Capitolul IDispoziţii generale

Secţiunea 1Definiţie, scop, obiective

Definiţie: Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, este documentul care

cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-

teritoriale ale judeţului Iaşi, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru

managementul riscurilor respective.

Scopurile planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt:

- de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi

atribuţiilor ce le revin în etapa predezastru, pe timpul producerii

dezastrului şi în etapa postdezastru;

- de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi

gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă;

- de a asigura un răspuns optim pe timp scurt, mediu şi de lungă durată,

până la reabilitare, în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc

identificat.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte în scopul realizării

în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară a măsurilor de

prevenire şi reducere a efectelor unor dezastre, informării operative asupra unor

fenomene naturale sau accidentale, înlăturarea urmărilor acestora asupra

populaţiei, bunurilor materiale, activităţilor umane, precum şi realizarea

intervenţiei cu maximă eficienţă.

Obiectivele planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt:

a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin

evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori

limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma

identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile

teritoriale;

1

b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe

destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea

situaţiilor de urgenţă;

c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea

planurilor operative;

d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi

gestionării situaţiilor de urgenţă.

SECŢIUNEA a 2-aResponsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

2.1. Acte normative de referinţă

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte având la bază:

Schema cu riscurile teritoriale din zona de competenţă;

Ordinul M.A.I. nr. 132/29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de

elaborare a “Planului de analiză şi acoperire a riscurilor” şi a

Structurii-cadru a „Planului de analiză şi acoperire a riscurilor”,

publicat în M.O. partea I nr. 79/01.02.2007;

O.U.G. nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul Naţional de

Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările

ulterioare, aprobată prin Legea 15 din 28/02/2005;

H.G. 94 din 12.02.2014 privind organizarea, funcţionarea şi

componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgență;

Ordonanţa de urgenţă nr. 89/2014 pentru modificarea şi completarea

unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă

şi al apărării împotriva incendiilor;

Ordonanţa de urgenţă nr.1/2014 privind unele măsuri în domeniul

managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și

completarea OUG 21/2004 privind Sistemul Național de Management

al Situațiilor de Urgență.

2

H.G. nr.2288 din 09.12.2004 pentru aprobarea repartizării

principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte

organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi

gestionarea situaţiilor de urgenţă;

Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor cu modificările

și completările ulterioare;

H.G. 1491 din 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru

privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea

comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;

H.G. nr. 1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare,

funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;

H.G. nr. 642/29.06.2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a

unităţilor administrativ teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor

economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile

de risc specifice;

H.G. nr.447 din 10.04.2003 privind modul de elaborare şi conţinutul

hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii;

O.M.A.I. nr. 683 din 07.06.2005 pentru aprobarea procedurilor

generice pentru colectarea datelor, validare şi răspuns pe timpul unei

urgenţe radiologice;

O.M.A.I. nr.279/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice

privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de urgenţă nucleară

sau urgenţă radiologică;

O.M.A.I. nr.1134 din 13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului

privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi

conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă

profesioniste;

O.M.A.I. nr. 647 din 16.05.2005 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de

accidente în care sunt implicate substanţe periculoase;

3

Ordinul ministrului mediului şi pădurilor şi al ministrului

administraţiei şi internelor nr. 1.422/192/2012 pentru aprobarea

Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de

inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la

construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi

poluări marine în zona costieră;

Ordinul comun MAI/M.T.C.T. nr. 1.160/1195/30.01.2006 pentru

aprobarea Regulamentului 18 privind prevenirea şi gestionarea

situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de

teren;

ORDIN nr. 1.475/551/13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului

privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderi de

grindină şi secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea

situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar – invazii ale agenţilor de

dăunare şi contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar

şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca

urmare a incendiilor de pădure;

ORDIN nr. 1.184/06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind

organizarea si asigurarea activităţii de evacuare in situaţii de urgenţă;

ORDIN nr. 135/2015 pentru aprobarea Normelor Tehnice pentru

managementul activităților de intervenție pentru asanarea terenurilor

de muniţiile rămase neexplodate din timpul conflictelor armate și

executarea lucrărilor de distrugere a zăpoarelor;

2.2. Structuri organizatorice implicate

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor

factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind

prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

Structurile organizatorice şi instituţiile care au atribuţii pe linia gestionării

situaţiilor de urgenţă la nivelul judeţului Iaşi sunt:

a) Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi;

b) Consiliul Judeţean Iaşi;4

c) Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

d) Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;

e) Centrele operative pentru situaţii de urgenţă:

o Centre operative cu activitate permanentă de la nivelul

instituţiilor, organismelor care asigură funcţii de sprijin în

gestionarea situaţiilor de urgenţă;

o Centre operative cu activitate temporară de la nivelul

comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.

f) Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne:

o Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Iaşi;

o Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi;

o Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Iaşi;

o Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră.

g) Instituţiile publice şi autorităţile publice descentralizate/deconcentrate:

o Serviciul de Gospodărire a Apelor Iaşi;

o Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi;

o Centrul Meteorologic Regional Moldova Iaşi;

o Inspectoratul Judeţean în Construcţii;

o Secţia Drumuri Naţionale Iaşi;

o Direcţia Judeţeană de Administrare a Drumurilor şi Podurilor

Iaşi;

o Direcţia de Sănătate Publică Iaşi;

o Direcţia Sanitar – Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

Iaşi;

o Direcţia pentru Agricultură Iaşi;

o Sucursala Regională de Căi Ferate Iaşi;

o Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – Filiala de

Imbunatatiri Funciare Moldova - Nord;

o Direcţia Silvică Iaşi;

5

o Romtelecom S.A. – Centrul de Operatiuni IS-VS.

2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în

domeniu

2.3.1. Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi

aprobă „Schema cu riscurile teritoriale existente pe raza judeţului Iaşi”;

urmăreşte întocmirea de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de

Urgenţă a “Planului de analiză şi acoperire a riscurilor” identificate la

nivelul judeţului Iaşi;

asigură condiţiile necesare elaborării „Planului de analiză şi acoperire a

riscurilor” identificate la nivelul judeţului Iaşi.

