţii date pe parcursul celei de-a doua misiuni, planificate pentru luna ianuarie
2008.
ACTIVITATEA NUMĂRUL 6: ELABORAREA ŞI DESFĂŞURAREA PROGRAMULUI DE INSTRUIRE
Un program de instruire efectiv constituie o condiţie prealabilă pentru implementarea
reuşită a proiectelor pilot în 6 sate din Moldova. Conform termenilor de referinţă
(secţia F), Activitatea nr. 6 a programului de proiect prevede elaborarea şi
desfăşurarea seminarelor de instruire pentru părţile cointeresate şi membrii echipelor
locale. În conformitate cu termenii de referinţă (secţia G), programul de instruire
urmează a fi elaborat în cadrul activităţilor grupului principal imediat după încheierea
perioadei de iniţiere. Contractorul a reuşit însă să pregătească programul de instruire
în perioada de iniţiere a proiectului. Acest fapt a permis desfăşurarea primului
seminar de instruire în luna octombrie 2007, imediat după selectarea satelor şi
formarea echipelor locale. Primul seminar de instruire a fost desfăşurat pe 10
octombrie 2007, imediat după simpozionul de lansare, cu prezenţa a cca 70 de
participanţi. Al doilea seminar de instruire a fost organizat la Chişinău în ziua de 23
noiembrie 2007 şi a fost axat pe problemele estimării impactului proiectelor pilot
asupra mediului ambiant.
Programul de instruire se axează pe cele mai noi practici internaţionale de
implementare a proiectelor de reparcelare/consolidare. FAO a pregătit materialele de
instruire pentru proiectele de consolidare a terenurilor agricole pe baza experienţei
obţinute din alte proiecte pilot de reparcelare/consolidare a terenurilor agricole din
Lituania şi Armenia. Autorul principal este dl David Palmer din Serviciul Beneficierii
Funciare al FAO cu asistenţă a Liderului Echipei de implementare, dl Morten
Hartvigsen.
- 88 -
Conceptul şi grupuri ţintă ale programului de instruire
Aceasta nu a fost intenţia exclusivă a Contractorului de a desfăşura cursuri de
instruire regulare a specialiştilor ca parte componentă a proiectului. Raţionalitatea
consta în aceea, că Contractorul (Orbicon) are deja experienţă în implementarea
proiectelor similare de reparcelare/consolidare a terenurilor agricole in Lituania,
Armenia şi Croaţia în ceea ce priveşte instruirea şi perfecţionarea.
MAIA şi-a exprimat interesul de a antrena în seminarele instructive nu numai părţile
direct implicate în proiect, ci şi alte instituţii. Intenţia MAIA este de a antrena un
număr cît mai mare de persoane, pentru ca în viitor experienţa obţinută din proiectul
pilot şi din seminarele de instruire să fie difuzată pe teritoriul întregii ţări şi utilizată în
cadrul proiectului naţional de reparcelare a terenurilor agricole.
Astfel, au fost selectate două grupuri ţintă pentru a participa la seminarele de
instruire:
· Personalul instituţiilor cointeresate şi părţile care sunt nemijlocit implicate în
procesul de implementare a proiectului pilot.
· Personalul administraţiei publice locale şi centrale care nu este implicat
nemijlocit în implementarea proiectului pilot în cele 6 localităţi: specialişti din
structuri guvernamentale, administraţii publice centrale şi locale, instituţii
cointeresate (de exemplu, Institutul de Proiectări pentru Organizarea
Teritoriului etc.).
Instruirea şi supravegherea părţilor direct implicate în proiect şi a părţilor omoloage
Seminarele de instruire prezintă o îmbinare între lecţiile teoretice şi lecţiile practice
desfăşurate în satele pilot. Lecţiile urmează a fi predate de experţi internaţionali în
cadrul a 5 seminare, programate pentru întreaga perioadă a proiectului. Fiecare
seminar va conţine şi activităţi preconizate pe perioada următoare.
Grupul principal pentru instruire include 6 echipe locale, personalul corespunzător de
la MAIA, lucrătorii ARFC, administraţia locală (nivel raional şi nivel local). Pe
întreaga perioadă a proiectului se prevede antrenarea a cca 40-50 de persoane.
Obiectivele programului de instruire pentru participanţi şi omologii direct implicaţi în
activităţile proiectului
Instruirea va asigura echipele locale cu abilităţi de a implementa proiectul.
Seminarele vor contribui la aprofundarea cunoştinţelor în domeniul
- 89 -
reparcelării/consolidării terenurilor agricole şi, în modul acesta, vor servi pe viitor
drept bază pentru implementarea proiectului de reparcelare la nivel naţional.
Un interes aparte în procesul de instruire îl prezintă schimbul de experienţă între cele
6 echipe locale şi experţii naţionali (atît ai MAIA cît şi ai Contractorului) şi dezvoltarea
abilităţilor de cooperare în grup.
Conţinutul programului de instruire pentru participanţi şi omologii direct implicaţi în
activităţile proiectului
La baza programului de instruire se află materialele FAO, menţionate mai sus. Ele
sunt structurate în 12 module de studiu (fiecare avînd partea textuală şi prezentarea
în PowerPoint) după cum urmează:
1. Conceptul general al proiectelor pilot de consolidare a terenurilor.
2. Selectarea unei comunităţi pentru proiectul pilot.
3. Campanii de familiarizare a publicului cu conţinutul proiectului.
4. Inventarierea documentelor cadastrale şi de înregistrare la lansarea
proiectului (Planul 1).
5. Analiza situaţiei şi evaluarea necesităţilor.
6. Planul de dezvoltare a comunităţii.
7. Negocierile cu proprietarii de terenuri şi alte părţi interesate.
8. Evaluarea parcelelor de pămînt.
9. Proiectul planului de reparcelare a terenurilor (Planul 2).
10. Finalizarea planului de reparcelare a terenurilor (Planul 2).
11. Înregistrarea şi realizarea contractelor semnate de tranzacţii funciare.
12. Rezultatele proiectului.
La materialele FAO, în cadrul lecţiilor, vor mai fi puse în discuţie urmatoarele
subiecte:
1. Conceptul de reparcelare benevolă, bazat pe economia de piaţă. Experienţa în
domeniul reparcelării/consolidării pămînturilor în ţările Europei Centrale şi de Est
pe parcursul ultimilor 15 ani.
2. Experienţa proiectelor pilot de consolidare a terenurilor agricole din Lituania,
Armenia şi Croaţia.
- 90 -
3. Consolidarea terenurilor în ţările Europei de Vest.
4. Evaluarea impactelor asupra mediului înconjurător.
Toate materialele instructive au fost traduse în limba de stat.
Pe parcursul a 18 luni se vor desfăşura 5 seminare, în cadrul fiecăruia, fiind aduse la
cunoştinţă, acţiunile planificate pentru perioada următoare. În conformitate cu Planul
de Acţiuni la implementarea proiectului (Anexa Rep 1) graficul preliminar al
seminarelor de instruire este următorul:
1. Octombrie 2007
2. Noiembrie 2007
3. Martie 2008
4. August 2008
5. Octombrie 2008
Seminarele desfăşurate vor include lecţii teoretice în clasă, exemple practice de
interviuri şi negocieri cu deţinătorii terenurilor agricole, demonstrarea progresului
obţinut şi a experienţei de implementare a proiectului de către fiecare echipă locală.
ACTIVITATEA NR. 7: DESFĂŞURAREA UNEI CAMPANII DE INFORMARE PUBLICĂ
Un element important al proiectului pilot este familiarizarea diferitelor instituţii, a
specialiştilor şi altor persoane care vor fi implicaţi în diferite faze de implementare cu
informaţii despre proiect.
Campanii de informare în procesul de selectare a comunităţilor pilot
Informaţia despre proiect a jucat un rol important în procesul de selectare a 6
comunităţi participante. Informaţia ce ţine de obiectivele proiectului, rezultatul
aşteptat, principiile generale şi criteriile de selectare a fost prezentată autorităţilor
locale (raionale) în procesul de selectare.
Seminarul de lansare a proiectului
Seminarul de lansare a proiectului a avut loc pe 10 octombrie 2007 în sala de
conferinţe a MAIA. La lansarea proiectului au asistat cca 70 de persoane –
reprezentanţi ai MAIA, ARFC, altor instituţii guvernamentale, şefii direcţiilor
agricultură din raioanele participante, autorităţile publice şi personalul primăriilor
selectate, experţii din partea Contractorului, inclusiv experţii internaţionali. A deschis
seminarul de lansare domnul Anatolie Gorodenco, Ministrul Agriculturii şi Industriei
Alimentare. Scopul organizării Simpozionului Naţional de lansare a proiectului pilot a
- 91 -
fost de a da start oficial proiectului pilot, de a familiariza publicul cu conceptul
proiectului şi rezultatele aşteptate.
Pliantul proiectului
Acest pliant a apărut după perioada de iniţiere. Informaţia conţinută în pliant va fi de
un real folos pentru toate părţile cointeresate: proprietari de terenuri, fermieri, alţi
locuitori ai satului. În el sînt descrise succint astfel de momente importante ca, de
exemplu: scopul şi conceptul proiectului, rezultatele aşteptate, orarul desfăşurării
activităţilor etc. Pliantul urmează a fi editat în limba de stat şi engleză.
Campania de familiarizare a participanţilor pe parcursul implementării proiectului în
fiecare localitate pilot
Informarea participanţilor pe parcursul implementării proiectului este o parte
importantă a activităţilor acestuia, deoarece participarea şi interesul comunităţilor
trebuie asigurate încă din start. În afară de pliant, informaţia va fi difuzată şi în cadrul
a 4 seminare desfăşurate în fiecare localitate pilot (Anexa Rep 1).
Primele seminare în fiecare din localităţile pilot au fost efectuate imediat după
recrutarea echipelor locale în octombrie 2007. Experţii internaţionali au asistat doar
la primul seminar, la Sadova, pe 11 octombrie 2007. În total au fost prezente cca 50
de persoane, inclusiv reprezentanţii altor echipe din celelalte localităţi. În acest fel,
seminarul de la Sadova a servit drept model pentru pregătirea şi desfăşurarea
seminarelor ulterioare, conduse de echipa centrală împreună cu MAIA.
La seminar au fost invitaţi proprietarii de pămînt, ceilalţi săteni, autorităţile locale,
unde li s-a explicat obiectivele, rezultatul aşteptat, principiile şi succesiunea
activităţilor ulterioare. Totodată, la seminar au demarat activităţile practice:
investigaţia preliminară a situaţiei, elaborarea planului de dezvoltare a localităţii,
intervievarea proprietarilor şi a părţilor cointeresate.
Pagina electronică a proiectului
Pagina oficială a proiectului încă n-a fost lansată. Dar acest lucru va fi făcut in
perioada apropiată cu scopul defuzării informaţiei respective pentru persoanele
interesate în reparcelarea/consolidarea terenurilor şi alte aspecte asemănătoare - atît
în ţară, cît şi în afara ei. Adresa electronică a paginii este www.re-parceling-
moldova.md.
- 92 -
ACTIVITATEA NUMĂRUL 8: ACORDAREA DE SPRIJIN COMUNITĂŢILOR PILOT LA CREAREA
COMITETELOR DE SUPRAVEGHERE LOCALE ŞI ASIGURAREA IMPLICĂRII LOR ÎN PROCESUL
DE REPARCELARE ÎN FIECARE LOCALITATE PILOT
O condiţie primordială a proiectului este participarea benevolă şi abordarea după
principiul „de jos în sus”. Elementul esenţial al abordării în cauză este constituirea
comitetelor locale de supraveghere în fiecare localitate pilot. Spre exemplu, la
Sadova comitetul de supraveghere include 7 persoane, alesee la prima întrunire cu
comunitatea pe 11 octombrie 2007. În alte 5 localităţi, astfel de comitete au fost, de
asemenea, alese în cadrul primelor seminare, în a doua jumatate a lunii octombrie-
începutul lunii noiembrie:
· Sadova: 11 octombrie 2007
· Baimaclia: 19 octombrie 2007
· Buşăuca: 23 octombrie 2007
· Boldureşti: 25 octombrie 2007
· Opaci: 26 octombrie 2007
· Călmăţui: 2 noiembrie 2007
Sarcina generală a comitetului de supraveghere constă în prezentarea intereselor
diferitelor grupuri de proprietari în procesul de reparcelare a terenurilor agricole, fiind
garantul respectării metodei participative, democratice şi a conceptului benevol în
procesele reparcelării. În acest fel, comitetul monitorizează negocierile şi procesul
designului reparcelării în fiecare localitate pilot şi garantează că nimeni nu este
obligat sau presat de către cineva să procedeze contra propriilor interese sau
dorinţe.
La implementarea proiectului comitetul de supraveghere local va fi implicat în
probleme de ordin mai general, cum ar fi: determinarea subzonelor şi destinaţia
acestora şi procesul, evaluarea parcelelor. Principiile generale şi „regulile de joc” ale
reparcelării vor fi, de asemenea, abordate în comitetul de supraveghere. Prin urmare,
comitetului îi va reveni rolul de intermediar între grupurile de interese ale comunităţii
pilot şi echipa de implementare a proiectului.
ACTIVITATEA NR. 9: VERIFICAREA ŞI, LA NECESITATE, REVIZUIREA HĂRŢILOR DE
PROPRIETATE FUNCIARĂ PENTRU CERCETAREA SITUAŢIEI CURENTE ÎN FIECARE
COMUNITATE (PREGĂTIREA PLANULUI 1)
În situaţia cînd în fiecare comunitate vor fi cîteva sute de proprietari (fiecare cu 3, 4
sau chiar şi mai multe parcele) care doresc să participe la reparcelare, sunt absolut
necesare instrumentele pentru colectarea, structurarea, analiza şi prezentarea
- 93 -
datelor de care este nevoie. Datele principale despre „cine ce posedă” pot fi puse la
dispoziţie de Oficiul Cadastral Teritorial (OCT) sau de ARFC. Însă în perioada de
iniţiere s-a evidenţiat că informaţia cadastrală referitoare la drepturile de proprietate
de care dispun primăriile nu au fost reînnoite din anul 1999. De aceea datele
cadastrale recente (hărţile şi listele drepturilor de proprietate actualizate) urmau a fi
obţinute la ARFC. Contractul de procurare a hărţilor cadastrale (pe suport de hîrtie şi
sub forma electronică) şi a informaţiei din Registrul Bunurilor Imobile a fost semnat
de Contractor (Niras) şi ARFC în luna octombrie 2007, ARFC punînd la dispoziţie
datele necesare în a doua jumătate a lunii octombrie.
Pentru a dispune de instrumentul care ne-ar putea asiugura monitorizarea procesului
de proiectare şi pentru a da posibilitatea comitetului de supraveghere local de a
viziualiza situaţia, este necesar de a pregăti hărţile proprietăţilor funciare - Planului 1,
special elaborat şi în scopul asigurării unui proces de proiectare a reparcelării.
Aceste hărţi se întocmesc în baza hărţii cadastrale, unde parcelele proprietarilor sunt
reprezentate în culori (haşurări) diferite şi indicate cu numere personale. Probabil va
fi necesar de subîmpărţit harta cadastrală a localităţii în zone mai mici, pentru a
putea identifica parcelele mult prea mici şi proprietarii acestora.
Pentru întocmirea variantelor finale ale hărţilor (Planul 1) se planifică utilizarea
experţilor locali în domeniul cartografiei şi SIG pentru elaborarea hărţilor (Planul 1)
înainte de începutul investigaţiilor prealabile (activitatea 10). Contractorul
intenţionează să angajeze ARFC pentru întocmirea hărţilor proprietăţilor (Planul 1)
pentru toate 6 localităţi pilot. În timpul intervievării proprietarilor funciari, care prezintă
partea componentă a procesului de investigaţii preliminare, va fi verificată informaţia
colectată prin chestionarea lor. Ultima variantă a Planului 1 va fi pregătită în baza
acestor verificări.
Activitatea în cauză a fost lansată în perioada de iniţiere, în luna decembrie 2007 a
fost întocmită schiţa Planului 1. Fiecare echipă locală va intervieva proprietarii
respectivi, cu verificarea concomitentă a informaţiei pe hartă. Versiunea finală a
Planului 1 urmează a fi pregătită de o companie privată locală.
ACTIVITATEA NR. 10: EFECTUAREA INVESTIGAŢIILOR PRELIMINARE, PREGĂTIREA ŞI
DIFUZAREA PLANURILOR ZONALE DE DEZVOLTARE ÎN FIECARE COMUNITATE PILOT
Activitatea nr. 10 a proiectului este una din cele mai complicate, deoarece se
efectuează simultan cu celelalte activităţi în localităţile pilot. Principalele două
activităţi sunt:
· Intervievarea proprietarilor şi a părţilor cointeresate
- 94 -
· Elaborarea planurilor de dezvoltare a localităţilor
Intervievarea proprietarilor şi a părţilor cointeresate
În baza hărţii Planului 1 (informaţia din Registrul Bunurilor Imobile şi harta
cadastrală), echipa locală va intervieva proprietarii şi părţile cointeresate din
localitatea respectivă (inclusiv arendatorii şi arendaşii). Scopul intervievării urmăreşte
colectarea informaţiei privind structura agro-economică locală (datele despre
deţinători, şi anume: ce se produce şi aproximativ în ce cantităţi), identificarea
proprietarilor care doresc să participe la proiect (prin mecanismele de vînzare-
cumpărare, schimb, luarea sau darea în arendă a loturilor). Deoarece proiectul se
bazează pe principii benevole, este important de a li se explica proprietarilor ce
prevede acesta, care este conceptul lui şi de a afla care le este interesul faţă de el.
Sarcina nu este de loc uşoară: într-o perioadă scurtă (noiembrie 2007 - martie 2008)
de a intervieva toţi proprietarii din localităţile participante (peste 7000 de persoane).
