PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
1
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
2
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
3
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
4
CUPRINS
Cap. I DISPOZIŢII GENERALE ................................................................................................ 6
Secţiunea 1. Definiţie, scopuri, obiective ....................... …………………………………...6
Secţiunea a 2-a Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor………………6
Cap. II CARACTERISTICILE UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV– TERITORIALE…14
Secţiunea 1. Amplasarea geografică şi relief ...................................................................... 14
Secţiunea a 2-a. Caracteristicile climatice ........................................................................... 18
Secţiunea a 3-a. Reţeaua hidrografică .................................................................................. 22
Secţiunea a 4-a. Populaţie ....................................................................................................... 40
Secţiunea a 5-a. Căi de transport ........................................................................................... 40
Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică ............................................................................... 49
Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale ................................................................................... 61
Secţiunea a 8-a. Specific Regional ........................................................................................ 73
Cap. III ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ…74
Secţiunea 1-a Analiza pe tipuri de risc ................................................................................. 74
3.1 Furtuni şi viscol ................................................................................................................... 74
3.2 Inundaţii ................................................................................................................................ 74
3.3 Căderi masive de zăpadă .................................................................................................. 75
3.4 Tornade ................................................................................................................................. 76
3.5 Seceta ..................................................................................................................................... 76
3.6 Temperaturi extreme ......................................................................................................... 76
3.7 Incendii de vegetaţie .......................................................................................................... 77
3.8 Avalanşe .............................................................................................................................. 80
3.9 Alunecări de teren............................................................................................................... 80
3.10 Cutremure ........................................................................................................................... 84
3.11 Accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de teren
cauzate de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice ......................................... 85
3.12 Riscuri de transport şi depozitare produse periculoase ........................................... 90
3.13 Accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile
nucleare sau radiologice ........................................................................................................... 97
3.14 Riscuri de poluare a apelor ............................................................................................ 97
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
5
3.16 Eşecul utilităţilor publice ............................................................................................. 100
3.17 Căderi e obiecte din atmosferă sau din cosmos ...................................................... 101
3.18 Muniţie rămasă neexplodată ........................................................................................ 101
3.19 Epidemii .......................................................................................................................... 102
3.20 Epizotiile .......................................................................................................................... 102
3.21 Risc radiologic ................................................................................................................ 103
3.22 Incendiu ........................................................................................................................... 103
Secţiunea a 2-a. Analiza riscurilor sociale ........................................................................ 107
Secţiunea a 3-a. Analiza altor tipuri de riscuri ................................................................. 107
Secţiunea a 4-a. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie .............. 107
Secţiunea a 5-a. Etapele de realizare a acţiunilor ............................................................ 123
Secţiunea a 6-a. Faze de urgenţă a acţiunilor ................................................................... 123
Secţiunea a 7-a. Acţiunile de protecţie-intervenţie ......................................................... 126
Secţiunea a 8-a. Instruirea ..................................................................................................... 128
Secţiunea a 9-a. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare .. 128
Cap. V RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE .................................... 131
Cap. VI LOGISTICA ACŢIUNILOR .................................................................................... 134
Cap. VII DISPOZIŢII FINALE ............................................................................................... 135
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
6
Cap. I DISPOZIŢII GENERALE
Secţiunea 1: Definiţie, scopuri, obiective
1.1. Definiţie: Planul de analiză şi acoperire a riscurilor cuprinde riscurile
potenţialele identificate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, măsurile, acţiunile şi
resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.
1.2. Scopuri:
asigurarea cunoaşterii de către toţi factorii implicaţi, a sarcinilor şi a
atribuţiilor ce le revin premergător pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă;
crearea unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea
gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă;
asigurarea un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc
identificat.
1.3. Obiective:
asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea
manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor,
în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc,
conform schemei cu riscurile teritoriale;
amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate
asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;
stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor
operative, alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi
gestionării situaţiilor de urgenţă.
alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării
situaţiilor de urgenţă
Secţiunea 2: Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor
Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care,
potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea
situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.
P.A.A.R. se întocmeşte de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv
de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de consiliul judeţean, respectiv
de consiliile locale, corespunzător unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.
P.A.A.R. se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri
decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
7
ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil
teritorial.
Prefectul şi primarii răspund de asigurarea condiţiilor necesare elaborării P.A.A.R..
Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, Consiliul Judeţean şi
consiliile locale pot comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte
materiale de specialitate.
După elaborare şi aprobare, P.A.A.R. este pus la dispoziţia Secretariatului Tehnic
Permanent al Comitetului Judeţean/locale pentru Situaţii de Urgenţă, iar extras din
documentele respective se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în
prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având
obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul planurilor şi să le aplice
corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
„Porolissum” al judeţului Sălaj, prin Centrul Operaţional, asigură pregătirea, organizarea şi
coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de
intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă.
Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte
structuri din unitatea administrativ-teritorială au obligaţia de a pune la dispoziţie
comitetelor pentru situaţii de urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în
vederea întocmirii P.A.A.R..
Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa
naţională şi apărarea ţării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de
drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind
protecţia informaţiilor clasificate
2.1 Acte normative de referinţă
Legea nr.481/2004 (*republicată*) privind protecţia civilă
Legea nr.307/2006 (*modificată* şi *actualizată*) privind apărarea împotriva
incendiilor
Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.132/2007 pentru aprobarea
Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a
Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor
Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.1184/2006 pentru aprobarea
Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de
urgenţă
Ordonanţa de Urgenţă nr.21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenţă (actualizată)
Hotărârea de Guvern nr.94/2014 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului
Naţional pentru situaţii speciale de urgenţă (actualizată)
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
8
Hotărârea de Guvern nr.1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă
(reactualizată)
Hotărârea de Guvern nr.1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare,
funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste
Hotărârea de Guvern nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc
Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.1259/2006 pentru aprobarea
Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare,
prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă
Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.886 din 30 septembrie 2005 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare,
avertizare şi alarmare a populaţiei
Hotărârea de Guvern nr.1669/2005 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului
Director de Asigurare la Dezastre
Legea apelor nr.107/1996(*actualizată*)
Ordinul comun 459/78/2019 al Ministerului Apelor şi Pădurilor şi al Ministerului
Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulament privind gestionarea
situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca
efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la
construcţii hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă şi poluări marine în
zona costieră
Hotărârea de Guvern nr.1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri
preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor
Legea nr.575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a V-a - Zone de risc natural
Hotărârea de Guvern nr.372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional
de Management al Riscului Seismic
Ordinul comun nr.1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea
Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice
riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren
Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.735/2005 privind evidenţa,
gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate
populaţiei în situaţii de urgenţă
Hotărârea de Guvern nr.1579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar
din serviciile de urgenţă voluntare (actualizată)
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
9
Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.1134 din 13 ianuarie 2006 pentru
aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea
şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste
Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.1494/2006 pentru aprobarea
normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în
situaţii de urgenţă.
2.2 Structuri organizatorice implicate
Lista autorităţilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor este
prezentată în Anexa nr. 1.
2.3 Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu
Comitetele şi centrele operative pentru situaţii de urgenţă sunt organisme şi structuri
abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă, care, potrivit legii, se constituie pe niveluri
sau domenii de competenţă şi fac parte din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor
de Urgenţă, denumit în continuare Sistem Naţional.
Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt:
a) Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare Comitet
Naţional;
b) comitetele pentru situaţii de urgenţă, constituite la ministere şi la alte instituţii
publice centrale, denumite în continuare comitete ministeriale;
c) Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete
judeţene;
d) Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, la nivelul municipiilor, oraşelor şi al
comunelor, denumite în continuare comitete locale.
Centrele operative pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare centre
operative, sunt:
a) centre operative cu activitate permanentă la nivelul ministerelor şi al instituţiilor
publice centrale;
b) centre operative cu activitate temporară la celelalte ministere şi instituţii publice
centrale cu atribuţii de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, precum şi în
municipii, oraşe şi comune.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii:
a) informează Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General, privind stările potenţial
generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;
b) evaluează situaţiile de urgenţă produse în unităţile administrativ-teritoriale,
stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;
c) declară, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, starea de alertă la nivel
judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi propun instituirea stării de urgenţă;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
10
d) analizează şi avizează planurile judeţene pentru asigurarea resurselor umane,
materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
e) informează Comitetul Naţional şi Consiliul Judeţean asupra activităţii desfăşurate;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de Comitetul
Naţional.
Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă au următoarele atribuţii:
a) informează prin Centrul Operaţional judeţean, respectiv, privind stările potenţial
generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;
b) evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-
teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc
îndeplinirea lor;
c) declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-
teritoriale;
d) analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi
financiare necesare gestionării situaţiei de urgenţă;
e) informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi
organele abilitate.
Centrul operative cu activitate permanentă are următoarele atribuţii principale:
a) centralizează şi transmite operativ la Centrul Operaţional al Inspectoratului
General date şi informaţii privind apariţia şi evoluţia stărilor potenţial generatoare de situaţii
de urgenţă;
b) monitorizează situaţiile de urgenţă şi informează Inspectoratul General şi
celelalte centre operaţionale şi operative interesate;
c) urmăreşte aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă
şi a planurilor de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de riscuri;
d) asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor, precum şi
menţinerea legăturilor de comunicaţii cu centrele operaţionale şi operative implicate în
gestionarea situaţiilor de urgenţă, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu
dispeceratele proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop;
e) centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de
sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi fac propuneri pentru asigurarea lor;
f) gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă;
g) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini privind managementul situaţiilor de
urgenţă, prevăzute de lege şi în regulamentul-cadru.
Centrele operative cu activitate temporară se constituie numai la declararea stării
de alertă, pe timpul funcţionării lor, îndeplinesc atribuţii similare celor prevăzute pentru
centrul operativ cu activitate permanentă. Documentele şi baza de date referitoare la
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
11
situaţiile de urgenţă, deţinute de aceste centre operative, se gestionează permanent de către
persoane anume desemnate din cadrul aparatului propriu al autorităţilor respective.
Centrul operativ cu activitate permanentă organizează şi asigură secretariatul
tehnic permanente al Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă se asigură prin Centrul Operaţional din cadrul Inspectoratului pentru
Situaţii de Urgenţă „Porolissum” al judeţului Sălaj şi îndeplineşte următoarele
atribuţii:
a) asigură convocarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi transmiterea
ordinii de zi;
b) primesc şi pregătesc materialele pentru şedinţa Comitetului Judeţean pentru
Situaţii de Urgenţă şi le prezintă preşedintelui şi membrilor comitetului;
c) execută lucrările şi operaţiunile de secretariat pe timpul şedinţelor;
d) execută redactarea hotărârilor adoptate, precum şi a proiectelor de ordine sau
dispoziţii, pe care le prezintă spre aprobare;
e) asigură multiplicarea documentelor emise de Comitetul Judeţean privind
activitatea preventivă şi de intervenţie şi difuzarea lor la autorităţile interesate;
f) întocmesc informări periodice privind situaţia operativă sau stadiul îndeplinirii
hotărârilor adoptate;
g) urmăreşte realizarea suportului logistic pentru desfăşurarea şedinţelor Comitetului
Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
h) gestionează documentele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
i) asigură legătura între Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Secretariatul
Tehnic Permanent din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;
j) îndeplineşte şi alte sarcini stabilite de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă şi preşedintele acestuia.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor Centrul Operaţional poate consulta specialişti şi din
alte domenii de activitate.
Secretariatul tehnic permanent este coordonat de şeful Centrului Operaţional
Judeţean.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor consultă specialişti şi din alte domenii de activitate
Persoanele din componenţa comitetului pentru situaţii de urgenţă (judeţean / local) au
următoarele atribuţii principale:
a) preşedintele: - convoacă întrunirea comitetului, stabileşte ordinea de zi şi conduce
şedinţele acestuia; semnează hotărârile, planurile, programele, regulamentele şi hotărârile
adoptate; semnează avizele, acordurile, împuternicirile, protocoalele şi proiectele de acte
normative; îl informează operativ pe preşedintele comitetului ierarhic superior.
b) vicepreşedintele: - îndeplineşte obligaţiile preşedintelui în lipsa acestuia, precum
şi cele ce îi revin ca membru al comitetului.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
12
c) membrii: - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de
vedere; îi informează operativ pe conducătorii instituţiilor şi unităţilor pe care le reprezintă
asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi
urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu
centrul operativ.
d) consultanţii: - participă la şedinţele comitetului; îi consiliază pe membrii acestora
asupra problemelor tehnice şi de specialitate; asigură documentarea tehnică de specialitate.
Persoanele din cadrul Grupurilor de Suport Tehnic au următoarele atribuţii
principale:
a) coordonatorul grupului – asigură coordonarea şi conducerea grupului de specialişti
cu privire la analiza situaţiei, elaborarea de alternative de acţiune, înaintarea de propuneri
privind cursul optim al acţiunilor; participă la acţiunile de cooperare cu alte grupuri de
suport tehnic constituite în cazul evenimentelor complexe.
b) membrii grupului de suport tehnic – asigură consultanţa de specialitate în
domeniul specific activităţii / instituţiei din care provine şi face propuneri coordonatorului
grupului de suport tehnic cu privire la analiza situaţiei, elaborarea de alternative de acţiune,
înaintarea de propuneri privind cursul optim al acţiunilor; participă la acţiunile de cooperare
cu alte grupuri de suport tehnic constituite în cazul evenimentelor complexe.
Atribuţiile persoanelor din compunerea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă precum şi a celor din cadrul Grupurilor de Suport Tehnic se completează cu
legislaţia în vigoare referitor la atribuţiile specifice funcţiei îndeplinite în cadrul autorităţii
administraţiei publice, operatorului economic, instituţiei publice, societăţii civile - ONG-
ului pe care o / îl reprezintă sau din care provine.
Comitetele pentru situaţii de urgenţă se întrunesc semestrial şi ori de câte ori situaţia
o impune, la convocarea preşedintelui.
Şedinţele comitetelor pentru situaţii de urgenţă se desfăşoară în prezenţa majorităţii
membrilor sau a înlocuitorilor desemnaţi.
Hotărârile comitetelor pentru situaţii de urgenţă se adoptă cu votul a două treimi din
numărul membrilor prezenţi, cu excepţia punerii în aplicare a planului de evacuare, care se
face în baza deciziei preşedintelui comitetului.
Consultanţii nu au drept de vot.
Comitetele pentru situaţii de urgenţă îşi desfăşoară activitatea pe baza planurilor
anuale elaborate de secretariatele tehnice permanente.
Centrele operative cu activitate permanentă se încadrează cu personal specializat pe
tipurile de riscuri repartizate pentru gestionare, precum şi în comunicaţii, informatică şi
relaţii publice.
Activitatea operaţională a centrelor operative se desfăşoară permanent, pe criteriul
"24h/24h", în ture sau pe schimburi. Prin excepţie, în funcţie de natura şi tipul riscurilor
gestionate, conducătorul instituţiei pe lângă care funcţionează centrul operativ poate aproba
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
13
ca activitatea operaţională a acestuia să se desfăşoare cu respectarea programului normal de
lucru, potrivit legii.
Dimensionarea centrelor operative cu activitate permanentă se face în raport cu
natura, frecvenţa şi gravitatea riscurilor majore repartizate pentru coordonarea gestionării,
precum şi cu complexitatea funcţiilor de sprijin îndeplinite de ministerul sau instituţia
publică centrală respectivă.
Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor din CJSU Sălaj sunt prezentate în Anexa nr. 2
Planul de activitate al CJSU Sălaj este prezentat în Anexa nr. 3
Schema fluxului informaţional decizional este prezentată în Anexa nr. 4.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
14
Cap. II CARACTERISTICILE UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV – TERITORIALE
Secţiunea 1: Amplasarea geografică şi relief
1.1 Suprafaţă şi vecinătăţi
ZONA DE COMPETENŢĂ a Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă, este stabilită prin art. 6 din
Hotărârea Guvernului României nr.1492 din 09.09.2004
ca fiind teritoriul administrativ al judeţului Sălaj, situat
în extremitatea nord - vestică a ţării între 47°09′21.96″
latitudine nordică şi 23°10′07 .68″ longitudine estică,
Județul Sălaj se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de legătură dintre Carpații
Orientali și Munții Apuseni, cunoscută sub denumirea de Platforma Someșană, este
cunoscut din vremuri străvechi ca Ţara Silvaniei (Ţara peste păduri) şi având ca vecini la
nord judeţele Satu-Mare şi Maramureş, la vest şi sud-vest judeţul Bihor şi la sud-est judeţul
Cluj.
Judeţul Sălaj ocupă o suprafaţă totală de 3864,48 kmp., reprezentând 1,6% din
suprafaţa ţării.
Municipiul Zalău, care se găseşte în centrul judeţului, este reşedinţa administrativă a
judeţului. Aceasta este una dintre primele aşezări din Transilvania menţionate în
documente.
Zalăul a fost cunoscut ca târg comercial de la începutul secolului al XIV-lea şi
menţionat ca oraş, în documente, în 1473. Astăzi este un centru industrial important al
judeţului, oraş modern cu o viaţă spirituală şi culturală intensă. Alte oraşe ale judeţului sunt:
Şimleul Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei.
1.2 Forme de relief, specificaţii, influenţe
Din punct de vedere geografic, judeţul Sălaj este o zonă cu dealuri şi văi de-a lungul
râurilor Almaş, Agrij, Someş, Sălaj, Crasna şi Barcău. Munţii sunt reprezentaţi în sud-vest
de două ramificaţii ale Munţilor Apuseni: Vârfurile Meseş şi Plopiş. Depresiunile ocupă o
parte însemnată din teritoriul judeţului, zone agricole importante cu numeroase aşezări.
Relieful este foarte variat, distingându-se patru zone fizico-geografice:
a) muntoasă: în partea central-sudică cuprinde culmea Meseşului – cu vf. Măgura
Priei de 997 m şi Plopişului, prin versantul nord-estic, cu înălţimi între 600-900 m;
b) depresionară: în partea de est, reprezentată de Depresiunea Almaşului, drenată de
valea Almaşului şi depresiunea Guruslăului, de pe valea Someşului;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
15
c) deluroasă: cea mai întinsă, dar nu prea înaltă, aparţine Podişului Someşan sau
platformei someşene, cu Platforma Sălăjană de 150-300 m, cu dealuri domoale, străbătute
de văile largi ale Barcăului, Crasnei şi Sălajului, dar şi Dealurilor Silvaniei;
d) de câmpie: luncile largi ale râurilor Someş, Barcău, Crasna;
Relieful de măguri cristaline şi eruptive – în această grupă se încadrează o serie de
măguri cu altitudini de 300-700m ce au rezultat fie prin compartimentarea şi prăbuşirea
inegală a cristalinului Platformei Someşene, fie ca urmare a manifestărilor vulcanice
terţiare. Ca formă de relief, măgurile cristaline se evidenţiază prin crestele lor netede şi prin
denivelările accentuate faţă de regiunile limitrofe.
Măgura Şimleului, cu înălţimea de 596 m, se caracterizează prin interfluvii înguste,
cu versanţi repezi, care domină regiunea înconjurătoare cu 200-300 m. Pe culme, în nordul
masivului se păstrează suprafaţa unei platforme de netezire, care înclină de la 600 m, în sud,
la 500 m în nord.
Măgura Chilioarei, mult mai joasă, 420 m în vârful din vestul satului Chilioara, se
deosebeşte prin forma sa alungită pe direcţia nord-sud, prin văi puţin adânci şi culmea
destul de teşită.
Masivul Dealul Mare – Priseaca (Masivul Ţicăului) este prezent în cadrul
judeţului Sălaj numai cu versanţii săi sud-estici. Altitudinile maxime din culmea principală
depăşesc 600 m. Pe lângă suprafaţa de nivelare fosilizată, întâlnită la altitudinea de 600-660
m, apare şi un al doilea nivel, cuprins între 460-520 m, puternic fragmentat de afluenţii
Someşului.
Măgurile eruptive, reduse ca extindere, se impun prin forme dominante ca altitudine,
prin aspectul specific de conuri şi prin caracterul radiar al reţelei hidrografice. Ele se
întâlnesc în sud-vestul culmii Meseşului sub forma unor sâmburi de dimensiuni reduse,
legate între ele prin înşiruiri largi. Cele mai reprezentative sunt: Măgura Moigradului (504
m); masivele Pomăt (502 m) şi Citera (502 m). În partea lor superioară se dezvoltă abrupturi
cu căderi de peste 100 m, iar la partea inferioară sunt prezente largi pânze de grohotişuri.
Dealurile din vestul judeţului au caracter piemontan, atât sub aspect genetic, cât şi
morfologic.
Dealul Dumbrava (558 m) are aspectul unei cueste cu orientare nordică şi reprezintă
zona de legătură între Culmea Meseşului şi horstul cristalin al Ţicăului. Dacă în partea sa
nordică Dealul Dumbrava domină depresiunea Guruslăului cu cca. 140 m, spre sud panta
este mai lină, conformă cu înclinarea orizontului de calcar, pe care s-a dezvoltat o suprafaţă
structurală, cu variate forme carstice.
Culmea Sălajului se dezvoltă sub forma unui interfluviu între depresiunile Guruslău
şi Sălaj, având altitudini cuprinse între 300-400 m. Caracteristica acestei culmi este prezenţa
unor mici bazinete de eroziune ai căror versanţi sunt afectaţi de pornituri de teren, cât şi de
eroziune liniară. Pe orizonturile de gresii eocene din estul culmii Sălajului s-au format
suprafeţe structurale (cueste), orientate spre est.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
16
Culmea Prisnelului este prezentă în limitele judeţului Sălaj numai prin partea sa
centrală şi sudică şi reprezintă sectorul cel mai înalt al Platformei Chioarului.
Constituită din gresii şi calcare eocene sau oligocene culmea se prezintă ca o
suprafaţă structurală, alungită şi îngustă, ce se termină printr-o cuestă îngustă, abruptă către
depresiunea Guruslău. Altitudinea culmii scade de la cca. 600 m, în sectorul nordic, până la
400 m în Gruiul din apropierea Someşului (Dealul Racoţi 438 m).
Podişul Purcăreţi-Boiu Mare-Jugăstrei se întinde la vest de culmea Prisnelului
desfăşurându-se în limitele judeţului, numai cu partea sa sudică. Se prezintă sub forma unei
zone alungite, situate în dreapta Someşului şi ţine de la valea Ilenzii până în regiunea
Ciocmani-Poieniţa. Este o unitate structurală cu altitudini medii de 500-550 m, grefată de
formaţiuni tabulare monoclinale eocene şi oligocene. Prezenţa unor orizonturi calcaroase a
favorizat dezvoltarea formelor carstice de tipul doline, văi subterane, chei, suprafeţe
structurale, cueste abrupte.
Dealurile Ciceului se dezvoltă doar parţial în limitele judeţului, desfăşurându-se de
la vest de valea Ileanda. El se prezintă sub forma unor interfluvii alungite, perpendicular pe
Someş, cu ramificaţii laterale. Din punct de vedere altimetric, altitudinea reliefului scade
treptat de la 650 m în nord, la 500 m în sud.
Dealurile Şimişna-Gârbou se dezvoltă aproape în întregime în limitele judeţului
Sălaj, fiind delimitate la nord şi est de valea Someşului, interfluviu Gârbou-Almaş spre vest
şi „Golful Dobrichii”, la sud. Se prezintă sub forma unei platforme intens fragmentată din
care s-au păstrat doar câţiva martori: vârful Nadiş (645 m), Râpa Şimişnei (613 m), Dealul
Pietrosului (606 m). Dintre formele structurale se evidenţiază cuesta ce se desfăşoară pe mai
mult de 10 km, între Bezded şi Ceaca.
Dealurile Clujului reprezintă prelungirea acestor forme din judeţul Cluj şi se
prezintă sub forma unui interfluviu îngust, fragmentat de afluenţii Almaşului şi Someşului
Mic. Altimetric, aceste dealuri se încadrează între 400-450 m şi foarte rar depăşesc 500 m.
Colinele Toglaciului şi Piemontul Sălăjan fac parte din platforma Sălăjană
marginală, dezvoltată în vestul judeţului. Se prezintă sub forma unor interfluvii largi, slab
ondulate, a căror altitudini coboară pe direcţia nord-vest şi vest, până aproape, sau sub 300
m. Colinele Toglaciului, dezvoltate între Barcău şi Crasna, se prezintă sub forma unor culmi
divergente ce ocupă integral limitele judeţului, cu excepţia sectorului vestic.
Relieful de depresiuni cuprinde atât zonele joase situate la contactul cu regiunile de
deal sau munte, cât şi culoarele de vale. Altitudinile generale ale reliefului depăşesc foarte
rar 300m pe interfluvii sau dealurile piemontane. Prezenţa largă a formaţiunilor friabile
(argile, marne, nisipuri), precum şi fragmentarea accentuată a reliefului, au determinat
frecvenţa ridicată a proceselor de eroziune liniară (şiroire, ogaşe, ravene, torenţi) şi prezenţa
porniturilor de mică amploare, care afectează pătura superficială de sol şi mai rar
materialele deluviale.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
17
Depresiunea centrală a Silvaniei constituie o depresiune tectonică, fiind mărginită
spre sud şi est de Munţii Plopiş şi Culmea Meseşului, iar spre vest este delimitată de
pintenul cristalin al Plopişului şi măgurile cristaline ale Şimleului şi Chilioarei. În
ansamblu, relieful depresiunii are caracter colinar, alcătuit din culmi deluroase, orientate
divergent printre cursurile principale de ape din regiune.
Depresiunea Şimleului se dezvoltă între Munţii Plopiş şi Culmea Meseşului, la sud
şi est, Măgura Şimleului şi pintenul Plopişului, la nord şi interfluviu Crasna-Zalău, la est.
Altitudinea depresiunii scade de la 500m în zona de acumulare de sub munte, la 350-
300 în zona largă dintre cristalinul Măgurii Şimleului şi cel al Plopişului.
Depresiunea Zalăului ocupă suprafaţa cuprinsă între Culmea Meseşului, la est şi
creasta măgurilor Şimleului şi Chilioarei, la vest.
Altitudinile reliefului cad de la 450 m în zona de sub munte, la 200 m în zona de sub
cele două măguri cristaline ale Şimleului şi Chilioarei.
Depresiunea Sălajului este prezentă în limitele judeţului numai cu sectoarele sudic
şi central şi este mărginită, la est, de Culmea Sălajului, la vest de spaţiul cuprins între
Măgura Chilioarei şi Culmea Codrului, iar, la nord, este deschisă spre Depresiunea Baia
Mare.
Altitudinea reliefului este coborâtă, de 100-200 m, depăşind uneori, local, această
valoare.
Depresiunea Guruslău, dezvoltată pe cursul Someşului între Turbuţa şi defileul de
la Ţicău, pe o lungime de 21 km şi o lăţime de 7 km, se prezintă ca o unitate bine
individualizată, limitată la vest de Culmea Sălajului, la sud şi est de abruptul Dealului
Dumbrava, respectiv Culmea Prisnelului, iar la nord de Masivul Dealul Mare – Prisaca.
Trăsătura reliefului depresiunii este dată de prezenţa a 8 nivele de terasă, a conurilor
de dejecţie şi a contactului dintre terasa superioară şi baza abruptului ce mărgineşte
depresiunea.
Depresiunea Almaş-Agrij este dezvoltată integral în limitele administrative ale
judeţului şi reprezintă compartimentul vestic al Platformei Someşene sudice. Depresiunea
se individualizează, faţă de regiunile limitrofe, prin altitudinile de peste 500 m ce se menţin
în interiorul ei. În vest, Culmea Meseşului o domină cu altitudinile de 200-400 m, în est
cuestele oligocene şi miocene cu 100 m, iar spre sud de râpa festonată de obârşia
Almaşului.
Cumpăna de ape dintre bazinele hidrografice ale Almaşului şi Agrijului se menţine la
altitudini ce depăşesc 400m şi prezintă numeroase înşeuări , astfel încât, în ansamblu,
depresiunea apare sub forma unor reţele de cueste şi suprafeţe structurale, mai mult sau mai
puţin conservate.
Culoarul Someşului constituie o regiune de relativă discontinuitate între Platforma
Someşană nordică şi sudică. În arealul judeţului culoarul se dezvoltă între localităţile
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
18
Gâlgău şi Var, separând dealurile Ciceului şi Podişul Purcăreţ - Jugăstreni de dealurile din
regiunea Şimişna-Gârbou.
În ansamblu, culoarul prezintă sectoare largi de peste 2 km şi zone de îngustare de
câteva sute de metri, cum sunt cele de la Rus şi între Perii Vadului şi Răstoci. Culoarul
Someşului se mai caracterizează printr-o luncă bine dezvoltată şi terase etajate pe mai multe
nivele.
1.3 Caracteristicile pedologice ale solului
Formarea şi evoluţia numeroaselor categorii de soluri care se regăsesc pe teritoriul
judeţului Sălaj se explică prin profilul de sol denumit și profil pedogenetic care este
constituit dintr-o succesiune de orizonturi pedogenetice de la suprafața terenului până la
roca de solificare. Solul apare structurat în straturi paralele și mult paralele. Aceste straturi
s-au format în decursul procesului de formare a solului și sunt denumite orizonturi
pedogenetice. Principalii indicatori sunt: orizontul pedogenetic, grosimea orizontului,
textura, culoarea, prezența scheletului, structura, umiditatea, plasticitatea, neoformațiuni,
tipul de humus și volumul edafic util.
Conform datelor primite de la O.S.P.C. SĂLAJ, tipurile de sol de la nivelul
judeţului – sunt prezentate în Anexei 5
Secţiunea a 2-a. Caracteristicile climatice
2.1 Regimul climatic, specificaţii, influenţe
Din punct de vedere climatic, judeţul Sălaj, se află sub directa influență a maselor de
aer din vest, încadrându-se în sectorul cu climă continentală moderată.
Circulaţia maselor de aer de înălţime, precum şi relieful, prin aspectul şi altitudinea
lui creează diferenţieri climatice, pe de o parte între vestul şi estul judeţului, iar pe de altă
parte, între principalele unităţi geo-morfologice.
Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 8 și 9°C în cea mai mare parte a
județului, excepție făcând culmile mai înalte ale munților Meseș și Plopiș, precum și zona
dealurilor înalte Șimișna–Gârbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6 și
8°C. Cea mai ridicată valoare medie a temperaturii se înregistrează în luna iulie de obicei.
2.2 Regimul precipitaţiilor
Regimul anual al precipitaţiilor este generat de doi factori: circulaţia generală a
atmosferei şi condiţiile fizico-geografice.
Advecţia de aer temperat - oceanic din direcţie vestică şi nord-vestică, mai ales vara,
precum şi pătrunderea frecventă a maselor de aer rece dinspre nord sau a celor de tip
temperat – continental din nord-est şi est, iarna, la care se adaugă advecţia de aer tropical –
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
19
maritim din sud-vest şi sud, explică toate influenţele centrilor de acţiune atmosferică ce se
resimt în această zonă.
Avându-se în vedere aceste elemente, la care se adaugă şi influenţele reliefului,
precipitaţiile atmosferice sunt neuniform răspândite în judeţ.
Precipitaţiile cele mai abundente cad vara, când pe lângă procesele frontale apare şi
convecţia termică intensă, determinând ploi care au mai ales caracter de aversă, fiind bogate
din punct de vedere cantitativ. În timpul iernii, precipitaţiile sunt mai reduse cantitativ, deşi
numărul de zile cu precipitaţii nu este mai mic.
În general, maximul pluviometric se suprapune lunilor mai –iunie, iar minimul
pluviometric se înregistrează în lunile ianuarie-februarie.
În interval de 24 ore, în perioada 1991-2019, cele mai mari cantităţi de precipitaţii, s-
au înregistrat la următoarele posturi pluviometrice:
Cantităţi maxime de precipitaţii înregistrate la posturi pluviometrice:
Nr.
crt.
Data
producerii Postul pluviometric
CANT. MAX PRECIP
24 ore 1990-2019 (l/mp)
1. 31.05. 2019 CRASNA 671.8
2. 31.05.2019 VARSOLT 622.9
3. 20.06.2019 VALCAU -
4. 02.08.2019 ZALHA 696.6
5. 27.05.2019 NUSFALAU -
6. 08.06.2018 SIMLEUL SILVANIEI 661.8
7. 25.07.2018 BUCIUMI 655.5
8. 08.06.2018 ŞIMLEUL SILVANIEI 145.13
9. 25.07.2018 BUCIUMI 145.13
10. 08.06.2017 BUCIUMI 71.7
11. 08.06.2017 MESTEACĂNU 66.9
12. 08.06.2017 BORLA 64.8
13. 08.06.2017 NUŞFALĂU 62.7
14. 13.06.2016 DRAGU 69.2
15. 24.05.2016 JIBOU 51.5
16. 30.05.2016 ZALĂU 53.4
17. 30.05.2016 MESEŞENII DE JOS 48.0
18. 26.09.2015 ALMAŞU 56.8
19. 27.05.2015 RĂSTOCI 71.0
20. 27.05.2015 ZALHA 70.7
21. 27.05.2015 JIBOU 59.2
22. 27.05.2015 BORLA 55.6
23. 27.05.2015 HIDA 53.5
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
20
Notă:Datele referitoare la cantităţile de precipitaţii căzute şi asupra fenomenelor meteorologice periculoase
înregistrate în cadrul judeţului, se primesc de la posturile pluviometrice şi de la staţia meteorologică Zalău.
Menţionam că prin implementarea programului Deswat se monitorizează automat
datele privind precipitaţiile la staţiile hidrometrice : Almaş, Hida, Răstoci, Crasna, Şimleu-
Silvaniei, Borla şi la posturile pluviometrice: Zalnoc, Sălăţig, Zalha, Meseşenii de Jos,
Stârciu, Bănişor, Buciumi, Mesteacănu, Jibou, precum şi nivelul, temperatura aerului,
temperatura apei la staţiile hidrometrice Almaş, Hida, Răstoci, Crasna, Şimleu-Silvaniei,
Borla.
2.3 Temperaturi
Temperatura aerului înregistrează diferenţieri de la un loc la altul din cauza varietăţii
formelor de relief şi a deosebirilor altitudinale ale acestora.
24. 27.05.2015 NUŞFALĂU 56.8
25. 27.05.2015 VALCĂU 54.3
26. 27.05.2015 SĂRMĂŞAG 49.0
27. 27.05.2015 ZALNOC 49.0
28. 27.05.2015 BĂNIŞOR 48.9
29. 10.08.2013 CRASNA 102.5
30. 10.06.2012 MESTEACANU 63.8
31. 21.06.2010 BUCIUMI 95.3
32. 24.07.2010 CRASNA 77.0
33. 29.06.2009 ŞIMLEU-SILVANIEI 46.4
34. 25.07.2008 RĂSTOCI 79.2
35. 12.09.2007 BUCIUMI 77.7
36. 8.08.2006 ZALĂU 55.6
37. 24.08.2005 SĂRMĂŞAG 60.6
38. 10.07.2004 ZALNOC 111.0
39. 15.06.1997 MARCA 80,8
40. 24.06.1996 ŞIMLEU-SILVANIEI 80,0
41. 10.06.1999 BANISOR 71,5
42. 27.08.1995 VALCĂU DE JOS 82,5
43. 22.08.1995 BUCIUMI 70,7
44. 30.06.1994 JIBOU 112,0
45. 18.07.1993 SÂNMIHAIU-
ALMAŞULUI
112.2
46. 1992 CRASNA 64,2
47. 1992 STÂRCIU 60,2
48. 1991 ZALĂU 60,3
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
21
Mediile anuale sunt mai ridicate pe văile ţinutului cu climă de dealuri, 9,6oC la Zalău
şi mai coborâte pe vârfurile înalte ale munţilor (sub 6oC). Mediile lunii cele mai calde
(iulie) sunt mai mari în ţinutul deluros (20oC) la Zalău şi mai mici în sectorul montan
(15oC), iar mediile lunii cele mai reci (ianuarie), înregistrează valori de - 2,4
oC la Zalău şi
valori de sub - 4,50C pe culmile muntoase înalte. Maximele absolute au atins 38,5
oC la
Zalău (16 aug 1952), 37oC la Şimleul Silvaniei (29 iul 1936), 36,8
oC la Hida (16 aug 1962),
şi cca 30 - 32oC pe culmile muntoase înalte. Minimele absolute au fost mai puţin excesive,
ele atingând - 29.50C la Purcăreţi (28 ianuarie 1954), - 27,2
oC la Hida (4 feb 1950), - 25,4
oC
la Şimleul Silvaniei (17 ian. 1940) şi în jur de -30oC pe culmile muntoase înalte. Numărul
mediu anual al zilelor de îngheţ creşte de la 120 - 130 în ţinutul de dealuri, la 150 - 160 în
ţinutul muntos.