2.3.2. Consiliul Judeţean Iaşi

aprobă “Planul de analiză şi acoperire a riscurilor” identificate la

nivelul judeţului Iaşi;

comandă, la nevoie, elaborarea de studii, prognoze şi materiale de

specialitate necesare pentru întocmirea „Planului de analiză şi

acoperire a riscurilor” identificate la nivelul judeţului Iaşi;

alocă, prin bugetul propriu, fonduri necesare pentru asigurarea

resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii

riscurilor existente la nivelul judeţului Iaşi.

2.3.3. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi

informează Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă

privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa

ameninţării acestora;

evaluează situaţiile de urgenţă produse pe raza judeţului Iaşi, stabileşte

măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăreşte

îndeplinirea lor;

6

declară cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivel

judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi propune instituirea

stării de urgenţă;

analizează şi avizează planul judeţean pentru asigurarea resurselor

umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;

informează Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi

Consiliul Judeţean asupra activităţii desfăşurate;

îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de

Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

2.3.4. Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă

informează prin centrul operaţional judeţean, privind stările potenţial

generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenta ameninţării acestora;

evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii

administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru

gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;

declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii

administrativ-teritoriale;

analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane,

materiale şi financiare necesare gestionării situaţiei de urgenţă;

informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii

desfăşurate;

îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de

organismele şi organele abilitate.

2.3.5. Centrele operative pentru situaţii de urgenţă

1. Centrele operative cu activitate permanentă de la nivelul

instituţiilor, organismelor care asigură funcţii de sprijin în gestionarea

situaţiilor de urgenţă:

centralizează şi transmit operativ la Centrul Operaţional al Inspectoratul

pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Iaşi, date şi informaţii privind

apariţia şi evoluţia stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă;

7

monitorizează situaţiile de urgenţă şi informează Inspectoratul pentru

Situaţii de Urgenţă al judeţului Iaşi şi celelalte centre operaţionale şi

operative interesate;

urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de

urgenţă şi a planurilor de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de

riscuri;

asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor,

precum şi menţinerea legăturilor de comunicaţii cu centrele operaţionale

şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, cu

dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele

proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop;

centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor

de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi fac propuneri pentru

asigurarea lor;

gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă;

îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini privind managementul situaţiilor

de urgenţă, prevăzute de lege şi în regulamentul-cadru.

2. Centrele operative cu activitate temporară de la nivelul

comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.

Centrele operative cu activitate temporară sunt constituite din timp,

intrarea lor în funcţiune se realizează în momentul primirii avertizărilor,

atenţionărilor, mesajelor, informărilor, prognozelor privind iminenţa

producerii sau producerea unor situaţii de urgenţă, iar pe timpul

funcţionării lor, îndeplinesc atribuţii similare centrelor operative cu

activitate permanentă.

Centrele operative cu activitate temporară îndeplinesc următoarele

atribuţii specifice:

asigură convocarea comitetelor pentru situaţii de urgenţă şi transmiterea

ordinii de zi;

8

primesc şi pregătesc materialele pentru şedinţele comitetelor pentru

situaţii de urgenţă şi le prezintă preşedinţilor şi membrilor acestor

comitete;

execută lucrările şi operaţiunile de secretariat pe timpul şedinţelor;

asigură redactarea hotărârilor adoptate, precum şi a proiectelor de ordine

sau dispoziţii, pe care le prezintă spre aprobare;

difuzează la componentele Sistemului Judeţean şi la autorităţile interesate

documentele emise de comitetele respective privind activitatea preventivă

şi de intervenţie;

întocmesc informări periodice privind situaţia operativă sau stadiul

îndeplinirii hotărârilor adoptate;

întocmesc proiecte de comunicate de presa;

urmăresc realizarea suportului logistic pentru desfăşurarea şedinţelor

comitetelor pentru situaţii de urgenţă;

gestionează documentele comitetelor pentru situaţii de urgenţă;

asigura punctul de contact cu Secretariatul Tehnic Permanent din cadrul

Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

îndeplinesc alte sarcini stabilite de comitete, de preşedinţii acestora, de

şefii centrelor operaţionale sau de şefii centrelor operative permanente

respective.

2.3.6. Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne:

participă la identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a

factorilor determinanţi ai acestora şi întocmesc schemele cu riscurile

teritoriale din zonele de competenţă, pe care le supun aprobării

prefectului judeţului;

exercită coordonarea, îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate al

activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă;

fac propuneri Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă privind

gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă;

9

centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea

funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi le înaintează

organismelor şi organelor abilitate;

elaborează studii, prognoze şi analize statistice privind natura şi

frecvenţa situaţiilor de urgenţă produse şi propune măsuri în baza

concluziilor rezultate din acestea;

desfăşoară activităţi de informare publică pentru cunoaşterea de către

cetăţeni a tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, măsurilor de

prevenire, precum şi a conduitei de urmat pe timpul situaţiilor de

urgenţă;

participă la identificarea resurselor umane şi materialelor disponibile

pentru răspuns în situaţii de urgenţă şi ţine evidenţa acestora;

stabileşte concepţia de intervenţie şi elaborează/coordonează elaborarea

documentelor operative de răspuns.

2.3.7. Instituţiile publice şi autorităţile publice

descentralizate/deconcentrate

pun la dispoziţia Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă toate

documentele, datele şi informaţiile necesare pentru întocmirea Planului

de analiză şi acoperire a riscurilor identificate la nivelul judeţului Iaşi;

asigură logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de

prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice, în raport de

răspunderi, măsuri şi resurse necesare;

asigură funcţiile de sprijin pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de

urgenţă, conform H.G nr.2288 din 09.12.2004;

centralizează datele şi informaţiile privind monitorizarea pericolelor şi

riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora;

evaluează riscurile specifice în cazul apariţiei îmbolnăvirilor în masă, al

epizootiilor/zoonozelor, al alunecărilor/prăbuşirilor de teren şi al

ameninţărilor biologice, ecologice şi la adresa infrastructurilor critice;

evaluează efectele negative ale stărilor potenţial generatoare de situaţii

de urgenţă.10

Atribuţiile specifice ale autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în

prezentul plan sunt prezentate în Anexa nr.2.