Pentru a economisi timpul, proprietarii sînt invitaţi la sediul proiectului din primărie. În
rezultat, fiecare din aceste persoane va avea un fişier (chestionar), completat cu
informaţia ce ţine de proprietatea lui şi doleanţele iniţiale, aşteptate de la participarea
la proiect. Modelul fişei a fost elaborat de Contractor imediat după încheierea
perioadei de iniţiere. Pornind de la informaţia colectată, vor fi întocmite următoarele
hărţi tematice:
· Hărţile proprietăţii (cu indicarea proprietarului fiecărei parcele)
· Hărţile funciare de mobilitate ce reflectă doleanţele sau planurile de a vinde
sau schimba parcelele.
Pregătirea planului de reparcelare se va face în baza informaţiei obţinute în urma
intervievării proprietarilor.
Discuţiile în cadrul grupurilor de focusCa parte a metodei benevole, cîteva grupuri de focus (3-5) vor fi constituite în
fiecare localitate cu includerea membrilor din diferite categorii (fermieri angajaţi
parţial în producerea agricolă, fermieri de subexistenţă, fermieri comerciali, fermieri-
femei etc.).
În comparaţie cu interviurile individuale, discuţiile în grup au un avantaj, şi
anume: păreri diferite (uneori chiar opuse) pe marginea aceluiaşi subiect pot fi
exprimate de persoane diverse şi discutate mai tîrziu de întregul grup. Echipa locală
trebuie să facă tot posibilul pentru a facilita discuţiile. De asemenea, discuţiile în grup
- 95 -
prezintă un instrument ce asigură influenţa grupurilor mai slabe (fermieri-femei sau
fermieri de subexistenţă) asupra elaborării proiectului.
Planul zonal de dezvoltare din comunitate
Elaborarea planului de dezvoltare a comunităţilor prezintă o parte întegrantă a
proiectelor pilot din cele 6 localităţi participante. În Republica Moldova reparcelarea
terenurilor agricole se abordează într-un context mai larg al dezvoltării rurale.
Fermele familiale mici (grupul ţintă al proiectului) se confruntă în calea dezvoltării cu
multe dificultăţi. Numai reparcelarea (micşorarea fragmentării şi mărirea
dimensiunilor fermelor) nu are sorţi de izvîndă. Iată de ce procesul de reparcelare
trebuie văzut într-un context mai larg al dezvoltării rurale în fiecare de localităţile pilot
unde va fi implementată reparcelarea terenurilor agricole. Planul de dezvoltare a
comunităţii va fi pregătit în paralel cu intervievarea proprietarilor pe o perioadă de 5
luni (octombrie 2007- martie 2008).
Planul de dezvoltare a comunităţii va fi elaborat în cadrul a 3 seminare
comunitare (precum şi după desfăşurarea lor), organizate atît pentru săteni, cît şi
pentru liderii locali. Accentul se va pune mai mult pe scimbarea modul de folosire a
terenurilor (schimbările imediate şi schimbările pe termen mediu şi lung). Acesta este
un proces interactiv ce include următorii paşi:
· Elaborarea planului de utilizare curentă a terenurilor (activitatea temelie a
procesului în cauză)
· Întocmirea schiţei planului de folosire a terenurilor
· Elaborarea planului final.
Scopul acestei activităţi este următorul: prin participare benevolă de a găsi
consensus în comunitate asupra planului de folosire a terenurilor/de dezvoltare a
acesteia. Drept temelie în acest context vor servi 3 seminare comunitare,
consultaţiile cu primăriile şi liderii locali, contribuţia proprietarilor individuali la
elaborarea planului menţionat, aflată în urma intervievării.Totodată, vor fi luate în
consideraţie şi planurile de dezvoltare a comunităţilor existente. Urmează a fi
intreprinsă o tentativă de identificare a obstacolelor ce stau în calea dezvoltării, se
vor face recomandări vizînd soluţionarea problemelor, ţinîndu-se cont de specificul
fiecărei din ele. Cîteva exemple referitor la problemele asupra soluţionării cărora
poate fi orientată proiectarea în localităţile pilot:
· Fragmentarea terenurilor
- 96 -
· Suprafeţele mici ale fermelor, fapt ce nu permite obţinerea unei producţii
rentabile
· Insuficienţa infrastructurii (drumurile rurale şi accesul la parcele)
· Disfuncţionalitatea sistemului de irigare
· Aspecte ce ţin de factorii naturii şi protejarea mediului înconjurător
· Lipsa canalelor de comercializare a producţiei
· Dificultăţi privind depozitarea producţiei (frigider pentru depozitarea fructelor,
etc.)
· Necesitatea lărgirii zonelor rezidenţiale ale comunităţii
· Necesitatea de a extinde cimitirul
· Altele
În rezultat, va fi elaborat planul de dezvoltare a teritoriului comunitar şi măsurile
propuse spre implementare imediate, pe termen mediu şi de lungă durată. Cu toate
acestea, doar în baza proiectelor de reparcelare, planurile de dezvoltare comunitare
nu pot fi implementate în deplină măsură. Ulteriorul proiect de reparcelare a
terenurilor agricole nu va implementa toate elementele planului de dezvoltare rurală,
dar el va servi drept baza schimbărilor imediate în folosirea terenurilor şi adoptării
structurii proprietăţilor şi beneficierilor funciare la masurile stabilite pentru dezvoltarea
rurală locală.
MANAGEMENTUL PROIECTULUI, ANGAJAREA (NOMINALIZAREA) SPECIALIŞTILOR ŞI
PREZENTAREA RAPOARTELOR
Pentru a asigura coordonarea generală a procesului de implementare, prin decizia
Guvernului RM, a fost aprobat Comitetul de Supraveghere de nivel înalt. Pentru
coordonare la nivel operaţional şi o cooperare mai efectivă între MAIA şi Contractor,
a fost aprobat Comitetul Tehnic.
Contractorul a format o echipă de specialişti internaţionali şi locali, precum şi echipe
locale de proiectare pentru a lucra asupra proiectului. MAIA a nominalizat din partea
sa persoane responsabile la nivel naţional cît şi cîte un reprezentant în fiecare
echipă locală. În capitolul de faţă sunt indicate numele fiecărui specialist la proiect
atît din partea MAIA, cît şi din cea a Contractrului şi funcţiile lor.
- 97 -
Nominalizarea specialiştilor
În numele consorţiului, Contractorul a propus un anumit număr de experţi pentru
implementarea proiectului. Personalul proiectului, angajat de Contractor, şi
perioadele de angajare sunt stabilite în Planul de implementare a proiectului (Anexa
Rep 1). Membrii echipei şi funcţiile acestora sunt prezentate succint în cele ce
urmează.
Experţii internaţionali:
Managerul de Proiect, dl Bo Rosenqvist, Niras AB
Managerul proiectului poartă responsabilitatea generală pentru proiect din numele
companiei suedeze Niras AB - liderul consorţiului de implementare. Managerul de
proiect este responsabil pentru toate chestiunile contractuale.Totodată, Domnia sa
va fi implicat, tehnic, în planificarea dezvoltării localităţile pilot. Se preconizează că
pe parcursul perioadei de implementare a proiectului, managerul de proiect va vizita
Moldova de 7 ori.
Liderul Echipei, dl Morten Hartvigsen, Orbicon A/S
Liderul echipei este responsabilul principal pentru implementarea tehnică generală a
proiectului. Se prevede că LE va efectua 13 vizite în R. Moldova, cu durata totală de
7 luni (inclusiv lucrul la domiciliu).
Expertul în managementul terenurilor, dl David Egiashvili, Terra Institute
Acest expert va contribui la executarea proiectului pe parcursul întregii perioade.
Este responsabil de conlucrarea cu ARFC (harta şi datele de înregistrare) şi,
suplimentar, de faza înregistrării tranzacţiilor negociate şi realizarea lor. Se
preconizează că Domnia sa va întreprinde în Moldova 10 vizite, cu contribuţia la
proiect de cca 4,25 luni.
Expertul în evaluarea terenurilor / Expertul Reparcelării, dl Jan Thaysen, Orbicon A/S
Urmează a fi responsabil de evaluarea terenurilor agricole şi va contribui la fazele
proiectării/ negocierilor (activităţile nr. 11 şi nr. 12). Contribuţia Domniei sale la
proiect va constitui 0,75 luni, pe parcursul a 3 vizite.
Expertul în Evaluarea Impactelor asupra Mediului Înconjurător, dna Karina Kitnaes,
Orbicon A/S
Domnia sa va fi responsabilă de crearea cadrului de evaluare a impactelor asupra
naturii şi mediului ambiant. Sunt planificate 2 vizite în Moldova pentru jumătate de
lună.
- 98 -
Expertul în planificarea dezvoltării comunitare şi înregistrării funciare, dl Vahagn
Grigoryan, Niras AB
Acest expert va participa la pregătirea planului de dezvoltare a localităţilor, la
înregistrarea şi implementarea acordurilor negociate. Durata contribuţiei Domniei
sale va constitui cca 1 lună.
Experţii locali:
ACSA, în calitate de membru a consorţiului de implementare din ţară, contribuie cu
specialiştii locali în procesele de expertizare.
Locţiitorul liderului echipei, dl Dumitru Şevcenco, ACSA
Locţiitorul liderului echipei este responsabil de activitatea cotidiană în biroul de lucru
de la Chişinău, fiind şi supraveghetor a tutoror ehipelor locale de executanţi. Este
angajat permanent pe toată perioada de implementare a proiectului.
Asistentul de proiect /Manager de oficiu, dl Maxim Gorgan, ACSA.
Asistentul de proiect coordonează toate activităţile de proiect sub supravegherea
locţiitorului liderului echipei. În acelaşi timp, el este managerul de oficiu şi
traducătorul de proiect.
Expertul în dezvoltarea comunităţii, dl Valentin Cibotaru, ACSA
Expertul în cauză este responsabil de elaborarea planurilor de dezvoltare pentru cele
6 localităţi pilot. Termenii de referinţă a lui presupun că dumnealui va asista echipele
locale în lucrul acestora ce ţine de dezvoltarea comunitară. Va fi angajat pe perioada
noiembrie 2007 - martie 2008.
Şoferul proiectului, dl Victor Cujba, ACSA
Şoferul este angajat permanent pe întreaga perioadă a proiectului.
Şase echipe locale:
Conform termenilor de referinţă ai proiectului, s-a convenit cu MAIA că în toate
localităţile pilot vor fi create 6 echipe locale, fiecare constituită din:
· Proiectantul reparcelării angajat de ACSA şi remunerat din bugetul proiectului
· Proiectantul reparcelării nominalizat şi remunerat de MAIA
· Inginerul cadastral din primărie, finanţat din bugetul local.
Echipele locale vor fi sprijinite şi coordonate de către echipa centrală şi MAIA. Pe
parcursul misiunilor, experţii internaţionali se vor stărui să se afle în localităţi pe o
durată de timp cît mai lungă.
- 99 -
Membrii echipelor locale:
Sadova: Proiectantul ACSA, Valeriu Agapie
Proiectantul MAIA, Evghenii Tihonov
Inginerul cadastral, Petru Gavriliţă
Buşăuca:
Proiectantul ACSA, Ion Ciobanu
Proiectantul MAIA, Aurel Scurtu
Inginerul cadastral, Alexandru Donica
Călmăţui:
Proiectantul ACSA, Angela Andreev
Proiectantul MAIA, Nicolae Buruian
Inginerul cadastral, Gheorghe Rusu
Boldureşti:
Proiectantul ACSA, Petru Andronache
Proiectantul MAIA, Victoria Canuda
Inginerul cadastral, Serghei Vitoroi
Opaci:
Proiectantul ACSA, Nicolai Blaj
Proiectantul MAIA, Ilie Gluh
Inginerul cadastral, Petru Rău
Baimaclia:
Proiectantul ACSA, Vasile Goroşenco
Proiectantul MAIA, Constantin Gafenco
Inginerul cadastral, Ghenadie Vovcenco
Personalul MAIA:
Fostul Vice-ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, dl Ştefan Calancea:
Viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare este preşedintele Comitetului
Tehnic, membru al comitetului de supraveghere a proiectului şi responsabil de
consolidarea terenurilor agricole.
Şeful Departamentului Consolidarea terenurilor agricole al MAIA, dl Ion Botnarenco:
- 100 -
Membru al Comitetului Tehnic, specialist principal al MAIA în reparcelarea terenurilor
agricole.
Consultant al MAIA, Coordonator al proiectului, dl Oleg Horjan:
Membru al Comitetului Tehnic, angajat de BM/UCIMPA pentru a coordona activităţile
proiectului în MAIA.
- 101 -
ANEXE
NUM RUL DE SERVICII I FORMA LOR DE PRESTARE, RE EAUA ACSA, Anual 2007 Anexa RAS 1
Vizitetehn juridic market econ tehn juridic market econ tehn juridic market econ tehn juridic market econ tehn juridic market econ tehn juridic market econ
1 Anenii Noi 3860 1027 1396 1366 17 0 0 2 526 121 110 124 0 0 0 0 11 10 4 7 56 6 1 7 86512 Basarabeasca 1029 352 180 114 169 15 18 9 347 17 12 12 49 17 6 8 50 13 8 9 22 4 3 6 24693 i 5705 1133 1109 869 16 2 0 33 429 50 47 38 10 1 0 9 89 22 18 15 29 0 0 13 96374 Cahul 3064 251 698 326 98 4 4 2 865 9 37 23 118 5 8 5 33 4 11 1 86 2 1 8 56635 inari 1992 509 650 362 21 2 3 5 431 36 52 38 11 4 5 15 42 24 25 9 69 5 2 16 43286 ra i 2581 584 1402 499 0 0 0 2 528 31 78 94 0 6 18 7 49 14 17 11 58 5 4 24 60127 Cantemir 2493 545 648 458 0 0 0 0 775 25 32 47 3 7 76 24 33 12 12 23 176 17 1 36 54438 eni 2658 548 1206 875 29 2 4 2 544 28 30 36 4 3 4 11 28 13 19 15 105 5 9 26 62049 Cimi lia 1570 610 758 616 0 0 0 0 343 58 44 32 35 17 8 10 38 22 18 16 90 16 0 3 4304
10 Comrat 1625 523 702 175 106 22 30 21 280 44 57 23 105 22 12 20 5 1 6 4 31 4 3 3 382411 Criuleni 3281 569 626 434 62 0 5 3 417 7 10 11 131 21 6 12 6 2 6 0 152 3 1 19 578412 Dondu eni 2298 137 1335 407 2 2 1 6 634 11 40 22 4 2 1 3 65 9 15 12 86 2 2 22 511813 Drochia 1786 480 592 561 3 0 1 0 273 3 3 5 64 64 61 51 49 13 18 13 73 1 1 15 413014 Edine 2328 419 1264 558 0 0 0 2 552 22 23 17 46 43 28 45 68 29 17 25 72 4 2 18 558215 le ti 1243 221 215 219 0 0 0 0 583 54 82 88 40 9 9 18 25 12 14 15 89 1 1 17 295516 Glodeni 3169 1095 1163 1233 31 1 8 14 352 79 124 88 2 21 2 5 41 28 26 27 108 5 0 47 766917 Hince ti 2451 754 1051 855 31 7 7 12 256 64 70 63 48 35 29 44 26 21 12 21 57 2 3 18 593718 Ialoveni 4427 711 563 896 10 1 0 0 808 67 27 43 26 12 5 11 24 4 4 5 48 0 0 2 769419 Leova 1957 356 807 291 76 14 14 14 412 15 12 14 29 18 10 21 8 2 2 2 39 3 0 10 412620 Nisporeni 1242 943 976 995 1 0 0 0 356 218 231 200 2 3 2 6 50 54 56 56 41 7 1 22 546221 Orhei 2695 576 828 494 26 1 0 1 729 18 29 29 6 66 51 64 29 19 19 26 79 4 3 17 580922 Ocni a 2224 621 1121 874 53 2 6 4 663 28 87 63 9 15 12 7 66 19 14 22 107 0 2 26 604523 Rezina 1044 354 504 272 36 12 2 2 621 87 117 110 24 13 3 12 89 33 32 36 73 12 0 9 349724 Sîngerei 2504 502 711 304 75 10 6 3 914 76 86 72 30 12 32 20 40 8 7 11 55 8 4 17 550725 old ne ti 1259 328 901 427 27 9 24 62 542 16 99 13 16 52 7 61 51 24 23 26 84 7 4 12 407426 Soroca 3609 620 1038 445 1 0 0 0 410 6 1 10 213 95 83 105 108 18 24 21 27 7 1 13 685527 tefan Vod 2910 624 1332 818 71 1 4 4 486 69 80 79 7 13 11 22 34 20 20 21 103 10 7 24 677028 Str eni 1126 550 396 384 7 7 7 6 519 6 5 7 71 65 49 42 78 34 32 30 64 4 3 14 350629 Taraclia 1287 406 499 361 36 16 0 3 679 20 48 28 99 34 28 33 73 10 23 11 18 3 0 5 372030 Ungheni 2368 419 514 385 22 6 0 2 992 82 108 75 26 4 6 5 87 25 16 18 35 0 1 14 521031 Ceadîr Lunga 1765 763 893 430 49 28 11 18 338 131 194 144 99 48 39 42 9 5 3 8 26 9 2 16 507032 Briceni 1461 261 333 215 0 2 0 16 574 80 95 40 62 3 3 11 35 22 29 15 63 2 1 13 333633 Rî cani 4458 456 753 539 61 0 5 14 634 1 1 1 5 2 1 0 69 14 11 14 47 7 1 11 710534 Telene ti 1719 330 573 247 71 10 12 57 620 73 37 19 180 74 43 54 87 33 17 18 18 1 0 7 430035 Flore ti 3431 486 514 462 14 0 0 0 669 19 20 14 16 25 17 47 70 20 25 29 81 5 1 34 5999
TOTAL 84619 19063 28251 18766 1221 176 172 319 19101 1671 2128 1722 1590 831 675 850 1665 613 603 592 2367 171 65 564 187795
Prestatorul deservicii
Consulta ii verbale Consulta ii în scris Mese rotunde Întruniri Seminare TOTAL
FORMA DE PRESTARE I NUM RUL BENEFICIARILOR, RE EAUA ACSA, Anual 2007Anexa RAS 2
Pres
tato
rul d
ese
rvic
ii
Con
sulta
ii ve
rbal
e
Ben
efic
iari
Con
sulta
iiîn
scr
is
Ben
efic
iari
Vizi
te
Ben
efic
iari
Mes
e ro
tund
e
Ben
efic
iari
Dis
cuii
Ben
efic
iari
Sem
inar
e
Ben
efic
iari
Uni
t
Ore
Tota
l per
soan
eco
nfor
m re
gist
rulu
ilis
telo
r
Au
veni
t o s
ingu
rda
t
Au
veni
t mai
mul
teor
i
Tota
l ben
efic
iari
1 Anenii Noi 7649 6653 19 19 881 4419 0 0 32 159 70 1652 8651 8635 14100 12092 829 129022 Basarabeasca 1675 1693 211 222 388 1274 80 721 80 353 35 615 2469 4663 4887 4059 814 48783 i 8816 7659 51 51 564 2029 20 199 144 537 42 758 9637 8446 12642 9931 1304 112334 Cahul 4339 3471 108 141 934 2617 136 1220 49 187 97 1510 5663 8570 11004 7856 1271 91465 inari 3513 3230 31 85 557 2507 35 332 100 467 92 1418 4328 6164 8550 7737 497 80396 ra i 5066 4736 2 2 731 2341 31 202 91 399 91 1628 6012 7675.5 9698 8974 331 93087 Cantemir 4144 5272 0 0 879 5525 110 1707 80 536 230 5990 5443 10980 19149 19020 130 190308 eni 5287 4749 37 36 638 3731 22 210 75 538 145 2034 6204 8060 13087 10205 1252 112989 Cimi lia 3554 3063 0 0 477 2238 70 767 94 503 109 2497 4304 6621 9185 7892 682 9068
10 Comrat 3025 2986 179 200 404 1107 159 862 16 67 41 509 3824 5605 5995 5293 571 573111 Criuleni 4910 4606 70 68 445 1924 170 1283 14 82 175 2032 5784 8981 10396 9716 406 999512 Dondu eni 4177 4135 11 11 707 2478 10 132 101 555 112 1869 5118 7614 9251 9109 72 918013 Drochia 3419 2825 4 4 284 303 240 1639 93 402 90 1705 4130 6378 7698 6032 914 687814 Edine 4569 4225 2 2 614 3306 162 1938 139 812 96 1602 5582 8022 11711 10811 1100 1188515 le ti 1898 1851 0 0 807 2244 78 538 66 275 108 1516 2957 6738 6574 6371 254 642416 Glodeni 6660 5828 54 53 643 2124 30 236 122 461 160 1367 7669 7984 10942 9415 655 1006917 Hince ti 5111 4565 57 57 453 2523 156 1850 80 494 80 1699 5937 7522 11847 10567 614 1118818 Ialoveni 6597 5917 11 11 945 3329 54 502 37 260 50 1113 7694 8428 12035 10474 808 1113219 Leova 3411 3225 118 163 453 2554 78 878 14 69 52 930 4126 5371 8244 7454 415 781920 Nisporeni 4156 3837 1 1 1005 3986 13 97 216 835 71 1494 5462 7507 10928 9579 671 1025021 Orhei 4593 4335 28 113 805 4478 187 2090 93 635 103 2159 5809 8611 14342 13292 542 1381022 Ocni a 4840 4569 65 67 841 2209 43 583 121 657 135 2425 6045 8240 10762 9834 466 1051023 Rezina 2174 2126 52 61 935 2986 52 619 190 962 94 2048 3497 7811 8957 8662 143 880224 Sîngerei 4021 3766 94 438 1148 4789 94 512 66 350 84 1452 5507 8716 12011 10833 695 1130725 old ne ti 2915 2826 122 146 670 3322 136 1569 124 681 107 2130 4074 7981 11082 10227 415 1067426 Soroca 5712 4611 1 1 427 2210 496 3442 171 736 48 1066 6855 8408 14136 9075 3015 1206627 tefan Vod 5684 5092 80 116 714 3039 53 495 95 479 144 2194 6770 8306 12203 9284 1231 1141528 Str eni 2456 2261 27 27 537 2455 227 2276 174 710 85 1675 3506 7422 10180 8509 850 940429 Taraclia 2553 2504 55 67 775 3006 194 1128 117 424 26 456 3720 7076 8049 7121 464 758530 Ungheni 3686 3439 30 31 1257 5080 41 243 146 624 50 829 5210 8262 11087 9780 553 1024631 Ceadîr Lunga 3851 3393 106 106 807 3916 228 2724 25 127 53 1227 5070 8617 12085 10982 525 1149332 Briceni 2270 2163 18 18 789 3994 79 622 101 552 79 1334 3336 6494 9073 8328 374 868333 Rî cani 6206 4915 80 86 637 885 8 50 108 363 66 968 7105 7719 8640 5958 1346 726734 Telene ti 2869 2847 150 193 749 3306 351 2865 155 1174 26 700 4300 9021 10843 10610 164 1108535 Flore ti 4893 4511 14 14 722 4429 105 1070 144 904 121 1977 5999 8321.5 14070 11890 1059 12905
TOTAL 150699 137884 1888 2610 24622 102663 3948 35601 3473 17369 3167 56578 187797 270970 375443 326972 25432 352705
Anexa RAS 3
Nr.
