RAPORT PRIVIND PROGRESUL PROIECTULUI ŢII I …

UNITATEA CONSOLIDATĂ PENTRU IMPLEMENTAREA ŞI MONITORIZAREA PROIECTELOR ÎN DOMENIULAGRICULTURII,

FINANŢATE DE BANCA MONDIALĂ (UCIMPA BM)

RAPORT

PRIVIND PROGRESUL PROIECTULUI

INVESTIŢII ŞI SERVICII RURALELA 31 DECEMBRIE 2007

Elaborat de managementul UCIMPA

Chişinău – ianuarie 2008

- 2 -

ACRONIME ŞI ABREVIERI

ACSA Agenţia Naţională de Dezoltare Rurală

AD Agenţie de Dezvoltare

ARFC Agenţia pentru Relaţii Funciare şi Cadastru

ASDI Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională

BM Banca Mondială

CSI Comunitatea Statelor Independente

EIM Evaluarea impactului asupra mediului

FAO Organizaţia Produse Alimentare şi Agricultură a NaţiunilorUnite

FOC Filiala Oficiului cadastral

GIS Sistem geografic informaţional

GRM Guvernul Republicii Moldova

IFP Instituţie Financiară Participantă la Proiect

LE Liderul echipei

MAIA Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

MP Manager proiect

MSL Metoda Structurii Logice

OCT Oficiu Cadastral Teritorial

ONG Organizaţii non-guvernamentale

PSPP Proiectul Susţinerii Privatizării Pământului (finanţat de USAID)

RISP II Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale II

UCIPA Unitatea Consolidată pentru Implementarea Proiectelor îndomeniul Agriculturii

USAID Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională

SUMAR

PROIECTUL INVESTIŢII ŞI SERVICII RURALE...................................................................4

OBIECTIVELE PROIECTULUI ......................................................................................... 4

COMPONENTELEPROIECTULUI .................................................................................... 4

PROGRESUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI LA 31 DECEMBRIE 2007 ..................... 6

COMPONENTA EXTENSIUNE RURALĂ ......................................................................... 6REŢEAUA PRESTATORILOR DE SERVICII ACSA ............................................................. 6

PROGRAMUL DE ŞCOLARIZARE........................................................................................ 6

SERVICII PRESTATE ŞI BENEFICIARI .............................................................................. 16

CONTRACTE SPECIALE ..................................................................................................... 18

ELABORAREA ŞI EDITAREA MATERIALELOR INFORMATIVE ................................... 20

ACTIVITĂŢI DE PROMOVARE .......................................................................................... 24

MARKETING AGRICOL ...................................................................................................... 26

IMPACTUL ŞI PERFORMANŢELE SERVICIILOR OFERITE ............................................ 29

MONITORIZARE ŞI EVALUARE ........................................................................................ 48

COMPONENTA DEZVOLTAREA BUSINESSULUI RURAL........................................... 53CAMPANIA DE PROMOVARE............................................................................................ 54

CREAREA AFACERILOR .................................................................................................... 55

FINANŢAREA AFACERILO RURALE ................................................................................ 59

MANAGEMENTUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ŞI M&E ........................................ 61

ASISTENŢA POST-CREARE A AR...................................................................................... 62

INSTRUIRE ÎN MATERIE DE PROTECŢIA MEDIULUI..................................................... 63

COMPONENTA FINANŢARE RURALĂ ......................................................................... 64PROGRESUL IMPLEMETĂRII LINIEI DE CREDIT............................................................ 64

CONSOLIDAREA SECTORULUI ASOCIAŢIILOR DE ECONOMII ŞIÎMPRUMUT ALE

CETĂŢENILOR .................................................................................................................... 73

REPARCELAREA TERENURILOR AGRICOLE............................................................. 77DATE GENERALE................................................................................................................ 77

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI, IMPLEMENTATE ÎN PERIOADA DE INIŢIERE ........... 78

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI........................................................................................... 79

ANEXE ............................................................................................................................. 101

PROIECTUL INVESTIŢII ŞI SERVICII RURALE

OBIECTIVELE PROIECTULUI

Obiectivul programului, care rămâne neschimbat, este de a oferi suport pe

termen lung cu scopul de a accelera regenerarea şi creşterea sectorului agricol din

Moldova, astfel încât acesta să poate să-şi asume rolul pe deplin şi să servească

drept fundament pentru creşterea din viitor a veniturilor şi reducerea sărăciei.

Conform acestui obiectiv general, proiectul va tinde să continue stimularea

creşterii sectorului agricol şi a sectorului rural al Moldovei în perioada post-privatizare

prin îmbunătăţirea accesului fermierilor şi antreprenorilor rurali la confirmarea statutul

legal de proprietari, know-how, cunoştinţe şi servicii de finanţare, în timp ce

consolidează capacitatea instituţiilor private şi publice pentru a asigura durabilitatea

activităţilor. Faza II se va axa pe succesul realizat în Faza I, prin: (i) consolidarea şi

extinderea serviciilor de consultanţă rurală; (ii) perfecţionarea abilităţilor de afaceri

ale viitorilor antreprenori şi acordarea asistenţei întreprinderilor noi în înregistrarea

juridică; (iii) actualizarea mediului sectorului financiar prin intermediul unui şir de

măsuri de management al riscurilor, aşa ca consolidarea capacităţii de supraveghere

şi introducerea noilor metode de creditare, cum este leasingul; (iv) extinderea

acoperirii sectorului bancar comercial în spaţiul rural; şi (v) dezvoltarea unei metode

practice de a reduce costurile tranzacţionale pe pieţele funciare.

COMPONENTELEPROIECTULUIProiectul va consta din patru componente, plus finanţarea necesară pentru

managementul proiectului:

(a) Servicii de Consultanţă Rurală;

(b) Servicii de Dezvoltare a Afacerilor Rurale;

(c) Finanţare Rurală

Linia de credit

Fortificarea industriei AEÎC

(d) Proiectele Pilot de Re-parcelare a Terenurilor Agricole;

(e) Managementul Proiectului.

- 5 -

Primele două componente oferă preponderent asistenţă tehnică, iar componenta trei

oferă suport investiţional suplimentat de asistenţa tehnică necesară instituţiilor

financiare participante, şi asistenţă tehnică pentru fortificarea industriei AEÎC şi

serviciului de supraveghere. Primele trei componente sunt intercalate reciproc,

succesul fiecărei depinzând de succesul altora.

- 6 -

PROGRESUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI LA 31 DECEMBRIE 2007

COMPONENTA EXTENSIUNE RURALĂ

REŢEAUA PRESTATORILOR DE SERVICII ACSA

Componenţa nominală a Reţelei de extensiune rurală ACSA a fost constituită în bazarezultatelor concursului public de selectare a Prestatorilor de Servicii de consultanţăorganizat şi desfăşurat de către Comisia de Selectare în perioada 07 – 27 noiembrie2006. Procesul verbal al şedinţei finale a Comisiei de Selectare (nr. 21 din 18 ianuarie2007) a fost aprobat la şedinţa Consiliului de Observatori din 26 ianuarie 2007.

ACSA este unitatea executivă de implementare a componentului „Servicii deExtensiune Rurală" a Proiectului Investiţii şi Servicii Rurale (RISP II). În scopulimplementării acestui component pentru anul 2007, ACSA a semnat ContractulServicii de Consultanţă Rurală cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare ladata de 19 februarie 2007. Ulterior, pe 2 martie, ACSA la rândul său a semnatcontracte de prestare a serviciilor consultative pentru anul 2007 cu 12 Prestatori deServicii şi a extins contractele existente cu 23 Prestatori de Servicii.

Reţeaua ACSA în anul 2007 a fost constituită din 35 Prestatori de Servicii, cu ocomponenţă nominală de 423 consultanţi, dintre care: 348 consultanţi locali şi 70consultanţi regionali. Suplimentar, în reţeaua ACSA activează 5 consultanţi regionaliîn domeniul marketingului agricol (PS Şoldăneşti, PS Edineţ, PS Căuşeni, PSHînceşti şi PS Călăraşi).

Pe parcursul perioadei de raportare circa 60 consultanţi ACSA, dintre care 46 consultanţilocali şi 14 consultanţi regionali, şi-au reziliat contractul de prestare a serviciilorconsultative din diferite motive, cum ar fi: salarii necompetitive, plecarea la un alt post demuncă, plecarea peste hotare, plecare din motive personale. Marea majoritate aPrestatorii de Servicii, prin anunţarea concursului public de suplinire a posturilor vacanteau selectat şi angajat persoane, completând componenţa nominală a echipei PS.

PROGRAMUL DE ŞCOLARIZARE

Pregătirea profesională a consultanţilor locali şi regionali este o activitate deimportanţă primordială în procesul de confirmare, extindere şi asigurare a calităţiiserviciilor de informare şi consultanţă agricolă. Instruirea, perfecţionareacunoştinţelor şi dezvoltarea abilităţilor de consultant în cadrul echipelor Prestatorilorde Servicii poartă un caracter continuu şi reprezintă prioritatea de bază a direcţieiexecutive ACSA. Procesul de pregătire profesională include instruiri organizate deACSA la nivel naţional cu participarea instructorilor din cadrul instituţiilor de cercetări

- 7 -

ştiinţifice, învăţământ superior şi consultanţilor specializaţi din cadrul reţelei deconsultanţă, precum şi la nivel regional şi comunitate rurală cu participareaconsultanţilor ACSA şi specialiştilor din cadrul direcţiilor subordonate administraţieipublice locale.

Instruirile organizate şi implementate de ACSA sunt stabilite în corelaţie semnificativăcu cerinţele Manualul de implementare a Componentului „Servicii de extensiunerurală” a Proiectului RISP II şi în concordanţă cu cerinţele parvenite din teren. ACSAprin instruirile organizate asigurară transferul tehnologic şi informaţional a realizărilorştiinţei agricole autohtone şi din străinătate.

În conformitate cu planul şi graficul de instruire pentru anul 2007 la nivel naţional,aprobat la şedinţa Consiliul de Observatori din 26 ianuarie 2007, pe parcursulperioadei de raportare au fost organizate şi desfăşurate următoarele programe deinstruire:

Modulul „Conceptul ACSA şi aranjamente contractuale pentru anul 2007”

Sa organizat un seminar cudurata de o zi pentru toţicoordonatorii de proiect ACSA(35 coordonatori). În cadrulacestui seminar coordonatorilorde proiect li s-au explicatconceptul ACSA, structurareţelei de consultanţă,obiectivele necesare de a fiatinse în anul de referinţă,activităţile ce urmează a fi

implementate, modalitatea raportării şi planificării activităţilor, monitorizăriiconsultanţilor locali şi alte detalii necesare unei activităţi adecvate a PS în anul 2007conform contractului. La acest seminar au fost semnate contractele de prestare aserviciilor între 35 Prestatori de Servicii şi Direcţia Executivă ACSA pentru anul 2007în limbile română şi engleză. La lucrările seminarului au participat reprezentanţi aiUCIMPA şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Modulul Viticultură

Programul de instruire în viticultură a avut o durată trei zile cu un volum de 24 ore.Acesta a fost compus din 3 compartimente şi conferinţa de totalizare. La instruire auparticipat 19 consultanţi regionali şi locali specializaţi în cultura viţei de vie.

- 8 -

a. Planificarea unei afaceri agricole. Durata compartimentului a fost 8 ore. Acesta ainclus sub compartimente:

a. Structura şi conţinutul tezei de curs specializat care a inclus discuţii detaliatedespre lucrarea propriu zisă, compartimentele ei şi mărimea lor, etc.;

b. Planul de afaceri şi implementarea proiectului. Acest sub compartiment a inclusaşa tip de întrebări: „Necesitatea planificării afacerilor agricole. Etapeleplanificării. Structura proiectului afacerii”, „Genul proiectului afacerii, scop şiobiective. Descrierea exploataţiei agricole implicate în proiectul de afacere.Management şi personal”, „Producerea. Piaţa şi strategia de marketing”,„Resurse financiare necesare şi disponibile. Riscuri şi oportunităţi”. Instruirea aavut un caracter practico-aplicativ. Audienţii au fost convocaţi în echipe câte 3-4persoane. Toate echipele au elaborat câte un plan de afacere care apoi a fostprezentat şi discutat. Toţi participanţii la instruire au primit câte un set demateriale de curs „Planificarea unei afaceri agricole”, elaborat special pentruacest scop.

c. Prezentarea unui plan de afaceri. Un consultant local a elaborat teza de cursconform cerinţelor specificate anterior. Consultantul a prezentat teza sa înversiune scrisă şi imprimată. Prezentarea tezei a fost făcută în programulPowerPoint. După prezentare, autorul tezei a răspuns la toate întrebărilecolegilor. Cu prezentarea dată s-a finisat primul compartiment al instruirii şi înacelaşi timp participanţii la instruire au avut posibilitatea să facă cunoştinţa cuo teză de curs identică după structură şi volum cu cele care urmează să leîntocmească şi să le prezinte ei pe viitor.

2. Inofensivitatea produselor alimentare şi certificarea EUREPGAP. Acestcompartiment a inclus următoarele întrebări: „Introducere în Sistemul EurepGAP”,Sistemul EurepGAP 14 secţiuni”, „Secţiunile: Utilizarea fertilizatorilor, Protecţiaculturilor, Recoltarea, Manipularea produselor, Problemele mediului ambiant.Evaluarea cursului”. Compartimentul a avut o durată de opt ore. Participanţii lainstruire au primit un set de materiale informative şi instructive pentru a fi utilizateîn lucrul de zi de zi.

3. Particularităţile producerii strugurilor în condiţiile anului 2007. Acest compartimenta fost focusat asupra următoarelor subiecte: înfiinţarea plantaţiilor noi de planteviticole, sortimentul culturii, asigurarea cu material săditor calitativ în diferite zone,producerea materialului săditor şi cerinţele faţă de exploataţiile agricole cepractică acest lucru. S-au discutat întrebările tehnologice care urmează să fieaplicate în plantaţiile existente, exploatarea plantaţiilor în rod, sisteme deîntreţinere ai acestor plantaţii. La sfârşitul cursului a fost organizată o conferinţă

- 9 -

de totalizare, unde au fost invitaţi participanţii la instruire, Valeriu Cebotari - Şefdirecţie, Agenţia de stat „Moldova Vin”, Tudor Cazac – Vice director al Institutuluiviei şi vinului. Au fost discutate întrebări ce ţin de dezvoltarea ramurii şi rolulconsultanţilor specializaţi în această direcţie. Un interes deosebit a fostmanifestat la întrebarea subvenţionării ramurii, persoanelor eligibile lasubvenţionare, suprafeţele minime şi maxime de subvenţionare, condiţiilor desubvenţionare, mecanismului de pregătire şi prezentare a documentelornecesare pentru a beneficia de subvenţiile de stat.

Modulul „Economie agricolă”

Programul de instruire pentru modulul „Economie agricolă” a durat 2 zile sau 16 ore.Acesta a fost constituit din două compartimente şi conferinţa de totalizare. La instruireau participat 35 consultanţi regionali ACSA specializaţi în domeniul economic.

1) Planificarea unei afaceriagricole. Taxe şi impozite înagricultură. Durata acestuiaa fost 6 ore. În acestcompartiment au fost treisub compartimente:

1) Impozite directe,prezentat de GalinaŞpac, Şef DirecţieImpozite Directe,Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat;

2) Impozite şi taxe locale, prezentat de Igor Fondos, Şef-adjunct, DirecţiaImpozite şi taxe locale, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat;

3) Impozite indirecte, prezentat de Igor Lazari, Inspector fiscal superior de stat,Direcţia Impozite indirecte, Inspectoratul Fiscal Principal de stat.

2) Mecanismul finanţării sectorului agrar. Durata sub compartimentului a constituit 5ore. În acesta a inclus două sub compartimente.

a. Mecanismul distribuirii subvenţiilor în sectorul agrar, prezentat de TudorPopa, Şef Direcţie, Ministerul Agriculturii ţi Industriei Alimentare.

b. Proiecte investiţionale ce activează în spaţiul rural IFAD, RISP II, IREX,FISM, Fondul Ecologic, etc., - discuţii asupra oportunităţilor de accesare asurselor financiare oferite de aceste fonduri.

- 10 -

Participaţiilor la instruire li sau pregătit şi distribuit în versiune electronică şi hârtieregulamentul, mecanismul de iniţiere şi cereri model necesare pentru pregătireamaterialelor şi înaintarea lor la accesarea subvenţiilor garantate de stat.

La conferinţa de totalizare s-a discutat despre importanţa crescândă ai întrebăriloreconomice în setul de servicii prestat de reţeaua ACSA şi rolul consultantuluispecializat în economie agricolă. S-a discutat şi despre necesitatea implicăriiconsultanţilor în desfăşurarea seminarelor ce ţine de subvenţionarea sectorului agrarşi acordarea suportului consultativ beneficiarilor la întocmirea şi depunerea setului dedocumente justificative pentru accesarea subvenţiilor de stat.

Seminarul „Forme de sprijin şi înlesniri acordate producătorilor agricoli pentru anul 2007”

La solicitarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare la data de 20 martie 2007,ACSA a organizat suplimentar un seminar naţional cu genericul „Forme de sprijin şiînlesniri acordate producătorilor agricoli pentru anul 2007”. La acest seminar auparticipat toţi coordonatorii de proiect ACSA şi 36 şefii a Direcţiilor raionale şi municipaleagricole (mun. Chişinău). Acesta s-a desfăşurat şi a inclus următoarele teme:

1) Politicile Ministerului Agriculturi şi Industriei Alimentare în asigurarea consolidăriiterenurilor agricole. Forme de sprijin şi înlesniri acordate producătorilor agricolipentru anul 2007. Această temă a fost prezentată de Ştefan Calancea, Vice-Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare;

2) Mecanismul distribuirii subvenţiilor în sectorul agrar. Asigurarea riscurilor înagricultură, prezentat de Tudor Popa, Şef direcţie Ministerul Agriculturii şi IndustrieiAlimentare şi Valeriu Cebotari, Şef direcţie Agenţia de stat „Moldova Vin”.

Seminarul în cauză a demarat Compania de informare a producătorilor agricoli cuprogramul şi mecanismul de accesare a fondurilor de subvenţionare a sectoruluiagricol în anul 2007. Din acest motiv după seminarul naţional au fost organizate şidesfăşurate 35 seminare raionale şi 350 seminare la nivel de localitate. În acest scopau fost elaborate şi distribuite materiale informative şi instructive în versiuneelectronică şi hârtie. În cadrul acestui program au fost distribuite circa 4 mii debroşuri elaborate şi publicate la comanda Ministerului Agriculturii şi IndustrieiAlimentare.

Modulul „Bazele utilizării computerului”

Planul programului de instruire „Bazele utilizării computerului” a constituit din 40 orecare a inclus lecţii teoretice şi activităţi practice în sala de calculatoare a Academieide Studii Economice. La acest curs au participat 24 consultanţi.

- 11 -

Modulul „Metodologii de extensiune I”

Acest modul de instruire a fost organizat şi desfăşurat special pentru persoanele careau fost recent contractate. Durata cursului constituit 3 zile, în cadrul cărui au fostinstruiţi prin metode participative de studii 105 consultanţi ACSA.

Modulul „Metodologii de extensiune II”

Programul a fost organizat pentru consultanţii ACSA care au frecventat cursurile deinstruire specializată. Durata programului constituit 5 zile, prin metode participativeau fost instruiţi 20 consultanţi ACSA.

Modulul „Protecţia muncii în cadrul PS”

Programul a fost destinat coordonatorilor de proiect ACSA, cu o durat 3 zile (16 ore)şi s-a finalizat cu o testare a cunoştinţelor acumulate din domeniul protecţiei muncii şitehnicii securităţii. Participanţii au primit certificate de participare la finele instruirii.

Modulul „Instruirea de bază”

Pentru consultanţii locali şi regionali, care au fost contractaţi pe parcursul anului2007, în perioada 22 Octombrie - 3 Noiembrie 2007 a fost organizată sesiunea deinstruire de bază. La instruire au participat 28 consultanţi. Planul de instruire a inclusîn total 94 ore, inclusiv prelegeri şi lecţii practice - 80 ore, întruniri şi mese rotunde - 8ore, testarea consultanţilor - 4 ore şi conferinţa de totalizare - 2 ore.

În calitate de formatori în procesulde instruire au fost antrenaţi 44persoane - profesori şi specialiştidin diferite ramuri ale economiei şiinstituţii de cercetări ştiinţifice şi deînvăţământ, inclusiv 2academicieni ai Academiei deŞtiinţe a RM, 4 doctori habilitaţi, 4profesori universitari, 15 doctori înştiinţe, conferenţiari universitari,conducători ai instituţiilor decercetări ştiinţifice, exploataţii

agricole, reprezentanţi ai băncilor comerciale şi ONG-urilor etc.

Este semnificativ faptul că de rând cu instructorii din cadrul instituţiilor de profilagricol în cadrul instruirilor de bază au fost implicaţi în calitate de instructori şiconsultanţii reţelei ACSA. În calitate de formatori au fost antrenaţi Coordonatorulcercetare informare ACSA Anatolie Fala, coordonatorii de proiect ACSA: TrofimGavrilov (instruire în domeniul legumiculturii) PS Anenii Noi, Lilia Banuh (instruire în

- 12 -

planificarea afacerilor) PS Bălţi, Nadejda Şveţ (acces la resurse financiare) PSCăuşeni, Larisa Vîlcu (evidenţa contabilă şi rapoarte financiare) PS Cantemir, AneliaCaraman şi Gheorghe Golub (instruire în legislaţie) respectiv PS Soroca şi PSCăuşeni.

Implicarea consultanţilor reţeleiACSA în procesul de instruiredenotă nivelul de pregătire şicapacităţile profesionale aspecialiştilor ACSA şi permitede a răspunde mai eficient laîntrebările parvenite de laaudienţi. O altă latură pozitivăfiind îmbunătăţireacunoştinţelor teoretice şiabilităţilor practice ainstructorilor şi încurajareaacestora în practicarea activităţilor de formatori şi în exteriorul Reţelei ACSA.

Instruirile teoretice au fost precedate de multiple lecţii practice cu ieşire în teren – laInstitutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Porumb şi Sorg, Institutul de CercetăriŞtiinţifice pentru Pedologie şi Agrochimie, Întreprinderea agricolă de producere,păstrare şi comercializare a merelor, strugurilor de masă, materialului săditor pomicolşi viticol „Codru St” din raionul Străşeni. Instructorii implicaţi au pregătit materialeinformative cu caracter practic şi aplicativ care au fost multiplicate şi distribuite tuturorparticipanţilor la instruiri (întrebări juridice, întrebări economice, contabilitate, întrebăritehnologice). Orarul instruirii a fost elaborat conform modulelor planului de instruire.La finele fiecărui modul au fost organizate mese rotunde cu participarea profesorilor,persoanelor de răspundere ai MAIA şi altor organe de stat, întreprinderilorcomerciale, instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi învăţământ, ONG-uri, etc.

În cadrul instruirilor de bază au fost organizate 5 mese rotunde la modulele: (1)Marketingul producţiei agroalimentare şi asigurarea cu materiale circulante, (2)Tehnologia de producere a produselor horticole şi viticole, (3) Tehnologia produceriiproducţiei animaliere, (4) Tehnologia producerii porumbului, sorgului, legumelor şicartofului şi (5) Tehnologia producerii culturilor de câmp şi furajere. În total la meselerotunde au fost invitaţi şi au participat cca. 52 de persoane, reprezentanţi şi persoanecu funcţii de răspundere de la direcţiile şi subdiviziunile Ministerului Agriculturii şiIndustriei Alimentare, Instituţiile de Cercetări Ştiinţifice (Institutul de Fitotehnie,Institutul de Cercetări pentru Сulturile de Câmp, Institutul Viei şi Vinului, Institutul de

- 13 -

Cercetări pentru Pomicultură), conducători şi reprezentanţi ai firmelor comerciale şiproiectelor de asistenţă tehnică în Republica Moldova, etc. Metodele participatorii destudii precedate de întâlniri, discuţii şi mese rotunde de totalizare a lucrului pemodule au dat posibilitatea de a face un schimb de opinii şi experienţă în domenii şide a iniţia relaţii de colaborare pre viitor.

La finele instruirii de bază toţi consultanţii au susţinut un test în scris de apreciere anivelului de pregătire profesională. Testul de evaluare a inclus 139 întrebări cucaracter practic şi aplicativ. Întrebările testului au fost pregătite de către profesoriiimplicaţi în procesul didactic, iar tematica lor a inclus subiectele ce au fostdesfăşurate în cadrul acestor instruiri. Rezultatele testării consultanţilor regionali şilocali au relevat un nivel suficient de cunoştinţe a audienţilor şi capabilitatea lor de aface faţă cerinţelor înaintate de potenţialii clienţi, beneficiari a serviciului deextensiune. Evaluările finale sunt disponibile la Direcţia Executivă ACSA şi suntutilizate în scopuri metodice la ameliorarea programelor de trening.

În scopul evaluării calităţii instruirilor organizate de ACSA toţi consultanţii participanţila instruirile de bază au completat chestionare. În răspunsurile sale la întrebărilechestionarului consultanţii au menţionat faptul că instruirea a fost organizată bine,tematica instruirii şi profesorii au fost selectaţi reuşit iar instruirea a decurs într-oatmosferă participativă şi didactico-informaţională.

Susţinerea Tezelor de curs specializate în viticultură

Instruirile specializate în viticultură a consultanţilor ACSA sau finalizat cu susţinereapublică a tezelor de curs în cadrul Comisiei de susţinere. În componenţa Comisiei desusţinere au fost cooptaţi reprezentanţii Institutului Viei şi Vinului – instituţie de profil,MAIA, Unităţii Servicii de Extensiunii Rurală UCIMPA-MAIA, Direcţiei ExecutiveACSA şi Reţelei ACSA (Anexa RAS 4). Pe parcursul a 2 zile de activitate saususţinut 18 teze specializate (Anexa RAS 5).

Rezultatele înregistrate de consultanţiau fost prezentate în versiuneelectronică şi imprimate pe hârtie,precum şi prezentări în Power Point,cu material factologic, calculeleeficienţei economice şi variaţiei marjeibrute a afacerii, figuri cu elementetehnologice şi alte materiale auxiliare.Consultanţii specializaţi prinintermediul afacerilor şi activităţilor

implementate pe parcurs au familiarizat beneficiarii consultaţi şi membrii

- 14 -

comunităţilor cu posibilităţile de obţinere a producţiilor calitative şi înalte şi respectiv amajorării veniturilor în sectorul viticol la: introducerea în cultură a noilor soiuri tehnicişi de masă performante de viţă de vie; forme noi de conducerea a viţei de vie;aplicarea macro şi micro-îngrăşămintelor prin fertilizări de bază şi faziale, aplicareamanagementului integrat de protecţiei a plantelor; posibilitatea înfiinţării plantaţiilornoi prin altoirea şi realtoirea pe loc; restabilirea capacităţii de producţiei a plantaţiilorprin diverse sisteme de tăiere; modalităţi eficiente de valorificare şi comercializare aproducţiei obţinute.

Susţinerea Tezelor de curs specializate în pomicultură

Consultanţii specializaţi în pomicultură la finalizarea instruirilor specializate aususţinut tezele public în cadrul Comisiei de susţinere în care au fost cooptaţireprezentanţii Institutului de Cercetări în Pomicultură – instituţie de profil, MAIA,Unităţii Servicii de Extensiunii Rurală UCIMPA-MAIA, Direcţiei Executive ACSA şiReţelei ACSA (Anexa RAS 4). Pe parcursul a 4 zile de activitate sau susţinut 34 tezespecializate (Anexa RAS 6).

La susţinere au fost expuseprezentări în Power Point arezultatelor înregistrate deconsultanţi, precum şi varianteleelectronice şi imprimate a tezelorde curs, ce includ materialulfactologic, argumentările şicalculele economice, figuri cudescrierea elementelortehnologice. Toate elementetehnologice ce au fost propusebeneficiarilor de către consultanţii specializaţi sau expus prin prisma sporirii eficienţeiproducţiei şi realizarea activităţilor în pomicultură ca afacere în cadrul exploataţieiagricole. În scopul obţinerii de venituri scontate şi eficientizarea producţiei pomicoleîn cadrul exploataţiilor de fermier sau propus următoarele elemente inovatoare: soiurinoi performante de specii sâmburoase, sămânţoase, nucifere, căpşuni şi arbuştifructiferi; tăieri şi forme de conducerea coroanei; aplicarea macro şi micro-îngrăşămintelor prin fertilizări de bază şi faziale; aplicarea managementului integratde protecţiei; posibilitatea înfiinţării plantaţiilor noi de specii sâmburoase prin altoireape loc; restabilirea capacităţii de producţiei a plantaţiilor vechi prin diverse sisteme detăiere; argumentarea fezabilităţii dezvoltării activităţii economice de producere a

- 15 -

materialului săditor pomicol devirozat; modalităţi eficiente de valorificare şicomercializare a producţiei obţinute.

Membrii Comisiei de susţinere şi în particular reprezentantul Institutului de Cercetăripentru Pomicultură a propus ideea privitor la includerea consultanţilor ACSA laelaborarea proiectelor şi înfiinţarea de noi plantaţii horticole în calitate de consultanţiindependenţi. O altă propunere expusă prevede ca soiurile de coacăz negruimplementate şi cultivate în baza lotului demonstrativ organizat de CL VictorGandrabura din Cotujeni Mici, r. Şoldăneşti se fie înaintate la omologare în cadrulComisiei de Stat pentru încercare a Soiurilor de Plante, în baza rezultatelorînregistrate în anii de experienţă efectuate de consultant.

Susţinerea Tezelor de curs specializate în legumicultură

Rezultatele activităţilor de implementare a consultanţilor specializaţi în legumicultură,expuse în tezele de curs, au fost expuse prin susţinerea publică în cadrul Comisieide susţinere în care au fost cooptaţi reprezentanţii Institutului de Fitotehnie –instituţie de profil, MAIA, Unităţii Servicii de Extensiunii Rurală UCIMPA-MAIA,Direcţiei Executive ACSA şi Reţelei ACSA (Anexa RAS 4). Pe parcursul a 4 zile deactivitate sau susţinut 30 teze specializate (Anexa RAS 7).

Tematica tezelor specializatesusţinute a relevat activităţile deimplementarea a afacerilor şi noilorelemente tehnologice în domeniullegumicol în baza agenţiloreconomici susţinuţi şi îndrumaţi deconsultanţii specializaţi. Prezentărilepublice şi activităţile implementate înaria de deservire au confirmatutilitatea şi performanţele atinse deconsultanţii specializaţi în aplicarea

noilor elemente tehnologice, ca: soiuri şi hibrizi performanţi de diverse speciilegumicole, producerea de legume timpurii şi în extrasezon; practicarea culturilorintercalate şi succesive; utilizarea fertilizării şi irigării; protecţia plantelor de boli şidăunători; valorificarea producţiei legumicole. Toate aceste elemente tehnologice aufost concepute prin estimarea eficienţii economice a măsurilor întreprinse şi realizareade către beneficiari a ocupaţiei în domeniul legumicol drept o activitate economică şi osursă durabilă de venit în spaţiul rural.

- 16 -

Structura serviciilor de consultanţă ACSA.Ianuarie - Decembrie 2007

Vizite13%

Meserotunde

2%

Întruniri2%

Seminare2%

Consultaţiiîn scris

1%

Consultaţiiverbale

80%

Membrii Comisiilor de susţinere au evidenţiat aplicabilitatea practică a tezelor caafacere şi au menţionat posibilitatea extinderii acestor experienţe pozitive în activităţiletuturor consultanţilor în ariile de acoperire. Unele elemente noi tehnologice şi modul degestionare a afacerilor în prezentele domenii, evidenţiate şi propuse de consultanţiiACSA, iau interesat pe reprezentanţii Instituţiilor de Cercetări Ştiinţifice de profil şi lapropunerea lor sa convenit de a fi preluate atât în producţie cât şi în ştiinţă.

Reprezentantul Institutului de Fitotehnie a propus efectuarea testării soiurilor şihibrizilor de culturi legumicole în baza loturilor demonstrative de lungă duratăorganizate şi gestionate de consultanţii ACSA, în scop de a vedea comportarea şirezultatele finale la implementarea acestor varietăţi.

SERVICII PRESTATE ŞI BENEFICIARI

Serviciile consultative oferite de consultanţii regionali şi locali ACSA sunt prestate înconformitate cu setul minim de servicii stipulat în contractul standard şi includdomeniile tehnologice, economice, juridice şi de marketing agricol. Tematica

serviciilorconsultative

acordate reiese dinproblemele şiîntrebările abordateşi solicitate deproducătorii agricolişi antreprenoriirurali sauidentificate de către

consultanţi.Măsurile întreprinse

de consultanţi îşi au ca scop satisfacerea necesităţilor şi aşteptărilor producătorilor întermeni de soluţionare a acestor probleme şi în final sporirea veniturilor din activităţileagricole şi de antreprenoriat practicate de beneficiari. Informaţii detaliate referitor lanumărul serviciilor prestate de către reţeaua ACSA şi numărul beneficiarilorserviciilor consultative reieşind din condiţiile ce s-au creat în anul 2007 esteprezentată în Anexele RAS 1 şi RAS 2.

Consultanţii reţelei ACSA au prestat pe parcursul perioadei de raportare cca. 187795servicii consultative din care 3167 seminare, 1888 consultaţii în scris, 3946 meserotunde, 3473 întruniri, 24622 vizite în teren şi 150699 consultaţii verbale. UnPrestator de Servicii a oferit, în mediu, cca. 5366 servicii consultative, numărulmaximal fiind înregistrat de Prestatorul de Servicii din Bălţi (PS în componenţa de 12

- 17 -

Structura după domenii de servicii consultativeacordate de Reţeaua ACSA.

Ianuarie - Decembrie 2007

Economice12%

Tehnologice59%

Juridice12%

Marketing17%

Structura solicitărilor de servicii consultative decătre beneficiarii Reţelii ACSA.


Seminare16%

Întruniri5%

Meserotunde

10%Vizite29%

Consultaţiiîn scris

1%

Consultaţiiverbale

39%

consultanţi) – 9637 servicii, iar cel minimal de Prestatorul de servicii dinBasarabeasca (PS în componenţa de 7 consultanţi) – 2469 servicii (Anexa RAS 1).

De serviciile reţeleiACSA, în perioadade raportare aubeneficiat 352705beneficiari, inclusivclienţi repetaţiconstituind 25432persoane (7,2%).Numărul maximalde clienţi a fostînregistrat laPrestatorii deServicii din

Cantemir (PS în componenţa de 14 consultanţi) – 19030 persoane, iar numărulminimal de clienţi a fost înregistrat la Prestatorul de Servicii din Basarabeasca (PS încomponenţa de 7 consultanţi) – 4878 persoane. Un Prestator de Servicii a avut înmediu 10077 clienţi care au beneficiat de servicii consultative în perioada deraportare (Anexa RAS 2).

În structura serviciilor de consultanţă prestate predomină serviciile de ordintehnologic (59%), urmate de cele ce ţin de marketing agricol (17%), economice(12%) şi juridice (12%). Numărul beneficiarilor şi serviciilor oferite diferă de la unprestator deservicii la altul îndependenţă denumărulconsultanţilorprezenţi în echipă,experienţa şinivelul lor deinstruire, modul deprestare aserviciilor.

Analiza număruluibene-ficiarilor dupămodul de prestare

- 18 -

a serviciilor relevă faptul că majoritatea clienţilor serviciului de extensiune,aproximativ 60 la sută, au beneficiat de consultanţă oferită în grup ce reprezintă 19%din totalul serviciilor prestate iar celor 40% li se atribuie serviciile oferite în modindividual (81%).

CONTRACTE SPECIALE

Prestatorii de Servicii identificând necesităţile şi interesele producătorilor agricoli,colaborând cu experţii în domeniu din instituţiile de cercetări şi învăţământ agricol,departamentelor şi inspecţiilor MAIA, companiile furnizoare de mijloace şi servicii auelaborat şi prezentat la concurs 168 propuneri de mini-proiecte.

Majoritatea Prestatorilor de Servicii au depus câte 3-4 propuneri de proiect, excepţiefăcând PS Sângerei, PS Anenii Noi, PS Orhei care au avut 6-7 propuneri de proiect.

În comparaţie cu anii precedenţi sa redus considerabil numărului de propuneri demini proiecte privitor la creşterea culturilor de câmp. Ca urmare a crescut numărulcelora ce ţin de producerea legumelor în sol protejat şi câmp deschis, creştereaciupercilor în condiţii adaptate, întreţinerea iepurilor în condiţii de casă şi peştilor îneleşteie, dezvoltarea sectorului zootehnic, meşteşugăritului şi turismului rural.

Comisia de selectare în baza evaluării propunerilor menţionate a aprobat pentru anul2007 spre finanţare 72 de mini proiecte, ulterior încheiate sub formă de contracte deprestare a serviciilor speciale.

Direcţia executivă ACSA în comun cu Prestatorii de Servicii, consultanţii exteriori şibeneficiarii în baza deplasărilor la faţa locului au întocmit planuri de activităţi pentrutoate părţile implicate întru a asigura nivelul demonstrativ convingător la etapelecorespunzătoare de convocare pe baza lor a seminarelor ori altor activităţi instructiv-informative conform condiţiilor contractuale. S-au stabilit necesităţile şi apoi procuratematerialul semincer şi săditor, echipamente şi utilaje pentru asigurarea executăriitehnologiilor respective lasectoarele demonstrative.

Contractele de prestare aserviciilor speciale au fostimplementate de către 33 din 35PS. Din motivul că propunerile deproiect n-au fost inovative şitermenul optimal de realizare a lora depăşit, contracte de astfel n-aufost aprobate pentru PS Cimişliaşi Leova. Majoritatea Prestatorilor

- 19 -

de Servicii au implementat câte 2-3 contracte, PS Orhei şi Ocniţa - câte 4 contracteşi 8 PS (Călăraşi, Donduşeni, Briceni, Straşeni, Basarabeasca, Bălţi, Taraclia,Comrat) au implementat doar câte un contract special.

Din 72 contracte speciale aprobate 42 au fost destinate creşterii plantelor, 24 – celal animalelor şi 6 sectorului non-agricol în spaţiul rural. Cele din fitotehnie 33 au fostorientate la promovarea elementelor sau tehnologiilor avansate la producerealegumelor, fructelor, pomuşoarelor şi respectiv câte 2 şi 7 la creşterea florilor şiciupercilor. Contractele speciale din sectorul zootehnic au inclus activităţi dedemonstrare a tehnologiilor de creştere, întreţinere şi reproducere a taurinelor (4contracte), a ovinelor (4 contracte), a porcinelor (2 contracte), prepeliţelor (2contracte), iepurilor (7 contracte), peştilor (3 contracte) şi albinelor (2 contracte).

Proiectele neagricole au fost în domeniul meşteşugăritului (5 contracte) şi turismuluirural (1 contract), astfel demonstrând posibilităţi de creare a noilor locuri de muncă şiavansării durabilităţii veniturilor în spaţiul rural.

Ca şi în anii precedenţi, beneficiarii sectoarelor demonstrative în cadrul contractelorspeciale au pus la dispoziţia prestatorilor de servicii ACSA 3 eleşteie cu o suprafaţătotală de 16,2 ha, 7 mini-ferme cu 946 iepuri, 4 ferme cu 530 ovine pentrudesfăşurarea procesului instructiv-formativ în anul de raport. În aceleaşi scopuri s-aufondat de comun acord şi utilizat 4 ateliere de meşteşugărit, 1930 m2 de încăperi laproducerea ciupercilor în condiţii adaptate, precum şi 2,1 mii m2 de sere în care s-adesfăşurat producerea legumelor, florilor şi plantelor ornamentale.

Consultanţii din teritoriu, la fel, au utilizat în procesul de informare-instruire 1153sectoare demonstrative, ca urmare a contractelor speciale realizate în anii precedenţişi identificate din experienţa sătenilor-beneficiari al serviciilor lor. Acestea au incluspeste 1314 ha vii, livezi, culturi bacifere şi plante ornamentale, 2,4 mii ha culturi decâmp, legumicole şi cartofi, 11 lacuri cu o suprafaţă a oglinzii apei de 70 ha, 40stupine cu cca. 2,1 mii stupi de albine, 176 de ferme cu un efectiv de 7,6 mii debovine, ovine, porcine, 162 ferme de păsări cu efectiv de 56 mii capete, 71 de mini-ferme cu efectiv de 3 mii de iepuri de casă.

În calitate de experţi la fondarea sectoarelor demonstrative şi instructori la seminare şi alteactivităţi instructiv-informative au fost implicaţi cca. 80 colaboratori al instituţiilor de cercetărişi învăţământ agricol, departamentelor MAIA şi inspectoratelor de stat, proiectelorinternaţionale şi ONG-uri, consultanţii reţelei ACSA specializaţi pe diverse domenii.

Din motive că în toamna anului trecut şi iarna anului de raport, timp îndelungat au lipsitprecipitaţii şi temperatura a fost destul de ridicată, la recomandarea MAIA, ACSA aorganizat în baza a patru contracte în ianuarie-februarie 2007 cu concursul

- 20 -

specialiştilor de talie republicană şi savanţii instituţiilor de profil seminare cu genericul„Particularităţile producerii fructelor şi pomuşoarelor în condiţiile anului 2007”. Larândul lor consultanţii regionalişi locali ACSA au organizatastfel de seminare şi înlocalităţile din aria lor dedeservire. Scopul activităţilorşi instruirilor întreprinse a fostşcolarizarea producătorilor defructe din Republica Moldovaşi familiarizarea lor cuprincipiile înfiinţării, formării şităierii pomilor fructiferi, înspecificul de climă secetoasăşi prognozării recoltelor fructelor de calitate pentru consum în stare proaspătă şi pentrupăstrare.

În total în cadrul implementării a tuturor 72 contracte speciale în anul de raportare aufost organizate 715 seminare, vizite pe teren şi alte activităţi, la care au participat 9,3mii producători agricoli, locuitori din aria de deservire a Prestatorilor de ServiciiACSA.

Informaţia despre lucrările desfăşurate la sectoarele demonstrative şi activităţileinstructiv-informative au fostelucidate prin intermediul a 94articole în ziare republicane,regionale şi locale, în 28emisiuni la TV naţională şiregională, 11 reportaje TV încadrul programelor Mesager şiCurierul agricol, 47 emisiuniradio la nivel naţional şiregional.

Informaţia generală despreimplementarea contractelor speciale în anul de raport pot fi precizate din Anexa RAS 3, iardetaliat examinate la oficiul central ACSA şi cele 35 Centre PS.

ELABORAREA ŞI EDITAREA MATERIALELOR INFORMATIVE

Lucrul efectuat de ACSA la elaborarea şi publicarea materialelor informative vizeazăasigurarea cu surse informaţionale de calitate, orientate spre creşterea nivelului

- 21 -

profesional al consultanţilor, asigurarea accesului la informaţie şi experienţăavansată pentru producătorii agricoli şi antreprenorii rurali.

În anul 2007, ACSA a elaborat şi publicat 3 ghiduri practice „Situaţia cheltuielilor şiveniturilor în exploataţiile agricole pentru anul 2006” (200 exemplare), „Afaceri înavicultură” (2000 exemplare), “Afaceri în creşterea porcinelor” (2000 exemplare) şibroşura „Forme de sprijin şi înlesniri acordate producătorilor agricoli pentru anul2007” (4000 exemplare). Materialele informative au fost editate cu un tiraj total de8200 exemplare (tab. 1). Publicaţia acestor materiale informative a fost finanţată dinsursele Proiectului RISP finanţat de Banca Mondială şi fondului renovabil ACSA.