Capitolul IICaracteristicile climaterice, hidrografice şi topografice ale judeţului Iaşi

Secţiunea 1Amplasare geografică şi relief

a) Suprafaţă. Vecinătăţi

Din punct de vedere geografic, judeţul Iaşi este situat în partea de nord-est a

ţării şi partea central-estică a Moldovei, are o suprafaţă de 5476 km2, ceea ce

reprezintă aproximativ 2,3% din suprafaţa teritoriului naţional (ocupând locul

23 între celelalte judeţe ale ţării).

Ca poziţie pe glob judeţul Iaşi este străbătut prin partea centrală

(loc.Podul Iloaiei) de meridianul de 270 18’ E şi paralela de 470 24’

16” N.

Punctul extrem Vecinătăţi Longitudinea estică

Latitudinea nordică

NORD Satul TabăraComuna Bovolari Judeţul Botoşani 270 21, 31,, 470 34, 03,,

SUD Satul Podolenii de JosComuna Cozmeşti Judeţul Vaslui 280 01, 44,, 460 50, 54,,

EST Satul ScopoşeniComuna Gorban

Republica Moldova 280 06, 11,, 460 55, 21,,

VEST Satul IorcaniComuna Tătăruşi Judeţul Neamţ 260 31, 09,, 470 20, 58,,

b) Forme de relief, specificităţi, influenţe

Morfologia de ansamblu pune în evidenţă prezenţa a două trepte mari de

relief: una mai înaltă, sub forma unor masive deluroase şi platouri, uşor înclinate

11

spre sud-est, cu altitudini medii de 300-350m în vest şi sud şi alta mai joasă, cu

aspect de câmpie colinară şi altitudini medii de 100-150 m în nord şi nord-est.

Altitudinile maxime ating 556m în dealul Holm, situat la limita cu judeţul

Botoşani, 552m în dealul Berezlogi şi 530 m în dealul Şanţurile, la vest de

Hârlău. Pe interfluviul Moldova-Siret punctele cele mai înalte se întâlnesc în

dealul Runcu 454 m şi dealul Parcului 445m, iar în Podişul Central

Moldovenesc în dealul Tansa 465m, dealul Cheia Domniţei 447m şi în dealul

Păun 404 m.

În cadrul părţii sudice a Câmpiei Moldovei, cotele maxime ating 232m în

dealul Turia, la nord-vest de localitatea Probota şi 240 m în dealul Dumbrava, la

est de localitatea Cotnari.

Cele mai coborâte valori altitudinale se întâlnesc în Lunca Prutului 32m,

la confluenţa râului Bahlui cu râul Jijia şi 28m la confluenţa râului Jijia cu

Prutul.

Energia medie a reliefului este de 50-60m în bazinul mijlociu şi inferior al

Bahluiului, depăşind 100m în sectoarele înalte din sud şi vest, iar înclinările cele

mai frecvente ale versanţilor oscilează între 5 şi 15 grade.

Podişul Sucevei este situat în nord-vestul judeţului, între culoarul

Moldovei şi Câmpia Moldovei şi este reprezentat prin următoarele subdiviziuni:

Podişul Moţca sau Interfluviul Moldova – Siret, cu un relief de

dealuri înalte, platouri structurale şi culmi structural-sculpturale. Între

Siret şi Moldova altitudinile depăşesc 400 m în dealurile Runci –

Gâşteşti (454m), Mirosloveşti (445m), Soci – Mirosloveşti (437m),

Tătăruşi (430m). Culmile structurale sunt fragmentate de văi

secundare, ce au un versant de tip cuestă, afectat de degradări.

Versanţii (mai ales coastele) cu pante de peste 15°, sunt afectaţi de

alunecări, eroziune torenţială şi spălări areolare intense.

Podişul Dealul Mare – Hârlău, cu un relief masiv, format din două

culmi principale – Dealul Mare şi Dealul Holm – separate de văile din

bazinul superior al Bahluiului.

12

Câmpia Moldovei – reprezentată prin sectorul său sudic, Câmpia Jijia –

Bahlui, ocupă aproape jumătate din teritoriul judeţului, suprapunându-se părţii

centrale şi nord – estice a acestuia. Spre vest, contactul cu regiunea înaltă de pe

stânga Siretului se face prin intermediul unor abrupturi puternice, pe linia

localităţilor Deleni, Hârlău, Buhalniţa (Cepleniţa), Cotnari, Balş, Băiceni

(Cucuteni), Dădeşti (Tg. Frumos), Criveşti (Strunga). Spre sud, cu Podişul

Central Moldovenesc, intră în contact prin Coasta Iaşilor, marcată de localităţile

Strunga, Sineşti, Voineşti, Mogoşeşti, Bârnova, Ciurea, Tomeşti. Spre est, limita

este dată de râul Prut, iar spre nord depăşeşte limitele judeţului.

Caracteristica subunităţii o constituie suprafaţa generală larg vălurată,

situată cu 200 – 300 m mai jos decât partea superioară a ramei înconjurătoare.

Altitudinile se desfăşoară între valorile de 32 m – în zona şesului Prutului, şi 240

m cota maximă, în Dealul Dumbrava Roşie, la Cotnari, în general predominând

altitudini medii de 100 şi 150 m. Luncile au lăţimi variabile: 4 – 7 km pentru

Prut, 0,2 – 2,5 km pentru Jijia şi Bahlui, şi sunt alcătuite din depozite aluviale şi

aluvio – coluvio – proluviale, cu grosimi de 3 – 20 m, mai nisipoase în bază, cu

lentile de prundişuri şi argile nisipoase spre suprafaţă. Cele mai dezvoltate sunt

şesurile Prutului, Jijiei, Bahluiului, Bahlueţului, Miletinului.

Cu toată omogenitatea morfologică a Câmpiei Moldovei, în cuprinsul ei

se pot delimita câteva subdiviziuni, din care, pe teritoriul judeţului Iaşi, se

disting: Câmpia Iaşilor, Depresiunea Hârlău – Hodora, Depresiunea Voineşti –

Bârnova şi Culoarul Prutului.