Circulaţia maselor de aer de înălţime, precum şi relieful, prin aspectul şi altitudinea
lui creează diferenţieri climatice, pe de o parte între vestul şi estul judeţului, iar pe de altă
parte, între principalele unităţi geo-morfologice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse
intre 8oC şi 9
oC în cea mai mare parte a judeţului, excepţie făcând culmile mai înalte ale
munţilor Meseş şi Plopiş, precum şi zona dealurilor înalte Şimişna – Gârbou, unde
temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6oC şi 8
oC.
Temperaturile şi cantităţile de precipitaţii înregistrate în perioada 1990-2019 conform
datelor înregistrate la Staţia Meteorologică Zalău şi transmise de Centrul meteorologic
regional Transilvania –Nord sunt prezentate în anexa 6
2.4 Fenomene meteorologice extreme
Ploi torenţiale, ninsori abundente, furtuni şi viscole, depuneri de gheaţă,chiciură,
polei, îngheţuri timpurii sau târzii, grindină şi secetă ( hidrologică). Fenomenele de îngheţ
(sloiuri, gheaţă la mal, poduri de gheaţă), durează în medie 60 de zile, podul de gheaţă se
formează numai în 50 % din ierni şi are o durată medie de 35 zile.
Înzăpezirile sunt fenomene sezoniere produse de căderi masive de precipitaţii sub
formă de zăpadă, fiind accentuate de condiţiile meteorologice în care se produc. Efectele, în
funcţie de timpul şi modul lor de manifestare, pot fi imediate sau la intervale mai mari de
timp.
Ca efecte imediate sunt:
- blocarea căilor de transport,
- întreruperea alimentării cu energie electrică şi alte resurse (în principal apa
potabilă);
- afectarea unor activităţi industriale şi sociale;
Efectele pe timp îndelungat sunt generate de topirea acumulărilor de zăpadă, fie pe
terenurile afectate, fie prin dezgheţurile podurilor de gheaţă formate pe cursurile de apă.
Principala manifestare consecutivă dezgheţului este producerea de inundaţii, care nu au
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
22
efecte violente, în schimb, afectează major anumite tipuri de activităţi ( cu precădere cele
agro - industriale), precum şi mediul înconjurător.
Alte fenomene meteorologice periculoase ce se pot manifesta în judeţul Sălaj, sunt
furtunile şi valurile excesive de căldură. Ambele fenomene trebuie luate în consideraţie
întrucât efectele lor imediate pot antrena activarea unor factori de risc secundari, cu efecte
mai grave decât cele ale evenimentelor generatoare. Astfel, furtunile pot avea ca urmări:
inundaţii, accidente majore pe căile de transport, accidente industriale. Valurile de căldură
pot avea ca efecte: declanşarea unei secete prelungite, activarea unor focare de epidemii
şi/sau epizootii, declanşarea unor incendii ( mai ales de pădure sau în zone cu vegetaţie
uscată).
Secţiunea a 3-a. Reţeaua hidrografică
3.1 Cursuri de apă
Reţeaua hidrografică a judeţului are o lungime de 1263,7 km din care Someşul
reprezintă 95 de km pe teritoriul judeţului, râul Almaş 68 km, râul Agrij 48 km, Crasna 71
şi râul Barcău 54 km.
Principalele râuri din judeţul Sălaj
1. Râul SOMEŞ
- este al cincilea râu ca mărime și debit din România. Are o lungime de peste
465 km, dintre care 376 km sunt pe teritoriul României.
- traversează judeţul în partea central-nordică;
- lungimea : 95 km;
- lărgimea zonei inundabile:
maximă : 1200 m;
minimă : 150 m:
- afluenţi: Almaş, Agrij, Poiana, Ileanda, Brâglez.
- în caz de inundaţii, poate afecta 37 localităţi si terenurile aferente, cu o
populaţie de 42 000 locuitori;
- zone mai predispuse la inundaţii: GÂLGĂU – CHIZENI – FODORA;
SURDUC – TIHĂU – JIBOU; SOMEŞ ODORHEI – NĂPRADEA.
2. Râul Crasna
- este principalul râu ce izvorăşte de pe teritoriul judeţului Sălaj, din înşeuarea Oşteana
între Munţii Meseş şi Munţii Plopiş.
- traversează judeţul în partea central-vestică;
- lungimea : 73 km;
- lărgimea zonei inundabile:
maximă : 1000 m;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
23
minimă : 50 m:
- afluenţi: Zalău, Sorarcea, Coliţca, Soroccia ;
- în caz de inundaţii, poate afecta 13 localităţi şi terenurile aferente, cu o populaţie de
21 000 locuitori;
- zone mai predispuse la inundații: VÎRŞOLŢ – PERICEI – ŞIMLEU SILVANIEI;
SĂRMĂŞAG – BOBOTA – DERŞIDA;
2. Râul Barcău
- numit şi Beretău este un râu care izvorăște în partea nordică în Munții Apuseni, în
comuna Sâg din județul Sălaj și județul Bihor. În Ungaria se varsă în râul Crișul
Repede. Are o lungime de 134 km. Pe parcursul său străbate Dealurile de Vest,
Câmpia de Vest cu localitățile mai importante Suplacu de Barcău, Marghita și
Berettyóújfalu.
- traversează judeţul în partea de vest ;
- lungimea: 54 km ;
- lărgimea zonei inundabile:
maximă : 600 m;
minimă : 50 m:
- afluenţi : Ip, Cerişa;
- în caz de inundaţii, poate afecta 11 localităţi şi terenurile aferente, cu o populaţie de
7000 locuitori;
- zone mai predispuse la inundaţii: BOGHIŞ – NUŞFALĂU; IP – MARCA;
4. Râul Almaş
- străbate judeţul în partea centrală şi se varsă în râul Someş, în dreptul satului
VAR;
- lungimea: 68 km;
- lărgimea zonei inundabile:
maximă: 600 m;
minimă: 60 m:
- afluenţi: Peştera, Jebucu, Valea Călăţii, Petrindu, Dragu, Gârbou;
- în caz de inundaţii poate afecta 17 localităţi şi terenurile aferente, cu o populaţie
de 17 000 locuitori;
- zone mai predispuse la inundaţii: HIDA – GÂLGĂU ALMAŞULUI – TIHĂU
5. Râul Agrij
- izvorăște din Pasul Poic, în partea de E-SE de acest cătun, în zone bine împădurite, din
mai multe mici pâraie, ce formează prăpastii adânci, apoi pâraiele primesc alte
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
24
pâraie ca afluenți, apoi, în zona localității Huta, pâraiele se unesc și formează râul
Agrij,
- străbate judeţul în partea centrală şi se varsă în râul Someş, în dreptul oraşului
JIBOU;
- lungimea: 48 km;
- lărgimea zonei inundabile:
maximă: 300 m;
minimă: 40 m:
- afluenţi: Sângeorgiu, Treznea, Ciumărna, Chichişa, Ortelec;
- în caz de inundaţii, poate afecta 16 localităţi şi terenurile aferente, cu o populaţie
de 12 000 locuitori;
zone mai predispuse la inundaţii: BORZA – JIBOU;
6. Râul ZALĂU
- străbate judeţul în partea central – nordică şi se varsă în râul Crasna, în dreptul
comunei SĂRMĂŞAG;
- lungimea: 38 km;
- lărgimea zonei inundabile:
maximă: 400 m;
Condiţiile naturale şi caracterul râurilor de pe teritoriul judeţului Sălaj determină o
diferenţiere a debitului lor.
Debitele maxime şi minime, nivel maxim înregistrate la posturile hidrometrice din
judeţ în perioada 1963 -2019
RÂUL S.H.
DEBIT
MAX.
(mc/s)
DATA
PRODUCERII
DEBIT
MIN.
(mc/s)
DATA
PRODUCERII
Almas Almasu 42.7 01.05.2019 0.148 06.09.2019
Almas Hida 54.2 24.05.2019 0.250 24.11.2019
Agrij Romanasi 53.0 21.05.2019 0.160 21.10.2019
Zalau Borla 67.3 21.05.2019 0.186 12.08.2019
Somes Rastoci 791 23.05.2019 14.6 27.10.2019
Poiana Poiana
Blenchi
11.9 16.03.2019 sec 28.08.2019
Crasna Crasna 74.4 28.05.2019 0.050 14.09.2019
Crasna Simleul
Silvaniei
23.9 31.05.2019 0.112 23.10.2019
Almaş Almaşu 32.0 13.06.2018 0.124 27.12.2018
Almaş Hida 39.6 14.06.2018 0.300 09.10.2018
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
25
RÂUL S.H.
DEBIT
MAX.
(mc/s)
DATA
PRODUCERII
DEBIT
MIN.
(mc/s)
DATA
PRODUCERII
Almas Almasu 42.7 01.05.2019 0.148 06.09.2019
Almas Hida 54.2 24.05.2019 0.250 24.11.2019
Agrij Romanasi 53.0 21.05.2019 0.160 21.10.2019
Zalau Borla 67.3 21.05.2019 0.186 12.08.2019
Somes Rastoci 791 23.05.2019 14.6 27.10.2019
Poiana Poiana
Blenchi
11.9 16.03.2019 sec 28.08.2019
Crasna Crasna 74.4 28.05.2019 0.050 14.09.2019
Crasna Simleul
Silvaniei
23.9 31.05.2019 0.112 23.10.2019
Agrij Românaşi 114 24.10.2018 0.180 29.10.2018
Zalău Borla 40.9 17.03.2018 0.186 12.08.2018
Someş Răstoci 340 18.03.2018 12.2 16.10.2018
Poiana Poiana
Blenchi 11.3 18.03.2018 sec 14.08.2018
Crasna Crasna 34.8 17.03.2018 0.070 21.09.2018
Crasna Şimleul
Silvaniei 16.01 18.03.2018 0.090 17.09.2018
Someş Răstoci 2300 13.05.1970 4.79 15.12.1983
Crasna Crasna 204 4.10.1998 0.012 28.01.1964
Crasna Şimleu-
Silvaniei 203 23.07.1974 0.010 03.08.1963
Almaşu Almaşu 400 31.07.1980 0.012 02.03.1974
Almaşu Hida 538 31.07.1980 0.007 23.01.1964
Agrij Românaşi 247 22.06.2010 0.040 25.11.1986
Zalău Zalău 61 21.06.2010 0.000 02.08.1986
Zalău Crişeni 85 22.06.2010 0.008 22.09.1973
Zalău Borla 143 31.08.1989 0.045 11.01.1973
Mita Zalău 52.2 01.07.1998 0.004 24.08.1976
Barcău Valcău de
Sus 60.8 21.08.1999 0.036 01.01.1992
Barcău Nuşfalău 212 25.07.1980 0.017 13.01.1964
Barcău Marca 157 23.07.1974 0.097 20.07.1972
Poiana Poiana
Blenchi 207 30.06.1998 0.000 16.09.1986
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
26
În perioada de primăvară, când precipitaţiile căzute se suprapun topirii stratului de
zăpadă acumulat anterior şi în condiţiile pantelor reduse şi al numărului mare de organisme
torenţiale, se produc revărsări ale cursurilor de apă, acest fenomen fiind prezent şi în
perioada de vară, datorită precipitaţiilor sub formă de averse de ploaie, care pot determina
cantităţi însemnate de apă în perioade scurte de timp, determinând scurgeri de pe versanţi şi
creşterea nivelurilor râurilor peste cotele de apărare. Mai rar, revărsările au loc în perioada
de toamnă sau de iarnă.
Nivelurile maxime atinse în perioada 2008-2019, pe cursurile de apă care au depăşit
cotele de apărare:
Nr.
Crt. DATA RÂUL
STAŢIA
HIDRO NIV.MAX (cm) DEP.CA(cm)
1. 01.05.2019 Almas Almasu 245 CI+25
2. 24.05.2019 Almas Hida 170 -
3. 21.05.2019 Agrij Romanasi 110 CA+10
4. 21.05.2019 Zalau Borla 332 CP+2
5. 23.05.2019 Somes Rastoci 478 CA+98
6. 16.03.2019 Poiana Poiana Blenchi 82 -
7. 28.05.2019 Crasna Crasna 290 CA+90
8. 31.05.2019 Crasna Simleul
Silvaniei
386 CA+86
9. 13.06.2018 Almas Almasu 210 CA+50
10. 14.06.2018 Almas Hida 149 -
11. 24.10.2018 Agrij Romanasi 195 CI +45
12. 17.03.2018 Zalau Borla 250 CA
13. 18.03.2018 Somes Rastoci 280 -
14. 18.03.2018 Poiana Poiana Blenchi 80 -
15. 17.03.2018 Crasna Crasna 200 CA
16. 18.03.2018 Crasna Simleul
Silvaniei 288 -
17. 11.03.2000 SOMES RASTOCI 614 CI+ 114
18. 19.06.2016 POIANA POIANA BL. 300 CI+50
19. 06.04.2000 ZALAU BORLA 378 CP+48
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
27
20. 21.06.2010 MITA ZALAU 320 CI +120
21. 21.06.2010 ZALAU ZALAU 335 CI +135
22. 25.07.2010 CRASNA CRASNA 508 CP +108
23. 27.05.2015 CRASNA SIMLEU-
SILV. 396 CA+96
24. 10.06.2012 ALMAS ALMAS 395 CP+105
25. 22.06.2010 ;
19.06.2006 AGRIJ ROMANASI 280 CP +40
26. 30.12.2001 BARCAU NUSFALAU 340 CP+10
27. 30.12.2001 BARCAU MARCA 380 CP+105
3.2 Bazine hidrografice
Bazinul hidrografic Someş-Tisa este situat în partea de nord şi nord-vest a ţării,
delimitat la nord de graniţă cu Ucraina, la vest de graniţa cu Republica Ungara, iar pe
teritoriul tarii se învecinează cu bazinul hidrografic al Siretului la est, bazinul Mureşului la
sud si bazinul Crişurilor la sud-vest.
Suprafaţa totala a bazinului hidrografic este de 22.380 km2 reprezentând 9,5% din
suprafaţa tarii, fiind format pe teritoriul României de râurile Tisa (inclusiv Turul), Someş si
Crasna. Suprafeţele bazinelor hidrografice componente sunt următoarele : 15.740 kmp
suprafaţa bazinului râului Someş, 2.100 kmp suprafaţa bazinului râului Crasna si 4.540 kmp
cea a bazinului râului Tisa.
Bazinul Someş
Someşul izvorăşte din munţii Rodnei si pana la confluenta cu Someşu Mic poarta
numele de Someşu Mare. Cele 403 cursuri de apa codificate totalizează o lungime de 5.528
km (7 % din lungimea totala pe tara). Suprafaţa bazinului este de 15.140 km2 si reprezintă 7
% din suprafaţa tarii si 71 % din suprafaţa spaţiului hidrografic Someş - Tisa.
Densitatea medie a reţelei este de 0,35 %, fiind mai mare in zonele de munte si mai
mica in Câmpia Transilvaniei. Suprafaţa fondului forestier este de 4.688 km2 , ceea ce
reprezintă 29,8 % din suprafaţa bazinului hidrografic.
Principalele râuri sunt: - Someşul (inclusiv Someşu Mare) cu o lungime de 376 km
pana la ieşirea din tara. Someşu Mare are o lungime de 130 km si o suprafaţa de 5033
km2 si o uşoara asimetrie in favoarea parţii stângi a bazinului. Pentru întregul bazin al
Someşului asimetria de stânga devine puternica intre localităţile Dej si Ardusat pentru a se
schimba pe sensul invers după primirea Lăpuşului pe partea dreapta.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
28
Afluenţi principali sunt : r. Şieu – cu lungime de 71 km/suprafaţa de1818 km2,
Almaşu - cu lungime de 68 km/ suprafaţa de813 km2 si Lăpuşul – cu lungime de 119 km/
suprafaţa de 1875 km2.
Bazinul Crasna
Cuprinde 54 cursuri de apa codificate cu o lungime totala de 708 km (0,9 % din
lungimea totala pe tara). Suprafaţa este de 2100 km2 , adică 0,9 % din suprafaţa tarii si 9 %
din cea a spaţiului hidrografic Someş Tisa. Densitatea medie a reţelei este de 0,34 km/ km2
scăzând treptat din amonte in aval. Fondul forestier acoperă o suprafaţa de 331km2, adică
15,8 % din suprafaţa bazinului hidrografic.
Raul Crasna are o lungime de 134 km de la izvor pana la frontiera cu Ungaria si o
asimetrie in favoarea parţii drepte a bazinului pana la staţia Domănești, de unde situaţia se
inversează. Afluenţii principali sunt: Zalăul, Maja si Maria, toţi cu debite nesemnificative si
cu lungimi ce nu depăşesc 38 km.
3.3 Lacuri de acumulare:
BARAJUL ŞI LACUL DE ACUMULARE VÂRŞOLŢ este cel mai mare lac
din județul Sălaj. Lacul reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă
pentru Zalău, Șimleu.Silvaniei, Crișeni, Hereclean, Panic, Badon, Guruslau, Borla, Câmpia,
Bocșa și Sălăjeni, este amplasat pe râul Crasna la circa 1 Km amonte de localitatea Vârşolţ.
În situaţia ruperii barajului, ar fi afectate localităţile: Vârşolţ, Recea, Pericei, Şimleu
Silvaniei, Cehei, Giurtelecu Şimleului, Măerişte, Sărmăşag, Derşida, Bobota şi importante
suprafeţe de teren adiacente.
BARAJUL ŞI LACUL DE ACUMULARE SĂLĂŢIG este amplasat pe pârâul
Mineu, în amonte de localitatea Sălăţig, la 1,2 km de confluenţa cu valea Sălajului, judeţul
Sălaj.
În situaţia ruperii barajului ar fi afectate următoarele localităţi: Sălăţig, Nadiş, Cehu
Silvaniei, Motiş, Ulciug şi importante suprafeţe de teren agricol adiacente.
BARAJUL ŞI LACUL DE ACUMULARE NEPERMANENTĂ CUCEU este un
baraj de pământ, de tip omogen, din materiale locale, de secţiune trapezoidală, având
ambele taluze înierbate, amplasat pe râul Apa Sărată, la cca. 4 km amonte de oraşul Jibou,
jud. Sălaj și la cca. 1 km aval de confluența pr. Cuceu cu râul Apa Sărată; accesul la baraj
este asigurat prin E81 Cluj – Satu Mare, 1H Crișeni - Jibou și de DJ 20 spre Cuceu. Barajul
asigură realizarea unei acumulări nepermanente cu rol de apărare împotriva inundaţiilor
(prin atenuarea undelor de viitură) a localităţii Jibou;
Tabel lacuri de acumulare:
Nr.
crt.
Denumire
lac Amplasament
Suprafaţa la
NNR (ha)
Volum
N.N.R. -
mil mc
Tip
baraj Folosințe
Posibilităţi
golire
1. Ac. Vârşolţ Vârşolţ 456 15.79 Pământ,
pereat ,
Alimentare
cu apa
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
29
Nr.
crt.
Denumire
lac Amplasament
Suprafaţa la
NNR (ha)
Volum
N.N.R. -
mil mc
Tip
baraj Folosințe
Posibilităţi
golire
anroc-
ament
piatra
Atenuarea
undelor de
viitura
Pescuit
sportiv
2. Ac. Sălăţig Sălăţig 22 0.365
Pământ,
pereat
cu dale
de
beton
Atenuarea
undelor
de viitura
Pescuit
sportiv
3.
Acumularea
nepermanenta
CUCEU
Amonte Jibou
0.65
Pamant
Atenuarea
undelor
de viitura
Amplasarea celor două baraje şi lacuri de acumulare în zona de competenţă a
judeţului Sălaj sunt prezentate în anexele 7.1 şi 7.2
3.4 Lacuri, iazuri – suprafeţe, adâncimi
Lacul Cehei este situat în apropierea localităţii Cehei, teritoriul administrativ al
oraşului Şimleul Silvaniei, amplasat la altitudinea de 198 m. Intră în categoria lacurilor de
deal si podiş.
A luat naştere în formaţiuni aluvionare cuaternare, ce se suprapun unor depozite de
argile şi marne pontiene. Are un diametru de 623 x 422,5 m şi adâncime maxima de 2,6 m.
Se găseşte într-o stare avansată de colmatare, cu ochiul de apă redus la o suprafaţă de
1,3 ha. Vegetaţia este dezvoltata centrifug.
Rezervaţia naturala Balta Cehei este situata in lunca larga a râului Crasna, in
apropiere de localitatea Cehei şi reprezintă unul din rarele situri naturale cu vegetaţie
acvatica a judeţului.
Lacul este format în formaţiunile aluvionare cuaternare ce se suprapun unor depozite
de argile si marne pontiene, este un lac de deal si podiş, amplasat la altitudinea de 198 m.
Este poziţionat într-un bazinet si alimentat de apele de suprafaţa şi revărsările râului
Crasna. Suprafaţa lacului este de 128,125 mp si are adâncime maxima de 2,6 m.
Vegetaţia palustra a lacului este dezvoltata centrifug si formata cu precădere din
trestie si specii helo-higrofite ca: Utricularia vulgaris, Hydrocharis morsus - ranae (iarba
broaştelor), Scutellaria galericulata (mirgau), Glyceria maxima (mana de apa), Galium
uliginosum, Sparganium simplex (buzdugan), Ranunculus sceleratus (boglari).
Fauna este tipica unei astfel de zone, fiind compusa din: coleoptere acvatice,
heteroptere, viermi, crustacee acvatice, păsări acvatice: Anas platyrhynchos, Ixobrychus.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
30
Lacul Benesat este situat pe teritoriul localităţii Benesat, in apropiere de DN 108A
Zalău - Baia Mare.
S-a format in urma inundaţiilor din 1970 intr-o parte a albiei Someşului si ulterior
prin dragare, fundul lacului este molos şi are o suprafaţa de 4,5 ha si adâncime maximă de 3
m.
3.5 Acumulări piscicole
Suprafaţa luciilor de apă cu amenajări piscicole este de 4,56 ha.
Activitatea de producţie si comercializare este realizată în cadrul societăţilor
comerciale si ferme individuale, după cum urmează:
1. SC Piscicola SRL Cehu Silvaniei : Exploataţie piscicola Cehu Silvaniei : Curs apa
r. Sălaj
- suprafaţa totala amenajata:15.68 ha, din care luciu de apa: 125.38 ha
2. SC Păstrăvul Sfăraş SRL Almaşu - Microferma piscicola pentru creşterea
păstrăvilor loc. Sfăraş- curs de apa necodificat „Trei Izvoare” afluent al p. Jebuc
- suprafaţa totala amenajata: 77 mp, din care luciu de apa :170 mp
3. SC Brant SRL Şimleu – Silvaniei – Amenajare piscicola Ferma 3 Brant - curs de
apa necodificat
- suprafaţa totala a celor 6 lacuri amenajate la NNR: 4,01 ha.
4. Ghile Traian P.F.A. –extravilan loc. Iaz, comuna Plopiş, Curs apă Valea Iazului
- lac de pescuit sportiv – 0,35 ha
- 4 bazine – 0,05ha/fiecare
3.6 Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva
inundaţiilor, etc.)
Pentru reducerea riscului la dezastre (inundaţii) în judeţul nostru au fost întreprinse
diferite acţiuni. Menţionăm în acest sens o lucrare de investiţie realizată/finalizată în anul
2010 sub denumirea: „Îmbunătăţirea siguranţei Barajului de acumulare Vârșolț” în valoarea
de 61.000.000 lei care a constat în:
- Lucrări de etanşare a barajului şi fundaţiei, constând în implantarea unei membrane pe
bază de bentonită pe toată lungimea digului;
- Amenajări antierozionale ale conturului lacului;
- Lucrări de reducere a aportului aluvional amonte de acumulare;
- Reabilitarea sistemului de monitorizare, inclusiv avertizarea şi alarmarea (prin
montarea a 7 sirene electronice comandate individual local şi centralizat prin
intermediul a 2 centrale de alarmare dispuse: 1 la dispecerat SGA şi 1 la dispecerat
ISU).
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
31
Tabel Regularizări
Nr.
crt.
Denumire
regularizare
/localizare
Curs de
apa
Cod
cadastral Judeţ
Am
pla
sam
ent
U.A
.T.
/lo
cali
tate
Lu
ngim
e (K
m)
Km
cu
rs d
e a
pă
am
on
te/a
val
Cla
sa d
e im
port
an
ță
pro
ba
bil
ități
le d
e
dep
ăși
re a
soci
ate
deb
itel
or
cara
cter
isti
ce
de
calc
ul/
de
tra
nzi
tare
act
ua
le a
le l
ucr
ări
i
(un
de
sun
t
dis
po
nib
ile)
cu v
alo
rile
deb
itel
or
afe
ren
te
Anul
PIF
1
Reg. v. Salajulu
(Doba-limita
jud.MM)
v. Sălaj II.1.060.0
0.00.00.0 Sălaj
(Doba-
limita
jud.MM)
19.6
33.6
-
32.9
IV,V 5% 1982
2 Reg. v. Raturilor
la Cehu Silvaniei
v.Raturil
or
II.1.060.0
3.00.00.0
Sălaj Cehu
Silvaniei 1.445
0 -
1.5 IV,V 5% 1981
3 Reg. v. Ileanda la
Ileanda v.Ileanda
II.1.040.0
0.00.00.0
Sălaj Ileanda 13
V - 1976
4 Reg. v. Apa
Sarata la Jibou
v.Apa
Sarata
II.1.050.0
0.00.00.0
Sălaj Jibou 5.3
0 -
5.3 IV - 1978
5
Amenajare
r.Somes si
afluenti la Jibou
v.Somes II.1.000.0
0.00.00.0
Sălaj
Jibou 6.4 154-
148 III 2% , 1% 1984
6 Reg. v. Almas
(cf.v.Jebuc-v. Almas
II.1.048.0
0.00.00.0
Sălaj (cf.v.Jebuc
-50 0-63 IV,V - 1992
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
32
Nr.
crt.
Denumire
regularizare
/localizare
Curs de
apa
Cod
cadastral Judeţ
Am
pla
sam
ent
U.A
.T.
/lo
cali
tate
Lu
ngim
e (K
m)
Km
cu
rs d
e a
pă
am
on
te/a
val
Cla
sa d
e im
port
an
ță
pro
ba
bil
ități
le d
e
dep
ăși
re a
soci
ate
deb
itel
or
cara
cter
isti
ce
de
calc
ul/
de
tra
nzi
tare
act
ua
le a
le l
ucr
ări
i
(un
de
sun
t
dis
po
nib
ile)
cu v
alo
rile
deb
itel
or
afe
ren
te
Anul
PIF
cf.r.Somes) cf.r.Somes)
7 Reg. v. Agrij la
Romanasi v.Agrij
II.1.049.0
0.00.00.0
Sălaj Românaşi 0.7
0-
18.9 V - 1972
8 Reg. v.Benaia la
Cuzăplac v.Benaia
II.1.048.0
8.00.00.0
Sălaj Cuzăplac 1.7 0-1.6 V - 1979
9 Reg. v. Ugrutiu la
Hida v.Ugrutiu
II.1.048.1
3.00.00.0
Sălaj Hida 5 0-5 V - 1976
10
Reg. v. Agrij in
com. Romanasi,
Creaca
v.Agrij II.1.049.0
0.00.00.0
Sălaj Românaşi,
Creaca
12.30
2 V 5% 2014
11
REGULARIZAR
E
V.CARASTELE
C(CARASTELE
C-
CF.R.CRASNA)
V.CARA
STELEC
II.2.015.0
0.00.00.0
Sălaj
CARASTE
LEC-
CF.R.CRA
SNA
7.6 0-7.6 V - 1979
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
33
Nr.
crt.
Denumire
regularizare
/localizare
Curs de
apa
Cod
cadastral Judeţ
Am
pla
sam
ent
U.A
.T.
/lo
cali
tate
Lu
ngim
e (K
m)
Km
cu
rs d
e a
pă
am
on
te/a
val
Cla
sa d
e im
port
an
ță
pro
ba
bil
ități
le d
e
dep
ăși
re a
soci
ate
deb
itel
or
cara
cter
isti
ce
de
calc
ul/
de
tra
nzi
tare
act
ua
le a
le l
ucr
ări
i
(un
de
sun
t
dis
po
nib
ile)
cu v
alo
rile
deb
itel
or
afe
ren
te
Anul
PIF
12
AP.IMP.INUD.A
PLAT.SI MUN.-
ZALAU
V.ZALA
U
II.2.017.0
0.00.00.0
Sălaj MUN.-
ZALAU 12.3
33-
20.7 IV, III - 1981
13
AP.IMP.INUD.A
PLAT.IND..-
ZALAU V.MITEI
II.2.017.0
1.00.00.0
Sălaj
ZALAU 3.6 0-4.9 I,IV - 1983
15
AM.CRAID.VA
RSOLT-
LOMPIRT/SAR
MASAG
V.ZALA
U
II.2.017.0
0.00.00.0
Sălaj
LOMPIRT/
SARMAS
AG
4.7 4.7-0 IV 10% 1982
16
AM.CRAID.VA
RSOLT-
GIURTELEC/LI
M.SM
R.CRAS
NA
II.2.000.0
0.00.00.0
Sălaj
GIURTEL
EC/LIM.S
M
19.5 0-
80.6 IV 10% 1982
17 REGULARIZAR
E V.BAN
II.2.005.0
0.00.00.0
Sălaj
BAN-9 0-9 IV - 1987
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
34
Nr.
crt.
Denumire
regularizare
/localizare
Curs de
apa
Cod
cadastral Judeţ
Am
pla
sam
ent
U.A
.T.
/lo
cali
tate
Lu
ngim
e (K
m)
Km
cu
rs d
e a
pă
am
on
te/a
val
Cla
sa d
e im
port
an
ță
pro
ba
bil
ități
le d
e
dep
ăși
re a
soci
ate
deb
itel
or
cara
cter
isti
ce
de
calc
ul/
de
tra
nzi
tare
act
ua
le a
le l
ucr
ări
i
(un
de
sun
t
dis
po
nib
ile)
cu v
alo
rile
deb
itel
or
afe
ren
te
Anul
PIF
V. BAN(BAN-
CF.R.CRASNA)
CF.R.CRA
SNA
18
REGULARIZAR
E
R. CRASNA LA
VARSOLT R.CRAS
NA
II.2.000.0
0.00.00.0
Sălaj
R.
CRASNA
LA
VARSOLT
1.5
103.8
-
102.3
IV - 1973
19
LUCR.PT.REDU
CEREA
TRANSP.
ALUVIONAR
AM. + AV. AC.
VARSOLT
v.Pria,
v.Ponita,
v.Ragu,v.
Seredean
ca, v.
Ban, v.
Marin,
v.Mortau
ta,
II.2.000.0
0.00.00.0
II.2.005.0
0.00.00.0
II.2.005.0
0.00.00.0
II.2.005.0
0.00.00.0
II.2.005.0
Sălaj
VARSOLT 8.079
IV 5% 2009
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
35
Nr.
crt.
Denumire
regularizare
/localizare
Curs de
apa
Cod
cadastral Judeţ
Am
pla
sam
ent
U.A
.T.
/lo
cali
tate
Lu
ngim
e (K
m)
Km
cu
rs d
e a
pă
am
on
te/a
val
Cla
sa d
e im
port
an
ță
pro
ba
bil
ități
le d
e
dep
ăși
re a
soci
ate
deb
itel
or
cara
cter
isti
ce
de
calc
ul/
de
tra
nzi
tare
act
ua
le a
le l
ucr
ări
i
(un
de
sun
t
dis
po
nib
ile)
cu v
alo
rile
deb
itel
or
afe
ren
te
Anul
PIF
v.Colitca,
r.Crasna
0.00.00.0
II.2.005.0
0.00.00.0
II.2.005.0
0.00.00.0
20
REGULARIZAR
E
V.COLITCA LA
MESESII DE
SUS
V.COLI
TCA
II.2.009.0
0.00.00.0
Sălaj
MESESII
DE SUS 1.2
31-
29.8 IV 5% 2011
21
AMENAJAREA
VALEA
ZALAULUI
V.ZALA
U
II.2.017.0
0.00.00.0
Sălaj
ZALAU 15
IV 5%, 10% 2006
22
REGULARIZAR
E -
TERASAMENT
BARCĂ
U
3.1.44 .33
.0 .0 .0
Sălaj
IP 1.941 95.5-
92.2
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
36
Nr.
crt.
Denumire
regularizare
/localizare
Curs de
apa
Cod
cadastral Judeţ
Am
pla
sam
ent
U.A
.T.
/lo
cali
tate
Lu
ngim
e (K
m)
Km
cu
rs d
e a
pă
am
on
te/a
val
Cla
sa d
e im
port
an
ță
pro
ba
bil
ități
le d
e
dep
ăși
re a
soci
ate
deb
itel
or
cara
cter
isti
ce
de
calc
ul/
de
tra
nzi
tare
act
ua
le a
le l
ucr
ări
i
(un
de
sun
t
dis
po
nib
ile)
cu v
alo
rile
deb
itel
or
afe
ren
te
Anul
PIF
E IP
23
REGULARIZAR
E -
TERASAMENT
E
CERÂȘE
I
3.1.44 .33
.6 .0 .0
Sălaj
IP 0.416 0.5-
0.084
24
REGULARIZAR
E -
TERASAMENT
E
IP 3.1.44 .33
.7 .0 .0
Sălaj
IP 1.062 1.06-
0.01
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
37
Tabel cu situaţia obiectivelor de infrastructură, de îmbunătăţiri funciare din judeţul Sălaj la data de 31.01.2020.
Nr.
crt.
Felul
amenajării
Suprafaţa
Amenajată
(ha)
Metode
utilizate Denumirea lucrării U.M
Cantitate la
31.05.2016
Factorii de risc la
care ar putea fi
expuse lucrările
1 Lucrări de
desecare
14323 Desecare cu
evacuare
gravitaţională
Canale de desecare
Drenuri absorbante
Drenuri colectoare
Guri de evacuare
Cămine vizitare
Puţuri hidrogeologice
Podeţe tubulare
Podeţe dalate si
casetate
Construcţii de
exploatare
Căderi
km
km
km
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
658,66
796,061
271,61
705
5
15
390
55
1
17
Inundaţii,
bombardamente
Inundaţii,
bombardamente
Inundaţii,
bombardamente
Inundaţii,
bombardamente
Inundaţii,
bombardamente
Inundaţii,
bombardamente
Inundaţii,
bombardamente
Inundaţii,
bombardamente
Inundaţii,
bombardamente
Inundaţii,
bombardamente
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
38
Nr.
crt.