Ghidul practic „Situaţia cheltuielilor şi veniturilor în exploataţiile agricole, pentru anul2006” şi broşură „Forme de sprijin şi înlesniri acordate producătorilor agricoli pentruanul 2007” au vizat familiarizarea consultanţilor în extensiune şi a producătoriloragricoli cu oportunităţile de a facilita utilizarea eficientă a mijloacelor circulante învederea obţinerii unei rentabilităţi înalte de producţie la 20 sectoare de producere dinRepublica Moldova şi modalităţile obţinerii mijloacelor financiare asigurate de Bugetulde Stat pentru anul 2007 la subvenţionarea sectoarelor agricole prioritare, precumfacilităţile şi înlesnirile fiscale pentru acest an. Ambele materiale informative în scopde înzestrare şi promovare le-au fost eliberate şi distribuite gratis consultanţilorACSA, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, subdiviziunilor din subordineasa, precum şi Direcţiilor Raionale de Agricultură, producătorilor agricoli şiantreprenorilor rurali.

Tabela 1

Lista materialelor informative editate prin intermediul ACSA în anul 2007

Nr. Denumirea lucrării Autor Numărul de

exemplare

1Situaţia cheltuielilor şi veniturilor înexploataţiile agricole pentru anul 2006 ACSA – Agrex NGO 200

2

Forme de sprijin şi înlesniri acordateproducătorilor agricoli pentru anul2007 ACSA - MAIA 4000

3 Afaceri în aviculturăI. Petcu, N. Starciuc, I.

Scutaru 2000

4 Afaceri în creşterea porcinelorV. Harea, V.

Radionov, I. Rotaru 2000TOTAL 8200

Ghidurile practice „Afaceri în avicultură” şi „Afaceri în creşterea porcinelor” suntmenite producătorilor şi antreprenorilor rurali ce doresc să iniţieze o afacere înaceste domenii. În publicaţii este elucidată implementarea afacerii prin aspectele:

- 22 -

economice (cu argumentarea investiţiilor necesare la înfiinţarea fermelor modelpentru gospodării de fermier şi estimarea modalităţilor de obţinere a profiturilorscontate), tehnologice (tehnologii avansate de întreţinere-creştere), de marketing(asigurarea cu mijloace de producţie, suport consultativ, realizarea producţiei) şi

ecologice (evitarea poluării mediului şi gestionarea deşeurilor de la aceste sectoarede producţie).

Conform regulamentului de distribuire a materialelor informative 25% din aceste 2ghiduri practice (1000 ex. în sumă de 30335 lei) vor fi utilizate pentru înzestrareaoficiilor PS, activităţi de promovare ACSA (mese rotunde, seminare republicane şiinternaţionale, expoziţii, biblioteci agricole), departamente MAIA, instituţii de cercetăriştiinţifice şi învăţământ agricol, proiecte internaţionale etc. Cea mai mare parte dinghidurile publicate vor fi comercializate (75% contra plată) prin intermediulprestatorilor de servicii (3000 ex. în sumă de 123 mii lei, la preţul de comercializarede 41 lei/exemplar). Comercializarea lor ulterioară va permite acoperirea tuturorcheltuielilor ce sau efectuat la elaborarea şi publicarea acestor ghiduri.

Pe parcursul anului 2007, s-au eliberat gratis pentru înzestrarea a 35 PS 2987exemplare de materiale informative editate de ACSA la finele anului 2006 şi începutulanului 2007 (5 titluri, „Afaceri în producerea laptelui”, „Afaceri în legumicultură, ParteaII”, „Valorificarea fructelor şi legumelor”, „Situaţia veniturilor şi cheltuielilor înexploataţiile agricole pentru anul 2006” şi broşura „Forme de sprijin şi înlesniri acordateproducătorilor agricoli pentru anul 2007”), precum şi 1960 exemplare de ghiduri editatede ACSA în colaborare cu Proiectul PCPA (2 titluri „Practici Agricole PrietenoaseMediului” şi „Managementul nutrienţilor, deşeurilor organice şi protecţia solului”).

Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, subdiviziunilor din subordinea sa,precum şi Direcţiilor Raionale de Agricultură, în scop de înzestrare şi promovare le-au fost eliberate 2065 exemplare de materiale informative.

- 23 -

PS pentru comercializare le-au fost eliberate 3615 de exemplare de materialeinformative, publicate la finele anului 2006. Veniturile de la comercializareamaterialelor informative formează fondul renovabil al ACSA-ei - sursa financiară ceeste utilizată exclusiv pentru elaborarea şi editarea noilor materiale informative şidesfăşurarea activităţilor de promovare ACSA.

La începutul anului ACSA a asigurat, în cadrul Campaniei naţionale de prevenire agripei aviare organizată de UNICEF, distribuirea materialelor informative în instituţii şilocuri publice din localităţile din aria de deservire. Centrele PS au distribuit gratis cca.13 500 postere (tematica posterelor în română şi rusă „Spălaţi-vă cât mai des pemâini cu săpun”, “Protejaţi păsările, protejaţi-vă familia”, “Pregătiţi cu grijă carnea depasăre”) şi cca. 254 000 pliante (tematica pliantelor în română şi rusă „Protejareafamiliei de riscurile contaminării cu gripa aviară”).

Accesul consultanţilor ACSA la noile realizări în ştiinţă, agricultură şi investiţii

În scop de suport informativ-consultativ şi familiarizării producătorilor agricoli,antreprenorilor rurali şi consultanţilor în extensiune cu noutăţile tehnologice, dedomeniile economice şi de marketing agricol, au fost transmise Prestatorilor deServicii (prin poşta electronică) note informative privitor la: sortimentul de noi soiuri şihibrizi de plante omologate recent pentru producere în Republica Moldova; tehnologiiavansate de cultivare a culturilor agricole: cerealierilor, rapiţei de toamnă, culturilorlegumicole, bacifere şi horticole; tehnologii de întreţinere-creştere a animalelordomestice; tăiere şi formarea pomilor fructiferi; utilizarea îngrăşămintelor minerale laculturile cerealiere de toamnă; formele de condiţionare a produselor fitosanitare şiprepararea soluţiilor de lucru; măsuri de protecţie în procesul lucrului cuechipamentele agricole şi la introducerea şi prelucrarea fertilizanţilor şi produselorfitosanitare; accesul la fondul de garantare şi investiţii; obţinerea de surse financiarede la instituţii bancare şi proiecte naţionale şi internaţionale ce activează în ţară(Tranşa a III-a a Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilormici şi mijlocii - Guvernul Japoniei şi MEC, Proiectul TeleFood - FAO-MAIA, FISM,ProCredit, IMC Leasing, FNAIC, MicroInvest); combaterea consecinţelor secetei şimăsuri tehnologice necesare de întreprins în scopul diminuării impactului negativ;soiuri şi hibrizi de culturi agricole ce sau manifestat ca rezistente la condiţiile aride demediu; surse de aprovizionarea cu material semincer şi săditor de culturi agricole(toate grupele de specii cultivate); calculele eficienţei economice la cultivareaculturilor cerealiere şi alte informaţii operative solicitate de Consultanţii ACSA şibeneficiarii săi.

- 24 -

Structura activităţilor de promovare desfăşurate de ACSA.Ianuarie - Decembrie 2007

Reportaje laRadioul Regional

51 rep.

Articole în presaNaţională

23 art.

Reportaje laRadioul Naţional

115 rep.

Emisiuni TVRegional

52 secv. TV

Emisiuni TVNaţional

45 secv. TV

Alte activităţi depromovare 72 activ.

Articole în presalocală

260 art.

ACTIVITĂŢI DE PROMOVARE

Mediatizarea activităţilor de consultanţă şi performanţelor înregistrate de beneficiariipatronaţi reprezintă modul cel mai eficient de promovare a imaginii serviciului deextensiune rurală. La nivel naţional, regional şi local se foloseşte orice prilej de afamiliariza beneficiarii, administraţia publică şi societatea civilă cu activitatea oficiuluiACSA-ei şi Prestatorilor de Servicii. Măsurile întreprinse de consultanţii serviciului deextensiune rurală contribuie la avansarea transparenţei şi eficienţei activităţilorrealizate, sporeşte credibilitatea şi accesibilitatea la serviciile ce se oferă.

La nivel local şinaţional au fostpublicate cca. 283articole în ziare

(MoldovaSuverană şiCurierul AgricolChişinău, „Curierulde Nord” Edineţ,„Cuvântul” şi „FarulNistrean” Rezina şi

Şoldăneşti,„Călăraşi” şi

„Opinia” Călăraşi, „Est Curier” Criuleni, „Accent provincial” Bălţi, Făleşti şi Glodeni, ”Patriamea” Făleşti, „Câmpia Glodenilor” Glodeni, „Drapelul Muncii” Anenii Noi, „Curierul deHînceşti” Hînceşti, „Plaiul Orheian” Orhei, „Real Sud” şi „Transparenţa” Cahul, „AgendaLocală 21 Verejeni” Teleneşti, „Gazeta de Vest” Nisporeni, „Stăşeneanca” Străşeni,„Cuvântul Liber” Cantemir şi Leova, „Plai Sîngerean”, „Ecoul Nostru” “Vocea Fermierului”,Sîngerei, „Bussines Info” Leova şi Cimişlia, „Prier” Ştefan Vodă, „Lumina” Taraclia, „VestiGagauzii”, „Znamea” şi „Novoe Vremea” UTAG, „Evenimentul Actual” Rîşcani,„Observatorul de Nord” Soroca, „Pasul Nou” Donduşeni), s-au emis 166 reportaje laposturile de radio local şi naţional (Radioul Naţional, Radiourile Municipale Străşeni,Edineţ, Ocniţa, Cahul, Călăraşi, Bălţi, Glodeni, Cimişlia, şi programele radiofonice laRadioul Naţional - Radio Matinal, Panorama Zilei, Unda dimineţii, Actualităţi, Bunădimineaţa fermieri, Ora prânzului, Актуальный микрофон), 97 secvenţe la emisiunitelevizate (TV Găgăuzia; Floreşti TV; TV-6 Bălţi; ART TV Străşeni, TV Căuşeni, TVUngheni, TV Elita Orhei, Soroca TV, Cimişlia TV, programele televizate la canaleleTV naţionale - „Curierul agricol”, „Mesager”, „Baştina” TV Moldova 1, NIT) care aurelevat activităţile de consultanţă implementate de reţeaua ACSA.

- 25 -

Prestatorii de Servicii ACSA utilizează pe larg posibilităţile de promovare aactivităţilor sale şi prin intermediul surselor informaţionale elaborate de sine stătător.PS Ocniţa, Orhei, Căuşeni, Cantemir, Glodeni, Rezina şi Sângerei au elaborat filmeşi spoturi publicitare, în care reflectă serviciile şi activităţile desfăşurate, componenţaechipei. Au fost elaborate şi publicate de Prestatorii de Servicii, pentru informareabeneficiarilor, 18 buletine informative, 29 prospecte sau pliante, sau elaborat şi plasat18 panouri informative.

În anul de referinţă ACSA alansat Sistemul informaţionalde Marketing agricol, ce are cascop furnizarea informaţieioperative în domeniu pentrutoţi operatorii pieţii agricole dinRepublica Moldova. Pentrupromovarea SistemuluiInformaţional de MarketingAgricol ACSA a organizat şidesfăşurat un seminar delansare în cadrul Expoziţiei Internaţionale specializate „Farmer 2007” şi 4 seminare depromovare în raioanele Drochia, Sângerei, Căuşeni şi Cantemir. În cadrul acestorseminare au participat cca. 260 persoane reprezentanţi ai MAIA, Direcţiilor Raionalede Agricultură, producători agricoli şi antreprenori rurali, mass-media naţională,regională şi locală. Lansarea SIMA a fost mediatizată prin intermediul Agenţiilor dePresă „Ifotag”, „InfoMarket. MD”, Moldpres MD”, programelor TV Moldova (Mesager),

NIT şi TV Sîngerei, RadiouluiNaţional, cotidianului„Moldova Suverană” şiziarelor „Curierul agricol”,„Cuvântul Liber” Cantemir şi„Plai Sîngerean” Sîngerei.

Majoritatea Prestatorii deServicii ACSA în conlucrareacu Administraţia PublicăLocală şi Direcţiile Raionale deAgricultură au participat activ

la organizarea expoziţiilor şi concursurilor raionale în cadrul „Ziua roadei”, „SărbătoriiVinului”, „Ziua Legumicultorului”, „Ziua Agricultorului”, hramurilor localităţilor rurale şiorăşelelor. Aceste activităţi le-au permis de a prezenta realizările sale şi de-ai încuraja pe

- 26 -

beneficiarii săi să urmeze exemplul celor mai performante exploataţii agricole patronatede ei.

MARKETING AGRICOL

Suportul Reţelei ACSA în implementarea activităţilor în domeniul marketinguluiagricol, în perioada de raportare a fost asigurat de 5 consultanţi regionali, careactivează în cadrul PS: Căuşeni, Hînceşti, Călăraşi, Şoldăneşti, Edineţ.

În anul de raportare de serviciile consultative oferite de Consultanţii Regionali înMarketing Agricol au beneficiat cca. 6670 de beneficiari, iar de informaţiile operativeau beneficiat atât consultanţi Reţelei ACSA precum şi producătorii şi antreprenoriirurali din ariile de deservire a Prestatorilor de Servicii. În conlucrare cu consultanţiiregionali şi locali s-au organizat: 35 seminare tematice, 75 mese rotunde (dintreproducători agricoli şi antreprenorii rurali cu agenţii de distribuţie şi întreprinderi deachiziţii şi procesare), 93 întruniri cu grupe informale şi formale de marketing, 190vizite în teren (cu specificul procurărilor de mijloace de producţie, valorificare şicomercializarea producţiei proaspete horti-legumicole), concomitent sau acordat1873 de consultaţii verbale şi 219 consultaţii în scris.

Tematica serviciilor consultative a vizat: oferte (furnizori şi distribuitori) şi cereri(producători agricoli şi antreprenori rurali) de procurare a mijloacelor de producţie şicomercializare a produselor agricole (pieţele en-detail, angro şi procesare); cerinţelede calitate faţă de materialul semincer şi săditor; pieţe de desfacere; preţurile lapieţele agricole din ţară (inclusiv la procesare) şi modalităţi de promovare aproduselor agricole în reţelele de distribuţie şi consum. Unele teme ale activităţilor îngrup implementate de CRM: „Cerinţe de calitate şi oferte la procurarea seminţelor defloarea soarelui şi porumbului pentru boabe”, „Oferte la procurarea sistemelor deirigare prin picurare pentru plantaţiile legumicole”, „Modalităţi de comercializare şipieţe de desfacere pentru legumele timpurii crescute în sere şi solarii”, “Folosireadiverselor ambalaje la comercializarea fructelor şi legumelor în stare proaspătă înreţele de distribuţie şi consum”, „Asigurarea calităţii producţiei finite la producereafructelor şi legumelor pentru consumul în stare proaspătă”. Consultanţii în marketingagricol orientează producătorii agricoli în încheierea contractelor de lungă durată cuprocesatorii şi angrosiştii în scopul satisfacerii cerinţelor lor în realizarea producţiei.

În baza lucrului întreprins de consultanţii regionali şi coordonatorul naţional îndomeniul marketingului agricol, în perioada de raportare au fost implementateurmătoarele activităţi:- au fost create 71 grupe informale de marketing agricol, s-a gestionat activitatea

unei Cooperative de Întreprinzători (Căuşeni) şi a unei Cooperative de Prestare aserviciilor mecanizate (Şoldăneşti), anterior create;

- 27 -

Structura vânzărilor producţiei agricole mediate decompartimentul de marketing agricol ACSA.


Animale şiproduse

animaliere2 761 738 lei

Produselegumicole2 287 084 lei

Alte vînzări deproduseagricole

150 000 lei

Produsefitotehnice

8 841 440 lei

Produse horti-viticole

6 039 367 lei

Structura procurărilor de imputuri agricole mediate decompartimentul de marketing agricol ACSA.


Produsefitosanitare1 497 635 lei

Animale deprăsilă, păsări şi

fam. albini163 450 lei

Carburanţi şilubrifianţi

1 539 687 lei

Echipamentagricol divers; 1 733 280 lei

Îngraşăminte1 467 271 lei

Material săditorşi răsad

507 995 lei

Seminţe deculturi agricole

2 357 420 lei

Alte procurari229 795 lei

- sa creat o asociaţie profesionistă – Asociaţia deţinătorilor de animale din raionulCăuşeni, care are ca scop asigurarea membrilor săi cu material de prăsilăcalitativ şi susţinerea activităţii de antreprenoriat în sectorul zootehnic din aceastăarie;

- au fost mediatecontracte decomercializare aproducţiei agricole învaloare de cca.20080 mii lei, inclusivproducţie fitotehnicăprimară: 1215 tonede cerealiere, 550tone de seminţe defloarea soarelui şirapiţă, 508,7 tone deculturi leguminoase pentru boabe; 528 tone de legume şi 138 mii fire de răsad;872,3 tone de produse horticole, 386,5 tone de struguri şi 28,2 mii de pomi şiarbuşti fructiferi; 1003 animale de prăsilă şi/sau abator, 21,5 mii de păsări, 127,5tone de carne şi 7,6 tone de peşte; alte vânzări în sumă de 150 mii lei;

- au fost mediatecontracte deprocurare amijloacelor deproducţie în valoarede cca. 9497 mii lei,inclusiv: 233,3 tonede seminţe deculturi agricole şilegumicole, 373,5tone deîngrăşăminteminerale, 12,9 tonede produse fitosanitare, 14,7 mii viţe altoite, 174,5 mii răsad de culturi legumicole,26,8 mii pomi şi arbuşti fructiferi, 37 animale de prăsilă, 2970 păsări; 25 maşini şiechipament agricol; 157,8 tone de combustibil şi lubrifianţi; alte procurări în sumăde 147 mii lei).

- 28 -

Prin intermediul CRMA s-au creat grupe informale de marketing agricol şi puncterurale de colectare a fructelor şi legumelor pentru procesare şi pieţele angro înraionalele Şoldăneşti, Rezina, Orhei, Călăraşi, Căuşeni, Edineţ, Hînceşti. Sau asistatproducătorii agricoli la căutarea furnizorilor de mijloace de producţie pentru companiade însămânţare a culturilor cerealiere de toamnă şi la realizarea producţiei de pesectoarele de cultură.În domeniul marketingului agricol ACSA a realizat şi a lansat din luna octombrieSistemul Informaţional de Marketing Agricol (SIMA), materializat prin pagina Web.,„Producerea agricolă” - http://market-acsa.md. SIMA reprezintă un sistem

informaţional On – Line integrat cu o Bază de Date (peste 4500 de agenţi economicidin domeniul agroalimentar), care permite beneficiarilor de a obţine informaţiasolicitată în domeniul agromarketingului în mod operativ. Astfel în această perioadăşi prin acest sistem informaţional au fost plasate şi transmise operatorilor dindomeniul agroindustrial 293 oferte şi 71 cereri de comercializare, achiziţie, procesarea produselor agricole şi mijloacelor de producţie pentru sectorul agricol.Astfel prin intermediul Sistemul Informaţional de Marketing Agricol (SIMA) sau plasatefectiv oferte şi cereri ce includ:

a. cerealiere 1460 tone, din care grâu 804 tone, orz 221 tone, porumb 435 tone;b. culturi oleaginoase 109 tone, din care floarea soarelui 78 tone şi rapiţa 31 tone;

http://market-acsa.md/

- 29 -

c. legume 2043 tone, din care din grupa verzei 345 tone, tomate 1010 tone, cartofi630 tone, ceapă 43 tone, morcov 15 tone;

d. fructe şi pomuşoare 718 tone, din care mere 456 tone, vişine 100 tone, căpşunişi pomuşoare 160 tone, prune 2 tone;

e. struguri de masă 125 tone şi tehnici 230 tone;f. material semincer de culturi legumicole 280 mii fire de răsad, 10350 kg de

arpagic, 1280 kg de seminţe de legume de diverse specii;g. 770 de animale pentru abator, din care 505 ovine, 213 porcine şi 52 bovine;h. 166 stupi cu familii de albină şi 8320 kg de miere de albină;i. 77 unităţi de transport şi maşini agricole, din care 26 tractoare, 18 automobile,

12 semănători, 4 stropitori, 7 pluguri, 3 cultivatoare, 2 bene, 2 echipamentepentru administrarea îngrăşămintelor, 2 combine şi o cositoare;

j. 1345 tone de îngrăşăminte minerale şi multiple oferte cu preparate fitosanitare;k. oferte de prestarea a serviciilor mecanizate, evidenţa contabilă şi audit, precum

şi serviciile oferite de Instituţiile de Cercetări Ştiinţifice din cadrul Academiei deŞtiinţe din Republica Moldova.

În anul de referinţă sau efectuat 26 de Studii bisăptămânale de Piaţă Agricolă plasateîn SIMA şi transmise Reţelei ACSA. Informaţia de piaţă este colectată deCompartimentul de Marketing Agricol ACSA, în baza intervievării producătoriloragricoli şi vânzătorilor de la 6 Pieţe din Republica Moldova: Piaţa Centrală şi Angrodin Chişinău şi pieţele agricole şi angro din or. Edineţ şi Şoldăneşti (zona Nord), or.Călăraşi şi Hînceşti (zona Centru) şi or. Căuşeni (zona Sud). Studiile de piaţă suntefectuate pentru 128 produse agricole, din care: 30 produse legumicole, 23 produsehortviticole, 25 produse cerealiere, leguminoase, tehnice şi derivate lor, 50 produsede origine animală şi derivatele lor.

Actualizarea informaţiei în Sistemul Informaţional de Marketing Agricol se efectueazăzilnic. Statistica operării cu ofertele şi cererile plasate a relevat că cca. 20-25% dinele îşi găsesc partenerii şi se iniţiază tranzacţiile de procurare sau comercializare aproduselor şi serviciilor plasate. Informaţiile plasate în pagina Web: „Producereaagricolă” sunt utilizate direct de cei peste 4500 clienţi a prezentului SistemInformaţional, iar prin intermediul Reţelei ACSA beneficiază de aceste servicii şi ceicca. 350 mii de clienţi ai serviciului de extensiune rurală.

IMPACTUL ŞI PERFORMANŢELE SERVICIILOR OFERITE

Obiectivele primordiale a serviciilor acordate de reţeaua de extensiune rurală vizeazăavansarea nivelului tehnologic, a cunoştinţelor şi sporirea veniturilor din activităţileeconomice practicate a beneficiarilor săi în contextul dezvoltării durabile a localităţilorrurale. Serviciile consultative şi activităţile implementate de Prestatorii de Servicii în

- 30 -

perioada de raportare a anului 2007 au fost orientate şi au contribuit în mare măsurăla soluţionarea problemelor cu care s-au confruntat producătorii agricoli şiantreprenorii rurali. Centrele de consultanţă rurală prin activităţile sale asigurătransferul tehnologic şi inovativ în mediul rural, contribuie la diversificarea activităţilorşi generează noi oportunităţi în atragerea resurselor financiare pentru dezvoltarearurală. Ajutorul metodologic şi consultativ acordat producătorilor agricoli a permis,chiar şi în condiţiile de grea nefastă, condiţionate de seceta şi temperaturile ridicatecare au depreciat recoltele din acest an, să-şi amelioreze indicii cantitativi şi calitativide producere, să acceseze credite şi subvenţiile garantate de stat în domeniulagriculturii, să procure mijloacele de producţie necesare şi să-şi comercializezeproducţia crescută, să iniţieze şi să dezvolte noi afaceri, atât în agricultură cât şi însectorul neagricol.

Impactul activităţilor serviciului de consultanţă este relevat prin rezultatele obţinute deproducătorii agricoli care au apelat şi au beneficiat de aceste servicii, iar aspectelecantitative şi calitative dovedesc lucrul zi de zi efectuat de consultanţi şi de grija pecare o poartă faţă de clienţii săi. În continuare vom prezenta sumar unii indicatori deperformanţă şi istorii de succes la implementarea activităţilor Prestatorilor de Serviciiîn condiţiile anului de referinţă.

IMPACTUL SERVICIILOR PRESTATE

Impactul de ordin tehnologic

Pe parcursul anului 2007 beneficiarii consultanţilor ACSA au cultivat peste 242 mii hade culturi cerealiere, leguminoase pentru boabe, tehnice şi furajere (inclusiv cca.69287 grâu, 25293 orz, 66096 porumb, 11730 soia, 2801 mazăre, 45066 floareasoarelui, 7191 sfeclă de zahăr, 285 tutun, 6872 lucernă, 7025 rapiţă, 600 ha fasole).Condiţiile de secetă din acest an au determinat recolte destul de joase la majoritatea

culturilor agricole de câmp în mediu(t/ha): 1,2 - 1,6 la culturile cerealierespicoase; 1,2 – 1,3 porumb; 0,5 – 1culturi leguminoase pentru boabe; 0,8 –0,95 la floarea soarelui; 1,4 – 2,2 rapiţa;23 – 26 sfecla de zahăr. Unii beneficiaricare totuşi au respectat recomandărileconsultanţilor şi au aplicat la momentelementele tehnologice corespunzătoare,

inclusiv irigarea, au realizat recolte majore respectiv de pana la 4,5 t/ha de grâu, 4,2t/ha de porumb, 2,5 t/ha de floarea soarelui şi 33-35 t/ha de sfeclă de zahăr. Încontinuare prezentăm unele istoriile de succes şi performanţele înregistrate de

- 31 -

beneficiarii serviciului de extensiune rurală în baza serviciilor consultative prestate deordin tehnologic.

· CL Gheorghe Morogai în cadrul gospodării sale ţărăneşti a demonstrat beneficiarilorsăi din localitate că prin respectarea tehnologiei şi alegerea corectă a soiurilor, chiar şi încondiţiile de secetă a anului de cultură 2007 se poate de obţinut recolte satisfăcătoare lacultivarea culturilor cerealiere. Prin aplicarea îngrăşămintelor organice sub arătura detoamnă şi fertilizări faziale în primăvară a permis de a obţine o recoltă de 4,5 t/ha şi de2,8 t/ha respectiv la cultivarea soiul „Driada” şi„Odeskaia 267”;

· fermierul T. Schirliu din satul Negreşti, r.Străşeni, a semănat conform cerinţelortehnologice, pe suprafaţa de 1,2 ha hibridul M-450, fiind cu terenul în apropierea unuirezervor de apă i s-a propus de către Centrullocal Ion Schirliu să folosească cel puţin osingură irigare pe acest teren şi să micşorezenumărul de plante la hectar până la 40- 45 mii,reieşind din condiţiile de secetă a anului decultură. Astfel fermierul consultat a obţinutcâte 4,2 t de ştiuleţi la ha, productivitatea medie de porumb în localitate în condiţiileacestui an fiind de 1,2 t/ha, iar în raion acest indice a constituit 0,5 t/ha;

· cu susţinerea şi prin implicarea proprie aCL Racaria, r. Râşcani, Nadulişneac Vasile,prin intermediul companiei „Agrofit-bonus”SRL a fost înfiinţat lotul demonstrativ “Hibriziperspectivi de floarea soarelui” în cadrul G.Ţ.“Guţuleac Galina“, cu suprafaţa de 2,2 ha (3hibrizi, Sirena, Arena, Alexandra), graţierespectării tehnologiei şi utilizării fertilizării, încondiţiile acestui an s-a obţinut o recoltă de la25,2 t/ha Sirena, Arena 19,8 t/ha, Alexandra18,6 t/ha, în localitate recolta în medie aconstituit 0,9-1 t/ha. Vizualizând rezultatulobţinut 8 fermieri doresc de a prelua

experienţa pentru anul viitor.

Au fost exploatate, de către beneficiarii patronaţi de consultanţii ACSA, plantaţiimultianuale pe o suprafaţă de 32526 ha, din care 14759 ha de culturi horticole, 260 hade căpşun şi arbuşti fructiferi, 17507 ha de plantaţii de viţă de vie soiuri tehnice şi demasă. Suprafeţele cultivate cu legume au constituit cca. 11896 ha în teren deschis şi

- 32 -

cca. 135,8 ha în teren protejat (inclusiv respectiv: roşii 1011 şi 94,2 ha, ardei 467 şi 3,9ha, vinete 293 şi 1,2 ha, varză 1189 şi 7,7 ha, castraveţi 443,4 şi 28 ha, pepene verde1081 ha şi 3110 m2, pepene galben 144,5 ha şi 125 m2, dovleac 112 ha, cartof 6075 ha,alte specii legumicole 1080 ha şi 1700 m2),iar cultura de ciuperci a ocupat o suprafaţăde cca. 1731 m2.

· respectând toate tehnologiile decreştere şi consultat permanent de CLdin s. Tudora, r. Ştefan Vodă, PerebailovMaria, GŢ ”Mihail Bulboacă” an de anprimeşte cele mai mari recolte deproducţie de calitate înaltă de piersic, încondiţiile de secetă a anului 2007 au obţinut o recoltă de 6 q/ha de fructe care fiindcomercializat direct din livadă la un preţ de 10-15 lei/kg, ia permis de a obţine unprofit de 100 mii lei de pe 2,5 ha deplantaţie;

· în s. Cărbuna, r. Ialoveni în urma

serviciilor prestate de către consultanţii

regionali şi locali a PS Căinari, un grup

de fermieri în frunte cu Pruteanu L. şi un

alt grup de fermieri în frunte cu V.

Paraschiv au crescut răsad de varză

tardivă de soiul „Vestri” pentru suprafaţa

de 5,5 ha la respectarea indicaţiilor

tehnologice remise de consultanţi au obţinut o recoltă de 275 tone de varză,

productivitatea fiind de 50 t/ha;

· GŢ ”Pîrlea Anatolii” din satul

Hădărăuţi, r. Ocniţa este specializată

în cultivarea tomatelor în teren

protejat, cu ajutorul consultantului

Ion Rusnac, în anul de referinţă a

construit 600 m² de seră, în care a

investit 68272 mii lei, prin cultivarea

hibrizilor cu un potenţial biologic înalt

ca Cronus F1, Shanon F1,

efectuarea tuturor lucrărilor

- 33 -

prescrise, asigurând dirijarea factorilor de mediu în sere şi fertilizarea extraradiculară

a obţinut o productivitate de 37 kg/m² de tomate, cu o producţia totală a fost egală cu

22200 kg. Preţul mediu de realizare a constituit 7,85 lei/kg. Comercializând producţia

în sumă de 174270 mii lei, beneficiarul a căpătat un profit net în sumă de 105998 lei;

· fermierul Popa Vasile din satul

Pîrîta, r. Dubăsari, asistat şi consultat

de CL Nicolae Bologan, a hotărât să

cultive o suprafaţă 2,0 ha de ceapă

din seminţe de soiul Halţedon, la

aplicarea irigării prin aspersiune,

erbicidelor şi fertilizării extraradiculare

a obţinut 35 t/ha de bulbi. Cheltuielile

directe de producere pentru 2 ha au

constituit circa 60 mii lei iar venitul net

cca. 100 mii lei, fapt ce îi permite

achitarea înainte de termen a echipamentului de irigare.

· fermierul Vasile Simion din s. Sireţi, r. Străşeni, consultat de CL MereneanuMihai, a îndeplinit cerinţele tehnologice prescrise în privinţa îngrijirii plantaţiilor de viţăde vie, soiul „Moldova” - 3 ha, şi a obţinut o recoltă de 35 t de struguri de o calitateînaltă, respectiv realizând o productivitate de 11,7 t/ha (recolta medie de struguri pe

raion fiind de 4 t/ha), pe care i-a pus lapăstrare în frigider până la Anul Nou.Comercializarea ulterioară ia permisobţinerea unui beneficiu de cca. 300 miilei.

Suportului consultativ şi informativ alconsultanţilor ACSA a fost hotărâtor însuportul beneficiarilor ce au dorit săfondeze plantaţii de culturi multianuale. În

anul de referinţă beneficiarii reţelei de extensiune rurală au înfiinţat cca. 2500 ha deplantaţii multianuale, ponderea ce mai importantă fiind realizată de plantaţiile recentcreate de măr cca. 850 ha, prun 234 ha, nuc 327 ha, piersic 240 ha, viţă de vie 637 ha,alte specii inclusiv arbuşti fructiferi pe o suprafaţă de cca. 212 ha.

· cu suportul consultativ şi activităţile implementate de a CL Jora de Mijloc, r.Orhei, Anatol Leahu, sa fondat o Asociaţie pepenieristică în această localitate, premizelecreate au permis de a mări numărul de membri, a spori calitatea materialului produs, s-a

- 34 -

mărit suprafaţa pepinierilor pomicole care constituie 38 ha, au fost înfăptuite peste 820mii de altoiri, s-au produs peste 400 mii pomi altoiţi;

· la propunerea şi prin asistenţa CL Tarlev Ion din satul Başcalia, r. Basarabeasca,beneficiarul GŢ „Vornic S.” din acelaşi sat a plantat în anul 2003, 5 ha de viţă de vieclonurile Cabernet şi Merlot, respectarea tehnologiei şi utilizarea fertilizării şi irigăriiea permis ca în anul de referinţă să obţină o recoltă de 14 t/ha de struguri tehnici;

· prin ajutorul acordat de CL din s. Branişte, r. Rîşcani, Spijavca Dumitru, laexplorarea teritoriului, efectuarea analizelor solului, contractarea proiectanţilor şiasigurarea cu material săditor, GŢ „Tacu Valeriu” a fondat în anul 2006 o livadă demăr şi cireş de 14 ha, în acest an beneficiarul fiind satisfăcut de serviciile prestate deCL a cerut ajutorul la plantarea suplimentară a 4,5 ha de păr.

O creştere semnificativă a productivităţii a fost înregistrată de beneficiarii ACSA şi îndomeniul zootehnic: productivitatea unei găini ouătoare la cele peste 196 de mini - fermeavicole înfiinţate în aria de deservire Prestatorii de Servicii în anul 2006 şi 2007 a fost înmediu de 250 ouă pe an, iar media pe raion fiind 110 ouă pe an. Sau înfiinţat 71 mini -ferme de creşterea a iepurilor, 76 de mini – ferme de creşterea a suinelor şi 64 mini -ferme de întreţinerea a ovinelor.

· în anul 2006, CL Tarlev Ion, s.Başcalia, r. Basarabeasca, a fondat o mini -fermă cu un efectiv de 250 găini ouătoarede hibridul „Roso”, în anul 2007 la fermăsau produs în mediu 250-280 ouă la un capde găină, încasările din realizareaproducţiei a constituit 65 mii lei, cheltuieliletotale de producţie 41 mii lei, venitul curatpână la impozitarea a constituit 24 mii lei.Modelul fermei şi afacerii a fost preluat de 5 gospodari din localitate;

· cu concursul CL Petru Stănilă în GŢ „Tofimov Gheorghe” din satul Ţânţăreni,r. Teleneşti fost creată o fermă modelpentru creşterea iepurilor de casă, cumaterial reproductiv iniţial de 38 cap.femele şi 7 masculi. Luând în calculfactorii care influenţează reproducţia aobţinut creşterea numărului de iepurisupramedie, realizând 21 de femele deprăsilă a câte 250 lei/cap, obţinând unprofit de 5250 lei, au fost contractate

- 35 -

pentru realizare 25 de femele ce vor fi realizate în primele luni a anului 2008.Practica acumulată a fost preluată de 10 gospodării din sat;

· cu aportul consultanţilor ACSA din Donduşeni şi în colaborare cu APL au fostcreate 3 centre de însămânţare artificială a bovinelor în s. Sudarca, Tîrnova şiScăieni; s-au deschis 2 puncte noi de colectare a laptelui s. Baraboi şi Tîrnova; 2farmacii zoo-veterinare s. Mîndîc şi Scăieni; în s. Rediul Mare şi-au renovatactivitatea 2 ferme de producere a laptelui, creând astfel 40 noi locuri de muncă.

Impactul în domeniul marketingului agricol

Prin intermediul celor 357 grupuri formale şi informale de marketing create au fostmediate tranzacţii de comercializate a cca. 115 456 t de producţie fitotehnică, 46 429 tde fructe şi pomuşoare, 26 248 t de struguri tehnici şi de masă, 88 569 t de legume, 17,5t de ciuperci, 2518 t de carne de bovine, 168,7 t carne de ovine, 2559 t carne de suine,22,9 t carene de iepure, 156,3 mii de păsări, 112,2 t de miere de albini, cca. 4,5 milioaneouă de găină. În total prin serviciile de marketing şi medierile acordate de consultanţiirurali sau efectuat tranzacţii de comercializare a producţiei agricole în sumă de cca.647,3 milioane lei.

Consultanţii locali şi regionali au mediat tranzacţii de procurare a input-urilor pentrusectorul agricol în sumă de peste 237,6 milioane lei. Cu resursele financiare menţionateau fost procurate aproape10852 t de îngrăşăminte minerale, 646 t produse fitosanitare,11994 t de seminţe, 717817 de viţe altoite, 711042 pomi fructiferi, 98175 arbuştifructiferi, 995 vite de prăsilă, 1187,6 mii păsări, 29953 t de carburanţi. De aproape 55,3milioane lei au fost procurate tractoare, maşini agricole şi echipament pentru irigare, dincare 245 tractoare, 137 semănători, 122 cultivatoare, 224 pluguri şi 77 sisteme pentruirigare. În total prin serviciile de marketing şi prin medierile acordate de consultanţii ruralisau efectuat tranzacţii de procurări a mijloacelor de producţie în sumă de cca. 292,9milioane lei.

Impactul activităţilor la acest capitol pot fi relevate prin următoarele exemple:

· prin intermediul Sistemul Informaţional de Marketing Agricol ACSA în anul2007, care reprezintă o piaţă virtuală, unde are loc conexiunea agenţiilor economice cevând sau cumpără produse sau servicii, sau înregistrat multiple tranzacţii, din careputem evidenţia următoarele: la plasarea ofertei Nr. 82 din 21.09.2007 decomercializare a 150 tone de mere GŢ „ Mîrza Elena” din s. Iabloana, r. Glodeni şi agăsit cumpărătorii care înaintase o cerere de procurarea a aceleaşi mărfi prin cerereaNr. 25 din 25.09.2007 a SRL „Omis” şi Nr. 28 din 26.09.2007 a SRL „Vicam”, carezultat sauînregistrat două tranzacţii în urma cărei GŢ „ Mîrza Elena” a obţinut unvenit brut de circa 680 mii lei. Beneficiarul GŢ „Clipa Mihai” prin plasarea ofertei Nr.

- 36 -

La 21.09.2007 - 150 tone, GT“Mîrza Elena”, r. Glodeni

Cerere Nr. 25. din 25.09.2007,mere pentru consum şi păstrare

La 25.09.2007 - 100 tone,SRL OMIS, or. Chişinău

Ofertă Nr. 82. din 21.09.2007, merepentru consum

176 din 26.11.2007 a comercializat 210 tone de porumb achiziţionate de brokeriiBursei Universale de Mărfuri, astfel cifra tranzacţiei a alcătuit 819 mii lei.

· prin asistenţa şi activitatea întreprinsă de Consultantul Regional în Marketing

Agricol (CRMA) Şoldăneşti, în anul curent sau instruit 18 persoane din localităţile

raionului în marketingul legumelor şi fructelor proaspete, în rezultat prin conlucrare

cu SA „Alfa Nistru” din Soroca, în 14 localităţi sau organizat centre de colectare a

legumelor, fructelor şi pomuşoarelor pentru procesare. SA „Alfa Nistru” a asigurat

centrele de colectare cu lădiţe şi a distribuit avansare preventivă pentru achitarea

costului producţiei, astfel de la producătorii agricoli sau colectat 80 tone de fructe la

suma de 400 mii lei;

· la începutul anului la oficiul de consultanţă Colibaşi, r. Cahul s-au adresat

15 fermieri cu problema aprovizionării cu mijloace de producţie necesare activităţii

agricole şi de comun acord sa organizată o masă rotundă, în cadrul căreia a fost

lansată ideea deschiderii unui magazin agricol în localitatea. Unul din beneficiari

Eremia Nicolae a decis de a iniţia o afacere în acest domeniu, ca rezultat cu

suportul şi asistenţa consultantului local în vara anului 2007 în sat şi-a început

- 37 -

activitatea magazinul agricol „Colibaşi Farm” aprovizionarea magazinului se face

de la CÎ „Agrostoc”, SRL „Agrofitbonus”, „Bioprotect” SRL, „Strimedit” SRL şi alte

firme. Astfel potenţialii clienţi ai magazinului agricol „Colibaşi Farm” sunt 2461

fermieri din satul Colibaşi precum şi cei din satele vecine, unde nu activează nici

un magazin agricol;

· cu suportul consultanţilor locali din satele Antoneşti, Carahasani, Caplani,

Olăneşti şi Crocmaz, r. Ştefan Vodă, au fost organizate întruniri ale producătorilor de

fructe şi legume cu conducerea fabricilor de conserve din Olăneşti şi Căuşeni, în

baza căror sau deschise puncte de achiziţie a fructelor de la populaţie, fiind mediate

22 contracte de comercializare a producţiei agricole în sumă de 2660 mii lei;

· ca rezultat a activităţilor efectuate de CRMA Căuşeni, s-au petrecut adunări de

fondare a Societăţilor deţinătorilor de animale în satele raionului, care au decis de a

fonda Asociaţia deţinătorilor de animale din raionul Căuşeni, înregistrată în luna

octombrie. Astfel prin suportul CRMA sa asigurat organizarea acestor asociaţii

profesionale şi aprovizionarea deţinătorilor de animale din raion cu mijloace de

producţie, animale de prăsilă în sumă de 469,8 mii lei şi suport la comercializarea

animalelor pentru abatoare şi cărnii în sumă de 1564 mii lei;

· prin suportul informativ şi lucrul organizatoric efectuat de CL V. Popuşoi din

Dubăsarii Vechi, r. Criuleni, în localitate sa organizat în baza ÎÎ „Roşca Elena” o

gheretă pentru comercializarea peliculei pentru sere de la Compania ,,Sanin”, astfel în

anul de referinţă în localitate pentru beneficiari sau vândut 10 tone de peliculă în

valoare de 360 mii lei.

Impactul de ordin economic

Cu suportul consultativ şi activităţile întreprinse de consultanţii locali şi regionali au fost create85 asociaţii profesioniste de nivel local şi regional, 36 centre zoo-veterinare rurale deprestare a serviciilor şi sau înfiinţat 110 ferme de întreţinere a animalelor şi păsărilor. Peste30500 producători agricoli şi antreprenori rurali au beneficiat de credite, inclusiv de la AEÎCcca. 29360 beneficiari cu suma de circa 164,2 milioane lei, bănci comerciale peste 1080beneficiari cu suma de 30 milioane lei, proiectul RISP 58 beneficiari cu suma de peste 3,9milioane lei. Cu concursul consultanţilor locali şi regionali au fost întocmite 11580 planuri deafaceri şi cereri de finanţare, inclusiv 1286 în sectorul agrar şi 294 în domeniul neagricol. Înaria de acoperire au fost create 326 afaceri în agricultură şi 125 ne agricole, ca rezultat aufost deschise 1703 locuri de muncă.