Con
trac
tulu
i Prest torulde servicii Obiectul contractului
Numele iprenumele
beneficiaruluiLocalitatea Raionul Telefon Despre
executare
1 Nisporeni, C ra i, Rezina, Taraclia,Cidâr-Lunga
Particularit ile producerii fructelor i pomu oarelor încondi iile anului 2007
Executat
2 Anenii Noi, Criuleni, Orhei, Stra eni,Cahul
Particularit ile producerii fructelor i pomu oarelor încondi iile anului 2007
Executat
3 eni, Ialoveni, Râ cani, Edine ,Ocni a, Glodeni, F le ti, Ungheni
Particularit ile producerii fructelor i pomu oarelor încondi iile anului 2007
Executat
4 Sângerei, Drochia, Soroca, Flore ti,old ne ti, Telene ti
Particularit ile producerii fructelor i pomu oarelor încondi iile anului 2007
Executat
5 AO”Centru-Prim-Agro” Anenii Noi Tehnologia de cultivare a ardeiului dulce la irigareaprin picurare
Gheorghe Sîrbu s. Ro cana Anenii Noi 69212627 Executat
59 AO”Centru-Prim-Agro” Anenii Noi Cre terea ciupercilor în condi ii adaptate Baraba Raisa s. Bulboaca Anenii Noi (265) 48 0 14 Executat
6 AO”Inform Agro-BS" Basarabeasca Între inerea i reproducerea iepurilor în condi ii decas
Tudor Bordan s. Ba calia Basarabeasca 69213293 Executat
7 Centrul Ini iativelor Private din B i Implementarea tehnologiei moderne la cultivareacaisului
Iurii Toac s.Glingeni i mob.79188702 Executat
8 OO"Agroconsultant" Briceni Tehnologia de cultivare a legumelor ecologice îngospod ria neasc
Lilian Borodachi s.Hlina Briceni (247) 67 2 45 Executat
9 AO”ASIA” Cahul Cre terea r sadului de legume în solarii iproducerea legumelor timpurii
Dimov Iacob com Cucoara Cahul (299) 51 5 04 Executat
69 AO”ASIA” Cahul Fondarea unei mini ferme de reproducere aporcinelor de ras
Mihail Vrabie s.Taraclia deSalcie
Cahul (299) 78 4 55 Executat
10 AO"Fermer Agroinform" Cantemir Cultivarea c unului la irigarea prin picurare Griciniuc Alexandra s.Sadîc Cantemir mob.79286871 Executat
11 AO"Fermer Agroinform" Cantemir Implementarea tehnologiei de între inere ireproducere a albinelor
Cazacov Georgeta s.Haraghi Cantemir (273) 63 2 34 Executat
65 AO”Consult – InfoAgro” C inari Între inerea i reproducerea taurinelor pentru lapte Braga Andrei s. Cîrn eni inari (277) 74 2 23 Executat
12 AO”Consult – InfoAgro” C inari Cultivarea legumelor la irigarea prin picurare Iurii Cojocaru s.Baimaclia inari (277) 92 5 30 Executat
13 AO”Agroconsultant” C ra i Cre terea r sadului de legume în palete iproducerea legumelor timpurii
Iurie Iurcu s.Buda ra i (244) 61 3 61 Executat
14 AO”Service Agroinform” C eni Implementarea tehnologiei de cre tere a ciupercilorîn condi ii adaptate
Dumitru Margarint s.Hajimus eni (243) 58 2 56 Executat
15 AO”Service Agroinform” C eni Cultivarea c unului în gospod ria neasc Iacob Mungiu s. Plop- tiubei eni (243) 59 2 18 Executat
16 Centrul de Informare i Consultan„Dialog” Ciadîr-Lunga
Între inerea i reproducerea pe telui în ele teu Constantin Gaidarjî s.Baurci Ciadîr Lunga (291) 32 2 70 Executat
17 Centrul de Informare i Consultan„Dialog” Ciadîr-Lunga
Cre terea ciupercilor în condi ii adaptate Vladimir Anastasov or.Ciadîr-Lunga Ciadîr Lunga (291) 21 2 17 Executat
18 OO"Bugeack-Consult" Cultivarea tomatelor în ser la irigarea prin picurare Andrei Bolgar or.Comrat Comrat (298) 26 5 63 Executat
19 AO”Criul-Fermier” Criuleni Cre terea garoafelor, crizantemelor i trandafirilor însere
Valentina Paladi s.Cruclic Criuleni (248) 66 5 25 Executat
Produc torii de fructe i pomu oare din raioanele numite conform listelor participan ilor
Informa ie despre implement rea contractelor de prestare a serviciilor speciale în anul 2007
Produc torii de fructe i pomu oare din raioanele numite conform listelor participan ilor
Produc torii de fructe i pomu oare din raioanele numite conform listelor participan ilor
Produc torii de fructe i pomu oare din raioanele numite conform listelor participan ilor
20 AO”Criul-Fermier” Criuleni Tehnologia de producere, prelucrare i p strare acepei comune
Ion R bd u s.M i Criuleni (248) 64 3 78 Executat
72 AO”Criul-Fermier” Criuleni Fondarea i între inerea unei planta ii de nuc cusoiuri productive
Mihail Sclifos or. Criuleni Criuleni (248) 22 0 60 Executat
21 OO"Agroconsultant" Dondu eni Cultivarea legumelor în sol protejat folosind irigareaprin picurare
Vladimir Costa co s.Plop Dondu eni (251) 71 3 42 Executat
22 AO"Consult-Service" Drochia Înfiin area unui atelier de confec ionare a mobilei îngospod ria neasc
Josanu Sergiu s.Chetrosu Drochia (252) 54 8 74 Executat
23 AO"Consult-Service" Drochia Cultivarea legumelor în cîmp deschis la irigarea prinmicroaspersiune
estovschi Ion s.Nicoreni Drochia (252) 37 3 50 Executat
24 AO"Consult-Service" Drochia Cre tertea i între inerea ovinelor de ras Karacul Dasc l Eugen s. Drochia Drochia (252) 44 4 76 Executat
63 AO"Agroext" Edine Între inerea i reproducerea taurinelor pentru lapte Leonid Platon s.Volodeni Edine (246) 61 2 63 Executat
25 AO"Agroext" Edine Fondarea unei mini ferme pentru reproducereaiepurilor de cas
Eugen Buruian com.Parcova Edine (246) 77 2 00 Executat
62 AO"Centrul de Consulta ie agricol dinle ti"
Între inerea i reproducerea ovinelor de ras Karacul Grigore Boub trîn s.C line ti le ti (259) 61 3 27 Executat
26 AO"Centrul de Consulta ie agricol dinle ti"
Cultivarea legumelor în sol deschis la irigarea prinpicurare
Eugen Ciobanu s.Ilenu a le ti (259) 68 1 77 Executat
27 OO Centrul local de extensiune"Tamir" Flore ti
Cre terea ciupercilor în condi ii adaptate Valeriu Postolachi s. V rv reuca Flore ti (250) 20 3 32 Executat
28 OO Centrul local de extensiune"Tamir" Flore ti
Producerea materialului s ditor pomicol cu calit ibiologice avansate
Nistor Ixari s.Sevirova Flore ti (250) 42 2 18 Executat
58 OO Centrul local de extensiune"Tamir" Flore ti
Între inerea i reproducerea ovinelor de ras Karacul Ion Bogdan s.R dulenii Vechi Flore ti (250) 46 3 78 Executat
29 AO"Centrul de Consultan icolarizare în Agricultur " Glodeni
Cultivarea c unului în gospod ria neasc Ira Condrea s.Du mani Glodeni (249) 74 5 86 Executat
30 AO"Centrul de Consultan icolarizare în Agricultur " Glodeni
Cre terea r sadei de legume i producerealegumelor timpurii în sol protejat
Vasilii Pogor s.Hîjdieni Glodeni (249) 56 5 18 Executat
31 AO"Hînce ti-Inform" Între inerea i reproducerea iepurilor în condi ii decas
Mihail Dragomir s.Bobeica Hînce ti (269) 56 6 17 Executat
32 AO"Hînce ti-Inform" Implementarea tehnologiei de între inere ireproducere a albinelor
Vasile Sîrbu s.Minjir Hînce ti (269) 76 6 97 Executat
33 Centrul de Extensiune"Agroinform"Ialoveni
Fondarea unei mini ferme de între inere ireproducere a iepurilor de cas
Adrian Luca or.Ialoveni Ialoveni mob. 69195611 Executat
34 Centrul de Extensiune"Agroinform"Ialoveni
Implementarea tehnologiei de cultivare a legumelor lairigarea prin picurare
Mihail Cioar s.Mile tii Mici Ialoveni (268) 68 4 07 Executat
66 Centrul de Extensiune"Agroinform"Ialoveni
Între inerea i reproducerea taurinelor pentru lapte Ion Afanasie s.Zîmbreni Ialoveni (268) 57 2 30 Executat
35 AO"Colina" Nisporeni Cultivarea c unului i arbu tilor frictiferi îngospod ria neasc
Sergiu Izba s.Marinici Nisporeni (264) 44 4 63 Executat
36 AO"Colina" Nisporeni Cre terea i reproducerea iepurilor în condi ii decas
Gheorghe Petic s.Mile ti Nisporeni (264) 40 2 93 Executat
37 OO"Centrul Teritorial de extensiuneNGO" Ocni a
Cultivarea cartofului la consum cu aplicarea iriga ieiprin picurare
Alexandru Grinco com. Corestau i Ocni a (271) 94 1 67 Executat
38 OO"Centrul Teritorial de extensiuneNGO" Ocni a
Cultivarea legumelor în cîmp deschis la irigarea prinaspersiune
Anatolii Gumeniuc s.Rujni a Ocni a (271) 75 3 07 Executat
39 OO"Centrul Teritorial de extensiuneNGO" Ocni a
Prelucarea lemnului i confec ionarea obiectelor dinlemn
Leonid Munteanu s.H i Ocni a (271) 93 7 20 Executat
70 OO"Centrul Teritorial de extensiuneNGO" Ocni a
Între inerea i reproducerea bovinelor Nicolai Galemba s.Bîrnova Ocni a (271) 54 4 20 Executat
40 AO"Agroinfo Service Orhei" Crearea unei mini ferme de între inere i reproducerea prepeli elor
Nicolai ova s.Zahoreni Orhei (235) 50 6 77 Executat
41 AO"Agroinfo Service Orhei" Fondarea i între inerea unei planta ii de nuc cusoiuri productive
Dorin Zghibar s.Morozeni Orhei (235) 57 3 01 Executat
42 AO"Agroinfo Service Orhei" Între inerea i reproducerea iepurilor în condi ii decas
urcan Valeriu s.Mitoc Orhei (235) 41 3 34 Executat
61 AO"Agroinfo Service Orhei" Între inerea i reproducerea ovinelor de ras Karacul Valentin Creciun s.Morozeni Orhei (235) 57 2 00 Executat
43 AO" Nistru AgriConsult" Rezina Cultivarea ardeiului la irigarea prin picurare Anatolii Soltan s.Cuizovca Rezina (254) 46 3 64 Executat
64 AO" Nistru AgriConsult" Rezina Între inerea i reproducerea pe telui în ele teu Valeriu Burjacovschi s.Horodi te Rezina (254) 92 4 80 Executat
44 AO"Agroinform Rî cani" Tehnologia de cultivare a legumelor în sol protejat Ion Ila ciuc s.Aluni Rî cani (256) 61 2 01 Executat
45 AO"Agroinform Rî cani" Cre terea ciupercilor în condi ii adaptate Tîbuleac Ion or.Rî cani Rî cani (256) 28 8 45 Executat
46 AO" Uniunea Fermierilor Priva i dinSîngerei"
Cre terea ciupercilor în condi ii adaptate GheorgheTurtureanu
s.Chi reni Sîngerei (262) 41 2 90 Executat
47 AO" Uniunea Fermierilor Priva i dinSîngerei"
Cre terea i reproducerea pe telui în ele teu Teodor Bajura s.Bilicenii Vechi Sîngerei (262) 33 4 58 Executat
48 Asocia ia ob teasc "Astagro" Str eni Producerea ciupercilor în condi ii adaptate Maria Codreanu s.Recea Str eni (237) 41 3 85 Executat
49 AO" SORAGROINFORM" Soroca Confec ionarea obiectelor din nuiele de salcie Ala Ciumac s.Egoreni Soroca (230) 93 8 83 Executat71 AO" SORAGROINFORM" Soroca Dezvoltarea turuzmului rural Mihail Zubatîi s.Parcani Soroca mob. 069239231 Executat
50 AO"Agro Farmer Consult" old ne ti Prelucrarea lemnului i confec ionarea produselordin lemn în condi ii rurale
Ion Colin s.Pohoarna old ne ti (272) 47 2 13 Executat
51 AO"Agro Farmer Consult" old ne ti Crearea unei mini ferme de cre tere a prepeli elor Ion Laz r s.Cotiujenii Mari old ne ti (272) 74 1 69 Executat
67 AO"Agro Farmer Consult" old ne ti Tehnologia de cultivare a legumelor timpurii cuaplicarea agriluli
Ion Burez s.Zahorna old ne ti (272) 48 2 34 Executat
60 AO"Agroasisten a" tefan Vod Între inerea i reproducerea ovinelor în condi iilegospod riei ne ti
Mihail Curmei s.Fe teli a tefan Vod (242) 44 4 54 Executat
52 AO"Agroasisten a" tefan Vod Confec ionarea costumelor na ionale i obiectelor deartizanat
Galina M rinescu s.Carahasani tefan Vod (242) 42 3 76 Executat
53 AO"Agroasisten a" tefan Vod Producerea materialului s ditor decorativ încontainere Ruslan Dombrov s.Tudora tefan Vod (242) 53 1 80 Executat
54 AO"Agroconsultant" Taraclia Cultivarea legumelor timpurii în ser Dmitrii Vinode s.Musait Taraclia (294) 52 2 47 Executat
55 ONG "PRESCONS AGRO Telene ti" Cre terea r sadului i cultivarea legumelor timpurii înser
Anatolie Rabei s.S tenii Vechi Telene ti (258) 73 2 17 Executat
56 ONG "PRESCONS AGRO Telene ti" Între inerea i reproducerea a iepurilor de cas Gheorghe Trofimov s. în reni Telene ti nu are Executat
68 Centrul de Consultan i colarizareîn Agricultur Ungheni
Fondarea unei mini ferme de reproducere aporcinelor de ras
Dumitru Cepoi s.Bumb ta Ungheni (236) 44 5 07 Executat
57 Centrul de Consultan i colarizareîn Agricultur Ungheni
Implementarea tehnologiei de cultivare a c unuluiîn tunele
Victor Munteanu s.Hristoforovca Ungheni (236) 69 2 36 Executat
Anexa RAS 4
Componenţa nominală a Comisiilor de susţinere a tezelor la specializarea
Viticultură:
1. Tudor Cazac, Vice director, Institutul Viei şi Vinului, doctor în agricultură2. Mihai Suvac, Şef al Direcţiei fitotehnie, semenologie, horticultură şi pepinierit MAIA3. Andrei Botezatu, Coordonator Unitatea Servicii de Extensiune Rurală UCIMPA-MAIA4. Ina Butucel, Jurist, Unitatea Servicii de Extensiune Rurală UCIMPA-MAIA5. Lilia Banuh, Economist, Coordonator ACSA Bălţi6. Gheorghe Cainarean, Coordonator consultanţă şi instruiri, Direcţia Executivă ACSA.