Podişul Central Moldovenesc se situează în partea de sud a judeţului Iaşi.

Limitele sale sunt puse în evidenţă, spre nord, de Coasta Iaşilor, care domină

Câmpia Moldovei cu 200 – 300 m. Spre vest, limita urmează linia localităţilor

Sagna – Stăniţa – Hândreşti, iar spre est, valea Prutului. Şi aici predomină

platourile şi culmile structurale cu altitudini de 350-450 m şi cu interfluvii

sculpturale mai joase (200-350 m) în sud şi est.

c) Caracteristici pedologice ale solului

Sub aspect geostructural, judeţul Iaşi este amplasat în întregime pe unitatea

de platformă veche, numită Platforma Moldovenească, care este formată din 13

două etaje: un etaj inferior precambrian, constituit din roci cristaline cutate şi un

etaj superior reprezentat de depozitele ondovigene, siluriene, cretacice şi

neogene.

Pe teritoriul judeţului Iaşi partea superioară a depozitelor litologice este

acoperită de învelişul solurilor. Dintre acestea, cea mai largă răspândire o au

solurile din categoria cernoziomurilor, aflate în diverse stadii de evoluţie.

Acestea sunt răspândite cu precădere în regiunea Câmpiei Moldovei şi pe

suprafaţa teraselor râurilor Prut, Jijia, Siret, Bahlui şi pe terasele afluenţilor

acestor râuri.

Distribuţia şi caracteristicile factorilor pedoclimatici au favorizat apariţia

unei game variate de soluri zonale, cum sunt cernoziomurile tipice şi levigate,

solurile argilo-iluviale cenuşii, brune-podzolice, precum şi a unorsoluri

intrazoanle, hidromorfe şi halomorfe.

Cernoziomurile tipice şi levigate au o largă răspândire în Câmpia Moldovei

şi Valea Siretului, se caracterizează printr-o fertilitate ridicată, fiind intens

folosite în agricultură. Ele oferă condiţii bune pentru agricultură: grâu, porumb,

sfeclă de zahăr, floarea soarelui, etc.

Solurile argilo-iluviale cenuşii s-au format în sectorul nordic al Podişului

Moldovenesc şi partea superioară a versanţilor văilor Siretului şi Moldovei s-au

format soluri argilo-iluviale cenuşii.

Solurile argilo-iluviale cenuşii brune-podzolice se găsesc pe platouri întinse

ale subunităţilor înalte din vest şi sud. Aceste soluri se cultivă viticultura şi

pomicultura.Solurile argilo-iluviale podzolice sunt prezente în partea nordică a

Podişului Bârladului şi în zona Podişului Sucevei

Şesurile şi versanţii modelaţi de procese deluviale oferă condiţii

pedogenetice diferite, care contribuie la apariţia solurilor intrazonale. Aşa sunt

solurile hidromorfe care se dezvoltă pe depozite lut-argiloase şi argiloase, în

care apa freatică se găseşte la adâncimi mici.

Solurile halomorfe (sărăturate) sunt cantonate în special în lungul văilor din

bazinul Jijia, cărora le aparţin soloneţurile sulfato-sodice şi solonciacurile

14

sulfatice. Acestea au fertilitate redusă şi sunt folosite în special pentru păşune. În

lunci şi şesuri se găsesc soluri aluvionare şi soluri lăcovişte.

Solurile din regiunea de luncă caracteristice tuturor văilor din bazin au luat

naştere în funcţie de materialul aluvio-coluvial în funcţie de condiţiile

hidrologice (inundaţii), hidrogeologice , climatice şi de vegetaţie.

Secţiunea a 2-aCaracteristici climatice

a) Regimul climatic, specificităţi, influenţe

Datorită poziţiei geografice, caracteristicilor reliefului şi influenţelor maselor

de aer care acţionează la latitudini temperate, clima judeţului Iaşi are un caracter

temperat-continental pronunţat, integrându-se în mod organic ansamblului

condiţiilor naturale ale Podişului Moldovei.

Valoarea medie anuală a umezealii relative a aerului la Iaşi este de 78%, cele

mai mari valori ale umezelii înregistrându-se în lunile de iarnă.

În cea mai mare parte a anului precipitaţiile cad sub formă de ploaie, cu

excepţia intervalului cuprins între 23 noiembrie şi 21 martie când se

înregistrează o medie de aproximativ 42 de zile cu ninsoare.

În sectoarele deluroase din vestul şi sudul judeţului, cantitatea medie anuală

de precipitaţii depăşeste 600 mm, în timp ce în Câmpia Moldovei coboară sub

500 mm.

Lunile cele mai bogate în precipitaţii sunt mai, iunie, iulie, cu cele mai

ridicate valori în general în luna iunie când media lunară este de 95 mm lunar. În

perioada decembrie – martie cad 25 35 mm lunar. O caracteristică a

climatului judeţului Iaşi sunt şi ploile torenţiale din sezonul cald.

Direcţia predominantă a vântului pe teritoriul judeţului Iaşi este nord-vest şi

este determinată atât de circulaţia generală a maselor de aer cât şi de orientarea

reliefului. Cele mai mari frecvenţe medii anuale pentru direcţia vântului sunt din

15

nord – vest (23,3 % la Iaşi, 29 % la Cotnari) urmate de est (14,2 %), vest (9,4

%), sud-est (8,1 %) şi nord (7,2 %), la Iaşi, şi din nord (12 %), sud (11 %), sud –

vest (10%) şi sud – est (9%) la Cotnari. Cele mai mici frecvenţe le are vântul din

direcţia nord – est (3,8% la Iaşi şi 2% la Cotnari). Calmul atmosferic are valori

relativ ridicate (22,8 % la Iaşi, 22% la Cotnari).