Performanţele şi impactul activităţilor la acest compartiment pot fi relevate prin următoareleexemple de succes:

- 38 -

· prin suportul Consultantului Regional Cantemir în anul curent sau elaborat 20planuri de afaceri pentru gospodăriile ţărăneşti din aria de activitate, înaintate la BCA„Moldova Agroindbank” au fost acceptate spre creditate 15 planuri de afacere învaloare de 3047 mii lei;

· cu suportul CR şi CL a Prestatorului de Servicii din Edineţ, beneficiari din ariade deservire au obţinut credite de la AEÎC - 1600 de persoane în sumă de 9,9milioane lei, de la bănci comerciale 164 persoane în sumă de 1,65 milioane lei şiRISP 27 persoane în sumă de 557 mii lei, sau întocmit 4 planuri de afaceri agricole şiau fost create 2 afaceri rurale;

· prin intermediul CL Mereni, Anenii Noi, Dulapci Elena, 165 de persoane dinlocalitate au obţinut împrumuturi pe termen lung si scurt in suma de 8500 mii lei, printrebeneficiari fiind şi persoane fizice, Întreprinderea de prelucrare a cârnii Mercomez Luxşi Întreprinderea de prelucrare a legumelor şi fructelor Con Mereni.

· cu ajutorul centrelor locale de consultanţă din r. Ocniţa şi în conlucrarea cuDirecţia Agricolă Raională, fermierii şi alţi producători agricoli din aria de activitate auaccesat mijloacelor financiare garantate de stat pentru subvenţionarea producătoriloragricoli pentru anul 2007, astfel producătorii patronaţi au beneficiat de restituireaTVA la procurarea fertilizanţilor şi a preparatelor de uz fitosanitar în sumă de 8,8 mln.lei, pentru procurarea tehnicii în sumă de 391 mii lei, şi pentru procurarea a 50capete animale de prăsilă în sumă de 190 mii lei;

· cu susţinerea CL Hiliuţi, r. Rîşcani, Panţîru Valeriu, care a efectuat analizaeconomică, instruirea, alegerea utilajului şi sondajul pieţei de realizare a producţiei,în ÎÎ „Manole Gheorghe”a fost lansată o afacere, prin crearea unei brutării, care lamoment aprovizionează cu produse de panificaţie de calitate şcoala şi grădiniţa dinlocalitate. Prin lansarea acestei afaceri sau creat 4 locuri noi de muncă şi sa realizatproducţie în sumă de 40 mii lei;

· la adresare mai multor fermieridin s. Crihana Veche, r. Cahul cucontribuţia consultantului local BogheanClaudia, sau instruit fermierii şi s-aorganizat un atelier de altoirea a viţei devie, prin procurarea mesei de altoit demâna a doua, astfel sau altoit cca. 25 miide viţe de vie cu preţul de cost a unuibutaş de 4,5 lei, în rezultatul acesteiactivităţi fermierii au obţinut o economie

de surse financiare în sumă de 137,5 mii lei;

- 39 -

· în s. Chircăeştii-Noi, r. Căuşeni, în urma ajutorului consultativ oferit de CLNatalia Carablut la întocmirea setului de acte necesare beneficiarilor, fermierii TurcuTudor şi Ţurcanu Mihail au primit subvenţii în sumă de 175 mii lei pentru plantarea a5 ha viţă de vie, de asemenea fermierii din localitate au obţinut subvenţii pentruculturile de câmp în sumă de 126,6 mii lei. Fiind informaţi şi ghidaţi de CL ladepunerea documentelor justificative la Inspectoratul Fiscal teritorial 200 producătoriau beneficiat de amnistie fiscală în sumă totală de 52 mii lei, iar prin intermediul AEÎCdin localitate au luat împrumuturi băneşti 61 fermieri în sumă totală de 280 mii lei.

Impactul de ordin juridic

Consultanţii reţelei ACSA au participat activ la dezvoltarea pieţei funciare şi soluţionareaproblemelor ce ţin de competenţa legislaţiei agricole. Sa acordat asistenţă şi în bazalegislaţiei în vigoare pe principii de piaţă sau efectuat 6291 tranzacţii de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole pe o suprafaţă de peste 6000 ha, 1250 tranzacţii dedonare pe o suprafaţă de aproximativ 1340 ha, 2293 tranzacţii de moştenire pe suprafaţade peste 4200 ha, 147 contracte de ipotecă pe suprafaţa de peste 93 ha şi 1147 tranzacţiide schimb pe suprafaţa de peste 3080 ha. Prin intermediul consultanţilor locali au fostmediate şi întocmite 47448 contracte de arendă a pământului cu suprafaţa de aproximativ79290 ha. Au fost iniţiate 16626 tranzacţii de consolidare pe principii de piaţă a terenuriloragricole ce cuprind o suprafaţă de peste 23040 ha. Consultanţii locali au contribuit lasoluţionarea a 1161 litigii funciare şi de proprietate cu o suprafaţă de peste 1530 ha.

În continuare vom prezenta unele performanţe şi exemple de succes la implementareaactivităţilor de suport consultativ în domeniul juridic:

· consultanţii ACSA din r. Hînceşti au acordat asistenţă tehnică la soluţionarea a 73litigii funciare şi patrimoniale, perfectarea documentelor pentru 2649 tranzacţii funciare(vânzare-cumpărare 981, donaţie 36, moştenire 109, schimb de terenuri 19 şi arendăterenurilor 1504) suprafaţa tranzacţiilor alcătuieşte 2436 ha, iar de suportul consultativ aubeneficiat peste 2700 de persoane;

· în urma asistenţei juridice acordată de consultanţii locali şi regionali din ŞtefanVodă, care a constituit 614 consultaţii individuale şi 112 consultaţii în grup au beneficiat1402 deţinători de teren, ca rezultat mulţi arendatori şi-au precăutat condiţiile contractelorde arendă, fiind întocmite 2846 contracte de arendă a terenurilor agricole cu suprafaţade 3613 ha, sau efectuate 236 tranzacţii de vânzare - cumpărare a 235 ha, de moştenire90 tranzacţii cu suprafaţa de 107 ha, de schimb 92 tranzacţii cu suprafaţa de 58 ha, 58donaţii cu suprafaţa de 58 ha. Au fost soluţionate 38 litigii funciare cu suprafaţa de 23 ha.S-au consolidat 46 ha la 102 proprietari;

· cu concursul şi la îndrumarea consultantului local Baltaga Valentina fermierii din s.Pînzăreni, r. Făleşti, cărora în urma procesului privatizării pământului şi distribuirii coteiparte li sau atribuit suprafeţe de teren agricole degradate şi care nu se foloseau în

- 40 -

circuitul agricol, au consolidat 48 ha de astfel de terenuri, care au fost împădurite cusuportul Serviciului silvic raional;

· în rezultatul serviciilor deconsultanţă prestate de CL FloreaConstantin, în satul Colibaşi, r. Cahul,sa acordat suport la efectuarea a 45tranzacţii de vânzare - cumpărare aterenurilor agricole cu o suprafaţă totalăde 32 ha pentru plantarea viţei de vie,plantate deja în acest an, concomitents-au încheiat 60 de contracte de arendăa terenurilor agricole cu o suprafaţătotală de 75 ha;

· în urma consultaţiilor oferite şi iniţiativei CL Varatic, r. Râşcani, Lungu Ştefan a fostefectuată consolidarea şi cumpărarea unei suprafeţe de 20 ha de terenuri agricoledelăsate pentru plantarea unei plantaţii de nuc şi măr. Astfel un grup de producătoripatronaţi şi asistaţi de CL au proiectat şi plantat pe această suprafaţă o livadă de măr cusuprafaţa de 15,5 ha (beneficiarii Medvedschi V, Parii P, Capra V) şi nuc de 4,5 ha(beneficiarii Furtună I. şi Şalari N.), concomitent prezentele persoane au fost ajutate lacompletarea setului de acte şi în rezultat au beneficiat de subvenţiile acordate de statpentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole;

· beneficiarii din satul Cobîlea, r. Şoldăneşti, cu aportul consultantului local S.Bernevec, au fost încheiate 1200 contracte de arendă dintre deţinătorilor de terenuriagricole cu compania germană ,,Mister Shmidt”, astfel sau consolidat o suprafaţă de1450 ha şi arendată la condiţii reciproc avantajoase pe un termen de 15 ani;

· prin asistenţa CL Solcani, r. Soroca, Spoială Nicolai, acordată beneficiarilor dinlocalitate, în anul de referinţă sau efectuat 69 tranzacţii funciare, materializate princontracte de donare, moştenire, schimb şi arendă pentru o suprafaţă de 90 ha, iar înbaza principiilor de piaţă şi în conformitate cu legislaţiei în vigoare sau perfectat 122contracte de vânzare – cumpărare la procurarea şi consolidarea a 168 ha de terenagricol de către SA „AMG Kernel –Grup”, pentru plantarea unei livezi de nuc.

Impactul de ordin social

Prestatorii de Servicii şi Centrele de consultanţă rurală joacă un rol important şi îndezvoltarea socio-economică a comunităţilor. Nivelul înalt de pregătire profesională şicapacităţile de dezvoltare a proiectelor investiţionale şi de finanţare rurală sunt utilizatepe larg de consultanţii în extensiune la accesarea diverselor fondurilor pentrudezvoltarea rurală FISM, Fondul ecologic, Programul Participării Cetăţenilor - gestionatde IREX, Fondul Global pentru Femei, GTZ - Biroul de Asistenţă Tehnică a Germaniei,

- 41 -

Proiectul Controlul Poluării în Agricultură, etc. Proiectele depuse şi câştigate deconsultanţii rurali a permis prin intermediul acestor fonduri sa implementeze 49 deactivităţi socio-economice în mediul rural, din care:

· cu suportul consultativ al centrului regional gospodăria ţărănească ,,R. Cojocaru” dinsatul Parcani, r. Şoldăneşti a perfectat actele necesare şi a câştigat 2 proiecte de laProiectului Control Poluare în Agricultură unul de implementare a irigării legumelor în sumăde 328 mii lei şi altul de construcţie a unei platforme de stocare şi prelucrare primară agunoiului în valoare de 652 mii lei, ambele proiecte au fost implementate în anul 2007;

· prin intermediul Consultantului local din satul Ilenuţa în 2007, a fost implementatProiectul de infrastructură din cadrul Programului de Dezvoltare Participativă aComunităţilor (CPP) finanţat de Guvernul SUA prin USAID şi administrat de Consiliulpentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale (IREX). Resursele oferite Proiectului încalitate de contribuţie au fost de 475 mii lei, inclusiv 26 mii lei sub formă de grant; 80 miilei Consiliul raional, 89 mii lei Consiliul local şi 46 mii lei contribuţia locatarilor, fapt ce apermis de a repara drumurile din localitate;

· cu ajutorul acordat de CL Pîrjota, r. Rîşcani, Victoria Prisăcari, care a elaborat şiimplementat activităţile şi a mobilizat comunitate, a fost câştigat un proiect privitor laconstrucţia apeductului şi amenajarea sistemului de asigurare cu apă potabilăcentralizată cu lungimea de 2 km în localitate. Valoarea proiectului a fost de 260 mii lei,fiind finanţat de Fondul Ecologic şi cu contribuţia comunităţii;

· PS Căinari a elaborat şi a implementat în anul 2007 un proiect privitor larenovarea acoperişului şi reparaţia liceul ,,Alexei Mateevici” din localitate. Proiectul afost implementat cu suportul şi în cadrul Proiectului Fondului de Investiţii Sociale dinMoldova (FISM -2) programul „Dezvoltarea oraşelor mici„. În cadrul acestui proiect saobţinut un suport financiar de 75mii $ de la FISM - 2, contribuţia comunităţiiconstituind 144 mii lei.

Aprecierea lucrului efectuat de consultanţi în dezvoltarea comunităţilor rurale şi creştereabunăstării beneficiarilor de pe urma serviciilor acordate este exprimat prin multipleleexemple de mulţumiri şi adresări din partea administraţiei publice locale şi populaţiei dinariile de deservire. Impactul activităţilor implementate conturează relaţiile de conlucrareareciproc avantajoase între APL, consultanţii în extensiune şi populaţia de la sate.

Obţinerea informaţiei solicitate, implementarea de noi afaceri, dezvoltarea şi

diversificarea afacerilor existente şi activităţilor aferente de către beneficiari cu suportul

consultativ şi metodologic al consultanţilor dezvoltă o imagine pozitivă şi sporeşte

credibilitatea în Prestatorii de Servicii ACSA ca actori indispensabili şi utili dezvoltării

comunitare. Autorităţile locale susţin şi încurajează activităţile ce se organizează de

- 42 -

consultanţii în extensiune, consideră lucrul efectuat de consultanţi ca unul necesar şi un

sprijin util pentru cei interesaţi în probleme dezvoltării sectorului rural.

IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE DEMONSTRARE

Activităţile demonstrative, implementate în cadrul contractelor speciale au favorizat

avansarea nivelului tehnologic urmat de sporirea productivităţii la cultivarea plantelor

şi întreţinerea animalelor, diversificarea activităţilor în spaţiul rural. Beneficiarii

serviciilor de consultanţă şi sectoarelor demonstrative s-au convins în eficienţa noilor

soiuri şi hibrizi de plante, în utilizarea mijloacelor de protecţie a acestora,

echipamentelor şi tehnicii moderne, raselor progresiste de animale şi specii de peşti,

recomandărilor privind tratarea şi profilaxia bolilor la animale, etc.

Implementarea a celor 72 contracte speciale s-a soldat cu fondarea a 13 mini ferme

de întreţinere şi reproducere a porcinelor, taurinelor, ovinelor, a 3 mini ferme de

creştere a iepurilor de casă. S-a contribuit la avansarea nivelului tehnologic la 2

stupine, organizată crearea a 4 ateliere de confecţionare a articolelor din lemn, a

mobilei şi obiectelor de artizanat. Totodată,au fost fondate respectiv câte 2 ha

plantaţii de nuc altoit şi căpşun, şi-au desfăşurat activitatea 7 afaceri la producerea

ciupercilor în condiţii adaptate, 3 în piscicultură, 2 la creşterea prepeliţelor în condiţii

de casă şi una în turismul rural.

În baza analizei rapoartelor PS privitor la realizarea contractelor speciale s-a

constatat obţinerea unui volum de producţia de peste 4,4 mln. lei a, costurile de

producţie s-au redus cu 68 mii lei, au fost create 34 noi locuri de muncă. Din numărul

total de participanţi la prezentările obiectelor de demonstrare, 160 persoane au

preluat ori vor prelua experienţa avansată în activităţile lor agricole şi ne-agricole. În

aceiaşi perioadă de raportare au fost fondate 8 asociaţii teritoriale a piscicultorilor,

apicultorilor, crescătorilor de animale, 16 grupuri formale şi informale de marketing şi

centre de artizanat, 18 gospodării ţărăneşti orientate spre implementarea

tehnologiilor recomandate. În aceiaşi perioadă au fost încheiate 74 contracte de

achiziţie a producţiei în valoare de 1,4 mln. lei.

În continuare se prezintă unele rezultate concrete obţinute în anul 2007 în urma

implementării de către consultanţii ACSA a contractelor de prestare a serviciilor speciale:

· De la 19 sectoare demonstrative la cultivarea legumelor în câmp deschis şiserele din ograda gospodăriilor ţărăneşti s-a comercializat producţie în valoarede 1,9 mln. lei şi încheiate 11 contracte de achiziţionare a producţiei de 440 miilei . Din numărul total de participanţi la seminare, vizite la aceste obiecte 48 aupreluat ori au menţionat că vor prelua experienţa demonstrată.

- 43 -

· La sectoarele de cultivare alegumelor în câmp deschiss-a obţinut în mediu 33,8tone la hectar în comparaţierespectiv cu localităţile şiraioanele deservite –22,0t/ha şi 17,8 t/ha.Gospodăria Ţărănească„Lilian Borodachi” din satulHlina (Briceni) a obţinut înmediu la un hectar de vinetecultivate la irigarea prinpicurare câte 38 tone, iar Anatolie Soltan din Cuizăuca (Rezina) cultivate dupăaceiaşi tehnologie - câte 46 t/ha ardei dulci.

· Recolta medie la cultivarea legumelor în spaţiu protejat în cadrul contractelorspeciale pe domeniu a fost 8,7 kg/m2 în comparaţie cu 5,8 kg/m2 în alte gospodăriidin localităţile deservite de PS ACSA. De la 6 sere cu o suprafaţă de 2100 m2 s-acomercializat în total producţie de 583 mii lei. În gospodăria ţărănească ”AnatolieRabei” din Sărătenii Vechi (PS Teleneşti) în mediu la m2 s-a obţinut 16 kg tomate,iar la beneficiarul Dmitrii Vîhodeţ din Musait (PS Taraclia) soiurile noi de tomatecultivate în sere au permis obţinerea câte 12 kg/m2, iar martorul –5,0 kg/m2.

· Implementarea tehnologiei de cultivare a soiurilor de ciapă comună i-a permisbeneficiarului Ion Rabdă din satul Măşcăuţi (PS Criuleni) să comercializezeproducţie de pe 1 ha în valoare de 135 mii lei.

· În cadrul a 5 sectoare destinate demonstrării sortimentului nou de căpşun cultivat lairigare pe o suprafaţă totală de 1,7 ha asigurând comercializarea producţiei în sumăde 204 mii lei, iar 15 participanţi la activităţilor de instruire şi demonstrare au declaratcă se vor ocupa cu producerea căpşunului în baza recomandărilor propuse.

· GŢ „Victor Munteanu” din Hristoforovca, Ungheni folosind metoda de cultivare acăpşunului în tuneluri joase cu aplicarea irigării a obţinut producţie timpurie învolum de 3 tone pe o suprafaţă de 0, 45 ha.

· Instruirea şi asistenţa tehnică la desfăşurarea producerii materialului săditorpomicol în Gospodăria Ţărănească „Nicifor Ixari” din satul Sevirova (PS Floreşti),ce recent obţinuse licenţă pentru activitate în domeniu, prin implementareaprocedeelor şi materialelor recomandate şi irigării prin picurare a asiguratrandamentul altoirii ce a depăşit 50 la sută. Gospodăria în toamnă a avut peste50 mii puieţi altoiţi, din care 42 mii au fost comercializaţi. Gospodăria de

- 44 -

asemenea a semnat contract de realizare a 12 mii puieţi de diferite speciigospodăriilor ce vor fonda livezi în localităţile învecinate. La sectorul

demonstrativ albeneficiarului ValentinaPaladi din satul Cruglic (PSCriuleni) destinatimplementării soiurilor noi şitehnologiei de cultivare atrandafirilor, crizantemelor şigaroafelor s-au produs 28mii flori standard,comercializarea cărora aasigurat obţinerea a 54 miilei marjă brută. Gospodăria

ţărănească „Ruslan Dombrov” din satul Tudora (PS Ştefan Vodă), desfăşurândafacerea de producere a materialului săditor de plante ornamentale în containereîn primul an a realizat producţie de 26 mii lei.

· Pe o suprafaţă totală de 1930 m2 la cultivarea ciupercilor în condiţii adaptate încadrul a 7 sectoare demonstrative s-a recoltat în total 23900 kg de ciuperci (înmediu câte 12,4kg/m2), iar valoareaproducţieicomercializate adepăşit 250 mii lei.Rezultate deosebites-au obţinut îngospodăriile „ValeriuPostolachi” (s.Varvarăuca, PSFloreşti) şi BarabaşRaisa (s. Bulboaca, PS Anenii Noi), care au produs respectiv câte 3,5 şi 1,4 toneciuperci, asigurând o continuitate încrezută a afacerii recent desfăşurate.

· Ca urmare a aplicării metodei de însămânţare artificiale a animalelor, utilizăriiaditivilor nutritivi, mulsului mecanizat şi altor procedee recomandate de cătreconsultanţii din exterior, la întreţinerea şi reproducerea bovinelor în cadrul a 4contracte realizate productivitatea la o vacă în mediu pe zi a constituit 15,5 litrilapte, ori pe an peste 5,4 mii litri şi comercializând producţie de cca. 590 mii lei.

· Gospodăria ţărănească „ Platon Leonid” din satul Volodeni (PS Edineţ), care aavut la întreţinere în ferma amplasată în afara localităţii 20 vaci a muls în mediu

- 45 -

pe an câte 20 litri lapte pe zi de la fiecare vacă şi a comercializat producţie învaloare de 337 mii lei, iar la ferma GŢ „Galemba Nicolai” din satul Bîrnova (PSOcniţa) de la 8 vaci întreţinute rezultatele au fost respectiv 17,5 litri lapte pe zi şi64,6 mii lei de la comercializarea producţiei.

· Întreţinerea ovinelor deşi este o ocupaţie larg răspândită la sate, deoarece nu seexecută la nivelul cuvenit cerinţele tehnologice, adesea rezultatele ce se obţin lasă dedorit. Prin implementarea a 5 contracte de prestare a serviciilor speciale pe domenius-a încercat să se aducă la cunoştinţă şi să se demonstreze cerinţele faţă deîncăperile pentru adăpostirea ovinelor şi preluarea producţii acestora, întreţinerea şinutriţia animalelor în diferite perioade a anului, reproducerea şi multiplicarea lor. S-aarătat de asemenea echipamentul şi metodele efectuării mulsului mecanizat, cerinţelestandardelor faţă de producţia marfă de la ovine: lapte, brânzeturi, pielicele, lână.

· Ferma lui Ion Bogdan din satul Rădulenii Vechi (PS Floreşti), fiind ca obiectdemonstrativ în anul de raport, întreţinând 250 ovine într-o încăpere amenajatăconform cerinţelor, aplicând stăruitor şi ale recomandări expuse în cadrul vizitelor şiseminarelor de către consultantul exterior, a căpătat de la fiecare oaie în mediu pesezon câte 112 litri lapte, a comercializat 325 kg carne de miel şi altă producţie învaloare totală de 250 mii lei. În acelaşi timp GŢ „Dascăl Eugen” din satul Drochia (PSDrochia) a muls de la fiecare oaie în mediu câte 9 litri lapte/zi, comercializândproducţie de 85 mii lei.

· În baza procurării din resursele investiţionale a proiectului 106 femele şi masculi de iepurirasă de la ferme autorizate au fost create 7 ferme demonstrative, în localităţile din aria dedeservire a PS din diferite zone a republicii, la care în urma reproducerii numărul aconstituit 1256 de capete. De rând cu aceasta de la fermele numite pe parcursul anului s-a realizat producţie de 178, 6 mii lei, iar din numărul total de participanţi la seminare pedomeniu 13 persoane au menţionat că se vor preocupa cu această afacere.

· Beneficiarul sectorului demonstrativ Ţurcanu Valeriu (satul Mitoc, PS Orhei) investindpe lângă cele procurate din proiect peste 50 mii lei câştigaţi la muncă peste hotare acreat în ogradă o fermă exemplară de întreţinere a iepurilor de casă. În urmadesfăşurării lucrului de reproducere a animalelor şi studiului de piaţă gospodăria încauză lunar comercializează 50-60 kg cane dietetică la supermarchetul „METRO” dinChişinău, având cu el un contract de lungă durată.

· Implementarea contractelor privind întreţinerea şi reproducerea iepurilor de casă atrezit interesul şi pentru gospodăriile beneficiarilor proiectelor Eugen Burghilă (s.Parcova, PS Edineţ), Mihail Dragan (s. Bobeica, PS Hînceşti) şi Gheorghe Petic (s.Mileşti, PS Nisporeni).

· Organizarea implementării contractelor speciale privind întreţinerea şi diversificarea raselorde peşti din 3 eleşteie cu o suprafaţă totală de cca. 16 ha a permis să se obţină în mediu la

- 46 -

un ha de eleşteu câte 810 kg peşte, iar beneficiarii sectoarelor demonstrative ConstantinGaidarji din satul Baurci (PS Ciadîr-Lunga) şi Teodor Bajura din satul Bilicenii Vechi (PS

Sîngerei ) au pescuit respectivcâte 980 şi 890 kg peşte standardla hectar.

· În cadrul contractelorimplementate la 2 stupinedemonstrative spre sfârşitulanului numărul de stupi s-amărit mai mult de 2 ori, înlocalităţile respective 8

gospodari au desfăşurat activitatea pe domeniu, 15 persoane tinere au promovatinteres faţă de afacerea în cauză. În raionul Hînceşti a fost fondată asociaţiaraională a apicultorilor. La stupina (35 stupi) beneficiarului GŢ “Vasile Sîrbu“ (PSHânceşti) în anul de raport, cu condiţii de caniculă serioasă, de la fiecare stup s-a colectat câte 28 kg miere şi altă producţie comercializată de 15680 lei.

· Implementarea contractelor speciale privind educaţia tehnologică (PS Ocniţa,Soroca, Şoldăneşti, Ştefan Vodă) a contribuit la instruirea a 365 elevi şi locuitoria comunelor din aria deservită, 27 din ei continuă activitatea în cadrul atelierelorbeneficiarilor sectoarelor demonstrative. Totodată 56 din participanţi la activităţilemenţionate preponderent elevi şi femei au acumulat abilităţi practice suficientepentru a desfăşura o afacere similară în localităţile sale.

· Datorită implementării contractului special iniţiat de Galina Marinescu dinCarahasani (Ştefan Vodă) echipa de meşteriţe s-a mărit cu 2 persoane (iniţial 8)şi dacă în anul precedent au confecţionat numai 25 costume naţionale, în anulde raport - 62 obiecte de astfel în sumă de 44 mii lei. Totodată au fost încheiatecontracte de comercializare a costumelor naţionale cu primăria s. Palanca -6unităţi, Direcţia Culturii r. Căinari - 10 unit., Direcţia raională de Cultură ŞtefanVodă -20 unit. În cadrul atelierului de artizanat Oficiul Forţei de Muncă, ŞtefanVodă au instruit 10 şomeri, care au obţinut certificatului de calificare in domeniu.

· În urma implementării mini-proiectului „Confecţionarea obiectelor din nuiele derăchită” în cadrul GŢ „Ciumac Ala” din satul Egoreni (raionul Soroca) s-aschimbat mult sortimentul produselor confecţionate, mărindu-se veniturile încomparaţie cu anul precedent de la 15 mii lei la 27 mii lei. Pe lângă cele 3persoane, care activau anterior în atelier s-au alăturat încă 7 persoane, care auînsuşit meseria. La fel, cercul de antrenare la împletire a obiectelor din răchită auabsolvit 15 elevi ai scolii din localitate.

- 47 -

· Atelierul meşterului popular Ion Colin din Pohoarna (PS Şoldăneşti) ce a servit casector demonstrativ privind instruirea în domeniul confecţionării obiectelor dinlemn în anul 2007 în comparaţie cu cel precedent a majorat productivitatea cu 25la sută. Pe parcursul anului în cadrul atelierului au urmat instruirea la meserie 8persoane adulte şi 11 elevi ai localităţii. Din ei o persoană din satul Sărăteni,raionul Teleneşti şi 2 persoane din satul Cotiujeni, raionul Şoldăneşti lucrează dejala confecţionarea obiectelor din lemn de sine stătător, 5 persoane adulte şi 8 elevicontinuă şi în timpul de faţă instruirea pentru a obţine deprinderi profesionale.Atelierul confecţionează preponderent obiecte la comanda lăcaşurilor religioase,dar la comanda fostului ambasador al Federaţiei Ruse în Republica Moldova, aconfecţionat un faeton pentru 3 cai, destinat uneia din vilele guvernamentale aleRusiei din regiunea Moscovei. În toamna anului curent I. Colin a participat laexpoziţia - vânzare, organizată de Ziua municipiului Bălţi, unde a fost destins cu oDiplomă de onoare a Consiliului municipal, a participat de asemenea şi la 2expoziţii republicane de artizanat, la o expoziţie raională.

· Instruirea şi şcolarizarea efectuate pe baza atelierului meşterului LeonidMuntean din satul Hădărăuţi, raionul Ocniţa , precum şi dotarea lui cu strungul„Reismus” au dat posibilitate să se confecţioneze 3 complete de uşi şi ferestre, 5dulapuri pentru haine şi cărţi, 5 mese pentru bucătărie, 12 scaune, etc., pe cândîn anul 2006 au fost confecţionate numai 4 uşi şi 10 ferestre. Dacă în aniiprecedenţi activitatea atelierului se mărginea la confecţionarea uşilor şiferestrelor, în prezent produc şi dulapuri şi mese. Pe teritoriul satului îşidesfăşoară activitatea sine stătător 2 întreprinderi individuale, având ca scopprocurarea lemnului rotund şi prelucrarea lui în scândură pentru necesităţilepopulaţiei localităţii şi atelierului menţionat. În perioada implementării proiectului3 persoane din localităţile Corestauţi şi Clocuşna, în urma vizitei atelieruluibeneficiarului au purces la confecţionarea obiectelor din lemn, 16 elevi aiclaselor X-XI după absolvirea cursurilor de instruire în cadrul atelierului susnumitşi evaluării cunoştinţelor au primit certificate semnificative.

· Activităţile de extensiune la întreţinerea şi reproducerea prepeliţelor desfăşurate

în baza celor 2 mini-ferme create în cadrul GŢ „Nicolai Şova” (PS Orhei) şi „Ion

Lazar” (PS Şodăneşti) au contribuit la majorarea cu 25 la sută numărul de păsări

cumpărat pentru fondarea fermei din contul resurselor financiare a proiectului. La

ambele ferme pe parcursul anului s-au acumulat peste 13 mii ouă dietetice, care

se realizează cu un preţ de 1,0-1,5 lei bucata. Prima fermă nu le realizează

deoarece fermierul nu şi-a format şeptelul necesar pentru a completa încăperea

de care dispune (aproximativ 5000 cap).

- 48 -

· „Ion Lazar” (PS Şodăneşti) în trei rate de incubare (testând metoda) a ouălor de

prepeliţă a obţinut 131 capete tineret reproductiv, 80 fiind comercializate la trei

solicitanţi de a-şi crea astfel de ferme. Pentru viitor preconizează reutilarea şi

adaptarea incubatorului pentru mărirea numărului de tineret reproductiv şi

satisfacerea mai bună a solicitărilor de procurare a acestuia, deoarece numai din

localitatea dată 8 persoane doresc să iniţieze asemenea afaceri pentru

necesităţile proprii, aceiaşi intenţie o 5 fermieri din raion şi 4 din localitate.

Cele expuse ne permite să exprimăm convingerea că contractele speciale şi

sectoarele demonstrative ce se organizează în baza lor servesc ca metodă eficientă

de promovare a tehnologiilor avansate şi orientarea beneficiarilor serviciilor de

consultanţă la aplicarea lor pe larg şi la diversificarea afacerilor în localităţile rurale.

MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Monitorizarea şi evaluareaeste un proces continuurealizat de către direcţiaexecutivă ACSA şi consultanţiiUnităţii Serviciilor deExtensiune Rurală pe lângăMinisterului Agriculturii şiIndustriei Alimentare (USER)şi reprezintă un instrumentimportant şi eficient înatingerea scopului şiobiectivelor proiectului. Scopul

monitorizării şi evaluării este de a verifica activităţile consultanţilor regionali şi localiACSA şi evalua progresul şi eficienţa implementării proiectului.

Monitorizarea şi evaluarea activităţii reţelei ACSA pe parcursul primului trimestru afost influenţată determinant de doi factori: lipsa resurselor financiare până laînceputul lunii martie (contractele cu Prestatorii de Servicii au fost semnate pe 2martie 2007) şi lipsa unui autoturism care a fost accidentat şi distrus pe 17 noiembrie2006. Totuşi pe parcursul trimestrului II şi III şi IV activităţile de monitorizarea şievaluare au fost desfăşurate conform planului de lucru datorită procurării unuiautomobil direcţiei executive ACSA şi a unui automobil Unităţii Serviciului deExtensiune Rurală. Prin urmare, pe parcursul anului 2007, colaboratorii direcţieiexecutive ACSA şi USER au efectuat monitorizarea şi evaluarea activităţii tuturorcelor 35 Prestatori de Servicii şi peste 55% consultanţi locali din cadrul acestora.

- 49 -

Centrele la care se evidenţiau dificultăţi în respectarea obligaţiilor contractuale şi sepronunţau incapacităţi de soluţionare a unor probleme acute au fost vizitate decâteva ori (PS Leova, PS Criuleni, PS Cimişlia, PS Ştefan Vodă, PS Taraclia, PSSoroca, PS Rezina, PS Floreşti, PS Făleşti, PS Briceni, PS Basarabeasca, PSCahul, PS Căuşeni, şi PS Comrat).

Pentru o evaluare mai obiectivă a activităţii consultanţilor serviciului de extensiunerurală, pe parcursul vizitelor de monitorizare au fost purtate discuţii cu consultanţiiregionali şi locali, reprezentanţii administraţiei publice locale – primari, vice-primari,secretari şi alţi angajaţi ai primăriei, şi nemijlocit cu beneficiarii serviciilor acordate.De rând cu aceasta s-au examinat la faţa locului starea oficiilor, asigurareatransparenţei, evidenţa, planificarea şi metodele de executare a activităţilor precum şistarea documentaţiei la general. În perioada imediat următoare semnării contractului deprestare a serviciilor pentru anul 2007, echipa de monitorizare şi-a focusat atenţia în moddeosebit asupra evaluării activităţii Prestatorului de Servicii „Agenţia de DezvoltareLocală” din Leova care conform deciziei Comisiei de Selectare trebuia să-şiîmbunătăţească managementul echipei. În rezultat, fondatorii organizaţiei au înaintatun nou coordonator care în consecinţă a fost aprobat. Centru de consultanţă a fostvizitat de câteva ori şi în trimestrul II şi III.

Colaboratorii ACSA au efectuat vizita de monitorizare la PS Criuleni pentru a oferiasistenţa necesară în vederea transferului de consultanţi locali de la PS Dubăsari cucare, conform deciziei Comisiei de Selectare, a fost reziliat contractul de prestate aserviciilor consultative. Ca rezultat, 4 consultanţi continuă activitatea în componenţaPS „Criul-Fermier” şi aparent s-au integrat în echipa respectivă. Direcţia executivă deasemenea a vizitat în mod repetat centrul de consultanţă din Criuleni pentru a oferisuport consultativ în managementul echipei de consultanţi.

Vizite de monitorizare multiple au fost efectuate la Prestatorul de Servicii din Cainarideoarece managementul echipei a suferit schimbări. Scopul vizitelor a fost acordareasuportului necesar noului coordonator de proiect în organizarea şi conlucrarea cu echipacentrului. În rezultat, activitatea centrului s-a îmbunătăţit semnificativ.

Aceeaşi situaţia a fost înregistrată la Prestatorul de Servicii din Donduşeni unde a fostschimbat managementul echipei. Din acest motiv, Colaboratorii ACSA au vizitat centrulde consultanţă de câteva ori în rezultatul cărora activitatea lor s-a ameliorat.

Monitorizarea celorlalte centre a relevat că toţi consultanţii îndeplinesc stipulărilecontractuale cu privire la activitatea de consultanţă, evidenţa serviciilor prestate,asigurarea cu materiale informative şi transparenţa activităţii propriu-zise. Totuşicolaboratorii Direcţiei executive ACSA au depistat următoarele lacune:

a. Înregistrarea neadecvată a serviciilor prestate în registrul de evidenţă,

- 50 -

b. Formularea incorectă a unor teme de importanţă deosebită pentru beneficiariîn cadrul planificării seminarelor şi meselor rotunde,

c. Asigurarea insuficientă a transparenţei activităţii consultative,

d. Promovarea şi comercializarea insuficientă a materialelor informativeelaborate de către ACSA.

O problemă deosebită cu care se confruntă consultanţii reprezintă comercializareabroşurilor editate cu trei, patru ani în urmă de ACSA. Motivele invocate sunt legatede expirarea actualităţii acestora, schimbarea interesului economic a unor culturiagricole şi produceri în sistemul zootehnic, posibilitatea împrumutului broşurilor pe operioadă scurtă. Totuşi, materialele editate în ultima perioadă de activitate a ACSA,şi anume acelea din seria comercială, se bucură de o cerere crescândă din parteabeneficiarilor ceea ce denotă un continuu interes în vederea practicării uneiagriculturi orientată spre piaţă.

Este îmbucurător că majoritatea consultanţilor au înţeles eficacitatea organizăriiactivităţilor consultative în grup şi tind să mărească numărul acestora. Totodată uniiconsultanţi încă demonstrează incorectitudine la identificarea problemelor cu care seconfruntă beneficiarii serviciilor acordate ceea ce este demonstrat de unele planuride activităţi şi eschivarea de la evaluarea seminarelor şi meselor rotunde.

O parte din consultanţi trebuie să avanseze în ceea ce priveşte asigurareatransparenţei activităţilor sale de consultanţă în localităţile pe care le deservesc. Eitrebuie să devină mai activi în promovarea prestatorului de servicii şi ACSA în mass-media locală, plasarea panourilor informative în locuri vizibile în primăriile satelor,etc.

Lacunele depistate au fost expuse în registrul de evidenţă a serviciilor şi discutatedetaliat în prezenţa coordonatorilor deproiect cu consultanţii evaluaţi. S-austabilit termenii de lichidare a acestoraîn dependenţă de gravitatea şidificultatea realizării lor. Echipele demonitorizare de asemenea auîndemnat coordonatorii de proiect sălucreze permanent cu consultanţii dinechipă şi să-i ajute la soluţionareaproblemelor cu care se confruntă.

În linii generale, activitateaconsultanţilor reţelei ACSA s-a îmbunătăţit privitor la calitatea serviciilor prestate,evidenţa lor şi planificarea activităţilor. De asemenea s-au diversificat domeniilor deconsultanţă şi s-a mărit accesibilitatea lor. Oficiile sunt amenajate preponderent

- 51 -

adecvat prestării serviciilor consultative iar amplasarea lor este în mare partecorespunzătoare şi accesibilă publicului. S-au făcut progrese în asigurareatransparenţei activităţii şi stabilirea grupurilor ţintă de beneficiari specializaţi pedomenii.

La momentul actual se elaborează conceptul sistemului integrat de monitorizare şievaluare a activităţii consultanţilor ACSA de către expertul contractat de BancaMondială Dl Nico van Wageningen şi colaboratorii USER în strânsă cooperare cudirecţia executivă ACSA. Scopul sistemului este de a avea acces instantaneu şi rapidla informaţie cu privire la activităţile consultanţilor regionali şi locali şi de a diminuatimpul destinat lucrului de secretariat şi spori atenţia asupra lucrului nemijlocit cubeneficiarii serviciului de extensiune rurală. Conceptul sistemului integrat demonitorizare reprezintă o baza de date On-line ce include activităţile implementate deconsultanţii regionali şi locali, beneficiarii acestora, informaţii generale desprelocalităţile unde sunt amplasate centrele regionale şi locale ACSA, etc. şi oferăposibilitatea de a îmbunătăţi şi spori fluxul de informaţie între centrele de consultanţăde la nivel local, regional şi naţional.

În acest scop este binevenit sprijinul Băncii Mondiale în computerizarea reţelei deconsultanţi locali şi regionali cu echipament de oficiu pentru a spori fluxulinformaţional în cadrul serviciului de extensiune rurală şi a îmbunătăţi procesul şirezultatele monitorizării şi evaluării activităţilor reţelei.

O parte din consultanţi trebuie să avanseze în ceea ce priveşte asigurarea

transparenţei activităţilor sale de consultanţă în localităţile pe care le deservesc. Ei

trebuie să devină mai activi în promovarea prestatorului de servicii şi ACSA în mass-

media locală, plasarea panourilor informative în locuri vizibile în primăriile satelor,

etc.

Lacunele depistate au fost expuse în registrul de evidenţă a serviciilor şi discutate

detaliat în prezenţa coordonatorilor de proiect cu consultanţii evaluaţi. S-au stabilit

termenii de lichidare a acestora în dependenţă de gravitatea şi dificultatea realizării

lor. Echipele de monitorizare de asemenea au îndemnat coordonatorii de proiect să

lucreze permanent cu consultanţii din echipă şi să-i ajute la soluţionarea problemelor

cu care se confruntă.

În linii generale, activitatea consultanţilor reţelei ACSA s-a îmbunătăţit privitor la

calitatea serviciilor prestate, evidenţa lor şi planificarea activităţilor. De asemenea s-

au diversificat domeniilor de consultanţă şi s-a mărit accesibilitatea lor. Oficiile sunt

amenajate preponderent adecvat prestării serviciilor consultative iar amplasarea lor

este în mare parte corespunzătoare şi accesibilă publicului. S-au făcut progrese în

asigurarea transparenţei activităţii şi stabilirea grupurilor ţintă de beneficiari

- 52 -

specializaţi pe domenii.

La momentul actual se elaborează conceptul sistemului integrat de monitorizare şi

evaluare a activităţii consultanţilor ACSA de către expertul contractat de Banca

Mondială Dl Nico van Wageningen şi colaboratorii USER în strânsă cooperare cu

direcţia executivă ACSA. Scopul sistemului este de a avea acces instantaneu şi rapid

la informaţie cu privire la activităţile consultanţilor regionali şi locali şi de a diminua

timpul destinat lucrului de secretariat şi spori atenţia asupra lucrului nemijlocit cu

beneficiarii serviciului de extensiune rurală. Conceptul sistemului integrat de

monitorizare reprezintă o baza de date On-line ce include activităţile implementate de

consultanţii regionali şi locali, beneficiarii acestora, informaţii generale despre

localităţile unde sunt amplasate centrele regionale şi locale ACSA, etc. şi oferă

posibilitatea de a îmbunătăţi şi spori fluxul de informaţie între centrele de consultanţă

de la nivel local, regional şi naţional.

*** Orice altă Informaţie adiţională şi documentele financiare primare sunt disponibile laDirecţia executivă ACSA şi la oficiile Prestatorilor de servicii.

- 53 -

COMPONENTA DEZVOLTAREA BUSINESSULUI RURAL

Activităţile componentei Dezvoltarea Afacerilor în spaţiul Rural (CDAR) sunt

executate de patru Agenţii de Dezvoltare (AD) care au implementat componenta şi în

cadrul RISP 1: Alianţa pentru Cooperare în Agricultură (ACA), Centrul de

Consultanţă în Afaceri (CCA), Centrul de Dezvoltare Rurală (CDR) şi Mobile Expert

Group (MEGA), care au semnat contracte cu Ministerul Agriculturii şi Industriei

Alimentare (MAIA). Contractele conţin termeni de referinţă detaliaţi referitor la

activităţile planificate în cadrul componentei, incluzând bugetul şi finanţarea oferită

pentru perioada Septembrie 2006 – Iunie 2010. În conformitate cu documentele

proiectului, MAIA este responsabilă de implementarea componentei date, iar

UCIMPA este responsabilă de coordonarea activităţilor. AD sunt finanţate în cadrul

RISP 2 conform unui mecanism financiar nou, bazat pe rezultatele obţinute. Acest

mecanism este diferit de cel din prima fază a RISP care se baza pe costuri fixe.

Astfel, AD sunt încurajate mai mult să faciliteze crearea unor afaceri viabile, aşa cum

o parte din finanţare este orientată spre post-creare.

UCIMPA a elaborat un set de modele de formulare necesare pentru ofiţerii de

dezvoltare (OD) în procesul activităţii acestora, inclusiv actualizarea formularelor

utilizate în RISP 1. La moment există 10 echipe de dezvoltare implicate în

implementarea Componentei DAR: câte 3 echipe în cadrul ACA şi MEGA şi câte 2

echipe în cadrul CDR şi CCA respectiv. Majoritatea absolută a OD au experienţă

anterioară în RISP 1.