Felul
amenajării
Suprafaţa
Amenajată
(ha)
Metode
utilizate Denumirea lucrării U.M
Cantitate la
31.05.2016
Factorii de risc la
care ar putea fi
expuse lucrările
2 Lucrări
pentru
Combaterea
eroziunii
solului
119161 Combaterea
eroziunii de
suprafaţă a
solului produsă
prin scurgerea
apelor pluviale
de pe terenurile
agricole în
pantă
Combaterea
eroziunii în
adâncime
Combaterea
proceselor de
degradare
asociate
eroziunii
solului pe
terenurile
agricole în
pantă
(alunecări de
Drumuri
antierozionale
Drenuri absorbante
Drenuri colectoare
Guri de evacuare
Cămine vizitare
Canale de evacuare
Debuşee
Căderi
Podeţe tubulare
Podeţe dalate si
casetate
Văi,ravene
Baraje pamânt
Baraje zidărie
Gbioane
Traverse
Praguri
Cleionaje duble
Vaduri pereate
Consolidări de mal
Km
Km
Km
Buc
Buc
Km
Km
Buc
Buc
Buc
Km
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
Ml
Ml
Miiml
2609,8
1896,36
775,008
2104
378
1479,211
432,625
3612
2961
115
111,842
19
278
150
45
91
4221
474
161
45000
1922
Inundaţii,
bombardamente,
alunecări de teren
Inundaţii,
bombardamente
Inundaţii,
bombardamente
Inundaţii,
bombardamente
Inundaţii,
bombardamente
Inundaţii,
bombardamente
Inundaţii,
bombardamente
Inundaţii,
bombardamente
Inundaţii,
bombardamente
Inundaţii,
bombardamente
Bombardamente, acte
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
39
Nr.
crt.
Felul
amenajării
Suprafaţa
Amenajată
(ha)
Metode
utilizate Denumirea lucrării U.M
Cantitate la
31.05.2016
Factorii de risc la
care ar putea fi
expuse lucrările
teren,exces de
umiditate)
Valuri de pamânt
Terase
Gărduleţe coastă
Plantaţii
antierozionale
Împrejmuiri plantaţii
Captări izvoare
Construcţii de
exploatare
Ml
Ha
Ml
Buc
buc
56000
825,3
13792
1
2
teroriste
Bombardamente, acte
teroriste
Bombardamente, acte
teroriste
Bombardamente, acte
teroriste
Bombardamente, acte
teroriste
Inundaţii,
Bombardamente, acte
teroriste
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
40
Secţiunea a 4-a. Populaţie
4.1 Numărul populaţiei
Populaţia judeţului Sălaj, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de
Statistică Sălaj, la 1 ianuarie 2020, este prezentată in anexa 8.1
4.2 Structura demografică
Structura populaţiei judeţului Sălaj conform datelor furnizate de Direcţia
Judeţeană de Statistică Sălaj la data de 01.01.2020, este prezentată în anexa 8.2, anexa
8.3
4.3 Mişcare naturală
În perioada 1992-2020, distribuţia teritorială a populaţiei a suferit modificări
importante ca tendinţă şi intensitate datorită fenomenelor demografice, dar în special
datorită fluxurilor migratorii interne şi externe ca rezultat al impactului evoluţiei social-
economice a judeţului nostru.
Mişcarea naturală a judeţului Sălaj conform datelor furnizate de Direcţia
Judeţeană de Statistică Sălaj la data de 01.01.2020, este prezentată în anexa 8.4
4.4 Densitatea/concentrarea populaţiei pe zone-aglomerări:
Densitatea populaţiei a avut evoluţii fluctuante în perioada 1992-2019. Astfel
conform recensământului din 1992 erau 69 locuitori/kmp, conform recensământului din
2002 erau 64,2 locuitori/kmp, conform recensământului din 2011 erau 58,1
locuitori/kmp, iar conform ultimelor date furnizate de I.N.S. – D.J.S. Sălaj avem o
densitate demografică de 63,0 locuitori/kmp.
Din totalul populaţiei de (243525), 105.608 de persoane reprezintă populaţia din
mediul urban, iar 137917 de persoane reprezintă populaţia din mediul rural.
Densitatea populaţiei judeţului Sălaj conform datelor furnizate de Direcţia
Judeţeană de Statistică Sălaj la data de 01.01.2020, este prezentată în anexa 8.5 .
Secţiunea a 5-a. Căi de transport
Lungimea reţelei de căi ferate şi drumuri la sfârşitul anului 2020, în judeţul Sălaj
(conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Sălaj la data de
01.01.2020) se prezintă astfel:
1. Lungimea căilor ferate este de 183 km, iar acestea se împart în:
Linii cu ecartament normal(distanţa între şine este de 1435 mm):
Cu o cale – 150 km;
Cu 2 căi – 33 km.
2. Lungimea drumurilor publice este de 1791 km, iar aceste se împart în:
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
41
Drumuri naţionale – 286 km;
Drumuri judeţene şi comunale – 1505 km.
5.1 Rutiere
Judeţul Sălaj este străbătut de o reţea de drumuri compusă din 286 km drumuri
naţionale şi 1505 km drumuri judeţene şi comunale.
Drumuri naţionale
Pe teritoriul judeţului se găsesc următoarele Drumuri Naţionale:
- DN 1 C = lungime drum 37.319 km limită jud. Cluj – Glod – Ileanda -
Răstoci - limită jud. Maramureş;
- DN 1 F = lungime drum 87,055 km limita jud. Cluj – Zimbor – Românaşi -
Zalău – Bocşa – Bobota - limita jud. Satu Mare;
- DN 1 G = lungime drum 46,156 limita jud. Cluj – Cuzăplac – Zimbor – DN
1F Sânmihaiu Almaşului;
- DN 1 H = lungime drum 96,972 km limita jud. Bihor – Nuşfalău - Şimleu
Silvaniei – Jibou ;
- DN 19B = lungime drum 14.972 km limita jud. Bihor – Nuşfalău;
- DN 1T = lungime drum 3,361 km, Zalău-Jibou
Reţeaua de drumuri naţionale precum şi lucrări de artă (poduri, viaducte,
tuneluri, trecători şi pasuri), conform datelor primite de la Compania Naţională de
Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA – Secţia Drumuri Naţionale Zalău,
sunt prezentate în anexele 9.1 şi 9.2
Capacitatea de circulaţie pe drumurile naţionale este următoarea:
DN 1 C = 100 vehicule/oră;
DN 1 F = 95 vehicule/oră;
DN 1 G = 30 vehicule/oră;
DN 1 H = 90 vehicule/oră;
DN 19B = 80 vehicule/oră.
Circulaţia se poate bloca pe următoarele porţiuni:
DN 1 F km 36+100 - pericol de pierdere a stabilităţi drumului;
DN 1 F km 48+000 - (intersecţie cu DN 1 G) pericol în caz de inundaţii;
DN 1 H km 62+350 - 62+950 - rupturi şi alunecări în corpul drumului;
DN 1 C km 108+650 - 108+700, km 108+730 – 108+800, km 100+900 –
108+950 - rupturi şi alunecări în corpul drumului;
DN 1 F km 80+180 - 80+350 - rupturi şi alunecări în corpul drumului;
DN 1 H km 115+000 - cariera CUCIULAT - pericol în caz de viituri.
În anul 2018-2020, nu au fost poduri blocate ca urmare a îngheţului, înzăpezirilor,
topirea acumulărilor de zăpadă, inundaţiilor,etc.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
42
Drumuri judeţene şi comunale
Drumurile judeţene şi comunale sunt administrate de Direcţia pentru
Administrarea Drumurilor şi Podurilor SÃLAJ prin S.C. “Drumuri şi Poduri Sălaj” S.A.
Zalău.
La nivelul Direcţiei pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor se elaborează
anual un plan cu nivelele de intervenţii pe timpul iernii sau în alte situaţii deosebite,
pentru prevenirea accidentelor rutiere sau pentru deblocarea căilor de comunicaţii din
judeţ.
Această instituţie are în administrare un număr de 28 de drumuri judeţene şi 118
drumuri comunale.
5.2 Căi de transport feroviar
Lungimea liniilor de cale ferată, de folosinţă publică, în exploatare, este de 183
km, linii cu ecartament normal, din care 150 km sunt linii cu o cale. Nu avem linii de
cale ferată electrificate.
Densitatea căilor ferate este de 45,5 km/1000 km2, uşor sub densitatea la nivel de
regiune (48,0 km/1000 km2) (Sursa: Anuarul statistic 2004). Conform strategiei de
dezvoltare a căilor ferate, cuprinsă în HGR nr.817/2005, în judeţul Sălaj, în perioada
2016-2019, lucrări de investiţii importante în domeniul feroviar sunt prevăzute
demersurile pentru modernizarea Staţiei CFR Jibou (atât clădirea cât şi liniile de cale
ferată din staţie).
Căi ferate
Nr.
crt. Cod identificare
TRASEU-LUNGIME
1. reţea naţională LINIA 300 CLUJ NAPOCA - ORADEA
2. reţea naţională Gălăşeni-Stana-Jebuc- 9 km
3. reţea naţională h.Porti-Sarmasag- 38 km
4. reţea naţională Căşei – Gîlgău- 6 km
5. reţea naţională Gălgău – Ileanda- 14 km
6. reţea naţională Ileanda- Răstoci- 4 km
7. reţea naţională Răstoci – Letca- 5 km
8. reţea naţională Letca – Cuciulat- 4 km
9. reţea naţională Cuciulat – Băbuţeni 2 km
10. reţea naţională Băbuţeni – Surduc – 6 km
11. reţea naţională Surduc – Jibou – 6 km
12. reţea naţională Jibou -Someş Od.- 8 km
13. reţea naţională Someş Od. – Benesat – 7 km
14. reţea naţională Benesat – Ulmeni – 2 km
15. reţea naţională Jibou – Mirşid - 10 km
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
43
Nr.
crt. Cod identificare
TRASEU-LUNGIME
16. reţea naţională Mirşid – Zalău – 10 km
17. reţea naţională Zalău-Carei – 84 km
18. reţea naţională Ariniş-Cehu Silvaniei – 4 km
19. reţea naţională Acîş-Sărmăşag (km.54+400) limită jud. Satu
Mare-Sălaj- 10km
20. reţea naţională Sărmăşag-Borla – 11 km
Realizarea doar în mică măsură a lucrărilor de întreţinere a infrastructurii şi
modernizare a materialului rulant (învechit şi insuficient atât din punct de vedere
cantitativ, cât şi calitativ), a alterat în mod semnificativ transportul feroviar, atât din
punct de vedere al calităţii, cât şi al siguranţei, infrastructura feroviară situându-se sub
nivelul standardelor Uniunii Europene.
Infrastructura subdezvoltată şi nemodernizată la standarde europene, afectează
atât siguranţa cât şi calitatea (timpi de deplasare mari), creând presiuni pe infrastructura
rutieră şi afectând grav mobilitatea în cadrul regiunii.
Transporturile feroviare au avut şi continuă să joace încă un rol deosebit de
însemnat în evoluţia social-economică mondială, acestea fiind, de altfel, unul dintre
elementele esenţiale ale primei revoluţii industriale de la sfârşitul secolului XVIII şi în
aproape întregul secol următor. De altfel, întreaga reţea feroviară din România a fost
construită în acest context tehnologic şi răspunzând nevoilor de atunci ale economiei.
Prima linie de cale ferată din judeţul Sălaj: Jibou – Zalău – Sărmăşag – Tăşnad -
Carei, a fost realizată în perioada 1881-1918, reprezentând principala conexiune
feroviară a Sălajului cu nord-vestul ţării. Reţeaua de cale ferată în judeţul Sălaj
însumează 183 km, din care 150 km cale simplă şi 33 km cale dublă, în totalitate
neelectrificată.
Judeţul este străbătut de două linii de cale ferată:
linia de cale ferată principală: Dej – Jibou – Baia Mare – Satu Mare;
linia de cale ferată secundară: Jibou – Zalău – Sărmăşag – Carei.
Principalele probleme rămân însă legăturile interjudeţene deficitare şi existenţa a
numeroase zone cu restricţii de viteză. Din punct de vedere al lungimii liniilor
electrificate, regiunea se situează pe ultimul loc la nivel naţional având o pondere de
doar 4% din reţeaua naţională, în condiţiile în care regiunea este teritoriul de “legătură”
infrastructurală al României cu zona vestică a Europei.
Judeţul nostru nu dispune de căi de transport subterane, căi navigabile şi rute
aeriene.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
44
5.3 Reţele de conducte magistrale
Reţele de conducte magistrale-gaze naturale
Nr.
crt. District Localitatea
Lungime
conducte (km)
Nr.
branşamente
1.
DELGAZ GRID SA -
JUD. SĂLAJ
Zalău 192.047 4861
Crişeni 20.817 562
Jibou 46.150 1284
Var 8.387 101
Tihău 13.111 282
Surduc 11.861 245
Cuciulat 3.635 79
Letca 8.537 185
Lemniu 9.059 135
Bârsău - Mare 4.54 7 74
Căpâlna 4.824 149
Gâlgău 9.748 223
Glod 6.946 129
Bizuşa 1.853 22
Dăbăceni 3.382 62
Ileanda 14.132 337
Luminiş 3.989 26
Total 358.478 8756
Urban 238.197 6145
Rural 120.281 2611
2. CPL CONCORDIA
Aluniş 8.356 128
Benesat 9.058 161
Biuşa 4.689 194
Cehu Silvaniei 35214 764
Mirşid 7.665 151
Popeni 11.266 152
Firminiş 6.608 72
Moigrad 11.386 120
Someş Odorhei 19.476 216
Inău 6.284 173
Pericei 19762 443
Total 139.764 2574
Urban 35.214 764
Rural 104.55 1810
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
45
Nr.
crt. District Localitatea
Lungime
conducte (km)
Nr.
branşamente
3. S.C. AMARAD
DISTRIBUTIE S.R.L.
Şimleu
Silvaniei 36.158 1440
Crasna 16.704 500
TOTAL 551,104 13270
Urban 309,569 8349
Rural 241,535 4921
Principalele linii electrice din judeţ
NR.
CRT.
DENUMIRE LINIE
ELECTRICA AN P.I.F. GESTIONAR
LUNGIME
[KM]
1. LEA 110 KV POROLISSUM-
SIMLEU 1970 C.O.R. 110kV 35.40
2. LEA 110 KV ARMATURA-
ZALAU 1973 C.O.R. 110kV 0.40
3. LEA 110 KV JIBOU-CEHU 1978 C.O.R. 110kV 20.56
4. LEA 110 KV SALAJ-
MICHELIN C1 2004 C.O.R. 110kV 1.20
5. LEA 110 KV SALAJ-
ARMATURA 1973 C.O.R. 110kV 1.60
6. LEA 110 KV SALAJ-JIBOU 1972 C.O.R. 110kV 24.29
7. LEA 110 KV SALAJ-ZALAU 1973 C.O.R. 110kV 2.00
8. LEA 110 KV SIMLEU-
SUPLAC 1970 C.O.R. 110kV 21.40
9. LEA 110 KV SUPLAC-
SARMASAG 1969 C.O.R. 110kV 28.77
10. LEA 110 KV TASNAD-
SARMASAG 1968 C.O.R. 110kV 5.01
11. LEA 110 KV SALAJ-TEVI-
ANVELOPE C1 1977 C.O.R. 110kV 1.34
12. LEA 110 KV TIHAU-JIBOU
DC 1975 C.O.R. 110kV 11.00
13. LEA 110 KV ZALAU-
POROLISSUM 1978 C.O.R. 110kV 3.40
14. AXA LEA 20 KV ABATOR
PASARI 01.12.1987 C.O.R. Zalău 1.60
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
46
NR.
CRT.
DENUMIRE LINIE
ELECTRICA AN P.I.F. GESTIONAR
LUNGIME
[KM]
15. AXA LEA 20 KV BARAJ
VIRSOLT 01.10.1978 C.O.R. Zalău 14.90
16. AXA LEA 20 KV CEHU -
MOBILA 01.06.1977
F.E. Cehu
Silvaniei 2.00
17. AXA LEA 20 KV CEHU-
BENESAT 01.09.1964
F.E. Cehu
Silvaniei 22.20
18. AXA LEA 20 KV CEHU-
ZALAU 01.07.1969
F.E. Cehu
Silvaniei 24.32
19. AXA LEA 20 KV
CONEXIUNI 01.09.1971 C.O.R. Zalău 5.00
20. AXA LEA 20 KV
INDEPENDENTEI 01.07.1982
F.E. Şimleu
Silvaniei 1.44
21. AXA LEA 20 KV INTER 1 01.07.1965 F.E. Şimleu
Silvaniei 7.24
22. AXA LEA 20 KV INTER 2 -
BOGHIS 01.06.1977
F.E. Şimleu
Silvaniei 8.35
23. AXA LEA 20 KV ITA 01.06.1970 C.O.R. Zalău 2.10
24. AXA LEA 20 KV JIBOU -
AGHIRES 01.05.1969 C.O.R. Jibou 21.75
25. AXA LEA 20 KV JIBOU -
AGHIRES 01.01.1962
F.E. Sânmihaiu
A. 18.30
26. AXA LEA 20 KV JIBOU -
HUEDIN 01.06.1965 C.O.R. Jibou 14.00
27. AXA LEA 20 KV JIBOU -
HUEDIN 01.11.1965
F.E. Sânmihaiu
A. 38.70
28. AXA LEA 20 KV JIBOU-
CAPTARE 1 01.06.1981 C.O.R. Jibou 0.50
29. AXA LEA 20 KV JIBOU-
CAPTARE 2 01.06.1981 C.O.R. Jibou 0.50
30. AXA LEA 20 KV JIBOU-
CEHU SILVANIEI 01.06.1972 C.O.R. Jibou 14.00
31. AXA LEA 20 KV JIBOU-
CHEUD 01.07.1973 C.O.R. Jibou 18.00
32. AXA LEA 20 KV JIBOU-
COMPLEX 01.06.1968 C.O.R. Jibou 2.65
33. AXA LEA 20 KV JIBOU- 01.05.1982 C.O.R. Jibou 10.20
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
47
NR.
CRT.
DENUMIRE LINIE
ELECTRICA AN P.I.F. GESTIONAR
LUNGIME
[KM]
ILEANDA
34. AXA LEA 20 KV JIBOU-
ILEANDA 01.05.1982 F.E. Ileanda 44.90
35. AXA LEA 20 KV JIBOU-
POMPE APA 01.06.1972 C.O.R. Jibou 10.50
36. AXA LEA 20 KV JIBOU-
SURDUC 01.06.1976 C.O.R. Jibou 36.40
37. AXA LEA 20 KV JIBOU-
TRATARE 1 01.06.1981 C.O.R. Jibou 1.20
38. AXA LEA 20 KV JIBOU-
ZALAU 01.07.1972 C.O.R. Jibou 7.30
39. AXA LEA 20 KV MINA BAI
ZAUAN 01.12.1963
F.E. Şimleu
Silvaniei 35.70
40. AXA LEA 20 KV
NUSFALAU-TUSA 01.12.1969
F.E. Şimleu
Silvaniei 24.40
41. AXA LEA 20 KV POROLIS -
SIMLEU 01.12.1961 C.O.R. Zalău 18.80
42. AXA LEA 20 KV RASTOCI 01.12.1977 C.O.R. Jibou 17.50
43. AXA LEA 20 KV RASTOCI 01.12.1977 F.E. Ileanda 12.00
44. AXA LEA 20 KV
SALAJEANA 01.06.1981 C.O.R. Jibou 1.20
45. AXA LEA 20 KV SALAJ-
JIBOU 01.12.1962 C.O.R. Zalău 17.40
46. AXA LEA 20 KV SALAJ-
PANIC- CEHU 01.11.1979 C.O.R. Zalău 3.10
47. AXA LEA 20 KV
SARMASAG- BOBOTA 01.01.1979
C.O.R.
Sărmăşag 4.00
48. AXA LEA 20 KV
SARMASAG-CHIESD 01.01.1985
C.O.R.
Sărmăşag 8.03
49. AXA LEA 20 KV
SARMASAG-SIMLEU 01.07.1964
C.O.R.
Sărmăşag 18.50
50. AXA LEA 20 KV
SARMASAG-SIMLEU 01.07.1964
F.E. Şimleu
Silvaniei 18.50
51. AXA LEA 20 KV
SARMASAG-ZALAU 01.01.1977
C.O.R.
Sărmăşag 25.90
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
48
NR.
CRT.
DENUMIRE LINIE
ELECTRICA AN P.I.F. GESTIONAR
LUNGIME
[KM]
52. AXA LEA 20 KV ST CEHU -
POMPE 01.06.1977
F.E. Cehu
Silvaniei 6.30
53. AXA LEA 20 KV TCI 01.01.1988 C.O.R. Zalău 1.10
54. AXA LES 20 KV FIDER BL
O 01.09.2002 C.O.R. Zalău 0.47
55. AXA LES 20 KV FIDER
CRASNEI 01.07.1973 C.O.R. Zalău 0.78
56. AXA LES 20 KV FIDER DN
D27 01.09.1986 C.O.R. Zalau 0.56
57. AXA LES 20 KV FIDER
GARNIZOANA 12.07.2007 C.O.R. Zalău 1.97
58. AXA LES 20 KV FIDER IVV 01.09.1976 C.O.R. Zalău 0.66
59. AXA LES 20 KV FIDER LIC
CHIMIE 01.06.1981 C.O.R. Zalău 2.00
60. AXA LES 20 KV FIDER
MOL 01.06.1981 C.O.R. Zalău 0.56
61. AXA LES 20 KV FIDER
PIETRIS 01.07.1979 C.O.R. Zalău 0.26
62. AXA LES 20 KV FIDER
POMPIERI 01.07.1980 C.O.R. Zalău 1.20
63. AXA LES 20 KV FIDER
PUNCT GOSP 01.08.1971 C.O.R. Zalău 0.66
64. AXA LES 20 KV FIDER
SCOALA SPEC 01.05.1982 C.O.R. Zalău 0.13
65. AXA LES 20 KV FIDER
STEJARUL 01.09.1986 C.O.R. Zalău 1.67
66. AXA LES 20 KV FIDER
VICTORIA 01.06.1981 C.O.R. Zalău 0.47
67. AXA LES 20 KV IRE 30.04.2007 C.O.R. Zalău 0.11
68. AXA LES 20 KV OJT 01.09.2002 C.O.R. Zalău 0.78
69. AXA LES 20 KV PECO
REZERVOARE 30.01.2007 C.O.R. Zalău 0.25
70. AXA LES 20 KV SPITAL 01.07.1980 C.O.R. Zalău 1.90
71. AXA LES 20 KV ZALAU-
SALAJ 31.12.2013 C.O.R. Zalău 2.06
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
49
NR.
CRT.
DENUMIRE LINIE
ELECTRICA AN P.I.F. GESTIONAR
LUNGIME
[KM]
72. BUCLA LEA 20KV CRASNA
- CIZER 01.10.2018 C.O.R. Zalău 1.13
73. BUCLA LES 20KV CRASNA
- CIZER 01.10.2018 C.O.R. Zalău 0.86
74. LES 20kV DEALU MORII 01.12.2018 C.O.R. Zalău 4.98
75. BUCLA LEA 20kV
SARMASAG - CHIESD 01.12.2018 F.E. Sărmăşag 5.00
76. BUCLA LEA 20kV CAMAR -
CARASTELEC 01.12.2018
F.E. Şimleu
Silvaniei 2.49
77. BUCLA LEA 20kV CAMAR -
CARASTELEC 01.12.2018 F.E. Sărmăşag 3.9
TOTAL 731,73
Alimentarea cu apă potabilă a principalelor oraşe din judeţ se face din barajul de
acumulare Vârşolţ prin 2 conducte magistrale după cum urmează:
Vârşolţ – Zalău, conductă în lungime de 18 km, având diametrul de 1000
mm;
Vârşolţ – Şimleu Silvaniei, conductă în lungime de 10,38 km, având
diametrul de 500 mm.
Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică
6.1 Zone industriale/ramuri
Obiectivul principal de activitate al economiei judeţului se referă la: fabricarea de
ţevi, armături din fontă şi oţel, conductori electrici emailaţi, anvelope, mobilier,
materiale izolante, ceramică, textile şi confecţii, industrializarea laptelui, cărnii, vinului,
exploatarea cărbunelui, etc.
Principalele ramuri industriale cu ponderi semnificative în judeţul Sălaj sunt :
producerea, transportul si distribuţia energiei electrice si termice, extracţia petrolului,
industria alimentară si a băuturilor, industria construcţiilor de maşini, industria chimică,
industria textilă, industria materialelor de construcţii si altele.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
50
Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi
ale economiei naţionale, la nivel de secţiune CAEN Rev. 2, în anul 2020, în judeţul
Sălaj (informaţii provizorii):
ACTIVITATE (CONFORM SECŢIUNI CAEN REV.2) NUMĂR
UNITĂŢI
Total judeţ 5539
Agricultură, silvicultură şi pescuit 263
Industria extractivă 27
Industria prelucrătoare 702
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă
caldă şi aer condiţionat
7
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare
43
Construcţii 647
Comerţ cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor şi
motocicletelor
1685
Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curierat 766
Hoteluri şi restaurante 276
Informaţii şi comunicaţii 114
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în
principal întreprinderilor
729
Învăţământ*
35
Sănătate şi asistenţă socială**
90
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 155 * nu sunt incluse unităţile din ramura intermedierii financiare şi asigurări;
** include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca
societăţii comerciale
6.2 Staţii publice de distribuţie a carburanţilor şi GPL pentru autovehicule
Tabel cu staţiile de carburanţi :
Nr.
crt
Denumirea societăţii /
solicitantului
Capacitate
rezervoare Coordonate / Amplasament
1
S.C. ROMPETROL
DOWNSTREAM SRL
BUCUREŞTI
120 Loc. Zalău, B-dul Mihai
Viteazul, Nr. 58
2
S.C. PETROM S. A.
BUCUREŞTI, Sector 1,
Calea Dorobanţilor, Nr. 239
180 Loc. Zalău, Staţia nr.1, B-
dul.Mihai Viteazul nr.55
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
51
3
S.C OMV PETROM
MARKETING S.A,
Bucureşti
120 Loc. Zalău, str. Porolissum,
nr.13A
4 S.C MOL ROMANIA P.P
S.A
120 (2x30
mc motorină,
2x30 mc
benzină)
Loc.Zalău, b-dul Mihai Viteazul,
nr. 89
5
S.C. OMV S.R.L. ZALĂU,
B-dul Mihai Viteazul, nr.
107-109
80 Loc. Zalău, B-dul Mihai
Viteazul, Nr. 107-109
6 S.C LUKOIL S.A
120 (din care
60 mc (2x30)
- motorine (2
tipuri), 60
(2x30) mc -
benzine (2
tipuri)
Loc. Zalău, str. Corneliu Coposu,
nr.105
7 S.C MEZY COM S.R.L
Zalău
120 (60 mc
motorină, 60
mc benzină)
Loc. Zalău, str. Gheorghe Doja,
Nr. 159
8 S.C INSERCO S.R.L 150 Loc. Zalău, str. 22 Decembrie
1989, nr. 250A
9 S.C TIRIAC ENERGY
S.R.L (fost Inserco) 150
Loc. Zalău, str. Simion Bărnuţiu,
nr. 25
10 SC PALNAX OIL SRL (fost
Vidalis Srl) 40
Loc. Zalău, b-dul Mihai Viteazul,
nr. 100A
11 SC PALNAX OIL SRL (fost
Primarom Exim Srl) 45
Loc. Şimleu Silvaniei, Str. Cehei,
Nr.100
12 S.C PETROM S.A 115 Loc. Şimleu Silvaniei, Str. Tudor
Vladimirescu,
13 S.C PETROROM S.R.L,
Zalău, str. Porolissum, nr. 30
2 x 30 mc
(2x22 +
2x8), şi 10
mc
Loc. Şimleu Silvaniei, Str. 22
Decembrie 1989, nr. 54
14 S.C BENZELIM S.A (ELI
ENERGY)
Loc. Şimleu Silvaniei, Str. 22
Decembrie 1989
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
52
15 ŢIRIAC ENERGY (fost
Inserco) 150
Loc. Şimleu Silvaniei, Str.
Partizanilor
16
S.C. PETROM S. A.
BUCUREŞTI, Sector 1,
Calea Dorobanţilor, Nr. 239
360 Loc. Jibou, str. 1 Mai, Nr. 31
17 S.C LUKOIL S.A 180 Loc. Jibou,
18
S.C OMV PETROM
MARKETING S.A,
Bucureşti
230 Loc. Cehu Silvaniei, Str. Gării,
Nr. 6
19 S.C OMV PETROM S.A 70 Loc. Crasna, Str. Ciucei, Nr. 773
20
S.C OMV PETROM
MARKETING S.A / S.C
EURO DAVID S.R.L
120 Loc. Ileanda, str. Simion
Bărnuţiu, nr. 26
21 S.C. SIGRAV S.R.L, loc.
Zimbor 45 Loc. Zimbor, Nr. 31, DN1F
22 S.C LUNA GAZ S.R.L,
Bucureşti 50 Loc. Românaşi, nr. 14/C, DN 1F
23 S.C ADY COM S.R.L 110 Loc. Sărmăşag, str. Morii, nr.
13/A
24 S.C TAHOG BAL S.R.L,
loc. Doba, com. Dobrin 112 20 Loc. Doba, nr.187C, com. Dobrin
25 S.C Transbitum S.R.L, loc.
Ip
120 (2x30
motorine,
2x30
benzine)
Loc. Ip, nr. 265/E, com. Ip
26
S.C Promat Comimpex
S.R.L, loc. Tăşnad, str.
Înfrăţirii, nr. 112
20 mc Loc. Cehu Silvaniei, str.
Hododului, nr. 10
27
S.C Promat Comimpex
S.R.L, loc. Tăşnad, str.
Înfrăţirii, nr. 112
20 mc Loc. Zimbor, str. Principală,
(DN1F),
28 S.C LARES RICHARDS
S.R.L Loc. Hida, nr.62
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
53
29 S.C ROMPETROL
DOWNSTREAM S.R.L 20 Loc. Nuşfalău,
30 S.C BENZELIM S.A
(fost….) Loc. Nuşfalău, str. Gării, nr. 30
31 S.C LARES RICHARDS
S.R.L
Loc. Almaşu, str. Principală, Nr.
261
Tabel cu rezervoare G.P.L - skid pentru alimentarea autovehiculelor
Nr.crt Denumirea societăţii /
solicitantului
Domeniul de activitate
/ denumire obiectiv şi
lucrare de construcţie
conform Legii
nr.50/1991 republicată
şi normelor
metodologice de
aplicare / tip şi
destinaţie a
construcţiei /
amenajării
Coordonate /
Amplasament
1 SC MITI COM SRL, oraş
Simleu Silvaniei
STAŢIE GPL SKID
5000 L
Loc.Şimleu Silvaniei,
str.Tudor Vladimirescu,
nr.33/C
2
S.C. S&R SEBCARS
SRL, Loc. Zalău,
str.B.P.Haşdeu, nr. 55,
bl.H51, ap.10
Instalaţie de alimentare
G.P.L monobloc, tip
SKID V = 5000 L
Loc. Zalău,
str.Măcieşului, nr. 2
3
S.C. S&R SEBCARS
SRL, Loc. Zalău,
str.B.P.Haşdeu, nr. 55,
bl.H51, ap.10
Instalaţie de alimentare
G.P.L monobloc, tip
SKID V = 4850 Litri
Loc.Jibou, str.22
Decembrie 1989, nr.28
4
JOLDIŞ IOAN (S.C
MINERUL COMIMPEX
S.R.L), Loc. Sărmăşag,
str. Florilor, nr. 7, com.
Sărmăşag
AMPLASARE
REZERVOR G.P.L.
SKID 5000 L
Loc. Sărmăşag, str.
Ţărmure, nr. 1/C
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
54
5
S.C. LUNA GAZ SRL,
Mun. Bucureşti, Sector 1,
str. Gării de Nord, nr. 6-8,
sc.3, ap. 1
AMPLASARE
REZERVOR G.P.L.
SKID 5000 L
Loc. Românaşi, Nr.
14/C, com. Românaşi
7
S.C. S&R SEBCARS
SRL, Loc. Zalău,
str.B.P.Haşdeu, nr. 55,
bl.H51, ap.10
AMPLASARE
REZERVOR G.P.L.
SKID 5000 L
Loc. Cehu Silvaniei, str.
Abatorului, Nr.2
8
BOGYA SANDOR, Loc.
Crasna, nr. 783, com.
Crasna
AMPLASARE
REZERVOR G.P.L.
SKID 5000 L
Loc. Crasna, Nr.783,
com. Crasna
9
S.C SORIN
ENTERPRISE S.R.L,
Com. Bănişor, sat Peceiu,
nr.352C
AMPLASARE STAŢIE
SKID G.P.L. 5000 L
Mun. ZALĂU, B-dul
Mihai Viteazul, Nr .56/A
10
S.C CETATE COMPLEX
TURISTIC S.R.L, Loc.
Valcău de Sus, nr. 107,
com. Valcău de Jos
INSTALAŢIE DE
ALIMENTARE G.P.L
LA AUTOVEHICULE,
SKID 5000 L
Loc.NUŞFALĂU, str.
Oborului, nr. 24/A, com.
Nuşfalău
11
S.C. S&R SEBCARS
SRL, Loc. Zalău,
str.B.P.Haşdeu, nr. 55,
bl.H51, ap.10
INSTALAŢIE SKID
G.P.L. V = 5000 L
Loc. CRASNA, str.
Ciucei, Nr. 756/A, com.
Crasna
12 Staţia distribuţie
carburanţi LUKOIL
INSTALAŢIE SKID
G.P.L. V = 5000 L
Loc. Zalău, str. Corneliu
Coposu, nr.105
13 Staţia distribuţie
carburanţi ELI ENERGY
INSTALAŢIE SKID
G.P.L. V = 5000 L
Loc. Şimleu Silvaniei,
str. Tudor Vladimirescu,
nr….
6.3 Fondul funciar
Judeţul Sălaj ocupă o suprafaţă totală de 386.438 hectare, reprezentând 1,6% din
suprafaţa ţării, după cum urmează:
suprafaţa agricolă – total = 238.950 ha:
teren arabil: 120.559 ha;
păşuni: 74.340 ha;
fâneţe: 36.659 ha;
vii şi pepiniere viticole: 2.529 ha;
livezi şi pepiniere pomicole: 4.863 ha.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
55
terenuri neagricole – total = 147.488 ha:
păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră: 106.336 ha;
ape şi bălţi: 5.797 ha;
construcţii: 9.293 ha;
căi de comunicaţii şi căi ferate: 7.018 ha;
terenuri degradate şi neproductive: 19.044 ha.
Direcţia Silvică Sălaj administrează fondul forestier de stat prin cele 5 ocoale
silvice: Almaş, Cehu Silvaniei, Ileanda, Jibou, Măgura Şimleu Silvaniei, respectiv
64351 ha (din care păduri proprietate publică de stat 29347 ha iar 35004 ha sunt păduri
private). Restul suprafeţelor de pădure de pe raza judeţului Sălaj sunt gestionate de către
ocoalele silvice de regin (ocoale private) care sunt în subordinea D.S Sălaj.
O.S. Almaş – 24 cantoane silvice;
O.S. Cehu Silvaniei – 16 cantoane silvice;
O.S. Ileanda – 16 cantoane silvice;
O.S. Jibou – 20 cantoane silvice;
O.S. Măgura Şimleu Silvanie – 26 cantoane silvice.
Totodată pe raza judeţului mai există şi trei ocoale silvice private: „Stejarul”
Zalău, „Someşul - Silva” Jibou şi „Blidaru” Bălan care administrează restul suprafeţelor
de pădure.
Pădurile administrate de direcţie se caracterizează prin vârsta medie a arborilor -
73 ani; înălţimea medie –20 m; diametrul mediu –26,8 cm; altitudinea max. =1000 m,
min. -100m;
Suprafaţa fondului forestier din judeţul Sălaj, pe grupe de specii se prezintă astfel:
93% specii foioase(cer,gorun,fag, carpen etc.);
7% specii răşinoase(pin, molid etc.).