Valori medii ale vitezei vântului sunt de 5,9 m/s la Iaşi, respectiv 4,6 m/s la

Cotnari pe direcţia dominantă de nord – vest. Viteze medii ridicate s-au mai

înregistrat la Iaşi dinspre nord (4,8 m/s), sud-est (4,5 m/s) şi sud (4,7 m/s), iar la

Cotnari dinspre nord (3,5 m/s), sud – est (3,1 m/s), sud şi vest (2,9 m/s).

b) Regimul precipitaţiilorÎn timpul anului, regimul precipitaţiilor este de asemenea neuniform,

înregistrându-se cantităţi mari în mai şi iunie, uneori şi iulie (65-75 mm în

medie) şi mici în decembrie – martie (25 – 35 mm în medie). În proporţie de

70% ele cad sub formă de ploaie, cu excepţia intervalului din ultima decadă a

lunii noiembrie, până în ultima decadă a lunii martie, când se înregistrează în

medie 34 – 42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitaţiilor, 35 – 40% cad vara, 23

– 30% primăvara, 17 - 23% toamna şi 10 - 17% iarna.

Caracteristic pentru regimul pluviometric al judeţului este atât abundenţa cât

şi deficitul de precipitaţii, ambele fenomene având influenţe negative asupra

economiei, mai ales în zona câmpiei colinare. Un fenomen caracteristic

climatului din partea de est a ţării îl constituie ploile cu caracter torenţial din

sezonul cald, când într-un timp scurt se înregistrează cantităţi însemnate, care

pot provoca pagube.

Lipsa precipitaţiilor pe o perioadă mai mare de 10 14 zile duce la

instalarea secetei. Zonele predispuse secetelor repetate sau prelungite sunt: Podu

Iloaiei – Vlădeni; Probota – Hîrlău; Ţibana – Ţibăneşti.

Precipitaţii medii anuale (mm)

16

Precipitaţii Precipitaţii

Precipitaţii maximePrecipitaţii maxime

Caracterul continental al climatului cu nuanţe excesive impune cunoaşterea

amănunţită a condiţiilor climaterice în vederea îndeplinirii misiunilor în

concordanţă cu situaţia creată, având în vedere posibilitatea producerii unor

fenomene meteorologice periculoase: secetă, inundaţii, înzăpeziri, îngheţ

timpuriu.

Perturbaţiile atmosferice generează o gamă foarte largă de fenomene. În

principiu, orice manifestare meteorologică şi climatică de risc are ca punct de

plecare caracteristicile şi evoluţia câmpului baric. De exemplu, regimului baric

de tip ciclonic (presiune scăzută) îi sunt caracteristice furtunile, precipitaţiile

abundente, vântul foarte intens, descărcările electrice, căderile de grindină etc.,

17

Variaţia anuală a cantitaţii medii lunare la Staţia Meteorologică Iaşi

010

2030

4050

6070

8090

100

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Cantitate medie lunară de precipitaţii (1961-2013) Cantitate medie lunară de precipitaţii 2000-2013

Luna Luna Cantitatea medie

lunară de precipitaţii I 30.1II 28.9III 31.7IV 49.9V 59.8VI 89.7VII 80.0VIII 59.7IX 52.1X 32.5XI 34.1XII 37.5

Anual 574.3

DataCantitate prec_max 24

ore (l/mp)25.08.1970 136.7

LunaCantitate maximă lunară

(l/mp)iunie 1985 291.9

iar situaţiile de tip anticiclonic (presiune ridicată) pot genera secete, valuri de

călduri sau de frig, inversiuni de temperatură, ceţuri persistente etc. În acelaşi

timp, repartiţia inegală a presiunii este determinată de diferenţierile existente în

repartiţia temperaturii aerului, astfel încât nu putem decât să remarcăm

permanenta interdependenţă dintre elementele meteorologice care definesc

starea atmosferei şi fenomenele specifice acesteia.

Tot regimul baric determină fenomene atmosferice periculoase asociate unui

vânt puternic (cum sunt, vijeliile, viscol, furtuni de praf şi de nisip), corelate cu

umezeala aerului (precipitaţii abundente, perioade de uscăciune şi secetă, forme

de condensare a vaporilor de apă la suprafaţa terestră ca: bruma, chiciura,

poleiul; sau în troposfera inferioară - ceaţa) şi asociate cu valorile de

temperatura aerului.

c) TemperaturaTemperatura aerului se caracterizează printr-o medie anuală de 90C şi o

amplitudine anuală a mediilor lunare de 24 250C.

Temperatura medie lunară în cea mai rece (în general luna ianuarie) este de -

3,3oC, iar pentru luna cea mai caldă (luna iulie) este de +20,8oC.

Cea mai mare temperatură înregistrată a fost de +40,10C la Iaşi pe 22 iulie

2007, iar cea mai mică de -32,30C la Podu Iloaiei pe 23 ianuarie 1963.

La suprafaţa solului extremele termice au atins valori de + 66,60C la Iaşi în

luna iulie 1969 şi de -34,60C, la Podu Iloaiei în luna ianuarie 1963.

Variaţia anuală a temperaturilor (0C) medii lunare 1961-2013 şi 2000-2013

18

Variaţia anuală a temperaturilor medii lunare la Staţia Meteorologică Iaşi

-5

0

5

10

15

20

25

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Temperatura medie lunar? Temperatura medie lunar? (2000-2013)

Valori mediiValori medii Temperaturi extreme Temperaturi extreme

În În anul anul 20152015 au fost emise atentionari, avertizari și informari meteorologice au fost emise atentionari, avertizari și informari meteorologice pentru următoarele fenomene:pentru următoarele fenomene:

- - precipitații lichide:precipitații lichide: Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov DecNr.zile - - 6 7 11 13 5 5 10 6 3 -

- caniculăcaniculă:

Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov DecNr.zile - - - - - 4 11 5 4 - - -

- brumă:Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe DecNr.zile - - - 2 - - - - - - - -

-- chiciură/polei:chiciură/polei:Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov DecNr.zile 2 1 - - - - - - - - 1 -

-- intensificări ale vântului:intensificări ale vântului:Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov DecNr.zile 9 1 2 11 5 2 3 1 1 1 9 4

-- ninsori:ninsori:Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov DecNr.zile 5 1 - - - - - - - - 1 1

Majoritatea fenomenelor meteo-climatice prezintă un mai mare sau un

mai mic risc climatic, în funcţie de modul lor de manifestare. Între fenomenele 19

Data Tmaximă absolută(0C)22.07.2007 40.1

Data Tminimă absolută(0C)01.02.1937 -35.0

hidrometeorologice identificate ca având un potenţial de risc ridicat se

detaşează: ploile torenţiale și viscolul.