Informaţia generală despre rezultatele AD în perioada de raportare este prezentată

în tabelul de mai jos, iar detalii despre activităţile AD sunt prezentate in anexele

RBD1-23.

Tabelul RBD 1. Informaţie Generală

Indicator ValoareAgenţii de Dezvoltare 4Echipe mobile 10Numărul de sate în care au avut loc promovări 468Numărul de participanţi la promovări 9637Numărul de cereri de participare la proiect 377Contracte de prestare a serviciilor, active 312Numărul de planuri de afacere elaborate 283Afaceri care au început implementarea planului investiţional 217din ele:

Agricole (30%) 64Ne agricole (70%) 153

- 54 -

Afaceri în lucru 46Afaceri înregistrate cu suportul AD 23Cereri de creditare depuse 254Credite debursate pentru afacerile rurale 212Credite aprobate, dar nedebursate încă 2Cereri de creditare în proces de examinare de IFP 6Numărul de afaceri ce au beneficiat de asistenţă post-creare 165Locuri de muncă noi create 736

CAMPANIA DE PROMOVARE

În trimestrul IV 2007 activităţile de promovare au fost organizate în 103 sate şi au

implicat 1996 de persoane (Graficul 1). Astfel, cifrele cumulative arată că în total

9637 persoane au participat la adunările de promovare organizate în cadrul RISP 2

în 468 sate ale republicii şi au fost informate despre oportunităţile fazei a doua a

RISP.

CDR a organizat cele mai multe adunări de informare în total - au fost organizate în

total adunări de promovare în 187 sate la care au participat 4210 persoane, urmată

de CCA cu 105 sate în care s-a petrecut campania de informare şi la care au

participat în total 1870 persoane.

Agenţia de Dezvoltare Numărul de sate în care s-auorganizat adunări de

promovareACA 85CCA 105CDR 187MEGA 91

Total 468

Aşa cum proiectul prevede organoizarea campaniei de promoivare în 900 sate ale

Republicii Moldova, putem afirma că la 31 decembrie 2007 au fost implicate deja

50% din localităţi.

Majoritatea promovărilor efectuate au fost organizate în parteneriat cu autorităţile

publice locale, consultanţii reţelei naţionale de extensiune „ACSA” şi Asociaţiile de

Economii şi Împrumut. În cadrul acestor promovări sunt expuse scopul şi obiectivele

proiectului, condiţiile de participare, rolul AD în crearea şi susţinerea afacerilor noi,

posibilităţi de finanţare a proiectelor investiţionale, etc. Toate adunările de promovare

sunt însoţite de distribuţia materialelor informative, inclusiv pliantele proiectului RISP

2, ce conţin informaţie generală, lista AD cu informaţia de contact, lista instituţiilor

financiare participante la proiect (IFP).

- 55 -

Graficul RBD 1. Numărul activităţilor de promovare

Numărul activităţilor de promovare în trimestru IV al anului 2007 a avut o tendinţă

ascentivă începînd cu 28 sate în luna octombrie si ajungînd la 42 în luna decembrie.

O sursă importantă de informare despre condiţiile proiectului o constituie beneficiarii

RISP 1. Aceştia pot fi consideraţi exemplu pentru potenţialii beneficiari RISP 2.

CREAREA AFACERILOR

În perioada octombrie –

decembrie 2007 cele 4 AD au

oferit asistenţă la crearea a 48

planuri de afaceri, astfel cifra

cumulativă indică 283 afaceri

cu planuri de afaceri elaborate

cu asistenţa AD.

Din acestea, 217 afaceri

create cu suportul AD au

început activitatea

operaţională sau

implementarea planului

investiţional la data de 31

decembrie 2007.Fabricarea articolelor de îmbrtăcăminte, Glodeni

- 56 -

Graficul RBD 2. Numărul planurilor de afaceri elaborate

Dintre acestea, 212 au primit credite de la IFP iar 5 au început activitatea

operaţională din surse proprii. În total, 220 afaceri rurale au obţinut credite de la

instituţiile financiare din Republica Moldova, iar 8 dintre acestea se află încă la etapa

de implementae a planului investiţional, neavînd activitate operţaională la moment.

Investiţia totală

efectuată de aceste

217 afaceri

operaţionale

constituie

aproximativ 5,7 mil.

dolari SUA. Astfel,

media unei investiţii

efectuate de către

afacerile

operaţionale la

data de 31

decembrie 2007

este de circa

26 mii dolari SUA.

Dacă ne referim la creditele acordate celor 220 afaceri rurale, acestea reprezintă un

total de aproximativ, 3, 6 milioane doalri SUA, care au fost suplimetate de contribuţia

proprie a beneficiarilor ăn valoare totală de aproximativ 3 milioane doalri SUA. Astfel,

media creditelor acordate afacerilo rurale reprezintă 16 mii dolari. Acest fapt

Colectarea şi comercializarea laptelui, s. Ciuciulea, Glodeni

- 57 -

Producerea articolelor din palcaj, Căuşeni

reiterează statuutul de buisness mic al afacerilor rurale create cu suportul RISP,

grupul ţintă al proiectului fiind identificat şi selectat pentru participare.

Cu suportul MEGA au fost create cele mai multe afaceri până în prezent (83), urmate

de cele create cu

asistenţa CDR (56). ACA

şi CCA au înregistrat la

acest capitol 43 şi 34

afaceri respectiv.

Din 217 afaceri create 204

sunt afaceri individuale,

ceea ce reprezintă apr. 94

% şi doar 13 afaceri sunt

afaceri de grup. În acest

sens, s-au luat în calcul ca

fiind afaceri de grup cele

care au 3 şi mai muţi

fondatori. Acest indicator,

considerat în dinamică comparativ cu 2006, arată o creştere a afacerilor individuale

versus cele de grup.

Graficul RBD 3. Numărul afacerilor operaţionale

Forma organizatorico-juridică aleasa de către afacerile ce au demarata

implementarea planului investiţional este preponderent Societăţi cu Răspundere

- 58 -

Limitată (82 AR) sau Întreprindere Individuală (78 AR), care reprezintă un total de

73% din totalul AR cu activitatea operaţională. După ele urmează Gospodăriile

Ţărăneşti în număr de 45 AR sau circas 20%. Există o singură societate pe acţiuni, o

cooperativă de produicţie şi 10 titulari de patentă. Aşa cum s-a menţionat în raportul

precedent, cota titularilor de patente este în descreştere (în prezent mai puţin de

5%), conform tendinţei de excludere treptate a acestei forme de organizare juridică

afacerii, şi înlocuirea ei cu alte forme.

Structura afacerilor după tipul de activitate este prezentată în tabelul RBD 2, care

specifică o cotă mare a afacerilor din domeniul ne-agricol (70%), ceea ce

corespunde unuia din obiectivele proiectului - cel puţin o treime din afaceri să fie ne-

agricole.

Din afacerile agricole care sunt 64 în total, cele din domeniul producţiei animaliere şi

culturi vegetale au cea mai mare cotă, reprezentând împreună 56 afaceri. Graficul

din Anexa RBD 22 arată o distribuţie simplificată a afacerilor create după tipul

activităţii lor. Aşa cum se vede din tabelul de mai jos, afacerile ne-agricole includ aşa

activităţi ca industria alimentară (6,5%), transport (12%), alte tipuri de servicii (6%).

Aproape jumătate din afacerile din domeniul industriei prelucrătoare sunt companii

din industria alimentară (43%), urmate de cele industria de prelucrare a produeslor

non-metaice (18%) şi din industria de prelucrare a lemnului şi fabricarea articolelor

din lemn (12%), etc. Aici se poate de menţionat faptul, că cota afacerilor din

domeniul comerţului cu amânuntul s-a micşorat substanţial, de la 39% in trimestrul I

2007, la 16% în trimestrul curent. Aceasta reprezintă o tendinţă pozitivă, aşa cum în

cadrul ultimelor două misiuni ale Băncii Mondiale, cât şi a şedinţei Consiliului de

Observaotri UCIMPA, s-a convenit ca AD să depună toate eforturile pentru ca

afacerile din domeniul comerţului să nu depăşească 20% din totalul afacerilor create

cu suportul lor, ori noi înregistrăm 4% la capitolul afaceri din domeniul comerţului cu

ridicata, şi 16% din domeniul comerţului cu amănuntul.

Un sfert din afacerile rurale din domeniul comerţului cu amănuntul pot avea ca motiv

de creare necesarul destul de mic de investiţii pentru aşa tip de activităţi, comparativ

cu producerea bunurilor agricole şi ne-agriole. Iar pe de altă parte, pentru populaţia

rurală din Moldova încă mai persistă problemă lipsei gajului atunci când iniţiază o

afacere care necesită atragerea capitalului de la băncile comerciale. Această

problemă este şi una principală menţionată de către AD în rapoartele lor trimestriale.

- 59 -

Table RBD 2. Structura AR după domeniul de activitate

FINANŢAREA AFACERILO RURALE

În trimestrul IV - 2007 AD au semnat 58 contracte de colaborare cu beneficiarii.

Până în prezent au fost depuse 254 cereri de creditare către instituţiile financiare,

220 credite fiind deja debursate. Din aceste credite 146 au fost debursate din linia de

creditare RISP, iar 74 au fost finanţate din alte surse.

Aşa cum s-a mai menţionat, 217 beneficiari din numărul total de contracte semnate

cu AD au început implementarea planurilor de afaceri, elaborate cu suportul ofiţerilor

de dezvoltare (OD). În 5 din cele 217 cazuri beneficiarii au început implementarea

proiectelor din surse proprii.

Numărulafacerilor

operaţionaleTipul activităţii

No. %Agricultură

Servicii agricole 8 3.7Cultura vegetală 31 14.3Creşterea animalelor 25 11.5

Sub-total Agricultură 64 29.5Ne-agricole

Piscicultura 2 0.9Industria alimentară şi a băuturilor 14 6.5Fabricarea de articole de îmbrăcăminte 2 0.9Prelucrarea lemnului si fabricare articolelor din 4 1.8Fabricarea cauciucului şi a pridelor din plastic 1 0.5Prelucrarea altor minerale non-metalice 6 2.8Preclucrarea produselor metalice 1 0.5Producţia de maşini si aparate electrice 1 0.5Producţia de mobilier 4 1.8Construcţii 1 0.5Comerţ cu amănuntul 36 16.6Vânzarea, întreţinerea si repararea autovehiculelor 13 6.0Comerţul cu ridicata si intermedieri 9 4.1Hoteluri şi restaurante 9 4.1Transporturi terestre 26 12.0Poştă şi telecomunicaţii 3 1.4Activităţi anexe si auxiliare de transport 1 0.5Alte tipuri de servicii 13 6.0Servicii în domeniul sănătăţii 1 0.5Activităţi de recreare, culturale şi sportive 6 2.8

Sub-total ne-agricole 153 70.5TOTAL 217 100.0

- 60 -

Toate cele 217 afaceri create sunt amplasate în toatae raioanele Republicii, cu

excepţia Anenii Noi. Numărul maxim de afaceri create este concentrat în UTAG (28

AR), după care urmează Cahul, Edineţ, Drochia, şi Orhei cu câte 19,16, 12 şi 11 AR

respectiv. Aceste raioane găzduiesc maimult de o 40% din afacerile create în

prezent. Dacă comparăm regiunile după valoarea creditelor debursate, atunci după

UTAG, care reprezintă capul de listă cu peste 4,3 milioane lei debursaţi în acest

raion, urmează Drochia cu peste 3,6 milioane lei, apoi Orhei cu 2,65 milionae lei

debursaţi.

Este de menţionat faptul că 178 din

217 afaceri operaţionale au început

deja generarea veniturilor. De

asemenea, 146 afaceri au fost

finanţate din fondurile RISP, 74 din

alte surse şi 5 au început

implementarea planului de afaceri

din surse proprii. Aceste 217 afaceri

au creat 736 locuri noi de muncă,

ceea ce rezultă la o medie de 3-4

locuri noi de muncă create per

afacere.

Tabelul de mai jos arată situaţia contractelor semnate de beneficiari şi AD, după

nivelul de accesare a resurselor financiare:

Contracte de colaborare semnate 312Cereri de creditare depuse 254

Credite debursate 220Credite RISP 146Credite din alte surse 74

Cereri de creditare în proces de examinare de IFP 6Cereri de creditare rejectate sau retrase 26

Credite aprobate, dar nedebursate încă 2

Comparând eforturile AD în intermedierea financiară, se constată că MEGA are 83

intermedieri, CDR – 58, ACA – 45 iar CCA – 34.

Producerea mobilierului, s. Sărata Nouă, Făleşti,

- 61 -

MANAGEMENTUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ŞI M&E

Analiza progresului implementării componentei DAR este efectuată cu ajutorul bazei

de date. Aplicaţiile noi au fost transmise AD de la începutul îndeplinirii sarcinii lor.

Funcţionalitatea bazei de date este asigurată de un sistem de validare a informaţiei

din bază şi generarea rapoartelor de progres.

Lunar, UCIMPA recepţionează aplicaţiile ajustate ale bazei de date de la AD şi

informaţia despre creditele debursate în cadrul Componentei de Finanţare Rurală de

la Directoratul Liniei de Credite (DLC). Informaţia este verificată la conformitate cu

informaţia prezentată de AD şi DLC.

UCIMPA asigură menţinerea şi actualizarea bazei de date, oferind astfel

funcţionalitate sporită atât AD cât şi UCIMPA, prin generarea rapoartelor.

O aplicaţie pentru DLC a fost deja elaborată în luna iulie. În a doua jumătate a lunii

iulie aceasta a fost remisă DLC. Persoana responsabilă din cadrul DLC a fost

instruită în vederea utilizării acestei aplicaţii. Aplicaţia este funcţională pentru

introducerea datelor, verificarea corectitudinii introducerii, generarea rapoartelor şi a

diagramelor, cât şi gestionarea informaţiei referitoare la monitorizarea efectuată de

către stafful DLC. Aceasta aplicaţie va uşura procesul de introducere a datelor,

transferul de date între DLC şi UCIMPA, cât şi raportarea, inclusiv cea trimestrială

către Banca Mondială. Însă, pentru o utilizare eficientă a acestei baze de date, DLC

trebuie să se asigure că persoana repsonsabilă de această aplicaţie va deveni un

utilizator expert în materie de baze de date Acces, iar UCIMPA va acorda asistenţa

necesară la solicitare.

Afacerile rurale create cu suportul proiectului sunt monitorizate atât de DA cât şi de

UCIMPA. Agenţiile de Dezvoltate au responsabilitatea să efectueze vizite de

monitorizare pentru verificarea performanţelor afacerilor create conform unui set

stabilit de indicatori, care s-au dovedit a fi foarte utili în cadrul primei faze a

proiectului. Astfel, frecvenţa de vizite de monitorizare depinde de gradul de risc

atribuit de către AD fiecărei afaceri în cadrul ultimei vizite de monitorizare. În aşa

mod, afacerile cu risc scăzut sunt monitorizate după 6 luni de la ultima vizită, cele cu

risc sporit – peste două săptămâni de la ultima vizită, etc. În Anexa RBD 4a se poate

vedea structura afacerilor după riscul evaluat de către AD. Un set de indicatori sunt

colectaţi în vederea înregistrării datelor despre angajaţi, salariu mediu după gen sau

grup de vârstă, salariu mediu pînă la proiect etc (Anexa RBD 4a).

- 62 -

În cazul efectuării vizitelor de monitorizare la afacerile rurale care au început

generarea veniturilor, consultanţii AD colectează şi date financiare referitoare la

această afacere, aşa ca vânzări, profit marginal, taxe şi impozite plătie, TVA, etc. În

Anexa RBD 4a se prezintă datele cumulative cu referinţă la angajare în câmpul

muncii i taxe şi impozite plătite.

UCIMPA efectuează vizite de monitorizare periodic şi aleator astfel încât să acopere

afacerile create cu suportul tutror consultanţilor DA. Scopul acestor vizite, cu

derogare de la cel de evaluare a afacerilor create, este de a estima calitatea

asistenţei oferite de către consultanţii AD în special la capitolul asistenţă post-creare,

dar şi corectitudinea indicatorilor de eligibilitate pentru participare la proiect.

ASISTENŢA POST-CREARE A AR

Toate cele 4 AD au început deja acordarea asistenţei post-creare afacerilor create. În

trimestrul IV 2007, 35 AR au primit această asistenţă. Numărul total de AR implicate

în asistenţa post-creare de la începutul fazei a doua a RISP este 178 din totalul de

217 AR create, fiecare AR recepţionând 1-4 zile de suport după necesitate. Aşa dar,

circa 82% din afacerile operaţionale au solicitat deja acest suport de la AD.

Majoritatea suportului a fost acordat până acum de către MEGA , reprezentând 283

zile de asistenţă în total. CDR şi CCA au prestat 109 şi 82 zile de asistenţă post-

creare respectiv, iar ACA a acordat doar 28.

Tabelul de mai jos arată distribuţia suportului post-creare după categorii la 31

decembrie 2007:

Nr. de zileCategoria suportului acordatACA CCA CDR MEGA TOTAL

Aspecte legale 6 38 25 67 136Finanţe/contabilitate 12 11 36 65 124Management 4 16 23 57 100Marketing/vânzări 6 15 13 82 116Tehnologii 0 2 12 12 26

Total 28 82 109 283 502

După se vede din tabelul de mai sus, din 502 zile de asistenţă post-creare, 283 au

fost acordate de MEGA, or aceasta reăpreznintă mai mult de 50% din total. Luate

după domenii, 4 din ele sunt solicitate destul cu o repartoizare aproximativ egală:

aspecte legale, finanţe şi contabilitate, management, şi marketing cu câte

136,124,100 şi 116 zile de post-creare respectiv. Domeniul în care ofiţerii de

dezvoltare au prestat cele mai puşine zile de asistenţă este cel tehnologic, cu doar

26 zile. Se poate afirma, însă, că acest număr mic de zile de suport post-creare în

- 63 -

domeniul tehnologic nu rezultă într-o solicitare mică din partea beneficierilor, ci mai

degrabă specializarea ofiţerilor de dezvoltare în celelalte 4 domeniu mari, şi mai puţin

în cel tehnologic. De fapt, asistenţa şi suportul la acest capitol este prestată cu brio

de către reţeaua de consultanţi ACSA.

INSTRUIRE ÎN MATERIE DE PROTECŢIA MEDIULUI

În luna mai-iune 2007 UCIMPA a asigurat atât colaboratorii AD cât şi specialiştii de

creditare din cadrul IFP cu o serie de instruiri în materie de mediu. Aceste instruiri au

avut ca scop familiarizarea persoanleor cheie implicate în procesul de creditare în

Republica Moldova, şi în special a celor din cadrul RISP, cu impactul posibil de pe

urma dieferitor tupuri de activităţi de antreprenoriat în spaiţul rural. Mai mult, în cadrul

sesiunilor instruirilor s-au aborat posibilele metode de aplanare a acestor riscuri în

diferite situaţii, bazându-se pe exemplele de AR create cu suportul Proiectului în faza

I.

Cursurile de Instruire au fost organizată de cître ONG Societatea ecologică Biotica.

Au fost organiozare în totla 10 cursuri de instruire cu durata de 3 zile, şi au inclkus,

printre altele, aşa teme ca:

§ Principalele impacturi şi poluarea solului şi apelor

§ Utilizarea păşunilor şi luncilor, degradarea acestora

§ Impacturile specifice

§ Legislaţia ecologică naţională, agricultura şi sectorul de afaceri

§ Politica de securitate a Băncii Mondiale: regulile şi principiile, legate de

mediul înconjurător.

§ Obţinerea permisiunii pentru realizarea afacerii

La instruiri au participat în totla 108 personae, reprezentanţi ai UCIMPA, AD; IFP şi

DLC. Toţi participanşii la instruire au primit materilae de suport, care au inclus

pachete de legi şi hotărîri în domeniul mediului înconjurător, un ghid de evaluare a

riscului AR şi plasare în una din cele trei categorii A, B sau C, cît şi Manualul pentru

realizarea Evaluării ecologice a sub-proiectelor de către ofiţerii de creditare a

organizaţiilor finanţatoare din cadrul proiectului RISP.

Astfel, în prezent, ofişerii de dezvolatre au o capacitate sporită în descriereas

impactului de mediu în cadrul planurilor de afaceri ale AR, şi în realitatea acordă

suportul necesar şi pentru IFP.

- 64 -

COMPONENTA FINANŢARE RURALĂ

PROGRESUL IMPLEMETĂRII LINIEI DE CREDIT

Împrumutul AID nr. 4157 MD, Linia de Credit – 7 904 000 DST (date cumulative)

Date generale. În scopul implementării Liniei de Credit (LC) a Proiectului, pentru

finanţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii rurale eligibile, la 31

decembrie, 2007 de către Directoratul Liniei de Credit au fost recreditate şi decontate

Instituţiilor Financiare Participante (IFP) împrumuturi subsidiare în sumă de 63,79mln lei şi 433,6 mii dolari SUA. Aceste mijloace au fost alocate pentru finanţarea a

160 de subproiecte eligibile aprobate în sumă totală de 81,02 mln lei şi 542 mii dolari

SUA.

Conform datelor IFP contribuţia beneficiarilor cu mijloace proprii pentru

implementarea subproiectelor constituie circa 65,13 mln lei sau 40,25% în raport cu

suma totală a subproiectelor, cerinţa minimă fiind de până la 20%. Costul estimativ

integral a subproiectelor aprobate, care include contribuţia beneficiarului, co-

finanţarea de către IFP şi împrumutul DLC din resursele LC constituie 161,82 mln lei.

Decontarea fondurilor din LC şi valorificarea lor de IFP constituie 46,06% din

echivalentul total în lei a Liniei de Credit, cota sumei aprobate pentru a fi finanţate

subproiecte fiind de 58,45%. Raportul sumelor decontate şi valorificate către sumele

subproiectelor aprobate constituie 78,81%.

Suma totală rambursată de către IFP constituie 1098,75 mii lei şi 35,36 mii dolari

SUA, ceea ce constituie respectiv 1,72% şi 8,15% din suma decontată.

Ratele de recreditare a fondurilor. Ratele DLC de recreditare a resurselor Liniei de

Credit a Proiectului pentru IFP pentru perioadele procentuale respective sunt

următoarele:

Perioada procentuală MDL USD

01.02.06 – 30.07.06

01.08.06 – 31.01.07

01.02.07 – 31.07.07

01.08.07 – 31.01.08

12,45 %

11,00 %

14,05 %

11,77 %

6,55 %

6,37 %

6,38 %

Rata comercială medie de refinanţare a beneficiarilor finali, aplicată de către IFP

beneficiarilor pentru subîmprumuturile în lei care include marjă comercială a băncii

- 65 -

constituie 17,80%, având un spectru cuprins între 15% şi 20.5%. Pentru tranşele în

USD - 11,11%, având un spectru cuprins între 10,5% şi 11,5% respectiv.

Instituţiile Financiare Participante. În cadrul Proiectului activează 7 bănci locale

intermediare:

1. MoldovaAgroindbank,

2. Fincombank,

3. Moldindconbank,

4. Victoriabank,

5. Mobiasbancă,

6. Banca Socială,

7. Banca de Economii.

Date privind numărul de subproiecte aprobate, decontările efectuate, ponderealor în suma totală decontată:

IFP Numărul

subproiectelor

aprobate

Mln. lei decontate Ponderea

decontărilor după

sumă, %

MoldovaAgroindbank 49 14,06 20,35%

Fincombank 51 26,08 37,74%

Moldindconbank 21 10,45 15,12%

Victoriabank 19 8,09 11,71%

Mobiasbancă 16 8,42 12,19%

Banca Socială 4 2,00 2,89%

Banca de Economii 0 0 0

Total 160 69,10 100%

Fincombank (FCB) a fost cea mai activă bancă, aprobând 51 sub-împrumuturi din

care 48 au fost decontate integral, fiind urmată de către MoldovaAgroindbank (MAIB)

cu 49 sub-împrumuturi aprobate şi decontate integral. Victoriabank (VB) a finanţat şi

decontat 19 sub-împrumuturi, Moldindconbank (MICB) – 21 sub-împrumuturi

aprobate şi 19 decontate integral. Mobiasbanca - 16 sub-împrumuturi, Banca

Sociala - 4 sub-împrumuturi. Banca de Economii nu a început decontarea de

fonduri din Linia de Credit.

Fincombank are cota cea mai înaltă de resurse decontate în sumă totală de 26.08

milioane lei (echivalentul a 2.121 milioane dolari SUA), urmată de

MoldovaAgroindbank în sumă totală de 14,06 milioane lei (1.15 milioane $SUA). La

1 Rata de schimb $SUA / leu 12.3

- 66 -

rândul său, Moldindconbank a decontat 10.45 milioane lei ( 0.85 milioane $SUA),

Mobiasbanca - 8.42 milioane lei (0.68 milioane $SUA), Victoriabank - 8,09 milioane

lei (0.66 milioane $SUA) şi Banca Socială - 2,0 milioane lei (0.16 milioane $SUA).

Rata de schimb $SUA / leu fiind 12,3.

Din numărul total de 160 de sub-împrumuturi aprobate 152 au fost alocate în lei, şi

doar 8- în USD, fapt ce denotă o abordare prudentă a riscului de schimb valutar de

către beneficiari, care , de regulă, nu dispun de venituri în valută străină provenită de

la exportul producţiei.

Structura subîmpruturilor IFP după mărime:

Valoarea sub-împrumururilor

Nr.împrumuturilor

Suma(mil. lei)

< 50,000 lei 6 0.22

50,000 – 250,000 lei 55 8.05

250,000 – 500,000 lei 47 16.90

500,000 – 1,000,000 lei 40 30.52

> 1,000,000 lei 12 13.41

Valoarea medie a subproiectelor aprobate constituie circa 548,0 mii lei ( sau

echivalentul a 44.6 mii USD), iar valoarea medie a subîmprumuturilor decontate

constituie circa 432,0 mii lei ( sau echivalentul a 35,12 mii USD).

Structura împrumuturilor subsidiare după volum

30,52 mil. lei44,15%

16,90 mil. lei24,49%

8,05 mil. lei11,64%

0,22 mil. Lei0,32%

13,41 mil. lei19,40% ≤ 50,000 lei

50,001-250,000 lei250,001 - 500,000 lei500,001-1,000,000 lei≥ 1,000,001 lei

Valoarea medie a sub-împrumuturilor finanţate de MoldovaAgroindbank constituie

271 mii lei (22 mii lei $SUA), care este cea mai mică comparativ cu valoarea medie a

sub-împrumuturilor acordate de alte bănci participante, demonstrând efortul băncii

de a atinge scopul proiectului în finanţarea beneficiarilor finali mici. Valoarea medie

a sub-împrumuturilor acordate de FinComBank constituie 511 mii lei (41,5 mii $SUA),

- 67 -

la Victoriabank – 426 mii lei (35 mii $ SUA), Mobiasbancă- 526 mii lei (43 mii $SUA),

Moldinconbank - 497 mii lei (40 mii $SUA), Banca Sociala – 500 mii lei (41 mii

$SUA).

Scopul cheltuielilor finanţate din resursele LC.

ramura economiei nationale

numărul de

subîmprumuturi

suma (mln.

Lei) %

Comerţ 56 23.71 34.31

Agricultura 33 11.20 16.21

Servicii 26 11.79 17.06

Industria alimentară 16 7.33 10.61

Comerţ şi servicii 9 5.12 7.41

Producerea materialelor de

construcţie 6 3.18 4.60

Producerea şi prelucrarea

lemnului 6 1.55 2.24

Altele 8 5.22 7.55

Total 160 69.10 100.00

Clasificarea sub-împrumuturilor după ramurileeconomiei nationale ( mln lei)

Comerţ şiservicii; 5.12

Producerea şiprelucrarea

lemnului; 1.55

Producereamaterialelor de

construcţie;3.18

Altele 5.22

Industriaalimentară

7.33Servicii11.79

Agricultura11.20

Comerţ23.74

- 68 -

Maturitatea sub-împrumuturilor.

Maturitatea

subîmprumutului

Numărul

subproiectelor

aprobate

Suma (mln. lei) %

≤ 1an 0 0 0

1 – 3 ani 23 3,35 4,85

3 – 5 ani 89 35,95 52,03

5 – 7 ani 30 21,08 30,51

≥ 7 ani 18 8,72 12,61

Partea preponderentă a sub-împrumuturilor – 52,03% sunt acordate de IFP pe

termen mediu (TM) de 3 - 5 ani, 30,49% de sub-împrumuturi pe termen lung (TL) au

o maturitate între 5 - 7 ani, 12,61% de sub-împrumuturi pe termen lung (TL) au o

maturitate mai mare de 7 ani (de la 7 la 15 ani). Doar 4,85% din sub-împrumuturile

acordate sunt pe termen scurt (TS) de la 1 - 3 ani, fapt ce constată disponibilitatea

de resurse proprii de credit suficiente ale băncilor intermediare pe termen scurt .

Distribuirea subproiectelor pe regiuni ale ţarii2. Sub-proiectele finanţate cuprind

toate regiunile ţării având o distribuire relativ uniformă după numărul împrumuturilor.

Cel mai activ este centrul ţării cu o cotă de 36.89% (25.49 milioane lei) din numărul

total al sub-împrumuturilor. Partea de nord a ţării acoperă 32.07% din total sub-

împrumuturi (22.16 milioane lei), şi 31.03% din sub-împrumuturi sînt finanţate în

regiunea de sud a ţării (21.44 milioane lei) .

Structura sub-împrumuturilor decontate dupăregiuni în mln lei şi cota în % din numărul lor

Sud21.44 mln lei

31.03%

Centru 25.49 mln lei

36.89%

Nord 22.16 mln lei

32.07%

2 Distribuţia raioanelor pe regiuni este următoarea: Nord: Rîşcani, Rezina, Drochia, Donduşeni, Edineţ,Soroca, Glodeni, Briceni, Bălţi, Singerei, Şoldăneşti, Floreşti; Centru: Orhei, Ungheni, Nisporeni,Anenii-Noi, Dubăsari, Criuleni Teleneşti,: Sud: Cahul, Vulcaneşti, Taraclia, Comrat, Ceadîr-Lunga,Hînceşti, Leova, Cauşeni, Ştefan-Voda, Cantemir, Cimişlia

- 69 -

Distribuirea subîmprumuturilor pe raioane:

Nr. Denumirea raionului Numărul desubîmprumuturi

Sumasubîmprumuturilor

(mii lei)

1 Anenii-Noi 2 1187.202 Basarabeasca - -

3 Briceni 2 704.004 Cahul 6 3540.005 Cantemir - -6 Călăraş 4 2292.007 Cauşeni 3 2112.808 Cimişlia 2 1120.009 Criuleni 1 528.00

10 Donduşeni 3 1704.0011 Drochia 11 5655.2012 Dubăsari 1 40.0013 Edineţ 7 2978.7014 Făleşti 5 1837.2015 Floreşti 1 96.0016 Glodeni 3 809.7017 Hânceşti 2 1072.0018 Ialoveni 8 4630.4019 Leova 1 968.0020 Nisporeni 3 832.0021 Ocniţa - -22 Orhei 6 2064.0023 Rezina 8 3194.7024 Rîşcani 17 3746.4025 Sângerei 2 380.8026 Soroca - -27 Străşeni 4 1798.4028 Şoldăneşti 4 1056.0029 Ştefan Vodă - -30 Taraclia 11 2382.7031 Teleneşti 1 152.0032 Ungheni 17 9021.0033 Mun. Chişinău 3 1880.0034 UTA Gagauzia 22 11318.30

Finanţarea împrumutătorilor de prima dată. Unul din obiectivul proiectului este

mărirea accesului întreprinderilor noi la resursele de finanţare sectorului rural. Este

prevăzut, ca minimum 30% din resursele Liniei de Credit să fie finanţate

- 70 -

împrumutaţilor de prima dată, care nu au mai beneficiat de împrumuturile sectorului

financiar oficial. Conform datelor IFP, la moment 47,5% din resursele liniei de credit

sînt finanţate împrumutaţilor de prima dată.

Alte obiective. Graţie finanţării acordate în cadrul Proiectului la moment cu ajutorul

resurselor acordate vor fi create circa 988 locuri de muncă noi. De menţionat, că

participarea femeilor în dezvoltarea businessului în sectorul rural este în creştere,

37,5% de manageri a companiilor subproiectelor finanţate fiind femei.

Monitorizarea sub-împrumuturilor. În scopul îndeplinirii de către IFP a condiţiilor

Acordurilor de Împrumut Subsidiar în cadrul Proiectului de finanţare rurală, precum şi

utilizării conform destinaţiei a resurselor acordate beneficiarilor, DLC a efectuat

monitorizarea a 90 ( sau 55%) sub-împrumuturi din care 63 ( sau 40,0%) sub-

împrumuturi au fost vizitate pe teren. În cadrul monitorizării subproiectelor băncii

MoldovaAgroindbank efectuate selectiv au fost verificate dosarele creditare la 17

subproiecte, care au fost vizitate pe teren. La Fincombank au fost verificate 32

dosare din care 19 sub-împrumuturi au fost vizitate pe teren. La Victoriabank au fost

monitorizate 14 dosare şi 9 sub-împrumuturi monitorizate la faţa locului, la

Mobiasbancă au fost monitorizate dosarele şi vizitate la faţa locului 13 subproiecte.

La Moldindconbank au fost monitorizate 11 dosare din care vizitate pe teren 7 sub-

proiecte. La Banca Sociala au fost monitorizate dosarele şi vizitate la faţa locului 3

sub-proiecte.

În urma monitorizării băncilor s-a constatat că nu toţi beneficiarii îndeplinesc corect

procedurile de procurări. Decontările mijloacelor creditare de către IFP in favoarea

beneficiarelor în unele cazuri au fost efectuate cu întârzieri. De asemenea nu au fost

îndeplinite în deplină măsură formele controlului ecologic, iar în unele cazuri nu a fost

atribuită corect riscului controlului ecologic. În majoritatea cazurilor a fost atribuită

categoria C cea mai uşoară, care nu necesită măsuri de remediere, atunci când în

unele cazuri se cerea atribuirea categoriei B. Unele IFP nu au deschis contul roll-

over, încălcând îndeplinirea condiţiei p. 13 al Îndrumarului de Creditare Rural ( ÎCR)

pentru examinare şi luare de atitudine referitor la utilizarea mijloacelor acumulate pe

conturile de evidenţă continuă a sumelor subîmprumuturilor rambursate în termen de

3 luni. Rezultatele monitorizării au fost comunicate la toate IFP.

Evidenţa împrumuturilor. În scopul asigurării îndeplinirii cerinţelor Legii Republicii

Moldova nr.419-XVI din 22.12.2006 „Cu privire la datoria publică, garanţiile şi

recreditarea de stat” în vederea ţinerii Registrului de stat privind recreditarea de stat,

asigurării monitorizării şi controlului părţilor participante la recreditare din mijloacele

- 71 -

împrumuturilor de stat, precum şi organizării evidenţei împrumuturilor de recreditare

acordate intermediarilor financiari, DLC a deschis în registrele sale conturile separate

contabile analitice şi sintetice în conformitate cu Politica sa de Contabilitate pentru

anul 2007. În scopul evitării riscurilor, conturile Liniei de Credit sunt deschise şi

deservite de Banca Naţională a Moldovei.

Zilnic se efectuează contabilizarea tuturor intrărilor şi ieşirilor în/din conturile

contabile analitice ( cu distribuirea pe valuta împrumutului), precum şi monitorizarea

mijloacelor disponibile în lei moldoveneşti şi în valută străină aflate în conturile DLC.

La finele fiecărei perioade de gestiune (trimestrial) se efectuează generalizarea

tuturor operaţiunilor economico-financiare efectuate de DLC pe parcursul trimestrului

în conturile contabile sintetice cu crearea tuturor formelor rapoartelor financiare

aferente activităţii DLC (inclusiv şi bilanţul contabil) în conformitate cu Standardele

Naţionale de Contabilitate.

Ministerului Finanţelor sunt prezentate trimestrial rapoarte privind recreditarea

resurselor Liniei de Credit şi soldul datoriilor IFP.

Informaţie referitor la decontarea si datoria IFP in cadrul RISP IIla situatia 31.12.07

denumirea IFP. valuta suma aprobata decontat rambursat%

ramb sold (datorie)MoldovaAgroindbank MDL 17610200.00 14062560.00 0.00 0.00 14062560.00

Fincombank MDL 30466844.00 23976511.00 8755.00 0.04 23967756.00

$ 214000.00 171200.00 0.00 0.00 171200.00

Victoriabank MDL 8985000.00 7108000.00 0.00 0.00 7108000.00

$ 100000.00 80000.00 0.00 0.00 80000.00

Banca Sociala MDL 2500000.00 2000000.00 18000.00 0.90 1982000.00

Moldindconbank MDL 11916500.00 8991000.00 0.00 0.00 8991000.00

$ 148000.00 118400.00 0.00 0.00 118400.00

Mobiasbanca MDL 9537520.00 7630016.00 1072000.00 14.05 6558016.00

$ 80000.00 64000.00 35360.00 55.25 28640.00

Banca de Economii MDL 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

31.12.2007 81016064.00 63768087.00 1098755.00 62669332.00542000.00 433600.00 35360.00 398240.00

Elaborarea rapoartelor. Conform condiţiilor Îndrumarului de Creditare Rurală IFP

prezintă DLC rapoarte de progres trimestriale: (i) Raportul privind Calitatea

Portfoliului Împrumuturilor, (ii) Raportul privind Colectarea şi Utilizarea mijloacelor din

contul de evidenţă continuă (roll-over), (iii) Raportul privind finanţarea noilor sub-

- 72 -

proiecte eligibile din contul de evidenţă continuă (roll-over) întocmite conform

formelor de raportare stabilite de DLC şi aprobate de Banca Mondială.

De asemenea, DLC a elaborat un şir de rapoarte analitice privind utilizarea

resurselor în cadrul proiectului ( Raport referitor la decontarea şi datoria IFP,

Raportul referitor la decontarea si datoria IFP la resursele de refinanţare, Raportul

de evidenţă a împrumuturilor aprobate, Raportul de evidenţă a decontărilor efectuate,

Lista subproiectelor supuse monitorizării, Graficul consolidat de rambursare a

resurselor decontate, Graficul dobânzilor).

Recreditarea mijloacelor acumulate din rambursarea principalului şi a

dobândei. În scopul asigurării continuităţii derulării durabile a Proiectului, în urma

acumulării dobânzii şi rambursării sumei principale de către IFP, sau format

resursele de refinanţare la conturile Liniei de Credit ale DLC la BNM. Recreditarea

fondurilor acumulate se va efectua la condiţii similare condiţiilor Liniei de Credit a

Proiectului la etapa iniţială de implementare a acestuia. Începând cu 26 octombrie

2007 din aceste mijloace de recreditare au fost finanţate suplimentar

Moldindconbank 3 subîmprumuturi în sumă de 4 575 mii lei ( ceea ce constituie

echivalentul a circa 372 mii dolari SUA). Termenul mediu a împrumuturilor acordate

este de 8,3 ani. Rata medie de refinanţare a beneficiarilor finali aplicată de către IFP

pentru subîmprumuturile în lei constituie 16,44%, care include marjă comercială a

băncii. Toate subîmprumuturile finantate sunt situate în regiunea de sud a ţării. Două

subîmprumuturi sunt alocate în ramura prestării serviciilor şi unu în comerţ.

Dezvoltarea capacităţilor Instituţionale ale Sistemului de Finanţare Rurală.

În cadrul Părţii C2 a Proiectului „Dezvoltarea Capacităţilor Instituţionale ale

Sistemului de Finanţare Rurală” DLC, în colaborare cu UCIMPA a organizat

pregătirea cursurilor pentru instruirea colaboratorilor IFP, în întărirea capacităţilor

instituţionale ale acestora în vederea îmbunătăţirii procedurilor de creditare a

proiectelor investiţionale, proiectelor în agricultură şi leasingul financiar. În urma

derulării primului tur de cursuri au fost instruite 14 persoane al IFP şi anume

Fincombank, Victoriabank şi DLC. Reluarea cursurilor se preconizează începând cu

18 februarie 2008

Concluzii şi Propuneri. IFP de mai multe ori au menţionat că limita de 100 mii USD

este insuficientă şi nu corespunde cererilor beneficiarilor.

Referitor la procedurile de procurare a mărfurilor şi serviciilor conform practicii

comerciale locale – de a permite selectarea ofertelor fără obligativitatea de evaluare

a cel puţin trei propuneri oficiale a contractelor mai mici de achiziţii de până la

- 73 -

echivalentul a 10 mii USD ( aici pot fi incluse mărfurile cu preturi deja cunoscute pe

larg, achiziţii mici din teritoriul dat, procurarea pieselor de schimb a echipamentelor,

prelungirea contractelor deja existente, e.t.c.) .

În scopul facilitării dezvoltării altor ramuri în sectorul rural, decât cel de comerţ, la

recomandarea Băncii Mondiale din 1 august 2007 nu se încurajează creditarea

ramurii de comerţ până la diminuarea acestuia la 20% (la data de raportare constituie

40,63 la sută din tragerile totale efectuate din Linia de Credit) . Astfel se va majora

finanţarea altor ramuri industriale rurale şi crearea locurilor noi de muncă, inclusiv în

agricul

CONSOLIDAREA SECTORULUI ASOCIAŢIILOR DE ECONOMII ŞIÎMPRUMUTALE CETĂŢENILOR

Obiectivul acestei sub-componente este perfecţionarea cadrului legislativ, regulator

şi de supraveghere al industriei Asociaţiilor de Economii şi Împrumut (AEI) şi

fortificarea capacităţilor instituţiilor de microfinanţare, în primului rând, ale organului

de supraveghere, în vederea asigurării durabilităţii acestora pe termen lung.

Pe durata perioadei de raportare, au continuat activităţile legate de elaborarea noului

cadru legislativ, regulator şi de supraveghere a sectorului AEI, precum, au fost

iniţiate şi unele activităţi legate de fortificarea capacităţilor operaţionale ale noului

organ de supraveghere.

PERFECŢIONAREA CADRULUI LEGISLATIV AL ACTIVITĂŢII AEI

Pentru executarea noii legi a AEÎ au fost identificate actele normative care

urmează a fi elaborate până la intrarea in vigoare a legii. În acest sens, proiectul

a finanţat activitatea a doi consultanţi locali care au asistat specialiştii Comisiei

Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) să elaboreze actele respective.

Următoarele proiecte de acte normative au fost elaborate în perioada de

referinţa:

A. Regulamentul cu privire la exigenţele faţă de administratorii asociaţiilor de

economii şi împrumut

Regulamentul stabileşte cerinţele minime înaintate faţă de administratorii AEÎ

n scopul asigurării unei gestionări financiare stabile a asociaţiilor, şi în mod

special, întru minimizarea riscurilor pierderilor economiilor cetăţenilor membri.

Exigenţele faţă de administratorii asociaţiilor includ cerinţe speciale privind

calificarea, experienţa, studiile, reputaţia de afaceri, legăturile de rudenie,

- 74 -

căsătorie şi afinitate şi sunt grupate în dependenţă de categoria de licenţă

deţinută de către asociaţie.