Suprafaţa fondului forestier în mii Ha
Judeţul Sălaj UM 2019
Suprafaţa fondului forestier mii ha 95,9
Suprafaţa pădurilor mii ha 94,5
Suprafaţa terenurilor pe care s-au
executat regenerări artificiale ha 34
Volumul de masă lemnoasă recoltată
în ultimii 4 ani (2016 – 2019) mii m
3 259,8
6.4 Creşterea animalelor
Creşterea animalelor reprezintă o ramură importantă a agriculturii judeţului
datorită suprafeţelor întinse de păşuni şi fâneţe.
Există numeroase târguri lunare şi bilunare, cum ar fi cele de la Zalău, Jibou,
Crasna, Nuşfalău, Ileanda, Sărmăşag, Buciumi, Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei şi
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
56
expoziţii-târg de animale la Zalău, Crasna, Someş Odorhei, Cehu Silvaniei în care sunt
evidenţiate cele mai valoroase exemplare.
Obiectivul strategic fundamental în dezvoltarea zootehniei sălăjene îl constituie
trecerea la economia de piaţa şi pregătirea adaptării producţiei animaliere la cerinţele
comunităţii europene.
În judeţul Sălaj, efectivele de animale la sfârşitul lunii ianuarie 2019 au fost
următoarele:
Situaţia efectivelor de animale din gospodăriile populaţiei la data de 31.01.2019
Nr.
crt. Specia Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline Iepuri Păsări
Familii
de
albine
1. Nr. de
animale 29331 64163 249349 5213 10377 828708 70087
2. Nr. de
exploataţii 8765 20852 2118 967 3476 2546 39630 768
Date conform informaţiilor de la Direcţia Judeţeană de statistică Sălaj
Situaţia efectivelor animalelor din gospodăriile populaţiei la data de 31.01.2020
conform datelor de la Direcţia sanitar veterinară şi siguranţa alimentelor este prezentată
în anexa 11
Situaţia exploataţiilor de animale la operatori economici conform datelor la data
de 31.01.2020 de la Direcţia sanitar veterinară şi siguranţa alimentelor este prezentată
în anexa 12
6.5 Turism – capacităţi de primire turistică
Istoria judeţului Sălaj situat în nord-vestul României, începe în paleoliticul târziu,
după cum arată vestigiile de la Buciumi, Perii Vadului şi în special desenele din Peştera
de la Cuciulat (lângă Jibou), colorate în roşu, unice în tot sud-estul Europei.
Nenumăratele aşezări situate în depresiunea Silvania sunt mărturii ale existenţei dacilor
în aceasta zonă. Ruinele celui mai important centru cultural, economic si militar situat
in nord-vestul Daciei Romane, Municipiul Porolissum sunt incluse în circuitul turistic.
Aceasta este o dovada a continuităţii dacilor-romani pe teritoriul României. Viaţa
spirituală a romanilor care au trăit aici, a decurs în concordanţă cu caracteristicile
esenţiale din Transilvania din Evul Mediu, principalul punct fiind biserica, cu cele trei
aspecte: religios, cultural si naţional. Cele 77 de biserici de lemn (secolele XVI-XIX)
situează judeţul printre primele locuri, cu judeţul Maramureş, din punct de vedere al
monumentelor arhitectonice istorice
Municipiul Zalău, reşedinţa administrativă a judeţului, situat în partea nordica a
munţilor Meseş, menţionat la Ziloc, în cronica lui Anonymous, este cea mai veche
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
57
aşezare atestată documentar din Transilvania. Acum este un oraş industrial cu o viaţa
spirituala si culturala intensa. Aici se găsesc Muzeele de Arta si Istorie, cu peste 90000
de exponate: monezi, statuete daco-romane, documente din Evul Mediu, Epoca
moderna si Contemporana, şi piese de arta populară românească, sculpturi si picturi.
Alte oraşe sunt: Jibou situat pe Valea Someşului la 25 km de Zalău, Şimleul
Silvaniei situat pe Valea Crasnei la 30 km de Zalău şi Cehu Silvaniei situat pe Valea
Sălajului. In localitatea Guruslău, se găseşte un monument ridicat în cinstea victoriei lui
Mihai Viteazul, care reprezintă o pagină importantă a istoriei Romanilor în lupta lor
pentru independenţă.
Pentru odihnă şi tratament în judeţul Sălaj, se găsesc două staţiuni Băile Boghiş,
situate pe Valea Barcăului şi recunoscute pentru apele sale termale, sulfuroase, folosite
în tratarea deficienţelor locomotorii, a sistemului nervos periferic, artroze, poliartroze şi
boli ginecologice, colite biliare si litiaze renale.
Judeţul dispune de numeroase rezervaţii şi parcuri naturale, de monumente ale
naturii ocrotite de lege.
Rezervaţii şi parcuri naturale
Nr.
crt.
Denumirea
Localizarea Administrarea
1. Poiana cu narcise Racâş com Hida privată
2. Laleaua pestriţă Cehu Silvaniei privată
3. Balta Cehei Cehei, Şimleu S. Consiliul local
Şimleu
4. Gresiile Grădina Zmeilor Gâlgău Almaşului comuna
Bălan Consiliul local Bălan
5. Staţiunea tinerilor naturalişti Jibou Consiliul local Jibou
6. Pădurea Lapiş Nuşfalău R.A.Romsilva
7. Zona de agrement Meseş Zalău R.A.Romsilva
8. Zona Tusa Tusa, comuna Sâg privată
+R.A.Romsilva
9. Zona viticolă Măgura
Şimleului Şimleu Silvaniei particular + I.A S.
10. Zona Jebuc-Stana Jebuc-Stana, comuna
Almaş
privată +
R.A.Romsilva
11. Mlaştina de la Iaz Iaz, comuna Plopiş privată +
R.A.Romsilva
Monumente ale naturii
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
58
Nr.
crt. Denumirea Localizarea Administrarea
1. Pietrele Moşul şi Baba Someş Guruslău,
com.Năpradea R.A.Romsilva
2. Stratele (calcarele) de Rakoczi Rona, oraş Jibou Consiliul local
Jibou
3. Stânca Dracului Hida Consiliul local
Hida
4. Parcul dendrologic Cehu Silvaniei Consiliul local
Cehu
5. Parcul dendrologic Dragu Consiliul local
Dragu
6. Parcul dendrologic Bizuşa R.A.Romsilva
7. Băile Bizuşa Com. Ileanda privată
8. Parcul dendrologic Zimbor Consiliul local
Zimbor
9. Parcul dendrologic Jebuc, com. Almaş privată
10. Pădurea "La castani" Rogna, com. Ileanda R.A.Romsilva
11. Aliniamentul de alun TURCES
Corpus Colurna Panic, com.Hereclean R.A.Romsilva
12. Pâlc de stejar roşu Quercus
borealis Panic, com. Hereclean R.A.Romsilva
13. Pâlc de stejar de baltă Quercus
palustris Panic, com. Hereclean R.A.Romsilva
14. Stanu Cliţului Cliţ, com. Băbeni R.A.Romsilva
15. Stejar secular Gârcei, com. Crişeni R.A.Romsilva
16. Stejar secular Românaşi privată
Situaţia statistică referitoare la structurile de cazare (hoteluri, moteluri, hosteluri,
pensiuni urbane, pensiuni rurale, alte spaţii de cazare), capacităţile de cazare pe tipuri de
structuri de cazare, existente la nivelul judeţului nostru, care pot fi folosite în cazul
producerii unor situaţii de urgenţă este prezentată în tabelul de mai jos.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
59
Tabel cu unităţile de cazare turistică existente la 31 iulie 2019 (conform datelor
furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Sălaj)
Categoria Existente Locuri
cazare
Total judeţ 115 1797
Hoteluri 10 667
Hosteluri 2 135
Vile turistice 2 34
Pensiuni turistice 16 380
Pensiuni agroturistice 31 423
Cabane turistice 1 20
Bungalouri 50 108
Tabere de elevi şi preşcolari
Căsuţe turistice 3 30
6.6 Apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei de competenţă
Economia judeţului nostru este formată cu precădere din societăţi comerciale
mici şi mijlocii, cu un număr de angajaţii estimat până la 100. Acestea activează în
diverse domenii, cum ar fi: producţie, comerţ, transport, turism, alimentaţie publică,
servicii, agricultură, etc..
Nucleul economiei judeţului este format din următoarele societăţi comerciale
(fiecare cu peste 250 angajaţi), având ca domeniu principal de activitate producţia :
SC SILCOTUB S.A. Zalău – Producţie de ţevi trase fără sudură;
SC MICHELIN ROMANIA S.A. Zalău – Producţie de anvelope;
SC MICHELIN ROMANIA S.A. Zalău – Producţie de cord metalic pentru
anvelope;
SC ROMINSERV VALVES S.A. I.A.I.F.O. Zalău – Producţie de armături
industriale din fontă şi oţel;
SC HANNA INSTRUMENTS S.R.L. Nuşfalău – Producţie aparatură de
măsură şi control;
SC SIMEX GRUP S.A. Şimleu Silvaniei – Producţie mobilier din lemn;
SC OVI PROD COM SRL Crişeni - Producţie mobilier din lemn;
SC BELLINEA S.R.L. Zalău – Producţie mobilier din lemn;
Grupul de firme UNIVERSAL S.A. Zalău – Confecţii textile, procesare carne,
comerţ;
S.C Karrefour Market punct de lucru Zalău - comerţul
SC Dedeman punct de lucru Zalău – comerţul
Rotaile Park Zalău - comerţ
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
60
Domeniile de activitate economică care s-au dezvoltat considerabil în ultimii ani
în judeţul nostru sunt:
serviciile în turism şi alimentaţie publică – pensiuni turistice, agroturistice,
restaurante, săli de evenimente şi agrement, etc.;
zootehnie – creşterea animalelor, îndeosebi a porcinelor;
transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curierat;
comerţ şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor;
comerţ şi alimentaţie publică.
6.7 Resurse naturale
Resursele naturale de materii prime, sunt localizate în următoarele zone:
cărbune brun – Cristolţel
lignit – Ip şi Sărmăşag
şist cărbunos – Zimbor
gips – Treznea
alabastru – Gălăşeni şi Stana
diorit – Moigrad
micaşist – Marca
calcar – Cuciulat, Glod, Prodăneşti şi Răstoci
argilă – Crasna, Cuciulat, Nuşfalău şi Zalău
nisip caolinos – Jac şi Var
nisip silicios – Jac, Creaca, Surduc şi Var
nisip cuarţos – Var
caolina – Ruginoasa
tuf vulcanic – Mirşid
agregate de râu – Benesat, Var, Rona, Almaşu, Băbeni, Cuciulat, Glod,
Gâlgău, Ileanda, Românaşi, Rus, Someş Odorhei, Surduc şi Tihău
De asemenea, județul Sălaj se numără printre județele bogate în factori naturali de
cură, dispunând de o mare varietate de ape precum:
apele termominerale utilizate în scopuri terapeutice, bicarbonatate, cu
temperaturi cuprinse între 23–42°C de la Băile Boghiș;
apele minerale balneoterapeutice, sulfatate și sulfuroase de la Bizușa-Băi,
precum și în alte localități: Șimleu Silvaniei, Jibou, Bobota, Meseșenii de
Sus și Zalnoc.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
61
Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale
7.1 Instituţii publice
7.1.1 Cultura
Dintre cele mai reprezentative instituţii de cultură şi artă din judeţ se remarcă:
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sălaj;
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Sălaj;
Biblioteca judeţeană „Ioniţă Scipione Bădescu” - Zalău;
Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj;
Şcoala Populară de Artă şi Meserii;
Centrul pentru Valorificarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Sălaj;
Casa de Cultură a Sindicatelor Zalău;
Casa de Cultură Municipală Zalău;
Casa orăşenească de cultură - Şimleu Silvaniei;
Casa orăşenească de cultură - Jibou;
Casa orăşenească de cultură - Cehu Silvaniei;
Centrul cultural pentru păstrarea tradiţiilor - com. Dragu;
Cămine culturale comunale.
Casa Memorială „Iuliu Maniu”
Muzeul Holocaustului Şimleu Silvaniei;
Muzeul şi Centrul cultural „Şincai - Coposu” - Bobota;
Biblioteca orăşenească - Jibou;
Biblioteca orăşenească - Cehu Silvaniei;
Biblioteci comunale;
Turismul cultural este strict legat de prezenţa pe teritoriul judeţului a unor valori
culturale care pot îmbrăca diverse forme. Demne de interes sunt festivalurile folclorice,
serbările câmpeneşti şi pastorale, care în multe cazuri atrag mii de spectatori.
În fiecare an, au loc evenimente culturale dintre care amintim: „Porolissum Fest”
– Festival istoric la Castrul Roman Porolissum din localitatea Moigrad, “Ecouri
transilvane” – Festival internaţional coral; “Măsurişul de la Pria” – serbare pastorală;
“La fântâna dorului”– festival folcloric pentru românii de pretutindeni –Şimleu Silvaniei
; “Mihai Viteazul” – Guruslău – serbare câmpenească; “Ecouri meseşene” – Festivalul
dansului femeiesc etc.
7.1.2 Ocrotirea sănătăţii
Principalele instituţii pentru ocrotirea sănătăţii din judeţul nostru sunt:
Casa de Asigurări de Sănătate a judeţului Sălaj,
Direcţia de Sănătate Publică Sălaj,
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
62
Spitalul Judeţean de Urgenţă Sălaj, cu secţiile aparţinătoare din mun.
Zalău,
Spitalul Orăşenesc „Prof. dr. Ioan Puşcaş” Şimleu Silvaniei,
Spitalul Orăşenesc Jibou,
Spitalul de Boli Cronice Crasna,
Centrul de Asistenţă Medico - Socială Ileanda,
Centrul de Recuperare Tratament şi Îngrijire Zalău – Fundaţia „Acasă”,
Centrul de Dializă „Nefromed” Zalău (SC Nefromed Sj SRL),
Policlinica „Salvosan Ciobanca” Zalău (SC Salvosan-Ciobanca SRL),
Policlinica „Sfânta Vineri” Zalău (SC Medi Serv SRL),
Serviciul de Ambulanţă Sălaj.
Reţeaua şi activitatea unităţilor sanitare din judeţul Sălaj, (conform datelor
furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Sălaj)
Unităţi sanitare Număr de unităţi
Total
Proprietate
publică
Proprietate
privată
Spitale 6 4 2
Unităţi medico-sociale 1 1 -
Cabinete medicale de medicină generală 2 - 2
Cabinete medicale şcolare 6 6 -
Dispensare medicale 3 3 -
Cabinete medicale de familie 111 - 111
Ambulatorii de specialitate 1 - 1
Ambulatorii integrate spitalului 5 4 1
Cabinete stomatologice 176 - 176
Cabinete stomatologice şcolare 2 2 -
Cabinete medicale de specialitate 110 - 110
Societate civilă medicală de specialitate 2 - 2
Centre de sănătate mintală 1 1 -
Centre de transfuzie 1 1 -
Laboratoare medicale 28 20 8
Laboratoare de tehnică dentară 33 - 33
Centre medicale de specialitate 6 1 5
Puncte de lucru ale centrelor de dializă 1 - 1
Alte tipuri de cabinete medicale 3 2 1
Farmacii 87 3 84
Puncte farmaceutice 18 - 18
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
63
Paturi în unităţi sanitare, pe forme de proprietate , (conform datelor furnizate de
Direcţia Judeţeană de Statistică Sălaj)
Număr de unităţi
Total
Din care
Proprietate
publică
Proprietate
privată
Paturi în spitate 1303 1123 180
Paturi în unităţi medico -
sociale 30 30 -
7.1.3 Învăţământ
În anul şcolar 2019-2020, în judeţul Sălaj existau un număr de 338 instituţii de
învăţământ de stat şi 4 instituţii de învăţământ particular
Tebel cu numărul unităţilor de învăţământ pe niveluri de educaţie în anul şcolar
2018-2019 conform furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Sălaj.
Unităţi şcolare
-număr-
Populeţia şcolară
- persoane-
Total judeţ 111 36792
Învăţământ antepreşcolar 1 80
Învăţământ preşcolar 16 7564
Învăţământ primar şi gimnazial 66 19904
Învăţământ liceal 20 6993
Învăţământ profesional 5 1236
Învăţământ postliceal şi de
maiştrii
3 620
Învăţământ superior - 395
Tabel cu numărul unităţi de învăţământ preuniversitar de stat
STRUCTURA REŢELEI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT PE AN ŞCOLAR
2017-2020
Număr
unități
2017-2018
Nmăr unități
2018-2019
NUMĂR
UNITĂŢI
2019-2020
TOTAL UNITĂŢI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT
369 347 338
din care:
- grădiniţe 189 179 175
- şcoli primare 68 59 54
- şcoli gimnaziale 86 83 83
- colegii 4 4 4
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
64
- licee 19 18 18
- școli profesionale 0 1 1
- şcoli postliceale 1 1 1
- învăţământ special 2 2 2
Tabel cu numărul unităţilor de învățământ preuniversitar particular
STRUCTURA REŢELEI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT PE AN
ŞCOLAR 2017-2020
Număr
unități 2017-
2018
Nmăr unități
2018-2019
NUMĂR
UNITĂŢI
2019-2020
TOTAL UNITĂŢI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT
5 4 4
din care:
- grădiniţe 3 2 2
- şcoli postliceale 2 2 2
Tabel cu efectivele de copii şi elevi pe forme de învăţământ
INVĂȚĂMÂNR PREUNIVERSITAR DE STAT
CATEGORII DE COPII ŞI ELEVI Număr
an școlar
2017-2018
Număr
An școlar
2018-2019
NUMĂR
AN
ȘCOLAR
2019-2020
TOTAL COPII ŞI ELEVI 36.323 36.025 35.634
din care:
- preşcolari 7421 7496 7450
- elevi în clasele pregătitoare –
IV
11296 11240 11042
- elevi în clasele V-VIII 8717 8539 8499
- elevi liceu – total (zi, seral,
frecvenţa redusă)
şi învăţământ profesional
8381 8182 8014
- elevi învăţământ
special(primar, gimnazial,
liceal)
208 229 251
- elevi postliceal(buget+taxă) 300 339 378
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
65
INVĂȚĂMÂNR PREUNIVERSITAR PARTICULAR
CATEGORII DE COPII ŞI
ELEVI
Număr
an școlar
2017-2018
Număr
An școlar
2018-2019
NUMĂR
AN
ȘCOLAR
2019-2020
TOTAL COPII ŞI ELEVI 422 377 401
din care:
- preşcolari 105 100 106
- elevi postliceal 289 277 295
Efective de copii în grădiniţe / elevi în învăţământul primar, învăţământul
gimnazial de stat
Anul scolar Numar total
invăţământ preşcolar
Număr total elevi
învăţământ primar
Numar total elevi
învăţământ
gimnazial
2012-2013 7744 11172 9888
2013-2014 7595 11083 9916
2014-2015 7548 11055 9652
2015-2016 7331 11114 9413
2016-2017 7427 11008 9217
2017-2018 7421 11296 8717
2018-2019 7496 11240 8539
2019-2020 7450 11042 8499
Obs: la învățământul primar și și gimnazial, în total sunt cuprinși și elevii cursanți la
Programul ”A doua șansă”
Repartiţia unităţilor de învăţământ în profil teritorial în anul şcolar 2017-2020
Învățământ preuniversitar de stat
Nr
Crt/
An
școlar
Un
it f
in. M
EN
/CJ
Gră
din
iţe
Şco
li p
rim
are
Şco
li
gim
nazi
ale
Un
ităţi
de
niv
el l
icea
l
Un
ități
de
niv
el p
rofe
sio
-
nal
Şco
li
post
lice
al
Învăţă
mân
t
spec
ial
Ru-
ral
Ur-
ban
Ru-
ral
Ur-
ban
Ru-
ral
Ur-
ban
Ru-
ral
Ur-
ban
Ru-
ral
Ur-
ban
Ru-
ral
Ur-
ban
Ru-
ral
Ur-
ban
1.An
școlar
2017-
2018
10 163 26 67 1 72 14 8 15 0 0 0 1 0 2
2.An 10 153 26 58 1 69 14 7 15 1 0 0 1 0 2
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
66
școlar
2018-
2019
3.An
școlar
2019-
2020
10 149 26 53 1 69 14 7 15 1 0 0 1 0 2
Învățământ preuniversitar particular
Nr
Crt
Un
it f
in. M
EN
/CJ
Gră
din
iţe
Şco
li
pri
mare
Şco
li
gim
nazi
ale
Un
ităţi
d
e
niv
el l
icea
l
Un
ități
de
niv
el
pro
fesi
o-n
al
Şco
li
post
lice
al
Învăţă
mân
t
spec
ial
Ru-
ral
Ur-
ban
Ru-
ral
Ur-
ban
Ru-
ral
Ur-
ban
Ru-
ral
Ur-
ban
Ru-
ral
Ur-
ban
Ru-
ral
Ur-
ban
Ru-
al
Ur-
ban
1.An
școlar
2017-
2018
0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0
2.An
școlar
2018-
2019
0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0
3.An
școlar
2019-
2020
0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0
b) La nivelul judeţului Sălaj învăţământul superior se desfăşoară la:
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca;
Universitatea Tehnice din Cluj Napoca;
Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad.
7.2 Reţele de utilităţi
7.2.1 Alimentarea cu apă
În zona de competenţă a unităţii noastre, ca surse de alimentare cu apă în caz de
incendiu, sursele naturale de apă care pot fi folosite pe tot parcursul anului sunt: râurile
Someş, Barcău, Valea Almaşului, Valea Agrijului, Valea Crasnei, barajele de acumulare
de la Vârşolţ, Sălăţig, Bodia, barajul de apărare de la Cuceu, Ferma Piscicolă Cehu
Silvaniei, Valea Zalăului, lacurile de agrement pentru pescuit de la Benesat, Someş
Odorhei, Carastelec, Chieşd, Sărmăşag zona Mină, Şimleu Silvaniei zona Bic, Nuşfalău
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
67
zona Corlate şi surse artificiale constând în hidranţi stradali, rezerve intangibile de apă
pentru incendiu şi hidranţi de incintă de la diferite societăţi sau platforme industriale.
De la an la an se observă faptul că tot mai multe comunităţi rurale atrag fonduri
europene pentru investiţii printre acestea regăsindu-se şi fonduri pentru execuţia
reţelelor de alimentare cu apă noi şi extinderea celor existente, astfel în anul 2019, 40 de
comune cu 113 sate aparţinătoare deţin o astfel de reţea(în tabelul de mai jos sunt
prezentate reţele aparţinând Companiei de apă Someş Tisa sucursala Zalău iar restul
reţelelor fiind în administrarea Unităţilor Administrativ Teritoriale), iar alte 15 comune
cu 26 sate aparţinătoare au cuprins în planurile de dezvoltare rurală asigurarea cu reţele
de alimentare cu apă, rezerve intangibile de apă pentru incendiu şi hidranţi exteriori,
pentru fiecare localitate. Cele 4 oraşe cu satele aparţinătoare, din judeţul nostru execută
sau au executat lucrări pentru extinderea si modernizarea reţelelor de alimentare cu apă,
fiind cuprinse în acestea şi reţele de hidranţi exteriori şi rezerve intangibile de apă
pentru incendiu, aceste reţele aflându-se în diferite stadii de proiectare ori de execuţie,
iar la multe comune investiţiile fiind finalizate.
Reţeaua de distribuţie a apei potabile, existentă în judeţul Sălaj, la data de 31.12.
2019
Localitatea
Lungimea
simplă a rețelei
de distribuție a
apei potabile
Km
31.12.2019
Lungimea
străzilor
care au
rețele de
distribuție
a apei Km
31.12.2019
Apă
potabilă
distribuită
consumator
ilor mii mc
anul 2019
Nr.hidra
nți
stradali
buc
Rezervă
intangibil
ă apă
pentru
incendiu
mii mc
mc
Zalau 142.172 122 3416 304 4.527 452
7
Stana 4.742 4.6 2 1 0.01 10
Jibou 34.771 28.2 346 96 0.6 600
Var 6.535 6.4 15 2
Cuceu 7.875 7.5 10 4 0.0594 59.4
Rona 5.321 5 13 2
Husia 4.029 3.2 6 4 0.0594 59.4
Cehu
Silvaniei 21.843 18.2 173 107 0.3 300
Simleu
Silvaniei 63.480 39.38 470 75 0.4 400
Lozna 3.134 3 8 1 0.054 54
Preluci 2.041 1.9 1 0
Valea 1.904 1.9 1 0
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
68
Lesului
Nusfalau 15.563 14.8 115 3 0.17486 174.
9
Bilghez 4.100 3.9 6
0.005 5
Boghis 6.558 6.3 27 3 0.011 11
Bozies 3.171 3 4 0
Ip 6.317 6 20 1
Zauan 4.283 4.1 17 1 0.17486 174.
9
Ileanda 8.250 7.9 31 11 0.054 54
Rastoci 2.300 2.2 4 0 0.011 11
Bizusa 0.750 0.8 2 2
Letca 2.460 2.3 10 10 0.05 50
Lemniu 1.887 1.9 8 8
Toplita 1.373 1.1 3 5 0.05 50
Galgau 11.944 11 11 6
Capalna 4.100 3.8 6 2 0.011 11
Fodora 4.150 4 2 2
Dobrocina 2.498 2.2 1 2
Barsăul
Mare 3.411 3.2 1 1
Poiana
Blenchii 7.503 7 8 5 0.054 54
Valcau de
Jos 6.998 6.7 23 3 0.057 57
Valcau de
Sus 5.164 4.9 13 0
SubCetate 2.800 1.3 3 0
Lazuri 7.416 6.9 3 0
Ratovei 2.880 2.5 1
Romanasi 7.471 7 29 3 0.054 54
Chichisa 2.797 2.7 8 1
Poarta
Salajului 3.575 3.5 12 1
Romita 3.400 3.1 7 0
Pausa 4.350 4.1 8 4
Somes
Odorhei 10.438 9.3 39 3 0.108 108
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
69
Inau 4.620 4.5 12 6
Soimus 5.610 5.5 5 4
Barsa 4.120 4 1 4
Domnin 7.880 7.6 3 4
Bocsa 7.110 6.7 22 1 0.011 11
Borla 5.040 4.8 29 0 0.011 11
Campia 2.905 2.8 5 2
Salajeni 4.785 4.6 12 1 0.011 11
Criseni 8.814 6.8 78 24
Cristur 5.070 5.1 10 9
Garceiu 10.140 9.5 19 21
Hereclean 5.300 5.1 59
0.01 10
Badon 3.700 3.6 21
Guruslau 3.240 3.2 17 1
Bocsita 12.988
2.8 4 1
Diosod 5.9 13 2 0.01 10
Panic 3.800 3.1 35 2 0.01 10
Crasna 12.346 11 63 44 0.1 100
Ratin 4.265 4 3 4 0.1 100
Huseni 2.787 2.5 1 4
Sarmasag 14.234 10.8 80 6 0.21606 216.
1
Moiad 4.590 1 2 1 0.054 54
Camar 15.870 13.2 34 6
Carastelec 8.500 7.4 19 2 0.194 194
Salatig 4.585 4.1 8 5
Bulgari 4.539 4.1 2 1
Deja 6.480 5.7 8 2
Dobrin 4.698 4.3 5 2
Doba 10.879 7.2 8 2
Sincraiu
Silvaniei 1.420 1.2 3
Verveghiu 5.996 5.7 6 1 0.194 194
Pericei 16.501 16 37 60
Badacin 9.630 9.4 16 4
Mirsid 9.558 9.2 14 5
Varsolt 9.044 7 28 35 0.032 32
Recea 6.121 5.9 8 31
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
70
Recea Mica 2.674 2.5 3 8
Borza-
Prodanesti 4.264 4 7 5
Năpradea
14.020 12
1 10
Someș
Guruslău 1 4
Cheud 1 6
Treaniș 1 4
Hida
25.021 24
16 6 0.054 54
Racas 7 2
Baica 2 0
Sanpetru
Almasului 8.379 8.8 6 0
Rus 10.535 10.3 10 5
Fantanele
Rus 4.382 4.2 2 1 0.054 54
Treznea 13.439 13.1 18 4 0.054 54
Bozna 6.421 6 3 2 0.054 54
Benesat 10.294 10 7 5 0.054 54
Alunis 4.855 4.5 8 5
Biusa 3.790 3.4 6 4
Agrij 13.476 13.1 19 11 0.054 54
Total județ 814.468 709.98 5691 1052 8.10158
Tabel cu Reţeaua de canalizare
Nr. crt.
LOCALITATEA
(unitatea
administrativ
teritorială)
Lungime
rețea
canalizare
(km)
Nr.
Racorduri
Populația
deservită cu
canalizare
(persoane)
1 Zalau 122.971 6604 63387
2 Simleu Silvaniei 43.838 2215 11316
3 Jibou 34.465 1100 6796
4 Cehu Silvaniei 14.851 871 3488
5 Boghis 9.084
154 370
6 Bozies 74 167
7 Romanasi 9.284 216 685
8 Poarta Salajului 6.361 76 209
9 Chichisa 6.233 76 197
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
71
10 Crasna 14.152 499 1369
11 RATIN 11.770 41 138
12 HUSENI
26 88
13 Sarmasag 24.530 753 1902
14 Moiad 5.654 40 97
15 Camar 18.367 510 1243
16 Carastelec 11.948 300 681
17 Galgau 10.197 165 407
18 Poiana Blenchii 9.408 130 391
19 Pericei 21.075 402 1202
20 Dobrin 8.665 81 173
21 Doba Mare 8.692 56 135
22 Doba Mica
89 210
23 Verveghiu 4.756 77 183
24 Sincraiu Silvaniei 1.731 50 99
25 Salatig 13.048 92 261
26 Bulgari 2.921 72 218
27 Deja 6.563 193 581
28 Sîg 4.666 46 107
29 Sîrbi 2.334 16 38
30 Tusa 5.102 39 104
31 Agrij 16.082 162 489
TOTAL
GENERAL 448.745 15225 96731
Tabel cu Unitățile Administrativ Teritoriale cu rețele de apă proiectate (avizate)
și /sau care sunt în curs de execuție
Comuna Localitate Număr hidranți
proiectați
Capacitate
rezervor (mc)
Volum
rezervă
incendiu
(mc)
Gâlgău 150 54
Glod 15
Gârbou Gârbou 118 150 54
Șamșud Șamșud
5 200 54
Valea Pomilor
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
72
Plopiș Plopiș 12 300
Șimișna Șimișna
19 300 123,5
Hășmaș
Rus Buzaș
200 54
Almașu Băbiu
100 / 200
Mesteacănu
Lozna Valea Loznei
8 150 54
Preluci
Marca Marca 26
200 54 Porț
7
Leșmir
Șumal 6
Dobrin Naimon
8 Rezervor
Verveghiu 350
Deleni
Creaca Creaca
100
Bănișor Peceiu 3 150 54
Cizer Cizer 1 150 54
Mirșid Popeni 44 150 54
Chieșd Chieșd
45 Rezervor
Sălăjeni 150 54
Sighetu Silvaniei
Colonia Sighet
TOTAL 317 2200 540
7.2.2 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ:
S.C. "Electrica"-S.A. este societatea comerciala de distribuţie si furnizare a
energiei electrice, are o arie de cuprindere naţională – cu organizare zonală in 4 zone,
pentru distribuţia si furnizarea energiei electrice: Transilvania Nord (cu sediul la Cluj-
Napoca), Transilvania Sud (cu sediul la Braşov), Muntenia Nord (cu sediul la Ploieşti),
Muntenia Sud (cu sediul in Bucureşti) si pe cuprinsul întregii tari, in 8 zone, pentru
întreţinere si servicii energetice Filiala Electrica Serv.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
73
Judeţul nostru este deservit de Transilvania Nord-cu sediul la Cluj-Napoca -
Punct de lucru Zalău.
7.3 Locuri de adunare şi cazare a sinistraţilor
Taberele de sinistraţi se organizează înaintea, în timpul sau după manifestarea
factorilor de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, când capacităţile de cazare
prevăzute în planurile de evacuare pentru primirea populaţiei, a bunurilor materiale şi a
animalelor sunt insuficiente sau au fost afectate de dezastre.
Raioanele de dispunere a taberelor de sinistraţi se stabilesc din timp de
normalitate, în planurile de evacuare pentru situaţii de urgenţă, de către comitetele
locale pentru situaţii de urgenţă, sunt avizate de serviciile de urgenţă profesioniste şi
sunt aprobate de preşedinţii comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.
La stabilirea locului de amplasare a taberei, comitetele locale pentru situaţii de
urgenţă au în vedere ca acesta să se situeze în afara ariei afectate sau potenţial a fi
afectată de dezastre, astfel încât să se asigure protecţia populaţiei, depozitarea în
siguranţă a bunurilor materiale şi adăpostirea animalelor.
Decizia de instalare a taberei pentru sinistraţi este luată de primarul unităţii
administrativ-teritoriale sau de prefect, la propunerea comitetului pentru situaţii de
urgenţă, în funcţie de amploarea dezastrului, respectiv dacă acesta afectează una sau mai
multe localităţi de pe raza unui judeţ.
Conform datelor primite de la Unităţile Administrativ Teritoriale privind locațiile
propuse pentru instalarea taberelor pentru sinistrați, date cuprinse şi în Planul de
evacuare în situaţii de urgenţă al judeţului Sălaj sunt prezentate în anexa. 10
Secţiunea a 8-a. Specific Regional
Vecinătăţi, influenţe, riscuri transfrontaliere
Situat în nord-vestul României, la trecerea dintre Carpaţii Estici şi Munţii
Apuseni, judeţul Sălaj are ca vecini la nord judeţele Satu-Mare şi Maramureş, la vest şi
sud-vest judeţul Bihor şi la sud-est judeţul Cluj. În aceste judeţe nu îşi desfăşoară
activitatea operatori economici care prin specificul activităţii lor să genereze situaţii de
urgenţă care să influenţeze şi judeţul nostru.
Operatorii economici din judeţul Sălaj sunt dispuşi la distanţe mai mari de 15 km
de graniţă, iar apele curgătoare transfrontaliere din judeţ, care ar putea fi afectate de
activităţile operatorilor economici, au o durata de curgere a apei în albie mai mare de 2
zile, până la frontiera de nord – vest a ţării, (cu viteza medie de curgere).
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
74
Capitolul III. Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă
Secţiunea 1-a Analiza pe tipuri de risc
Identificarea riscurilor trebuie să permită cunoaşterea mecanismelor şi condiţiilor
de producere/ manifestare a situaţiilor de urgenţă, amploare şi efectele posibile ale
acestora.
3.1 Furtuni şi viscol
Aceste fenomene sunt greu de anticipat, iar posibilitatea de înştiinţare şi alarmare
este aproape imposibilă.
Furtunile sunt fenomene meteorologice periculoase ce se pot manifesta în judeţul
Sălaj şi trebuie luate în consideraţie întrucât efectele lor imediate pot antrena activarea
unor factori de risc secundari, cu efecte mai grave decât cele ale evenimentelor
generatoare.
Furtunile sunt fenomene meteorologice, care constau în ploaie şi descărcări
electrice (fulgere şi trăsnete), însoţite aproape întotdeauna şi de vânturi puternice, de
peste 75 km/h, adică de gradul 9 pe scala Beaufort (74,9 km/h).
Viscolul este un vânt puternic însoţit de spulberarea zăpezi şi de transportul
acesteia deasupra suprafeţei pământului. El se caracterizează prin temperaturi scăzute,
vânturi puternice şi ninsori abundente.
Viscolele devin hazarde naturale atunci când prin efectele datorate vânturilor
puternice, spulberării zăpezii şi acumulării acesteia sub forma de troiene produc pagube
materiale importante şi pierderi de vieţi omeneşti.
