7/28/2019 Promovand modernismul
1/3
Promovand modernismul, curent literar al literaturii interbelice, revista
"Sburatorul", sub indrumarea lui Eugen Lovinescu, avea ca obiective
imprimarea unor tendinte moderniste in evolutia literaturii romane si
promovarea tinerilor scriitori, "lampadoforii" artei de maine, dupa cum ii
numea Lovinescu, care sustinea ca "Elementul esential al talentului esteoriginalitatea si originalitatea inseamna diferentiere.". Acesta afirmatie
surprinde esenta artei si a valorii estetice: originalitatea. Faptul ca
"originalitatea inseamna diferentiere" se reflecta in diversitatea si in valoarea
vocilor poetice ale perioadei interbelice: Tudor Arghezi, Ion Barbu, Lucian
Blaga, stilul fiecaruia fiind specific, inconfundabil, un timbru poetic aparte,
asimiland elemente ale avangardismului, expresionismului, ermetismului si
simbolismului.
Sub imperiul modernismului cu influente expresioniste, ce promoveaza
"pathosul" si cunoasterea "ecstatica", opera lui Lucian Blaga induce
sentimentul confuz al unei prezente misterioase si lanseaza invitatia de a
contesta aparentele, tema, eroii, conflictul, subiectul fiind structurate pe
conceptul de cunoastere. "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", asezata in
fruntea volumului "Poemele luminii" 1919, are rolul de program literar, fiind
insa realizata cu mijloace poetice. Este o arta poetica moderna, autorul
exprimandu-si crezul liric, accentul cazand insa nu pe tehnica poetica, ci pe
conditia artistului, pe relatiile dintre poet, lume si creatie; spiritul eului creator
nu ia forma lucrului care-l sesizeaza, nu ramane pasiv, multumindu-se sa
inregistreze totul cu maxima fidelitate, ci esentializeaza si sublimeaza inmetafore cu incarcatura metafizica. Imaginile poeziei sugereaza astfel prezenta
vie a unui univers rasfrant in adancul fiintei omului prin considerarea "lumii"
ca un receptacul al spiritului, ca o prelungire a cosmosului prin miscarile
sufletului, o explozie a sentimentului care da omului forta demiurgica a
reintegrarii lui in propria sa demnitate si spiritualitate, astfel in conceptia lui
Dumitru Micu in "Scurta istorie a literaturii romane" "modernismul blagian
este, inainte de orice, ".
Primul argument in dovedirea faptului ca poezia "Eu nu strivesc corola deminuni a lumii" se incadreaza directiei moderniste si reprezinta in acelasi timp
o < il reprezinta sistemul filozofic a lui Blaga asupra problemei cunoasterii care
in conceptia poetului se intrupeaza intr-o dihotomie: luciferica si paradiziaca,
poetul optand pentru prima cale, considerand ca adevarata cunoastere este cea
care potenteaza misterul, deoarece este sigura modalitate de a imita actul divin
al creatiei realizat de Marele Anonim, tot ce este terestru cautand acest lucru:
"lacul oglindeste stelele pentru ca vrea sa fie cer", omul nefacad exceptie.
Aceasta cunoastere, prin actul sau, considera obiectul despicat in doua: fanic-
partea care se arata si criptic- partea care se ascunde, "manifestarea zeului inabsenta lui", avand ca scop potentarea, adancirea misterului, si nu lamurirea lui.
7/28/2019 Promovand modernismul
2/3
Ea este specifica sensibilitatii poetului, este indirecta si imbogateste fiinta
artistica.
Un al doilea argument adus in vederea demonstrarii ca poezia "Eu nu
strivesc corola de minuni a lumii" este un text poetic modernist validat ca
7/28/2019 Promovand modernismul
3/3
rezultat al incongruentei dintre lumea concreta si cea a notiunilor abstracte,
semnifica misterele universale, iar rolul lui este de a adanci taina. Metaforele
enumerate surprind temele majore ale creatiei poetice, imaginate ca petalele
unei corole uriase care adaposteste misterele lumii: flori -viata/ efemeritatea/
frumosul, ochi -cunoasterea/ contemplarea poetica a lumii, buze -iubirea/rostirea poetica, morminte -tema mortii/ eternitatea/ transcenderea.
Un alt argument ce demonstreaza caracterul modern al poeziei "Eu nu
strivesc corola de minuni a lumii" il reprezinta faptul ca Lucian Blaga
utilizeaza terminologia abstracta. Limbajul si imaginile artistice sunt puse in
relatie cu un plan filosofic secundar, avand rolul de a revela un mister esential
pentru insusi continutul faptului; eufonia versurilor libere sugereaza
amplificarea misterului.
Blaga este primul poet care a demonstrat in literatura romana " identitatea inspirit a poeziei cu filozofia" transformand poezia intr-o "reprezentare subiectiva
a constiintei"- Hegel. Afirmatia criticului E. Lovinescu despre originalitate si
talent este definitorie pentru zona artei. Ea isi gaseste o deplina ilustrare in
creatia marilor poeti interbelici, care au innoit lirica noastra, la nivelul
conceptiei si al limbajului, realizand saltul in modernism.
In concluzie, poezia "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" a lui Lucian
Blaga este un text poetic apartinand modernismului filozofic, atat prin
conceptia poetului asupra marilor taine ale universului, cat si prin evolutia euluipoetic blagian, centru generator al universului poetic, ca sens al destinului
uman fapt ce il determina pe criticul Dumitru Micu sa afirme in "Scurta istorie
a literaturii romane" ca "modernismul blagian este, inainte de orice, ".
Top Related