Pomicultură:
1. Victor Bucarciuc, Şeful laboratorului ameliorarea speciilor sămânţoase, Institutul deCercetări în Pomicultură, doctor habilitat în agricultură2. Mihai Suvac, Şef al Direcţiei fitotehnie, semenologie, horticultură şi pepinierit MAIA3. Andrei Botezatu, Coordonator Unitatea Servicii de Extensiune Rurală UCIMPA-MAIA4. Ina Butucel, Jurist, Unitatea Servicii de Extensiune Rurală UCIMPA-MAIA5. Lilia Banuh, Economist, Coordonator ACSA Bălţi6. Gheorghe Cainarean, Coordonator consultanţă şi instruiri, Direcţia Executivă ACSA.
Legumicultura:
1. Vasile Botnari, Şeful laboratorului de legumicultură, Institutul de Fitotehnie, doctorhabilitat în agricultură
2. Mihai Suvac, Şef al Direcţiei fitotehnie, semenologie, horticultură şi pepinierit MAIA3. Andrei Botezatu, Coordonator Unitatea Servicii de Extensiune Rurală UCIMPA-MAIA4. Ina Butucel, Jurist, Unitatea Servicii de Extensiune Rurală UCIMPA-MAIA5. Lilia Banuh, Economist, Coordonator ACSA Bălţi6. Gheorghe Cainarean, Coordonator consultanţă şi instruiri, Direcţia Executivă ACSA.
Anexa RAS 5Temele tezelor de curs specializat pentru specializarea „Viticultură”, anul 2007
Nr.ord.
Nume/prenume Presatorul deServicii
Tema tezei de curs,susţinută
Exploataţia agricolăîn baza căreia
sa întocmit teza
1 Dragan MihailConsultant
Local
AO „Preconsagro”, r. Teleneşti
Reînnoirea plantaţiilor devii existente cu soiuriviticole noi – cale de
sporire a veniturilor îngospodăriile ţărăneşti
GŢ ”Dragan Victor”,s. Budăi,
r. Teleneşti
2 SpataruAlexandru ,Consultant
Local
AO”Hânceşti-Inform”,
r. Hînceşti
Producerea strugurilortehnici ca afacere în
gospodăria ţărănească
GŢ ”I. Golban”,s. Cărpineni,
r. Hînceşti
3 CucereavîiVladimir,
ConsultantLocal
AO,,Consult-infoagro,,,
Căinari
Protecţia integrată a viteide vie ca element
tehnologic hotărâtor laproducerea strugurilor
tehnici
GT,,Bostan Ion „s. Taraclia, r.
Căuşeni
4 GoloveiConstantin,Consultant
Local
AO „ServiceAgroinform”,r. Căuşeni
Producerea strugurilor demasă ca afacere în
gospodăriile ţărăneşti.
GŢ „Covalschii C.”GŢ „Vrancean N.”GŢ „Spravnic Gh.”,
s. Tocuz,r. Căuşeni
5 Gavriluţa Ion,Consultant
Local
APA „Centru-Prim-Agro”,
r. Anenii Noi
Înfiinţarea plantaţiilorviticole noi şi reînnoireacelor existente –metodăde sporire a veniturilor îngospodăriile ţărăneşti din
Bulboaca
În baza plantaţilorparticulare din satul
Bulboaca,r. Anenii Noi
6 Ciocan Ion,Consultant
Local
Centrul deConsultanţă,r. Ungheni
Producerea strugurilor demasă ca afacere în
gospodăriile ţărăneşti
GŢ „Ciocanu Ion”,s. Costuleni,r. Ungheni
7 Haruţa Anatol,Consultant
Local
AO„InfoAgroConsult”,
r. Cimişlia
Înfiinţarea plantaţiilorviticole înalt productive –
cale spre sporireaveniturilor în gospodăriile
ţărăneşti
GŢ,,BalmuşSemion”,
s. Cicur – Mingir,r. Cimişlia
8 Adam Tudor,Consultant
Local
OO „Colina”,r. Nisporeni
Producerea strugurilor demasă – sursă de venit în
gospodăriile ţărăneşti
G.Ţ. „MihăilăTudor”,
s. Selişte,r. Nisporeni
9 CebotariIlarion,
Coordonator deproiect
CE ”Agroform”,r. Ialoveni
Producerea soiurilortehnice ca afacere îngospodăriile ţărăneşti
GŢ „Plămădeală Gh”s. Hansca,r. Ialoveni
10 Bacalov IvanConsultant
Local
Centrul DIALOG,r. Ceadîr-Lunga
Integrirovannaia zaşcitavinogradnikov kak vajnîi
ălement pribîlinogovedenia hoziaistva
КХ «Агроюлдим»,s. Corteni,
r. Ceadîr-Lunga
11 PerebailovMaria,
ConsultantLocal
AO „Agroasistenţa”r. Ştefan Vodă
Producerea strugurilortehnici în zona Purcari –sursă durabilă de venit
SRL”Amfipur”.s. Tudora,
r. Ştefan Vodă
12 TătaruGheorghe,Consultant
Local
«Агроконсультан»r. Taraclia
Proizvodstvo stolovogovinograda kak vajnîi
istocinic dohodov dleacrestianschih hozeaistv
GT «Кашиняну Г.»,s. Albota de Jos,
r. Taraclia
13 LozovanuConstantin,Consultant
Local
APA „Astagro”,r. Străşeni
Argumentareaorganizatorico-economică
a înfiinţării plantaţiilorviticole cu viţe vegetante
GŢ „Lozovanu ”,s. Micleuşeni,
r. Străşeni
14 CondurachiGheorghe,Consultant
Local
AO „ASIA”,r. Cahul
Restabilirea plantaţiilorviticole ca element
tehnologic de sporire aveniturilor în gospodăriile
ţărăneşti
GŢ „Ernu Vasile”,s. Taraclia de
Salcie, r. Cahul
15 Roşca Tudor,Consultant
Local
AO„Agroconsultant”,
r. Călăraşi
Înfiinţarea plantaţiilorviticole ca afacere pentru
gospodăriile ţărăneşti
GŢ„MariaProscurov”,s. Ţibirica,r. Călăraşi
16 RaevschiMihail,
ConsultantLocal
AO ”ADL Leova”,r. Leova
Producerea strugurilorsoiul „Merlot” ca sursă devenit pentru gospodăriile
ţărăneşti
GŢ ”BraicovSerghei”,
s. Sărăţica Nouă,r. Leova
17 Boişteanu Ion,Consultant
Local
AO„Fermieragroinform”,
r. Cantemir
Modernizarea plantaţiilorviticole ca sursă de venitîn gospodăriile ţărăneşti
GŢ „Ion Boişteanu”,s. Cârpeşti,r. Cantemir
18 Canţîr Iurie,Consultant
Local
AO „Criulfermier”,r. Criuleni
Tehnologia de producereşi valorificarea a
strugurilor de masă soiulMoldova în GŢ”Nicu Ilieş”
GŢ”Nicu Ilieş”,s. Zăicani,r. Criuleni
Anexa RAS 6Temele tezelor de curs specializat pentru specializarea „Pomicultură”, anul 2007
Nr.ord
Nume/prenume Presatorul deServicii
Tema tezei de curs, susţinută Exploataţiaagricolă în baza
căreiasa întocmit teza
1 Condru Ion,Consultant Local
OO „Centrul deConsultaţieAgricolă din
Făleşti”
Înfiinţarea unei livezi de cireşca afacere pentru GospodăriaŢărănească „Margină Victor”
GŢ „Margină V”s. Năvîrneţr. Făleşti
2 Lungu Ştefan,Consultant Local
AO„Agroinform”,
r. Riscani
Producerea merelor ca sursăde venit în GŢ cu suprafaţa de
până la 5 ha
G.Ţ.”ŢăruşGheorghe”
s.Varatic, r. Rîşcani3 Buga Tatiana,
Consultant LocalConsultant local
OO ”CTENGO”Ocniţa
Cultivarea pomusoarelor –sursa alternativa de venit in GŢ
„N. Slivca”
GŢ”Nicolai Slivca”s. Bîrnova,
r.Ocniţa4 Bragari Vasile,
Consultant Local„Service
Agroinform”,r. Căuşeni
Iniţierea şi dezvoltarea afaceriiîn cultura piersicului în GŢ
„Ţaranu Gheorghe”
GŢ „ŢaranuGheorghe”,
s. Zaim, r. Căuşeni5 Ceban Anatol,
Consultant LocalAPA „Centru-Prim-Agro”,r. Anenii Noi
Tehnologia înfiinţării livezilor deprun– sursă sigură de venit în
gospodăriile ţărăneşti din Speia
În baza livezilor dinmăr şi prun din
satul Speia, r. Anenii Noi
6 Mistreanu Nicolai,Consultant Local
Centrul deConsultanţă,r. Ungheni
Eficienţa economică la producereaşi valorificarea merelor îngospodăria ţărănească
GŢ Mistreanu N.”s. Bumbăta,r. Ungheni
7 Petic Gheorghe,Consultant Local
OO „Colina”,r. Nisporeni
Înfiinţarea plantaţiei pomicolenoi – sursă de venit în G.Ţ.
„Răscoală Nicolai”
G.Ţ. „Răscoală N”,s. Mileşti,
r. Nisporeni8 Gandrabura Victor,
Consultant LocalOO,,Agro-Farmer-Consult”,
r. Şoldăneşti
Iniţierea şi organizarea afaceriiîn producerea pomuşoarelor de
coacăză negru înGŢ”Gandrabura Victor”
GŢ”GandraburaVictor”,
s. Cotiujenii Mari,r. Şoldăneşti
9 DubencoAlexandru,
Consultant Local
Centrul localde extensiuneONG “TAMIR”,
Floreşti
Creşterea căpşunului şiarbuştilor fructiferi ca afacereprosperă în GŢ“Ion Cobâlaş”
GŢ “Ion Cobâlaş”s. Prajila,r. Floreşti
10 Baltaga Nicolae,Consultant Local
CE”Agroform”,r. Ialoveni
Argumentarea economică arestabilirii livezilor de măr
SRL „AGRI-COM”s.Puhoi, r.Ialoveni
11 Gheorghe Ureche,Consultant Local
AO,,Criul-Fermier”,r. Criuleni
Argumentarea economică aînfiinţării unei livezi de măr,prun, cais şi piersic în GŢ
”Orescu Dumitru”
SRL „Ghertcomagro”GŢ ”Orescu D.”,s. Hîrtopul Mare,
r. Criuleni12 Latu Nicolae
Consultant LocalAO
„Preconsagro”,r. Teleneşti
Producerea fructelor de măr caafacere
SRL”Trofion Agro”s. Chştelniţa,r. Teleneşti
13 Lupuşor Silvia,Consultant Local
Centrul deConsultanţăr. Glodeni
Argumentarea economică laînfiinţarea unei livezi de cireş în
GŢ ”Gheorghiţă Lucia”
GŢ ”Gheorghiţă L.”s. Cobani,r.Glodeni
14 Pojoga ValentinaConsultant Local
AO”Hânceşti-Inform”
Cultivarea prunului ca sursă desporire a veniturilor îngospodăria ţărănească
GospodăriaŢărănească„Şt. Pojoga
15 Babin BorisConsultant Local
AO „ConsultService”,r. Drochia
Producerea merelor – sursă devenit în GŢ „Gladiuc Victor”
GŢ „Gladiuc Victor”s. Ochiul Alb,
r. Drochia
16 SolomiţchiMargareta,
Consultant Local
„Agroasistenţa”r. Ştefan Vodă
Producerea materialului săditorpomicol de specii sâmburoase.