Căderi de grindină este o formă de precipitații, particulele de apă din atmosferă
căzând pe suprafața solului în formă de gheață. Se formează atunci când picăturile de
ploaie traversează straturi de aer cu temperaturi scăzute (sub 0 °C).
În anul 2019 în luna mai a avut loc un fenomen meteorologic extrem
manifestându-se prin căderi de grindină de mari dimensiuni afectând culturile agricole
şi unele gospodării ale populaţiei.
3.2 Inundaţii
În general inundaţiile sunt fenomene previzibile datorită faptului că de la
declanşarea fenomenului până la propagarea în zonele inundabile din aval de baraje, sau
a declanşării acumulărilor de apă datorate căderilor masive de precipitaţii, există
suficient timp pentru avertizare si alarmare.
Pe teritoriul judeţului Sălaj au avut loc inundaţii generate de:
caracteristicile cursurilor apelor;
modificări în circulaţia generală a atmosferei determinate de tendinţele ciclurilor
naturale ale climei peste care se suprapun efectele activităţilor antropice.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
75
Intensitatea deosebită a fenomenelor hidrometeorologice, precipitaţii de peste 160
l/mp, au dus la înregistrarea unor debite care depăşeau cotele de dimensionare a
lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare şi pe cele istorice;
tendinţa generală de aridizare a climei în partea central-estică a Europei; un prim
efect îl constituie creşterea gradului de torenţialitate ale precipitaţiilor şi scurgerii
apei de pe versanţi;
reducerea capacităţii de transport a albiilor prin colmatare, datorită transportului
masiv de aluviuni de pe versanţi la precipitaţii torenţiale locale;
blocarea podurilor de acces şi podeţelor cu rădăcini şi resturi lemnoase aduse de
torenţi;
În anul 2019 in județul Sălaj, s-au înregistrat cantităţi însemnate de precipitații
după
cum urmează:
- în data de 14.05.2019 - fiid depaşite cotele de aparare la SH Marca, pe r. Barcau
- în perioada 18.05.2019-19.05.2019 - fiind depaşite cotele de aparare la SH
Romanasi,
pe r.Agrij, la SH Almasu, pe r.Almas, la SH Simleul Silvaniei, pe r.Crasna.
- în perioada 21.05.2019-22.05.2019 - fiind depaşite cotele de aparare la SH
Romanasi,
pe r.Agrij, la SH Borla, pe r.Zalau
- în perioada 22.05.2019-23.05.2019 - fiind depaşite cotele de aparare la SH
Rastoci,
pe r.Somes
- în data de 28.05.2019 - fiind depaşite cotele de aparare la SH Crasna, pe r.Crasna
- în data de 30.05.2019 - fiind depaşite cotele de aparare la SH Crasna, pe r.
Crasna, la
SH Borla, pe r. Zalau,
În această perioadă au fost afectate : 31 UAT, 66 localităţi , Valoarea pagubelor fiind
de 38392.5(mii lei)
3.3 Căderi masive de zăpadă
La nivelul judeţului Sălaj ne-am înregistrat în perioada sezonului rece 2018-2019
cu cele mai mari căderi masive de zăpadă din ultimii 10 ani, si anume în luna
decembrie(2018) şi ianuarie(2019)
Aceste precipitaţii au avut loc din cauza vortexului destabilizat, care a adus
temperaturi scăzute şi ninsori abundente. Se spune că un vortex puternic înseamnă o
iarnă normală, cu obişnuitul cocktail de ninsori, îngheţuri şi dezgheţuri, chiar şi cu unele
viscole moderate şi de scurtă durată. În schimb un vortex destabilizat, care lasă aerul
arctic să pătrundă spre latitudini sudice, înseamnă ninsori abundente şi viscole severe,
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
76
dar, mai ales, perioade lungi de vreme extrem de geroasă, elemente care compun tabloul
unei ierni grele.
3.4 Tornade
În judeţul Sălaj nu au fost înregistrate până la momentul actual(martie 2019),
situaţii de urgenţă generate de tornade, însă pe fondul schimbărilor climaterice regionale
şi globale tot mai accentuate acest risc nu poate fi neglijat, putându-se manifesta şi în
zona noastră de competenţă.
3.5 Seceta
La nivelul judeţului Sălaj în ultimii ani nu a fost înregistrată seceta.
Anul 2015, lunile iunie-iulie ne-am înregistrat cu fenomenul de secetă, unde au
fost distruse 187.000 ha de teren, pagubele fiind estimate de reprezentaţii Direcţiei
pentru Agricultură Sălaj la circa 235 milioane de lei.
3.6 Temperaturi extreme
Din temperaturile extreme pot apărea la nivelul judeţului Sălaj amintim:
Depunerile de gheaţă se formează pe sol şi pe diferite obiecte datorită îngheţării
picăturilor de apă sau sublimării vaporilor de apă din atmosferă.
Chiciura se formează prin sublimarea vaporilor de apă pe diferite obiecte subţiri,
cum sunt ramurile arborilor şi conductorii, în condiţiile unor temperaturi scăzute.
Poleiul reprezintă un strat dens de gheaţă, greutate specifică a căruia cel mai dens
oscilează în limitele de 0,6 – 0,9 g/cm3. Densitatea ei constituie predominant 0,1 – 0,6
g/cm3.
Zăporul este o stavilă naturală formată din sloiuri de gheaţă antrenate şi blocate în
zonele de curbură, în zonele strangulate ale cursului de apă sau în zonele împădurite ale
albiei majore.
Canicula este un fenomen meteorologic de dogoare, dogoreală, fierbinţeală,
înăbuşeală, năduf, pârjol, pojar, toropeală, zăduf, zăpuşeală, care apare tot mai frecvent
în procesul de încălzire globală
Un fenomen meteorologic aparte este ploaia îngheţată. Acesta se produce prin
îngheţarea, înainte de a atinge solul, a picăturilor de ploaie ce străbat un strat atmosferic
inferior cu temperatură negativă şi este compus din granule sferice de gheaţă
transparentă cu diametrul de 1-3 mm. Acest fenomen extrem s-a manifestat în judeţul
nostru la finele anului 2017 pe o suprafaţă de c.c.a. 300-500 ha de pădure pe versantul
Meseşului. Au fost afectaţi aproximativ 3000 mc masă lemnoasă (doborâri şi rupturi de
arbori) care au dus la blocarea drumurilor şi ruperea cablurilor de alimentare cu energie
electrică.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
77
3.7 Incendii de vegetaţie
A) Incendii la vegetaţia ierboasă
Pe parcursul anului 2019, la nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
,,Porolissum” al judeţului Sălaj, ne-am înregistrat cu un număr de 228 incendii de
vegetaţie. Cea mai frecventă cauză de producere a acestor incendii este folosirea focului
deschis pentru arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale, fără luarea măsurilor de
propagare a focului la vecinătăţi (pădure, gospodării, culturi agricole, etc.).
B) Incendii de pădure
În literatura de specialitate, incendiile de pădure se împart in şase categorii:
- Incendii de pe solul pădurii (de litiera) cu dezvoltare lenta;
- Incendii de pe solul pădurii (de litiera) cu dezvoltare rapida ;
- Incendii de coronament (cu dezvoltare lenta, rapida sau violenta);
- Incendii subterane sau de sol (incendii de turba);
- Incendii combinate de litiera si coronament;
- Incendii de doborâturi.
Acest risc se poate manifesta pe teritoriul judeţului Sălaj deoarece suprafaţa
acoperită cu păduri este de 64351 ha aparţinând statului şi 18.757 ha aparţinând
persoanelor fizice sau juridice.
Capacitatea mare de ardere o au pădurile de răşinoase în special pin se explică
prin faptul că frunzişul conţine multă răşină şi de asemenea din capacitatea mare de
ardere a pădurii care acoperă solul.
În pădurile de brad, incendiile apar mai rar decât în cele de pin.
Marea capacitate de ardere a bradului alb (Arbres alba) este provocată de
existenţa unei mari cantităţi de uleiuri eterice în cetina şi scoarţa acestuia.
La capacitatea de ardere a laricelului ca şi la capacitatea de ardere a bradului
contribuia în mare măsură lichenii uscaţi ce se întâlnesc frecvent în pădurile compuse
din aceste specii.
Forma de plantare are o mare importanţă pentru capacitatea de ardere, astfel dacă
pădurea este mai puţin densă, pătura de pe sol se usucă mai mult şi combustibilitatea ei
la sol se măreşte. Când pădurea este mai deasă viteza de dezvoltare a incendiului este
mai mare, sus pe vârfurile arborilor.
Vârsta arborilor are o mare influenţă asupra dezvoltării incendiilor. În pădurile de
răşinoase tinere, incendiile de literă trec în majoritatea cazurilor, în incendii de
coronament, iar la pădurile mai bătrâne în urma răririi lor şi curăţirii trunchiurilor de
ramuri uscate, această trecere este mai grea.
Vechimea resturilor lemnoase din pădure are o mare importanţă: materialele mai
proaspete ard mai slab, cele uscate mai repede; descompunerea materialelor duce la
micşorarea combustibilităţii acestora.
Suprafaţa fondului forestier din judeţul Sălaj, pe grupe de specii se prezintă astfel:
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
78
răşinoase – 7 %;
foioase – 93 %.
Tabelul 3.1.4. Indicele de combustibilitate a speciilor dominante în pădure
Specii lemnoase
înalte
Ic
Specii lemnoase
joase
Ic
Specii erbacee
Ic
Pinacee
8
Buruieni
arborescente
8
Feriga
2
Quercinee 7 Juniperus 7 Toate buruienile 1
Duglas
6
Buruieni joase
6
Alolid, brad
6
Caluna
6
Castan
5
Maraciniş
6
Frasin, salcam 2 Gladiţa
5
Plop, ulm
2
Alun
2
Fag, carpen
2
Zonele împădurite cele mai vulnerabile la incendii din zona de competenţă a
Direcţiei Silvice a Judeţului Sălaj sunt:
zona limitrofă drumului european E 81 ZALĂU – CLUJ NAPOCA (Meseş,
Gorgana, Sutor);
zona limitrofă drumului naţional D.N. Nuşfalău – Alejd (zona Lapiş);
liziera pădurilor care se învecinează cu păşunile şi terenurile agricole.
I. OCOALE SILVICE DE STAT:
Suprafaţa de pădure administrată şi păzită pe bază de contracte prestări servicii
prin cele cinci ocoale silvice subordonate D.S. Sălaj este de 64351 ha din care păduri
proprietate publică de stat 29347 ha iar 35004 ha sunt păduri private. Restul suprafeţelor
de pădure de pe raza judeţului Sălaj sunt gestionate de către ocoalele silvice de
regim(private) care sunt în subordinea D.S. Sălaj.
OCOLUL SILVIC ILEANDA
Ocolul Silvic Ileanda are în administrare în prezent o suprafaţă de 10.424 ha din
care 6015 ha proprietate publică a statului si 4409 ha alţi proprietari aflaţi sub contract
de prestări servicii.
Suprafaţa respectiva este împărţită pe 7 unităţi de producţie care alcătuiesc 16
cantoane silvice.
OCOLUL SILVIC JIBOU
Ocolul Silvic Jibou are in administrare in prezent o suprafaţa de 12250 ha din
care 6803 ha proprietate publica a statului si 5447 ha alţi proprietari aflaţi sub contract
de prestări servicii.
Suprafaţa respectiva este împărţită pe 6 unităţi de producţie care alcătuiesc cele
20 cantoane silvice.
OCOLUL SILVIC CEHU SILVANIEI
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
79
Ocolul Silvic Cehu Silvaniei are in administrare in prezent o suprafaţa de 8054
ha din care 4151 ha proprietate publica a statului si 3903 ha alţi proprietari aflaţi sub
contract de prestări servicii.
Suprafaţa respectiva este împărţită pe 4 unităţi de producţie care alcătuiesc cele
16 cantoane silvice.
OCOLUL SILVIC “MAGURA” SIMLEU SILVANIEI
Ocolul Silvic “Măgura” Şimleu Silvaniei are in administrare in prezent o
suprafaţa de 16050 ha. Suprafaţa respectiva este împărţită pe 9 unităţi de producţie care
alcătuiesc cele 26 cantoane silvice.
OCOLUL SILVIC ALMASU
Ocolul Silvic Almaşu are in administrare in prezent o suprafaţa de 17113 ha din
care 8685 ha proprietate publica a statului si 8428 ha alţi proprietari aflaţi sub contract
de prestări servicii.
Suprafaţa respectiva este împărţită pe 6 unităţi de producţie care alcătuiesc cele
24 cantoane silvice.
II. OCOALE PRIVATE
A .OCOLUL SILVIC STEJARUL ZALĂU
Ocolul Silvic Stejarul Zalău are in administrare in prezent o suprafaţa de 8178,58
ha din care 1550,74 ha proprietate publica a Primăriei Zalău si 6627,84 ha alţi
proprietari aflaţi sub contract de prestări servicii.
Suprafaţa respectiva este împărţită pe 15 unităţi de producţie care alcătuiesc cele
15 cantoane silvice.
B. OCOLUL SILVIC „BLIDAR” BĂLAN
Ocolul Silvic „Blidar” Bălan are în administrare în prezent o suprafaţă de 11522
ha în judeţul Sălaj şi 5999 ha în judeţele limitrofe.
Compoziţia pădurilor în judeţul Sălaj este de 557 ha răşinoase şi 10876 ha
foioase.
Forma de relief predominantă la nivelul OS Blidaru este de deal.
Cantitatea de lemn exploatata la nivelul OS Blidaru in perioada 2016-2019 este
de 98900 mc.
Suprafaţa respectivă este împărţită pe 7 unităţi de producţie.
CONSECINŢELE INCENDIILOR DE PĂDURE
Principalele consecinţe ale incendiilor de pădure sunt în următoarele:
pădurea împreună cu arbuştii, puieţii, pătura vie şi moartă de pe sol, suferă
stricăciuni;
scade capacitatea solului de a păstra umiditatea, pădurea pierde din valoare;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
80
sunt distruse cuiburile păsărilor şi vizuinile animalelor sălbatice;
se înlătură, pentru o anumită perioadă posibilitatea culegerii fructelor de
pădure;
pot cade furiei flăcărilor construcţii forestiere, uzine, fabrici, poduri, stive de
lemne;
se poate distruge recolta de pe câmpurile din apropiere;
se distrug fâneţe sau căpiţe de fân;
pot arde localităţi;
se pot produce victime omeneşti.
3.8 Avalanşe
În judeţul Sălaj nu sunt versanţi muntoşi pe care s-ar putea crea condiţiile
declanşării unei avalanşe, fie ea naturală sau cauzată de om.
3.9 Alunecări de teren
Din punct de vedere al expunerii la riscul de alunecări de teren, judeţul Sălaj este
dispus în zona cu 80busive80u mediu și în unele zone cu risc ridicat de 80busive80 a
alunecărilor de teren.
În prezent, în judeţul Sălaj există trei zone cu alunecări de teren active, şi anume:
în municipiul Zalău, versantul nord-vestic al dealului Ortelec din cartierul
Porolissum, în amonte de Cariera de argilă Tunari, este identificat ca fiind o zonă cu
alunecări de teren care au afectat în timp şi unele construcţii din zonă (rezervoarele
de apă ale municipiului, gospodării ale populaţiei, drumul DJ 108 C Zalău – Jibou,
precum şi teren agricol). Primele fenomene au fost înregistrate în anii 1969-1970, iar
în decursul timpului, versantul a suferit mişcări succesive de teren ele extinzându-se
chiar în amonte de str. Porolissum. Alunecări cu intensităţi mai mari au apărut în
perioada anilor 1970, 1975, 1998, 2000, 2006 perioade cu precipitații mai abundente.
În prezent alunecarea de teren de pe dealul Ortelec din municipiul Zalău,
afectează aproximativ 10 ha, incluzând drumul judeţean DJ 191 C, bazinele de
alimentare cu apă ale municipiului Zalău şi un număr de 19 gospodării.
pe teritoriul comunei Vârşolţ, în intravilanul localităţii Recea, datorită instabilităţii
terenului, pe masivul de pe partea stângă a DC102 au apărut alunecări de teren,
producând avarierea locuinţelor din zonă: gospodăriile populaţiei 13 la număr de pe
strada Recea Mică. Acest fenomen s-a activat în urmă cu cca.15-16 ani când s-au
manifestat primele forme de instabilitate a versantului. Alunecarea de teren este
activă afectând în continuare un nr. de 26 de gospodării, 2 biserici și vechea școală
din localitate. Construcțiile din zonă prezintă mari fenomene degenerative ale
structurii de rezistență, unele ajungând la pierderea stabilității, punând în pericol
bunuri materiale și vieți omenești.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
81
Zona este declarată ca zonă de risc natural și nu se eliberează autorizație de construire.
în localitatea Sărmăşag, alunecările de teren afectează un număr de 4 gospodării ale
populaţiei de pe strada Teilor şi un număr de 3 de pe strada Viilor. În istoricul unității
administrativ teritoriale Sărmășag, au fost identificate efecte ale alunecărilor de teren la
161 de gospodării (fisuri, crăpături ale construcţiilor, deplasări pe orizontală şi verticală)
pe străzile Teilor, Viilor, Sălajului, Rândunelelor, Pomilor şi Liliacului precum şi teren
agricol în suprafaţă de circa 290 ha, conform Notei de fundamentare întocmită de
A.N.I.F.
Alunecările de teren s-au semnalat şi în fostele zone miniere, unde pe fondul modului în
care au fost închise după încetarea activității și punerea în conservare și a infiltraţiilor,
minele subterane au început să se surpe iar pământul se deplasează în zonele limitrofe
acestora.
Alunecările de teren se manifestă în bazinul Agrij, bazinul Somes, bazinul Crasna
– Bănişor si bazinul Silvaniei, unde terenurile sunt caracterizate de relieful specific
zonelor de deal, puternic afectate de o reţea densă de văi cu versanţi înalţi şi puternic
înclinaţi. Terenurile au stabilitate redusă si sunt afectate de eroziune puternică asociată cu
ravenări si alunecări de teren active. Alunecări de teren active se produc în zonele cartier
Ortelec – Municipiul Zalău, localitatea Recea – comuna Varșolt, alunecările de teren de
pe Valea Crasna, mal drept – zona Recea-Pericei, pe raza comunelor Sărmășag și Chieşd –
foste zone cu exploatații miniere.
Majoritatea alunecărilor s-au produs datorită fenomenelor meteorologice nefavorabile
care au dus la intensificarea instabilității versanţilor. S-au înregistrat pagube 81busive81
atât în ceea ce priveste gospodăriile localnicilor, cât şi drumurile si obiectivele publice.
Zone cu posibilităţi de 81busive81 a alunecărilor de teren au fost identificate în
intravilanul şi/sau în extravilanul unor unităţi 81busive81uctive teritoriale: în municipiul
Zalău şi următoarele oraşe si 81busive: Jibou, Şimleu Silvaniei și Cehu Silvaniei,
comunele Agrij, Bălan, Băbeni, Bănișor, Benesat, Boghiș, Carastelec, Cizer, Coșeiu,
Crasna, Cristolț, Cuzăplac, Dobrin, Gârbou, Halmășd, Hereclean, Hida, Horoatu
Crasnei, Ileanda, Ip, Letca, Marca, Măeriște, Meseșenii de Jos, Mirșid, Nusfalău,
Pericei, Poiana Blenchii, Sălatig, Sâg, Surduc, Sărmășag, Treznea, Valcău de Jos,
Vârșolt, Zalha, Zimbor.
Alte alunecări de teren, în perioada 2016-2019, sunt următoarele:
În anul 2019
În comuna Meseșenii de Jos, sat Aghireș, în spatele grădinii unei locuinţe, există
o ravenă cu adâncimea de aproximativ 10 – 15 m, de la care în urma precipitațiilor
abundente din perioada 14 – 25 mai, s-a pornit o alunecare de teren fără a se cunoaște
planul de alunecare, aceasta doborând 6 nuci cu o vechime de aproximativ 40 ani.
Pe viitor, dacă această alunecare de teren progresează, există riscul să fie afectate
2 locuințe, aflate în apropiere;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
82
În comuna Meseșenii de Jos, sat Fetindia, în zona a 2 locuințe s-a identificat o
alunecare de teren care a produs mai multe efecte. La una din locuinţe s-a constatat o
deplasare a foișorului pe o distanță de aproximativ 1 m, și în imediata apropiere s-au
constatat deformări și deplasări ale terenului. La altă locuinţă s-a constatat deformarea
trotuarului din jurul casei și o deplasare a unui corp adosat clădirii de locuit de
aproximativ 3 cm, fisură cu deplasare a împrejmuirii din beton a proprietății și o
deplasare a tubului din beton a fântânii, iar în imediata apropiere s-au constatat
deformări și deplasări ale terenului;
În localitatea Surduc, s-au constatat fisuri și crăpături cu deschideri de până la 2
cm în pereții de rezistență ai imobilului, iar pardoseala prezintă deformări accentuate;
În municipiul Zalău, pe strada Petru Dulfu, s-a constatat că zidul de sprijin din
spatele casei prezintă crăpături cu deschideri de aproximativ 2 cm, pereții exteriori de la
fațada principală și laterală prezintă fisuri cu deschideri de aproximativ 1 cm, iar
trotuarul de protecție din jurul clădirii a suferit tasări de aproximativ 2 cm față de
clădire;
Pe raza comunei Someș Odorhei, pe partea stângă a carosabilului pe DC 17
Bulgari – Domnin, la km 9+400, km 7+500 și 2+700 s-a produs o alunecare de teren
având ca efect cedarea pe verticală a corpului drumului, fenomen care se întinde până la
axul drumului, cu posibilitatea de extindere și pe partea dreaptă, existând totodată și
cedări pe verticală ale părții carosabile în dreptul podețelor de la km 7+600, km 8+400
și 8+800 existând posibilitatea surpării drumului;
Pe DJ 109 sectorul limită județ Cluj-Dragu-Hida, la km 36-500, pe partea stângă
a carosabilului s-a constatat o cedare a terasamentului și fundației drumului sub forma
unei crevase care se întinde până sub axul drumului.
În anul 2018
În comuna Poiana Blenchii, pe sectorul de drum DJ 109F la km 10+370, s-a
constatat dislocarea unor formațiuni de bolovani și stânci pe partea opusă cursului de
apă, care prezintă pericol iminent asupra siguranței circulației;
În comuna Dobrin la CMID Dobrin al SC Brantner Service Ecologice SRL, pe
versantul de N-V, a avut loc o alunecare de teren, 82busive în spatele zonei de
compostare și maturare a deșeurilor pe linia curbelor de nivel aferente taluzului, divizată
pe două falii principale cu o lungime de aproximativ 400 m fiecare;
Pe tronsoanele de drum DN 1C, la km 108+650 – 108+700, km 108+730 –
108+800 și 82busive82uc km 108+900 – 108+950, s-au constatat existența unor
alunecări de teren care afectează structura drumului pe 170 m;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
83
Pe sectorul de drum DN 1F, km 80+180 – 80+350, s-au produs alunecări de
teren care au condus la surparea corpului drumului pe o lungime de 170 ml fiind
afectată partea carosabilă a benzii dreapta a drumului, existând posibilitatea producerii
de accidente rutiere;
Pe tronsonul de drum 83busive83 DN 1H la km 62+350 – 62+950, s-a constatat
existenţa unor zone cu tasări locale, crăpături 83busive83uct și longitudinale, cedări de
fundație, care afectează structura drumului pe o lungime de 600 m;
În anul 2017
Localitatea Surduc, comuna Surduc – la 83busive83 fostei Mine Surduc, în
extravilanul localității, zona “Pe poduri, în perimetrul fostei mine Pogor” , s-a constatat
o surpare produsă până la gura de intrare în Mina Pogor pe o distanță de aproximativ
250 m, cu o distanță până la zona locuită de aproximativ 300 m. Surparea s-a produs pe
o porțiune de teren sub formă de trunchi de con cu baza mare în sus având diametru de
aproximativ 3,80 metri, cu înălțimea de aproximativ 3 metri care se continua cu un puț
având secțiune rectangulară cu suprafața de aproximativ 2 până la 2,5 mp și o adâncime
de aproximativ 48 m, Având în vedere caracteristicile surpării, s-a presupus că este
vorba despre o construcție minieră – puț de aeraj, cauza surpării fiind metoda inadecvată
de închidere a puțului de aeraj la momentul închiderii activității de minerit între anii
1968-1970. S-au luat măsuri de protecție pentru evitarea producerii unor accidente;
Pe raza comunei Ileanda, în localitatea Sașa,pe DC31, km1+820, pe aproximativ
12 ml, 83busive83uc pe DN 1C, km 108, pe aproximativ 87 ml s-au identificat și
confirmat alunecări de teren având un grad ridicat de risc în ceea ce privește siguranța
circulației, integritatea drumului și mai ales evoluția ulterioară a fenomenului care nu se
poate anticipa existând riscul de accentuare al acestuia iar în localitatea Dolheni pe
DJ110C, la km 6+200 pe aproximativ 80 ml, s-a identificat și confirmat o alunecare de
teren având un grad minim de risc;
Pe raza comunei Surduc, în extravilanul localității Cliț, pe DJ 109 E, km 62-
350, s-au constatat declivități de 7-11% în profil longitudinal, și cedări masive ale
malului râului Someș cu antrenarea terasamentului, acostamentului și a unei părți a
carosabilului, având planul de alunecare la circa 7-8 m adâncime față de cota existentă a
drumului
În anul 2016
Localitatea Crișeni, comuna Crișeni – Pe versantul de vest al depozitului rampa
de deșeuri, s-a constatat o tasare a terenului în partea de deasupra bernei de acces la 5 –
7 m și 4 m de gradul din partea nordică a depozitului, pe o suprafață de aproximativ 800
mp. Fenomenul de alunecare de teren poate fi clasificat ca având un grad de risc mediu
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
84
în ceea ce privește siguranță, integritatea și mai ales evoluția ulterioară a fenomenului
care nu se poate anticipa, existând riscul de accentuare sau extindere a acestuia;
Localitatea Recea, comuna Vîrșolț, - Alunecare de teren activă, afectând în
continuare un nr. de 26 de gospodării, 2 biserici și vechea școală din localitate.
Construcțiile din zonă prezintă mari fenomene degenerative ale structurii de
rezistență, unele ajungând la pierderea stabilității, punând în pericol bunuri materiale și
vieți omenești. Două locuinţe, au necesitat evacuare imediată deoarece prezentau risc
iminent de prăbușire. Zona este declarată ca zonă de risc natural și nu se eliberează
autorizație de construcție.
Pentru remedierea situaţiilor, ca urmare a alunecărilor de teren, tasărilor sau a
surpărilor, în special pe sectoarele de drum afectate, podețe sau ziduri de sprijin, s-au
executat lucrări de consolidare, remediere sau refacere, pe baza unor documentații
tehnice, de către autoritățile abilitate în acest sens.
Pentru prevenirea declanşării alunecărilor de teren este necesară consolidarea zonelor
afectate sau cu 84busive84u de declanșare a alunecărilor de teren prin menţinerea în
stare de funcţionare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, a celor de combatere a eroziunii
solului cu prioritate executate în zone cu 84busive84u de alunecare, lucrări de întreținere
și lucrări noi de investiții pe terenuri afectate de alunecări de teren, 84busive84uctive
ecologică – împădurire, folosirea adecvată a terenurilor în pantă, eliminarea defrişărilor
84busive, interzicerea săpăturilor executate pe versanţi pentru construirea de drumuri şi
case.
Conform datelor primite de la de la Agenţia naţională de Îmbunătăţiri Funciare,
Filiala teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Sălaj, zonele cu alunecări de teren, în
intravilan şi în extravilanul localităţilor conform anexei 13;
3.10 Cutremure
Din punct de vedere al expunerii la riscul de cutremur judeţul Sălaj este o unitate
administrativ-teritoriala dispusă în zona seismică de intensitate mai mică, de VII pe
scara MSK.
Având în vedere macro şi micro zonarea seismică a teritoriului naţional, în
judeţul Sălaj se pot produce exclusiv cutremure superficiale, de mică adâncime, cu
magnitudini mai mici decât ale seismelor vrâncene, dar şi la intervale mai îndelungate,
cu efecte strict locale, care se pot manifesta pe arii mai reduse, limitate ca întindere.
Distanţa faţă de zona epicentrală Vrancea este de 493 km. Ca urmare a unui
cutremur de pământ major, cu magnitudinea de M >7,5 grade pe scara Richter, în
municipiul Zalău pot să apară evenimente dezastruoase provocate direct sau indirect, de
către mişcarea seismică.
Conform statisticilor făcute de Inspectoratul de Stat în Construcţii şi a datelor pe
care le deţin, pe teritoriul judeţului nu sunt identificate clădiri care în urma unor
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
85
expertize tehnice de specialitate să fie încadrate în clasa de risc seismic cu pericol de
prăbuşire.
Deşi judeţul nostru este ferit de fenomene naturale cauzate de cutremure, acest
risc nu poate fi neglijat în totalitate.
Conform datelor Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica
Pământului, zona Zalău-Jibou este una cu o reprezentare seismică redusă, așadar o zonă
în care cutremurele sunt de intensitate mică și foarte rare.
În anul 1830s-au produs două cutremure cu magnitudine peste 4: unul a avut loc,
în 22 ianuarie cu magnitudine 4.5, altul de 4.1 care s-a produs în 26 mai 1885 (conform
catalogului Romplus).
În 07 mai 2016 s-a produs un cutremur de suprafaţă cu o intensitate mică de 2,4
grade pe scara Rihter cu epicentru situat în comuna Poiana Blenchii, sat Fălcuşa la o
adâncime de cca. 2 km.
În 01 mai 2019 s-a produs un cutremur de suprafaţă cu intensitate medie, cu
magnitudine peste 4 pe scara Richter, la o adâncime mică de 1 km, în Crișana, județul
Sălaj localizat ca şi coordonate 47.1914 lat. şi 23.0627 lon. Intensitatea cutremurului în
zona epicentrala a fost de V grade Mercalli, localizat în apropierea următoarelor oraşe:
Zalău (2km), Jibou (24km), Cehu Silvaniei (26km), Şimleu Silvaniei (28km), Huedin
(34km).
3.11 Accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de
teren cauzate de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice
Pe raza judeţului Sălaj există operatori economici care desfăşoară activităţi ce
prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, şi
care se supun prevederilor Legii nr. 59 din 11.04.2016 privind controlul asupra
pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.
Aceştia sunt prezentaţi în tabelul de mai jos, împreună cu substanţele periculoase
şi cantităţile pe care le deţin.
Tabel cu Operatori economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericole de
accidente de nivel inferior
Nr
crt
LO
CA
LI
TA
TE
Denumire
operator
economic
Adresa Denumirea
substanţei
Cantitate
de
substanţă Sta
re d
e
agre
ga
re
(S. L
.G)
Rezervoare
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
86
posibil a fi
deţinută -
capacitate
de proiect
- (t)
Nr.
de
reze
rvoa
re
Cap
aci
tate
reze
rvor
(ton
e)
1. Şimleu
Silvaniei
S.C.
ROMPET
ROL
DOWNST
REAM
S.A. –
Depozitul
de
Produse
Petroliere
Şimleu
Silvaniei
Str.
Cehei
nr. 101
Motorină 3400
L
R1
R2
R9
850;
850;
1700
Benzină 1450 R10 2000
Aditiv
keropur
DP3576
5 L R -
Aditiv
keropur
DP5205
5 L R -
Aditiv
lubrizol
9041M
0.60 L butoi -
Aditiv
Afton
X16854
0.60 L butoi -
2. Zalău
S.C.
MICHELI
N
ROMANI
A S.A.
BUCURE
STI
PUNCT
DE
LUCRU
ZALAU
B-dul
Mihai
Viteaz
ul,
nr.83
Oxid de
zinc 45 S - -
Sulfenax
CBS/MG 32 S - -
Vulkacit
NZ/EG-C 14,4 S - -
CTP(PVI) 6 S - -
Vulkanox
4020 LG 42 S - -
Hidroxid
de cobalt 2,6 S - -
Acetonani
l TMQ 34,3 S - -
Solane
100 -155 30 L R 0,40
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
87
Nr
crt
LO
CA
LIT
AT
E Denumire
operator
economic
Adresa Denumirea
substanţei
Cantitate
de
substanţă
posibil a fi
deţinută -
capacitate
de proiect
- (t)
Sta
re d
e ag
reg
are
(S
. L
.G)
Rezervoare
Nr.
de
reze
rvoa
re
Cap
aci
tate
reze
rvor
(ton
e)
Acetilenă 0,24
Ga
z
lic
hef
iat
- -
Oxigen
comprimat 0,26
Ga
z
lic
hef
iat
- -
Motorină 1,85 L - -
Tabelul cu Operatori economici care deţin şi manipulează gaze petroliere lichefiate
Nr.
crt
Denumirea societăţii /
solicitantului
Domeniul de activitate /
denumire obiectiv şi
lucrare de construcţie
conform Legii
nr.50/1991 republicată şi
normelor metodologice
de aplicare / tip şi
destinaţie a construcţiei /
amenajării
Coordonate /
Amplasament
1 S.C MAR S.R.L, loc.
Sărmăşag
DEPOZIT G.P.L
4 X 5000 L
Loc.Sărmăşag, sat Moiad
(fosta fermă Moiad)
2
S.C. ONCOS IMPEX
S.R.L Cluj Napoca,
str.Donath, nr.76
DEPOZIT G.P.L
4 X 5000 L
sat Panic (fosta Avicola),
comuna Hereclean
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
88
3
SC VAKOND SRL,
Loc. Satu Mare,
str.Vasile Lucaciu, nr.3
DEPOZIT G.P.L
2 x 5000 L Loc.Pericei, extravilan
4
S.C. CABANA LA
TREI BRAZI, Loc.
Gîrcei, com. Crişeni
INSTALAŢIE DE
ALIMENTARE ŞI
DISTRIBUŢIE G.P.L.
1 X 2750 L
Loc. Gîrcei, nr. 38, com.
Crişeni
5
FUNDAŢIA
"SILOAM", Loc.
Sfăraş, nr. 41, com.
Almaşu
INSTALAŢIE DE
ALIMENTARE ŞI
DISTRIBUŢIE G.P.L.1 X
2970 L
Loc. Sfăraş, nr. 41, com.
Almaşu
6
S.C. ONCOS IMPEX
S.R.L, mun. Cluj
Napoca, str. Donath, nr.
76, jud. Cluj
DEPOZIT G.P.L. 6 x
5000L
sat Panic (fosta Avicola),
comuna Hereclean
7
S.C. ONCOS IMPEX
S.R.L, mun. Cluj
Napoca, str. Donath, nr.
76, jud. Cluj
DEPOZIT G.P.L. 6 x
5000L
sat Panic (fosta Avicola),
comuna Hereclean
8
S.C. REHI S.R.L.,
Nuşfalău, str.Hanna,
nr.1
DEPOZIT G.P.L.
3 X 5000 L
Loc. Nuşfalău, str.Hanna,
nr.1
9
S.C. REHI S.R.L.,
Nuşfalău, str.Hanna,
nr.1
DEPOZIT G.P.L.
3 X 5000 L
Loc. Nuşfalău, str.Hanna,
nr.1
10
S.C. REHI S.R.L.,
Nuşfalău, str.Hanna,
nr.1
DEPOZIT G.P.L.
3 X 5000 L
Loc. Nuşfalău, str.Hanna,
nr.1
11
PAROHIA
ORTODOXĂ SOMEŞ
ODORHEI
Instalaţie stocare şi
distribuţie G.P.L 2,99 mc
Loc. Someş Odorhei,
nr.361
12 PAROHIA
ORTODOXĂ MARCA
Instalaţie stocare şi
distribuţie G.P.L 2,99 mc
Loc. Marca, nr.104,
comuna Marca
13
PAROHIA
ORTODOXĂ
BĂNIŞOR
DEPOZIT G.P.L. V=3000
L Loc. Bănişor, Nr. 202
14
S.C. TRANSIMONT
S.R.L, mun. Cluj
Napoca, str. Oaşului, nr.