De asemenea, prevederile regulamentului stabilesc modul de confirmare în

funcţie, temeiurile de respingere a cererii de confirmare, precum şi de

retragere a confirmării de către CNPF a persoanelor desemnate în funcţie de

administrator de către asociaţiile care deţin licenţa de categoria B sau C şi de

către asociaţia centrală.

B. Regulamentul cu privire la modul de evaluare şi aprobare a business-planului

asociaţiilor de economii şi împrumut

Regulamentul în cauză stabileşte modul de întocmire, criteriile de evaluare şi

procedura de aprobare a business-planului de către CNPF, fiind specificate

atât cerinţele minime faţă de conţinutul, structura şi forma business-planului,

câr şi cele de dotare tehnică şi faţă de unii indicatori de performanţă pentru

asociaţiile care intenţionează să obţină licenţa de categoria B. Identificarea

criteriilor minime de evaluare şi aprobare a business-planului va permite

luarea unor decizii univoce din partea CNPF şi realizarea unor prognozări

realiste din partea asociaţiilor.

Regulamentul dat este unul provizoriu şi se propune aplicarea lui până la data

în care autoritate de licenţiere, potrivit legislaţiei va deveni CNPF (1 octombrie

2008). După această dată, se va aplica Regulamentul cu privire la licenţierea

AEÎ, care va prelua reglementările din acest regulament.

C. Regulamentul cu privire la eliberarea avizului pentru înregistrarea de stat a

asociaţiilor de economii şi împrumut

Regulamentul are drept scop stabilirea clară a procedurii de solicitare şi

eliberare a avizului pentru înregistrarea de stat a asociaţiilor, documentele

necesare a fi anexate la cererea de eliberare a avizului, temeiurile pentru

respingerea cererii şi modalitatea de informare a asociaţiilor.

D. Regulamentul cu privire la licenţierea asociaţiilor de economii şi împrumut

Proiectul regulamentului conţine norme care reglementează procedura

solicitării şi eliberării licenţei, criteriile de licenţiere, totodată fiind propusă

modalitatea de licenţiere a asociaţiilor centrale.

- 75 -

Proiectul a fost elaborat pentru situaţia în care organul de licenţiere este

CNPF şi, respectiv, va putea fi aplicat dup data de 1 octombrie 2008.

E. Normele de Prudenţa Financiară

Acest regulament stabileşte standarde prudenţiale şi unele neprudenţiale

pentru asociaţiile de economii şi împrumut care vor dispune de licenţe A, B

sau C şi pentru asociaţiile centrale, şi anume: cerinţe şi prevederi privind

lichiditatea, gestiunea, activelor şi pasivelor si politica respectivă, politica de

împrumut, limite la împrumuturi şi provizioane pentru pierderi din împrumuturi,

decontarea împrumuturilor şi dobânzilor compromise, tranzacţiile cu

persoanele afiliate, investiţii şi active obţinute în schimbul rambursării

împrumuturilor etc. Totodată, regulamentul stabileşte componenţa rezervei

instituţionale în calitate de standard de suficienţă a capitalului asociaţiilor cu

licenţe A, B sau C şi asociaţiile centrale.

F. Proiectul de modificare a SNC 63 şi a Comentariilor privind aplicarea acestuia

şi proiectul de modificare a Planului de conturi contabile al activităţii

economico-financiare a întreprinderilor

Necesitatea modificării SNC 63 şi a comentariilor de aplicare a acestuia

reiese din faptul că acestea, în redacţia actuală, contravin unor prevederi ale

Legii actuale a asociaţiilor de economii şi împrumut, Legii contabilităţii şi

Normelor de prudenţă financiară.

Planul de conturi urmează a fi ajustat necesităţilor AEÎ în reflectarea

operaţiunilor economice şi întocmirea rapoartelor financiare, Modificările

propuse includ schimbarea unor denumiri de conturi, introducerea unor

conturi şi sub-conturi noi cu metodologia respectivă de aplicare.

G. Proiectul Ordinului Ministerului Finanţelor cu privire la modificarea Ordinului

cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a formularului Raportului privind

respectarea Normelor de prudenţă financiară de către asociaţiile de economii

şi împrumut

Necesitatea acestor modificări reiese din intrarea în vigoare a noii legi a AEI

şi aprobarea în viitorul apropiat de către CNPF a noilor Norme de prudenţă

financiară, care vin să le înlocuiască pe cele vechi.

Ordinul stabileşte reguli clare, actualizate, de completare a formularului, cu

descrierea modului de calculare a indicatorilor stabiliţi de către noile Norme

de prudenţă financiară.

- 76 -

H. Regulamentul privind deschiderea filialelor şi reprezentanţelor AEI

Acest regulament vine să completeze cadrul normativ al AEI şi stabileşte

procedura deschiderii filialelor de către AEI şi poate fi aplicat atât în cazul

asociaţiilor fuzionate, cât şi deschiderii filialelor şi reprezentanţelor noi.

I. Instrucţiunea privind aprobarea investiţiilor AEI în valorile mobiliare ale

societăţilor comerciale

Instrucţiunea dată stabileşte regulile de solicitare, examinare, aprobare/refuz

privind dreptul efectuării investiţiilor şi informarea asociaţiilor respective. De

asemenea, instrucţiunea vine să completeze prevederile Normelor de

prudenţă financiară referitoare la limitele investiţiilor menţionate.

La data întocmirii raportului, proiectele regulamentelor se aflau la etapa de

examinare/avizare de către participanţii şi partenerii sectorului AEI.

SUPORT PENTRU NOUL ORGAN DE SUPRAVEGHERE

Adiţional suportului la elaborarea actelor normative, consultanţii local au acordat

asistenţă în activitatea de zi cu zi specialiştilor Departamentului Plasamente

Colective şi Microfinanţare al CNPF.

- 77 -

REPARCELAREA TERENURILOR AGRICOLE

DATE GENERALE

Asistenţa tehnică la implementarea proiectului este oferită unui consorţiu, selectarea

căruia s-a finisat în luna iunie a anului 2007.

Proiectul a demarat pe data de 1 august 2007 cu durata preconizată de 18 luni şi va

fi finisat la 31 ianuarie 2008.

Instituţia principală de implementare a proiectului pilot este MAIA.

Asistenţa tehnică la realizarea proiectului se acordă consorţiului constituit din

următoarele companii:

· Niras AB, Suedia (compania de implementare principală)

· Terra Institute Ltd., SUA şi companiile subcontractoare:

· ACSA, Moldova

· Orbicon A/S A/S, Danemarca.

Proiectul a demarat după o scurtă vizită de pregătire a managerului proiectului (MP)

şi liderului echipei de implementare (LE) între1-4iulie 2007. Prima misiune oficială a

experţilor internaţionali a urmat în scurt timp (între 27 august - 5 septembrie 2007),

cu participarea MP, LE şi a expertului internaţional în managementul terenurilor. A

doua misiune s-a desfăşurat între 7 - 12 octombrie 2007, avînd drept scop principal

pregătirea Simpozionului Naţional de lansare a proiectului, organizarea şi

desfăşurarea primului training şi primei întîlniri cu populaţia unei localităţi pilot

(Sadova). A treia misiune s-a desfăşurat în perioada 21-26 noiembrie 2007, scopul

principal fiind monitorizarea procesului de implementare a proiectului şi desfăşurarea

celui de-al doilea seminar în satele pilot consacrat problemelor de estimare a

eventualului impact a proiectelor pilot asupra mediului înconjurător..

Conform termenilor de referinţă (secţia F), implementarea proiectului presupune

îndeplinirea a 17 activităţi/sarcini de mare importanţă. Acestea sunt:

1. Finalizarea procesului de selectare a comunităţilor pilot şi asigurarearespectării criteriilor de selectare menţionate în termenii de referinţă(secţiunea D).

2. Stabilirea, în cooperare cu MAIA, a cadrului de creare şi funcţionare acomitetului de supraveghere.

3. Acordarea asistenţei Guvernului Republicii Moldova în identificarea celor maioptime practici internaţionale de colaborare în scopul implementării proiectului

- 78 -

(între MAIA, agenţii, alte instituţii guvernamentale şi autorităţile publicelocale).

4. Elaborarea unui concept general cu privire la utilizarea datelor din RegistrulBunurilor Imobile, oferite de ARFC, aplicabile în lucrul practic în comunităţilepilot.

5. Stabilirea cadrului cu principiile ce ar asigura inofensivitatea activităţilor deproiect asupra mediului înconjurător.

6. Elaborarea şi desfăşurarea programului de instruire.

7. Elaborarea unei campanii de informare publică.

8. Acordarea de sprijin comunităţilor pilot la crearea comitetelor desupraveghere locale şi asigurarea implicării lor în procesul de reparcelare înfiecare localitate pilot.

9. Verificarea şi, la necesitate, revizuirea hărţilor de proprietate funciară pentrucercetarea situaţiei curente în fiecare comunitate (Planului 1).

10. Efectuarea investigaţiilor preliminare, pregătirea şi răspîndirea planurilor dedezvoltare rurală în fiecare comunitate pilot.

11. Elaborarea şi aplicarea unei abordări de evaluare a terenurilor agricole dincomunităţile pilot.

12. Pregătirea şi publicarea din timp a proiectelor planurilor de reparcelare aterenurilor agricole.

13. Pregătirea planurilor finale de reparcelare a terenurilor agricole (Planul 2).

14. Elaborarea şi aplicarea procedurilor simplificate de înregistrare şi executare aacordurilor.

15. Oferirea asistenţei proprietarilor şi părţilor cointeresate în procesul deînregistrare şi obţinere a documentelor ce stabilesc dreptul de proprietate.

16. Organizarea a două vizite de studiu într-un stat vest-european şi, respectiv,est-european care au experienţă reuşită în reparcelarea/consolidareaterenurilor.

17. Descrierea experienţei de implementare şi oferirea recomandărilor pentruabordare la nivel naţional.

Planul de implementare a proiectului a fost elaborat pe parcursul perioadei de iniţiere

(Anexa Rep 1). Aceasta prezintă o revizuire deplină a ciclului de proiect, deoarece

documentul conţine orarul activităţilor preconizate, nominalizarea specialiştilor şi

graficul prezentării rapoartelor.

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI, IMPLEMENTATE ÎN PERIOADA DE INIŢIERE

Abordarea proiectului pilot a fost pregătită în perioada de iniţiere (1 august - 31

octombrie 2007). Cea mai importantă a fost Activitatea nr. 1 (Finalizarea procesului

de selectare a comunităţilor pilot şi asigurarea respectării criteriilor de selectare

menţionate în termenii de referinţă). Activităţile nr. 2, 3, 4 şi 8 au fost efectuate în

paralel cu activitatea nr. 6 (Elaborarea şi desfăşurarea programului de instruire).

- 79 -

Activitatea nr. 7 (Iniţierea unei campanii de informare publică) a fost lansată în

perioada de iniţiere şi va continua pe parcursul întregului proiect (vezi paragrafele ce

urmează). Activitatea nr. 8 (Acordarea de sprijin comunităţilor pilot la crearea

comitetelor de supraveghere locale şi asigurarea implicării lor în procesul de

reparcelare în fiecare localitate pilot) a fost efectuată în 6 localităţi pilot în cadrul

adunărilor generale cu comunităţile (octombrie 2007). În final, Activităţile nr. 9

(Verificarea şi, la necesitate, revizuirea hărţilor de proprietate funciară pentru

cercetarea situaţiei curente în fiecare comunitate - pregătirea Planului 1) şi nr. 10

(Efectuarea investigaţiilor preliminare şi elaborarea planurilor de dezvoltare rurală în

fiecare comunitate pilot) au fost lansate la sfîrşitul perioadei de iniţiere (în timpul

misiunii experţilor internaţionali din 7 - 12 octombrie 2007).

Principalul rezultat al perioadei de iniţiere este selectarea comunităţilor participante şi

stabilirea principiilor de lucru şi a structurii organizatorice a proiectului. Totodată,

perioada de iniţiere a oferit cunoştinţele necesare şi înţelegerea, în contextul

proiectului, contribuind la ajustarea planului de implementare.

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI

În paragrafele următoare fiecare din activităţile de proiect planificate şi implementate

va fi explicată şi descrisă în detalii. Scopul principal este de a realiza abordarea

propusă şi de a întocmi un ghid practic de implementare cu responsabilităţile şi

rolurile întărite instituţiilor şi persoanelor participante.

ACTIVITATEA NR. 1: FINALIZAREA PROCESULUI DE SELECTARE A COMUNITĂŢILOR

Selectarea celor 6 comunitaţi ce corespund proiectului pilot a fost crucială pentru

implementarea succesivă a proiectului în general. MAIA a început realizarea acestei

activităţi înainte de data demarării proiectului (1 august 2007).

Criteriile şi procesul de selectare a localităţilor pilot

Secţiunea D a termenilor de referinţă ai proiectului enumeră 15 criterii, în baza cărora

se va efectua selectarea a 6 localităţi participante. Acestea sunt, nu in ordinea

priorităţii, următoarele:

1. Existenţa fermelor de familie cu potenţialul de a trece la activitate comercială

şi dorinţa de a forma parcele adiacente şi, în cele din urmă, de a mări

suprafeţele fermelor.

2. Structura fragmentară a loturilor de pămînt.

3. Existenţa pieţei de pămînt (existenţa vanzătorilor şi a cumpărătorilor

potenţiali).

- 80 -

4. Accesul la o informaţie actuală şi sigură vizînd preţurile la terenurile de

pămînt sau o alternativă adecvată de evaluare a acestora.

5. Disponibilitatea terenurilor publice (prin procesul de vînzare şi cumpărare)

pentru a da un impuls întregului proces.

6. Numărul relativ mic de proprietari absenţi.

7. O completare esenţială a reformei agricole/privatizarea şi înregistrarea

drepturilor de proprietate la pămînturi (la nivel naţional, 85 % din numărul

total de înregistrări a drepturilor proprietaţii rurale sunt aşteptate să fie

completate pînă în vara anului 2007).

8. Nivelul înalt de satisfacţie între proprietarii locali, în urma procesului de

privatizare şi rezultatele acestuia.

9. Puţine litigii şi cazuri problematice ce ţin de drepturile de proprietate la

pămînturi.

10. Potenţialul înalt al terenurilor agricole.

11. Amplasarea în zone special desemnate pentru creşterea economică

(consolidarea poate fi legată de alte activităţi cu scopuri asemănătoare de

dezvoltare economică, inclusiv şi în zonele participante în activităţile

programului RISP II).

12. Existenţa hărţilor cadastrale electronice şi a altor hărţi tematice.

13. Planuri/măsuri pentru dezvoltarea economică fermă a zonelor rurale şi

îmbunătăţirea infrastructurii.

14. Iniţiativa şi obligaţiunile administraţiei publice locale, dorinţa şi posibilităţile

secretarei Primăriei de a acorda participanţilor servicii notariale la un preţ

redus.

15. Disponibilitatea potenţială a expertizei locale referitor la proiectarea

procesului de consolidare a terenurilor agricole şi planificarea utilizării

pămîntului (spre exemplu, implicarea fostului personal al proiectului LPSP

sau al Institutului Managementului Solurilor).

Înainte de prima misiune a experţilor internaţionali (MP şi LE) pe 1 - 4 iulie 2007,

MAIA a început selectarea localităţilor potrivite. Consiliile raionale au fost rugate să

propună cîte 3 localităţi candidate pentru participarea la proiect. Conform

propunerilor MAIA, în fiecare raion au fost înaintate demersuri cu propunerea

comunităţilor respective, bazîndu-se pe criteriile numite mai sus. În rezultat, lista cu

100 de localităţi candidate a fost completată. După aceasta, MAIA a selectat 17 din

ele („lista scurtă”). Fişele de evaluare au fost îndeplinite pentru a demonstra în ce

măsură 17 sate corespund criteriilor de selectare.

- 81 -

În cadrul misiunii din luna iulie 2007 experţii internaţionali şi MAIA au convenit asupra

metodologei de selectare finală a participanţilor (documentul datat cu 9 iulie 2007

este inclus ca Anexa Rep 2). Înainte de lansarea oficială a proiectului (misiunea din

27 august - 5 septembrie) s-a ajuns la următoarele principii şi activităţi ce urmau a fi

realizate:

· Asigurarea unui proces de selectare transparent şi deschis.

· Includerea unor criterii suplimentare în procesul de selectare.

· Completarea “listei scurte” cu localităţile suplimentare din lista iniţială de 100

de sate în cazul în care numărul localităţilor este insuficient.

· Colectarea informaţiei detaliate despre satele preselectate.

· Elaborarea metodei de evaluare în vederea repartizării satelor după criteriile

de selectare.

· Vizitarea satelor pentru examinarea exactă a valabilităţii informaţiei colectate

şi pentru a face modificări/descrieri referitor la situaţia actuală.

Criterii suplimentare

Pe 3 iulie 2007 experţii internaţionali, împreună cu coordonatorul proiectelor MAIA, d-

nii Oleg Horjan, locţiitorul liderul echipei Dumitru Şevcenco şi personalul de la ACSA

(subcontractor) au vizitat două din cele 17 localităţi propuse. Satele Opaci şi Tocuz

din raionul Căuşeni au fost vizitate pentru a examina valabilitatea informaţiei obţinute

referitor la faptul în ce măsură aceste sate corespund proiectului conform principiilor

stabilite. Echipa proiectului s-a întrunit cu primarii şi personalul primăriilor din ambele

sate, cu participarea Şefului Direcţiei Agricultură şi Industrie Alimentară din raion dl I.

Gluh şi fermierii locali.

În cadrul acestor vizite, Contractorului i-a devenit clar că la criteriile deja stabilite se

impune necesitatea de a include unele criterii suplimentare, de a colecta informaţii

mai detaliate visavi de faptul, în ce măsură satele din ”lista scurtă” corespund

criteriilor de selectare.

S-a constatat că în satul Tocuz există neclarităţi privind drepturile de proprietate

asupra terenurilor şi utilizarea lor. La privatizarea pămînturilor, fiecărui sătean i-a fost

alocată o cotă de teren arabil, o cotă de viţă-de-vie şi o cotă de livadă. Totuşi, sătenii

au decis să împartă parcelele după speciile pomilor fructiferi şi soiurile viţei-de-vie. În

rezultat, fiecare fermier a obţinut 3-4 cote de livadă (măr, prăsad, prun) şi 3-4 cote de

viţă-de-vie. Toate acestea nu au fost înregistrate în Registrul Bunurilor şi pe hărţile

- 82 -

cadastrale. Înainte de implementarea proiectului de consolidare a terenurilor agricole

în satele Tocuz şi Opaci, este nevoie de a înregistra situaţia actuală cu starea

fragmentară a parcelelor obţinute de fermieri sau de a discuta cu fermierii să revină

la lucrarea cotelor care le aparţin conform titlurilor de proprietate. În satul Tocuz

aceasta e o problemă cu care se confruntă proprietarii a cca 800 de hectare de

pămînt. Iată de ce, în procesul de selectare a comunităţilor pilot astfel de situaţii e

necesar de evitat.

Cu regret, datele colectate, în baza cărora a fost efectuată alegerea localităţilor

potrivite, nu conţineau informaţii în acest sens. Prin urmare, este necesară o

informaţie suplimentară cu descrierea scurtă a situaţiei curente. În timpul discuţiilor

cu administraţia publică şi fermierii din localităţile Opaci şi Tocuz s-a constatat că în

multe localităţi din Republica Moldova domină gospodării agricole mari care lucrează

cca 300 - 2000 hectare de pămînt, majoritatea în baza contractelor de arendă,

suprafeţele aflîndu-se pe moşia diferitor localităţi. Dezvoltarea fermelor mici (care

constituie grupul ţintă al proiectului de reparcelare) şi acordarea ajutorului acestora

sunt extrem de dificile în cazul gospodăriilor mari. De aceea, la lista din 15 criterii de

selectare a fost inclus încă un criteriu:

16. Absenţa gospodăriilor agricole mari în satele candidate.

Metoda de evaluare a satelor candidate după criteriile propuse

Contractorul, în cooperare cu MAIA, a elaborat forma fişei de evaluare a satelor

candidate pentru a stabili în ce măsură acestea corespund celor 16 criterii de

selectare. Forma în cauză include 11 criterii, la evaluare ar fi putut obţine un scor

maxim de 100 de puncte. Pentru cele mai importante criterii intervalul de evaluare

constituia 0-15 puncte. Pentru altele, mai puţin importante, 0-10 şi 0-5 puncte.

Procesul de evaluare a fost perfectat de Comitetului Tehnic, urmărindu-se ca

evaluarea să fie făcută în mod cît mai complet şi obiectiv, luînd în consideraţie

constrîngerile de timp pentru colectarea şi verificarea valabilităţii informaţiei. Pentru a

respecta orarul implementării proiectului şi a demara activităţile practice, atît pentru

Contractor cît şi pentru MAIA, a fost destul de importantă finalizarea procesului de

selectare a localităţilor pe parcursul primei vizite oficiale (august - septembrie 2007).

Sistemul de evaluare cu indicarea balurilor de apreciere este prezentat în Anexa Rep

2.

Finalizarea selectării participanţilor

În lunile iulie şi august, MAIA şi ACSA au depus eforturi susţinute vizînd executarea

activităţilor planificate în timpul misiunii din luna iulie a MP şi LE. La începutul primei

- 83 -

vizite oficiale din 27 august 2007, MAIA şi ACSA au pregătit o listă alternativă din 20

de candidaţi pentru a adăuga, în caz de necesitate, şi alte localităţi. Şedinţa

Comitetului Tehnic a avut loc pe 29 august 2007, în cadrul căreia, utilizînd fişa de

evaluare menţionată anterior, au fost evaluate 20 de localităţi. În urma evaluării, din

cele 20 de localităţi 5 au fost excluse din listă.Considerentele:

a) Numărul mare de litigii funciare/greşeli geodezice

b) Numărul mare de persoane absente

c) Lipsa interesului şi angajamentului din partea autorităţilor locale.

Pe parcursul misiunii de 4 zile, Comitetul Tehnic a selectat, vizitîndu-le a doua oară,

11 sate. La 4 septembrie 2007, după reexaminarea satelor, Comitetul Tehnic a

stabilit structura finală a participanţilor, ea fiind aprobată de dl Anatolie Gorodenco,

ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare la întrunirea cu echipa de implementare

din 5 septembrie 2007. Localităţile aprobate pentru participare sunt:

· Satul Buşăuca, raionul Rezina (Nord)

· Satul Sadova, raionul Călăraşi (Centru)

· Satul Boldureşti, raionul Nisporeni (Centru)

· Satul Călmăţui, raionul Hînceşti (Centru)

· Satul Opaci, raionul Căuşeni (Sud)

· Satul Baimaclia, raionul Cantemir (Sud)

ACTIVITATEA NR. 2: STABILIREA, ÎN STRÎNSĂ COOPERARE CU MAIA, A CADRULUI DE

CREARE ŞI FUNCŢIONARE A COMITETULUI DE SUPRAVEGHERE

Prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 416 din 17 aprilie 2007 cu privire la

realizarea Programului de consolidare a terenurilor agricole a fost aprobată

componenţa nominală a Consiliului de coordonare şi supraveghere a proiectului pilot

de consolidare a terenurilor agricole cu scopul implementării lente a proiectului şi

coordonării diferiselor interese a ministerelor de ramură. Preşedintele Comitetului

este Anatolie Gorodenco, Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Deşi comitetul

de supraveghere menţionat nu s-a întrunit deocamdată (decembrie 2007) în nici o

şedinţă, domnul Ministru a informat membrii comitetului de supraveghere al acestuia

despre demararea oficială a proiectului şi activităţile ce se întreprind la moment.

- 84 -

În scopul coordonării şi supravegherii implementării proiectului şi soluţionării

operative a problemelor prin ordinul Ministrului A.Gorodenco a fost constituit

Comitetul Tehnic (Anexa Rep 3). Membrii Comitetului Tehnic sunt experţii cheie ai

MAIA, ARFC, UCIMPA, ACSA şi ai Contractorului. Şedinţele Comitetului Tehnic sunt

prezidate de dl Ştefan Calancea, fostul vice-ministru al Ministerului Agriculturii şi

Industriei Alimentare. În perioada de iniţiere în timpul misiunilor (august/septembrie şi

octombrie 2007) s-au desfăşurat două şedinţe ale Comitetului Tehnic, avînd drept

scop supravegherea şi coordonarea lucrărilor şi activităţilor întreprinse. În perioada

dintre misiunile experţilor internaţionali în Moldova membrii locali ai Comitetului

Tehnic se întrunesc în fiecare lună după necesitate pentru a planifica activităţile

fiecărei săptămîni ce urmează. Comitetului Tehnic i-a revenit rolul principal la

finalizarea procesului de selectare a localităţilor participante. A fost apreciată de

către Contractor întemeierea Comitetului Tehnic care va fi în folosul implementării

activităţilor de proiect. În perioada de iniţiere s-au stabilit relaţii bune de cooperare

între MAIA şi Contractor, o contribuţie evidentă în acest sens avînd şi Comitetul

Tehnic.

ACTIVITATEA NR. 3: ACORDAREA ASISTENŢEI GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA ÎN

IDENTIFICAREA CELOR MAI OPTIME PRACTICI INTERNAŢIONALE DE COLABORARE ÎN

SCOPUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI (ÎNTRE MAIA, AGENŢII, ALTE INSTITUŢII

GUVERNAMENTALE ŞI AUTORITĂŢILE PUBLICE LOCALE)

Metodologia cooperării între principalele părţi ale proiectului (MAIA, ARFC şi

autorităţile locale) a fost elaborată în perioada de iniţiere bazîndu-se pe experienţe

bune obţinute în cadrul altor proiecte internaţionale. Totodată, au fost propuse

anumite recomandări vizînd asigurarea implementării şi cooperării lente între părţile

cointeresate de proiect.

După cum s-a menţionat mai sus, din componenţa comitetului de supraveghere de

nivel superior fac parte reprezentanţii din diferite instituţii statale. Lucrul zilnic este

coordonat de Comitetul Tehnic.

În baza memorandumului încheiat între UCIMPA, MAIA, ARFC şi a prevederilor

contractului suplimentar, încheiat intre contractor şi ARFC în baza căruia ÎS

“Cadastru” a pus la dispoziţia contractorului datele cadastrale. La nivel regional,

Direcţiile Aagricultură şi Industrie Alimentară raionale, au fost, de asemenea,

implicate în selectarea satelor ce corespund condiţiilor proiectului. Şefii acestor

Direcţiile sunt, de obicei, responsabili de activităţile de reparcelare în cadrul raionului

şi vor avea rolul unui intermediar dintre proiect şi administraţia raională. Funcţionarii

- 85 -

Direcţiilor respective din raioanele participante au fost implicaţi în seminare de

instruire.

Angajamentul şi suportul primăriilor din cele 6 localităţi participante sunt cruciale

pentru implementarea reuşită a activităţilor practice. Anume acesta a fost unul din

criteriile cele mai principale în procesul de selectare. Pentru a asigura îndeplinirea

obligaţiunilor din partea primăriilor, Contractorul a semnat acordul de cooperare cu

fiecare din ele. Aceste acorduri au fost semnate în cadrul Simpozionului Naţional

care a avut loc pe 10 octombrie 2007 la Chişinău. Un model din cele 6 acorduri

semnate este ataşat la prezentul raport (Anexa Rep 4). Acest document stabileşte

sarcinile şi obligaţiunile atît ale primăriilor, cît şi cele ale Contractorului vizînd

implementarea proiectului.

Oficiul central al proiectului este amplasat în clădirea MAIA la Chişinău (oficiul 303),

avînd drept scop asigurarea coordonării zilnice a activităţilor de proiect. În oficiu se

află permanent în exerciţiul funcţiunii locţiitorul liderului echipei locale şi asistentul

proiectului.

În perioada octombrie - noiembrie 2007 în fiecare localitate participantă a fost

deschis cîte un oficiu în care vor lucra 3 membri din fiecare echipă locală. În acest

fel, fiecare sătean, proprietar sau fermier va putea contacta echipa de proiect şi

obţine informaţia necesară. Oficiile sunt dotate cu toată tehnica necesară (telefon,

fax, INTERNET, calculator şi printer).

De asemenea in incinta MAIA a fost amplasat şi amenajat cu telefon, calculator,

INTERNET, imprimantă şi biroul de lucru al Coordonatorului Componentului Re-

parcelare a Terenurilor Agricole, Consultant al MAIA dl.O.Horjan.

ACTIVITATEA PROIECTULUI 4: ELABORAREA UNUI CONCEPT GENERAL CU PRIVIRE LA

UTILIZAREA DATELOR DIN REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE, OFERITE DE ARFC,APLICABILE ÎN LUCRUL PRACTIC ÎN COMUNITĂŢILE PILOT

Conceptul general de obţinere a datelor din Registrul Bunurilor Imobile a fost

elaborat în perioada de iniţiere. Procesul de reparcelare trebuie să fie bazat, în mod

obligatoriu, pe o informaţie veridică şi actualizată, care poate fi obţinută numai de la

ARFC. Acordul de cooperare a fost deja semnat între UCIMPA, MAIA şi ARFC

înainte de lansarea oficială în luna august 2007. În baza acestuia, Agenţia Cadastru

este gata să asigure proiectul cu informaţia necesară.

- 86 -

Agenţia Cadastru dispune de hărţile cadastrale în formatul MapInfo şi informaţia de

înregistrare în formatul ArcView. Formatele menţionate nu sunt direct compatibile,

ceea ce înseamnă că informaţia actualizată nu poate fi reflectată în mod automat în

ambele baze de date. Din această cauză identificarea drepturilor de proprietate

asupra parcelelor de terenuri agricole urmează a fi făcută manual. În luna octombrie

2007 Contractorul (Niras AB) a încheiat un contract cu ÎS “Cadastru” în scopul

procurării hărţilor cadastrale (pe suport de hîrtie şi sub forma electronică) şi

informaţia juridică din Registrul Bunurilor Imobile. Datele vor fi utilizate la întocmirea

hărţilor de proprietate (Planul 1) pentru fiecare localitate.

Informaţia cadastrală este accesibilă atît pe hîrtie, cît şi în formă electronică. Hărţile

cadastrale în formatul MapInfo şi datele de înregistrare în formatul Excel sunt puse la

dispoziţia Proiectului pe CD-uri. Totodată, hărţile au fost tipărite pentru fiecare

localitate în parte pe suport de hîrtie în formatul A0 şi A1, la scara 1:2000. În cele 6

localităţi pilot sunt, în total, 149 sectoare cadastrale tipărite pe 60-70 de foi în

formatul A0 şi A1. Parcelele sunt identificate doar cu ultimele 3 cifre ale codului

cadastral (10 cifre în total), deoarece primele 7 (care indică raionul, zona, masivul şi

sectorul) sunt la fel pentru toate parcelele de pe o foaie.

ACTIVITATEA NR. 5: STABILIREA CADRULUI CU PRINCIPIILE CE VA ASIGURA

INOFENSIVITATEA ACTIVITĂŢILOR DE PROIECT ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Scopul principal al proiectului este de a contribui la dezvoltarea structurilor agricole

din satele pilot, reducerea fragmentării excesive a parcelelor, lărgirea dimensiunilor

fermelor şi dezvoltarea fermelor familiale. Toate ţările Europei de Vest au trecut prin

acelaşi proces în anii de după cel de al Doilea Război Mondial. Faptul în cauză a

condus la restructurarea unităţilor agricole, astfel încît acestea pot concura în

condiţiile globalizării economiei mondiale. Totuşi, în multe ţări au avut loc şi efecte

secundare negative exprimate în declinul tipurilor preţioase ale naturii (landşafturilor)

şi reducerii biodiversităţii.

Iată de ce este important a lua în consideraţie greşelile comise şi de a le evita pe

viitor în proiectele din localităţile pilot. Cadrul cu principiile menţionate va fi creat

pentru evitarea diferitelor impacte negative asupra mediului înconjurător. Realizarea

activităţii date trebuie să contribuie la pregătirea unei evaluări succinte a impactelor

asupra mediului înconjurător care este partea componentă integrantă a activităţii

echipelor locale. Activitatea va fi implementată în paralel cu elaborarea planului de

dezvoltare a comunităţii pentru fiecare sat (vezi activitatea10).

- 87 -

Conform termenilor de referinţă ale proiectului şi Propunerii Tehnice de Proiect

prezentate de Niras AB (ianuarie 2007), a fost prevăzut că Activitatea nr. 5 va fi

implementată în perioada de iniţiere. Evaluarea impactelor asupra mediului

înconjurător este strîns legată de începutul activităţilor practice în localităţile pilot,

care a demarat abia la finalul perioadei de iniţiere. Aşa dar, activitatea va fi realizată

între lunile noiembrie 2007 - februarie 2008, imediat după perioada iniţială. LE

împreună cu expertul în evaluarea impactelor asupra mediului înconjurător (EIAMÎ)

vor fi responsabili de realizarea Activităţii nr.10.

Expertul internaţional în EIAMÎ, în cadrul celui de-al doilea seminar de înstruire, va

prezenta materialele ce ţin de evaluarea impactului activităţilor proiectului asupra

mediului înconjurător. Expertul va evalua rezultatele şi va supraveghea progresul

activităţii date pe parcursul celei de-a doua misiuni, planificate pentru luna ianuarie

2008.

ACTIVITATEA NUMĂRUL 6: ELABORAREA ŞI DESFĂŞURAREA PROGRAMULUI DE INSTRUIRE

Un program de instruire efectiv constituie o condiţie prealabilă pentru implementarea

reuşită a proiectelor pilot în 6 sate din Moldova. Conform termenilor de referinţă

(secţia F), Activitatea nr. 6 a programului de proiect prevede elaborarea şi

desfăşurarea seminarelor de instruire pentru părţile cointeresate şi membrii echipelor

locale. În conformitate cu termenii de referinţă (secţia G), programul de instruire

urmează a fi elaborat în cadrul activităţilor grupului principal imediat după încheierea

perioadei de iniţiere. Contractorul a reuşit însă să pregătească programul de instruire

în perioada de iniţiere a proiectului. Acest fapt a permis desfăşurarea primului

seminar de instruire în luna octombrie 2007, imediat după selectarea satelor şi

formarea echipelor locale. Primul seminar de instruire a fost desfăşurat pe 10

octombrie 2007, imediat după simpozionul de lansare, cu prezenţa a cca 70 de

participanţi. Al doilea seminar de instruire a fost organizat la Chişinău în ziua de 23

noiembrie 2007 şi a fost axat pe problemele estimării impactului proiectelor pilot

asupra mediului ambiant.

Programul de instruire se axează pe cele mai noi practici internaţionale de

implementare a proiectelor de reparcelare/consolidare. FAO a pregătit materialele de

instruire pentru proiectele de consolidare a terenurilor agricole pe baza experienţei

obţinute din alte proiecte pilot de reparcelare/consolidare a terenurilor agricole din

Lituania şi Armenia. Autorul principal este dl David Palmer din Serviciul Beneficierii

Funciare al FAO cu asistenţă a Liderului Echipei de implementare, dl Morten

Hartvigsen.

- 88 -

Conceptul şi grupuri ţintă ale programului de instruire

Aceasta nu a fost intenţia exclusivă a Contractorului de a desfăşura cursuri de

instruire regulare a specialiştilor ca parte componentă a proiectului. Raţionalitatea

consta în aceea, că Contractorul (Orbicon) are deja experienţă în implementarea

proiectelor similare de reparcelare/consolidare a terenurilor agricole in Lituania,

Armenia şi Croaţia în ceea ce priveşte instruirea şi perfecţionarea.

MAIA şi-a exprimat interesul de a antrena în seminarele instructive nu numai părţile

direct implicate în proiect, ci şi alte instituţii. Intenţia MAIA este de a antrena un

număr cît mai mare de persoane, pentru ca în viitor experienţa obţinută din proiectul

pilot şi din seminarele de instruire să fie difuzată pe teritoriul întregii ţări şi utilizată în

cadrul proiectului naţional de reparcelare a terenurilor agricole.

Astfel, au fost selectate două grupuri ţintă pentru a participa la seminarele de

instruire:

· Personalul instituţiilor cointeresate şi părţile care sunt nemijlocit implicate în

procesul de implementare a proiectului pilot.

· Personalul administraţiei publice locale şi centrale care nu este implicat

nemijlocit în implementarea proiectului pilot în cele 6 localităţi: specialişti din

structuri guvernamentale, administraţii publice centrale şi locale, instituţii

cointeresate (de exemplu, Institutul de Proiectări pentru Organizarea

Teritoriului etc.).

Instruirea şi supravegherea părţilor direct implicate în proiect şi a părţilor omoloage

Seminarele de instruire prezintă o îmbinare între lecţiile teoretice şi lecţiile practice

desfăşurate în satele pilot. Lecţiile urmează a fi predate de experţi internaţionali în

cadrul a 5 seminare, programate pentru întreaga perioadă a proiectului. Fiecare

seminar va conţine şi activităţi preconizate pe perioada următoare.

Grupul principal pentru instruire include 6 echipe locale, personalul corespunzător de

la MAIA, lucrătorii ARFC, administraţia locală (nivel raional şi nivel local). Pe

întreaga perioadă a proiectului se prevede antrenarea a cca 40-50 de persoane.

Obiectivele programului de instruire pentru participanţi şi omologii direct implicaţi în

activităţile proiectului

Instruirea va asigura echipele locale cu abilităţi de a implementa proiectul.

Seminarele vor contribui la aprofundarea cunoştinţelor în domeniul

- 89 -

reparcelării/consolidării terenurilor agricole şi, în modul acesta, vor servi pe viitor

drept bază pentru implementarea proiectului de reparcelare la nivel naţional.

Un interes aparte în procesul de instruire îl prezintă schimbul de experienţă între cele

6 echipe locale şi experţii naţionali (atît ai MAIA cît şi ai Contractorului) şi dezvoltarea

abilităţilor de cooperare în grup.

Conţinutul programului de instruire pentru participanţi şi omologii direct implicaţi în

activităţile proiectului

La baza programului de instruire se află materialele FAO, menţionate mai sus. Ele

sunt structurate în 12 module de studiu (fiecare avînd partea textuală şi prezentarea

în PowerPoint) după cum urmează:

1. Conceptul general al proiectelor pilot de consolidare a terenurilor.

2. Selectarea unei comunităţi pentru proiectul pilot.

3. Campanii de familiarizare a publicului cu conţinutul proiectului.

4. Inventarierea documentelor cadastrale şi de înregistrare la lansarea

proiectului (Planul 1).

5. Analiza situaţiei şi evaluarea necesităţilor.

6. Planul de dezvoltare a comunităţii.

7. Negocierile cu proprietarii de terenuri şi alte părţi interesate.

8. Evaluarea parcelelor de pămînt.

9. Proiectul planului de reparcelare a terenurilor (Planul 2).

10. Finalizarea planului de reparcelare a terenurilor (Planul 2).

11. Înregistrarea şi realizarea contractelor semnate de tranzacţii funciare.

12. Rezultatele proiectului.

La materialele FAO, în cadrul lecţiilor, vor mai fi puse în discuţie urmatoarele

subiecte:

1. Conceptul de reparcelare benevolă, bazat pe economia de piaţă. Experienţa în

domeniul reparcelării/consolidării pămînturilor în ţările Europei Centrale şi de Est

pe parcursul ultimilor 15 ani.

2. Experienţa proiectelor pilot de consolidare a terenurilor agricole din Lituania,

Armenia şi Croaţia.

- 90 -

3. Consolidarea terenurilor în ţările Europei de Vest.

4. Evaluarea impactelor asupra mediului înconjurător.

Toate materialele instructive au fost traduse în limba de stat.

Pe parcursul a 18 luni se vor desfăşura 5 seminare, în cadrul fiecăruia, fiind aduse la

cunoştinţă, acţiunile planificate pentru perioada următoare. În conformitate cu Planul

de Acţiuni la implementarea proiectului (Anexa Rep 1) graficul preliminar al

seminarelor de instruire este următorul:

1. Octombrie 2007

2. Noiembrie 2007

3. Martie 2008

4. August 2008

5. Octombrie 2008

Seminarele desfăşurate vor include lecţii teoretice în clasă, exemple practice de

interviuri şi negocieri cu deţinătorii terenurilor agricole, demonstrarea progresului

obţinut şi a experienţei de implementare a proiectului de către fiecare echipă locală.

ACTIVITATEA NR. 7: DESFĂŞURAREA UNEI CAMPANII DE INFORMARE PUBLICĂ

Un element important al proiectului pilot este familiarizarea diferitelor instituţii, a

specialiştilor şi altor persoane care vor fi implicaţi în diferite faze de implementare cu

informaţii despre proiect.

Campanii de informare în procesul de selectare a comunităţilor pilot

Informaţia despre proiect a jucat un rol important în procesul de selectare a 6

comunităţi participante. Informaţia ce ţine de obiectivele proiectului, rezultatul

aşteptat, principiile generale şi criteriile de selectare a fost prezentată autorităţilor

locale (raionale) în procesul de selectare.

Seminarul de lansare a proiectului

Seminarul de lansare a proiectului a avut loc pe 10 octombrie 2007 în sala de

conferinţe a MAIA. La lansarea proiectului au asistat cca 70 de persoane –

reprezentanţi ai MAIA, ARFC, altor instituţii guvernamentale, şefii direcţiilor

agricultură din raioanele participante, autorităţile publice şi personalul primăriilor

selectate, experţii din partea Contractorului, inclusiv experţii internaţionali. A deschis

seminarul de lansare domnul Anatolie Gorodenco, Ministrul Agriculturii şi Industriei

Alimentare. Scopul organizării Simpozionului Naţional de lansare a proiectului pilot a

- 91 -

fost de a da start oficial proiectului pilot, de a familiariza publicul cu conceptul

proiectului şi rezultatele aşteptate.

Pliantul proiectului

Acest pliant a apărut după perioada de iniţiere. Informaţia conţinută în pliant va fi de

un real folos pentru toate părţile cointeresate: proprietari de terenuri, fermieri, alţi

locuitori ai satului. În el sînt descrise succint astfel de momente importante ca, de

exemplu: scopul şi conceptul proiectului, rezultatele aşteptate, orarul desfăşurării

activităţilor etc. Pliantul urmează a fi editat în limba de stat şi engleză.

Campania de familiarizare a participanţilor pe parcursul implementării proiectului în

fiecare localitate pilot

Informarea participanţilor pe parcursul implementării proiectului este o parte

importantă a activităţilor acestuia, deoarece participarea şi interesul comunităţilor

trebuie asigurate încă din start. În afară de pliant, informaţia va fi difuzată şi în cadrul

a 4 seminare desfăşurate în fiecare localitate pilot (Anexa Rep 1).

Primele seminare în fiecare din localităţile pilot au fost efectuate imediat după

recrutarea echipelor locale în octombrie 2007. Experţii internaţionali au asistat doar

la primul seminar, la Sadova, pe 11 octombrie 2007. În total au fost prezente cca 50

de persoane, inclusiv reprezentanţii altor echipe din celelalte localităţi. În acest fel,

seminarul de la Sadova a servit drept model pentru pregătirea şi desfăşurarea

seminarelor ulterioare, conduse de echipa centrală împreună cu MAIA.

La seminar au fost invitaţi proprietarii de pămînt, ceilalţi săteni, autorităţile locale,

unde li s-a explicat obiectivele, rezultatul aşteptat, principiile şi succesiunea

activităţilor ulterioare. Totodată, la seminar au demarat activităţile practice:

investigaţia preliminară a situaţiei, elaborarea planului de dezvoltare a localităţii,

intervievarea proprietarilor şi a părţilor cointeresate.

