7/28/2019 Promovand modernismul

1/3

Promovand modernismul, curent literar al literaturii interbelice, revista

"Sburatorul", sub indrumarea lui Eugen Lovinescu, avea ca obiective

imprimarea unor tendinte moderniste in evolutia literaturii romane si

promovarea tinerilor scriitori, "lampadoforii" artei de maine, dupa cum ii

numea Lovinescu, care sustinea ca "Elementul esential al talentului esteoriginalitatea si originalitatea inseamna diferentiere.". Acesta afirmatie

surprinde esenta artei si a valorii estetice: originalitatea. Faptul ca

"originalitatea inseamna diferentiere" se reflecta in diversitatea si in valoarea

vocilor poetice ale perioadei interbelice: Tudor Arghezi, Ion Barbu, Lucian

Blaga, stilul fiecaruia fiind specific, inconfundabil, un timbru poetic aparte,

asimiland elemente ale avangardismului, expresionismului, ermetismului si

simbolismului.

Sub imperiul modernismului cu influente expresioniste, ce promoveaza

"pathosul" si cunoasterea "ecstatica", opera lui Lucian Blaga induce

sentimentul confuz al unei prezente misterioase si lanseaza invitatia de a

contesta aparentele, tema, eroii, conflictul, subiectul fiind structurate pe

conceptul de cunoastere. "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", asezata in

fruntea volumului "Poemele luminii" 1919, are rolul de program literar, fiind

insa realizata cu mijloace poetice. Este o arta poetica moderna, autorul

exprimandu-si crezul liric, accentul cazand insa nu pe tehnica poetica, ci pe

conditia artistului, pe relatiile dintre poet, lume si creatie; spiritul eului creator

nu ia forma lucrului care-l sesizeaza, nu ramane pasiv, multumindu-se sa

inregistreze totul cu maxima fidelitate, ci esentializeaza si sublimeaza inmetafore cu incarcatura metafizica. Imaginile poeziei sugereaza astfel prezenta

vie a unui univers rasfrant in adancul fiintei omului prin considerarea "lumii"

ca un receptacul al spiritului, ca o prelungire a cosmosului prin miscarile

sufletului, o explozie a sentimentului care da omului forta demiurgica a

reintegrarii lui in propria sa demnitate si spiritualitate, astfel in conceptia lui

Dumitru Micu in "Scurta istorie a literaturii romane" "modernismul blagian

este, inainte de orice, ".

Primul argument in dovedirea faptului ca poezia "Eu nu strivesc corola deminuni a lumii" se incadreaza directiei moderniste si reprezinta in acelasi timp

o < il reprezinta sistemul filozofic a lui Blaga asupra problemei cunoasterii care

in conceptia poetului se intrupeaza intr-o dihotomie: luciferica si paradiziaca,

poetul optand pentru prima cale, considerand ca adevarata cunoastere este cea

care potenteaza misterul, deoarece este sigura modalitate de a imita actul divin

al creatiei realizat de Marele Anonim, tot ce este terestru cautand acest lucru:

"lacul oglindeste stelele pentru ca vrea sa fie cer", omul nefacad exceptie.

Aceasta cunoastere, prin actul sau, considera obiectul despicat in doua: fanic-

partea care se arata si criptic- partea care se ascunde, "manifestarea zeului inabsenta lui", avand ca scop potentarea, adancirea misterului, si nu lamurirea lui.

7/28/2019 Promovand modernismul

2/3

Ea este specifica sensibilitatii poetului, este indirecta si imbogateste fiinta

artistica.

Un al doilea argument adus in vederea demonstrarii ca poezia "Eu nu

strivesc corola de minuni a lumii" este un text poetic modernist validat ca

7/28/2019 Promovand modernismul

3/3

rezultat al incongruentei dintre lumea concreta si cea a notiunilor abstracte,

semnifica misterele universale, iar rolul lui este de a adanci taina. Metaforele

enumerate surprind temele majore ale creatiei poetice, imaginate ca petalele

unei corole uriase care adaposteste misterele lumii: flori -viata/ efemeritatea/

frumosul, ochi -cunoasterea/ contemplarea poetica a lumii, buze -iubirea/rostirea poetica, morminte -tema mortii/ eternitatea/ transcenderea.

Un alt argument ce demonstreaza caracterul modern al poeziei "Eu nu

strivesc corola de minuni a lumii" il reprezinta faptul ca Lucian Blaga

utilizeaza terminologia abstracta. Limbajul si imaginile artistice sunt puse in

relatie cu un plan filosofic secundar, avand rolul de a revela un mister esential

pentru insusi continutul faptului; eufonia versurilor libere sugereaza

amplificarea misterului.

Blaga este primul poet care a demonstrat in literatura romana " identitatea inspirit a poeziei cu filozofia" transformand poezia intr-o "reprezentare subiectiva

a constiintei"- Hegel. Afirmatia criticului E. Lovinescu despre originalitate si

talent este definitorie pentru zona artei. Ea isi gaseste o deplina ilustrare in

creatia marilor poeti interbelici, care au innoit lirica noastra, la nivelul

conceptiei si al limbajului, realizand saltul in modernism.

In concluzie, poezia "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" a lui Lucian

Blaga este un text poetic apartinand modernismului filozofic, atat prin

conceptia poetului asupra marilor taine ale universului, cat si prin evolutia euluipoetic blagian, centru generator al universului poetic, ca sens al destinului

uman fapt ce il determina pe criticul Dumitru Micu sa afirme in "Scurta istorie

a literaturii romane" ca "modernismul blagian este, inainte de orice, ".