AMPLASARE
REZERVOARE G.P.L. V
= 2 X 5000 L
Loc. Zalău, str. Valea
Miţei, nr. 1/J
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
89
118
15
S.C COMPANIA DE
APĂ SOMEŞ S.A -
SUCURSALA ZALĂU
REZERVOARE G.P.L. 1
x 1750 L şi 2 x 5000 L
Loc. Vîrşolţ (STAŢIE
TRATARE APĂ)
16
PAROHIA
REFORMATĂ JEBUC,
Loc. Jebuc, nr. 23, com.
Almaşu
AMPLASARE
REZERVOR G.P.L.
1 x 2700 L
Loc.JEBUC, nr. 21, com.
Almaşu
17
S.C. REHI S.R.L, Loc.
Nuşfalău, str. Hanna, nr.
1, com. Nuşfalău
INSTALARE DE
STOCARE ŞI
DISTRIBUŢIE G.P.L.
3 x 5000 L
Loc. Nuşfalău, str.
Hanna, nr. 1, com.
Nuşfalău
18
S.C. SALVATORE
S.R.L, Loc. Moiad,
com. Sărmăşag
INSTALARE DE
STOCARE ŞI
DISTRIBUŢIE G.P.L.
4 x 5000 L
Loc. Măerişte, nr.310,
com. Măerişte
19
S.C PROSONIC
PRODCOM S.R.L,
Mun. Cluj Napoca, str.
Dimitrie Capră, nr.11
Amplasare rezervor G.P.L
V = 4,85 mc
Loc. Ciumărna, nr. 259,
com. Românaşi
20
S.C EUROPAN S.R.L,
Loc. Sărmăşag, str.
Morii, nr.11, com.
Sărmăşag
Rezervoare G.P.L 3 x
4850 L şi sistem
distribuţie la consumatori
Loc. Sărmăşag, str.
Morii, nr.11, com.
Sărmăşag
21
STC INVEST S.R.L,
Loc. Panic, nr.3, com.
Hereclean
Rezervor G.P.L 5000 L şi
sistem distribuţie la
consumatori
Loc. Panic, nr. 3, hala 3,
com. Hereclean
22 CAMPUS ŞCOLAR
SÎG
Rezervor G.P.L 2750 L şi
sistem distribuţie la
consumatori
Loc. Sîg, nr.160, com.
Sîg
23 D.G.A.S.P.C SĂLAJ
Rezervor G.P.L 2x5000 L
şi sistem distribuţie la
consumatori
Loc. Crasna, str. Ciucei,
nr. 781
24 D.G.A.S.P.C SĂLAJ -
Centru bătrăni Nuşfalău
Rezervoare G.P.L 2 x
5000 L şi sistem
distribuţie la consumatori
Loc. Nuşfalău, str. Gării,
nr. 32/B
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
90
25 Kadar Oşan Mariana,
loc. Măerişte
Rezervor G.P.L 2700 litri
şi sistem distribuţie la
consumatori
Loc. Măerişte, nr. …,
com. Măerişte
26 S.C Belloto Impex
S.R.L
Rezervor G.P.L 4744 litri
şi sistem distribuţie la
consumatori
Loc. Ip, str. Principală,
nr. …,
27 S.C Rehi S.R.L
Rezervor G.P.L 5000 litri
şi sistem distribuţie la
consumatori
Loc. Nuşfalău, str.Hanna,
nr.1
28 Fundaţia "STUDIUM
PROSPERO" Tg. Mureş
Rezervor G.P.L 2700 litri
şi sistem distribuţie la
consumatori
Loc. Crasna, str. Fântânii,
nr. 173/B
3.12 Riscuri de transport şi depozitare produse periculoase
Dinamica evoluţiei economiei, implică o creştere permanentă a transporturilor de
substanţe sau deşeuri periculoase pe căile de comunicaţii rutiere şi feroviare, în cisterne,
containere sau alte ambalaje. Datorită unor accidente de circulaţie, avariilor apărute la
mijlocul de transport sau ambalaj, reacţiilor chimice neprevăzute, nerespectării
normelor tehnice de ambalare şi transport sau altor factori neprevăzuţi, se pot produce
explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau răspândirea substanţelor şi deşeurilor
periculoase pe sol şi în mediul înconjurător.
Pe raza judeţului Sălaj există operatori economici cu risc chimic care nu intră sub
incidenţa Legii nr. 59 din 11.04.2016 privind controlul asupra pericolelor de accident
major în care sunt implicate substanţe periculoase sau a Legii nr. 92/2003 privind
efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale, dar care transportă, manipulează,
depozitează şi distribuie substanţe periculoase.
Aceştia sunt prezentaţi în tabelele de mai jos.
Tabelul cu Operatori economici care transportă, manipulează, depozitează şi distribuie
substanţe periculoase
Nr.
crt
Denumirea societăţii /
solicitantului
Capacitate
rezervoare
Coordonate /
Amplasament
1
S.C. ROMPETROL
DOWNSTREAM SRL
BUCUREŞTI
120 Loc. Zalău, B-dul Mihai
Viteazul, Nr. 58
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
91
2
S.C. PETROM S. A.
BUCUREŞTI, Sector 1, Calea
Dorobanţilor, Nr. 239
180 Loc. Zalău, Staţia nr.1, B-
dul.Mihai Viteazul nr.55
3 S.C OMV PETROM
MARKETING S.A, Bucureşti 120
Loc. Zalău, str. Porolissum,
nr.13A
4 S.C MOL ROMANIA P.P S.A
120 (2x30 mc
motorină, 2x30
mc benzină)
Loc.Zalău, b-dul Mihai
Viteazul, nr. 89
5 S.C. OMV S.R.L. ZALĂU, B-
dul Mihai Viteazul, nr. 107-109 80
Loc. Zalău, B-dul Mihai
Viteazul, Nr. 107-109
6 S.C LUKOIL S.A
120 (din care
60 mc (2x30) -
motorine (2
tipuri), 60
(2x30) mc -
benzine (2
tipuri)
Loc. Zalău, str. Corneliu
Coposu, nr.105
7 S.C MEZY COM S.R.L Zalău
120 (60 mc
motorină, 60
mc benzină)
Loc. Zalău, str. Gheorghe
Doja, Nr. 159
8 S.C INSERCO S.R.L 150 Loc. Zalău, str. 22
Decembrie 1989, nr. 250A
9 S.C TIRIAC ENERGY S.R.L
(fost Inserco) 150
Loc. Zalău, str. Simion
Bărnuţiu, nr. 25
10 SC PALNAX OIL SRL (fost
Vidalis Srl) 40
Loc. Zalău, b-dul Mihai
Viteazul, nr. 100A
11 SC PALNAX OIL SRL (fost
Primarom Exim Srl) 45
Loc. Şimleu Silvaniei, Str.
Cehei, Nr.100
12 S.C PETROM S.A 115 Loc. Şimleu Silvaniei, Str.
Tudor Vladimirescu, nr.…..
13 S.C PETROROM S.R.L,
Zalău, str. Porolissum, nr. 30
2 x 30 mc
(2x22 + 2x8),
şi 10 mc
Loc. Şimleu Silvaniei, Str.
22 Decembrie 1989, nr. 54
14 S.C BENZELIM S.A (ELI
ENERGY)
Loc. Şimleu Silvaniei, Str.
22 Decembrie 1989, nr.
15 ŢIRIAC ENERGY (fost
Inserco) 150
Loc. Şimleu Silvaniei, Str.
Partizanilor, nr.…..
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
92
16
S.C. PETROM S. A.
BUCUREŞTI, Sector 1, Calea
Dorobanţilor, Nr. 239
360 Loc. Jibou, str. 1 Mai, Nr.
31 (sau nr.25 ???)
17 S.C LUKOIL S.A 180 Loc. Jibou, str. ………..,
Nr.
18 S.C OMV PETROM
MARKETING S.A, Bucureşti 230
Loc. Cehu Silvaniei, Str.
Gării, Nr. 6
19 S.C OMV PETROM S.A 70 Loc. Crasna, Str. Ciucei,
Nr. 773
20
S.C OMV PETROM
MARKETING S.A / S.C
EURO DAVID S.R.L
120
Loc. Ileanda, str. Simion
Bărnuţiu, nr. 26
Staţia petrom 6 - Ileanda,
exploatat de S.C Euro
David S.R.L (cu sediul
social în Zalău)
21 S.C. SIGRAV S.R.L, loc.
Zimbor 45 Loc. Zimbor, Nr. 31, DN1F
22 S.C LUNA GAZ S.R.L,
Bucureşti 50
Loc. Românaşi, nr. 14/C,
DN 1F
23 S.C ADY COM S.R.L 110 Loc. Sărmăşag, str. Morii,
nr. 13/A
24 S.C TAHOG BAL S.R.L, loc.
Doba, com. Dobrin 112 20
Loc. Doba, nr.187C, com.
Dobrin
25 S.C Transbitum S.R.L, loc. Ip
120 (2x30
motorine, 2x30
benzine)
Loc. Ip, nr. 265/E, com. Ip
26
S.C Promat Comimpex S.R.L,
loc. Tăşnad, str. Înfrăţirii, nr.
112
20 mc Loc. Cehu Silvaniei, str.
Hododului, nr. 10
27
S.C Promat Comimpex S.R.L,
loc. Tăşnad, str. Înfrăţirii, nr.
112
20 mc Loc. Zimbor, str.
Principală, (DN1F), nr. ...
28 S.C LARES RICHARDS
S.R.L Loc. Hida, nr.62
28 S.C ROMPETROL
DOWNSTREAM S.R.L Loc. Nuşfalău, str….
30 S.C BENZELIM S.A (fost….) Loc. Nuşfalău, str. Gării,
nr. 30
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
93
31 S.C LARES RICHARDS
S.R.L
Loc. Almaşu, str.
Principală, Nr. 261
Tabelul cu Operatori economici care manipulează, depozitează şi distribuie substanţe
periculoase (SKID-uri)
Nr.crt
Denumirea
societăţii /
solicitantului
Domeniul de activitate /
denumire obiectiv şi
lucrare de construcţie
conform Legii nr.50/1991
republicată şi normelor
metodologice de aplicare /
tip şi destinaţie a
construcţiei / amenajării
Coordonate /
Amplasament
1
SC MITI COM
SRL, oraş Simleu
Silvaniei
STAŢIE GPL SKID
5000 L
Loc.Şimleu Silvaniei,
str.Tudor
Vladimirescu, nr.33/C
2
S.C. S&R
SEBCARS SRL,
Loc. Zalău,
str.B.P.Haşdeu, nr.
55, bl.H51, ap.10
Instalaţie de alimentare
G.P.L monobloc, tip SKID
V = 5000 L
Loc. Zalău,
str.Măcieşului, nr. 2
3
S.C. S&R
SEBCARS SRL,
Loc. Zalău,
str.B.P.Haşdeu, nr.
55, bl.H51, ap.10
Instalaţie de alimentare
G.P.L monobloc, tip SKID
V = 4850 Litri
Loc.Jibou, str.22
Decembrie 1989, nr.28
4
JOLDIŞ IOAN (S.C
MINERUL
COMIMPEX
S.R.L), Loc.
Sărmăşag, str.
Florilor, nr. 7, com.
Sărmăşag
AMPLASARE
REZERVOR G.P.L. SKID
5000 L
Loc. Sărmăşag, str.
Ţărmure, nr. 1/C
5
S.C. LUNA GAZ
SRL, Mun.
Bucureşti, Sector 1,
str. Gării de Nord,
nr. 6-8, sc.3, ap. 1
AMPLASARE
REZERVOR G.P.L. SKID
5000 L
Loc. Românaşi, Nr.
14/C, com. Românaşi
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
94
6
S.C. S&R
SEBCARS SRL,
Loc. Zalău,
str.B.P.Haşdeu, nr.
55, bl.H51, ap.10
AMPLASARE
REZERVOR G.P.L. SKID
5000 L
Loc. Cehu Silvaniei,
str. Abatorului, Nr.2
7
BOGYA SANDOR,
Loc. Crasna, nr.
783, com. Crasna
AMPLASARE
REZERVOR G.P.L. SKID
5000 L
Loc. Crasna, Nr.783,
com. Crasna
8
S.C SORIN
ENTERPRISE
S.R.L, Com.
Bănişor, sat Peceiu,
nr.352C
AMPLASARE STAŢIE
SKID G.P.L. 5000 L
Mun. ZALĂU, B-dul
Mihai Viteazul, Nr
.56/A
9
S.C CETATE
COMPLEX
TURISTIC S.R.L,
Loc. Valcău de Sus,
nr. 107, com.
Valcău de Jos
INSTALAŢIE DE
ALIMENTARE G.P.L LA
AUTOVEHICULE, SKID
5000 L
Loc.NUŞFALĂU, str.
Oborului, nr. 24/A,
com. Nuşfalău
10
S.C. S&R
SEBCARS SRL,
Loc. Zalău,
str.B.P.Haşdeu, nr.
55, bl.H51, ap.10
INSTALAŢIE SKID
G.P.L. V = 5000 L
Loc. CRASNA, str.
Ciucei, Nr. 756/A,
com. Crasna
11 Staţia distribuţie
carburanţi LUKOIL
INSTALAŢIE SKID
G.P.L. V = 5000 L
Loc. Zalău, str.
Corneliu Coposu,
nr.105
12
Staţia distribuţie
carburanţi ELI
ENERGY
INSTALAŢIE SKID
G.P.L. V = 5000 L
Loc. Şimleu Silvaniei,
str. Tudor
Vladimirescu, nr….
A) TRANSPORT RUTIER
În cazul producerii unor situații de urgenţă cum ar fi: accidente urmate de incendii
sau explozii, care sa afecteze autovehiculele aflate pe reţeaua de drumuri din zona de
competenta a Inspectoratului pentru Situații de Urgenta “Porolissum” a județului Sălaj,
intervenția este asigurata de forțele din subordine in cooperare cu cele ale Serviciilor
Voluntare pentru Situații de Urgenta si ale celorlalte componente ale Sistemului de
Securitate şi Apărare Naţională, după caz. In ceea ce privește accidentele rutiere, funcție
de categoria autovehiculelor, acestea pot fi împărţite in accidente “ușoare” în care sunt
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
95
implicate autoturismele si accidente “grele” in care sunt implicate autovehiculele de
transport persoane sau marfa, care la rândul lor, funcție de marfa transportata se împart
in transporturi obișnuite si transporturi de mărfuri periculoase. Cauzele producerii
accidentelor rutiere sunt multiple: nerespectarea semnelor si regulilor de circulație,
neadaptarea vitezei la condițiile de trafic, consumul de alcool si mai nou starea
carosabilului, gropile din el, pe importante cai rutiere, ii fac pe conducătorii auto sa
bruscheze volanul provocând grave accidente soldate cu pierderi de vieți omenești si
pagube materiale.
Transportul materialelor periculoase se realizează pe artera principală a
Municipiului Zalău.
Căile de transport rutier cele mai importante din judeţul Sălaj, unde există
probabilitatea de a se produce accidente rutiere, fiind implicate substanţe periculoase
sunt: DN 1F Bobota – Sâncraiu Almaşului (E81), DN 1H Fifez – Răstoci, DN 19B Porţi
– Nuşfalău, DN 1G Tetişu – Tihău, DN 1C Căpâlna – Mesteacăn.
B) TRANSPORT FEROVIAR
Infrastructura feroviară afectează atât siguranţa cât şi calitatea transportului (timpi
de deplasare mari), creând presiuni pe infrastructura rutieră şi afectând grav mobilitatea
în cadrul regiunii. Realizarea doar în mică măsură a lucrărilor de întreţinere a
infrastructurii şi modernizare a materialului rulant (învechit şi insuficient atât din punct
de vedere cantitativ, cât şi calitativ), a alterat în mod semnificativ transportul feroviar,
atât din punct de vedere al calităţii, cât şi al siguranţei, infrastructura feroviară situându-
se sub nivelul standardelor Uniunii Europene. În cursul anului 2019, în judeţul Sălaj nu
s-au produs evenimente pe căile ferate cu impact asupra mediului.
C) Transport prin reţele magistrale
a) Energie electrică
Liniile de înaltă tensiune precum şi liniile de medie tensiune utilizate pentru
transportul energiei electrice, pot fi afectate de fenomene meteorologice periculoase, de
accidente pe căile de transport (cele amplasate în apropierea acestora), de alunecări şi
prăbuşiri de teren, de inundaţii şi de incendii de pădure.
Ruperea şi căderea conductorilor din liniile de joasă, medie şi înaltă tensiune pot
provoca incendii, acolo unde străbat zonele împădurite sau lanurile de cereale păioase,
dacă nu sunt luate măsuri preventive de apărarea împotriva incendiilor: verificarea
acestora, iar acolo unde traversează trupurile de pădure, trebuie asigurate zonele de
siguranţă prin igienizare permanentă, şi realizarea unor culoare de siguranţă.
Ca urmare a fenomenelor meteorologice periculoase: ploi torenţiale, intensificări
ale vântului, grindină, lapoviţă şi ninsori, în judeţul Sălaj s-au produs următoarele
situaţii de urgenţă ce au afectat 28 de posturi de transformare electrică şi 115 de
contoare monofazate şi trifazate la limită de proprietate.
D) Reţele de gaz
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
96
În judeţul Sălaj transportul de gaze naturale se realizează prin conducte de înaltă
presiune, iar distribuirea lui în interiorul localităţilor prin conducte de medie şi joasă
presiune.
Vulnerabile sunt conductele de medie şi joasă presiune care asigură furnizarea
gazelor în oraşe şi localităţi. Acestea sunt supuse riscului dat de accidentele rutiere, ele
fiind amplasate aerian în majoritatea cazurilor în apropierea carosabilului.
Au fost înregistrate accidente rutiere cu ocazia cărora au fost afectate reţelele de
transport gaze, din fericire, fără consecinţe deosebite.
Magistralele de gaz sunt menţionate în tabelul de mai jos.
Tabelul Reţele de conducte magistrale-gaze
Nr.
crt. District Localitatea
Lungime
conducte (km) Nr. branşamente
1. DELGAZ GRID SA
Zalău 184,139 4585
Crişeni 19,612 516
Bârsău Mare 4,541 73
Căpâlna 4,818 148
Gâlgău 9,752 224
Glod 6,919 123
Bizuşa 1,840 21
Dăbâceni 3,382 62
Ileanda 13,683 329
Luminiş 3,989 26
Jibou 47,908 1312
Var 8,369 97
Cuciulat 3,624 77
Lemniu 9,039 131
Letca 8,529 183
Surduc 11,855 245
Tihău 13,076 278
Total 350,544 8430
Urban 232,047 5897
Rural 118,497 2533
2. CONCORDIA GPL
Aluniş 8,363 116
Benesat 9,014 155
Biuşa 4,687 195
Firminiş 6,608 60
Mirşid 7,665 146
Moigrad 11,360 98
Popeni 11,266 144
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
97
Nr.
crt. District Localitatea
Lungime
conducte (km) Nr. branşamente
Pericei 18,834 378
Inău 6,284 164
Someş Odorhei 19,476 180
Cehu Silvaniei 29,255 695
Total 132,812 2331
Urban 29,255 695
Rural 103,557 1636
3. SC AMARAD
DISTRIBUŢIE SRL
Şimleu
Silvaniei 36,158 1440
Crasna 16,704 500
Total 52,862 1940
Urban 36,158 1440
Rural 16,704 500
3.13 Accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile
nucleare sau radiologice
La nivelul judeţului nu s-au produs accidente care să provoace iradierea şi
contaminarea personalului, populaţiei sau a mediul înconjurător.
3.14 Riscuri de poluare a apelor
Poluarea apei reprezintă orice modificare a compoziţiei sau a calităţii apei, ca
rezultat al activităţilor umane sau în urma unor procese naturale, astfel încât acestea să
devină mai puţin adecvate utilizărilor sale.
Principalele cursuri de apă care ar putea fi supuse riscului de producere a poluării
sunt râul Someşul, râul Almaş, râul Agrij, Crasna şi râul Barcău.
Reţeaua hidrografică a judeţului are o lungime de 1263,7 km împărțită astfel:
Someşul reprezintă 95 de km pe teritoriul judeţului, râul Almaş 68 km, râul Agrij 48
km, Crasna 71 şi râul Barcău 54 km.
Principalele râuri din judeţul Sălaj:
1. Râul Someş:
- traversează judeţul în partea central-nordică;
- lungimea : 95 km;
- lărgimea zonei inundabile:
maximă: 1200 m ;
minimă: 150 m.
- afluenţi: Almaş, Agrij, Poiana, Ileanda, Brâglez.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
98
- în caz de inundaţii, poate afecta 37 localităţi si terenurile aferente, cu o populaţie
de aprox. 42 000 locuitori;
- zone mai predispuse la inundaţii: GÂLGĂU – CHIZENI – FODORA; SURDUC
– TIHĂU – JIBOU; SOMEŞ ODORHEI – NĂPRADEA.
2. Râul Crasna
- este principalul râu ce izvorăşte de pe teritoriul judeţului Sălaj, din înşeuarea
Oşteana între Munţii Meseş şi Munţii Plopiş.
- traversează judeţul în partea central-vestică;
- lungimea : 71 km;
- lărgimea zonei inundabile.
maximă : 1000 m;
minimă : 50 m.
- afluenţi: Zalău, Sorarcea, Coliţca, Soroccia ;
- în caz de inundaţii, poate afecta 13 localităţi şi terenurile aferente, cu o populaţie
de aprox. 21 000 locuitori;
- zone mai predispuse la inundaţii: VÎRŞOLŢ – PERICEI – ŞIMLEU SILVANIEI;
SĂRMĂŞAG – BOBOTA – DERŞIDA;
3. Râul Barcău
- traversează judeţul în partea de vest;
- lungimea: 54 km;
- lărgimea zonei inundabile:
maximă : 600 m;
minimă : 50 m:
- afluenţi : Ip, Cerişa;
- în caz de inundaţii, poate afecta 11 localităţi şi terenurile aferente, cu o populaţie
de aprox. 7000 locuitori;
- zone mai predispuse la inundaţii: BOGHIŞ – NUŞFALĂU; IP – MARCA.
4. Râul Almaş
- străbate judeţul în partea centrală şi se varsă în râul Someş, în dreptul satului
VAR;
- lungimea: 68 km;
- lărgimea zonei inundabile:
maximă: 600 m;
minimă: 60 m.
- afluenţi: Peştera, Jebucu, Valea Călăţii, Petrindu, Dragu, Gârbou;
- în caz de inundaţii poate afecta 17 localităţi şi terenurile aferente, cu o populaţie
de aprox. 17 000 locuitori;
- zone mai predispuse la inundaţii: HIDA – GÂLGĂU ALMAŞULUI – TIHĂU.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
99
5. Râul Agrij
- străbate judeţul în partea centrală şi se varsă în râul Someş, în dreptul oraşului
JIBOU;
- lungimea: 48 km;
- lărgimea zonei inundabile:
maximă: 300 m;
minimă: 40 m.
- afluenţi: Sîngeorgiu, Treznea, Ciumărna, Chichişa, Ortelec;
- în caz de inundaţii, poate afecta 16 localităţi şi terenurile aferente, cu o populaţie
de aprox. 12 000 locuitori;
- zone mai predispuse la inundaţii: BORZA – JIBOU.
Condiţiile naturale si caracterul râurilor de pe teritoriul judeţului Sălaj determină
o diferenţiere a debitului lor. Debitul mediu multianual al râului Someş, la s.h. Răstoci,
este de 80.9 mc/s, al râului Crasna, la postul hidrometric Crasna este de 1,36 mc/s, iar la
postul hidrometric Şimleul Silvaniei de 1,48 mc/s. Raul Almaş are un debit mediu
multianual la postul hidrometric Almaş de 0,569 mc/s, iar la postul hidrometric Hida de
1,66 mc/s. Debitul mediu multianual al râului Agrij, la postul hidrometric Românaşi
este de 1,05 mc/s, al râului Zalău la postul hidrometric Borla este de 1,05 mc/s si al
Barcăului la p.h. Valcău de Jos este de 0,822 mc/s, la p.h. Nuşfalău de 2.12 mc/s si la
Marca de 2,65 mc/s.
Principalele lacuri cu acumulare de apă care ar putea fi supuse riscului de
producere a poluării apei sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul cu Lacuri de acumulare
Nr.
crt.
Denumire
lac Amplasament
Suprafata
(ha)
Volum
(m3)
Fel baraj Destinaţie Posibilităţi
golire
1.
Acumularea
Vîrşolt pe
râul Crasna
Amonte loc.
Vîrsolţ 456 39.390.000
Pământ,
pereat,
anrocam,
piatra
Alimentare
apă
potabilă
2 turnuri
manevră,
descărcător
ape mari
2.
Acumularea
Sălăţig pe
valea
Mineu
loc. Sălăţig 22 3.700.000
Pământ,
pereat cu
dale de
beton
Pescuit
sportiv
turn de
manevră
3.
Polder
Cuceu pe
valea Apa
Sarată
loc. Cuceu
10
650.000
Pământ
protejat
cu strat
înierbat
Atenuarea
viiturii
Descărcător
ape mari
4. Acumularea
Meseş pe loc. Zalău 0,75 75.000
Pământ
protejat
Atenuarea
viiturii
Descărcător
ape mari
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
100
Nr.
crt.
Denumire
lac Amplasament
Suprafata
(ha)
Volum
(m3)
Fel baraj Destinaţie Posibilităţi
golire
pârâul
Meseş
pereu
dale
B200
5.
Acumularea
Şamşud pe
pârâul
Valea
Pustie
loc. Samşud 0,29 7.600
Pământ
fără
elemente
de
etanşare
Atenuarea
viiturii
Descărcător
ape mari
6. Acumularea
Carastelec I loc. Carastelec 0,75 9.000
Pământ
fără
elemente
de
etanşare
Atenuarea
viiturii
Descărcător
ape mari
7.
Acumularea
Carastelec
II
loc. Carastelec 0,5 10.000
Pământ
fără
elemente
de
etanşare
Atenuarea
viiturii
Descărcător
ape mari
8.
Acumularea
Borla pe
pârâulValea
Borla
loc. Borla 0,73 50.000
Pământ
fără
elemente
de
etanşare
Atenuarea
viiturii
Descărcător
ape mari
3.15 Prăbuşirea de construcţii, instalaţii sau amenajări
Pe teritoriul judeţului Sălaj nu sunt identificate clădiri care, în urma unei
expertize tehnice de specialitate să fie încadrate în clasa de risc seismic cu pericol de
prăbuşire, conform informaţiilor primite de la Inspectoratului Judeţean în Construcţii
Sălaj în data de 11.02.2019.
3.16 Eşecul utilităţilor publice
Eşecul utilităţilor publice la nivelul Municipiului este un risc de care trebuie să
se ţină seamă, datorită extinderii dezvoltate a reţelelor de apă, gaze, canalizare şi
electrice.
Pot fi afectate reţele de distribuţie a apei, energiei electrice, gazelor, reţele de
comunicaţii, telefonie şi transmisiuni, etc.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
101
Probabilitatea de eşec la utilităţile publice este direct legată de factorii de mediu
si de ceilalţi factori de risc dar si de starea tehnică a reţelelor.
O situaţie de amploare la nivel judeţean a fost la finele anului 2007 atunci când
datorită acumulării de gaz la subsolul unui bloc de locuit cu 4 etaje s-a produs o
explozie care a dus la prăbuşirea acestuia, soldându-se cu pierderi de vieţi omeneşti.
3.17 Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos
Tipul de risc nu s-a manifestat în zona de competenţă. Căderea accidentală a unui
obiect poate apărea ca rezultat al pierderii controlului navei spaţiale, conducând la
intersecţia traiectoriei ei cu atmosfera terestră, astfel încât satelitul suferă o revenire
neplanificată şi prematură. Un satelit poate conţine materiale radioactive sub formă de
reactor nuclear sau de generator termic. Riscul iradierii dat de aceste materiale poate
varia de la foarte mic la foarte mare.
La acest tip de risc este imposibil să se delimiteze zona în care trebuie luate
acţiuni de protecţie.
Zonele critice în cazul căderilor de obiecte din atmosferă sau din cosmos sunt:
zonele locuite al municipiului, oraşelor şi comunelor dar în special cele cu
aglomerări ale persoanelor (Zalău, Şimleu Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei,
Sărmăşag, Crasna);
zonele de amplasare a operatorilor economici mari şi în special a operatorilor
economici sursă de risc (Zalău, Şimleu Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei);
zonele situate pe amplasamentul strict al acumulărilor hidrotehnice (acumularea
Vârşolţ – pe râul Crasna, acumularea Sălăţig – pe pârâul Mineu );
zonele situate pe traseul reţelelor magistrale de transport a energiei electrice,
gazelor naturale, apei potabile;
zonele împădurite prin producerea de incendii de proporţii sau incendii în masă.
3.18 Muniţie rămasă neexplodată
Muniţiile neexplodate rămase în teritoriu în urma conflictelor militare constituie
un mare pericol pentru populaţie din cauza nerespectării regulilor de protecţie,
comportare şi acţiune a populaţiei în cazul descoperirii acestor elemente.
Din punct de vedere al activităţii de asanare a terenului de muniţia rămasă
neexplodată din timpul conflictelor militare, între anii 2014-2019 s-au executat 92
misiuni de ridicare, transport şi depozitare a muniţiei rămase neexplodate din timpul
conflictelor militare descoperite pe teritoriul judeţului Sălaj şi 5 distrugeri, a muniţiei
rămase neexplodate din timpul conflictelor militare.
În anul 2019, au fost executate 11 misiuni de asanare a teritoriului de muniţie
rămasă neexplodată, de diferite calibre.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
102
Anul Misiuni de asanare
pirotehnică
Misiuni de
distrugere muniţie
2014 16 1
2015 20 1
2016 14 1
2017 15 0
2018 16 2
2019 11 0
TOTAL 92 5
3.19 Epidemii
Epidemie - răspândirea în proporţii de masă şi intr-un timp scurt a unei boli
transmisibile la oameni, determinând astfel erodarea stării de sănătate a populaţiei şi
perturbarea activităţilor economice, sociale şi de altă natură. Declanşarea efectelor
vătămătoare se datorează acţiunii specifice provocate de agenţii patogeni asupra
oamenilor.
Omenirea se află sub ameninţarea izbucnirii unei epidemii de gripă care ar putea
avea rezultat milioane de decese.
O epidemie de gripă a fost declarată la nivel naţional, la sfârşitul lunii ianuarie a
anului 2019 de către Ministrul Sănătăţii.
Ultima epidemie de infecţie cu CORONAVIRUS 2019 – COV, a fost declarată la
nivel naţional, la sfârşitul lunii februarie a anului 2020 de către Ministrul Sănătăţii
Unităţile sanitare cu paturi precum şi alte unităţi sanitare de pe raza judeţului nostru,
care în cazul izbucnirii unei epidemii sunt implicate direct pentru contracararea
efectelor negative sunt:
Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău;
Spitalul Orăşenesc,,Prof. Ioan Puşcaş” Şimleu Silvaniei;
Spitalul Orăşenesc Jibou;
Spitalul de Boli Cronice Crasna;
Spital Medical „Salvosan Ciobanca” Zalău;
Centrul de Recuperare, Tratament şi Îngrijire – Fundaţia „Acasă” Zalău;
3.20 Epizotiile/zoonoze
Reprezintă răspândirea în proporţii de masă în rândul animalelor a unor boli infecto-
contagioase, unele din ele putând fi transmise şi la oameni prin contactul direct cu
animalele bolnave sau prin consumul de produse de origine animală contaminată.
Deţinătorii de animale au obligaţia şi răspunderea aplicării măsurilor stabilite de
organele sanitar – veterinare pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
103
animale precum şi de asigurarea bazelor materiale şi a condiţiilor organizatorice
necesare.
Circumstanţele care favorizează apariţia riscurilor sunt: rase noi, animale
sălbatice, pesticide în hrană, apă, importul animalelor/bovinelor,coabitare între speciile
de animale purtătoare de boli, consumul alimentelor contaminate sau incorect procesate.
În anul 2019 s-au confirmat cazuri de PPA la porcul domestic în 19 localităţi şi la
mistreţ la 4 fonduri de vânătoare, aplicându-se planuri de măsuri pentru combaterea
bolii.
În anul 2020 s-au confirmat cazuri de PPA la porcul domestic în 3 localităţi şi la mistreţ
la un singur fond de vânătoare, aplicându-se planuri de măsuri pentru combaterea bolii.
3.21 Risc radiologic
Tipurile de urgenţe radiologice care pot afecta judeţul Sălaj provin de la
următoarele instalaţii radiologice:
instalaţii pentru radiografiere industrială de tipul GAMADEFECTOSCOP
portabil GDP U5 folosite pentru controlul nedistructiv al metalelor;
aparatură medicală de tipul RDG- Mamograf, Tomograf folosite în diagnosticare
medicală.
3.22 Incendiu
Analiza condiţiilor (împrejurărilor) care pot determina şi/sau favoriza iniţierea,
dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu, scoate în evidenţă cele mai semnificative
cauze generatoare de risc de incendiu:
- instalaţii şi echipamente electrice defecte ori improvizate;
- receptori electrice lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;
- sisteme şi mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate;
- reacţii chimice necontrolate, urmate de incendiu;
- folosirea unor echipamente neadecvate;
- defecţiuni tehnice de construcţii montaj;
- nereguli organizatorice;
- explozii urmate de incendiu;
- acţiune intenţionată („arson“).
În cursul anului 2019 în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă Porolissum al judeţului Sălaj s-au produs un număr 225 de incendii.
În tabelul următor este prezentat comparativ numărul incendiilor pe cei 3 ani,
funcţie de împrejurarea determinantă :
Împrejurarea determinantă 2017 2018 2019
Instalaţii electrice defecte 37 55 68
Echipamente electrice improvizate 1 11 9
Aparate electrice sub tensiune nesupravegheate 6 5 4
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
104
Sisteme de încălzire defecte 3 7 2
Mijloace de încălzire improvizate/nesupravegheate 9 12 3
Coş burlan de fum defect sau necurăţat 32 30 30
Cenuşă, jar şi scântei de la sistemele de încălzit 12 9 11
Jopcul copiilor cu focul 8 5 6
Fumatul în locuri nepermise 13 11 11
Sudură 1 4 3
Scurgeri/scăpări de produse inflamabile 4 5 6
Defecţiuni tehnice de exploatare 2 4 3
Explozie urmată de incendiu 1 1 0
Trăsnet 0 0 0
Acţiune intenţionată 12 21 14
Foc deschis în spaţii închise 18 10 9
Foc deschis în spaţii deschise 23 16 42
Scântei mecanice 3 3 0
Fumatul în timpul somnului 0 2 0
Accident urmat de incendiu 0 1 0
Alte împrejurări 22 9 4
TOTAL 207 221 225
Din analiza comparativă a celor doi ani constatăm o creştere a numărului de
incendii pe anul 2019 având drept cauză: instalaţii electrice exploatate cu defecţiuni şi
improvizaţii, echipamente electrice improvizate, mijloace de încălzire
improvizate/nesupravegheate, acţiune intenţionată.
DISTRIBUŢIA INCENDIILOR DUPA TIPUL DE PROPRIETATE
Serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă au acţionat singure la 299 de
incendii, la 165 incendii au intervenit în cooperare cu serviciile voluntare/private pentru
situaţii de urgenţă, la 21 incendii au intervenit serviciile voluntare/private pentru situaţii
de urgenţă, iar 2 incendii au fost stinse de către populaţie.