Pagina electronică a proiectului

Pagina oficială a proiectului încă n-a fost lansată. Dar acest lucru va fi făcut in

perioada apropiată cu scopul defuzării informaţiei respective pentru persoanele

interesate în reparcelarea/consolidarea terenurilor şi alte aspecte asemănătoare - atît

în ţară, cît şi în afara ei. Adresa electronică a paginii este www.re-parceling-

moldova.md.

- 92 -

ACTIVITATEA NUMĂRUL 8: ACORDAREA DE SPRIJIN COMUNITĂŢILOR PILOT LA CREAREA

COMITETELOR DE SUPRAVEGHERE LOCALE ŞI ASIGURAREA IMPLICĂRII LOR ÎN PROCESUL

DE REPARCELARE ÎN FIECARE LOCALITATE PILOT

O condiţie primordială a proiectului este participarea benevolă şi abordarea după

principiul „de jos în sus”. Elementul esenţial al abordării în cauză este constituirea

comitetelor locale de supraveghere în fiecare localitate pilot. Spre exemplu, la

Sadova comitetul de supraveghere include 7 persoane, alesee la prima întrunire cu

comunitatea pe 11 octombrie 2007. În alte 5 localităţi, astfel de comitete au fost, de

asemenea, alese în cadrul primelor seminare, în a doua jumatate a lunii octombrie-

începutul lunii noiembrie:

· Sadova: 11 octombrie 2007

· Baimaclia: 19 octombrie 2007

· Buşăuca: 23 octombrie 2007

· Boldureşti: 25 octombrie 2007

· Opaci: 26 octombrie 2007

· Călmăţui: 2 noiembrie 2007

Sarcina generală a comitetului de supraveghere constă în prezentarea intereselor

diferitelor grupuri de proprietari în procesul de reparcelare a terenurilor agricole, fiind

garantul respectării metodei participative, democratice şi a conceptului benevol în

procesele reparcelării. În acest fel, comitetul monitorizează negocierile şi procesul

designului reparcelării în fiecare localitate pilot şi garantează că nimeni nu este

obligat sau presat de către cineva să procedeze contra propriilor interese sau

dorinţe.

La implementarea proiectului comitetul de supraveghere local va fi implicat în

probleme de ordin mai general, cum ar fi: determinarea subzonelor şi destinaţia

acestora şi procesul, evaluarea parcelelor. Principiile generale şi „regulile de joc” ale

reparcelării vor fi, de asemenea, abordate în comitetul de supraveghere. Prin urmare,

comitetului îi va reveni rolul de intermediar între grupurile de interese ale comunităţii

pilot şi echipa de implementare a proiectului.

ACTIVITATEA NR. 9: VERIFICAREA ŞI, LA NECESITATE, REVIZUIREA HĂRŢILOR DE

PROPRIETATE FUNCIARĂ PENTRU CERCETAREA SITUAŢIEI CURENTE ÎN FIECARE

COMUNITATE (PREGĂTIREA PLANULUI 1)

În situaţia cînd în fiecare comunitate vor fi cîteva sute de proprietari (fiecare cu 3, 4

sau chiar şi mai multe parcele) care doresc să participe la reparcelare, sunt absolut

necesare instrumentele pentru colectarea, structurarea, analiza şi prezentarea

- 93 -

datelor de care este nevoie. Datele principale despre „cine ce posedă” pot fi puse la

dispoziţie de Oficiul Cadastral Teritorial (OCT) sau de ARFC. Însă în perioada de

iniţiere s-a evidenţiat că informaţia cadastrală referitoare la drepturile de proprietate

de care dispun primăriile nu au fost reînnoite din anul 1999. De aceea datele

cadastrale recente (hărţile şi listele drepturilor de proprietate actualizate) urmau a fi

obţinute la ARFC. Contractul de procurare a hărţilor cadastrale (pe suport de hîrtie şi

sub forma electronică) şi a informaţiei din Registrul Bunurilor Imobile a fost semnat

de Contractor (Niras) şi ARFC în luna octombrie 2007, ARFC punînd la dispoziţie

datele necesare în a doua jumătate a lunii octombrie.

Pentru a dispune de instrumentul care ne-ar putea asiugura monitorizarea procesului

de proiectare şi pentru a da posibilitatea comitetului de supraveghere local de a

viziualiza situaţia, este necesar de a pregăti hărţile proprietăţilor funciare - Planului 1,

special elaborat şi în scopul asigurării unui proces de proiectare a reparcelării.

Aceste hărţi se întocmesc în baza hărţii cadastrale, unde parcelele proprietarilor sunt

reprezentate în culori (haşurări) diferite şi indicate cu numere personale. Probabil va

fi necesar de subîmpărţit harta cadastrală a localităţii în zone mai mici, pentru a

putea identifica parcelele mult prea mici şi proprietarii acestora.

Pentru întocmirea variantelor finale ale hărţilor (Planul 1) se planifică utilizarea

experţilor locali în domeniul cartografiei şi SIG pentru elaborarea hărţilor (Planul 1)

înainte de începutul investigaţiilor prealabile (activitatea 10). Contractorul

intenţionează să angajeze ARFC pentru întocmirea hărţilor proprietăţilor (Planul 1)

pentru toate 6 localităţi pilot. În timpul intervievării proprietarilor funciari, care prezintă

partea componentă a procesului de investigaţii preliminare, va fi verificată informaţia

colectată prin chestionarea lor. Ultima variantă a Planului 1 va fi pregătită în baza

acestor verificări.

Activitatea în cauză a fost lansată în perioada de iniţiere, în luna decembrie 2007 a

fost întocmită schiţa Planului 1. Fiecare echipă locală va intervieva proprietarii

respectivi, cu verificarea concomitentă a informaţiei pe hartă. Versiunea finală a

Planului 1 urmează a fi pregătită de o companie privată locală.

ACTIVITATEA NR. 10: EFECTUAREA INVESTIGAŢIILOR PRELIMINARE, PREGĂTIREA ŞI

DIFUZAREA PLANURILOR ZONALE DE DEZVOLTARE ÎN FIECARE COMUNITATE PILOT

Activitatea nr. 10 a proiectului este una din cele mai complicate, deoarece se

efectuează simultan cu celelalte activităţi în localităţile pilot. Principalele două

activităţi sunt:

· Intervievarea proprietarilor şi a părţilor cointeresate

- 94 -

· Elaborarea planurilor de dezvoltare a localităţilor

Intervievarea proprietarilor şi a părţilor cointeresate

În baza hărţii Planului 1 (informaţia din Registrul Bunurilor Imobile şi harta

cadastrală), echipa locală va intervieva proprietarii şi părţile cointeresate din

localitatea respectivă (inclusiv arendatorii şi arendaşii). Scopul intervievării urmăreşte

colectarea informaţiei privind structura agro-economică locală (datele despre

deţinători, şi anume: ce se produce şi aproximativ în ce cantităţi), identificarea

proprietarilor care doresc să participe la proiect (prin mecanismele de vînzare-

cumpărare, schimb, luarea sau darea în arendă a loturilor). Deoarece proiectul se

bazează pe principii benevole, este important de a li se explica proprietarilor ce

prevede acesta, care este conceptul lui şi de a afla care le este interesul faţă de el.

Sarcina nu este de loc uşoară: într-o perioadă scurtă (noiembrie 2007 - martie 2008)

de a intervieva toţi proprietarii din localităţile participante (peste 7000 de persoane).

Pentru a economisi timpul, proprietarii sînt invitaţi la sediul proiectului din primărie. În

rezultat, fiecare din aceste persoane va avea un fişier (chestionar), completat cu

informaţia ce ţine de proprietatea lui şi doleanţele iniţiale, aşteptate de la participarea

la proiect. Modelul fişei a fost elaborat de Contractor imediat după încheierea

perioadei de iniţiere. Pornind de la informaţia colectată, vor fi întocmite următoarele

hărţi tematice:

· Hărţile proprietăţii (cu indicarea proprietarului fiecărei parcele)

· Hărţile funciare de mobilitate ce reflectă doleanţele sau planurile de a vinde

sau schimba parcelele.

Pregătirea planului de reparcelare se va face în baza informaţiei obţinute în urma

intervievării proprietarilor.

Discuţiile în cadrul grupurilor de focusCa parte a metodei benevole, cîteva grupuri de focus (3-5) vor fi constituite în

fiecare localitate cu includerea membrilor din diferite categorii (fermieri angajaţi

parţial în producerea agricolă, fermieri de subexistenţă, fermieri comerciali, fermieri-

femei etc.).

În comparaţie cu interviurile individuale, discuţiile în grup au un avantaj, şi

anume: păreri diferite (uneori chiar opuse) pe marginea aceluiaşi subiect pot fi

exprimate de persoane diverse şi discutate mai tîrziu de întregul grup. Echipa locală

trebuie să facă tot posibilul pentru a facilita discuţiile. De asemenea, discuţiile în grup

- 95 -

prezintă un instrument ce asigură influenţa grupurilor mai slabe (fermieri-femei sau

fermieri de subexistenţă) asupra elaborării proiectului.

Planul zonal de dezvoltare din comunitate

Elaborarea planului de dezvoltare a comunităţilor prezintă o parte întegrantă a

proiectelor pilot din cele 6 localităţi participante. În Republica Moldova reparcelarea

terenurilor agricole se abordează într-un context mai larg al dezvoltării rurale.

Fermele familiale mici (grupul ţintă al proiectului) se confruntă în calea dezvoltării cu

multe dificultăţi. Numai reparcelarea (micşorarea fragmentării şi mărirea

dimensiunilor fermelor) nu are sorţi de izvîndă. Iată de ce procesul de reparcelare

trebuie văzut într-un context mai larg al dezvoltării rurale în fiecare de localităţile pilot

unde va fi implementată reparcelarea terenurilor agricole. Planul de dezvoltare a

comunităţii va fi pregătit în paralel cu intervievarea proprietarilor pe o perioadă de 5

luni (octombrie 2007- martie 2008).

Planul de dezvoltare a comunităţii va fi elaborat în cadrul a 3 seminare

comunitare (precum şi după desfăşurarea lor), organizate atît pentru săteni, cît şi

pentru liderii locali. Accentul se va pune mai mult pe scimbarea modul de folosire a

terenurilor (schimbările imediate şi schimbările pe termen mediu şi lung). Acesta este

un proces interactiv ce include următorii paşi:

· Elaborarea planului de utilizare curentă a terenurilor (activitatea temelie a

procesului în cauză)

· Întocmirea schiţei planului de folosire a terenurilor

· Elaborarea planului final.

Scopul acestei activităţi este următorul: prin participare benevolă de a găsi

consensus în comunitate asupra planului de folosire a terenurilor/de dezvoltare a

acesteia. Drept temelie în acest context vor servi 3 seminare comunitare,

consultaţiile cu primăriile şi liderii locali, contribuţia proprietarilor individuali la

elaborarea planului menţionat, aflată în urma intervievării.Totodată, vor fi luate în

consideraţie şi planurile de dezvoltare a comunităţilor existente. Urmează a fi

intreprinsă o tentativă de identificare a obstacolelor ce stau în calea dezvoltării, se

vor face recomandări vizînd soluţionarea problemelor, ţinîndu-se cont de specificul

fiecărei din ele. Cîteva exemple referitor la problemele asupra soluţionării cărora

poate fi orientată proiectarea în localităţile pilot:

· Fragmentarea terenurilor

- 96 -

· Suprafeţele mici ale fermelor, fapt ce nu permite obţinerea unei producţii

rentabile

· Insuficienţa infrastructurii (drumurile rurale şi accesul la parcele)

· Disfuncţionalitatea sistemului de irigare

· Aspecte ce ţin de factorii naturii şi protejarea mediului înconjurător

· Lipsa canalelor de comercializare a producţiei

· Dificultăţi privind depozitarea producţiei (frigider pentru depozitarea fructelor,

etc.)

· Necesitatea lărgirii zonelor rezidenţiale ale comunităţii

· Necesitatea de a extinde cimitirul

· Altele

În rezultat, va fi elaborat planul de dezvoltare a teritoriului comunitar şi măsurile

propuse spre implementare imediate, pe termen mediu şi de lungă durată. Cu toate

acestea, doar în baza proiectelor de reparcelare, planurile de dezvoltare comunitare

nu pot fi implementate în deplină măsură. Ulteriorul proiect de reparcelare a

terenurilor agricole nu va implementa toate elementele planului de dezvoltare rurală,

dar el va servi drept baza schimbărilor imediate în folosirea terenurilor şi adoptării

structurii proprietăţilor şi beneficierilor funciare la masurile stabilite pentru dezvoltarea

rurală locală.

MANAGEMENTUL PROIECTULUI, ANGAJAREA (NOMINALIZAREA) SPECIALIŞTILOR ŞI

PREZENTAREA RAPOARTELOR

Pentru a asigura coordonarea generală a procesului de implementare, prin decizia

Guvernului RM, a fost aprobat Comitetul de Supraveghere de nivel înalt. Pentru

coordonare la nivel operaţional şi o cooperare mai efectivă între MAIA şi Contractor,

a fost aprobat Comitetul Tehnic.

Contractorul a format o echipă de specialişti internaţionali şi locali, precum şi echipe

locale de proiectare pentru a lucra asupra proiectului. MAIA a nominalizat din partea

sa persoane responsabile la nivel naţional cît şi cîte un reprezentant în fiecare

echipă locală. În capitolul de faţă sunt indicate numele fiecărui specialist la proiect

atît din partea MAIA, cît şi din cea a Contractrului şi funcţiile lor.

- 97 -

Nominalizarea specialiştilor

În numele consorţiului, Contractorul a propus un anumit număr de experţi pentru

implementarea proiectului. Personalul proiectului, angajat de Contractor, şi

perioadele de angajare sunt stabilite în Planul de implementare a proiectului (Anexa

Rep 1). Membrii echipei şi funcţiile acestora sunt prezentate succint în cele ce

urmează.

Experţii internaţionali:

Managerul de Proiect, dl Bo Rosenqvist, Niras AB

Managerul proiectului poartă responsabilitatea generală pentru proiect din numele

companiei suedeze Niras AB - liderul consorţiului de implementare. Managerul de

proiect este responsabil pentru toate chestiunile contractuale.Totodată, Domnia sa

va fi implicat, tehnic, în planificarea dezvoltării localităţile pilot. Se preconizează că

pe parcursul perioadei de implementare a proiectului, managerul de proiect va vizita

Moldova de 7 ori.

Liderul Echipei, dl Morten Hartvigsen, Orbicon A/S

Liderul echipei este responsabilul principal pentru implementarea tehnică generală a

proiectului. Se prevede că LE va efectua 13 vizite în R. Moldova, cu durata totală de

7 luni (inclusiv lucrul la domiciliu).

Expertul în managementul terenurilor, dl David Egiashvili, Terra Institute

Acest expert va contribui la executarea proiectului pe parcursul întregii perioade.

Este responsabil de conlucrarea cu ARFC (harta şi datele de înregistrare) şi,

suplimentar, de faza înregistrării tranzacţiilor negociate şi realizarea lor. Se

preconizează că Domnia sa va întreprinde în Moldova 10 vizite, cu contribuţia la

proiect de cca 4,25 luni.

Expertul în evaluarea terenurilor / Expertul Reparcelării, dl Jan Thaysen, Orbicon A/S

Urmează a fi responsabil de evaluarea terenurilor agricole şi va contribui la fazele

proiectării/ negocierilor (activităţile nr. 11 şi nr. 12). Contribuţia Domniei sale la

proiect va constitui 0,75 luni, pe parcursul a 3 vizite.

Expertul în Evaluarea Impactelor asupra Mediului Înconjurător, dna Karina Kitnaes,

Orbicon A/S

Domnia sa va fi responsabilă de crearea cadrului de evaluare a impactelor asupra

naturii şi mediului ambiant. Sunt planificate 2 vizite în Moldova pentru jumătate de

lună.

- 98 -

Expertul în planificarea dezvoltării comunitare şi înregistrării funciare, dl Vahagn

Grigoryan, Niras AB

Acest expert va participa la pregătirea planului de dezvoltare a localităţilor, la

înregistrarea şi implementarea acordurilor negociate. Durata contribuţiei Domniei

sale va constitui cca 1 lună.

Experţii locali:

ACSA, în calitate de membru a consorţiului de implementare din ţară, contribuie cu

specialiştii locali în procesele de expertizare.

Locţiitorul liderului echipei, dl Dumitru Şevcenco, ACSA

Locţiitorul liderului echipei este responsabil de activitatea cotidiană în biroul de lucru

de la Chişinău, fiind şi supraveghetor a tutoror ehipelor locale de executanţi. Este

angajat permanent pe toată perioada de implementare a proiectului.

Asistentul de proiect /Manager de oficiu, dl Maxim Gorgan, ACSA.

Asistentul de proiect coordonează toate activităţile de proiect sub supravegherea

locţiitorului liderului echipei. În acelaşi timp, el este managerul de oficiu şi

traducătorul de proiect.

Expertul în dezvoltarea comunităţii, dl Valentin Cibotaru, ACSA

Expertul în cauză este responsabil de elaborarea planurilor de dezvoltare pentru cele

6 localităţi pilot. Termenii de referinţă a lui presupun că dumnealui va asista echipele

locale în lucrul acestora ce ţine de dezvoltarea comunitară. Va fi angajat pe perioada

noiembrie 2007 - martie 2008.

Şoferul proiectului, dl Victor Cujba, ACSA

Şoferul este angajat permanent pe întreaga perioadă a proiectului.

Şase echipe locale:

Conform termenilor de referinţă ai proiectului, s-a convenit cu MAIA că în toate

localităţile pilot vor fi create 6 echipe locale, fiecare constituită din:

· Proiectantul reparcelării angajat de ACSA şi remunerat din bugetul proiectului

· Proiectantul reparcelării nominalizat şi remunerat de MAIA

· Inginerul cadastral din primărie, finanţat din bugetul local.

Echipele locale vor fi sprijinite şi coordonate de către echipa centrală şi MAIA. Pe

parcursul misiunilor, experţii internaţionali se vor stărui să se afle în localităţi pe o

durată de timp cît mai lungă.

- 99 -

Membrii echipelor locale:

Sadova: Proiectantul ACSA, Valeriu Agapie

Proiectantul MAIA, Evghenii Tihonov

Inginerul cadastral, Petru Gavriliţă

Buşăuca:

Proiectantul ACSA, Ion Ciobanu

Proiectantul MAIA, Aurel Scurtu

Inginerul cadastral, Alexandru Donica

Călmăţui:

Proiectantul ACSA, Angela Andreev

Proiectantul MAIA, Nicolae Buruian

Inginerul cadastral, Gheorghe Rusu

Boldureşti:

Proiectantul ACSA, Petru Andronache

Proiectantul MAIA, Victoria Canuda

Inginerul cadastral, Serghei Vitoroi

Opaci:

Proiectantul ACSA, Nicolai Blaj

Proiectantul MAIA, Ilie Gluh

Inginerul cadastral, Petru Rău

Baimaclia:

Proiectantul ACSA, Vasile Goroşenco

Proiectantul MAIA, Constantin Gafenco

Inginerul cadastral, Ghenadie Vovcenco

Personalul MAIA:

Fostul Vice-ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, dl Ştefan Calancea:

Viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare este preşedintele Comitetului

Tehnic, membru al comitetului de supraveghere a proiectului şi responsabil de

consolidarea terenurilor agricole.

Şeful Departamentului Consolidarea terenurilor agricole al MAIA, dl Ion Botnarenco:

- 100 -

Membru al Comitetului Tehnic, specialist principal al MAIA în reparcelarea terenurilor

agricole.

Consultant al MAIA, Coordonator al proiectului, dl Oleg Horjan:

Membru al Comitetului Tehnic, angajat de BM/UCIMPA pentru a coordona activităţile

proiectului în MAIA.

- 101 -

ANEXE

NUM RUL DE SERVICII I FORMA LOR DE PRESTARE, RE EAUA ACSA, Anual 2007 Anexa RAS 1

Vizitetehn juridic market econ tehn juridic market econ tehn juridic market econ tehn juridic market econ tehn juridic market econ tehn juridic market econ

1 Anenii Noi 3860 1027 1396 1366 17 0 0 2 526 121 110 124 0 0 0 0 11 10 4 7 56 6 1 7 86512 Basarabeasca 1029 352 180 114 169 15 18 9 347 17 12 12 49 17 6 8 50 13 8 9 22 4 3 6 24693 i 5705 1133 1109 869 16 2 0 33 429 50 47 38 10 1 0 9 89 22 18 15 29 0 0 13 96374 Cahul 3064 251 698 326 98 4 4 2 865 9 37 23 118 5 8 5 33 4 11 1 86 2 1 8 56635 inari 1992 509 650 362 21 2 3 5 431 36 52 38 11 4 5 15 42 24 25 9 69 5 2 16 43286 ra i 2581 584 1402 499 0 0 0 2 528 31 78 94 0 6 18 7 49 14 17 11 58 5 4 24 60127 Cantemir 2493 545 648 458 0 0 0 0 775 25 32 47 3 7 76 24 33 12 12 23 176 17 1 36 54438 eni 2658 548 1206 875 29 2 4 2 544 28 30 36 4 3 4 11 28 13 19 15 105 5 9 26 62049 Cimi lia 1570 610 758 616 0 0 0 0 343 58 44 32 35 17 8 10 38 22 18 16 90 16 0 3 4304

10 Comrat 1625 523 702 175 106 22 30 21 280 44 57 23 105 22 12 20 5 1 6 4 31 4 3 3 382411 Criuleni 3281 569 626 434 62 0 5 3 417 7 10 11 131 21 6 12 6 2 6 0 152 3 1 19 578412 Dondu eni 2298 137 1335 407 2 2 1 6 634 11 40 22 4 2 1 3 65 9 15 12 86 2 2 22 511813 Drochia 1786 480 592 561 3 0 1 0 273 3 3 5 64 64 61 51 49 13 18 13 73 1 1 15 413014 Edine 2328 419 1264 558 0 0 0 2 552 22 23 17 46 43 28 45 68 29 17 25 72 4 2 18 558215 le ti 1243 221 215 219 0 0 0 0 583 54 82 88 40 9 9 18 25 12 14 15 89 1 1 17 295516 Glodeni 3169 1095 1163 1233 31 1 8 14 352 79 124 88 2 21 2 5 41 28 26 27 108 5 0 47 766917 Hince ti 2451 754 1051 855 31 7 7 12 256 64 70 63 48 35 29 44 26 21 12 21 57 2 3 18 593718 Ialoveni 4427 711 563 896 10 1 0 0 808 67 27 43 26 12 5 11 24 4 4 5 48 0 0 2 769419 Leova 1957 356 807 291 76 14 14 14 412 15 12 14 29 18 10 21 8 2 2 2 39 3 0 10 412620 Nisporeni 1242 943 976 995 1 0 0 0 356 218 231 200 2 3 2 6 50 54 56 56 41 7 1 22 546221 Orhei 2695 576 828 494 26 1 0 1 729 18 29 29 6 66 51 64 29 19 19 26 79 4 3 17 580922 Ocni a 2224 621 1121 874 53 2 6 4 663 28 87 63 9 15 12 7 66 19 14 22 107 0 2 26 604523 Rezina 1044 354 504 272 36 12 2 2 621 87 117 110 24 13 3 12 89 33 32 36 73 12 0 9 349724 Sîngerei 2504 502 711 304 75 10 6 3 914 76 86 72 30 12 32 20 40 8 7 11 55 8 4 17 550725 old ne ti 1259 328 901 427 27 9 24 62 542 16 99 13 16 52 7 61 51 24 23 26 84 7 4 12 407426 Soroca 3609 620 1038 445 1 0 0 0 410 6 1 10 213 95 83 105 108 18 24 21 27 7 1 13 685527 tefan Vod 2910 624 1332 818 71 1 4 4 486 69 80 79 7 13 11 22 34 20 20 21 103 10 7 24 677028 Str eni 1126 550 396 384 7 7 7 6 519 6 5 7 71 65 49 42 78 34 32 30 64 4 3 14 350629 Taraclia 1287 406 499 361 36 16 0 3 679 20 48 28 99 34 28 33 73 10 23 11 18 3 0 5 372030 Ungheni 2368 419 514 385 22 6 0 2 992 82 108 75 26 4 6 5 87 25 16 18 35 0 1 14 521031 Ceadîr Lunga 1765 763 893 430 49 28 11 18 338 131 194 144 99 48 39 42 9 5 3 8 26 9 2 16 507032 Briceni 1461 261 333 215 0 2 0 16 574 80 95 40 62 3 3 11 35 22 29 15 63 2 1 13 333633 Rî cani 4458 456 753 539 61 0 5 14 634 1 1 1 5 2 1 0 69 14 11 14 47 7 1 11 710534 Telene ti 1719 330 573 247 71 10 12 57 620 73 37 19 180 74 43 54 87 33 17 18 18 1 0 7 430035 Flore ti 3431 486 514 462 14 0 0 0 669 19 20 14 16 25 17 47 70 20 25 29 81 5 1 34 5999

TOTAL 84619 19063 28251 18766 1221 176 172 319 19101 1671 2128 1722 1590 831 675 850 1665 613 603 592 2367 171 65 564 187795

Prestatorul deservicii

Consulta ii verbale Consulta ii în scris Mese rotunde Întruniri Seminare TOTAL

FORMA DE PRESTARE I NUM RUL BENEFICIARILOR, RE EAUA ACSA, Anual 2007Anexa RAS 2

Pres

tato

rul d

ese

rvic

ii

Con

sulta

ii ve

rbal

e

Ben

efic

iari

Con

sulta

iiîn

scr

is

Ben

efic

iari

Vizi

te

Ben

efic

iari

Mes

e ro

tund

e

Ben

efic

iari

Dis

cuii

Ben

efic

iari

Sem

inar

e

Ben

efic

iari

Uni

t

Ore

Tota

l per

soan

eco

nfor

m re

gist

rulu

ilis

telo

r

Au

veni

t o s

ingu

rda

t

Au

veni

t mai

mul

teor

i

Tota

l ben

efic

iari

1 Anenii Noi 7649 6653 19 19 881 4419 0 0 32 159 70 1652 8651 8635 14100 12092 829 129022 Basarabeasca 1675 1693 211 222 388 1274 80 721 80 353 35 615 2469 4663 4887 4059 814 48783 i 8816 7659 51 51 564 2029 20 199 144 537 42 758 9637 8446 12642 9931 1304 112334 Cahul 4339 3471 108 141 934 2617 136 1220 49 187 97 1510 5663 8570 11004 7856 1271 91465 inari 3513 3230 31 85 557 2507 35 332 100 467 92 1418 4328 6164 8550 7737 497 80396 ra i 5066 4736 2 2 731 2341 31 202 91 399 91 1628 6012 7675.5 9698 8974 331 93087 Cantemir 4144 5272 0 0 879 5525 110 1707 80 536 230 5990 5443 10980 19149 19020 130 190308 eni 5287 4749 37 36 638 3731 22 210 75 538 145 2034 6204 8060 13087 10205 1252 112989 Cimi lia 3554 3063 0 0 477 2238 70 767 94 503 109 2497 4304 6621 9185 7892 682 9068

10 Comrat 3025 2986 179 200 404 1107 159 862 16 67 41 509 3824 5605 5995 5293 571 573111 Criuleni 4910 4606 70 68 445 1924 170 1283 14 82 175 2032 5784 8981 10396 9716 406 999512 Dondu eni 4177 4135 11 11 707 2478 10 132 101 555 112 1869 5118 7614 9251 9109 72 918013 Drochia 3419 2825 4 4 284 303 240 1639 93 402 90 1705 4130 6378 7698 6032 914 687814 Edine 4569 4225 2 2 614 3306 162 1938 139 812 96 1602 5582 8022 11711 10811 1100 1188515 le ti 1898 1851 0 0 807 2244 78 538 66 275 108 1516 2957 6738 6574 6371 254 642416 Glodeni 6660 5828 54 53 643 2124 30 236 122 461 160 1367 7669 7984 10942 9415 655 1006917 Hince ti 5111 4565 57 57 453 2523 156 1850 80 494 80 1699 5937 7522 11847 10567 614 1118818 Ialoveni 6597 5917 11 11 945 3329 54 502 37 260 50 1113 7694 8428 12035 10474 808 1113219 Leova 3411 3225 118 163 453 2554 78 878 14 69 52 930 4126 5371 8244 7454 415 781920 Nisporeni 4156 3837 1 1 1005 3986 13 97 216 835 71 1494 5462 7507 10928 9579 671 1025021 Orhei 4593 4335 28 113 805 4478 187 2090 93 635 103 2159 5809 8611 14342 13292 542 1381022 Ocni a 4840 4569 65 67 841 2209 43 583 121 657 135 2425 6045 8240 10762 9834 466 1051023 Rezina 2174 2126 52 61 935 2986 52 619 190 962 94 2048 3497 7811 8957 8662 143 880224 Sîngerei 4021 3766 94 438 1148 4789 94 512 66 350 84 1452 5507 8716 12011 10833 695 1130725 old ne ti 2915 2826 122 146 670 3322 136 1569 124 681 107 2130 4074 7981 11082 10227 415 1067426 Soroca 5712 4611 1 1 427 2210 496 3442 171 736 48 1066 6855 8408 14136 9075 3015 1206627 tefan Vod 5684 5092 80 116 714 3039 53 495 95 479 144 2194 6770 8306 12203 9284 1231 1141528 Str eni 2456 2261 27 27 537 2455 227 2276 174 710 85 1675 3506 7422 10180 8509 850 940429 Taraclia 2553 2504 55 67 775 3006 194 1128 117 424 26 456 3720 7076 8049 7121 464 758530 Ungheni 3686 3439 30 31 1257 5080 41 243 146 624 50 829 5210 8262 11087 9780 553 1024631 Ceadîr Lunga 3851 3393 106 106 807 3916 228 2724 25 127 53 1227 5070 8617 12085 10982 525 1149332 Briceni 2270 2163 18 18 789 3994 79 622 101 552 79 1334 3336 6494 9073 8328 374 868333 Rî cani 6206 4915 80 86 637 885 8 50 108 363 66 968 7105 7719 8640 5958 1346 726734 Telene ti 2869 2847 150 193 749 3306 351 2865 155 1174 26 700 4300 9021 10843 10610 164 1108535 Flore ti 4893 4511 14 14 722 4429 105 1070 144 904 121 1977 5999 8321.5 14070 11890 1059 12905

TOTAL 150699 137884 1888 2610 24622 102663 3948 35601 3473 17369 3167 56578 187797 270970 375443 326972 25432 352705

Anexa RAS 3

Nr.

Con

trac

tulu

i Prest torulde servicii Obiectul contractului

Numele iprenumele

beneficiaruluiLocalitatea Raionul Telefon Despre

executare

1 Nisporeni, C ra i, Rezina, Taraclia,Cidâr-Lunga

Particularit ile producerii fructelor i pomu oarelor încondi iile anului 2007

Executat

2 Anenii Noi, Criuleni, Orhei, Stra eni,Cahul


Executat

3 eni, Ialoveni, Râ cani, Edine ,Ocni a, Glodeni, F le ti, Ungheni


Executat

4 Sângerei, Drochia, Soroca, Flore ti,old ne ti, Telene ti


Executat

5 AO”Centru-Prim-Agro” Anenii Noi Tehnologia de cultivare a ardeiului dulce la irigareaprin picurare

Gheorghe Sîrbu s. Ro cana Anenii Noi 69212627 Executat

59 AO”Centru-Prim-Agro” Anenii Noi Cre terea ciupercilor în condi ii adaptate Baraba Raisa s. Bulboaca Anenii Noi (265) 48 0 14 Executat

6 AO”Inform Agro-BS" Basarabeasca Între inerea i reproducerea iepurilor în condi ii decas

Tudor Bordan s. Ba calia Basarabeasca 69213293 Executat

7 Centrul Ini iativelor Private din B i Implementarea tehnologiei moderne la cultivareacaisului

Iurii Toac s.Glingeni i mob.79188702 Executat

8 OO"Agroconsultant" Briceni Tehnologia de cultivare a legumelor ecologice îngospod ria neasc

Lilian Borodachi s.Hlina Briceni (247) 67 2 45 Executat

9 AO”ASIA” Cahul Cre terea r sadului de legume în solarii iproducerea legumelor timpurii

Dimov Iacob com Cucoara Cahul (299) 51 5 04 Executat

69 AO”ASIA” Cahul Fondarea unei mini ferme de reproducere aporcinelor de ras

Mihail Vrabie s.Taraclia deSalcie

Cahul (299) 78 4 55 Executat

10 AO"Fermer Agroinform" Cantemir Cultivarea c unului la irigarea prin picurare Griciniuc Alexandra s.Sadîc Cantemir mob.79286871 Executat

11 AO"Fermer Agroinform" Cantemir Implementarea tehnologiei de între inere ireproducere a albinelor

Cazacov Georgeta s.Haraghi Cantemir (273) 63 2 34 Executat

65 AO”Consult – InfoAgro” C inari Între inerea i reproducerea taurinelor pentru lapte Braga Andrei s. Cîrn eni inari (277) 74 2 23 Executat

12 AO”Consult – InfoAgro” C inari Cultivarea legumelor la irigarea prin picurare Iurii Cojocaru s.Baimaclia inari (277) 92 5 30 Executat

13 AO”Agroconsultant” C ra i Cre terea r sadului de legume în palete iproducerea legumelor timpurii

Iurie Iurcu s.Buda ra i (244) 61 3 61 Executat

14 AO”Service Agroinform” C eni Implementarea tehnologiei de cre tere a ciupercilorîn condi ii adaptate

Dumitru Margarint s.Hajimus eni (243) 58 2 56 Executat

15 AO”Service Agroinform” C eni Cultivarea c unului în gospod ria neasc Iacob Mungiu s. Plop- tiubei eni (243) 59 2 18 Executat

16 Centrul de Informare i Consultan„Dialog” Ciadîr-Lunga

Între inerea i reproducerea pe telui în ele teu Constantin Gaidarjî s.Baurci Ciadîr Lunga (291) 32 2 70 Executat

17 Centrul de Informare i Consultan„Dialog” Ciadîr-Lunga

Cre terea ciupercilor în condi ii adaptate Vladimir Anastasov or.Ciadîr-Lunga Ciadîr Lunga (291) 21 2 17 Executat

18 OO"Bugeack-Consult" Cultivarea tomatelor în ser la irigarea prin picurare Andrei Bolgar or.Comrat Comrat (298) 26 5 63 Executat

19 AO”Criul-Fermier” Criuleni Cre terea garoafelor, crizantemelor i trandafirilor însere

Valentina Paladi s.Cruclic Criuleni (248) 66 5 25 Executat

Produc torii de fructe i pomu oare din raioanele numite conform listelor participan ilor

Informa ie despre implement rea contractelor de prestare a serviciilor speciale în anul 2007




20 AO”Criul-Fermier” Criuleni Tehnologia de producere, prelucrare i p strare acepei comune

Ion R bd u s.M i Criuleni (248) 64 3 78 Executat

72 AO”Criul-Fermier” Criuleni Fondarea i între inerea unei planta ii de nuc cusoiuri productive

Mihail Sclifos or. Criuleni Criuleni (248) 22 0 60 Executat

21 OO"Agroconsultant" Dondu eni Cultivarea legumelor în sol protejat folosind irigareaprin picurare

Vladimir Costa co s.Plop Dondu eni (251) 71 3 42 Executat

22 AO"Consult-Service" Drochia Înfiin area unui atelier de confec ionare a mobilei îngospod ria neasc

Josanu Sergiu s.Chetrosu Drochia (252) 54 8 74 Executat

23 AO"Consult-Service" Drochia Cultivarea legumelor în cîmp deschis la irigarea prinmicroaspersiune

estovschi Ion s.Nicoreni Drochia (252) 37 3 50 Executat

24 AO"Consult-Service" Drochia Cre tertea i între inerea ovinelor de ras Karacul Dasc l Eugen s. Drochia Drochia (252) 44 4 76 Executat

63 AO"Agroext" Edine Între inerea i reproducerea taurinelor pentru lapte Leonid Platon s.Volodeni Edine (246) 61 2 63 Executat

25 AO"Agroext" Edine Fondarea unei mini ferme pentru reproducereaiepurilor de cas

Eugen Buruian com.Parcova Edine (246) 77 2 00 Executat

62 AO"Centrul de Consulta ie agricol dinle ti"

Între inerea i reproducerea ovinelor de ras Karacul Grigore Boub trîn s.C line ti le ti (259) 61 3 27 Executat

26 AO"Centrul de Consulta ie agricol dinle ti"

Cultivarea legumelor în sol deschis la irigarea prinpicurare

Eugen Ciobanu s.Ilenu a le ti (259) 68 1 77 Executat

27 OO Centrul local de extensiune"Tamir" Flore ti

Cre terea ciupercilor în condi ii adaptate Valeriu Postolachi s. V rv reuca Flore ti (250) 20 3 32 Executat


Producerea materialului s ditor pomicol cu calit ibiologice avansate

Nistor Ixari s.Sevirova Flore ti (250) 42 2 18 Executat


Între inerea i reproducerea ovinelor de ras Karacul Ion Bogdan s.R dulenii Vechi Flore ti (250) 46 3 78 Executat

29 AO"Centrul de Consultan icolarizare în Agricultur " Glodeni

Cultivarea c unului în gospod ria neasc Ira Condrea s.Du mani Glodeni (249) 74 5 86 Executat

30 AO"Centrul de Consultan icolarizare în Agricultur " Glodeni

Cre terea r sadei de legume i producerealegumelor timpurii în sol protejat

Vasilii Pogor s.Hîjdieni Glodeni (249) 56 5 18 Executat

31 AO"Hînce ti-Inform" Între inerea i reproducerea iepurilor în condi ii decas

Mihail Dragomir s.Bobeica Hînce ti (269) 56 6 17 Executat

32 AO"Hînce ti-Inform" Implementarea tehnologiei de între inere ireproducere a albinelor

Vasile Sîrbu s.Minjir Hînce ti (269) 76 6 97 Executat

33 Centrul de Extensiune"Agroinform"Ialoveni

Fondarea unei mini ferme de între inere ireproducere a iepurilor de cas

Adrian Luca or.Ialoveni Ialoveni mob. 69195611 Executat


Implementarea tehnologiei de cultivare a legumelor lairigarea prin picurare

Mihail Cioar s.Mile tii Mici Ialoveni (268) 68 4 07 Executat


Între inerea i reproducerea taurinelor pentru lapte Ion Afanasie s.Zîmbreni Ialoveni (268) 57 2 30 Executat

35 AO"Colina" Nisporeni Cultivarea c unului i arbu tilor frictiferi îngospod ria neasc

Sergiu Izba s.Marinici Nisporeni (264) 44 4 63 Executat

36 AO"Colina" Nisporeni Cre terea i reproducerea iepurilor în condi ii decas

Gheorghe Petic s.Mile ti Nisporeni (264) 40 2 93 Executat

37 OO"Centrul Teritorial de extensiuneNGO" Ocni a

Cultivarea cartofului la consum cu aplicarea iriga ieiprin picurare

Alexandru Grinco com. Corestau i Ocni a (271) 94 1 67 Executat


Cultivarea legumelor în cîmp deschis la irigarea prinaspersiune

Anatolii Gumeniuc s.Rujni a Ocni a (271) 75 3 07 Executat


Prelucarea lemnului i confec ionarea obiectelor dinlemn

Leonid Munteanu s.H i Ocni a (271) 93 7 20 Executat


Între inerea i reproducerea bovinelor Nicolai Galemba s.Bîrnova Ocni a (271) 54 4 20 Executat

40 AO"Agroinfo Service Orhei" Crearea unei mini ferme de între inere i reproducerea prepeli elor

Nicolai ova s.Zahoreni Orhei (235) 50 6 77 Executat

41 AO"Agroinfo Service Orhei" Fondarea i între inerea unei planta ii de nuc cusoiuri productive

Dorin Zghibar s.Morozeni Orhei (235) 57 3 01 Executat

42 AO"Agroinfo Service Orhei" Între inerea i reproducerea iepurilor în condi ii decas

urcan Valeriu s.Mitoc Orhei (235) 41 3 34 Executat

61 AO"Agroinfo Service Orhei" Între inerea i reproducerea ovinelor de ras Karacul Valentin Creciun s.Morozeni Orhei (235) 57 2 00 Executat

43 AO" Nistru AgriConsult" Rezina Cultivarea ardeiului la irigarea prin picurare Anatolii Soltan s.Cuizovca Rezina (254) 46 3 64 Executat

64 AO" Nistru AgriConsult" Rezina Între inerea i reproducerea pe telui în ele teu Valeriu Burjacovschi s.Horodi te Rezina (254) 92 4 80 Executat

44 AO"Agroinform Rî cani" Tehnologia de cultivare a legumelor în sol protejat Ion Ila ciuc s.Aluni Rî cani (256) 61 2 01 Executat

45 AO"Agroinform Rî cani" Cre terea ciupercilor în condi ii adaptate Tîbuleac Ion or.Rî cani Rî cani (256) 28 8 45 Executat

46 AO" Uniunea Fermierilor Priva i dinSîngerei"

Cre terea ciupercilor în condi ii adaptate GheorgheTurtureanu

s.Chi reni Sîngerei (262) 41 2 90 Executat

47 AO" Uniunea Fermierilor Priva i dinSîngerei"

Cre terea i reproducerea pe telui în ele teu Teodor Bajura s.Bilicenii Vechi Sîngerei (262) 33 4 58 Executat

48 Asocia ia ob teasc "Astagro" Str eni Producerea ciupercilor în condi ii adaptate Maria Codreanu s.Recea Str eni (237) 41 3 85 Executat

49 AO" SORAGROINFORM" Soroca Confec ionarea obiectelor din nuiele de salcie Ala Ciumac s.Egoreni Soroca (230) 93 8 83 Executat71 AO" SORAGROINFORM" Soroca Dezvoltarea turuzmului rural Mihail Zubatîi s.Parcani Soroca mob. 069239231 Executat

50 AO"Agro Farmer Consult" old ne ti Prelucrarea lemnului i confec ionarea produselordin lemn în condi ii rurale

Ion Colin s.Pohoarna old ne ti (272) 47 2 13 Executat

51 AO"Agro Farmer Consult" old ne ti Crearea unei mini ferme de cre tere a prepeli elor Ion Laz r s.Cotiujenii Mari old ne ti (272) 74 1 69 Executat

67 AO"Agro Farmer Consult" old ne ti Tehnologia de cultivare a legumelor timpurii cuaplicarea agriluli

Ion Burez s.Zahorna old ne ti (272) 48 2 34 Executat

60 AO"Agroasisten a" tefan Vod Între inerea i reproducerea ovinelor în condi iilegospod riei ne ti

Mihail Curmei s.Fe teli a tefan Vod (242) 44 4 54 Executat

52 AO"Agroasisten a" tefan Vod Confec ionarea costumelor na ionale i obiectelor deartizanat

Galina M rinescu s.Carahasani tefan Vod (242) 42 3 76 Executat

53 AO"Agroasisten a" tefan Vod Producerea materialului s ditor decorativ încontainere Ruslan Dombrov s.Tudora tefan Vod (242) 53 1 80 Executat

54 AO"Agroconsultant" Taraclia Cultivarea legumelor timpurii în ser Dmitrii Vinode s.Musait Taraclia (294) 52 2 47 Executat

55 ONG "PRESCONS AGRO Telene ti" Cre terea r sadului i cultivarea legumelor timpurii înser

Anatolie Rabei s.S tenii Vechi Telene ti (258) 73 2 17 Executat

56 ONG "PRESCONS AGRO Telene ti" Între inerea i reproducerea a iepurilor de cas Gheorghe Trofimov s. în reni Telene ti nu are Executat

68 Centrul de Consultan i colarizareîn Agricultur Ungheni

Fondarea unei mini ferme de reproducere aporcinelor de ras

Dumitru Cepoi s.Bumb ta Ungheni (236) 44 5 07 Executat

57 Centrul de Consultan i colarizareîn Agricultur Ungheni

Implementarea tehnologiei de cultivare a c unuluiîn tunele

Victor Munteanu s.Hristoforovca Ungheni (236) 69 2 36 Executat

Anexa RAS 4

Componenţa nominală a Comisiilor de susţinere a tezelor la specializarea

Viticultură:

1. Tudor Cazac, Vice director, Institutul Viei şi Vinului, doctor în agricultură2. Mihai Suvac, Şef al Direcţiei fitotehnie, semenologie, horticultură şi pepinierit MAIA3. Andrei Botezatu, Coordonator Unitatea Servicii de Extensiune Rurală UCIMPA-MAIA4. Ina Butucel, Jurist, Unitatea Servicii de Extensiune Rurală UCIMPA-MAIA5. Lilia Banuh, Economist, Coordonator ACSA Bălţi6. Gheorghe Cainarean, Coordonator consultanţă şi instruiri, Direcţia Executivă ACSA.