SRL”Zăvoiul Mare”,s. Antoneşti,
r. Ştefan Vodă17 Bobeica Daniel,
Consultant LocalAO,”Consult-
infoagro”,Căinari
Argumentarea economică laproducerea merelor îngospodăria ţărănească
GŢ „Bordian Ion”s. Coşcalia, r. Căuşeni
18 Mîrza Maria,Consultant Local
AO„Infagroconsult”
r. Cimişlia
Producerea merelor ca afacereîn SRL „Valea Viilor”
SRL,,Valea Viilor”s. Gura Galbenă
r. Cimişlia19 Mitrofan Nicolaie,
Consultant LocalAO”Agroconsul
tant”,r. Donduşeni
Argumentarea economică laplantarea culturilor intercalatede nuc cu specii sămânţoase(măr) în GŢ „Cucoş Tudor”
Î GŢ „CucoşTudor”,s. Plop;
r. Donduşeni20 Mogorean Ion,
Consultant LocalAO „Agroext”,
r. EdineţÎnfiinţarea livezii de măr ca
afacere în gospodăriileţărăneşti
GŢ „V.Prisacari”,s. Ruseni,r. Edineţ
21 Mametiuc Grigore,Consultant Local
OO,,NistruAgriconsult’’,
r. Rezina
Argumentarea economică arestabilirii livezilor de mar în
GŢ,,Negură Ion’’
GŢ,,Negură Ion’’s. Echimăuţi,
r. Rezina22 Leahu Anatolii,
Consultant LocalAO „Agroinfo
Service”r. Orhei”
Producerea pomilor altoiţi denuc ca afacere în GŢ
„Gheorghe Cucu”
GŢ „Gh. Cucu”,s. Jora de Mijloc,
r. Orhei23 Gaidarji Stepan,
Consultant Local«Агроконсуль
тант»r. Тараклия
Proizvodstvo persika kakbusiness v OOO«Потерга-
Агро»
ООО «Потерга-Агро», s. Carbalia,
r. Taraclia24 Mereneanu Mihai,
Consultant LocalAPA „Astagro”,
r. StrăşeniÎnfiinţarea unei livezi de piersicîn gospodăria ţărănească ca
afacere
GŢ „N. Heghea”,s. Sireţi,
r. Străşăni25 Reniţă Mihai,
Consultant Local„Inforagro BS”Basarabeasca
Producerea căpşunului – sursăalternativă de venit în
gospodăria ţărănească
GT „Reniţă Mihai”,s. Abaclia,
r. Basarabeasca26 Vasile Valache,
Consultant LocalAO „ASIA”,
r. CahulProducerea piersicului ca sursă
de venit în gospodăriaţărănească
GŢ „Donea Gh.”s. Cîşliţa Prut,
r. Cahul27 Iazinschi Iurie,
Consultant LocalAO
„Soragroinform”r. Soroca
Argumentarea economică arestabilirii plantaţiilor de măr
GŢ „Dolghii Valeriu”s. Redi-Cerişneveţ,
r. Soroca28 Pozdircă Ion,
Consultant Local„Agroconsultant”
r. CălăraşiProducerea caisului ca afacere
în SRL „Pomul”SRL „Pomul”,
s. Ţibirica,r. Călăraşi
29 Savin Mihail,Consultant Local
AO”ADL Leova Înfiinţarea unei livezi de cais caafacere la Gheanlen-SRL
„Gheanlen-SRL”,s. Tomai, r. Leova
30 Curtiş Alexandr,Consultant Local
OOAgroconsultant
Briceni
Eficacitatea producerii nuculuiîn gospodăriile ţărăneşti
GŢ „Mihai Sîrbu”,s. Coteala,r. Briceni
31 Prisacaru Valeriu,Consultant Local
UFP dinSîngerei
Producerea merelor îngospodăriile ţărăneşti ca
afacere
GT "Vieru G"s. Chişcăreni,
r. Sîngerei32 Lupuşor Ion,
Consultant LocalCIP din Bălţi Creşterea materialului săditor
pomicol cu calităţi biologiceînalte ca afacere
SRL SELMAX,s. Sadovoe,mun. Bălţi
33 Duşcov Nicolae,Consultant Local
AO “Bugeak-Consult”,r. Comrat
Zacladca persicovo sadametodom mestnoi oculirovchi
К/х «Душков Н»,s. Congaz,r. Comrat
34 Jorovlea Gheorghe,Consultant Local
„Fermieragroinform”,
r. Cantemir
Producerea şi valorificareamerelor ca afacere în
CAP „Capaclia”
CAP „Capaclia”s. Haragaş, r. Cantemir
Anexa RAS 7Temele tezelor de curs specializat pentru specializarea „Legumicultura”, anul 2007
Nr.ord
Nume/prenume Presatorul deServicii
Tema tezei de curs,susţinută
Exploataţiaagricolă în baza
căreiasa întocmit teza
1 Baltag Valentina,Consultant Local
OO „Centrul deConsultaţieAgricolă din
Făleşti”
Producerea legumelor îngospodăriile ţărăneşti ca
afacere
GŢ „Ceban Eug.”s. Ilenuţar. Făleşti
2 Prisacari Victoria,Consultant Local
AO„Agroinform”,
r. Riscani
Producerea tomatelor îngospodăriile ţărăneşti ca sursă
suplimentară de venit
G.Ţ. „Babin Ser.”s. Racaria,r. Rîşcani
3 Rusnac IonConsultantRegional
OO ”CTENGO”, r. Ocniţa
Producerea tomatelor în terenprotejat – sursă alternativă de
venit în GŢ „Pârlea Anatol”
GŢ „PârleaAnatol”,
s. Lipnic, r. Ocniţa4 Sîrbu Dumitru,
Consultant Local„Service
Agroinform”r. Căuşeni
Producerea şi comercializareacepei ca afacere în gospodăria
ţărănească
CP „Copanca”,s. Copanca,r. Căuşeni
5 Pădure Serafim,Consultant Local
APA „Centru-Prim-Agro”,r. Anenii Noi
Cultivarea pepenelui verde şigalben prin răsad – metodă
de sporire a veniturilor îngospodăriile ţărăneşti
În baza plantaţilordin pepenii verzi
şi galbeni aproducatorilor dinsatul Ţânţăreni
6 Pătraşcu Mihail,Consultant Local
Centrul deConsultanţăr. Ungheni
Cultivarea tomatelor în seră casursă de venit în gospodăriile
ţărăneşti
GŢ „Pătraşcu M.”,s. Chirileni,r. Ungheni
7 Merlan Ioana,Consultant Local
OO,,Colina”,r. Nisporeni
Producerea tomatelor în cîmpdeschis – sursă alternativă de
venit
SRL ,,Grozînca”,s. Grozeşti,r. Nisporeni
8 Moscalu Nicolai,Consultant Local
„Agro FermerConsult”
r. Şoldăneşti
Producerea verzei timpurii –sursă alternativă de venit în
gospodăriile ţărăneşti
GŢ ,,Vas. Martin”s. Cuşmirca,r. Şoldăneşti
9 Inculeţ Ion,Consultant Local
Centrul local deextensiune
ONG “TAMIR”,r. Floreşti
Producerea legumelor timpuriişi succesive ca sursă de venit
în gospodăriile ţărăneşti
GŢ “MandraburcăVasile”
s. Caşunca,r. Floreşti
10 Mihail OdobescuCoordonator de
proiect
AO,,Criul-Fermier”,r. Criuleni
Cultivarea, păstrarea şicomercializarea cepei caafacere în gospodărea
ţărănească ,,Răbdău Ion”
GŢ ,,Răbdău Ion”,s.Maşcăuţi,r. Criuleni
11 Stănilă Petru,Consultant Local
„Preconsagro”,r. Teleneşti
Cultivarea ardeiului dulce casursă de venit în gospodăria
ţărănească
GŢ”AmbrosiiGheorghe”,s. Ţînţăreni,r. Teleneşti
12 Cemîrtan Eugen,Consultant Local
Centrul deConsultanţăr. Glodeni
Producerea verzei timpurii înteren protejat – sursă de venit
în gospodăria ţărănească
GŢ ”Stati Const.”s. Duşmani,r. Glodeni
13Vrabie Nicolae,
Consultant LocalAO”Hânceşti-
Inform”
Sporirea veniturilor laproducerea ardeiului dulce prin
implementarea elementelortehnologice noi
GŢ „N. Vrabie”,s. Bobeica,r. Hînceşti
14 Cernev Victor,Consultant Local
CentrulDIALOG
Ceadîr-Lunga
Vozdelîvanie ovoşcei na uzkihgreadah kak alternativnîi
istocinic dohodov
КХ «Анашташ»,s. Joltai,
r. Ceadîr Lunga
15 Curchi Mihail,Coordonator de
proiect
AO „AgroinfoService Orhei”
Cultura succesivă amorcovului şi sfeclei roşii casursă alternativă de venit în
gospodăria ţărănească
GŢ „Ion Ciloci”,s. Mitoc,r. Orhei
16 Muntean Eudochia,Consultant Local
„Agroasistenţa”r. Ştefan Vodă
Producerea tomatelor în cîmpdeschis ca sursă alternativă devenit în gospodăriile ţărăneşti
GŢ”SpicuşorApcel”
s. Crocmaz,r. Ştefan Vodă
17 Gore Tudor,Coordonator de
proiect
OO,,NistruAgriconsult’’,
r. Rezina
Sporirea veniturilor lacultivarea ardeiului gras prinimplementarea elementelor
tehnologice noi
GŢ,,Gore TeodorAndrei’’ s. Trifeşti,
r. Rezina
18 Vrabie Semion,Consultant Local
AO „Consult-infoagro”r. Cimişlia
Producerea cartofului caafacere
GŢ ,, Armaş AL „s. Baimaclia,r. Căuşeni
19 Chistol Mihail,Consultant Local
AO „Info AgroConsult”,r. Cimislia
Cultivarea legumelor timpuriiîn sol protejat ca sursă
durabilă de venit îngospodăriile ţărăneşti
GŢ,,MihaiChistol”,
s. Satul Nou,r. Cimişlia
20 Serjantu Silvia,Consultant Local
AO „ConsultService”,r. Drochia
Cultivarea tomatelor pe cîmpprotejat – sursă alternativă devenit în gospodăriile ţărăneşti
GŢ „BotnariMaria”
s. Chetrosu,r. Drochia
21 Josu Leon,Consultant Local
CE ”Agroform”,r. Ialoveni
Obţinerea dublei recolte devarză de pe aceiaşi suprafaţă
GŢ”Leon Josu”, s. Cigîrleni,r. Ialoveni
22 Bozbei Ivan,Coordonator de
proiect
«Агроконсультант»
r. Тараклия
Progresivnâie tehnologhii ibusines v teplicnom
ovoşevodstve na bazepriusadebnogo hozeaistva GT
„Vihodet Dim.”
GT „Vihodet D”,r. Taraclia
24 Calmîş Petru,Consultant Local
APA „Astagro”,r. Străşeni
Cultivarea castraveţilor în sere– sursă alternativă de venit în
gospodăriile ţărăneşti
GŢ „CalmîşVitalie”
s. Pănăşeşti,r. Străşeni
25 Constantin Florea,Consultant Local
AO „ASIA”,r. Cahul
Cultivarea pepenelui verde –sursă de sporire a veniturilor în
gospodăriile ţărăneşti
GŢ „Iaconi Vasile”s. Colibaş,
r. Cahul26 Chitic Ludmila
ConsultantRegional
AO„Soragroinform”
r. Soroca
Cultivarea tomatelor ca sursăalternativă de venit îngospodăriile ţărăneşti
GŢ „MânăscurtăOctavian”,s. Şolcani,r. Soroca
27 Agapie Valeriu,Consultant Local
„Agroconsultant”r. Călăraşi
Sporirea eficienţei economicela cultura cepei timpurii prin
utilizarea elementelortehnologice noi
GŢ „Radu Agapi”,com. Buda,r. Călăraşi
28 Tomşa NicolaiCoordonator de
proiect
AO”ADL Leova Cultura bostănoaselor casursă alternativă de venit în
gospodăriile ţărăneşti
GŢ”TomşaNicolai”,
s. Sarata Rezeşti,r. Leova
29 Popa Petru,Consultant Local
UFP dinSîngerei
Cultivarea tomatelor în câmpdeschis
GT "Popa Petru”,s. Bălăşeşti,r. Sîngerei
30 Marin Ilie,Consultant Local
„Fermieragroinform”,
r. Cantemir
Utilizarea elementelortehnologice noi – element demărire a eficienţei economice
în GŢ
GŢ „Ilie Marin”,s. Sadîc,
r. Cantemir
Annex RBD 1
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALEComponenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Rezultatele cumulative obtinute in cadrul proiectului RISP catre 31/12/07
Numarul de afaceri rurale care au inceput implementarea 217planului de afaceri
Numarul de afaceri rurale care au inceput sa genereze venituri 178
Numarul de afaceri inregistrate cu suportul AD 23
Numarul de beneficiari cu planul de afaceri finisat 283
Numarul de cereri de creditare 254Numarul de credite eliberate 220
Numarul de locuri de munca create la lansarea activitatii 736
Friday, January 25, 2008 Page 1 of 1
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 2Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Rezultate cumulative RISP catre 31/12/07(rata de schimb utilizata (1 dolar SUA) este 13 Lei)
Nr Indicator Total catre Total catre Variatie30/09/07 31/12/07 30/09/07 - 31/12/07
1. Numar de localitati in care a avut loc campania de 365 468 1032. Numarul de persoane care au participat la promovare 7641 9637 1996
3. Numarul de cereri de participare la proiect 315 377 624. cele rejectate de DA si client 55 60 55. Sub-total (3-4) 260 317 576. inclusiv cereri in lucru (5-7) 6 5
7. Contracte de colaborare semnate 254 312 588. Contracte refuzate de AD/Beneficiar 34 49 159. Contracte semnate considerate active (7-8) 220 263 43In contractele active (in 9 mai sus):10. AR care au inceput implementarea PA 183 217 3411. In curs de executie (9-10) 37 46 9
Inclusiv in cele care au inceput implementarea PA (10 mai sus):12. Afaceri noi 97 ( 53.00%) 112 ( 51.61 %) 1513. Afaceri individuale 171 ( 93.44%) 204 ( 94.00 %) 3314. Afaceri de grup 12 ( 6.557%) 13 ( 5.990 %) 115. AR care ben. de suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 130 165 35
15a. #Zile suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 280 502 222
16. AR care genereaza venituri (in 10 mai sus) 143 178 35
17. AR cu planul de afaceri finisat cu suportul AD 235 283 4818. AR inregistrate ca forma juridica cu suportul AD 21 23 219. Cereri de creditare catre institutiile financiare (IF) 218 254 3620. minus cele rejectate sau retrase 18 26 821. Cererile de creditare ramase active (19-20) 200 228 28
Din cererile de creditare active:22. Credite eliberate AR 184 220 36
23. Credite eliberate AR operationale 178 212 3424. Credite aprobate dar ne eliberate 2 225. Cereri de creditare in examinarea IF (21-22-24) 14 6
Din creditele eliberate (in 22 mai sus):26. Credite eliberate din surse RISP 131 146 1527. Credite eliberate din alte surse 53 74 2128. AR fara credite (in 10 mai sus) 5 5Din cele ce au inceput implementarea PA (in 10 mai sus)29. Agricole 55 ( 30.21%) 64 ( 29.49 %) 930. Non agricole 127 ( 69.78%) 153 ( 70.50 %) 26
31. Locuri de munca (la lansare) 633 736 10332. Media locuri de munca pe afacere (la lansare) 3 333. Costul total al tuturor AR (in 10 mai sus) $5,157,372 $5,774,240 $616,86834. Cost mediu al unei afaceri (in 10 mai sus) $28,182 $26,60935. Costul total al AR creditate $5,675,952 $6,534,815 $858,863
36. inclusiv: - credit $2,997,835 $3,575,585 $577,75037. - contributia beneficiarului $2,678,118 $2,959,230 $281,11338. medie credit pe AR (in 22 mai sus) $16,293 $16,253
Friday, January 25, 2008 Page 1 of 1
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 2aComponenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Rezultate cumulative RISP catre 31/12/07(rata de schimb utilizata (1 dolar SUA) este 13 Lei)
Nr Indicator Total catre Total catre Variatie30/11/07 31/12/07 30/11/07 - 31/12/07
1. Numar de localitati in care a avut loc campania de 426 468 422. Numarul de persoane care au participat la promovare 8853 9637 784
3. Numarul de cereri de participare la proiect 354 377 234. cele rejectate de DA si client 58 60 25. Sub-total (3-4) 296 317 216. inclusiv cereri in lucru (5-7) 6 5
7. Contracte de colaborare semnate 290 312 228. Contracte refuzate de AD/Beneficiar 45 49 49. Contracte semnate considerate active (7-8) 245 263 18In contractele active (in 9 mai sus):10. AR care au inceput implementarea PA 201 217 1611. In curs de executie (9-10) 44 46 2
Inclusiv in cele care au inceput implementarea PA (10 mai sus):12. Afaceri noi 107 ( 53.23%) 112 ( 51.61 %) 513. Afaceri individuale 189 ( 94.02%) 204 ( 94.00 %) 1514. Afaceri de grup 12 ( 5.970%) 13 ( 5.990 %) 115. AR care ben. de suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 157 165 8
15a. #Zile suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 438 502 64
16. AR care genereaza venituri (in 10 mai sus) 161 178 17
17. AR cu planul de afaceri finisat cu suportul AD 262 283 2118. AR inregistrate ca forma juridica cu suportul AD 21 23 2
19. Cereri de creditare catre institutiile financiare (IF) 239 254 1520. minus cele rejectate sau retrase 24 26 221. Cererile de creditare ramase active (19-20) 215 228 13
Din cererile de creditare active:22. Credite eliberate AR 203 220 17
23. Credite eliberate AR operationale 196 212 1624. Credite aprobate dar ne eliberate 5 225. Cereri de creditare in examinarea IF (21-22-24) 7 6
Din creditele eliberate (in 22 mai sus):26. Credite eliberate din surse RISP 138 146 827. Credite eliberate din alte surse 65 74 928. AR fara credite (in 10 mai sus) 5 5Din cele ce au inceput implementarea PA (in 10 mai sus)29. Agricole 57 ( 28.35%) 64 ( 29.49 %) 730. Non agricole 144 ( 71.64%) 153 ( 70.50 %) 9
31. Locuri de munca (la lansare) 675 736 6132. Media locuri de munca pe afacere (la lansare) 3 333. Costul total al tuturor AR (in 10 mai sus) $5,561,072 $5,774,240 $213,16834. Cost mediu al unei afaceri (in 10 mai sus) $27,667 $26,60935. Costul total al AR creditate $6,109,688 $6,534,815 $425,127
36. inclusiv: - credit $3,325,619 $3,575,585 $249,96537. - contributia beneficiarului $2,784,068 $2,959,230 $175,16238. medie credit pe AR (in 22 mai sus) $16,382 $16,253
Friday, January 25, 2008 Page 1 of 1
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 3Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Rezultatele cumulative obtinute in cadrul proiectului RISP catre 31/12/07(rata de schimb utilizata (1 dolar SUA) este 13 Lei)
Nr Indicator Total la Total la 31/12/07
30/09/07 ACA CCA CDR MEGA Total
1. Numar localitati in care a avut loc campania promovare 365 85 105 187 91 468
2. Numarul de persoane care au participat la promovare 7641 1766 1870 4210 1791 9637
3. Numarul de cereri de participare la proiect 315 69 99 74 135 3774. cele rejectate de DA si client 55 6 34 4 16 605. Sub-total (3-4) 260 63 65 70 119 3176. inclusiv cereri in lucru (5-7) 6 2 1 0 2 5
7. Contracte de colaborare semnate 254 61 64 70 117 3128. Contracte refuzate de AD/Beneficiar 34 6 11 11 21 499. Contracte semnate considerate active (7-8) 220 55 53 59 96 263