În perioada 2008-2019 s-au produs un număr de 2043 incendii, ponderea cea mai
mare a incendiilor înregistrându-se la gospodăriile populaţiei: 1607 incendii, urmat de
225 incendii la operatori economici şi 181 în domeniul public.
Situaţia incendiilor pe ramuri se prezintă astfel:
Incendii pe ramuri
Nr.
crt. Anul Incendii
Gospodării
ale populaţiei
Domeniu
public
Operatori
economici
1. 2008 125 89 20 16
2. 2009 150 116 18 16
3. 2010 139 119 8 12
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
105
Nr.
crt. Anul Incendii
Gospodării
ale populaţiei
Domeniu
public
Operatori
economici
4. 2011 158 118 10 30
5. 2012 164 113 16 35
6. 2013 124 90 7 27
7. 2014 157 130 9 18
8. 2015 169 146 4 19
9. 2016 204 179 7 18
10. 2017 194 166 8 20
11 2018 221 148 53 20
12 2019 238 193 21 24
12 TOTAL 2043 1607 181 255
Incendiile la locuinţele şi gospodăriile cetăţeneşti
În perioada 2016-2019, în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii
de Urgenţă ”Porolissum” al judeţului Sălaj, s-au produs un număr total de 686 incendii.
Deşi se poate observa o uşoară fluctuaţie în ultimii patru ani a numărului de incendii la
locuinţele şi anexele gospodăreşti ale populaţiei ponderea acestora rămâne ridicată
raportat la numărul total de incendii.
Perioada de manifestare a incendiilor la locuinţele şi anexele gospodăreşti ale
populaţiei pe parcursul anilor este relativ liniară, fără mari diferenţe între perioada rece
şi perioada caldă.
Incendiile la locuinţe şi anexele gospodăreşti rămâne în continuare o provocare, cauzele
care le-au generat fiind, de la an la an, aceleaşi: coşuri de fum defecte sau necurăţate,
instalaţii electrice defecte sau improvizate, focul deschis în spaţii închise/deschise, jocul
copiilor cu focul , acţiuni intenţionate, fumatul în locuri cu pericol de incendiu, cenuşă,
jar, scântei de la sistemele de încălzire, alte cauze.
Incendiile provocate de arderile necontrolate de vegetaţie uscată şi resturi
vegetale
Nerespectarea măsurilor specifice de apărare împotriva incendiilor la efectuarea
arderilor de mirişti, de vegetaţie uscată şi resturi vegetale, influenţată atât de
temperaturile climatice tot mai ridicate şi de lipsa constantă a precipitaţiilor, cât şi
datorită lipsei utilajelor mecanice pentru recoltarea resturilor vegetale şi pentru
pregătirea terenurilor agricole, a îmbătrânirii populaţiei, în special în mediul rural, au
condus la apariţia unui nou risc şi anume incendiile provocate de arderile necontrolate.
Analizând statistica ultimilor patru ani se observă o tendinţă clară de diminuare a
numărului incendiilor provocate de arderile necontrolate însă insuficientă pentru a
ignora acest risc evident.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
106
Potrivit datelor statistice se constată o creştere evidentă a numărului de incendii
provocate de arderile necontrolate, mai ales în ultimul an. Astfel din totalul de 603
incendii produse în ultimii patru ani, în 2016 au fost 46 incendii, în anul 2017 au fost
261 incendii, în anul 2018 au fost 68 incendii, iar în anul 2019 au fost 225 incendii.
Cu totul că au fost eforturi intense pe care cadrele Inspectoratului pentru Situaţii
de Urgenţă ”Porolissum” al Judeţului Sălaj, în colaborare cu membrii altor instituţii, le-
au făcut pentru educarea preventivă şi conştientizarea populaţiei cu privire la
consecinţele nefaste care pot apărea în cazul nerespectării măsurilor de apărare
împotriva incendiilor la arderea resturilor vegetale şi a vegetaţiei uscate, precum şi
creşterea exigenţei în aplicarea prevederilor legale, în speţă a sancţiunilor
contravenţionale, în cazul persoanelor identificate că au provocat incendii prin
nerespectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor la arderea resturilor vegetale şi
a vegetaţiei uscate, numărul acestora a crescut, observându-se o neglijenţă din partea
cetăţenilor pentru consecinţe grave pe care le pot avea aceste incendii asupra
comunităţii (ameninţând siguranţa cetăţenilor şi a gospodăriilor acestora, prin pierderi
de vieţi omeneşti, producerea de pagube materiale), dar şi asupra mediului înconjurător
(prin poluarea aerului prin fumul rezultat, sărăcirea solului de materie organică,
distrugerea vieţuitoarelor din microfauna solului, evaporarea apei din stratul superior al
solului, etc.).
Incendii la operatori economici şi instituţii
În perioada 2015-2019, în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii
de Urgenţă ”Porolissum” al judeţului Sălaj, s-au produs un număr total de 1026
incendii, din care 101 incendii la operatori economici şi 832 la instituţii/domeniu public.
În anul 2015 s-au produs un număr de 23 incendii (19 la operatori economici şi 4
la instituţii/domeniu public), în anul 2016 numărul lor a crescut la 25 incendii (18 la
operatori economici şi 7 la instituţii/domeniu public), în anul 2017 numărul lor a crescut
iarăşi la 28 incendii (20 la operatori economici şi 8 la instituţii/domeniu public), în anul
2018 numărul lor a crescut la 73 incendii (20 la operatori economici şi 53 la
instituţii/domeniu public), în anul 2019 numărul lor a scăzut la 45 incendii (21 la
operatori economici şi 24 la instituţii/domeniu public).
Se constată o tendinţă de scădere a numărului de incendii pe aceste segmente, de
unde putem trage concluzia că atât în mediul privat, cât şi în cazul instituţiilor şi
domeniului public, a crescut semnificativ preocuparea factorilor responsabili pentru
respectarea reglementărilor tehnice de specialitate şi a prevederilor legale privind
prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor .
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
107
Secţiunea a 2 –a. Analiza riscurilor sociale
Riscurile sociale, crizele societăţii în care trăim pot avea mai multe cauze:
politice, economice, interetnice, religioase, culturale, etc.
Din punct de vedere politic judeţul nostru nu s-a confruntat în ultimii 25 de ani cu
manifestări de natură anti-socială sau chiar violente.
Din punct de vedere economic, în ultimii ani, nu au avut procese mari de
tranziţie la nivelul marilor operatori economici, riscul apariţiei unor perturbări
semnificative în rândul personalului salariat fiind mic, însă existent. În judeţul nostru
există operatori economici importanţi, cu un număr mare de angajaţi, (ex. SC
MICHELIN ROMANIA SA – Fabrica de anvelope Zalău, SC SILCOTUB SA – Fabrica
de ţevi Zalău, S.C HANNA INSTRUMENTS SRL Nuşfalău, SC Simex Grup S.A.
Şimleu-Silvaniei, Grupul de firme S.C.Universal S.A. Zalău) care ar putea genera
riscuri sociale ca urmare a restructurării activităţilor.
Deşi în ultimii ani, în judeţul nostru, nu au fost conflicte sociale pe fond religios
sau interetnic, riscul apariţiei unor astfel de manifestări nu poate fi neglijat.
Manifestările antisociale mai pot apărea pe perioada organizării evenimentelor
religioase importante (Ziua Paştelui, Ziua Crăciunului, etc.), în timpul evenimentelor
social-culturale (Ziua Internaţională a Muncii - 1 Mai, Ziua Europei – 9 Mai, Ziua
Naţională a României etc.), cât şi în timpul altor evenimente (bâlciuri, festivaluri,
evenimente sportive, etc).
Până în prezent la nivelul judeţului Sălaj nu au existat perturbări sociale de
amploare.
Secţiunea a 3 –a. Analiza altor tipuri de riscuri
Printre alte tipuri de risc ce pot afecta colectivităţile umane, bunurile materiale şi
valorile culturale şi de patrimoniu pot fi şi următoarele:
blocarea de persoane în autovehicule/mijloace de transport implicate în
accidente rutiere, feroviare, etc.;
blocarea de persoane sub dărâmături, ca urmare a unor situaţii de urgenţă
specifice;
inundarea subsolurilor clădirilor ce aparţin operatorilor economici,
instituţiilor publice, precum şi a populaţiei;
punerea în pericol a vieţii animalelor – blocări/căderii a acestora în lacuri,
puţuri etc., suspendarea acestora în copaci sau la înălţimi etc.
Secţiunea a 4-a. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie
Concepţia desfăşurării acţiunilor de intervenţie are ca scop stabilirea detaliilor de
planificare, conducere şi coordonare operaţională necesare punerii în practică a
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
108
acţiunilor tuturor factorilor implicaţi în vederea acoperirii riscurilor la nivelul judeţului
Sălaj.
Concepţia urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective:
cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi în gestionarea situaţiilor de
urgenţă, a riscurilor la nivelul judeţului Sălaj;
punerea în aplicare parţial sau total a planurilor operative în vederea realizării
măsurilor de prevenire/protecţie, intervenţie în sprijinul populaţiei în cazul
manifestării unui anumit tip de risc;
cunoaşterea fluxului informaţional-decizional la nivelul judeţului Sălaj;
verificarea viabilităţii planurilor operative şi de cooperare de către fiecare
instituţie cu funcţii de sprijin implicată în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Pentru evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere şi
limitarea consecinţelor acestora se vor desfăşura următoarele acţiuni:
1. Monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu,
hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente;
2. Activităţi preventive în competenţă, organizate şi desfăşurate în scopul
acoperirii riscurilor:
controale şi inspecţii de prevenire;
avizare / autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă;
acordul;
asistenţă tehnică de specialitate;
informarea preventivă;
pregătirea populaţiei;
constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale;
alte forme prevăzute de lege.
3. Informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-
teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;
4. Exerciţii şi aplicaţii.
În funcţie de locul producerii situaţiei speciale acţiunile de intervenţie se pot
desfăşura în următoarele medii: terestru, împădurit, acvatic (lacuri de acumulare, lacuri
de câmpie, râuri, pâraie).
În vederea asigurării unui răspuns oportun şi eficient a fost constituit Registrul
Naţional de Capabilităţi prin intermediul aplicaţiei RO-RISK.
Prin intermediul platformei informatice RO-RISK se oferă posibilitatea
vizualizării capabilităţilor de la toate instituţiile reprezentate în Comitetul Judeţean
pentru Situaţii de Urgenţă respectiv capabilităţile aparţinând autorităţilor publice locale
(primării).
Concepţia urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective:
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
109
menţinerea la niveluri acceptabile sau, după caz, limitarea efectelor
manifestării riscurilor identificate;
analizarea promptă şi realistă a situaţiilor operative create, cu luarea în
considerare a tuturor elementelor ce pot influenţa evoluţia factorilor de risc
cu impact negativ asupra vieţii şi a persoanei, comunităţilor afectate, ca
urmare a hotărârilor adoptate şi a măsurilor dispuse de factorii de decizie
abilitaţi conform legii;
menţinerea cooperării permanente cu toate componentele subsistemului
local de management al situaţiilor de urgenţă;
asigurarea unui grad ridicat de protecţie a populaţiei şi a personalului
propriu;
asigurarea intervenţiei oportune, cu eficienţă maximă, încadrată în timpii
de răspuns planificaţi sau ordonaţi;
limitarea pierderilor de vieţi, a pagubelor materiale şi a efectelor negative
asupra mediului;
realizarea unei repartiţii judicioase a forţelor şi mijloacelor de intervenţie în
zona de competenţă;
asigurarea unei conduceri şi coordonări unitare a acţiunilor de intervenţie;
cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi în gestionarea situaţiilor de
urgenţă, a riscurilor la nivelul judeţului Sălaj;
punerea în aplicare parţial sau total a planurilor operative în vederea
realizării măsurilor de prevenire/protecţie, intervenţie în sprijinul populaţiei
în cazul manifestării unui anumit tip de risc;
cunoaşterea fluxului informaţional-decizional la nivelul judeţului Sălaj;
verificarea viabilităţii planurilor operative şi de cooperare de către
fiecare instituţie cu funcţii de sprijin implicată în gestionarea situaţiilor de
urgenţă.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Porolissum” al judeţului Sălaj
desfăşoară activităţi în zona de competenţă, iar pe principiul timpului de răspuns, zona
de competenţă este împărţită pe raioane de intervenţie cu următoarele structuri:
Detaşamentul Zalău
- garda de intervenţie nr.1 Zalău;
- garda de intervenţie nr.2 Cehu Silvaniei;
- punct de lucru Sărmăşag.
Secţia Şimleu Silvaniei;
- garda de intervenţie nr.1. Şimleu Silvaniei;
- garda de intervenţie nr.2. Nuşfalău.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
110
Secţia Jibou
- garda de intervenţie nr.1 Jibou;
- garda de intervenţie nr.2 Ileanda;
- garda de intervenţie nr.3 Hida.
- punct de lucru Sânmihaiu - Almaşului.
La nivelul zonei de competenţă potenţialele riscuri ce se pot manifesta sunt
distribuite pe cele 9 raioane de intervenţie prezentate şi în anexa 14.
4.1. Coordonarea acţiunilor de răspuns în cazul producerii inundaţiilor
1. Primirea informaţiei.
2. Transmiterea către C.L.S.U., membrii C.J.S.U., subunităţi şi alte instituţii cu atribuţii
în domeniu a avertizărilor şi prognozelor primite de la Ministerul Mediului.
3. Informarea I.G.S.U. şi a preşedintelui C.J.S.U. despre situaţia produsă.
4. Formularea sau înaintarea propunerilor de activare a C.J.C.C.I. (potrivit procedurii
specifice).
5. Convocarea în şedinţă extraordinară a C.J.S.U.
6. Transmiterea către C.L.S.U. posibil a fi afectate, precum şi către instituţiile cu
atribuţii în asigurarea răspunsului în caz de inundaţii, a hotărârii C.J.S.U. pentru
realizarea măsurilor de protecţie şi pregătire a intervenţiei.
7. Informarea populaţiei despre măsurile întreprinse şi măsurile de protecţie ce trebuie
adoptate.
8. Punerea în aplicare a planului de cooperare cu structurile care asigură funcţii de
sprijin.
9. Primirea de la C.L.S.U. a rapoartelor operative şi a datelor referitoare la stadiul
activării centrelor operative.
10. Primirea rapoartelor operative, centralizarea şi analizarea datelor, în vederea
informării CJSU şi IGSU.
11. Intensificarea fluxului informaţional decizional.
12. Solicitarea şi primirea de la structurile teritoriale de drumuri şi C.F. din
subordinea/coordonarea M.T. şi I.J.P. a datelor privind existenţa unor căi de
comunicaţii blocate sau avariate
13. Transmiterea solicitărilor preşedinţilor C.L.S.U., privind declararea „stării de alertă”
pe raza administrativ-teritorială a unor localităţi sau a judeţului.
14. Punerea în aplicare a Planului de evacuare în situaţii de urgenţă
15. Solicitarea sprijinului unor grupări operative.
16. Avertizarea şi alarmarea populaţiei ce poate fi inundată sau se află în zone
inundabile, în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice, pe
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
111
baza datelor furnizate de structurile judeţene din subordinea/coordonarea M.M.S.C.
sau deţinătorilor de construcţii hidrotehnice.
17. Transmiterea către C.L.S.U. a unor precizări privind supraînălţarea şi consolidarea
digurilor şi malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate, inclusiv privind
participarea cu forţe şi mijloace.
18. Primirea datelor privind rezultatul recunoaşterilor, analiza situaţiei, luarea deciziei şi
darea ordinului de intervenţie; evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor,
animalelor şi bunurilor; realizarea şi adaptarea la situaţia concretă a dispozitivului de
intervenţie; realizarea manevrei de forţe şi mijloace.
19. Realizarea măsurilor necesare prevăzute în planul de intervenţie, pentru:
- salvarea victimelor;
- evacuarea şi adăpostirea populaţiei aflate în zonele expuse riscurilor;
- înlăturarea sau limitarea riscurilor iminente de prăbuşire a unor construcţii;
- acordarea asistenţei medicale de urgenţă;
- deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor;
- participarea la acţiunile de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor,
prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte puncte critice de pe cursurile de
apă;
- punerea la dispoziţie a mijloacelor tehnice necesare efectuării transporturilor de
persoane, alimente şi materiale.
- protejarea personalului şi a bunurilor proprii aflate în zonele expuse riscurilor
complementare;
- asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru
sinistraţi;
- constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă;
- verificarea şi repunerea în funcţiune a sistemului de comunicaţii şi informatică;
- degajarea căilor de comunicaţii necesare transportului materialelor şi accesului
forţelor şi mijloacelor de intervenţie.
20. Transmiterea către C.L.S.U., a datelor privind restricţiile de consum a apei şi
alimentelor în anumite zone;
21. Instituirea unor măsuri suplimentare privind asigurarea cazării persoanelor sinistrate,
aprovizionarea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate şi acordarea de asistenţă
medicală.
22. Informarea populaţiei despre măsurile întreprinse şi măsurile de protecţie ce
trebuiesc adoptate.
23. Asigurarea transmiterii informărilor în cadrul C.J.S.U. privind modul de desfăşurare
a intervenţiilor, forţele şi mijloacele folosite, precum şi a cererilor suplimentare
privind asigurarea cu resurse umane, materiale şi financiare
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
112
24. Solicitarea/primirea şi centralizarea informaţiilor şi rapoartelor operative furnizate de
C.L.S.U., S.V.S.U. şi subunităţi pe timpul/la terminarea acţiunilor de intervenţie.
25. Constituirea la ordinul prefectului a comisiilor de evaluare a pagubelor produse în
urma situaţiei de urgenţă.
4.2. Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene
meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice si poluări
accidentale
1. Primirea informaţiei privind producerea situaţiei de urgenţă şi punerea, după caz, în
aplicare a Planului judeţean privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de
inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice
si poluări accidentale.
2. Solicitarea de la administratorul lucrării hidrotehnice şi C.L.S.U. a informărilor
privind situaţia operativă.
3. Informarea I.G.S.U. şi a preşedintelui CJSU cu privire la producerea evenimentului.
4. Analizarea scenariilor furnizate de administratorul lucrării hidrotehnice, identificarea
obiectivelor potenţial afectabile pentru diferite debite şi luarea măsurilor ce se impun
pentru protejarea localităţilor şi obiectivelor importante dispuse în aval.
5. Analizarea, împreună cu reprezentanţii structurilor judeţene ale Ministerului
Mediului şi administratorul lucrării a oportunităţi alarmării şi înştiinţării populaţiei şi
operatorilor economici dispuşi în aval.
6. Activarea C.J.C.C.I. şi coordonarea acţiunilor de intervenţie de către această
structură.
7. Transmiterea către C.L.S.U., a ordinului privind pregătirea în vederea evacuării
populaţiei, animalelor şi a unor categorii de materiale, precum şi de intervenţie ca
urmare a inundaţiilor determinate de accidentul la construcţia hidrotehnică.
8. Transmiterea, către C.L.S.U. a precizărilor privind:
- instituţiile, operatorii economici, numărul şi structura populaţiei/salariaţilor care
se evacuează;
- natura şi cantitatea bunurilor ce urmează a fi evacuate;
- zonele şi localităţile în care se executa evacuarea;
- mijloacele de transport şi itinerarele pe care se execută evacuarea;
- locurile de cazare, de aprovizionare şi hrănire a evacuaţilor, de depozitare a
bunurilor şi de funcţionare a instituţiilor;
- măsurile de asigurare a acţiunilor de evacuare;
- măsuri suplimentare privind asigurarea cazării persoanelor sinistrate,
aprovizionarea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate şi acordarea de
asistenţă medicală;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
113
- asigurarea adăpostirii, hrănirii şi acordarea de asistenţă veterinară animalelor
evacuate.
9. Avertizare/alarmarea obiectivelor situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent
de avariere a construcţiilor hidrotehnice, pe baza datelor furnizate de structurile
judeţene din subordinea/coordonarea M.M.S.C., M.A.D.R. sau M.Ec., după caz.
10. Centralizarea şi transmiterea solicitărilor preşedinţilor C.L.S.U. privind declararea
„stării de alertă” pe raza unor localităţi şi transmiterea acestora preşedintelui
consiliului judeţean.
11. Solicitarea de la C.L.S.U. a necesarului estimat de evacuare a populaţiei şi
posibilităţile existente pe plan local.
12. Transmiterea către C.L.S.U. a precizărilor privind autoevacuarea şi evacuarea
preventivă a oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale în afara zonelor potenţial
inundabile, pe baza informaţiilor furnizate de structurile judeţene din
subordinea/coordonarea M.M.S.C., M.A.D.R. sau M.Ec., după caz.
13. Transmiterea către C.L.S.U. a unor precizări, după cum urmează:
- asigurarea permanenţei la primării şi operaţionalizarea centrelor operative;
- verificarea şi actualizarea fluxului informaţional pentru avertizarea-alarmarea
populaţiei;
- măsuri de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, podeţelor, prizelor
de apă, gurilor de evacuare şi în alte zone critice.
14. Solicitarea, de la structurile judeţene, a situaţiei privind apariţia unor alte situaţii de
urgenţă determinate de inundaţiile provocate de accidentele la construcţiile
hidrotehnice.
15. Stabilirea forţelor şi mijloacelor existente în vederea constituiri forţelor de rezervă.
16. Solicitarea de la instituţiile judeţene descentralizate şi deconcentrate ale ministerelor
a informaţiilor privind efectele situaţiei de urgenţă determinată de inundaţii
provocate de accidentele la lucrările hidrotehnice.
17. Solicitarea de la structurile judeţene abilitate din cadrul C.L.S.U. a datelor privind
situaţia locuinţelor afectate sau distruse.
18. Asigurarea cunoaşterii repartiţiei forţelor şi mijloacelor de intervenţie în zonele
afectate.
19. Solicitarea/primirea de la structurile teritoriale de drumuri şi C.F. din
subordinea/coordonarea M.T. şi I.J.P. a datelor privind existenţa unor căi de
comunicaţii blocate sau avariate.
20. Asigurarea participării sau punerea la dispoziţie a mijloacelor tehnice necesare
efectuării transporturilor de persoane, alimente şi materiale în zonele afectate.
21. Solicitarea, atunci când situaţia o impune, a sprijinului unor grupări operative
stabilite de I.G.S.U.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
114
22. Transmiterea către C.L.S.U. a unor precizări privind punerea în siguranţă a bunurilor
ce nu pot fi evacuate prin ridicare la cote superioare sau ancorare.
23. Transmiterea către C.L.S.U. a informaţiilor furnizate de operatorii economici de
profil din coordonarea/subordinea M.Ec. şi M.C.S.I. privind adoptarea deciziei de
întrerupere a furnizării energiei electrice, gazelor şi asigurarea comunicaţiilor în
zonele inundate, pentru prevenirea electrocutărilor, a intoxicărilor sau a altor
accidente tehnologice.
24. Acţiuni de evacuare a apei provenite din revărsare, infiltraţii şi din precipitaţii,
precum şi evacuarea apei din clădirile afectate şi canale tehnologice.
25. Participarea cu forţe şi mijloace la acţiunile de distribuire a ajutoarelor către
populaţia afectată.
26. Participarea cu forţe şi mijloace la acţiunile de aplicare a măsurilor sanitaro-
epidemice.
27. Transmiterea către C.L.S.U., a datelor privind restricţiile de consum a apei şi
alimentelor în anumite zone.
28. Informarea populaţiei despre măsurile întreprinse şi măsurile de protecţie ce
trebuiesc adoptate.
29. Participarea la coordonarea misiunilor de asigurare a apei şi hranei .
30. Participarea, la solicitare, alături de structurile judeţene ale M.A.I., la acţiunile de
identificare a victimelor, sinistraţilor şi întocmirea situaţiei cu persoanele dispărute.
31. Solicitarea/primirea şi centralizarea informaţiilor şi rapoartelor operative furnizate de
C.L.S.U., S.V.S.U. şi subunităţi pe timpul/la terminarea acţiunilor de intervenţie.
Constituirea la ordinul prefectului a comisiilor de evaluare a pagubelor produse
în urma situaţiei de urgenţă.
4.3. Coordonarea acţiunilor de răspuns în cazul producerii de alunecări,
cutremure şi prăbuşiri de teren
1. Primirea informaţiei privind producerea situaţiei de urgenţă şi punerea în
aplicare a prevederilor Planului de apărare în cazul producerii unor situaţii de
urgenţă specifice provocate de cutremure şi/sau alunecări/prăbuşiri de teren.
2. Solicitarea de la C.L.S.U. şi structurile teritoriale descentralizate/deconcentrate
sau, după caz, în subordinea/coordonarea ministerelor: M.Ec., M.S., I.S.C.,
M.T., M.M.S.C., M.C.S.I., M.A.D.R., A.N.S.V.S.A., a informaţiilor privind
efectele situaţiei de urgenţă determinată de alunecarea şi/sau prăbuşirea de teren
cu implicaţii asupra infrastructurii reţelelor de transport a energiei şi gazelor
naturale, cu următoarele precizări:
- amploarea şi evoluţia alunecărilor şi prăbuşirilor de teren;
- persoanele surprinse în medii ostile vieţii;
- locuinţe şi obiective economice avariate sau distruse;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
115
- căi de comunicaţii afectate sau posibil a fi afectate;
- cursuri de apă posibil a fi afectate (blocate, poluate etc);
- reţele de transport energie electrică, gaze şi/sau de telefonie afectate;
- suprafeţe agricole şi colectivităţi de animale care au fost sau vor fi
afectate în perioada imediat următoare.
3. Informarea I.G.S.U. şi a instituţiei prefectului cu privire la producerea
evenimentului.
4. Solicitarea de la structurile subordonate şi de la C.L.S.U. a rapoartelor
operative, centralizarea şi analizarea datelor, şi informarea inspectorului general
şi Preşedintelui C.J.S.U.
5. Stabilirea forţelor şi mijloacelor care vor participa la intervenţie şi pregătirea
acestora pentru intervenţie.
6. Convocarea membrilor C.J.S.U. în şedinţă extraordinară
7. În funcţie de natura situaţiei create, amploarea şi complexitatea acesteia se
activează CJCCI, care poate funcţiona parţial sau total încadrat conform
procedurilor de activare pe faze astfel:
- verde-rutină, personalul este asigurat de Inspectoratul pentru Situaţii
Urgenţă ,,Porolissum” al judeţului Sălaj;
- galben-alertă, personalul este asigurat de Inspectoratul pentru Situaţii
Urgenţă ,,Porolissum” al judeţului Sălaj;
- portocaliu - activare parţială a CJCCI, personalul Inspectoratului
pentru Situaţii Urgenţă ,,Porolissum” al judeţului Sălaj se suplimentează
cu reprezentanţi ai instituţiilor implicate în gestionarea situaţiilor de
urgenţă;
- roşu - activare totală, CJCCI funcţionează la capacitate maximă,
reprezentanţii instituţiilor deconcentrate la nivelul judeţului asigură
fundamentarea hotărârilor care vor fi luate în comitetul judeţean şi
ducerea la îndeplinire a acestor hotărâri.
8. Centralizarea datelor privind organizarea intervenţiei şi a cererilor privind
sprijinul eşalonului superior.
9. Solicitarea de la structurile locale de drumuri naţionale, judeţene, regionalele
C.F., precum şi de la I.J.P. a situaţiei privind blocajele pe căile de comunicaţii,
ca urmare a devierii circulaţiei sau restricţionării acesteia.
10. Transmiterea către C.L.S.U. din zona afectată a precizărilor privind:
- asigurarea continuităţii la primăriile din localităţile afectate de
producerea unor alunecări şi prăbuşiri de teren la exploatări miniere,
inclusiv la cele cu implicaţii asupra infrastructurii reţelelor de transport
a energiei şi gazelor naturale de mare amploare;
- asigurarea fluxului informaţional-decizional;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
116
- asigurarea adăpostirii şi hrănirii populaţiei rămase fără locuinţe;
- alte precizări cu caracter organizatoric.
11. Centralizarea solicitărilor preşedinţilor C.L.S.U. privind declararea „stării de
alertă”.
12. Formularea propunerii de solicitare, la nevoie, a unor ajutoare de asistenţă de
specialitate din partea altor instituţii de specialitate.
13. Solicitarea de la C.L.S.U. a datelor privind necesarul estimat de evacuare a
populaţiei sinistrate şi posibilităţile existente în vederea constituirii
următoarelor elemente de dispozitiv:
- raionul de evacuare a victimelor şi sinistraţilor;
- punctul medical;
- raionul (locul) de evacuare a bunurilor materiale;
- raionul de evacuare a animalelor;
- locul taberei de sinistraţi;
- punctul de asistenţă tehnică.
14. Solicitarea, primirea şi transmiterea către C.L.S.U., periodic, a datelor privind:
- restricţiile de consum a apei şi alimentelor în anumite zone;
- desfăşurarea acţiunilor de autoevacuare a populaţiei;
- evacuarea unor categorii de animale şi bunuri;
15. Informarea populaţiei despre măsurile întreprinse şi măsurile de protecţie ce
trebuiesc adoptate.
16. Participarea la coordonarea misiunilor de asigurarea a apei şi hranei (în primele
72 de ore).
17. Solicitarea/primirea şi centralizarea informaţiilor şi rapoartelor operative
furnizate de C.L.S.U., S.V.S.U. şi subunităţi pe timpul/la terminarea acţiunilor
de intervenţie.
18. Constituirea la ordinul prefectului a comisiilor de evaluare a pagubelor produse
în urma situaţiei de urgenţă.
4.4. Coordonarea acţiunilor de răspuns în caz de gripă aviară, epizootii
1. Primirea notificării cu privire la declanşarea unei epizootii pe teritoriul judeţului
şi diseminarea informaţiilor către structurile cu atribuţii.
2. Informarea I.G.S.U. şi a Instituţiei Prefectului cu privire la producerea
evenimentului.
3. Stabilirea forţelor şi mijloacelor care vor interveni potrivit planurilor existente
sau la solicitarea autorităţilor publice locale.
4. Convocarea în şedinţă extraordinară a C.J.S.U. şi C.J.C.C.I. dacă este cazul.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
117
5. Transmiterea către C.L.S.U. posibil a fi afectate, precum şi către instituţiile care
gestionează o astfel de situaţie de urgenţă hotărârii C.J.S.U., pentru realizarea
măsurilor de protecţie şi pregătire a intervenţiei.
6. Informarea populaţiei despre măsurile întreprinse şi măsurile de protecţie ce
trebuie adoptate.
7. Punerea în aplicare în părţile specifice a Planului judeţean de management al
situaţiilor de urgenţă generate de epizootii
8. Avertizarea populaţiei şi luarea măsurilor specifice pentru limitarea răspândirii
epizootiei.
9. Stabilirea mijloacelor necesare transporturilor de persoane, alimente şi
materiale în zonele afectate de epizootii.
10. Asigurarea schimbului de informaţii cu structurile deconcentrate ale M.S.,
M.A.I./Direcţia Medicală, M.Ap.N., A.N.S.V.S.A., M.T., M.A.E., A.N.R.S.,
O.C.S.P.S., S.N.C.R.R.
11. Întocmirea informărilor către populaţie şi a comunicatelor de presă.
12. Monitorizarea tuturor activităţilor desfăşurate de către forţele participante,
culegerea şi centralizarea datelor.
13. Alimentarea cu apă a filtrelor de dezinfectare, cu autospecialele de intervenţie
din dotarea inspectoratelor judeţene.
14. Prin mass-media se vor desfăşura acţiunile de informare a cetăţenilor cu privire
la modul de comportare la locuinţele individuale şi în colectivităţile umane.
15. Solicitarea sprijinului Inspectoratului General de Aviaţie al M.A.I., în vederea
executării cercetării, transportului sau evacuării unor categorii de persoane
aflate în dificultate.
16. Centralizarea solicitărilor preşedinţilor C.L.S.U. privind declararea „stării de
alertă” pe raza unor localităţi şi informarea operativă a C.J.S.U.
17. Solicitarea, primirea şi transmiterea către C.L.S.U., periodic, a precizărilor
privind restricţiile de consum a apei şi alimentelor în anumite zone sau
desfăşurarea unor activităţi ale populaţiei.
18. Intensificarea fluxului decizional-informaţional cu structurile subordonate şi de
cooperare.
19. Solicitarea/primirea şi centralizarea informaţiilor şi rapoartelor operative
furnizate de C.L.S.U., S.V.S.U. şi subunităţi pe timpul/la terminarea acţiunilor
de intervenţie.
20. Constituirea comisiilor de evaluare a pagubelor produse în urma situaţiei de
urgenţă.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
118
4.5. Coordonarea acţiunilor de răspuns în caz de înzăpeziri
1. Luarea la cunoştinţă despre producerea înzăpezirilor.
2. Informarea I.G.S.U. şi a Instituţiei Prefectului cu privire la producerea
evenimentului.
3. Punerea în aplicare in părţile specifice a planului judeţean întocmit în acest
sens.
4. Analiza situaţiei operative din zonele şi localităţile unde s-au produs înzăpeziri.
5. În funcţie de natura situaţiei create, amploarea şi complexitatea acesteia se
activează CJCCI, care poate funcţiona parţial sau total încadrat conform
procedurilor de activare pe faze astfel:
- verde-rutină, personalul este asigurat de Inspectoratul pentru Situaţii
Urgenţă ,,Porolissum” al judeţului Sălaj;
- galben-alertă, personalul este asigurat de Inspectoratul pentru Situaţii
Urgenţă ,,Porolissum” al judeţului Sălaj;
- portocaliu - activare parţială a CJCCI, personalul Inspectoratului pentru
Situaţii Urgenţă ,,Porolissum” al judeţului Sălaj se suplimentează cu
reprezentanţi ai instituţiilor implicate în gestionarea situaţiilor de
urgenţă;
- roşu - activare totală, CJCCI funcţionează la capacitate maximă,
reprezentanţii instituţiilor deconcentrate la nivelul judeţului asigură
fundamentarea hotărârilor care vor fi luate în comitetul judeţean şi
ducerea la îndeplinire a acestor hotărâri.
6. Transmiterea către C.L.S.U. a datelor care fac obiectul informării publice şi
avertizarea populaţiei despre alte tipuri de risc care se pot manifesta ca urmare a
producerii înzăpezirilor.
7. Participarea alături de forţele cu care se cooperează la executarea misiunilor
pentru:
- asigurarea transportului la spital a persoanelor care necesită dializă şi a
femeilor însărcinate aflate în zone izolate;
- evacuarea persoanelor rămase blocate în trafic;
- deblocarea cursurilor râurilor de formaţiunile de gheţari;
- înştiinţarea, alarmarea şi evacuarea persoanelor, în cazul producerii
inundaţiilor (ca situaţii de urgenţă complementare);
- monitorizarea evoluţiei situaţiilor de urgenţă.
8. Menţinerea legăturii de cooperare cu C.L.S.U., precum şi cu structurile
descentralizate/ deconcentrate, sau după caz, aflate în subordinea/coordonarea
M.T., M.S., M.M.S.C., M.A.I./D.G.P.R., Poliţia TF şi Poliţia Rutieră.
9. Solicitarea şi primirea de la structurile judeţene ale S.T.S. şi M.C.S.I. a datelor
privind situaţia comunicaţiilor şi necesităţile de sprijin.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
119
10. Pregătirea rezervelor de forţe şi mijloace, pentru a desfăşura activităţi operative
temporare.
11. Monitorizarea operatorilor economici - surse potenţiale de risc, concomitent cu
asigurarea stării de operativitate a subunităţilor de serviciu organizate conform
legii.
12. Informarea operativă a I.G.S.U. despre pericolul ori producerea unor situaţii de
urgenţă complementare.
13. Solicitarea de zboruri de recunoaştere şi supraveghere, transportul unor efective
şi mijloace de intervenţie în cazuri de urgenţă, de către Inspectoratul General de
Aviaţie, ori pentru evacuarea aero-medicală, de urgenţă în baza planurilor de
cooperare aprobate de conducerea ministerului şi în funcţie de condiţiile de
anotimp şi starea vremii.