Pomicultură:

1. Victor Bucarciuc, Şeful laboratorului ameliorarea speciilor sămânţoase, Institutul deCercetări în Pomicultură, doctor habilitat în agricultură2. Mihai Suvac, Şef al Direcţiei fitotehnie, semenologie, horticultură şi pepinierit MAIA3. Andrei Botezatu, Coordonator Unitatea Servicii de Extensiune Rurală UCIMPA-MAIA4. Ina Butucel, Jurist, Unitatea Servicii de Extensiune Rurală UCIMPA-MAIA5. Lilia Banuh, Economist, Coordonator ACSA Bălţi6. Gheorghe Cainarean, Coordonator consultanţă şi instruiri, Direcţia Executivă ACSA.

Legumicultura:

1. Vasile Botnari, Şeful laboratorului de legumicultură, Institutul de Fitotehnie, doctorhabilitat în agricultură

2. Mihai Suvac, Şef al Direcţiei fitotehnie, semenologie, horticultură şi pepinierit MAIA3. Andrei Botezatu, Coordonator Unitatea Servicii de Extensiune Rurală UCIMPA-MAIA4. Ina Butucel, Jurist, Unitatea Servicii de Extensiune Rurală UCIMPA-MAIA5. Lilia Banuh, Economist, Coordonator ACSA Bălţi6. Gheorghe Cainarean, Coordonator consultanţă şi instruiri, Direcţia Executivă ACSA.

Anexa RAS 5Temele tezelor de curs specializat pentru specializarea „Viticultură”, anul 2007

Nr.ord.

Nume/prenume Presatorul deServicii

Tema tezei de curs,susţinută

Exploataţia agricolăîn baza căreia

sa întocmit teza

1 Dragan MihailConsultant

Local

AO „Preconsagro”, r. Teleneşti

Reînnoirea plantaţiilor devii existente cu soiuriviticole noi – cale de

sporire a veniturilor îngospodăriile ţărăneşti

GŢ ”Dragan Victor”,s. Budăi,

r. Teleneşti

2 SpataruAlexandru ,Consultant

Local

AO”Hânceşti-Inform”,

r. Hînceşti

Producerea strugurilortehnici ca afacere în

gospodăria ţărănească

GŢ ”I. Golban”,s. Cărpineni,

r. Hînceşti

3 CucereavîiVladimir,

ConsultantLocal

AO,,Consult-infoagro,,,

Căinari

Protecţia integrată a viteide vie ca element

tehnologic hotărâtor laproducerea strugurilor

tehnici

GT,,Bostan Ion „s. Taraclia, r.

Căuşeni

4 GoloveiConstantin,Consultant

Local

AO „ServiceAgroinform”,r. Căuşeni

Producerea strugurilor demasă ca afacere în

gospodăriile ţărăneşti.

GŢ „Covalschii C.”GŢ „Vrancean N.”GŢ „Spravnic Gh.”,

s. Tocuz,r. Căuşeni

5 Gavriluţa Ion,Consultant

Local

APA „Centru-Prim-Agro”,

r. Anenii Noi

Înfiinţarea plantaţiilorviticole noi şi reînnoireacelor existente –metodăde sporire a veniturilor îngospodăriile ţărăneşti din

Bulboaca

În baza plantaţilorparticulare din satul

Bulboaca,r. Anenii Noi

6 Ciocan Ion,Consultant

Local

Centrul deConsultanţă,r. Ungheni

Producerea strugurilor demasă ca afacere în

gospodăriile ţărăneşti

GŢ „Ciocanu Ion”,s. Costuleni,r. Ungheni

7 Haruţa Anatol,Consultant

Local

AO„InfoAgroConsult”,

r. Cimişlia

Înfiinţarea plantaţiilorviticole înalt productive –

cale spre sporireaveniturilor în gospodăriile

ţărăneşti

GŢ,,BalmuşSemion”,

s. Cicur – Mingir,r. Cimişlia

8 Adam Tudor,Consultant

Local

OO „Colina”,r. Nisporeni

Producerea strugurilor demasă – sursă de venit în


G.Ţ. „MihăilăTudor”,

s. Selişte,r. Nisporeni

9 CebotariIlarion,

Coordonator deproiect

CE ”Agroform”,r. Ialoveni

Producerea soiurilortehnice ca afacere îngospodăriile ţărăneşti

GŢ „Plămădeală Gh”s. Hansca,r. Ialoveni

10 Bacalov IvanConsultant

Local

Centrul DIALOG,r. Ceadîr-Lunga

Integrirovannaia zaşcitavinogradnikov kak vajnîi

ălement pribîlinogovedenia hoziaistva

КХ «Агроюлдим»,s. Corteni,

r. Ceadîr-Lunga

11 PerebailovMaria,

ConsultantLocal

AO „Agroasistenţa”r. Ştefan Vodă

Producerea strugurilortehnici în zona Purcari –sursă durabilă de venit

SRL”Amfipur”.s. Tudora,

r. Ştefan Vodă

12 TătaruGheorghe,Consultant

Local

«Агроконсультан»r. Taraclia

Proizvodstvo stolovogovinograda kak vajnîi

istocinic dohodov dleacrestianschih hozeaistv

GT «Кашиняну Г.»,s. Albota de Jos,

r. Taraclia

13 LozovanuConstantin,Consultant

Local

APA „Astagro”,r. Străşeni

Argumentareaorganizatorico-economică

a înfiinţării plantaţiilorviticole cu viţe vegetante

GŢ „Lozovanu ”,s. Micleuşeni,

r. Străşeni

14 CondurachiGheorghe,Consultant

Local

AO „ASIA”,r. Cahul

Restabilirea plantaţiilorviticole ca element

tehnologic de sporire aveniturilor în gospodăriile

ţărăneşti

GŢ „Ernu Vasile”,s. Taraclia de

Salcie, r. Cahul

15 Roşca Tudor,Consultant

Local

AO„Agroconsultant”,

r. Călăraşi

Înfiinţarea plantaţiilorviticole ca afacere pentru


GŢ„MariaProscurov”,s. Ţibirica,r. Călăraşi

16 RaevschiMihail,

ConsultantLocal

AO ”ADL Leova”,r. Leova

Producerea strugurilorsoiul „Merlot” ca sursă devenit pentru gospodăriile

ţărăneşti

GŢ ”BraicovSerghei”,

s. Sărăţica Nouă,r. Leova

17 Boişteanu Ion,Consultant

Local

AO„Fermieragroinform”,

r. Cantemir

Modernizarea plantaţiilorviticole ca sursă de venitîn gospodăriile ţărăneşti

GŢ „Ion Boişteanu”,s. Cârpeşti,r. Cantemir

18 Canţîr Iurie,Consultant

Local

AO „Criulfermier”,r. Criuleni

Tehnologia de producereşi valorificarea a

strugurilor de masă soiulMoldova în GŢ”Nicu Ilieş”

GŢ”Nicu Ilieş”,s. Zăicani,r. Criuleni

Anexa RAS 6Temele tezelor de curs specializat pentru specializarea „Pomicultură”, anul 2007

Nr.ord


Tema tezei de curs, susţinută Exploataţiaagricolă în baza

căreiasa întocmit teza

1 Condru Ion,Consultant Local

OO „Centrul deConsultaţieAgricolă din

Făleşti”

Înfiinţarea unei livezi de cireşca afacere pentru GospodăriaŢărănească „Margină Victor”

GŢ „Margină V”s. Năvîrneţr. Făleşti

2 Lungu Ştefan,Consultant Local

AO„Agroinform”,

r. Riscani

Producerea merelor ca sursăde venit în GŢ cu suprafaţa de

până la 5 ha

G.Ţ.”ŢăruşGheorghe”

s.Varatic, r. Rîşcani3 Buga Tatiana,

Consultant LocalConsultant local

OO ”CTENGO”Ocniţa

Cultivarea pomusoarelor –sursa alternativa de venit in GŢ

„N. Slivca”

GŢ”Nicolai Slivca”s. Bîrnova,

r.Ocniţa4 Bragari Vasile,

Consultant Local„Service

Agroinform”,r. Căuşeni

Iniţierea şi dezvoltarea afaceriiîn cultura piersicului în GŢ

„Ţaranu Gheorghe”

GŢ „ŢaranuGheorghe”,

s. Zaim, r. Căuşeni5 Ceban Anatol,

Consultant LocalAPA „Centru-Prim-Agro”,r. Anenii Noi

Tehnologia înfiinţării livezilor deprun– sursă sigură de venit în

gospodăriile ţărăneşti din Speia

În baza livezilor dinmăr şi prun din

satul Speia, r. Anenii Noi

6 Mistreanu Nicolai,Consultant Local

Centrul deConsultanţă,r. Ungheni

Eficienţa economică la producereaşi valorificarea merelor îngospodăria ţărănească

GŢ Mistreanu N.”s. Bumbăta,r. Ungheni

7 Petic Gheorghe,Consultant Local

OO „Colina”,r. Nisporeni

Înfiinţarea plantaţiei pomicolenoi – sursă de venit în G.Ţ.

„Răscoală Nicolai”

G.Ţ. „Răscoală N”,s. Mileşti,

r. Nisporeni8 Gandrabura Victor,

Consultant LocalOO,,Agro-Farmer-Consult”,

r. Şoldăneşti

Iniţierea şi organizarea afaceriiîn producerea pomuşoarelor de

coacăză negru înGŢ”Gandrabura Victor”

GŢ”GandraburaVictor”,

s. Cotiujenii Mari,r. Şoldăneşti

9 DubencoAlexandru,

Consultant Local

Centrul localde extensiuneONG “TAMIR”,

Floreşti

Creşterea căpşunului şiarbuştilor fructiferi ca afacereprosperă în GŢ“Ion Cobâlaş”

GŢ “Ion Cobâlaş”s. Prajila,r. Floreşti

10 Baltaga Nicolae,Consultant Local

CE”Agroform”,r. Ialoveni

Argumentarea economică arestabilirii livezilor de măr

SRL „AGRI-COM”s.Puhoi, r.Ialoveni

11 Gheorghe Ureche,Consultant Local

AO,,Criul-Fermier”,r. Criuleni

Argumentarea economică aînfiinţării unei livezi de măr,prun, cais şi piersic în GŢ

”Orescu Dumitru”

SRL „Ghertcomagro”GŢ ”Orescu D.”,s. Hîrtopul Mare,

r. Criuleni12 Latu Nicolae

Consultant LocalAO

„Preconsagro”,r. Teleneşti

Producerea fructelor de măr caafacere

SRL”Trofion Agro”s. Chştelniţa,r. Teleneşti

13 Lupuşor Silvia,Consultant Local

Centrul deConsultanţăr. Glodeni

Argumentarea economică laînfiinţarea unei livezi de cireş în

GŢ ”Gheorghiţă Lucia”

GŢ ”Gheorghiţă L.”s. Cobani,r.Glodeni

14 Pojoga ValentinaConsultant Local

AO”Hânceşti-Inform”

Cultivarea prunului ca sursă desporire a veniturilor îngospodăria ţărănească

GospodăriaŢărănească„Şt. Pojoga

15 Babin BorisConsultant Local

AO „ConsultService”,r. Drochia

Producerea merelor – sursă devenit în GŢ „Gladiuc Victor”

GŢ „Gladiuc Victor”s. Ochiul Alb,

r. Drochia

16 SolomiţchiMargareta,

Consultant Local

„Agroasistenţa”r. Ştefan Vodă

Producerea materialului săditorpomicol de specii sâmburoase.

SRL”Zăvoiul Mare”,s. Antoneşti,

r. Ştefan Vodă17 Bobeica Daniel,

Consultant LocalAO,”Consult-

infoagro”,Căinari

Argumentarea economică laproducerea merelor îngospodăria ţărănească

GŢ „Bordian Ion”s. Coşcalia, r. Căuşeni

18 Mîrza Maria,Consultant Local

AO„Infagroconsult”

r. Cimişlia

Producerea merelor ca afacereîn SRL „Valea Viilor”

SRL,,Valea Viilor”s. Gura Galbenă

r. Cimişlia19 Mitrofan Nicolaie,

Consultant LocalAO”Agroconsul

tant”,r. Donduşeni

Argumentarea economică laplantarea culturilor intercalatede nuc cu specii sămânţoase(măr) în GŢ „Cucoş Tudor”

Î GŢ „CucoşTudor”,s. Plop;

r. Donduşeni20 Mogorean Ion,

Consultant LocalAO „Agroext”,

r. EdineţÎnfiinţarea livezii de măr ca

afacere în gospodăriileţărăneşti

GŢ „V.Prisacari”,s. Ruseni,r. Edineţ

21 Mametiuc Grigore,Consultant Local

OO,,NistruAgriconsult’’,

r. Rezina

Argumentarea economică arestabilirii livezilor de mar în

GŢ,,Negură Ion’’

GŢ,,Negură Ion’’s. Echimăuţi,

r. Rezina22 Leahu Anatolii,

Consultant LocalAO „Agroinfo

Service”r. Orhei”

Producerea pomilor altoiţi denuc ca afacere în GŢ

„Gheorghe Cucu”

GŢ „Gh. Cucu”,s. Jora de Mijloc,

r. Orhei23 Gaidarji Stepan,

Consultant Local«Агроконсуль

тант»r. Тараклия

Proizvodstvo persika kakbusiness v OOO«Потерга-

Агро»

ООО «Потерга-Агро», s. Carbalia,

r. Taraclia24 Mereneanu Mihai,

Consultant LocalAPA „Astagro”,

r. StrăşeniÎnfiinţarea unei livezi de piersicîn gospodăria ţărănească ca

afacere

GŢ „N. Heghea”,s. Sireţi,

r. Străşăni25 Reniţă Mihai,

Consultant Local„Inforagro BS”Basarabeasca

Producerea căpşunului – sursăalternativă de venit în


GT „Reniţă Mihai”,s. Abaclia,

r. Basarabeasca26 Vasile Valache,

Consultant LocalAO „ASIA”,

r. CahulProducerea piersicului ca sursă

de venit în gospodăriaţărănească

GŢ „Donea Gh.”s. Cîşliţa Prut,

r. Cahul27 Iazinschi Iurie,

Consultant LocalAO

„Soragroinform”r. Soroca

Argumentarea economică arestabilirii plantaţiilor de măr

GŢ „Dolghii Valeriu”s. Redi-Cerişneveţ,

r. Soroca28 Pozdircă Ion,

Consultant Local„Agroconsultant”

r. CălăraşiProducerea caisului ca afacere

în SRL „Pomul”SRL „Pomul”,

s. Ţibirica,r. Călăraşi

29 Savin Mihail,Consultant Local

AO”ADL Leova Înfiinţarea unei livezi de cais caafacere la Gheanlen-SRL

„Gheanlen-SRL”,s. Tomai, r. Leova

30 Curtiş Alexandr,Consultant Local

OOAgroconsultant

Briceni

Eficacitatea producerii nuculuiîn gospodăriile ţărăneşti

GŢ „Mihai Sîrbu”,s. Coteala,r. Briceni

31 Prisacaru Valeriu,Consultant Local

UFP dinSîngerei

Producerea merelor îngospodăriile ţărăneşti ca

afacere

GT "Vieru G"s. Chişcăreni,

r. Sîngerei32 Lupuşor Ion,

Consultant LocalCIP din Bălţi Creşterea materialului săditor

pomicol cu calităţi biologiceînalte ca afacere

SRL SELMAX,s. Sadovoe,mun. Bălţi

33 Duşcov Nicolae,Consultant Local

AO “Bugeak-Consult”,r. Comrat

Zacladca persicovo sadametodom mestnoi oculirovchi

К/х «Душков Н»,s. Congaz,r. Comrat

34 Jorovlea Gheorghe,Consultant Local

„Fermieragroinform”,

r. Cantemir

Producerea şi valorificareamerelor ca afacere în

CAP „Capaclia”

CAP „Capaclia”s. Haragaş, r. Cantemir

Anexa RAS 7Temele tezelor de curs specializat pentru specializarea „Legumicultura”, anul 2007

Nr.ord


Tema tezei de curs,susţinută

Exploataţiaagricolă în baza

căreiasa întocmit teza

1 Baltag Valentina,Consultant Local

OO „Centrul deConsultaţieAgricolă din

Făleşti”

Producerea legumelor îngospodăriile ţărăneşti ca

afacere

GŢ „Ceban Eug.”s. Ilenuţar. Făleşti

2 Prisacari Victoria,Consultant Local

AO„Agroinform”,

r. Riscani

Producerea tomatelor îngospodăriile ţărăneşti ca sursă

suplimentară de venit

G.Ţ. „Babin Ser.”s. Racaria,r. Rîşcani

3 Rusnac IonConsultantRegional

OO ”CTENGO”, r. Ocniţa

Producerea tomatelor în terenprotejat – sursă alternativă de

venit în GŢ „Pârlea Anatol”

GŢ „PârleaAnatol”,

s. Lipnic, r. Ocniţa4 Sîrbu Dumitru,

Consultant Local„Service

Agroinform”r. Căuşeni

Producerea şi comercializareacepei ca afacere în gospodăria

ţărănească

CP „Copanca”,s. Copanca,r. Căuşeni

5 Pădure Serafim,Consultant Local

APA „Centru-Prim-Agro”,r. Anenii Noi

Cultivarea pepenelui verde şigalben prin răsad – metodă

de sporire a veniturilor îngospodăriile ţărăneşti

În baza plantaţilordin pepenii verzi

şi galbeni aproducatorilor dinsatul Ţânţăreni

6 Pătraşcu Mihail,Consultant Local

Centrul deConsultanţăr. Ungheni

Cultivarea tomatelor în seră casursă de venit în gospodăriile

ţărăneşti

GŢ „Pătraşcu M.”,s. Chirileni,r. Ungheni

7 Merlan Ioana,Consultant Local

OO,,Colina”,r. Nisporeni

Producerea tomatelor în cîmpdeschis – sursă alternativă de

venit

SRL ,,Grozînca”,s. Grozeşti,r. Nisporeni

8 Moscalu Nicolai,Consultant Local

„Agro FermerConsult”

r. Şoldăneşti

Producerea verzei timpurii –sursă alternativă de venit în


GŢ ,,Vas. Martin”s. Cuşmirca,r. Şoldăneşti

9 Inculeţ Ion,Consultant Local

Centrul local deextensiune

ONG “TAMIR”,r. Floreşti

Producerea legumelor timpuriişi succesive ca sursă de venit

în gospodăriile ţărăneşti

GŢ “MandraburcăVasile”

s. Caşunca,r. Floreşti

10 Mihail OdobescuCoordonator de

proiect

AO,,Criul-Fermier”,r. Criuleni

Cultivarea, păstrarea şicomercializarea cepei caafacere în gospodărea

ţărănească ,,Răbdău Ion”

GŢ ,,Răbdău Ion”,s.Maşcăuţi,r. Criuleni

11 Stănilă Petru,Consultant Local

„Preconsagro”,r. Teleneşti

Cultivarea ardeiului dulce casursă de venit în gospodăria

ţărănească

GŢ”AmbrosiiGheorghe”,s. Ţînţăreni,r. Teleneşti

12 Cemîrtan Eugen,Consultant Local

Centrul deConsultanţăr. Glodeni

Producerea verzei timpurii înteren protejat – sursă de venit

în gospodăria ţărănească

GŢ ”Stati Const.”s. Duşmani,r. Glodeni

13Vrabie Nicolae,

Consultant LocalAO”Hânceşti-

Inform”

Sporirea veniturilor laproducerea ardeiului dulce prin

implementarea elementelortehnologice noi

GŢ „N. Vrabie”,s. Bobeica,r. Hînceşti

14 Cernev Victor,Consultant Local

CentrulDIALOG

Ceadîr-Lunga

Vozdelîvanie ovoşcei na uzkihgreadah kak alternativnîi

istocinic dohodov

КХ «Анашташ»,s. Joltai,

r. Ceadîr Lunga

15 Curchi Mihail,Coordonator de

proiect

AO „AgroinfoService Orhei”

Cultura succesivă amorcovului şi sfeclei roşii casursă alternativă de venit în


GŢ „Ion Ciloci”,s. Mitoc,r. Orhei

16 Muntean Eudochia,Consultant Local

„Agroasistenţa”r. Ştefan Vodă

Producerea tomatelor în cîmpdeschis ca sursă alternativă devenit în gospodăriile ţărăneşti

GŢ”SpicuşorApcel”

s. Crocmaz,r. Ştefan Vodă

17 Gore Tudor,Coordonator de

proiect

OO,,NistruAgriconsult’’,

r. Rezina

Sporirea veniturilor lacultivarea ardeiului gras prinimplementarea elementelor

tehnologice noi

GŢ,,Gore TeodorAndrei’’ s. Trifeşti,

r. Rezina

18 Vrabie Semion,Consultant Local

AO „Consult-infoagro”r. Cimişlia

Producerea cartofului caafacere

GŢ ,, Armaş AL „s. Baimaclia,r. Căuşeni

19 Chistol Mihail,Consultant Local

AO „Info AgroConsult”,r. Cimislia

Cultivarea legumelor timpuriiîn sol protejat ca sursă

durabilă de venit îngospodăriile ţărăneşti

GŢ,,MihaiChistol”,

s. Satul Nou,r. Cimişlia

20 Serjantu Silvia,Consultant Local

AO „ConsultService”,r. Drochia

Cultivarea tomatelor pe cîmpprotejat – sursă alternativă devenit în gospodăriile ţărăneşti

GŢ „BotnariMaria”

s. Chetrosu,r. Drochia

21 Josu Leon,Consultant Local

CE ”Agroform”,r. Ialoveni

Obţinerea dublei recolte devarză de pe aceiaşi suprafaţă

GŢ”Leon Josu”, s. Cigîrleni,r. Ialoveni

22 Bozbei Ivan,Coordonator de

proiect

«Агроконсультант»

r. Тараклия

Progresivnâie tehnologhii ibusines v teplicnom

ovoşevodstve na bazepriusadebnogo hozeaistva GT

„Vihodet Dim.”

GT „Vihodet D”,r. Taraclia

24 Calmîş Petru,Consultant Local

APA „Astagro”,r. Străşeni

Cultivarea castraveţilor în sere– sursă alternativă de venit în


GŢ „CalmîşVitalie”

s. Pănăşeşti,r. Străşeni

25 Constantin Florea,Consultant Local

AO „ASIA”,r. Cahul

Cultivarea pepenelui verde –sursă de sporire a veniturilor în


GŢ „Iaconi Vasile”s. Colibaş,

r. Cahul26 Chitic Ludmila

ConsultantRegional

AO„Soragroinform”

r. Soroca

Cultivarea tomatelor ca sursăalternativă de venit îngospodăriile ţărăneşti

GŢ „MânăscurtăOctavian”,s. Şolcani,r. Soroca

27 Agapie Valeriu,Consultant Local

„Agroconsultant”r. Călăraşi

Sporirea eficienţei economicela cultura cepei timpurii prin

utilizarea elementelortehnologice noi

GŢ „Radu Agapi”,com. Buda,r. Călăraşi

28 Tomşa NicolaiCoordonator de

proiect

AO”ADL Leova Cultura bostănoaselor casursă alternativă de venit în


GŢ”TomşaNicolai”,

s. Sarata Rezeşti,r. Leova

29 Popa Petru,Consultant Local

UFP dinSîngerei

Cultivarea tomatelor în câmpdeschis

GT "Popa Petru”,s. Bălăşeşti,r. Sîngerei

30 Marin Ilie,Consultant Local

„Fermieragroinform”,

r. Cantemir

Utilizarea elementelortehnologice noi – element demărire a eficienţei economice

în GŢ

GŢ „Ilie Marin”,s. Sadîc,

r. Cantemir

Annex RBD 1

PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALEComponenta Dezoltarea Afacerilor Rurale

Rezultatele cumulative obtinute in cadrul proiectului RISP catre 31/12/07

Numarul de afaceri rurale care au inceput implementarea 217planului de afaceri

Numarul de afaceri rurale care au inceput sa genereze venituri 178

Numarul de afaceri inregistrate cu suportul AD 23

Numarul de beneficiari cu planul de afaceri finisat 283

Numarul de cereri de creditare 254Numarul de credite eliberate 220

Numarul de locuri de munca create la lansarea activitatii 736

Friday, January 25, 2008 Page 1 of 1

PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 2Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale

Rezultate cumulative RISP catre 31/12/07(rata de schimb utilizata (1 dolar SUA) este 13 Lei)

Nr Indicator Total catre Total catre Variatie30/09/07 31/12/07 30/09/07 - 31/12/07

1. Numar de localitati in care a avut loc campania de 365 468 1032. Numarul de persoane care au participat la promovare 7641 9637 1996

3. Numarul de cereri de participare la proiect 315 377 624. cele rejectate de DA si client 55 60 55. Sub-total (3-4) 260 317 576. inclusiv cereri in lucru (5-7) 6 5

7. Contracte de colaborare semnate 254 312 588. Contracte refuzate de AD/Beneficiar 34 49 159. Contracte semnate considerate active (7-8) 220 263 43In contractele active (in 9 mai sus):10. AR care au inceput implementarea PA 183 217 3411. In curs de executie (9-10) 37 46 9

Inclusiv in cele care au inceput implementarea PA (10 mai sus):12. Afaceri noi 97 ( 53.00%) 112 ( 51.61 %) 1513. Afaceri individuale 171 ( 93.44%) 204 ( 94.00 %) 3314. Afaceri de grup 12 ( 6.557%) 13 ( 5.990 %) 115. AR care ben. de suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 130 165 35

15a. #Zile suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 280 502 222

16. AR care genereaza venituri (in 10 mai sus) 143 178 35

17. AR cu planul de afaceri finisat cu suportul AD 235 283 4818. AR inregistrate ca forma juridica cu suportul AD 21 23 219. Cereri de creditare catre institutiile financiare (IF) 218 254 3620. minus cele rejectate sau retrase 18 26 821. Cererile de creditare ramase active (19-20) 200 228 28

Din cererile de creditare active:22. Credite eliberate AR 184 220 36

23. Credite eliberate AR operationale 178 212 3424. Credite aprobate dar ne eliberate 2 225. Cereri de creditare in examinarea IF (21-22-24) 14 6

Din creditele eliberate (in 22 mai sus):26. Credite eliberate din surse RISP 131 146 1527. Credite eliberate din alte surse 53 74 2128. AR fara credite (in 10 mai sus) 5 5Din cele ce au inceput implementarea PA (in 10 mai sus)29. Agricole 55 ( 30.21%) 64 ( 29.49 %) 930. Non agricole 127 ( 69.78%) 153 ( 70.50 %) 26

31. Locuri de munca (la lansare) 633 736 10332. Media locuri de munca pe afacere (la lansare) 3 333. Costul total al tuturor AR (in 10 mai sus) $5,157,372 $5,774,240 $616,86834. Cost mediu al unei afaceri (in 10 mai sus) $28,182 $26,60935. Costul total al AR creditate $5,675,952 $6,534,815 $858,863

36. inclusiv: - credit $2,997,835 $3,575,585 $577,75037. - contributia beneficiarului $2,678,118 $2,959,230 $281,11338. medie credit pe AR (in 22 mai sus) $16,293 $16,253


PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 2aComponenta Dezoltarea Afacerilor Rurale

Rezultate cumulative RISP catre 31/12/07(rata de schimb utilizata (1 dolar SUA) este 13 Lei)

Nr Indicator Total catre Total catre Variatie30/11/07 31/12/07 30/11/07 - 31/12/07

1. Numar de localitati in care a avut loc campania de 426 468 422. Numarul de persoane care au participat la promovare 8853 9637 784

3. Numarul de cereri de participare la proiect 354 377 234. cele rejectate de DA si client 58 60 25. Sub-total (3-4) 296 317 216. inclusiv cereri in lucru (5-7) 6 5

7. Contracte de colaborare semnate 290 312 228. Contracte refuzate de AD/Beneficiar 45 49 49. Contracte semnate considerate active (7-8) 245 263 18In contractele active (in 9 mai sus):10. AR care au inceput implementarea PA 201 217 1611. In curs de executie (9-10) 44 46 2

Inclusiv in cele care au inceput implementarea PA (10 mai sus):12. Afaceri noi 107 ( 53.23%) 112 ( 51.61 %) 513. Afaceri individuale 189 ( 94.02%) 204 ( 94.00 %) 1514. Afaceri de grup 12 ( 5.970%) 13 ( 5.990 %) 115. AR care ben. de suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 157 165 8

15a. #Zile suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 438 502 64

16. AR care genereaza venituri (in 10 mai sus) 161 178 17

17. AR cu planul de afaceri finisat cu suportul AD 262 283 2118. AR inregistrate ca forma juridica cu suportul AD 21 23 2

19. Cereri de creditare catre institutiile financiare (IF) 239 254 1520. minus cele rejectate sau retrase 24 26 221. Cererile de creditare ramase active (19-20) 215 228 13

Din cererile de creditare active:22. Credite eliberate AR 203 220 17

23. Credite eliberate AR operationale 196 212 1624. Credite aprobate dar ne eliberate 5 225. Cereri de creditare in examinarea IF (21-22-24) 7 6

Din creditele eliberate (in 22 mai sus):26. Credite eliberate din surse RISP 138 146 827. Credite eliberate din alte surse 65 74 928. AR fara credite (in 10 mai sus) 5 5Din cele ce au inceput implementarea PA (in 10 mai sus)29. Agricole 57 ( 28.35%) 64 ( 29.49 %) 730. Non agricole 144 ( 71.64%) 153 ( 70.50 %) 9

31. Locuri de munca (la lansare) 675 736 6132. Media locuri de munca pe afacere (la lansare) 3 333. Costul total al tuturor AR (in 10 mai sus) $5,561,072 $5,774,240 $213,16834. Cost mediu al unei afaceri (in 10 mai sus) $27,667 $26,60935. Costul total al AR creditate $6,109,688 $6,534,815 $425,127

36. inclusiv: - credit $3,325,619 $3,575,585 $249,96537. - contributia beneficiarului $2,784,068 $2,959,230 $175,16238. medie credit pe AR (in 22 mai sus) $16,382 $16,253


PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 3Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale

Rezultatele cumulative obtinute in cadrul proiectului RISP catre 31/12/07(rata de schimb utilizata (1 dolar SUA) este 13 Lei)

Nr Indicator Total la Total la 31/12/07

30/09/07 ACA CCA CDR MEGA Total

1. Numar localitati in care a avut loc campania promovare 365 85 105 187 91 468

2. Numarul de persoane care au participat la promovare 7641 1766 1870 4210 1791 9637

3. Numarul de cereri de participare la proiect 315 69 99 74 135 3774. cele rejectate de DA si client 55 6 34 4 16 605. Sub-total (3-4) 260 63 65 70 119 3176. inclusiv cereri in lucru (5-7) 6 2 1 0 2 5

7. Contracte de colaborare semnate 254 61 64 70 117 3128. Contracte refuzate de AD/Beneficiar 34 6 11 11 21 499. Contracte semnate considerate active (7-8) 220 55 53 59 96 263

In contractele active (in 9 mai sus):

10. AR care au inceput implementarea planului de afaceri 183 43 35 56 83 217

11. In curs de executie (9-10) 37 12 18 3 13 46

Inclusiv in cele care au inceput implementarea PA (in 10 mai sus):12. Afaceri noi 97 ( 53.0 %) 23 17 18 54 112

13. Afaceri individuale 171 ( 93.4 %) 38 34 54 78 20414. Afaceri de grup 12 ( 6.6 %) 5 1 2 5 13

15. AR care ben. de suport post-creare oferit AD (in 10 mai 130 23 31 38 73 165 sus)

15a. #Zile suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 280 28 82 109 283 502

16. AR care genereaza venituri (in 10 mai sus) 143 35 34 51 58 178

17. AR cu planul de afaceri finisat cu suportul AD 235 58 61 64 100 28318. AR inregistrate ca forma juridica cu suportul AD 21 4 6 4 9 23

19. Cereri de creditare catre institutiile financiare (IF) 218 46 47 63 98 254

20. minus cele rejectate sau retrase 18 1 8 5 12 26

21. Cererile de creditare ramase active (19-20) 200 45 39 58 86 228

Din cererile de creditare active:

22. Credite eliberate AR 184 45 34 58 83 220

23. Credite eliberate AR operationale 178 43 30 56 83 212

24. Credite aprobate dar ne eliberate 2 0 1 0 1 2

25. Cereri de creditare in examinarea IF (21-22-24) 14 0 4 0 2 6

Din creditele eliberate (in 22 mai sus):

26. Credite eliberate din surse RISP 131 38 20 45 43 14627. Credite eliberate din alte surse 53 7 14 13 40 74

28. AR fara credite (in 10 mai sus) 5 0 5 0 0 5

Din cele ce au inceput implementarea planului de afaceri (in 10 mai sus)

29. Agricole 55 ( 30 17 %) 13 15 19 64 ( 29. %)5

30. Non agricole 127 ( 70 %) 26 22 41 64 153 ( 70. %)5

31. Locuri de munca (la lansare) 633 164 96 268 208 736

32. Media locuri de munca pe afacere (la lansare) 3 4 3 5 3 3

33. Costul total al tuturor AR (in 10 mai sus) $5,157,372 $1,443,184 $909,607 $1,641,082 $1,780,368 $5,774,240

34. Cost mediu al unei afaceri (in 10 mai sus) $28,182 $33,562 $25,989 $29,305 $21,450 $26,60935. Costul total al AR creditate $5,675,952 $1,594,881 $1,496,176 $1,663,390 $1,780,368 $6,534,815

36. inclusiv: - credit $2,997,835 $901,101 $737,439 $897,538 $1,039,507 $3,575,585

37. - contributia beneficiarului $2,678,118 $693,781 $758,738 $765,851 $740,861 $2,959,230

38. medie credit pe AR (in 22 mai sus) $16,293 $20,024 $21,689 $15,475 $12,524 $16,253



Rezultatele cumulative obtinute in cadrul proiectului RISP catre 31/12/07(rata de schimb utilizata (1 dolar SUA) este 13 Lei)

Nr Indicator Total la Total la 31/12/07

30/11/07 ACA CCA CDR MEGA Total

1. Numar localitati in care a avut loc campania promovare 426 85 105 187 91 468

2. Numarul de persoane care au participat la promovare 8853 1766 1870 4210 1791 9637

3. Numarul de cereri de participare la proiect 354 69 99 74 135 3774. cele rejectate de DA si client 58 6 34 4 16 605. Sub-total (3-4) 296 63 65 70 119 3176. inclusiv cereri in lucru (5-7) 6 2 1 0 2 5

7. Contracte de colaborare semnate 290 61 64 70 117 3128. Contracte refuzate de AD/Beneficiar 45 6 11 11 21 499. Contracte semnate considerate active (7-8) 245 55 53 59 96 263

In contractele active (in 9 mai sus):

10. AR care au inceput implementarea planului de afaceri 201 43 35 56 83 217

11. In curs de executie (9-10) 44 12 18 3 13 46

Inclusiv in cele care au inceput implementarea PA (in 10 mai sus):12. Afaceri noi 107 ( 53.2 %) 23 17 18 54 112

13. Afaceri individuale 189 ( 94.0 %) 38 34 54 78 20414. Afaceri de grup 12 ( 6.0 %) 5 1 2 5 13

15. AR care ben. de suport post-creare oferit AD (in 10 mai 157 23 31 38 73 165 sus)

15a. #Zile suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 438 28 82 109 283 502

16. AR care genereaza venituri (in 10 mai sus) 161 35 34 51 58 178

17. AR cu planul de afaceri finisat cu suportul AD 262 58 61 64 100 28318. AR inregistrate ca forma juridica cu suportul AD 21 4 6 4 9 23

19. Cereri de creditare catre institutiile financiare (IF) 239 46 47 63 98 254

20. minus cele rejectate sau retrase 24 1 8 5 12 26

21. Cererile de creditare ramase active (19-20) 215 45 39 58 86 228

Din cererile de creditare active:

22. Credite eliberate AR 203 45 34 58 83 220

23. Credite eliberate AR operationale 196 43 30 56 83 212

24. Credite aprobate dar ne eliberate 5 0 1 0 1 2

25. Cereri de creditare in examinarea IF (21-22-24) 7 0 4 0 2 6

Din creditele eliberate (in 22 mai sus):

26. Credite eliberate din surse RISP 138 38 20 45 43 14627. Credite eliberate din alte surse 65 7 14 13 40 74

28. AR fara credite (in 10 mai sus) 5 0 5 0 0 5

Din cele ce au inceput implementarea planului de afaceri (in 10 mai sus)

29. Agricole 57 ( 28 17 %) 13 15 19 64 ( 29. %)5

30. Non agricole 144 ( 72 %) 26 22 41 64 153 ( 70. %)5

31. Locuri de munca (la lansare) 675 164 96 268 208 736

32. Media locuri de munca pe afacere (la lansare) 3 4 3 5 3 3

33. Costul total al tuturor AR (in 10 mai sus) $5,561,072 $1,443,184 $909,607 $1,641,082 $1,780,368 $5,774,240

34. Cost mediu al unei afaceri (in 10 mai sus) $27,667 $33,562 $25,989 $29,305 $21,450 $26,60935. Costul total al AR creditate $6,109,688 $1,594,881 $1,496,176 $1,663,390 $1,780,368 $6,534,815

36. inclusiv: - credit $3,325,619 $901,101 $737,439 $897,538 $1,039,507 $3,575,585

37. - contributia beneficiarului $2,784,068 $693,781 $758,738 $765,851 $740,861 $2,959,230

38. medie credit pe AR (in 22 mai sus) $16,382 $20,024 $21,689 $15,475 $12,524 $16,253


Annex RBD 4PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE

Componenta Dezoltarea Afacerilor RuraleAnaliza progresului cantitativ in cadrul RBDC 31/12/07

I. Rezultate atinse in cadrul componentei RBDC vizavi de obiectivul general

Obiectiv general RBDC 600 ARNumar total de luni 46Numar de luni pina la 30/06/10 30Obiectiv la 31/12/07 224 AR

II. Rezultate RBDC vizavi de obiectivele AD

Obiectiv la 31/12/07 56 AR/AD (in corespundere cu acordurile semnate intre MAIA si AD)

RISP la Obiectiv la Nivel de ObiectivulObiective 31/12/07 31/12/07 impleme global al

ntare proiectuluiAR care au inceput implementarea PA 217 224 96.88% 600individuali 204grupuri 13

afaceri noi 112 300 cel putinextensiuni 105agricole 64non agricole 153 200 cel putinAlti indicatoriActivitati de promovare 468 600 78.00% 900

Planuri de afaceri 283 290 97.67% 833Credite debursate 220 290 75.93% 833

Suport post creare 165 224 73.66% 600

Nr. zile suport post creare 502 3,000

III. Rezultate RBDC vizavi de obiectivele per ADVersus obiectivele la data de 31/12/07

Obiectiv peObiective ACA CCA CDR MEGA Agentie la

31/12/07AR care au inceput implementarea PA 43 35 56 83 56individuali 38 34 54 78grupuri 5 1 2 5

afaceri noi 23 17 18 54extensiuni 20 18 38 29agricole 17 13 15 19non agricole 26 22 41 64Alti indicatoriActivitati de promovare 85 105 187 91 150Planuri de afaceri 58 61 64 100 72

Credite debursate 45 34 58 83 72Suport post creare 23 31 38 73 56

Nr. zile suport post creare 28 82 109 283


Annex RBD 4aPROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE

Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale

Indicatori calitativi 31/12/07Nr Indicator

ACA CCA CDR MEGA Total

1. Angajati Nr. de locuri de munca create (la lansarea afacerii) 164 96 268 208 736 Nr. de locuri de munca create ajustate in cor. cu ult. 190 253 272 244 959monitorizare

Nr. locuri de munca create la afacerile monitorizate in ultimele 12 luni173 239 135 187 734

Barbati 107 92 78 134 411 56%

Femei 66 147 57 53 323 44%

Numarul fondatorilor angajati 43 31 23 39 136Barbati 29 22 16 24 91 67%

Femei 14 9 7 15 45 33%

Numar angajati, anterior someri 42 18 16 55 131Salariul mediu al angajatilor 1,712 1,365 1,256 1,265 1,365

Barbati 1,689 1,406 1,409 1,226 1,371Femei 1,746 1,300 1,094 1,355 1,354

Salariul mediu al fondatorilor angajati 2,444 1,868 2,035 1,423 1,828Barbati 2,858 1,886 2,133 1,405 1,931Femei 1,617 1,814 1,800 1,452 1,612

Salariul mediu ianinte de proiect 1,250 638 1,400 657 752Barbati 2500 717 1,600 604 733Femei 1,250 400 1,000 709 772

2. Durabilitatea afacerilorNr. afaceri monitorizate in ultimele 12 luni 42 32 43 59 176 din acestea nivelul riscului la ultima vizita de monitorizare Numar de afaceri cu risc 'atentie sporita' 0 0 0 0 0 Numar de afaceri cu risc inalt 0 0 0 1 1 Numar de afaceri cu risc mediu 4 0 0 2 6 Numar de afaceri cu risc jos 38 32 43 56 169 Numar de afaceri cu risc nedefinit 0 0 0 0 0

3. Taxecolectate la afacerile monitorizate in ultimele 12 luni

TVA platit 567,090 177,000 368,800 1,005,890 2,118,780 Taxa pe venit si taxe locale platite 385,311 65,843 371,420 121,221 943,795 Fondul social, taxa pe venit, fondul de pendii, etc (din salarii) 248,789 32,076 108,166 0 389,0314. Informatie despre creditNumar de afaceri cu credit 45 34 58 83 220 din acesteaNumar de AR durabile, care reziliaza contractul 0 3 0 0 3Numar de AR cu credit cu contract valabil cu AD 45 31 58 83 217Numar de AR cu credite neperformante 0 0 0 0 0Numar de AR care acceseaza/negociaza al doilea credit 0 0 0 0 0Numar de AR care solicita asistenta repetata a DA (contra plata) 0 0 0 0 0