Secţiunea a 3-aReţeaua hidrografică

Teritoriul judeţului Iaşi se caracterizează printr-o zonă centrală deficitară

încadrată spre vest şi est de sectoarele străbătute de râurile Moldova, Siret şi

Prut. Din cantitatea totală a precipitaţiilor atmosferice căzute într-un an mediu,

doar 14-17% alimentează râurile şi lacurile, cea mai mare parte consumându-se

prin infiltraţie şi evaporaţie.

Alimentarea principală a râurilor este cea din ploi şi zăpezi, care participă

la formarea scurgerii cu 85% în sudul Câmpiei Moldovei şi cu 90-95% în zona

înaltă din vestul şi sudul judeţului. Influenţele factorilor climatici şi participarea

neuniformă a diferitelor surse la alimentarea râurilor, fac ca repartiţia scurgerii

în timpul anului să aibă variaţii mari. Astfel, primăvara râurile transportă, în

medie 44,3-50,7% din scurgerea anuală, vara acest volum scade la 23-30%,

toamna este doar 7,5-14,5%, iar în timpul iernii în jur de 15%.

Lacurile de pe teritoriul judeţului au un rol important în influenţarea

condiţiilor fizico-geografice, ele contribuind în mare măsură, la regularizarea

regimului hidric al râurilor pe care se găsesc, reţin mari cantităţi de apă în

perioadele de scurgere maximă din martie – iunie şi la viituri, suplimentând

scurgerea în timpul nivelelor mici. Datorită acestui fapt, unele suprafeţe pentru

agricultură şi păşuni sunt protejate împotriva inundaţiilor.

Regimul hidrografic existent face posibilă producerea unor fenomene cu

consecinţe catastrofale, în special în perioada apelor mari, ceea ce determină

aplicarea unor măsuri de prevenire oportună a populaţiei din zonele probabile a

fi afectate şi de organizare din timp a măsurilor de evacuare a populaţiei,

animalelor şi bunurilor materiale. De asemenea, acumulările de pe râuri şi

numeroasele iazuri de interes local, a căror baraje sunt executate în exclusivitate

din pământ, prezintă pericolul amplificării inundaţiilor datorită ruperii acestora.

20

Distanţa parcursă de râurile importante din judeţ este următoarea: Siretul

(77km) şi Prutul (201km), la care se adaugă Moldova Inferioară (30km),

Jijia (156km), Miletinul (60km), Bahluiul (96km) şi alţi afluenţi secundari din

bazinele acestora.

Debitele medii anuale ale râurilor sunt:

1. râul Prut (la Ungheni): 80,1m3/s;

2. râul Siret (la Lespezi): 33,2m3/s;

3. râul Moldova (la Tupilaţi): 31,1m3/s;

4. râul Jijia, la intrarea în judeţ-2m3/s, iar la Chipereşti – 7/m3/s;

5. râul Bahlui, la Hârlău-0,4m3/s, iar la Iaşi-2,28m3/s.

O caracteristică importantă a regimului hidrologic o constituie apele mari

de primăvară, viiturile şi inundaţiile condiţionate de ploile torenţiale din timpul

verii, pentru prevenirea cărora au fost realizate următoarele construcţii

hidrotehnice cu rol de apărare:

râul localizare caracteristici în metrilungime lăţime înălţime

PRUT

Trifeşti – Sculeni 27.500 4 1,5 -2,5

Grozeşti

6.000 4 2,52.000 2 25.000 2 1,54.800 0,8 1

Golăeşti 10.800 0,8 1,2Ţuţora 2.600 2 1,5

Comarna 8.500 1 1

Costuleni 7.000 1 1,52.000 1 1

Răducăneni 3.400 2 1,54.000 1 1,5

Gorban9.800 1 1,53.000 1 1,25.000 0,8 1

SIRET Hălăuceşti 9.294 3 3,2JIJIA Victoria 4.300 0,4 0,8Debite maxime înregistrate pe principalele cursuri de apă

Râul Staţia hidro H maxim(cm)

Debite maximemc/s

Înregistratîn data de

PRUTTRIFESTI

563 - 23.08.2005702 - 02.08.2008711 - 07.07.2010

SCULENI503 - 29.08.2005605 - 04.08.2008621 - 14.07.2010

UNGHENI 710 654 13.08.1991633 630 04.08.2008663 675 10.07.2010

21

PRISACANI755 742 13.08.1991619 731 06.08.2008674 889 10.07.2010

GROZESTI614 - 31.08.2005658 - 06.08.2008692 - 11.07.2010

SIRET LESPEZI 705 1855 27.07.2008662 2049 01.07.2010

JIJIA

ANDRIESENI 422 85 22.08.2005461 112 02.07.2010

VLADENI 378 77.7 23.08.2005VICTORIA 498 136 09.06.1988CHIPERESTI 488 185 10.06.1988

MILETIN SIPOTE 430 204 19.06.1985HALCENI 340 40.4 03.04.1996

BAHLUI

VAMA CU TABLA 370 55.5 19.08.2005346 59,9 25.07.2008

PARCOVACI AVAL 118 14.7 19.08.2005HARLAU 608 119 22.07.1974BELCESTI 175 11.4 20.08.2005PODU ILOAIEI 364 125 13.07.1969IAŞI 368 87 19.06.1985HOLBOCA 311 104 19.06.1985

MAGURA CARJOAIA 125 19.1 29.07.1991294 95,9 25.07.2008

BAHLUET TG. FRUMOS 338 87.8 20.08.2005350 95 24.07.2008

PODU ILOAIEI 314 31.8 13.07.1969VOINESTI CUCUTENI AVAL 142 8.8 10.05.2005LOCII CIURBESTI AVAL 135 6.8 08.05.2005NICOLINA IAŞI 376 92.5 27.04.1963VAMASOAIA IAŞI 250 74.5 21.07.1974SACOVĂŢ ŢIBANA 420 66,8 24.07.2008STAVNIC FRENCIUGI 455 38,2 25.07.2008