In contractele active (in 9 mai sus):
10. AR care au inceput implementarea planului de afaceri 183 43 35 56 83 217
11. In curs de executie (9-10) 37 12 18 3 13 46
Inclusiv in cele care au inceput implementarea PA (in 10 mai sus):12. Afaceri noi 97 ( 53.0 %) 23 17 18 54 112
13. Afaceri individuale 171 ( 93.4 %) 38 34 54 78 20414. Afaceri de grup 12 ( 6.6 %) 5 1 2 5 13
15. AR care ben. de suport post-creare oferit AD (in 10 mai 130 23 31 38 73 165 sus)
15a. #Zile suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 280 28 82 109 283 502
16. AR care genereaza venituri (in 10 mai sus) 143 35 34 51 58 178
17. AR cu planul de afaceri finisat cu suportul AD 235 58 61 64 100 28318. AR inregistrate ca forma juridica cu suportul AD 21 4 6 4 9 23
19. Cereri de creditare catre institutiile financiare (IF) 218 46 47 63 98 254
20. minus cele rejectate sau retrase 18 1 8 5 12 26
21. Cererile de creditare ramase active (19-20) 200 45 39 58 86 228
Din cererile de creditare active:
22. Credite eliberate AR 184 45 34 58 83 220
23. Credite eliberate AR operationale 178 43 30 56 83 212
24. Credite aprobate dar ne eliberate 2 0 1 0 1 2
25. Cereri de creditare in examinarea IF (21-22-24) 14 0 4 0 2 6
Din creditele eliberate (in 22 mai sus):
26. Credite eliberate din surse RISP 131 38 20 45 43 14627. Credite eliberate din alte surse 53 7 14 13 40 74
28. AR fara credite (in 10 mai sus) 5 0 5 0 0 5
Din cele ce au inceput implementarea planului de afaceri (in 10 mai sus)
29. Agricole 55 ( 30 17 %) 13 15 19 64 ( 29. %)5
30. Non agricole 127 ( 70 %) 26 22 41 64 153 ( 70. %)5
31. Locuri de munca (la lansare) 633 164 96 268 208 736
32. Media locuri de munca pe afacere (la lansare) 3 4 3 5 3 3
33. Costul total al tuturor AR (in 10 mai sus) $5,157,372 $1,443,184 $909,607 $1,641,082 $1,780,368 $5,774,240
34. Cost mediu al unei afaceri (in 10 mai sus) $28,182 $33,562 $25,989 $29,305 $21,450 $26,60935. Costul total al AR creditate $5,675,952 $1,594,881 $1,496,176 $1,663,390 $1,780,368 $6,534,815
36. inclusiv: - credit $2,997,835 $901,101 $737,439 $897,538 $1,039,507 $3,575,585
37. - contributia beneficiarului $2,678,118 $693,781 $758,738 $765,851 $740,861 $2,959,230
38. medie credit pe AR (in 22 mai sus) $16,293 $20,024 $21,689 $15,475 $12,524 $16,253
Friday, January 25, 2008 Page 1 of 1
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 3aComponenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Rezultatele cumulative obtinute in cadrul proiectului RISP catre 31/12/07(rata de schimb utilizata (1 dolar SUA) este 13 Lei)
Nr Indicator Total la Total la 31/12/07
30/11/07 ACA CCA CDR MEGA Total
1. Numar localitati in care a avut loc campania promovare 426 85 105 187 91 468
2. Numarul de persoane care au participat la promovare 8853 1766 1870 4210 1791 9637
3. Numarul de cereri de participare la proiect 354 69 99 74 135 3774. cele rejectate de DA si client 58 6 34 4 16 605. Sub-total (3-4) 296 63 65 70 119 3176. inclusiv cereri in lucru (5-7) 6 2 1 0 2 5
7. Contracte de colaborare semnate 290 61 64 70 117 3128. Contracte refuzate de AD/Beneficiar 45 6 11 11 21 499. Contracte semnate considerate active (7-8) 245 55 53 59 96 263
In contractele active (in 9 mai sus):
10. AR care au inceput implementarea planului de afaceri 201 43 35 56 83 217
11. In curs de executie (9-10) 44 12 18 3 13 46
Inclusiv in cele care au inceput implementarea PA (in 10 mai sus):12. Afaceri noi 107 ( 53.2 %) 23 17 18 54 112
13. Afaceri individuale 189 ( 94.0 %) 38 34 54 78 20414. Afaceri de grup 12 ( 6.0 %) 5 1 2 5 13
15. AR care ben. de suport post-creare oferit AD (in 10 mai 157 23 31 38 73 165 sus)
15a. #Zile suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 438 28 82 109 283 502
16. AR care genereaza venituri (in 10 mai sus) 161 35 34 51 58 178
17. AR cu planul de afaceri finisat cu suportul AD 262 58 61 64 100 28318. AR inregistrate ca forma juridica cu suportul AD 21 4 6 4 9 23
19. Cereri de creditare catre institutiile financiare (IF) 239 46 47 63 98 254
20. minus cele rejectate sau retrase 24 1 8 5 12 26
21. Cererile de creditare ramase active (19-20) 215 45 39 58 86 228
Din cererile de creditare active:
22. Credite eliberate AR 203 45 34 58 83 220
23. Credite eliberate AR operationale 196 43 30 56 83 212
24. Credite aprobate dar ne eliberate 5 0 1 0 1 2
25. Cereri de creditare in examinarea IF (21-22-24) 7 0 4 0 2 6
Din creditele eliberate (in 22 mai sus):
26. Credite eliberate din surse RISP 138 38 20 45 43 14627. Credite eliberate din alte surse 65 7 14 13 40 74
28. AR fara credite (in 10 mai sus) 5 0 5 0 0 5
Din cele ce au inceput implementarea planului de afaceri (in 10 mai sus)
29. Agricole 57 ( 28 17 %) 13 15 19 64 ( 29. %)5
30. Non agricole 144 ( 72 %) 26 22 41 64 153 ( 70. %)5
31. Locuri de munca (la lansare) 675 164 96 268 208 736
32. Media locuri de munca pe afacere (la lansare) 3 4 3 5 3 3
33. Costul total al tuturor AR (in 10 mai sus) $5,561,072 $1,443,184 $909,607 $1,641,082 $1,780,368 $5,774,240
34. Cost mediu al unei afaceri (in 10 mai sus) $27,667 $33,562 $25,989 $29,305 $21,450 $26,60935. Costul total al AR creditate $6,109,688 $1,594,881 $1,496,176 $1,663,390 $1,780,368 $6,534,815
36. inclusiv: - credit $3,325,619 $901,101 $737,439 $897,538 $1,039,507 $3,575,585
37. - contributia beneficiarului $2,784,068 $693,781 $758,738 $765,851 $740,861 $2,959,230
38. medie credit pe AR (in 22 mai sus) $16,382 $20,024 $21,689 $15,475 $12,524 $16,253
Friday, January 25, 2008 Page 1 of 1
Annex RBD 4PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Componenta Dezoltarea Afacerilor RuraleAnaliza progresului cantitativ in cadrul RBDC 31/12/07
I. Rezultate atinse in cadrul componentei RBDC vizavi de obiectivul general
Obiectiv general RBDC 600 ARNumar total de luni 46Numar de luni pina la 30/06/10 30Obiectiv la 31/12/07 224 AR
II. Rezultate RBDC vizavi de obiectivele AD
Obiectiv la 31/12/07 56 AR/AD (in corespundere cu acordurile semnate intre MAIA si AD)
RISP la Obiectiv la Nivel de ObiectivulObiective 31/12/07 31/12/07 impleme global al
ntare proiectuluiAR care au inceput implementarea PA 217 224 96.88% 600individuali 204grupuri 13
afaceri noi 112 300 cel putinextensiuni 105agricole 64non agricole 153 200 cel putinAlti indicatoriActivitati de promovare 468 600 78.00% 900
Planuri de afaceri 283 290 97.67% 833Credite debursate 220 290 75.93% 833
Suport post creare 165 224 73.66% 600
Nr. zile suport post creare 502 3,000
III. Rezultate RBDC vizavi de obiectivele per ADVersus obiectivele la data de 31/12/07
Obiectiv peObiective ACA CCA CDR MEGA Agentie la
31/12/07AR care au inceput implementarea PA 43 35 56 83 56individuali 38 34 54 78grupuri 5 1 2 5
afaceri noi 23 17 18 54extensiuni 20 18 38 29agricole 17 13 15 19non agricole 26 22 41 64Alti indicatoriActivitati de promovare 85 105 187 91 150Planuri de afaceri 58 61 64 100 72
Credite debursate 45 34 58 83 72Suport post creare 23 31 38 73 56
Nr. zile suport post creare 28 82 109 283
Friday, January 25, 2008 Page 1 of 1
Annex RBD 4aPROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Indicatori calitativi 31/12/07Nr Indicator
ACA CCA CDR MEGA Total
1. Angajati Nr. de locuri de munca create (la lansarea afacerii) 164 96 268 208 736 Nr. de locuri de munca create ajustate in cor. cu ult. 190 253 272 244 959monitorizare
Nr. locuri de munca create la afacerile monitorizate in ultimele 12 luni173 239 135 187 734
Barbati 107 92 78 134 411 56%
Femei 66 147 57 53 323 44%
Numarul fondatorilor angajati 43 31 23 39 136Barbati 29 22 16 24 91 67%
Femei 14 9 7 15 45 33%
Numar angajati, anterior someri 42 18 16 55 131Salariul mediu al angajatilor 1,712 1,365 1,256 1,265 1,365
Barbati 1,689 1,406 1,409 1,226 1,371Femei 1,746 1,300 1,094 1,355 1,354
Salariul mediu al fondatorilor angajati 2,444 1,868 2,035 1,423 1,828Barbati 2,858 1,886 2,133 1,405 1,931Femei 1,617 1,814 1,800 1,452 1,612
Salariul mediu ianinte de proiect 1,250 638 1,400 657 752Barbati 2500 717 1,600 604 733Femei 1,250 400 1,000 709 772
2. Durabilitatea afacerilorNr. afaceri monitorizate in ultimele 12 luni 42 32 43 59 176 din acestea nivelul riscului la ultima vizita de monitorizare Numar de afaceri cu risc 'atentie sporita' 0 0 0 0 0 Numar de afaceri cu risc inalt 0 0 0 1 1 Numar de afaceri cu risc mediu 4 0 0 2 6 Numar de afaceri cu risc jos 38 32 43 56 169 Numar de afaceri cu risc nedefinit 0 0 0 0 0
3. Taxecolectate la afacerile monitorizate in ultimele 12 luni
TVA platit 567,090 177,000 368,800 1,005,890 2,118,780 Taxa pe venit si taxe locale platite 385,311 65,843 371,420 121,221 943,795 Fondul social, taxa pe venit, fondul de pendii, etc (din salarii) 248,789 32,076 108,166 0 389,0314. Informatie despre creditNumar de afaceri cu credit 45 34 58 83 220 din acesteaNumar de AR durabile, care reziliaza contractul 0 3 0 0 3Numar de AR cu credit cu contract valabil cu AD 45 31 58 83 217Numar de AR cu credite neperformante 0 0 0 0 0Numar de AR care acceseaza/negociaza al doilea credit 0 0 0 0 0Numar de AR care solicita asistenta repetata a DA (contra plata) 0 0 0 0 0
Friday, January 25, 2008 Page 1 of 1
Annex RBD 5
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALEComponenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Rezultate Cumulative RISP catre 31/12/07
Credite debursate pe raioane
Nr Raion RISP Alte surse Total
1 Balti 1 12 Basarabeasca 4 3 73 Briceni 5 1 64 Cahul 6 13 195 Calarasi 2 1 36 Cantemir 3 2 57 Causeni 4 1 58 Chisinau 2 1 39 Cimislia 3 2 510 Criuleni 1 111 Donduseni 4 1 512 Drochia 11 1 1213 Dubasari 1 114 Edinet 13 3 1615 Falesti 2 1 316 Floresti 5 3 817 Glodeni 5 4 918 Hincesti 8 2 1019 Ialoveni 5 1 620 Leova 1 121 Nisporeni 2 222 Ocnita 1 123 Orhei 9 2 1124 Rezina 3 1 425 Riscani 6 3 926 Singerei 4 427 Soldanesti 4 2 628 Soroca 2 1 329 Stefan Voda 4 3 730 Straseni 6 631 Taraclia 3 332 Telenesti 7 733 Ungheni 3 334 UTAG 12 16 28
Grand Total 146 74 220
NOTA: 'Chisinau' se refera la satele care tin de municipiul Chisinau
Friday, January 25, 2008 Page 1 of 1
Annex RBD 6
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALEComponenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Rezultate Cumulative RISP catre 31/12/07
Volumul Creditelor debursate pe Raioane si Surse de Finantare, Lei
RISP Alte surse Total
1 Balti 463,386 463,3862 Basarabeasca 376,000 260,000 636,000
3 Briceni 1,702,000 562,500 2,264,500
4 Cahul 949,595 1,856,000 2,805,595
5 Calarasi 640,000 156,000 796,000
6 Cantemir 310,000 300,000 610,000
7 Causeni 1,180,000 50,000 1,230,000
8 Chisinau 1,333,600 30,000 1,363,600
9 Cimislia 1,405,000 344,000 1,749,000
10 Criuleni 200,000 200,000
11 Donduseni 879,500 100,000 979,500
12 Drochia 3,343,200 300,000 3,643,200
13 Dubasari 50,000 50,000
14 Edinet 1,720,800 350,000 2,070,800
15 Falesti 536,416 551,551 1,087,967
16 Floresti 470,000 1,080,000 1,550,000
17 Glodeni 1,432,128 835,000 2,267,128
18 Hincesti 1,055,000 49,000 1,104,000
19 Ialoveni 1,658,000 72,000 1,730,000
20 Leova 150,000 150,00021 Nisporeni 854,000 854,000
22 Ocnita 260,000 260,000
23 Orhei 2,250,000 400,000 2,650,000
24 Rezina 625,000 300,000 925,000
25 Riscani 1,240,000 1,153,690 2,393,690
26 Singerei 319,530 319,53027 Soldanesti 1,320,000 415,707 1,735,707
28 Soroca 120,000 200,000 320,000
29 Stefan Voda 430,000 150,000 580,000
30 Straseni 1,102,000 1,102,000
31 Taraclia 830,000 830,000
32 Telenesti 1,958,000 1,958,000
33 Ungheni 1,405,000 1,405,000
34 UTAG 2,845,000 1,554,000 4,399,000
Grand Total 34,480,239 12,002,364 46,482,603
NOTA: 'Chisinau' se refera la satele care tin de municipiul Chisinau
Friday, January 25, 2008 Page 1 of 1
Annex RBD 7PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Rezultate Cumulative RISP catre 31/12/07
Afaceri Rurale Lansate pe Raioane si Surse de Finantare
RISP Alte surse Fara credite Total
1 Balti 1 12 Basarabeasca 4 3 7
3 Briceni 5 1 6
4 Cahul 6 13 19
5 Calarasi 2 2
6 Cantemir 3 2 5
7 Causeni 4 1 5
8 Chisinau 1 1 2
9 Cimislia 3 2 5
10 Criuleni 1 1
11 Donduseni 3 1 4
12 Drochia 11 1 12
13 Dubasari 1 1
14 Edinet 13 3 16
15 Falesti 2 2
16 Floresti 5 3 8
17 Glodeni 5 4 1 10
18 Hincesti 8 2 10
19 Ialoveni 5 1 6
20 Leova 1 121 Nisporeni 1 1 2
22 Ocnita 1 1
23 Orhei 9 2 11
24 Rezina 3 1 4
25 Riscani 6 3 1 10
26 Singerei 4 1 527 Soldanesti 3 2 5
28 Soroca 2 1 3
29 Stefan Voda 4 2 6
30 Straseni 6 6
31 Taraclia 3 3
32 Telenesti 7 7
33 Ungheni 2 1 3
34 UTAG 12 16 28
Grand Total 141 71 5 217
NOTA: 'Chisinau' se refera la satele care tin de municipiul Chisinau
Friday, January 25, 2008 Page 1 of 1
Annex RBD 8
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALEComponenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Rezultate Cumulative RISP catre 31/12/07
Afaceri Rurale Lansate: Genuri de Activitate si Surse de FinantareRISP Alte Fara Total Pondere
surse crediteAgricultura
1 Servicii pentru agricultura si servicii in cresterea 3 3 2 8 3.7%animalelor (cu exceptia celor sanitar-veterinare)
2 Cultura vegetala 19 11 1 31 14.3%
3 Cresterea animalelor 16 9 25 11.5%
Total Agricultura 38 23 3 64 29.5%
non-Agricultura4 PESCUITUL, PISCICULTURA 1 1 2 0.9%
5 INDUSTRIA ALIMENTARA SI A BAUTURILOR 7 6 1 14 6.5%
6 FABRICAREA DE ARTICOLE DE IMBRACAMINTE; 2 2 0.9%PREPARAREA SI VOPSIREA BLANURILOR
7 PRELUCRAREA LEMNULUI SI FABRICAREA 3 1 4 1.8%ARTICOLELOR DIN LEMN
8 PRODUCTIA DE ARTICOLE DIN CAUCIUC SI DIN 1 1 0.5%MATERIAL PLASTIC
9 PRODUCTIA ALTOR PRODUSE DIN MINERALE 3 3 6 2.8%NEMETALIFERE
10 FABRICAREA PRODUSELOR FINITE DIN METAL, 1 1 0.5%EXCLUSIV PRODUCTIA DE MASINI SI UTILAJE
11 PRODUCTIA DE MASINI SI APARATE ELECTRICE 1 1 0.5%
12 PRODUCTIA DE MOBILIER SI ALTE ACTIVITATI 2 2 4 1.8%INDUSTRIALE
13 CONSTRUCTII 1 1 0.5%
14 COMERT CU AMANUNTUL; 31 5 36 16.6%
15 VINZAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA 9 3 1 13 6.0%AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR;COMERTUL CU AMANUNTUL AL CARBURANTILORPENTRU MIJLOACELE DE TRANSPORT CUMOTOARE CU ARDERE INTERNA
16 COMERTUL CU RIDICATA SI INTERMEDIERI, 4 5 9 4.1%EXCLUSIV COMERTUL CU AUTOVEHICULE SIMOTOCICLETE
17 HOTELURI SI RESTAURANTE 4 5 9 4.1%
18 TRANSPORTURI TERESTRE 19 7 26 12.0%
19 POSTA SI TELECOMUNICATII 2 1 3 1.4%
20 ACTIVITATI ANEXE SI AUXILIARE DE TRANSPORT; 1 1 0.5%ACTIVITATI ALE AGENTIILOR DE TURISM
21 ALTE ACTIVITATI SERVICII PRESTATE IN 2 2 0.9%PRINCIPAL INTREPRINDERILOR
22 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1 1 0.5%23 ACTIVITATI DE SERVICII PARTICULARE 7 4 11 5.1%
24 ACTIVITATI RECREATIVE, CULTURALE SI SPORTIVE 4 2 6 2.8%
Total non-Agricultura 103 48 2 153 70.5%
Grand Total 141 71 5 217 100.0%
Note: This classification is accomplished according to CAEM Clasification (Classification of Activities of the Moldovan Economy) elaborated by the Statistical DepartmentFriday, January 25, 2008 Page 1 of 1
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 8aComponenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Rezultate Cumulative RISP catre 31/12/07
Afaceri Rurale Lansate dupa genuri de Activitate (pe AD)ACA CCA CDR MEGA Total Pondere
Agricultura1 Servicii pentru agricultura si servicii in 1 2.3% 4 11.4% 3 3.6% 8 3.7%
cresterea animalelor (cu exceptia celor2 Cultura vegetala 8 18.6% 6 17.1% 10 17.9% 7 8.4% 31 14.3%3 Cresterea animalelor 8 18.6% 3 8.6% 5 8.9% 9 10.8% 25 11.5%
Total Agricultura 17 39.5% 13 37.1% 15 26.8% 19 22.9% 64 29.5%
non-Agricultura4 PESCUITUL, PISCICULTURA 2 2.4% 2 0.9%5 INDUSTRIA ALIMENTARA SI A BAUTURILOR 3 7.0% 4 11.4% 4 7.1% 3 3.6% 14 6.5%6 FABRICAREA DE ARTICOLE DE 1 2.9% 1 1.8% 2 0.9%