Annex RBD 5


Rezultate Cumulative RISP catre 31/12/07

Credite debursate pe raioane

Nr Raion RISP Alte surse Total

1 Balti 1 12 Basarabeasca 4 3 73 Briceni 5 1 64 Cahul 6 13 195 Calarasi 2 1 36 Cantemir 3 2 57 Causeni 4 1 58 Chisinau 2 1 39 Cimislia 3 2 510 Criuleni 1 111 Donduseni 4 1 512 Drochia 11 1 1213 Dubasari 1 114 Edinet 13 3 1615 Falesti 2 1 316 Floresti 5 3 817 Glodeni 5 4 918 Hincesti 8 2 1019 Ialoveni 5 1 620 Leova 1 121 Nisporeni 2 222 Ocnita 1 123 Orhei 9 2 1124 Rezina 3 1 425 Riscani 6 3 926 Singerei 4 427 Soldanesti 4 2 628 Soroca 2 1 329 Stefan Voda 4 3 730 Straseni 6 631 Taraclia 3 332 Telenesti 7 733 Ungheni 3 334 UTAG 12 16 28

Grand Total 146 74 220

NOTA: 'Chisinau' se refera la satele care tin de municipiul Chisinau


Annex RBD 6



Volumul Creditelor debursate pe Raioane si Surse de Finantare, Lei

RISP Alte surse Total

1 Balti 463,386 463,3862 Basarabeasca 376,000 260,000 636,000

3 Briceni 1,702,000 562,500 2,264,500

4 Cahul 949,595 1,856,000 2,805,595

5 Calarasi 640,000 156,000 796,000

6 Cantemir 310,000 300,000 610,000

7 Causeni 1,180,000 50,000 1,230,000

8 Chisinau 1,333,600 30,000 1,363,600

9 Cimislia 1,405,000 344,000 1,749,000

10 Criuleni 200,000 200,000

11 Donduseni 879,500 100,000 979,500

12 Drochia 3,343,200 300,000 3,643,200

13 Dubasari 50,000 50,000

14 Edinet 1,720,800 350,000 2,070,800

15 Falesti 536,416 551,551 1,087,967

16 Floresti 470,000 1,080,000 1,550,000

17 Glodeni 1,432,128 835,000 2,267,128

18 Hincesti 1,055,000 49,000 1,104,000

19 Ialoveni 1,658,000 72,000 1,730,000

20 Leova 150,000 150,00021 Nisporeni 854,000 854,000

22 Ocnita 260,000 260,000

23 Orhei 2,250,000 400,000 2,650,000

24 Rezina 625,000 300,000 925,000

25 Riscani 1,240,000 1,153,690 2,393,690

26 Singerei 319,530 319,53027 Soldanesti 1,320,000 415,707 1,735,707

28 Soroca 120,000 200,000 320,000

29 Stefan Voda 430,000 150,000 580,000

30 Straseni 1,102,000 1,102,000

31 Taraclia 830,000 830,000

32 Telenesti 1,958,000 1,958,000

33 Ungheni 1,405,000 1,405,000

34 UTAG 2,845,000 1,554,000 4,399,000

Grand Total 34,480,239 12,002,364 46,482,603



Annex RBD 7PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE



Afaceri Rurale Lansate pe Raioane si Surse de Finantare

RISP Alte surse Fara credite Total

1 Balti 1 12 Basarabeasca 4 3 7

3 Briceni 5 1 6

4 Cahul 6 13 19

5 Calarasi 2 2

6 Cantemir 3 2 5

7 Causeni 4 1 5

8 Chisinau 1 1 2

9 Cimislia 3 2 5

10 Criuleni 1 1

11 Donduseni 3 1 4

12 Drochia 11 1 12

13 Dubasari 1 1

14 Edinet 13 3 16

15 Falesti 2 2

16 Floresti 5 3 8

17 Glodeni 5 4 1 10

18 Hincesti 8 2 10

19 Ialoveni 5 1 6

20 Leova 1 121 Nisporeni 1 1 2

22 Ocnita 1 1

23 Orhei 9 2 11

24 Rezina 3 1 4

25 Riscani 6 3 1 10

26 Singerei 4 1 527 Soldanesti 3 2 5

28 Soroca 2 1 3

29 Stefan Voda 4 2 6

30 Straseni 6 6

31 Taraclia 3 3

32 Telenesti 7 7

33 Ungheni 2 1 3

34 UTAG 12 16 28

Grand Total 141 71 5 217



Annex RBD 8



Afaceri Rurale Lansate: Genuri de Activitate si Surse de FinantareRISP Alte Fara Total Pondere

surse crediteAgricultura

1 Servicii pentru agricultura si servicii in cresterea 3 3 2 8 3.7%animalelor (cu exceptia celor sanitar-veterinare)

2 Cultura vegetala 19 11 1 31 14.3%

3 Cresterea animalelor 16 9 25 11.5%

Total Agricultura 38 23 3 64 29.5%

non-Agricultura4 PESCUITUL, PISCICULTURA 1 1 2 0.9%

5 INDUSTRIA ALIMENTARA SI A BAUTURILOR 7 6 1 14 6.5%

6 FABRICAREA DE ARTICOLE DE IMBRACAMINTE; 2 2 0.9%PREPARAREA SI VOPSIREA BLANURILOR

7 PRELUCRAREA LEMNULUI SI FABRICAREA 3 1 4 1.8%ARTICOLELOR DIN LEMN

8 PRODUCTIA DE ARTICOLE DIN CAUCIUC SI DIN 1 1 0.5%MATERIAL PLASTIC

9 PRODUCTIA ALTOR PRODUSE DIN MINERALE 3 3 6 2.8%NEMETALIFERE

10 FABRICAREA PRODUSELOR FINITE DIN METAL, 1 1 0.5%EXCLUSIV PRODUCTIA DE MASINI SI UTILAJE

11 PRODUCTIA DE MASINI SI APARATE ELECTRICE 1 1 0.5%

12 PRODUCTIA DE MOBILIER SI ALTE ACTIVITATI 2 2 4 1.8%INDUSTRIALE

13 CONSTRUCTII 1 1 0.5%

14 COMERT CU AMANUNTUL; 31 5 36 16.6%

15 VINZAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA 9 3 1 13 6.0%AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR;COMERTUL CU AMANUNTUL AL CARBURANTILORPENTRU MIJLOACELE DE TRANSPORT CUMOTOARE CU ARDERE INTERNA

16 COMERTUL CU RIDICATA SI INTERMEDIERI, 4 5 9 4.1%EXCLUSIV COMERTUL CU AUTOVEHICULE SIMOTOCICLETE

17 HOTELURI SI RESTAURANTE 4 5 9 4.1%

18 TRANSPORTURI TERESTRE 19 7 26 12.0%

19 POSTA SI TELECOMUNICATII 2 1 3 1.4%

20 ACTIVITATI ANEXE SI AUXILIARE DE TRANSPORT; 1 1 0.5%ACTIVITATI ALE AGENTIILOR DE TURISM

21 ALTE ACTIVITATI SERVICII PRESTATE IN 2 2 0.9%PRINCIPAL INTREPRINDERILOR

22 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1 1 0.5%23 ACTIVITATI DE SERVICII PARTICULARE 7 4 11 5.1%

24 ACTIVITATI RECREATIVE, CULTURALE SI SPORTIVE 4 2 6 2.8%

Total non-Agricultura 103 48 2 153 70.5%

Grand Total 141 71 5 217 100.0%

Note: This classification is accomplished according to CAEM Clasification (Classification of Activities of the Moldovan Economy) elaborated by the Statistical DepartmentFriday, January 25, 2008 Page 1 of 1



Afaceri Rurale Lansate dupa genuri de Activitate (pe AD)ACA CCA CDR MEGA Total Pondere

Agricultura1 Servicii pentru agricultura si servicii in 1 2.3% 4 11.4% 3 3.6% 8 3.7%

cresterea animalelor (cu exceptia celor2 Cultura vegetala 8 18.6% 6 17.1% 10 17.9% 7 8.4% 31 14.3%3 Cresterea animalelor 8 18.6% 3 8.6% 5 8.9% 9 10.8% 25 11.5%

Total Agricultura 17 39.5% 13 37.1% 15 26.8% 19 22.9% 64 29.5%

non-Agricultura4 PESCUITUL, PISCICULTURA 2 2.4% 2 0.9%5 INDUSTRIA ALIMENTARA SI A BAUTURILOR 3 7.0% 4 11.4% 4 7.1% 3 3.6% 14 6.5%6 FABRICAREA DE ARTICOLE DE 1 2.9% 1 1.8% 2 0.9%

IMBRACAMINTE; PREPARAREA SI VOPSIREA7 PRELUCRAREA LEMNULUI SI FABRICAREA 2 4.7% 1 2.9% 1 1.2% 4 1.8%

ARTICOLELOR DIN LEMN8 PRODUCTIA DE ARTICOLE DIN CAUCIUC SI 1 1.2% 1 0.5%

DIN MATERIAL PLASTIC9 PRODUCTIA ALTOR PRODUSE DIN MINERALE 1 2.3% 1 1.8% 4 4.8% 6 2.8%

NEMETALIFERE10 FABRICAREA PRODUSELOR FINITE DIN 1 1.8% 1 0.5%

METAL, EXCLUSIV PRODUCTIA DE MASINI SI11 PRODUCTIA DE MASINI SI APARATE 1 2.9% 1 0.5%12 PRODUCTIA DE MOBILIER SI ALTE 2 5.7% 2 2.4% 4 1.8%

ACTIVITATI INDUSTRIALE13 CONSTRUCTII 1 2.3% 1 0.5%14 COMERT CU AMANUNTUL; 10 23.3% 4 11.4% 12 21.4% 10 12.0% 36 16.6%15 VINZAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA 4 9.3% 1 2.9% 3 5.4% 5 6.0% 13 6.0%

AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR;COMERTUL CU AMANUNTUL ALCARBURANTILOR PENTRU MIJLOACELE DETRANSPORT CU MOTOARE CU ARDERE INTERNA

16 COMERTUL CU RIDICATA SI INTERMEDIERI, 1 2.3% 1 2.9% 4 7.1% 3 3.6% 9 4.1%EXCLUSIV COMERTUL CU AUTOVEHICULE SIMOTOCICLETE

17 HOTELURI SI RESTAURANTE 1 2.9% 3 5.4% 5 6.0% 9 4.1%18 TRANSPORTURI TERESTRE 2 4.7% 4 11.4% 6 10.7% 14 16.9% 26 12.0%19 POSTA SI TELECOMUNICATII 3 3.6% 3 1.4%20 ACTIVITATI ANEXE SI AUXILIARE DE 1 2.9% 1 0.5%

TRANSPORT; ACTIVITATI ALE AGENTIILOR DETURISM

21 ALTE ACTIVITATI SERVICII PRESTATE IN 2 2.4% 2 0.9%PRINCIPAL INTREPRINDERILOR

22 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1 1.2% 1 0.5%23 ACTIVITATI DE SERVICII PARTICULARE 1 2.3% 4 7.1% 6 7.2% 11 5.1%24 ACTIVITATI RECREATIVE, CULTURALE SI 1 2.3% 1 2.9% 2 3.6% 2 2.4% 6 2.8%

SPORTIVETotal non-Agricultura 26 60.5% 22 62.9% 41 73.2% 64 77.1% 153 70.5%

Grand Total 43 100% 35 100% 56 100% 83 100% 217 100%

PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 8bComponenta Dezoltarea Afacerilor Rurale


Afaceri Rurale (Lansate si Contracte Semnate Active) dupa Genuri de Activitate (pe AD)ACA CCA CDR MEGA Total Pondere

Agricultura1 Servicii pentru agricultura si servicii in 1 1.8% 6 11.3% 2 3.4% 3 3.1% 12 4.6%

cresterea animalelor (cu exceptia celor2 Cultura vegetala 8 14.5% 12 22.6% 10 16.9% 12 12.5% 42 16.0%3 Cresterea animalelor 15 27.3% 4 7.5% 5 8.5% 10 10.4% 34 12.9%

Total Agricultura 24 43.6% 22 41.5% 17 28.8% 25 26.0% 88 33.5%

non-Agricultura4 PESCUITUL, PISCICULTURA 2 2.1% 2 0.8%5 INDUSTRIA ALIMENTARA SI A BAUTURILOR 4 7.3% 5 9.4% 4 6.8% 4 4.2% 17 6.5%6 FABRICAREA DE ARTICOLE DE 1 1.9% 1 1.7% 2 0.8%

IMBRACAMINTE; PREPARAREA SI VOPSIREA7 PRELUCRAREA LEMNULUI SI FABRICAREA 2 3.6% 1 1.9% 1 1.0% 4 1.5%

ARTICOLELOR DIN LEMN8 PRODUCTIA DE ARTICOLE DIN CAUCIUC SI 1 1.0% 1 0.4%

DIN MATERIAL PLASTIC9 PRODUCTIA ALTOR PRODUSE DIN MINERALE 1 1.8% 1 1.9% 1 1.7% 5 5.2% 8 3.0%

NEMETALIFERE10 FABRICAREA PRODUSELOR FINITE DIN 1 1.7% 1 0.4%

METAL, EXCLUSIV PRODUCTIA DE MASINI SI11 PRODUCTIA DE MASINI SI APARATE 1 1.9% 1 0.4%12 PRODUCTIA DE MOBILIER SI ALTE 2 3.8% 2 2.1% 4 1.5%

ACTIVITATI INDUSTRIALE13 CONSTRUCTII 1 1.8% 1 1.0% 2 0.8%14 COMERT CU AMANUNTUL; 11 20.0% 8 15.1% 13 22.0% 11 11.5% 43 16.3%15 VINZAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA 4 7.3% 2 3.8% 3 5.1% 5 5.2% 14 5.3%

AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR;COMERTUL CU AMANUNTUL ALCARBURANTILOR PENTRU MIJLOACELE DETRANSPORT CU MOTOARE CU ARDERE INTERNA

16 COMERTUL CU RIDICATA SI INTERMEDIERI, 1 1.8% 1 1.9% 4 6.8% 3 3.1% 9 3.4%EXCLUSIV COMERTUL CU AUTOVEHICULE SIMOTOCICLETE

17 HOTELURI SI RESTAURANTE 1 1.9% 3 5.1% 5 5.2% 9 3.4%18 TRANSPORTURI TERESTRE 4 7.3% 5 9.4% 6 10.2% 16 16.7% 31 11.8%19 POSTA SI TELECOMUNICATII 4 4.2% 4 1.5%20 ACTIVITATI ANEXE SI AUXILIARE DE 1 1.9% 1 0.4%

TRANSPORT; ACTIVITATI ALE AGENTIILOR DETURISM

21 ALTE ACTIVITATI SERVICII PRESTATE IN 2 2.1% 2 0.8%PRINCIPAL INTREPRINDERILOR

22 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1 1.0% 1 0.4%23 ACTIVITATI DE SERVICII PARTICULARE 1 1.8% 4 6.8% 6 6.3% 11 4.2%24 ACTIVITATI RECREATIVE, CULTURALE SI 2 3.6% 2 3.8% 2 3.4% 2 2.1% 8 3.0%

SPORTIVETotal non-Agricultura 31 56.4% 31 58.5% 42 71.2% 71 74.0% 175 66.5%

Grand Total 55 100% 53 100% 59 100% 96 100% 263 100%

Annex RBD 9



Afaceri Rurale Lansate: Genuri de Activitate si Surse de Finantare,Volumul Creditelor Debursate

RISP Alte Totalsurse

Agricultura1 Servicii pentru agricultura si servicii in 230,000 313,000 543,000

cresterea animalelor (cu exceptia celor2 Cultura vegetala 3,707,400 2,710,220 6,417,620

3 Cresterea animalelor 4,055,000 1,230,000 5,285,000

Total Agricultura 7,992,400 4,253,220 12,245,620

non-Agricultura4 PESCUITUL, PISCICULTURA 35,000 20,000 55,000

5 INDUSTRIA ALIMENTARA SI A BAUTURILOR 1,861,595 1,333,386 3,194,981

6 FABRICAREA DE ARTICOLE DE 717,128 717,128IMBRACAMINTE; PREPARAREA SI VOPSIREA

7 PRELUCRAREA LEMNULUI SI FABRICAREA 340,000 150,000 490,000ARTICOLELOR DIN LEMN

8 PRODUCTIA DE ARTICOLE DIN CAUCIUC SI 300,000 300,000DIN MATERIAL PLASTIC

9 PRODUCTIA ALTOR PRODUSE DIN MINERALE 246,000 312,000 558,000NEMETALIFERE

10 FABRICAREA PRODUSELOR FINITE DIN 120,000 120,000METAL, EXCLUSIV PRODUCTIA DE MASINI SI

11 PRODUCTIA DE MASINI SI APARATE 275,000 275,000

12 PRODUCTIA DE MOBILIER SI ALTE 505,216 163,000 668,216ACTIVITATI INDUSTRIALE

13 CONSTRUCTII 330,000 330,000

14 COMERT CU AMANUNTUL; 6,993,200 623,000 7,616,200

15 VINZAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA 2,250,000 525,707 2,775,707AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR;COMERTUL CU AMANUNTUL ALCARBURANTILOR PENTRU MIJLOACELE DETRANSPORT CU MOTOARE CU ARDERE

16 COMERTUL CU RIDICATA SI INTERMEDIERI, 1,431,500 1,482,500 2,914,000EXCLUSIV COMERTUL CU AUTOVEHICULE SIMOTOCICLETE

17 HOTELURI SI RESTAURANTE 1,543,600 913,000 2,456,600

18 TRANSPORTURI TERESTRE 4,315,000 759,000 5,074,000

19 POSTA SI TELECOMUNICATII 298,000 30,000 328,000

20 ACTIVITATI ANEXE SI AUXILIARE DE 230,000 230,000TRANSPORT; ACTIVITATI ALE AGENTIILOR DETURISM

21 ALTE ACTIVITATI SERVICII PRESTATE IN 60,000 60,000PRINCIPAL INTREPRINDERILOR

22 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 30,000 30,00023 ACTIVITATI DE SERVICII PARTICULARE 954,600 276,000 1,230,600

24 ACTIVITATI RECREATIVE, CULTURALE SI 628,000 314,000 942,000SPORTIVE

Total non-Agricultura 23,373,839 6,991,593 30,365,432Grand Total 31,366,239 11,244,813 42,611,052

Note: This classification is accomplished according to CAEM Clasification (Classification of Activities of the Moldovan Economy) elaborated by the Statistical DepartmentFriday, January 25, 2008 Page 1 of 1

0

12 12

14

3

10

31

17

25

22

12 12

14

910

17

0

5

10

15

20

25

30

35S

ep

-06

Oct-

06

No

v-0

6

Dec-0

6

Jan

-07

Feb

-07

Mar-

07

Ap

r-0

7

May-0

7

Jun

-07

Jul-

07

Au

g-0

7

Sep

-07

Oct-

07

No

v-0

7

Dec-0

7

Annex RBD 10


PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE

Credite Debursate in Dinamica

0

36

12

20

11

23

25

15

21

16

10

1415

1110

15

0

5

10

15

20

25

30

35

40S

ep-0

6

Oct

-06

Nov-0

6

Dec-

06

Jan

-07

Feb-0

7

Mar-

07

Apr-

07

May-0

7

Jun

-07

Jul-

07

Au

g-0

7

Sep-0

7

Oct

-07

Nov-0

7

Dec-

07

Annex RBD 11



Cereri de creditare depuse IF: dinamica

0

55

12

19

15

3027

17

22

18

14

10

1513

23 22

0

10

20

30

40

50

60

Sep

'0

6

Oct

'06

No

v '

06

Dec '

06

Jan

'0

7

Feb

'0

7

Mar

'07

Ap

r '0

7

May '

07

Jun

'0

7

Jul

'07

Au

g '

07

Sep

'0

7

Oct

'07

No

v '

07

Dec '

07

Annex RBD 12



Dinamica Acordurilor de Participare Semnate

0

34

2118

32

45

55

2523

28

13

28

43

26

35

4240 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40

30 30 30 30

0

10

20

30

40

50

60

Sep '06

Oct

'06

Nov

'06

Dec

'06

Jan '07

Feb '07

Mar

'07

Apr

'07

May

'07

Jun '07

Jul '0

7

Aug '07

Sep '07

Oct

'07

Nov

'07

Dec

'07

SumOfSate Target

Annex RBD 13



Activitati de promovare versus obiective conform contractelor cu AD (2006-2010)

0

42

14

18

13

27 27

15

23

1614

10

16

13 14

21

18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Sep '06

Oct

'06

Nov

'06

Dec

'06

Jan '07

Feb '07

Mar

'07

Apr

'07

May

'07

Jun '07

Jul '0

7

Aug '07

Sep '07

Oct

'07

Nov

'07

Dec

'07

BisnessPlans Target

Annex RBD 14

Componenta Dezoltarea Afacerilor RuralePROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE

Numar de planuri de afaceri create versus obiective, conform contractelor cu AD (2006-2010)

0

12 1214

3

10

31

17

25

22

12 1214

910

1718 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18

0

5

10

15

20

25

30

35

Sep '06

Oct

'06

Nov

'06

Dec

'06

Jan '07

Feb '07

Mar

'07

Apr

'07

May

'07

Jun '07

Jul '0

7

Aug '07

Sep '07

Oct

'07

Nov

'07

Dec

'07

C reditsDisbursed Target

Annex RBD 15



Nr. credite debursate versus obiective, conform contractelor AD (2006-2010)

0

7

11

13

6

10

23

19

28

24

16

12

14

11

7

16

14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14

0

5

10

15

20

25

30

Sep '06

Oct

'06

Nov

'06

Dec

'06

Jan '07

Feb '07

Mar

'07

Apr

'07

May

'07

Jun '07

Jul '0

7

Aug '07

Sep '07

Oct

'07

Nov

'07

Dec

'07

StartedImplementation Target

Annex RBD 16Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale


AR care au lansat activitatea operationala, conform contractelor cu AD (2006-2010)

Numar de credite debursate pe raioane


PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 17

Cifre cumulative RISP conform 31/12/07

0

5

10

15

20

25

30

R ISP Ot her


Annex RBD 18



Volumul Creditelor Debursate pe Regiuni si Surse de Finantare

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

4500000

5000000

R ISP Ot her




Structura creditelor RISP dupa perioada de creditare

Annex RBD 19

b. 2 – 3 years24.7%

c. 3 – 4 years7 .5%

d. 4 – 5 years56.2%

a. < 2 years0 .0%

e. 5 – 6 years2 .7%f . > 6 years

8.9%




Structura creditelor RISP dupa volumul creditului, Lei

Annex RBD 20

a. < 50 000 M DL6.8%

b. 50 000 - 100 000 M DL30.1%

c. 100 000 - 250 000 MDL29.5%

d. 250 000 - 500 000 M DL20.5%

e. > 500 000 M DL13.0%




Afaceri Rurale Lansate: Distributie dupa genuri de activitati si Surse deFinantare

Annex RBD 21

0 5 10 15 2 0 2 5 3 0 3 5

Comert cu amanuntul

Transport

Agricultura. Culturavegetala

Agricultura. Culturaanimala

Industria ne-alimentara

Servicii personale,incl. medicale

Repararea/Comert cuautovehicolele

Industria alimentarasi a bauturilor

Alte activitati

Comert cu ridicata

Agricultura: servicii

Piscicultura

R ISP Ot her W it ho ut




Distributia Afacerilor Rurale dupa Activitate (Numar de afaceri)

Piscicultura1%

Industriaalimentara si a

bauturilor6%

Repararea/Comertcu autovehicolele

6%


14%

Transport12%

Comert cu ridicata4%

Agricultura: servicii4%

Comert cuamanuntul

17%


12%


9%


8%

Alte activitati7%

Annex RBD 22

Distributia Afacerilor Rurale dupa Activitate (Volumul Investitiilor)

Piscicultura0%

Comert cu ridicata7%

Repararea/Comertcu autovehicolele

7%


15%

Transport12%


5%

Agricultura: servicii1% Comert cu

amanuntul19%


12%

Alte activitati8%

Industriaalimentara si a

bauturilor7%


7%

Annex RBD 22a

Subcategorie: Distributia Afacerilor Rurale din Ind. Prelucratoare (Numar de credite)

DH P RO DUC T IA DEA RTIC O LE DIN C A UC IUC

SI DIN MA TERIA L

P LA STIC

3%

DI P RO DUC TIA A LTO RP RO DUSE DIN M INERA LE

NEMETA LIFERE

18%

DN P RO DUC T IA DEMO BILIER SI A LTE

A C TIV ITA T I

INDUSTRIA LE

12%

DA INDUSTRIAA LIMENTA RA SI A

BA UTURILO R

43%DD P RELUC RA REALEMNULUI SI

FA BRIC A REA

A RT IC O LELO R DIN LEMN

12%

DB FA BRIC A REA DEA RT IC O LE DE

IMBRA C A MINTE;

P REP A RA REA SI

V O P SIREA BLA NURILO R

6%

DL P RO DUC T IA DEMA SINI SI A P A RA TE

ELEC TRIC E

3%DJ FA BRIC A REA

P RO DUSELO R FINITE

DIN META L, EXC LUSIV

P RO DUCT IA DE M A SINI

SI UT ILA JE

3%

Subcategorie: Distributia Afacerilor Rurale din Ind. Prelucratoare (Volumul creditelor)

DL P RO DUC T IA DEMA SINI SI A PA RA TE

ELEC TRIC E

4%

DH P RO DUC T IA DEA RT IC O LE DIN C A UC IUC

SI DIN MA TERIA L

P LA ST IC

5%

DD PRELUC RA REALEMNULUI SI

FA BRIC A REA

A RT IC O LELO R DIN LEMN

8%

DI P RO DUC T IA A LTO RP RO DUSE DIN MINERA LE

NEMETA LIFERE

9%

DA INDUSTRIAA LIMENTA RA SI A

BA UTURILO R

50%

DN P RO DUC T IA DEMO BILIER SI A LTE

A C T IV ITA T I

INDUSTRIA LE

11%DB FA BRIC A REA DE

A RT IC O LE DE

IMBRA C A MINTE;

P REPA RA REA SI

V O P SIREA BLA NURILO R

11%

DJ FA BRIC A REAP RO DUSELO R FINITE

DIN META L, EXC LUSIV

P RO DUC T IA DE MA SINI

SI UT ILA JE

2%

Annex RBD 23

Annex RBD 23a

Anexa Rep 1 : Planul de implementare a proiectului (Programul preliminar a activit ilor, personalul i prezentarea rapoartelor)

Activit i

Activit i simultane întreprinse in 6 localit i pilot

a

Raportarea/Simpozioane / Seminare de instruire / D ri de seam preliminare1 6

2 3 4 5

0 1 2 3

Personalul i func iileSpecialist Nume Luni Misiuni

M. Hartvigsen 7.00 13

Expertul interna ional în domeniul managementului a p mînturilor D. Egiashvili 4.25 10

Liderul echipei na ionale (Expert Local) D. Sevcencu 18.00

Asistentul proectului/Manager de oficiu/Înterpretor/ traduc tor M. Gorgan 17.50

Expertul în dezvoltarea comunit ilor V. Cibotaru 2.00Expertul interna ional în domeniul evalu rii a p mînturilor J. Thaysen 0.75 3

Expertul interna ional de evaluare a consecin elor asupra mediului K. Kitneas 0.50 2

Expertul interna ional în domeniu înregistr rii i dezvolt rii a comunit ii. V. Grigoryan 1.00 3

Managerul proectului i sus inerea B. Rosenqvist 7

Localitatea Pilot Bu uca - Consultant ACSA / Planific tor 16.00

Localitatea Pilot Bu uca - expertul MAIA 16.00

8.00

Localitatea Pilot Sadova - Consultant ACSA / Planific tor 16.00

Localitatea Pilot Sadova - expertul MAIA 16.00

10.00

Localitatea Pilot Boldure ti - Consultant ACSA / Planific tor 16.00

Localitatea Pilot Boldure ti - expertul MAIA 16.00

10.00

Localitatea Pilot C lm ui - Consultant ACSA / Planific tor 16.00

Localitatea Pilot C lm ui - expertul MAIA 16.00

16.00

Localitatea Pilot Opaci - Consultant ACSA / Planific tor 16.00

Localitatea Pilot Opaci - expertul MAIA 16.00

8.00

Localitatea Pilot Baimaclia - Consultant ACSA / Planific tor 16.00

Localitatea Pilot Baimaclia - expertul MAIA 16.00

8.00

Simpozioane (1) Lansarea oficial a proiectului;(2) Localit ile participante sunt selectate - introducerea proiectului la communit i;(3) Rezultatele etapei de analiz i selectarea scenariului potrivit(4) Stadiu intermediar: Planul de Dezvoltare Final, începutul procesului de

negocieri detaliate asupra procesului de re-parcelare;(5) Planul final de re-alocare a parcelelor prezentat i discutat cu comunit i.(6) Simpozionul de încheiere

Seminarul de instruire pentru p ile cointeresate i omologii direct implica i în proiectului.Seminarul de instruire pentru speciali tii autorit ilor publice locale i centrale care nu sunt

direct implica iîn lucr rile de proiect.

18

16 17

1716

Nov 08 Dec 08

Nov 08 Dec 08

Nov 08 Dec 08

16 17

14 151 2 3 4 5 7 8 9 12 13

Localitatea Pilot Boldure ti - Inginerul Cadastral Local

Localitatea Pilot C lm ui - Inginerul Cadastral Local

6feb 08 Mar 08

10 11Oct 08May 08 Jun 08Aug 07 Sep 07 Oct 07 Apr 08Nov 07 Dec 07 Jan 08

14Aug 08

Jul 08 Jan 09Aug 08

12 13 15 18

Sep 08

Apr 08 May 08 Jun 08

6Jan 08

7 8 9 10 11Oct 08 Jan 09

10 12 18151413

Sep 08Jul 08

117

1. Selectarea celor 6 localit i pilot

962 4

feb 08 Mar 08

1 2 3 4 5Nov 07

12. Preg tirea i publicarea schi ei planului de re-alocare a parcelelor

13. Preg tirea planului final de consolidare (Planul 2)

Srminare de înstruire în domeniul

Simpozioane în localit ile de pilot

16. Organizarea tururilor educa ionale

Luni

Aug 07 Sep 07 Oct 07

9. Revizuirea h ilor cadastrale (elaborarea Planului 1)

11. Crearea i utilizarea metodei de evaluare a p mînturilor

17. Descrierea rezultatelor împlement rii i experien ei ob inute din proect i elaborarea recomand rilor pentru elaborarea

Dec 07

6. Elaborarea i organizarea seminarelor de instruire a p ilor cointeresate i a membrilor echipelor locale.

7. Elaborarea campaniilor de informare public

8. Asisten a în stabilirea grupurilor locale de p i cointeresate

Localitatea Pilot Baimaclia - Inginerul Cadastral Local

Liderul Echipei (Expertul interna ional în domeniul consolid rii a p mînturilor)

10. Efectuarea cercet rilor preliminare, preg tirea i r spîndirea planurilor de dezvoltare a regiunilor

Localitatea Pilot Opaci - Inginerul Cadastral Local

Localitatea Pilot Bu uca - Inginerul Cadastral Local

Luni

14. Crearea i aplicarea procedurelor simplificate de înregistrare i executare în elegerilor între p i

15. Acordarea ajutorului proprietarilor de p mînturi i p ilor cointeresate în procesul de înregistrare i ob inere a titlurilor noi

Localitatea Pilot Sadova - Inginerul Cadastral Local

1 Noiembrie 2007

LuniAug 07 Mar 08

1 853Apr 08Sep 07 Oct 07 Nov 07 Dec 07 Sep 08 Oct 08 Jan 09

Simpozioane la nivelul na ional

May 08 Jun 08 Jul 08 Aug 08Jan 08 feb 08

2. Stabilirea planului de ac iuni pentru comitetul de conducere

3. Identificarea activit ilor necesare pentru cooperarea productiv între par ile cointeresate de proiect

4. Întocmirea conceptului general de accesare la registru proprietarilor i datele cadastrale, designul sistemei...

5. Stabilirea principiilor de evaluare a consecin elor asupra mediului înconjur tor

Raporturi bilunare

Raportul ini ial (0) - Raportul grupului 1 (1) - Raportul grupului 2 (2) - Raportul grupului 3 (3)

Anexa Rep 2

Proiectul Pilot de Reparcelare a Terenurilor Agricole

1

TERRA INSTITUTE LTD.

Liderul Echipei, Morten Hartvigsen, Orbicon A/SManagerul de Proiect, Bo Rosenqvist, Niras AB9 Iulie, 2007

Notă asupra selectării celor 6 localităţi pentru participare în proiectul pilot de consolidare aterenurilor agricole.

PROCESUL ŞI CRITERIILE PENTRU SELECTAREA COMUNITĂŢILOR PILOT

Selectarea a celor 6 comunităţi care se potrivesc proiectului pilot este crucială pentruimplementarea succesivă a proiectului în general. Secţiunea D din termenii de referinţă enumeră 15criterii în baza cărora va fi efectuată selectarea participanţilor. Acestea sunt:

1. Existenţa fermelor de familie cu potenţialul de a trece la activitatecomercială şi dorinţa de a forma parcele adiacente şi, în cele din urmă,de a mări suprafeţele fermelor.

2. Structura fragmentară a loturilor de pămînt.3. Existenţa pieţei de pămînt (existenţa vanzătorilor şi a cumpărătorilor

potenţiali).4. Accesul la o informaţie actuală şi sigură vizînd preţurile la terenurile de

pămînt sau o alternativă adecvată de evaluare a acestora.5. Disponibilitatea terenurilor publice (prin procesul de vînzare şi cumpărare)

pentru a da un impuls întregului proces.6. Numărul relativ mic de proprietari absenţi.7. O completare esenţială a reformei agricole/privatizarea şi înregistrarea

drepturilor de proprietate la pămînturi (la nivel naţional, 85 % din numărultotal de înregistrări a drepturilor proprietaţii rurale sunt aşteptate să fiecompletate pînă în vara anului 2007).

8. Nivelul înalt de satisfacţie între proprietarii locali, în urma procesului deprivatizare şi rezultatele acestuia.

9. Puţine litigii şi cazuri problematice ce ţin de drepturile de proprietate lapămînturi.

10. Potenţialul înalt al terenurilor agricole.

Anexa Rep 2


2


11. Amplasarea în zone special desemnate pentru creşterea economică(consolidarea poate fi legată de alte activităţi cu scopuri asemănătoarede dezvoltare economică, inclusiv şi în zonele participante în activităţileprogramului RISP II).

12. Existenţa hărţilor cadastrale electronice şi a altor hărţi tematice.13. Planuri/măsuri pentru dezvoltarea economică fermă a zonelor rurale şi

îmbunătăţirea infrastructurii.14. Iniţiativa şi obligaţiunile administraţiei publice locale, dorinţa şi posibilităţile

secretarei Primăriei de a acorda participanţilor servicii notariale la un preţredus.

15. Disponibilitatea potenţială a expertizei locale referitor la proiectareaprocesului de consolidare a terenurilor agricole şi planificarea utilizăriipămîntului (spre exemplu, implicarea fostului personal al proiectului LPSPsau al Institutului Managementului Solurilor).

Între 1-4 iulie 2007 Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare (MAIA) împreună cucoordanatorul componenţei RISP, dl Oleg Horjan a început procesul de selectare a comunitaţilorparticipante. Conform propunerilor MAIA, în fiecare raion au fost înaintate demersuri cupropunerea comunităţilor respective, bazîndu-se pe criteriile numite mai sus. În rezultat, lista cu100 de localităţi candidate a fost completată. După aceasta, MAIA a selectat 17 din ele („listascurtă”). Fişele de evaluare au fost îndeplinite pentru a demonstra în ce măsură 17 sate corespundcriteriilor de selectare.Obligaţiunile Contractorului includ asigurarea unui proces de selectare deschis, transparent şidetaliat.

Sa ajuns la următoarele principii şi activităţi ce urmează să fie respectate şi efectuate:

· Adăugarea criteriilor suplimentare în procesul de selectare.· Îmbunătăţirea “listei scurte” cu cel puţin 15 sate suplimentare parţial

din lista iniţială de 100 de sate şi parţial cu satele propuse de reţeauaACSA. Localităţile trebuie alese respectînd criteriile de selectare(inclusiv criteriile noi prezentate mai jos).

· Colectarea informaţiei suplimentare despre aceste, cel puţin, 32 sate.· Reexaminarea formei şi conţinutului documentului care descrie cum

aceste 32 sate alese corespund criteriilor de selectare.

Anexa Rep 2


3


· Întocmirea metodei de evaluare pentru a stabili numărul de sate carecel mai aproape corespunde criteriilor de selectare.

· În baza reitingului a întocmi lista de 15-20 sate şi a vizita fiecare dinaceste pentru examinarea valabilităţii informaţiei colectate şi pentrua face schimbări/descrieri referitor la situaţia actuală.

Acestea trebuie să ofere contractorului împreună cu MAIA posibilitatea de a selecta 6 comunităţipilot la sfîrşitul lunei august începutul lunei septembrie şi dacă este necesar de a obţine confirmareaComitetului de Organizare. Pentru îndeplinirea effectivă a procesului de selectare, contractorul încooperare cu MAFI va forma Comitetul de Evaluare constituit de Ion Botnarenco (MAFI), OlegHorjan, Dumitru Şevcenco, Morten Hartvigsen, David Egiaşvili şi Constantin Ojog (ACSA).

Activităţi prevăzute pe lunile iulie-august referitor la procesul de selectare a satelor pilot vor fiefectuate de contractor (dl Shevcenco sub supravegherea managerului proectului) împreună cu dlHorjan (coordonatorul componentei RISP) în cooperare cu MAFI.

CRITERII SUPLIMENTARE

Pe 3 iulie experţii internaţionali împreună cu dl Oleg Horjan, coordonatorul proiectelor MAIA,liderul echipei locale, Dumitru Şevcenco şi personalul de la ACSA (sub contractor) au vizitat douădin cele 17 localităţi propuse. Satele Opaci şi Tocuz din raionul Căuşeni au fost vizitate pentru aexamina valabilitatea informaţiei obţinute referitor la faptul în ce măsură aceste sate corespundproiectului conform principiilor stabilite. Echipa proiectului s-a întrunit cu primarii şi personalulprimăriilor din ambele sate, fiind prezenţi directori agricoli şi fermieri din celelalte localităţi aleraionului Căuşeni.

În cadrul acestor vizite, Contractorului i-a devenit clar că la criteriile deja stabilite se impunenecesitatea de a include unele criterii suplimentare, de a colecta mai multă informaţie despre faptulîn ce măsură satele din ”lista scurtă” corespund criteriilor de selectare.

S-a constatat că în satul Tocuz există neclarităţi privind drepturile de proprietate asupra terenurilorşi utilizarea lor. La privatizarea pămînturilor, fiecărui sătean i-a fost alocată o cotă de teren arabil, ocotă de viţă-de-vie şi o cotă de livadă. Totuşi, sătenii au decis să împartă parcelele după speciilepomilor fructiferi şi soiurile viţei-de-vie. În rezultat, fiecare fermier a obţinut 3-4 cote de livadă(măr, prăsad, prun) şi 3-4 cote de viţă-de-vie. Toate aceste nu au fost înregistrate în Cadastru şi pehărţile cadastrale. Înainte de implementarea proiectului de consolidare a terenurilor agricole însatele Tocuz şi Opaci, este nevoie de a înregistra situaţia actuală cu starea fragmentară a parcelelorobţinute de fermieri sau de a discuta cu fermierii să revină la lucrarea cotelor care le aparţinconform titlurilor de proprietate. În satul Tocuz aceasta e o problemă cu care se confruntă

Anexa Rep 2


4


proprietarii a cca 800 de hectare de pămînt. Iată de ce, în procesul de selectare a comunităţilor pilotastfel de situaţii trebuiesc evitate.

Spre regret, datele colectate, în baza cărora a fost efectuată alegerea localităţilor potrivite, nuconţineau informaţii în acest sens. Prin urmare, este necesară o informaţie suplimentară cudescrierea scurtă a situaţiei curente.

În timpul discuţiilor cu administraţia publică şi fermierii din localităţile Opaci şi Tocuz s-aconstatat că în multe localităţi din Republica Moldova domină gospodării agricole mari carelucrează cca 300 - 2000 hectare de pămînt, majoritatea în baza contractelor de arendă, suprafeţeaflîndu-se pe moşia diferitor localităţi.

Dezvoltarea fermelor mici (care constituie grupul ţintă al proiectului de reparcelare) şi acordareaajutorului acestora sunt extrem de dificile în cazul gospodăriilor mari. De aceea, la lista din 15criterii de selectare a fost inclus încă un criteriu:

16. Absenţa gospodăriilor agricole mari in satele candidate.

METODA DE EVALUARE A SATELOR CANDIDATE DUPĂ CRITERIILEPROPUSE.

Este intenţia a MAIA că localităţile pilot să fie alese din diferite părţi georgrafice a ţării. Aceastaeste necesar pentru a garanta ca diferite condiţii rurale să fie prezente în proect şi pentru a extindeexperienţa proectului pe diferite zone a Moldovei. Aşadar, se propune impărţirea ţarii în 3 zonegeografice, nord, centru şi sud. Contractorul este priveligiat de a selecta 2 comunităţi pilot dinfiecare zonă a ţării.

Criteriile de selecţionare nu se evaluează asemănător şi au diferite valori în procesul de selectare alocalităţii pilot (spre exemplu, existenţa fermelor de familie cu potenţialul de a trece la activitateacomercială este mai importantă decît disponibilitatea rezervei pămînturilor publice deoareceproprietarii cotelor de pămînt, posibil, vor avea intenţii să vîndă parcelele lor, de oarece ei nu suntimplicaţi în activităţi de fermieriat şi pămîntul are o valoare mică pentru ei).

Liderul echipei de implementare a proiectului, în urmatoarele două săptămîni, va strădui sădezvolte o metodă de evaluare bazîndu-se pe 16 criterii de selectare şi să transfere aceastăinformaţie reprezentantului conducătorului general de proiect dlui Şevcenco şi dlui Horjan catemelie pentru a continua procesul de selectare în cursul lunelor Julie şi August.

Anexa Rep 2


5


STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A PROECTULUI

Personalul proectului va fi constituit din Liderul Echipei Centrale, Dumitru Şevcenco şi asistentulde proect contractaţi de contractor; coordonatorul componentei RISP, dl Oleg Horjan şi contribuţiadin partea Guvernului cu 6 echipe care fac parte din MAIA (pentru monitorizare şi coordonare).Contractorul va finanţa, amenaja locuri de muncă şi va oferi transportul pentru 6 planificători dereparcelare locali, cîte unul pentru o localitate participantă. Suplimentar, Guvernul va retribuimunca celor 6 planificători de reparcelare. Se presupune că planificători vor fi atraşi dindepartamente agriculturii din consilii raionali unde vor fi amplasate satele participante. Termenii dereferinţă pentru 2 grupuri de planificătorii ai reparcelării vor fi elaborate către Contractor şidiscutate cu MAIA şi alte părţi cointeresate în perioada lunilor august - septembrie.

Anexa Rep 3

Anexa Rep 4

RAPORT PRIVIND PROGRESUL PROIECTULUI ŢII I …

Documents

Transcript of RAPORT PRIVIND PROGRESUL PROIECTULUI ŢII I …