Debite minime Scurgerea minimă are loc în perioada vară – toamnă, datorită cantităţilor

mici de apă căzute în lunile august - septembrie şi a temperaturilor ridicate, cât

şi în iernile cu temperaturi foarte scăzute când alimentarea râurilor se face

exclusiv din rezervele subterane . Debitele minime zilnice şi medii lunare (p =

95%), în regim natural sunt prezentate mai jos pentru principalele secţiuni din

bazin: Râul Secţiunea Q minim lunar Q minim zilnic

Prut s.h. Ungheni 20,4 mc/s 10,0 mc/s

Jijia am. conf. Prut 0,20 mc/s; 0,05 mc/s

Bahlui am. conf. Jijia 0,07 mc/s 0,002 mc/s

Siret s.h. Lespezi 10,5mc/s 2,05 mc/s

Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, marea majoritate

fiind artificiale, create prin bararea văilor. Cele mai numeroase se întâlnesc în

22

zona câmpiei colinare, constituind o caracteristică atât prin număr cât şi prin

dispunerea lor „ în salbă”.

Pe total judeţ sunt 20 acumulări de apă complexe, din care 5 sunt

nepermanente. Cele permanente au un volum de 55,6 mil. m3 şi o suprafaţă de

1.922 ha, la care se adaugă 71 iazuri piscicole, cu un volum de 6,65 mil. m3 şi o

suprafaţă de 4255 ha. Mai importante sunt acumulările Tansa, Hălceni,

Tungujei, Ciurbeşti, Podu Iloaiei şi amenajările piscicole Vlădeni, Osoi,

Cârniceni, Borşa, Gorban.

O situaţie deosebit de precară o constituie administrarea iazurilor săteşti.

În prezent în judeţul Iaşi din 1.617 ha iazuri deţinute de 52 de consilii comunale

locale, doar 318 ha prezintă siguranţă în exploatare, reprezentând 19,7%, iar

restul nu sunt adecvate pentru utilizare: 11,6% au o stare medie; 35,8% au o

stare rea; iar 32,2% sunt rupte, transformate adesea în islaz sau chiar luate în

cultură.

Resursele de apă de suprafaţă sunt completate de acumulările complexe al

căror volum util totalizează peste 55.910.000 mii m³, precum şi de iazuri cu un

volum total de peste 6 milioane m³. Lacurile de acumulare Pârcovaci, Tansa,

Chiriţa, Hălceni, Tungujei asigură un volum total pentru alimentări cu apă ale

localităţilor de 38.800.000 mii m³. Informaţiile privind acumulările complexe de

apă din judeţul Iaşi sunt sintetizate în Anexa nr.4.

Secţiunea a 4-aDate demografice

Potrivit rezultatelor recensământului din 2011, populaţia stabilă a judeţului

Iaşi a fost de 772.348 mii persoane. Din totalul populaţiei stabile 355.120 mii

persoane aveau domiciliul, reşedinţa în municipii şi oraşe (45,8%), iar 417.228

mii persoane locuiau în comune (54,2%).

Densitate :

Judeţul Iaşi Numărul locuitorilor Locuitori / km2

29 decembrie 1930 420488 76,80

25 ianuarie 1948 431586 78,80

23

21 februarie 1956 516635 94,30

15 martie 1966 619027 113,00

5 ianuarie 1977 729243 133,20

7 ianuarie 1992 811342 148,20

18 martie 2002 816910 149,20

20 octombrie 2011 772348 141,06

Populaţia judeţului pe localităţi, potrivit rezultatelor recensământului din

2011, este prezentată în Anexa nr.5. :

Mişcarea naturală a populaţiei

Judeţul Iaşi Total Urban Rural

Date absolute (număr)      

Născuţi-vii 8425 3870 4555

Decese 8547 3460 5087

Sporul natural -122 410 -532

Căsătorii 5177 3136 2041

Divorţuri 1046 605 441

Născuţi-morţi 23 9 14

Decese la o vârstă sub 1 an 73 15 58

1) Date definitive; 2) Date provizorii 2015

Secţiunea a 5-aCăi de comunicaţie

Localităţile urbane sunt dispuse de-a lungul principalelor căi de comunicaţie

rutieră sau feroviară, devenind astfel principale noduri de comunicaţie şi

transport.

a. căi rutiere:

Reţeaua rutieră a judeţului o lungime totală de 2291,63 km, din care:

- 345 km drumuri naţionale;

- 992,63 km drumuri judeţene;

- 1379,816 km drumuri comunale.

Principalele căi de comunicaţie rutieră care străbat judeţul sunt:

- drumuri europene: E 583 PCTF Sculeni – Iaşi- Tg. Frumos – E 85;

( DN 28)

24

- drumuri naţionale: DN 24 Iaşi – Vaslui;

DN 28 B Tg. Frumos – Hârlău – Botoşani;

DN 28 Iaşi – PCTF Albiţa;

DN 28 A Tg. Frumos-Paşcani-Moţca;

DN 24C Iaşi –Stânca Costeşti.

- drumuri judeţene (cele mai circulate):

D.J.248 Iaşi – Ţibăneşti; Iaşi-Scînteia

D.J.282 Iaşi- Plugari-Andrieşeni;

D.J.208 Paşcani-Iugani-Sireţel;

D.J.281 Paşcani-Todireşti-Cotnari-Belceşti.

b. căi feroviare:

Căile de comunicaţie feroviară existente pe raza judeţului Iaşi au o lungime

totală de 290 km, dintre care:

- cale ferată electrificată: 135km;

- cale ferată neelectrificată: 155km;

- linie ferată cu ecartament larg: 15km;

- linie ferată cu ecartament normal, cu o cale: 135km;

- linie ferată cu ecartament normal cu două căi: 140km.