IMBRACAMINTE; PREPARAREA SI VOPSIREA7 PRELUCRAREA LEMNULUI SI FABRICAREA 2 4.7% 1 2.9% 1 1.2% 4 1.8%
ARTICOLELOR DIN LEMN8 PRODUCTIA DE ARTICOLE DIN CAUCIUC SI 1 1.2% 1 0.5%
DIN MATERIAL PLASTIC9 PRODUCTIA ALTOR PRODUSE DIN MINERALE 1 2.3% 1 1.8% 4 4.8% 6 2.8%
NEMETALIFERE10 FABRICAREA PRODUSELOR FINITE DIN 1 1.8% 1 0.5%
METAL, EXCLUSIV PRODUCTIA DE MASINI SI11 PRODUCTIA DE MASINI SI APARATE 1 2.9% 1 0.5%12 PRODUCTIA DE MOBILIER SI ALTE 2 5.7% 2 2.4% 4 1.8%
ACTIVITATI INDUSTRIALE13 CONSTRUCTII 1 2.3% 1 0.5%14 COMERT CU AMANUNTUL; 10 23.3% 4 11.4% 12 21.4% 10 12.0% 36 16.6%15 VINZAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA 4 9.3% 1 2.9% 3 5.4% 5 6.0% 13 6.0%
AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR;COMERTUL CU AMANUNTUL ALCARBURANTILOR PENTRU MIJLOACELE DETRANSPORT CU MOTOARE CU ARDERE INTERNA
16 COMERTUL CU RIDICATA SI INTERMEDIERI, 1 2.3% 1 2.9% 4 7.1% 3 3.6% 9 4.1%EXCLUSIV COMERTUL CU AUTOVEHICULE SIMOTOCICLETE
17 HOTELURI SI RESTAURANTE 1 2.9% 3 5.4% 5 6.0% 9 4.1%18 TRANSPORTURI TERESTRE 2 4.7% 4 11.4% 6 10.7% 14 16.9% 26 12.0%19 POSTA SI TELECOMUNICATII 3 3.6% 3 1.4%20 ACTIVITATI ANEXE SI AUXILIARE DE 1 2.9% 1 0.5%
TRANSPORT; ACTIVITATI ALE AGENTIILOR DETURISM
21 ALTE ACTIVITATI SERVICII PRESTATE IN 2 2.4% 2 0.9%PRINCIPAL INTREPRINDERILOR
22 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1 1.2% 1 0.5%23 ACTIVITATI DE SERVICII PARTICULARE 1 2.3% 4 7.1% 6 7.2% 11 5.1%24 ACTIVITATI RECREATIVE, CULTURALE SI 1 2.3% 1 2.9% 2 3.6% 2 2.4% 6 2.8%
SPORTIVETotal non-Agricultura 26 60.5% 22 62.9% 41 73.2% 64 77.1% 153 70.5%
Grand Total 43 100% 35 100% 56 100% 83 100% 217 100%
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 8bComponenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Rezultate Cumulative RISP catre 31/12/07
Afaceri Rurale (Lansate si Contracte Semnate Active) dupa Genuri de Activitate (pe AD)ACA CCA CDR MEGA Total Pondere
Agricultura1 Servicii pentru agricultura si servicii in 1 1.8% 6 11.3% 2 3.4% 3 3.1% 12 4.6%
cresterea animalelor (cu exceptia celor2 Cultura vegetala 8 14.5% 12 22.6% 10 16.9% 12 12.5% 42 16.0%3 Cresterea animalelor 15 27.3% 4 7.5% 5 8.5% 10 10.4% 34 12.9%
Total Agricultura 24 43.6% 22 41.5% 17 28.8% 25 26.0% 88 33.5%
non-Agricultura4 PESCUITUL, PISCICULTURA 2 2.1% 2 0.8%5 INDUSTRIA ALIMENTARA SI A BAUTURILOR 4 7.3% 5 9.4% 4 6.8% 4 4.2% 17 6.5%6 FABRICAREA DE ARTICOLE DE 1 1.9% 1 1.7% 2 0.8%
IMBRACAMINTE; PREPARAREA SI VOPSIREA7 PRELUCRAREA LEMNULUI SI FABRICAREA 2 3.6% 1 1.9% 1 1.0% 4 1.5%
ARTICOLELOR DIN LEMN8 PRODUCTIA DE ARTICOLE DIN CAUCIUC SI 1 1.0% 1 0.4%
DIN MATERIAL PLASTIC9 PRODUCTIA ALTOR PRODUSE DIN MINERALE 1 1.8% 1 1.9% 1 1.7% 5 5.2% 8 3.0%
NEMETALIFERE10 FABRICAREA PRODUSELOR FINITE DIN 1 1.7% 1 0.4%
METAL, EXCLUSIV PRODUCTIA DE MASINI SI11 PRODUCTIA DE MASINI SI APARATE 1 1.9% 1 0.4%12 PRODUCTIA DE MOBILIER SI ALTE 2 3.8% 2 2.1% 4 1.5%
ACTIVITATI INDUSTRIALE13 CONSTRUCTII 1 1.8% 1 1.0% 2 0.8%14 COMERT CU AMANUNTUL; 11 20.0% 8 15.1% 13 22.0% 11 11.5% 43 16.3%15 VINZAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA 4 7.3% 2 3.8% 3 5.1% 5 5.2% 14 5.3%
AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR;COMERTUL CU AMANUNTUL ALCARBURANTILOR PENTRU MIJLOACELE DETRANSPORT CU MOTOARE CU ARDERE INTERNA
16 COMERTUL CU RIDICATA SI INTERMEDIERI, 1 1.8% 1 1.9% 4 6.8% 3 3.1% 9 3.4%EXCLUSIV COMERTUL CU AUTOVEHICULE SIMOTOCICLETE
17 HOTELURI SI RESTAURANTE 1 1.9% 3 5.1% 5 5.2% 9 3.4%18 TRANSPORTURI TERESTRE 4 7.3% 5 9.4% 6 10.2% 16 16.7% 31 11.8%19 POSTA SI TELECOMUNICATII 4 4.2% 4 1.5%20 ACTIVITATI ANEXE SI AUXILIARE DE 1 1.9% 1 0.4%
TRANSPORT; ACTIVITATI ALE AGENTIILOR DETURISM
21 ALTE ACTIVITATI SERVICII PRESTATE IN 2 2.1% 2 0.8%PRINCIPAL INTREPRINDERILOR
22 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1 1.0% 1 0.4%23 ACTIVITATI DE SERVICII PARTICULARE 1 1.8% 4 6.8% 6 6.3% 11 4.2%24 ACTIVITATI RECREATIVE, CULTURALE SI 2 3.6% 2 3.8% 2 3.4% 2 2.1% 8 3.0%
SPORTIVETotal non-Agricultura 31 56.4% 31 58.5% 42 71.2% 71 74.0% 175 66.5%
Grand Total 55 100% 53 100% 59 100% 96 100% 263 100%
Annex RBD 9
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALEComponenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Rezultate Cumulative RISP catre 31/12/07
Afaceri Rurale Lansate: Genuri de Activitate si Surse de Finantare,Volumul Creditelor Debursate
RISP Alte Totalsurse
Agricultura1 Servicii pentru agricultura si servicii in 230,000 313,000 543,000
cresterea animalelor (cu exceptia celor2 Cultura vegetala 3,707,400 2,710,220 6,417,620
3 Cresterea animalelor 4,055,000 1,230,000 5,285,000
Total Agricultura 7,992,400 4,253,220 12,245,620
non-Agricultura4 PESCUITUL, PISCICULTURA 35,000 20,000 55,000
5 INDUSTRIA ALIMENTARA SI A BAUTURILOR 1,861,595 1,333,386 3,194,981
6 FABRICAREA DE ARTICOLE DE 717,128 717,128IMBRACAMINTE; PREPARAREA SI VOPSIREA
7 PRELUCRAREA LEMNULUI SI FABRICAREA 340,000 150,000 490,000ARTICOLELOR DIN LEMN
8 PRODUCTIA DE ARTICOLE DIN CAUCIUC SI 300,000 300,000DIN MATERIAL PLASTIC
9 PRODUCTIA ALTOR PRODUSE DIN MINERALE 246,000 312,000 558,000NEMETALIFERE
10 FABRICAREA PRODUSELOR FINITE DIN 120,000 120,000METAL, EXCLUSIV PRODUCTIA DE MASINI SI
11 PRODUCTIA DE MASINI SI APARATE 275,000 275,000
12 PRODUCTIA DE MOBILIER SI ALTE 505,216 163,000 668,216ACTIVITATI INDUSTRIALE
13 CONSTRUCTII 330,000 330,000
14 COMERT CU AMANUNTUL; 6,993,200 623,000 7,616,200
15 VINZAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA 2,250,000 525,707 2,775,707AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR;COMERTUL CU AMANUNTUL ALCARBURANTILOR PENTRU MIJLOACELE DETRANSPORT CU MOTOARE CU ARDERE
16 COMERTUL CU RIDICATA SI INTERMEDIERI, 1,431,500 1,482,500 2,914,000EXCLUSIV COMERTUL CU AUTOVEHICULE SIMOTOCICLETE
17 HOTELURI SI RESTAURANTE 1,543,600 913,000 2,456,600
18 TRANSPORTURI TERESTRE 4,315,000 759,000 5,074,000
19 POSTA SI TELECOMUNICATII 298,000 30,000 328,000
20 ACTIVITATI ANEXE SI AUXILIARE DE 230,000 230,000TRANSPORT; ACTIVITATI ALE AGENTIILOR DETURISM
21 ALTE ACTIVITATI SERVICII PRESTATE IN 60,000 60,000PRINCIPAL INTREPRINDERILOR
22 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 30,000 30,00023 ACTIVITATI DE SERVICII PARTICULARE 954,600 276,000 1,230,600
24 ACTIVITATI RECREATIVE, CULTURALE SI 628,000 314,000 942,000SPORTIVE
Total non-Agricultura 23,373,839 6,991,593 30,365,432Grand Total 31,366,239 11,244,813 42,611,052
Note: This classification is accomplished according to CAEM Clasification (Classification of Activities of the Moldovan Economy) elaborated by the Statistical DepartmentFriday, January 25, 2008 Page 1 of 1
0
12 12
14
3
10
31
17
25
22
12 12
14
910
17
0
5
10
15
20
25
30
35S
ep
-06
Oct-
06
No
v-0
6
Dec-0
6
Jan
-07
Feb
-07
Mar-
07
Ap
r-0
7
May-0
7
Jun
-07
Jul-
07
Au
g-0
7
Sep
-07
Oct-
07
No
v-0
7
Dec-0
7
Annex RBD 10
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Credite Debursate in Dinamica
0
36
12
20
11
23
25
15
21
16
10
1415
1110
15
0
5
10
15
20
25
30
35
40S
ep-0
6
Oct
-06
Nov-0
6
Dec-
06
Jan
-07
Feb-0
7
Mar-
07
Apr-
07
May-0
7
Jun
-07
Jul-
07
Au
g-0
7
Sep-0
7
Oct
-07
Nov-0
7
Dec-
07
Annex RBD 11
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Cereri de creditare depuse IF: dinamica
0
55
12
19
15
3027
17
22
18
14
10
1513
23 22
0
10
20
30
40
50
60
Sep
'0
6
Oct
'06
No
v '
06
Dec '
06
Jan
'0
7
Feb
'0
7
Mar
'07
Ap
r '0
7
May '
07
Jun
'0
7
Jul
'07
Au
g '
07
Sep
'0
7
Oct
'07
No
v '
07
Dec '
07
Annex RBD 12
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Dinamica Acordurilor de Participare Semnate
0
34
2118
32
45
55
2523
28
13
28
43
26
35
4240 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40
30 30 30 30
0
10
20
30
40
50
60
Sep '06
Oct
'06
Nov
'06
Dec
'06
Jan '07
Feb '07
Mar
'07
Apr
'07
May
'07
Jun '07
Jul '0
7
Aug '07
Sep '07
Oct
'07
Nov
'07
Dec
'07
SumOfSate Target
Annex RBD 13
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Activitati de promovare versus obiective conform contractelor cu AD (2006-2010)
0
42
14
18
13
27 27
15
23
1614
10
16
13 14
21
18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Sep '06
Oct
'06
Nov
'06
Dec
'06
Jan '07
Feb '07
Mar
'07
Apr
'07
May
'07
Jun '07
Jul '0
7
Aug '07
Sep '07
Oct
'07
Nov
'07
Dec
'07
BisnessPlans Target
Annex RBD 14
Componenta Dezoltarea Afacerilor RuralePROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Numar de planuri de afaceri create versus obiective, conform contractelor cu AD (2006-2010)
0
12 1214
3
10
31
17
25
22
12 1214
910
1718 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18
0
5
10
15
20
25
30
35
Sep '06
Oct
'06
Nov
'06
Dec
'06
Jan '07
Feb '07
Mar
'07
Apr
'07
May
'07
Jun '07
Jul '0
7
Aug '07
Sep '07
Oct
'07
Nov
'07
Dec
'07
C reditsDisbursed Target
Annex RBD 15
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Nr. credite debursate versus obiective, conform contractelor AD (2006-2010)
0
7
11
13
6
10
23
19
28
24
16
12
14
11
7
16
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
0
5
10
15
20
25
30
Sep '06
Oct
'06
Nov
'06
Dec
'06
Jan '07
Feb '07
Mar
'07
Apr
'07
May
'07
Jun '07
Jul '0
7
Aug '07
Sep '07
Oct
'07
Nov
'07
Dec
'07
StartedImplementation Target
Annex RBD 16Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
AR care au lansat activitatea operationala, conform contractelor cu AD (2006-2010)
Numar de credite debursate pe raioane
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 17
Cifre cumulative RISP conform 31/12/07
0
5
10
15
20
25
30
R ISP Ot her
Cifre cumulative RISP conform 31/12/07
Annex RBD 18
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Volumul Creditelor Debursate pe Regiuni si Surse de Finantare
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
3000000
3500000
4000000
4500000
5000000
R ISP Ot her
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Cifre cumulative RISP conform 31/12/07
Structura creditelor RISP dupa perioada de creditare
Annex RBD 19
b. 2 – 3 years24.7%
c. 3 – 4 years7 .5%
d. 4 – 5 years56.2%
a. < 2 years0 .0%
e. 5 – 6 years2 .7%f . > 6 years
8.9%
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Cifre cumulative RISP conform 31/12/07
Structura creditelor RISP dupa volumul creditului, Lei
Annex RBD 20
a. < 50 000 M DL6.8%
b. 50 000 - 100 000 M DL30.1%
c. 100 000 - 250 000 MDL29.5%
d. 250 000 - 500 000 M DL20.5%
e. > 500 000 M DL13.0%
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Cifre cumulative RISP conform 31/12/07
Afaceri Rurale Lansate: Distributie dupa genuri de activitati si Surse deFinantare
Annex RBD 21
0 5 10 15 2 0 2 5 3 0 3 5
Comert cu amanuntul
Transport
Agricultura. Culturavegetala
Agricultura. Culturaanimala
Industria ne-alimentara
Servicii personale,incl. medicale
Repararea/Comert cuautovehicolele
Industria alimentarasi a bauturilor
Alte activitati
Comert cu ridicata
Agricultura: servicii
Piscicultura
R ISP Ot her W it ho ut
Cifre cumulative RISP conform 31/12/07
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Distributia Afacerilor Rurale dupa Activitate (Numar de afaceri)
Piscicultura1%
Industriaalimentara si a
bauturilor6%
Repararea/Comertcu autovehicolele
6%
Agricultura. Culturavegetala
14%
Transport12%
Comert cu ridicata4%
Agricultura: servicii4%
Comert cuamanuntul
17%
Agricultura. Culturaanimala
12%
Industria ne-alimentara
9%
Servicii personale,incl. medicale
8%
Alte activitati7%
Annex RBD 22
Distributia Afacerilor Rurale dupa Activitate (Volumul Investitiilor)
Piscicultura0%
Comert cu ridicata7%
Repararea/Comertcu autovehicolele
7%
Agricultura. Culturavegetala
15%
Transport12%
Servicii personale,incl. medicale
5%
Agricultura: servicii1% Comert cu
amanuntul19%
Agricultura. Culturaanimala
12%
Alte activitati8%
Industriaalimentara si a
bauturilor7%
Industria ne-alimentara
7%
Annex RBD 22a
Subcategorie: Distributia Afacerilor Rurale din Ind. Prelucratoare (Numar de credite)
DH P RO DUC T IA DEA RTIC O LE DIN C A UC IUC
SI DIN MA TERIA L
P LA STIC
3%
DI P RO DUC TIA A LTO RP RO DUSE DIN M INERA LE
NEMETA LIFERE
18%
DN P RO DUC T IA DEMO BILIER SI A LTE
A C TIV ITA T I
INDUSTRIA LE
12%
DA INDUSTRIAA LIMENTA RA SI A
BA UTURILO R
43%DD P RELUC RA REALEMNULUI SI
FA BRIC A REA
A RT IC O LELO R DIN LEMN
12%
DB FA BRIC A REA DEA RT IC O LE DE
IMBRA C A MINTE;
P REP A RA REA SI
V O P SIREA BLA NURILO R
6%
DL P RO DUC T IA DEMA SINI SI A P A RA TE
ELEC TRIC E
3%DJ FA BRIC A REA
P RO DUSELO R FINITE
DIN META L, EXC LUSIV
P RO DUCT IA DE M A SINI
SI UT ILA JE
3%
Subcategorie: Distributia Afacerilor Rurale din Ind. Prelucratoare (Volumul creditelor)
DL P RO DUC T IA DEMA SINI SI A PA RA TE
ELEC TRIC E
4%
DH P RO DUC T IA DEA RT IC O LE DIN C A UC IUC
SI DIN MA TERIA L
P LA ST IC
5%
DD PRELUC RA REALEMNULUI SI
FA BRIC A REA
A RT IC O LELO R DIN LEMN
8%
DI P RO DUC T IA A LTO RP RO DUSE DIN MINERA LE
NEMETA LIFERE
9%
DA INDUSTRIAA LIMENTA RA SI A
BA UTURILO R
50%
DN P RO DUC T IA DEMO BILIER SI A LTE
A C T IV ITA T I
INDUSTRIA LE
11%DB FA BRIC A REA DE
A RT IC O LE DE
IMBRA C A MINTE;
P REPA RA REA SI
V O P SIREA BLA NURILO R
11%
DJ FA BRIC A REAP RO DUSELO R FINITE
DIN META L, EXC LUSIV
P RO DUC T IA DE MA SINI
SI UT ILA JE
2%
Annex RBD 23
Annex RBD 23a
Anexa Rep 1 : Planul de implementare a proiectului (Programul preliminar a activit ilor, personalul i prezentarea rapoartelor)
Activit i
Activit i simultane întreprinse in 6 localit i pilot
a
Raportarea/Simpozioane / Seminare de instruire / D ri de seam preliminare1 6
2 3 4 5
0 1 2 3
Personalul i func iileSpecialist Nume Luni Misiuni
M. Hartvigsen 7.00 13
Expertul interna ional în domeniul managementului a p mînturilor D. Egiashvili 4.25 10
Liderul echipei na ionale (Expert Local) D. Sevcencu 18.00
Asistentul proectului/Manager de oficiu/Înterpretor/ traduc tor M. Gorgan 17.50
Expertul în dezvoltarea comunit ilor V. Cibotaru 2.00Expertul interna ional în domeniul evalu rii a p mînturilor J. Thaysen 0.75 3
Expertul interna ional de evaluare a consecin elor asupra mediului K. Kitneas 0.50 2
Expertul interna ional în domeniu înregistr rii i dezvolt rii a comunit ii. V. Grigoryan 1.00 3
Managerul proectului i sus inerea B. Rosenqvist 7
Localitatea Pilot Bu uca - Consultant ACSA / Planific tor 16.00
Localitatea Pilot Bu uca - expertul MAIA 16.00
8.00
Localitatea Pilot Sadova - Consultant ACSA / Planific tor 16.00
Localitatea Pilot Sadova - expertul MAIA 16.00
10.00
Localitatea Pilot Boldure ti - Consultant ACSA / Planific tor 16.00
Localitatea Pilot Boldure ti - expertul MAIA 16.00
10.00
Localitatea Pilot C lm ui - Consultant ACSA / Planific tor 16.00
Localitatea Pilot C lm ui - expertul MAIA 16.00
16.00
Localitatea Pilot Opaci - Consultant ACSA / Planific tor 16.00
Localitatea Pilot Opaci - expertul MAIA 16.00
8.00
Localitatea Pilot Baimaclia - Consultant ACSA / Planific tor 16.00
Localitatea Pilot Baimaclia - expertul MAIA 16.00
8.00
Simpozioane (1) Lansarea oficial a proiectului;(2) Localit ile participante sunt selectate - introducerea proiectului la communit i;(3) Rezultatele etapei de analiz i selectarea scenariului potrivit(4) Stadiu intermediar: Planul de Dezvoltare Final, începutul procesului de
negocieri detaliate asupra procesului de re-parcelare;(5) Planul final de re-alocare a parcelelor prezentat i discutat cu comunit i.(6) Simpozionul de încheiere
Seminarul de instruire pentru p ile cointeresate i omologii direct implica i în proiectului.Seminarul de instruire pentru speciali tii autorit ilor publice locale i centrale care nu sunt
direct implica iîn lucr rile de proiect.