14. Centralizarea solicitărilor preşedinţilor C.L.S.U. privind declararea „stării de
alertă” pe raza unităţii administrativ-teritoriale sau a mai multor localităţi şi
transmiterea acestora preşedintelui C.J.S.U.
15. Solicitarea de la C.L.S.U. a datelor privind necesarul estimat de cazare
temporară a persoanelor afectate direct sau indirect de căderi masive de zăpadă
şi producerea de polei.
16. Informarea populaţiei despre măsurile întreprinse şi măsurile de protecţie ce
trebuiesc adoptate.
17. Solicitarea de la structurile judeţene aflate în coordonarea/ subordinea/
autoritatea M.T. a rutelor ocolitoare ce vor fi folosite de călători atât pentru
traficul rutier cât şi feroviar şi solicitarea informării populaţiei prin mass-media.
18. Solicitarea/primirea şi centralizarea informaţiilor şi rapoartelor operative
furnizate de C.L.S.U., S.V.S.U., S.P.S.U. şi subunităţi pe timpul/la terminarea
misiunilor.
19. Constituirea de comisii de inventariere şi evaluare a pagubelor produse în urma
situaţiei de urgenţă
4.6. Coordonarea acţiunilor de răspuns în caz de incendii de pădure (fond
forestier)
1. Primirea informaţiei privind izbucnirea unui incendiu la fondul forestier.
2. Deplasarea la locul intervenţiei a structurilor prevăzute în plan.
3. Alertarea C.L.S.U./S.V.S.U./structuri teritoriale ale M.A.D.R. în al cărui sector
de competenţă s-a produs evenimentul
4. Solicitarea de la C.L.S.U. şi structurile teritoriale ale M.A.D.R. a rapoartelor
preliminarii privind situaţia operativă.
5. Informarea I.G.S.U. şi a instituţiei prefectului cu privire la producerea
evenimentului
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
120
6. Monitorizarea situaţiei operative şi analizarea scenariilor privind obiectivele
potenţial afectabile în vederea stabilirii categoriilor de forţe şi mijloace ce pot fi
întrebuinţate
7. Coordonarea forţelor şi mijloacelor proprii stabilite prin planurile de analiză şi
acoperire a riscurilor, pentru localizarea, limitarea propagării şi stingerea
incendiului
8. Informarea periodică a I.G.S.U./preşedintelui C.J.S.U. cu datele privind situaţia
operativă
9. Elaborarea propunerilor privind activarea C.L.S.U. şi C.J.S.U şi C.J.C.C.I după
caz.
10. Intensificarea fluxului informaţional-decizional, în vederea transmiterii de
informaţii, prognoze şi avertizări către populaţie şi instituţiile publice din
zonele afectate de situaţia de urgenţă.
11. Solicitarea şi primirea de la structurile teritoriale de drumuri şi C.F. din
subordinea/coordonarea M.T. şi I.J.P., a datelor privind existenţa unor căi de
comunicaţii blocate sau avariate.
12. Transmiterea către C.J.S.U. a solicitărilor preşedinţilor C.L.S.U. privind
oportunitatea declarării „stării de alertă” la nivelul unor localităţi.
13. Transmiterea cererilor privind suplimentarea forţelor şi mijloacelor de
intervenţie, în raport cu evoluţia situaţiei operative.
14. Organizarea şi coordonarea, împreună cu structurile M.A.D.R., a lucrărilor de
amenajare necesare limitării propagării incendiului.
15. Transmiterea unor precizări suplimentare cu privire la stabilirea
locului/raioanelor de:
- evacuare a victimelor;
- evacuare a bunurilor materiale;
- amenajare a taberei de sinistraţi/evacuaţi.
16. Coordonarea, împreună cu C.L.S.U. a acţiunilor de evacuare a unor categorii de
populaţie şi bunuri şi acţiunile de asigurare a subzistenţei persoanelor evacuate
17. Solicitarea la I.G.S.U. sau după caz la C.J.S.U a unor resurse umane şi
materiale suplimentare în vederea gestionării situaţiei de urgenţă.
18. Asigurarea logistică a acţiunilor de intervenţie
19. Informarea populaţiei despre măsurile întreprinse şi măsurile de protecţie ce
trebuie adoptate.
20. Centralizarea informaţiilor furnizate de structurile deconcentrate ale
ministerelor, C.L.S.U., S.V.S.U., S.P.S.U. privind măsurile de limitare a
efectelor incendiului la fondul forestier.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
121
21. Solicitarea şi primirea de la structurile teritoriale de drumuri şi C.F. din
subordinea/coordonarea M.T. şi I.J.P., a datelor privind existenţa unor căi de
comunicaţii blocate sau avariate.
22. Stingerea incendiului, regruparea forţelor şi mijloacelor, stabilirea cauzelor şi
condiţiilor care au favorizat producerea acestora, restabilirea capacităţii
operative.
23. Solicitarea/primirea şi centralizarea informaţiilor şi rapoartelor operative
furnizate de C.L.S.U., S.V.S.U., S.P.S.U. şi subunităţi pe timpul/la terminarea
acţiunilor de intervenţie.
Constituirea comisiilor de evaluare a pagubelor produse în urma situaţiei de
urgenţă.
4.7. Coordonarea acţiunilor de răspuns în caz de accidente chimice
1. Primirea informaţiei privind producerea unui accident chimic prin serviciul de
urgenţă 112 şi solicitarea detaliilor privind: locul producerii, data, împrejurări,
primele măsuri luate etc.
2. Solicitarea informaţiilor suplimentare privind: locul producerii, data,
împrejurări, tipul substanţei chimice toxice industriale, primele măsuri luate etc.
3. Informarea IGSU şi a instituţiei prefectului despre situaţia produsă.
4. Transmiterea semnalelor/indicativelor de alarmare/avertizare a populaţiei,
operatorilor economici şi subunităţilor proprii ce pot fi afectate.
5. Alertarea/alarmarea structurilor prevăzute în planurile de cooperare în vederea
deplasării la locul .
6. Analizarea situaţiei operative şi întocmirea de propuneri în consecinţă, avându-
se în vedere Planul de intervenţie existent, tipul, cantitatea şi natura substanţelor
chimice toxice industriale, condiţiile meteo locale, căile de acces, dotarea
structurilor de intervenţie.
7. Constituirea în cadrul C.O.J. a unei celule de răspuns în care să fie cooptaţi şi
reprezentanţi din cadrul Inspecţiei de Prevenire sau după caz activarea parţială a
C.J.S.U / CJCCI.
8. Prognozarea unor elemente necesare gestionării situaţiei de urgenţă, funcţie de
tipul S.C.T.I. şi a cantităţii eliberată în atmosferă, dintre care: raza zonelor
letale şi de intoxicare pentru populaţia neprotejată, timpul de ajungere a norului
contaminat la anumite distanţe faţă de locul evenimentului.
9. Primirea datelor preliminare privind cauzele producerii evenimentului şi a
condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia.
10. Primirea datelor privind rezultatul recunoaşterilor, analiza situaţiei, luarea
deciziei şi darea ordinului de intervenţie; evacuarea, salvarea şi/sau protejarea
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
122
persoanelor, animalelor şi bunurilor; realizarea, şi adaptarea la situaţia concretă
a dispozitivului de intervenţie; realizarea manevrei de forţe şi mijloace.
11. Transmiterea comunicatelor către populaţie şi informarea despre modul de
comportare şi măsurile urgente necesar a fi adoptate.
12. Solicitarea resurselor prevăzute în plan după cum urmează: echipamente şi
mijloace de protecţie şi detecţie, decontaminatori, puncte de decontaminare,
antidoturi, mijloace de înştiinţare, capacităţi de spitalizare, surse de alimentare
cu apă pentru autospeciale etc.
13. Transmiterea către C.L.S.U., S.V.S.U., a unor informaţii preliminare.
14. Asigurarea schimbului de informaţii cu operatorul economic poluator, în
vederea furnizării de informaţii suplimentare şi a măsurilor întreprinse pentru
gestionarea situaţiei de urgenţă.
15. Întocmirea raportului preliminar de informare a conducerii I.G.S.U. şi
Preşedintelui C.J.S.U
16. Transmiterea către I.G.S.U. a solicitării preşedintelui C.J.S.U. privind
declararea „stării de alertă” pe raza administrativ-teritorială a judeţului sau a
mai multor localităţi., sau după caz a municipiului Bucureşti şi sectoarelor
acestuia.
17. Centralizarea datelor furnizate de C.L.S.U. referitoare la:
- caracteristicile evenimentului şi a zonei prognozate a fi afectată (rază,
suprafaţă, localităţi, populaţie şi animale surprinse);
- măsurile de protecţie individuală şi colectivă întreprinse;
- măsurile de evacuare / autoevacuare întreprinse şi stadiul desfăşurării
lor;
- populaţia contaminată/intoxicată şi măsurile întreprinse;
- acordarea asistenţei medicale specializate.
18. Realizarea din punct de vedere organizatoric a măsurilor necesare, prevăzute în
plan, în vederea:
- asigurării protecţiei populaţiei prin adăpostire în adăposturile de
protecţie civilă prevăzute cu sistem corespunzător de filtroventilaţie;
- asigurării protecţiei prin evacuare (autoevacuare) temporară a
populaţiei;
- introducerii restricţiilor de consum a apei, produselor agroalimentare şi
furajelor în zona contaminată;
- introducerii restricţiilor de circulaţie şi a unor măsuri de pază şi ordine
în zona de acţiune a norului toxic;
- continuării cercetării chimice, a controlului şi supravegherii
contaminării în zona de răspândire, pe direcţia deplasării norului toxic şi
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
123
limitele zonei de acţiune a norului toxic cu concentraţia letală şi de
intoxicare;
- acordării primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă persoanelor
intoxicate;
- scoaterii victimelor de sub acţiunea substanţelor toxice industriale şi
transportarea acestora la spitale în vederea acordării tratamentului
specific;
- aplicării măsurilor de neutralizare şi de împiedicare a răspândirii
substanţelor chimice toxice industriale;
- colectării, transportul si depozitarea materialelor contaminate în vederea
micşorării sau anulării acţiunii substanţelor toxice.;
- asigurării protecţiei animalelor, în fermele zootehnice şi gospodăriile
individuale din zona de acţiune a norului toxic, prin izolare.
19. Identificarea pe baza datelor primite şi a informaţiilor preliminare privind
necesitatea/oportunitatea introducerii unor restricţii în consum şi de circulaţie în
zonele de acţiune a norului contaminat cu S.C.T.I.
20. Asigurarea schimbului reciproc de informaţii cu unităţile militare aparţinând
M.Ap.N şi M.A.I. în vederea executării unor misiuni de cercetare,
decontaminare, pază, ordine şi reglementare acces.
21. Asigurarea, în permanenţă, a legăturilor de cooperare cu D.S.P., şi structurile
judeţene ale M.M.S.C.. şi A.N.S.V.S.A. în vederea realizării sprijinului
reciproc cu informaţii, forţe şi mijloace de intervenţie.
22. Solicitarea/primirea şi centralizarea informaţiilor şi rapoartelor operative
furnizate de C.L.S.U., S.V.S.U. şi subunităţi pe timpul/la terminarea acţiunilor
de intervenţie.
23. Constituirea de comisii de inventariere şi evaluare a pagubelor produse în urma
situaţiei de urgenţă
Secţiunea a 5 –a. Etapele de realizare a acţiunilor
Etapele de realizare a acţiunilor sunt în raport de evenimentul produs cu respectarea
legislaţiei în domeniu.
- primirea anunţului despre evenimentul produs;
- înregistrarea datelor despre eveniment;
- anunţarea personalului de conducere despre evenimentul produs;
- anunţarea formaţiunilor destinate pentru intervenţia;
- anunţarea formaţiunilor de intervenţie la locul evenimentului;
- deplasarea formaţiunilor de intervenţie la locul evenimentului;
- remedierea situaţiei;
Se va informa publicul asupra măsurilor de securitate ce trebuie luate pentru
evitarea unor accidente.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
124
Secţiunea a 6 - a. Faze de urgenţă a acţiunilor
În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, a numărului de
evnimente sau de unităţi administrativ teritoriale afectate precum şi de specificul
structurii cu atribuţii în monitorizarea/gestionarea situaţţilor de urgenţă, fazele acţiunilor
de urgenţă se diferenţiază pentru servciile de urgenţă profesioniste şi alte forţe cu
atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Interveţia pe faze de urgenţă a serviciilor profesioniste se realizează în funcţie de
locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, astfel:
Nr
crt
Tipu
ri
de
risc
Etapa I
(de prevenire)
Etapa II
(de protecţie -
intervenţie)
Etapa III
(de limitare şi
înlăturare a
urmărilor)
Etapa IV
(de refacere,
relocare)
1. Riscuri
naturale
-Identificarea surselor
de risc, a
mecanismelor de
declanşare a acestora
şi a potenţialelor
efecte;
-Monitorizarea
surselor de risc şi a
evoluţiei factorilor ce
pot declanşa riscurile;
-Stabilirea sarcinilor,
responsabilităţilor, a
răspunderilor;
-Elaborarea de norme,
reglementări, planuri
de funcţionare,
exploatare;
-Elaborarea planurilor
de protecţie la
intervenţie;
-Pregătirea populaţiei
şi salariaţilor;
-Executarea de
antrenamente şi
verificări;
-Elaborarea de studii,
proiecte, etc.;
-Execuţia de lucrări de
apărare, izolare,
securitate, ş.a.;
-Asigurarea financiară
U. I.
– Primirea şi verificarea
informaţiilor;
- Executarea înştiinţării,
avertizării şi alarmării;
- Acordarea primului
ajutor,
salvarea răniţilor;
-Evacuarea persoanelor
aflate
în pericol;
- Asanarea muniţiilor,
materialelor explozive,
periculoase, etc.;
- Fixarea incendiilor;
U. II.
– Deblocarea căilor de
acces;
- Triajul, evacuarea
răniţilor;
- Realizarea
dispozitivelor de
intervenţie;
- Realizarea taberelor de
sinistraţi;
- Executarea
decontaminărilor;
U.III.
–Lichidarea incendiilor
mici;
- Neutralizarea
U. I.
– Organizarea
raioanelor de
intervenţie;
- Punerea în siguranţă
a clădirilor;
U. II.
– Eliberarea spaţiilor
afectate;
-Consolidarea
construcţiilor,diguilor
;
-Branşamente la
utilităţi publice;
U. III.
– Refacerea
reţelelor utilităţilor
publice;
-Operaţiuni de
dezinsecţie,
dezinfecţie,
igienizare.
U. I.
–Pregătirea
spaţiilor
pentru
relocare;
- Igienizarea
surselor
de apă;
-Refacerea
capacităţilor
economice;
U. II.
– Relocarea
persoanelor;
- Reluarea
activităţilor
economico-
sociale;
-
Inventarierea
pagubelor şi
costurilor;
-
Reorganizare
a măsurilor
de protecţie.
U. III.
–Lucrări de
reconstrucţie;
-Investiţii în
lucrări de
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
125
a lucrărilor,
locuinţelor;
-Vaccinări
profilactice.
pericolelor
iminente;
-Lucrări de consolidare
diguri, clădiri;
apărare şi
modernizare.
2. Riscuri
Tehnolo
gice
-Identificarea surselor
de risc, a
mecanismelor de
declanşare a acestora
şi a potenţialelor
efecte;
- Monitorizarea
surselor de risc şi a
evoluţiei factorilor ce
pot declanşa riscurile;
-Stabilirea sarcinilor,
responsabilităţilor, a
răspunderilor;
-Elaborarea de norme,
reglementări, planuri
de funcţionare,
exploatare;
-Elaborarea planurilor
de protecţie la
intervenţie;
-Pregătirea populaţiei
şi salariaţilor;
-Executarea de
antrenamente şi
verificări;
-Elaborarea de studii,
proiecte, etc.;
-Execuţia de lucrări de
apărare, izolare,
securitate, ş.a.;
-Asigurarea financiară
a lucrărilor,
locuinţelor;
-Vaccinări
profilactice;
-Elaborarea Planurilor
de Urgenţă Internă şi
Externă;
-Achiziţionarea de
mijloace de protecţie a
personalului;
-Verificarea periodică
U. I.
– Asigurarea protecţiei
personalului şi a
populaţiei;
– Primirea şi verificarea
informaţiilor;
- Executarea înştiinţării,
avertizării şi alarmării;
- Acordarea primului
ajutor,
salvarea răniţilor;
-Evacuarea persoanelor
aflate
în pericol;
- Asanarea muniţiilor,
materialelor explozive,
periculoase, etc.;
- Fixarea incendiilor;
U. II.
– Deblocarea căilor de
acces;
- Triajul, evacuarea
răniţilor;
- Realizarea
dispozitivelor de
intervenţie;
- Realizarea taberelor de
sinistraţi;
-Executarea decontami-
nărilor;
U. III.
– Lichidarea incendiilor
mici;
- Neutralizarea
pericolelor
iminente;
- Lucrări de consolidare
diguri,
clădiri;
U. I.
– Organizarea
raioanelor de
intervenţie;
-Punerea în siguranţă
a clădirilor;
U. II.
– Eliberarea
spaţiilor afectate;
-Consolidarea
construcţiilor,
digurilor;
-Branşamente la
utilităţi publice;
U. III.
– Refacerea
reţelelor utilităţilor
publice;
- Operaţiuni de
dezinsecţie,
dezinfecţie,
igienizare.
U. I.
–Pregătirea
spaţiilor
pentru
relocare;
- Igienizarea
surselor
de apă;
-Refacerea
capacităţilor
economice;
U. II.
– Relocarea
persoanelor;
- Reluarea
activităţilor
economico-
sociale;
-
Inventarierea
pagube-lor şi
costurilor;
-
Reorganizare
a
măsu-rilor de
protecţie.
U. III.
– Lucrări de
reconstrucţie;
- Investiţii în
lucrări
de apărare şi
modernizare.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
126
a stării tehnice a
utilajelor şi
materialelor
periculoase din
obiective;
-Verificarea spaţiilor
şi utilajelor de
decontaminare.
3. Riscuri
biologic
e
-Identificarea surselor
de risc şi compararea
acestora cu
standardele actuale;
-Executarea cercetări
(trasee, suprafeţe,
obiective, capacităţi,
etc.);
-Însuşirea standardelor
străine acolo unde
legislaţia noastră nu
prevede;
-Elaborarea Planurilor
de Protecţie -
Intervenţie (Urgenţă
Internă şi Externă);
-Elaborarea de norme,
reglementări, planuri
de funcţionare, etc.;
-Elaborarea de
programe profilactice,
educaţionale, etc.;
-Pregătirea de
materiale necesare
intervenţiei.
U. I.
–Izolarea zonei
(obiectivului,
colectivităţii, etc.);
- Instituirea carantinei.
U. II.
–Lansarea tratamentelor
generale;
-Recoltarea de probe,
material
contaminat, etc.
U. III.
–Analiza probelor;
- Lansarea soluţiilor,
antidoturilor,
programelor de
combatere, etc.
U. I.
– Fixarea zonelor,
colectivităţilor,
materialului ce
trebuie tratat.
U. II.
– Lansarea şi
execuţia
tratamentului
specific.
U. III.
–Lansarea
programelor de
eradicare;
-Neutralizarea
(depozitarea)
materialului
contaminat.
U. I.
–Verificarea
suprafeţelor,
terenurilor,
clădirilor,
obiectivelor;
- Relocarea
populaţiei,
colectivităţil
or de
animale.
U. II.
–
Actualizarea
programelor
profilactice,
de prevenire
şi aplicarea
lor în funcţie
de noile
realităţi.
Secţiunea a 7-a. Acţiunile de protecţie-intervenţie
Acţiunile de protecţie – intervenţie se vor desfăşura pe baza activităţilor stabilite
pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin prin reprezentările structurilor ministerelor de la
nivel local / judeţean / naţional după caz sau prin organe si organizaţii
neguvernamentale cu atribuţii privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Principalele activităţi specifice care se îndeplinesc în cadrul funcţiilor de sprijin
constau în:
Monitorizarea pericolelor si riscurilor specifice, precum si a efectelor negative ale
acestora
- Informarea, înştiinţarea si avertizarea
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
127
- Planificarea si pregătirea resurselor si serviciilor
- Comunicaţii si informatică
- Căutarea, descarcerarea, salvarea persoanelor
- Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate
- Acordarea asistenţei medicale de urgenţă
- Prevenirea îmbolnăvirilor în masă
- Localizarea si stingerea incendiilor
- Neutralizarea efectelor materialelor periculoase
- Asigurarea transportului forţelor si mijloacelor de intervenţie, persoanelor
evacuate si altor resurse
- Efectuarea lucrărilor publice si inginereşti la construcţiile, instalaţiile si
amenajările afectate
- Asigurarea apei si hranei pentru persoanele si animalele afectate sau
evacuate
- Asigurarea cazării si adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate
- Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire si alte utilităţi
- Efectuarea depoluării si decontaminării
- Menţinerea si restabilirea ordinii publice
- Logistica intervenţiei
- Reabilitarea zonei afectate
Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri si asistenţă socială si
religioasă.
Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de
competenţă, pentru:
a) salvarea si/sau protejarea oamenilor, animalelor si bunurilor materiale,
evacuarea si transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu
alimente, medicamente si materiale de primă necesitate;
b) acordarea primului ajutor medical si psihologic, precum si participarea la
evacuarea populaţiei, instituţiilor publice si a operatorilor economici afectaţi;
c) aplicarea măsurilor privind ordinea si siguranţa publică pe timpul producerii
situaţiei de urgenţă specifice;
d) dirijarea si îndrumarea circulaţiei pe direcţiile si în zonele stabilite ca
accesibile;
e) diminuarea si/sau eliminarea avariilor la reţele si clădiri cu funcţiuni esenţiale,
a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia
populaţiei: staţiile de pompieri si sediile poliţiei, spitale si alte construcţii
aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie si de
urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de
urgenţă, în apărarea si securitatea naţională, staţiile de producere si distribuţie
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
128
a energiei si/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de
clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite
categorii, rezervoare de apă si staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de
urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi si alte substanţe periculoase,
precum si pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;
f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice si înlăturarea efectelor
acesteia cu mijloacele din dotare.
Secţiunea a 8-a. Instruirea
La nivel judeţean prin prefectul judeţului, primari de la localităţi şi conducerile
operatorilor economici şi ai instituţiilor publice se asigură cunoaşterea de către forţele
destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie a modalităţilor de acţiune conform
planului aprobat de analiză şi acoperire a riscurilor, aceasta constituind o obligaţie a
acestora.
După elaborare si aprobare, planurile de analiză si acoperire a riscurilor (judeţean
/ la nivel local) se pun la dispoziţie secretariatului tehnic permanent al comitetului
judeţean pentru situaţii de urgenţă, iar extrase din „Planul de analiză şi acoperire a
riscurilor la nivel judeţean” se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în
prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având
obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul planului şi să le aplice
corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.
Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează, la nivel judeţean, în
cadrul instituţiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de
Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Sălaj şi aprobat de Comitetul Judeţean
pentru Situaţii de Urgenţă Sălaj.
Pregătirea personalului din alte structuri decât cele profesioniste se realizează pe
baza programelor specifice de pregătire a personalului din compunerea structurii, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Ca formă de instruire la nivel judeţean se vor desfăşura exerciţii în zonele /
obiectivele cu potenţiale riscuri şi la care vor participa structurile cu atribuţii de
monitorizare / gestionare a situaţiilor de urgenţă în funcţie de concepţia exerciţiului /
aplicaţiei planificate. La nivel local, exerciţiile planificate se vor desfăşura în zone sau
la obiective din cadrul unităţii administrativ teritoriale.
Secţiunea a 9 - a. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de
cooperare
Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate
observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice,
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
129
alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii
implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.
Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situaţii de
urgenţă ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifică,
evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate se
realizează prin rapoarte operative.
Primarii, comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile
operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia să asigure
preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi
hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.
Fluxul informaţional operativ pentru transmiterea avertizărilor
meteorologice şi hidrologice
Informările, atenţionările (COD GALBEN) şi avertizările meteorologice (COD
PORTOCALIU, COD ROŞU) care se emit în cazul producerii de fenomene
meteorologice periculoase la scară naţională se transmit de către Administraţia
Naţională de Meteorologie Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă al Ministerului
Mediului, Apelor şi Pădurilor şi mass-mediei.
Informările, atenţionările (COD GALBEN) şi avertizările hidrologice (COD
PORTOCALIU, COD ROŞU) care se emit în cazul producerii de fenomene hidrologice
periculoase la scară naţională se transmit de către Institutul Naţional de Hidrologie şi
Gospodărire a Apelor Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă al Ministerului
Mediului, Apelor şi Pădurilor, Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă al
Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi mass-mediei.
Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă al Ministerului Mediului, Apelor şi
Pădurilor transmite, cu maximă operativitate, informările, atenţionările şi avertizările
meteorologice şi hidrologice care se emit în cazul producerii de fenomene
meteorologice şi hidrologice periculoase la scară naţională Ministerului Afacerilor
Interne - Direcţia Generală pentru Îndrumarea si Controlul Institutiei Prefectului,
Centrului Operaţional Naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de
Urgenţă şi comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.
Comitetul judeţen pentru situaţii de urgenţă Sălaj transmite informările,
atenţionările şi avertizările meteorologice şi hidrologice care se emit în cazul producerii
de fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase la scară naţională, prin
intermediul Centrului Operaţional al ISU Sălaj, comitetelor locale pentru situaţii de
urgenţă (primării).
Informările, atenţionările şi avertizările meteorologice care se emit în cazul
producerii de fenomene meteorologice periculoase la scară regională se transmit de
Centrele Meteorologice Regionale (CMR) centrelor operaţionale ale inspectoratelor
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
130
judeţene pentru situaţii de urgenţă şi administraţiilor bazinale de apă
(dispecerate/servicii hidrologice/centre de prognoză bazinală).
În intervalele de valabilitate a atenţionărilor sau a avertizărilor meteorologice care
vizează ploi importante cantitativ, descărcări electrice şi grindină, ninsori abundente şi
viscol, prognoza pe regiuni a fenomenului avertizat se actualizează din 3 în 3 ore şi se
transmite Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă al Ministerului Mediului, Apelor
şi Pădurilor şi dispeceratelor administraţiilor bazinale de apă.
Informările, atenţionările şi avertizările hidrologice care se emit în cazul
producerii de fenomene hidrologice periculoase la scară regională se transmit de
administraţiile bazinale de apă centrelor operative ale sistemelor de gospodărire a apelor
şi de aici centrelor operaţionale ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.
Centrul operaţional al ISU Sălaj transmite informările, atenţionările şi
avertizările meteorologice şi hidrologice care se emit în cazul producerii de fenomene
meteorologice şi hidrologice periculoase membrilor CJSU şi comitetelor locale pentru
situaţii de urgenţă (primării) din zonele potenţial afectabile.
Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă au obligaţia de a dispune declanşarea
sistemelor de alarmă existente pe raza localităţii (sirene, clopotul bisericii etc.) pentru
avertizarea-alarmarea populaţiei din zonele de risc.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
131
Capitolul V – Resurse umane, materiale şi financiare
Subunităţi din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
,,Porolissum” al judeţului Sălaj
În zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Porolissum”
al Judeţului Sălaj, pentru a interveni în situaţia producerii unor tipuri de riscuri, la
nivelul judeţului, există următoarele servicii de urgenţă:
- Detaşamentul de pompieri Zalău care are în dotare: echipaje de lucru cu apă şi
spumă, formaţiune de protecţie civilă, un echipaj de TIM (Terapie Intensivă
Mobilă);
- Garda de intervenţie Cehu Silvaniei care are în dotare: echipaje de lucru cu apă şi
spumă;
- Punct de lucru Sărmăşag care are în dotare: un echipaj de prim ajutor SMURD, o
Autospecială de stingere cu apă şi spumă de intervenţie rapidă;
- Secţia de pompieri Şimleu Silvaniei care are în dotare: echipaje de lucru cu apă
şi spumă, un echipaj de prim ajutor SMURD;
- Garda de intervenţie Nuşfalău are în dotare: echipaje de lucru cu apă şi spumă,
un echipaj de prim ajutor SMURD;
- Secţia de pompieri Jibou care are în dotare: un echipaj de prim ajutor SMURD;
echipaje de lucru cu apă şi spumă;
- Garda de intervenţie Ileanda are în dotare: echipaje de lucru cu apă şi spumă, un
echipaj de prim ajutor SMURD;
- Garda de intervenţie Hida are în dotare: echipaj de lucru cu apă şi spumă;
- Punct de lucru Sânmihaiu care are în dotare: echipaje de lucru cu apă şi spumă,
un echipaj de prim ajutor SMURD;
În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de
producere/manifestare, amploarea şi efectele posibile ale acestora se vor stabili tipurile
de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel:
- inspecţii de prevenire;
- subunităţi de intervenţie pentru stingerea incendiilor;
- formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare;
- formaţiuni de protecţie civilă (echipe căutare-salvare, NBC şi pirotehnice);
- alte formaţiuni de salvare (Crucea Roşie, SALVAMONT, scafandri profesionişti
ş.a.);
- grupări de sprijin.
Dotarea Serviciilor Profesioniste pentru Situaţii de Urgenţă este prezentată în
anexa nr. 15.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
132
Servicii Voluntare şi Private Pentru Situaţii de Urgenţă
În conformitate cu prevederile OMAI nr. 75/2019 pentru aprobarea Criteriilor
de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a
serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, la nivelul judeţului Sălaj au obligaţia
constituirii de Servicii Voluntare/Private pentru Situaţii de Urgenţă următoarele
instituţii/operatori economici:
a) Servicii Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă:
Categoria V1– 54 servicii la următoarele autorităţi publice locale:
Agrij, Băbeni, Bălan, Bănişor, Benesat, , Bocşa, Boghiş, Buciumi, Camăr,
Carastelec, Chieşd, Cizer, Coşeiu, Creaca, Cristolţ, Crişeni, Cuzăplac, Dobrin,
Dragu, Fildu de Jos, Gârbou, Gâlgău, Halmăşd, Hereclean, Horoatu Crasnei,
Ip, Letca, Lozna, Măerişte, Marca, Meseşeni de Jos, Mirşid, Năpradea,
Pericei, Plopiş, Poiana Blenchii, Românaşi, Rus, Sâg, Sânmihaiu Almaşului,
Sălăţig, Someş Odorhei, Şamşud, Şimişna, Surduc, Treznea, Valcău de Jos,
Vârşolţ, Zalha, Zimbor,
Categoria V2- Almaşu, Bobota, Crasna, Sărmăşag.
b) Servicii Private pentru Situaţii de Urgenţă:
Categoria P1:
S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L.
S.C. BELLINEA S.R.L.
S.C. DEDEMAN S.R.L. PUNCT DE LUCRU ZALĂU
S.C. PK DENIM S.R.L. – VALUE CENTER ZALĂU
Categoria P2:
S.C. MICHELIN S.A.
Modul de dotare a Serviciilor Voluntare şi Private pentru Situaţii de Urgenţă de la
nivelul judeţului Sălaj este prezentată în anexa nr. 16
Alte structuri care acţionează în cazul producerii unor situaţii de urgenţă
- unităţile poliţiei şi jandarmeriei;
- structurile poliţiei comunitare;
- unitatea specială de aviaţie a M.A.I.;
- unităţile specializate/detaşamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale;
- unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii;
- organizaţiile nonguvernamentale specializate în acţiuni de salvare;
- unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară;
- formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor;
- detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi
societăţilor comerciale specializate, incluse în planurile de apărare şi dotate cu
forţe şi mijloace de intervenţie;
- organizaţii în ONG-uri cu activităţi specifice.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
133
Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor de
voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează
conform sarcinilor stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii
economici şi societăţile comerciale în planul de apărare specific.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
134
Capitolul VI – Logistica acţiunilor
Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de
urgenţă sunt în conformitate cu prevederile din planurile de apărare specifice elaborate,
potrivit legii, de autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă şi operatorii economici
cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea
situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.
Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din
timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice
elaborate, de autorităţi, instituţii publice, societatea civilă şi operatori economici,
potrivit competenţelor, cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor privind
prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.
În situaţia participării forţelor şi mijloacelor aparţinând Ministerului Apărării,
asigurarea resurselor/bunurilor consumabile necesare desfăşurării activităţilor de
intervenţie, îndeosebi cele de carburanţi – lubrifianţi pentru tehnica şi mijloacele din
dotarea acestora se realizează prin grija prefectului judeţului.
Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a
situaţiei de urgenţă specifice se asigură de autorităţile, instituţiile şi operatorii economici
cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.
Asigurarea materială, asigurarea de servicii şi asigurarea medicală a forţelor
proprii fiecărei structuri angajate în acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor
dezastrelor se realizează prin grija acestora.
Mijloacele tehnice pentru realizarea comunicaţiilor se asigură de către fiecare
structură participantă pentru forţele proprii.
Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de
analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, prin planurile de asigurare cu resurse
umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de
comitetul judeţean/comitetele locale pentru situaţii de urgenţă de la municipii/oraşe/
comune.
Consiliul Judeţean Sălaj şi consiliile locale ale municipiilor/oraşelor/ comunelor
din judeţ prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea
resurselor umane, materiale şi financiare.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCULURILOR
AL JUDEŢULUI SĂLAJ 2020
135
Capitolul VII – Dispoziţii finale
Planul Judeţean de Analiză şi Acoperire a Riscurilor cuprinde următoarele anexe:
Anexa 1. Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea
riscurilor în unitatea administrativ-teritorială;
Anexa 2. Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în Planul de Analiză şi
Acoperire a Riscurilor;
Anexa 3. Planul de activitate al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă pentru
evitarea manifestării tipurilor de risc;
Anexa 4. Schema fluxului informaţional-deciziona;
Anexa 5. Tipuri de sol de la nivelul judetului
Anexa 6. temperaturile şi cantitatile de precipotatii
Anexa 7.1. Harta Barajulului Salatig;
Anexa 7.2. Harta Barajului Vârşolţ
Anexa 8. Statistica populaţiei
Anexa 9.1. Reţeaua de drumuri naţionale;
Anexa 9.2. Lucrări de artă (PODURI, VIADUCTE, TUNELURI, TRECĂTORI ŞI
PASURI)
Anexa 10. Situația locațiilor propuse pentru instalarea taberelor pentru sinistrați;
Anexa 11. Situaţia efectivelor animalelor din gospodăriile populaţiei
Anexa 12. Exploataţiile comerciale de bovine
Anexa 13. Zone afectate de alunecări de teren
Anexa 14. Harta cu localitatile din zona de competenta –şi RISCURILE SEVESO
Anexa 15. Forţe şi mijloace ISU Sălaj.
Anexa 16. modul de dotare a SPSU , SVSU
Anexa 17. Planificarea exerciţiilor, aplicaţiilor şi antrenamentelor în lucru
Anexa 18. Localităţile administrativ-teritoriale din judeţul sălaj, în funcţie de tipurile de
riscuri specifice
Anexa 19. Situatie spatii primire evacuati in lucru
Anexa 20. Reguli de comportare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă
Anexa 21. Situatia mijloacelor de avertizare și alarmare la nivelul judetului Salaj
Anexa 22. Localităţile din care se execută evacuarea populaţiei funcţie de riscul la inundaţii
Anexa 23. Harta Incendii padure
Anexa 24. Harta Inundatii judet
VERIFICAT
ŞEF CENTRU OPERAŢIONAL
Locotenent-colonel
POP Florin
ÎNTOCMIT
OFIŢER PRRINCIPAL I – S.Th.P.
Căpitan
CSEKE Cristina
Top Related