18
16 17
1716
Nov 08 Dec 08
Nov 08 Dec 08
Nov 08 Dec 08
16 17
14 151 2 3 4 5 7 8 9 12 13
Localitatea Pilot Boldure ti - Inginerul Cadastral Local
Localitatea Pilot C lm ui - Inginerul Cadastral Local
6feb 08 Mar 08
10 11Oct 08May 08 Jun 08Aug 07 Sep 07 Oct 07 Apr 08Nov 07 Dec 07 Jan 08
14Aug 08
Jul 08 Jan 09Aug 08
12 13 15 18
Sep 08
Apr 08 May 08 Jun 08
6Jan 08
7 8 9 10 11Oct 08 Jan 09
10 12 18151413
Sep 08Jul 08
117
1. Selectarea celor 6 localit i pilot
962 4
feb 08 Mar 08
1 2 3 4 5Nov 07
12. Preg tirea i publicarea schi ei planului de re-alocare a parcelelor
13. Preg tirea planului final de consolidare (Planul 2)
Srminare de înstruire în domeniul
Simpozioane în localit ile de pilot
16. Organizarea tururilor educa ionale
Luni
Aug 07 Sep 07 Oct 07
9. Revizuirea h ilor cadastrale (elaborarea Planului 1)
11. Crearea i utilizarea metodei de evaluare a p mînturilor
17. Descrierea rezultatelor împlement rii i experien ei ob inute din proect i elaborarea recomand rilor pentru elaborarea
Dec 07
6. Elaborarea i organizarea seminarelor de instruire a p ilor cointeresate i a membrilor echipelor locale.
7. Elaborarea campaniilor de informare public
8. Asisten a în stabilirea grupurilor locale de p i cointeresate
Localitatea Pilot Baimaclia - Inginerul Cadastral Local
Liderul Echipei (Expertul interna ional în domeniul consolid rii a p mînturilor)
10. Efectuarea cercet rilor preliminare, preg tirea i r spîndirea planurilor de dezvoltare a regiunilor
Localitatea Pilot Opaci - Inginerul Cadastral Local
Localitatea Pilot Bu uca - Inginerul Cadastral Local
Luni
14. Crearea i aplicarea procedurelor simplificate de înregistrare i executare în elegerilor între p i
15. Acordarea ajutorului proprietarilor de p mînturi i p ilor cointeresate în procesul de înregistrare i ob inere a titlurilor noi
Localitatea Pilot Sadova - Inginerul Cadastral Local
1 Noiembrie 2007
LuniAug 07 Mar 08
1 853Apr 08Sep 07 Oct 07 Nov 07 Dec 07 Sep 08 Oct 08 Jan 09
Simpozioane la nivelul na ional
May 08 Jun 08 Jul 08 Aug 08Jan 08 feb 08
2. Stabilirea planului de ac iuni pentru comitetul de conducere
3. Identificarea activit ilor necesare pentru cooperarea productiv între par ile cointeresate de proiect
4. Întocmirea conceptului general de accesare la registru proprietarilor i datele cadastrale, designul sistemei...
5. Stabilirea principiilor de evaluare a consecin elor asupra mediului înconjur tor
Raporturi bilunare
Raportul ini ial (0) - Raportul grupului 1 (1) - Raportul grupului 2 (2) - Raportul grupului 3 (3)
Anexa Rep 2
Proiectul Pilot de Reparcelare a Terenurilor Agricole
1
TERRA INSTITUTE LTD.
Liderul Echipei, Morten Hartvigsen, Orbicon A/SManagerul de Proiect, Bo Rosenqvist, Niras AB9 Iulie, 2007
Notă asupra selectării celor 6 localităţi pentru participare în proiectul pilot de consolidare aterenurilor agricole.
PROCESUL ŞI CRITERIILE PENTRU SELECTAREA COMUNITĂŢILOR PILOT
Selectarea a celor 6 comunităţi care se potrivesc proiectului pilot este crucială pentruimplementarea succesivă a proiectului în general. Secţiunea D din termenii de referinţă enumeră 15criterii în baza cărora va fi efectuată selectarea participanţilor. Acestea sunt:
1. Existenţa fermelor de familie cu potenţialul de a trece la activitatecomercială şi dorinţa de a forma parcele adiacente şi, în cele din urmă,de a mări suprafeţele fermelor.
2. Structura fragmentară a loturilor de pămînt.3. Existenţa pieţei de pămînt (existenţa vanzătorilor şi a cumpărătorilor
potenţiali).4. Accesul la o informaţie actuală şi sigură vizînd preţurile la terenurile de
pămînt sau o alternativă adecvată de evaluare a acestora.5. Disponibilitatea terenurilor publice (prin procesul de vînzare şi cumpărare)
pentru a da un impuls întregului proces.6. Numărul relativ mic de proprietari absenţi.7. O completare esenţială a reformei agricole/privatizarea şi înregistrarea
drepturilor de proprietate la pămînturi (la nivel naţional, 85 % din numărultotal de înregistrări a drepturilor proprietaţii rurale sunt aşteptate să fiecompletate pînă în vara anului 2007).
8. Nivelul înalt de satisfacţie între proprietarii locali, în urma procesului deprivatizare şi rezultatele acestuia.
9. Puţine litigii şi cazuri problematice ce ţin de drepturile de proprietate lapămînturi.
10. Potenţialul înalt al terenurilor agricole.
Anexa Rep 2
Proiectul Pilot de Reparcelare a Terenurilor Agricole
2
TERRA INSTITUTE LTD.
11. Amplasarea în zone special desemnate pentru creşterea economică(consolidarea poate fi legată de alte activităţi cu scopuri asemănătoarede dezvoltare economică, inclusiv şi în zonele participante în activităţileprogramului RISP II).
12. Existenţa hărţilor cadastrale electronice şi a altor hărţi tematice.13. Planuri/măsuri pentru dezvoltarea economică fermă a zonelor rurale şi
îmbunătăţirea infrastructurii.14. Iniţiativa şi obligaţiunile administraţiei publice locale, dorinţa şi posibilităţile
secretarei Primăriei de a acorda participanţilor servicii notariale la un preţredus.
15. Disponibilitatea potenţială a expertizei locale referitor la proiectareaprocesului de consolidare a terenurilor agricole şi planificarea utilizăriipămîntului (spre exemplu, implicarea fostului personal al proiectului LPSPsau al Institutului Managementului Solurilor).
Între 1-4 iulie 2007 Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare (MAIA) împreună cucoordanatorul componenţei RISP, dl Oleg Horjan a început procesul de selectare a comunitaţilorparticipante. Conform propunerilor MAIA, în fiecare raion au fost înaintate demersuri cupropunerea comunităţilor respective, bazîndu-se pe criteriile numite mai sus. În rezultat, lista cu100 de localităţi candidate a fost completată. După aceasta, MAIA a selectat 17 din ele („listascurtă”). Fişele de evaluare au fost îndeplinite pentru a demonstra în ce măsură 17 sate corespundcriteriilor de selectare.Obligaţiunile Contractorului includ asigurarea unui proces de selectare deschis, transparent şidetaliat.
Sa ajuns la următoarele principii şi activităţi ce urmează să fie respectate şi efectuate:
· Adăugarea criteriilor suplimentare în procesul de selectare.· Îmbunătăţirea “listei scurte” cu cel puţin 15 sate suplimentare parţial
din lista iniţială de 100 de sate şi parţial cu satele propuse de reţeauaACSA. Localităţile trebuie alese respectînd criteriile de selectare(inclusiv criteriile noi prezentate mai jos).
· Colectarea informaţiei suplimentare despre aceste, cel puţin, 32 sate.· Reexaminarea formei şi conţinutului documentului care descrie cum
aceste 32 sate alese corespund criteriilor de selectare.
Anexa Rep 2
Proiectul Pilot de Reparcelare a Terenurilor Agricole
3
TERRA INSTITUTE LTD.
· Întocmirea metodei de evaluare pentru a stabili numărul de sate carecel mai aproape corespunde criteriilor de selectare.
· În baza reitingului a întocmi lista de 15-20 sate şi a vizita fiecare dinaceste pentru examinarea valabilităţii informaţiei colectate şi pentrua face schimbări/descrieri referitor la situaţia actuală.
Acestea trebuie să ofere contractorului împreună cu MAIA posibilitatea de a selecta 6 comunităţipilot la sfîrşitul lunei august începutul lunei septembrie şi dacă este necesar de a obţine confirmareaComitetului de Organizare. Pentru îndeplinirea effectivă a procesului de selectare, contractorul încooperare cu MAFI va forma Comitetul de Evaluare constituit de Ion Botnarenco (MAFI), OlegHorjan, Dumitru Şevcenco, Morten Hartvigsen, David Egiaşvili şi Constantin Ojog (ACSA).
Activităţi prevăzute pe lunile iulie-august referitor la procesul de selectare a satelor pilot vor fiefectuate de contractor (dl Shevcenco sub supravegherea managerului proectului) împreună cu dlHorjan (coordonatorul componentei RISP) în cooperare cu MAFI.
CRITERII SUPLIMENTARE
Pe 3 iulie experţii internaţionali împreună cu dl Oleg Horjan, coordonatorul proiectelor MAIA,liderul echipei locale, Dumitru Şevcenco şi personalul de la ACSA (sub contractor) au vizitat douădin cele 17 localităţi propuse. Satele Opaci şi Tocuz din raionul Căuşeni au fost vizitate pentru aexamina valabilitatea informaţiei obţinute referitor la faptul în ce măsură aceste sate corespundproiectului conform principiilor stabilite. Echipa proiectului s-a întrunit cu primarii şi personalulprimăriilor din ambele sate, fiind prezenţi directori agricoli şi fermieri din celelalte localităţi aleraionului Căuşeni.
În cadrul acestor vizite, Contractorului i-a devenit clar că la criteriile deja stabilite se impunenecesitatea de a include unele criterii suplimentare, de a colecta mai multă informaţie despre faptulîn ce măsură satele din ”lista scurtă” corespund criteriilor de selectare.
S-a constatat că în satul Tocuz există neclarităţi privind drepturile de proprietate asupra terenurilorşi utilizarea lor. La privatizarea pămînturilor, fiecărui sătean i-a fost alocată o cotă de teren arabil, ocotă de viţă-de-vie şi o cotă de livadă. Totuşi, sătenii au decis să împartă parcelele după speciilepomilor fructiferi şi soiurile viţei-de-vie. În rezultat, fiecare fermier a obţinut 3-4 cote de livadă(măr, prăsad, prun) şi 3-4 cote de viţă-de-vie. Toate aceste nu au fost înregistrate în Cadastru şi pehărţile cadastrale. Înainte de implementarea proiectului de consolidare a terenurilor agricole însatele Tocuz şi Opaci, este nevoie de a înregistra situaţia actuală cu starea fragmentară a parcelelorobţinute de fermieri sau de a discuta cu fermierii să revină la lucrarea cotelor care le aparţinconform titlurilor de proprietate. În satul Tocuz aceasta e o problemă cu care se confruntă
Anexa Rep 2
Proiectul Pilot de Reparcelare a Terenurilor Agricole
4
TERRA INSTITUTE LTD.
proprietarii a cca 800 de hectare de pămînt. Iată de ce, în procesul de selectare a comunităţilor pilotastfel de situaţii trebuiesc evitate.
Spre regret, datele colectate, în baza cărora a fost efectuată alegerea localităţilor potrivite, nuconţineau informaţii în acest sens. Prin urmare, este necesară o informaţie suplimentară cudescrierea scurtă a situaţiei curente.
În timpul discuţiilor cu administraţia publică şi fermierii din localităţile Opaci şi Tocuz s-aconstatat că în multe localităţi din Republica Moldova domină gospodării agricole mari carelucrează cca 300 - 2000 hectare de pămînt, majoritatea în baza contractelor de arendă, suprafeţeaflîndu-se pe moşia diferitor localităţi.
Dezvoltarea fermelor mici (care constituie grupul ţintă al proiectului de reparcelare) şi acordareaajutorului acestora sunt extrem de dificile în cazul gospodăriilor mari. De aceea, la lista din 15criterii de selectare a fost inclus încă un criteriu:
16. Absenţa gospodăriilor agricole mari in satele candidate.
METODA DE EVALUARE A SATELOR CANDIDATE DUPĂ CRITERIILEPROPUSE.
Este intenţia a MAIA că localităţile pilot să fie alese din diferite părţi georgrafice a ţării. Aceastaeste necesar pentru a garanta ca diferite condiţii rurale să fie prezente în proect şi pentru a extindeexperienţa proectului pe diferite zone a Moldovei. Aşadar, se propune impărţirea ţarii în 3 zonegeografice, nord, centru şi sud. Contractorul este priveligiat de a selecta 2 comunităţi pilot dinfiecare zonă a ţării.
Criteriile de selecţionare nu se evaluează asemănător şi au diferite valori în procesul de selectare alocalităţii pilot (spre exemplu, existenţa fermelor de familie cu potenţialul de a trece la activitateacomercială este mai importantă decît disponibilitatea rezervei pămînturilor publice deoareceproprietarii cotelor de pămînt, posibil, vor avea intenţii să vîndă parcelele lor, de oarece ei nu suntimplicaţi în activităţi de fermieriat şi pămîntul are o valoare mică pentru ei).
Liderul echipei de implementare a proiectului, în urmatoarele două săptămîni, va strădui sădezvolte o metodă de evaluare bazîndu-se pe 16 criterii de selectare şi să transfere aceastăinformaţie reprezentantului conducătorului general de proiect dlui Şevcenco şi dlui Horjan catemelie pentru a continua procesul de selectare în cursul lunelor Julie şi August.
Anexa Rep 2
Proiectul Pilot de Reparcelare a Terenurilor Agricole
5
TERRA INSTITUTE LTD.
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A PROECTULUI
Personalul proectului va fi constituit din Liderul Echipei Centrale, Dumitru Şevcenco şi asistentulde proect contractaţi de contractor; coordonatorul componentei RISP, dl Oleg Horjan şi contribuţiadin partea Guvernului cu 6 echipe care fac parte din MAIA (pentru monitorizare şi coordonare).Contractorul va finanţa, amenaja locuri de muncă şi va oferi transportul pentru 6 planificători dereparcelare locali, cîte unul pentru o localitate participantă. Suplimentar, Guvernul va retribuimunca celor 6 planificători de reparcelare. Se presupune că planificători vor fi atraşi dindepartamente agriculturii din consilii raionali unde vor fi amplasate satele participante. Termenii dereferinţă pentru 2 grupuri de planificătorii ai reparcelării vor fi elaborate către Contractor şidiscutate cu MAIA şi alte părţi cointeresate în perioada lunilor august - septembrie.
Anexa Rep 3
Anexa Rep 4
Anexa Rep 4
Anexa Rep 4
Top Related