Principalele căi feroviare şi noduri feroviare din judeţul Iaşi sunt

următoarele:

- magistrala 600: Iaşi – Vaslui – Bârlad – Tecuci

500: Paşcani – Roman – Bacău – Bucureşti

- linia ferată 606: Iaşi - Paşcani, 608 Iaşi – Dorohoi, 612: Iaşi

– Hîrlău

TUNELURI DE CALE FERATĂ

aparţinând Sucursalei Regionale C.F. Iaşi aflate pe raza de responsabilitate a judetul Iaşi

Nr. rt enumirea tuneluluiKm.

Intrare lesire

Locaţia conf. Cod BAR Lungime

1.Birnova km. 389+551,45 -

389+788,22

Linia 600 Tecuci-IaşiLat.47.00.9805 NLong.027.34.5267

236,8 m

2. Km 389+547-389+788 Linia 600 Tecuci-Iaşi 241m25

Birnova Lat.47.00.8958 NLong.027.34.3682

3Movileni km. 8+141-9+105

Linia 63 Letcani DorohoiLat.47:15.6853 N

Long.027:22.5927 E

964 m

4Cristești km.10+301-11+150,

Sectia de circulatie 519 PAŞCANI - TÂRGU

NEAMŢ,Lat: 47. 16.6410 N, Long. :026.35.68

5E

840 mc. căi aerieneAeroportul Internaţional Iaşi este amplasat în partea de N-E a judeţului

Iaşi, pe strada Moara de Vînt nr. 34.

Capacitatea maxima de procesara a terminalelor: T3 - 320 pasageri/ora, T2

- 150 pasageri/ora

Lungimea pistei de aterizare - 2400m

Operatorii aerieni care isi desfasoara activitatea pe Aeroportul Iasi:

TAROM, AUSTRIAN AIRLINES, BLUE AIR, WIZZ AIR, AIR

BUCHAREST, AEGEAN AIRLINES.

Rute de zbor curse regulate, catre: OTOPENI, LONDRA, TELAVIV,

MUNCHEN, BOLOGNA, TORINO, ISTANBUL, ROMA, VIENA, KOLN,

PARIS, BARCELONA, BRUXEL, CATANIA, TREVISO, LARNACA,

BERGAMO.

Rute de zbor curse charter, catre: ZAKYNTHOS, ANTALYA,

HERAKLION, RHODOS.

Aeronave clasa C / capacitate de transport: ATR 42 - 48 pasageri ATR 72 - 68 pasageri DH4-800 - 70 pasageri F70 - 72 pasageri F100 - 102 pasageri A318 - 107 pasageri A320 - 180 pasageri B737-300 - 136 pasageri B737-400 - 170 pasageri B737-500 - 126 pasageri B737-700 - 144 pasageri B737-800 - 189 pasageri

Aeronavele survolează zonele Aroneanu şi Dorobanţi sau Tătăraşi şi

Mogoşeşti.26

Evenimente deosebite nu au fost înregistrate în ultima perioadă de timp.

Secţiunea a 6-a

Dezvoltare economică

Capacitatea industrială actuală a judeţului, combinată cu situarea într-o

zonă cu numeroase resurse naturale şi materii prime, fac din judeţul Iaşi un

important obiectiv comercial şi industrial, cu un potenţial dezvoltat pentru viitor.

Evoluţia pozitivă a economiei judeţului Iaşi din ultimii ani, creşterea

volumului exporturilor, precum şi tendinţa de creştere pozitivă a comerţului şi

serviciilor demonstrează importanţa judeţului ca spaţiu al rutelor comerciale din

Vest spre Est şi din Nord spre Sud.

Cele mai importante sectoare economice ale judeţului sunt: industria alimentară, textilă, metalurgică, chimică, construcţiile şi transportul.

a) Ramuri

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Totaldin care: pe clase de mărime, după numărul de

salariaţi0-9 10-49 50-249 250 şi peste

Judeţul Iaşi 16115 14025 1706 323 61

Industrie extractivă 14 11 3 - -

Industrie prelucrătoare 1782 1248 380 124 30

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 18 9 3 2 4

Construcţii 1333 1027 228 66 12

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

7515 6790 663 59 3

Hoteluri şi restaurante 627 511 106 10 -

Transport, depozitare şi comunicaţii 936 819 93 17 7

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

3025 2821 161 39 4

Învăţământ 1) 95 87 8 - -

Sănătate şi asistenţă socială 1) 318 300 17 1 -

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

452 402 44 5 1

27

Obiective economice mai importante:

- SC ANTIBIOTICE S.A.- producţie medicamente;

- SC VEOLIA ENERGIE S.A. 1–2 producerea energie electrice şi

termice;

- SC ROMTEC AUSTRIA S.A. Iaşi – produse chimice;

- SC ROMPAK S.A.- PAŞCANI – produse pentru panificaţie.

- COMPLEXUL PALACE.

b) Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare

În judeţul Iaşi, principalii operatori economici care au

depozite/rezervoare, capacităţi de stocare sunt:

- VEOLIA ENERGIE SA I – 6879 to păcură

- VEOLIA ENERGIE SA II 1530 to păcură, combustibil lichid ușor tip 3

104 to,

- 47,5 to acid clorhidric, 88 517 to cărbune energetic

28

- S.C. ANTIBIOTICE S.A – 10 to soluţie amoniacală, acid clorhidric

35%- 20 to, metanol tehnic 57 to, acetonă tehnică 90 to ;

- S.C. ROMTEC AUSTRIA S.R.L. IAŞI – metanol 115 to, etanol 221 to,

gpl 13,5 to, soluție 35% alcool – 115 to.

-S.C. Rompak Paşcani S.A., acid sulfuric 96% -120 to, apa amoniacala

24%-30 to, amoniac anhidru 8 to, hipoclorit de sodiu 15%- 2 to, acid

azotic 10 to, hidroxid de sodium 100 to, acid fosforic 6 to, formaldehidă

37% - 1 to, etilen glicol -10 to, motorină 40 to, combustibil lichid ușor

250 to.

c) Fond funciar :Suprafaţa totală 547.558 ha a jud.Iaşi cuprinde, după modul de folosinţă

terenuri:

Total Total 547558- Proprietate privata 416039

Agricola Total 380080- Proprietate privata 339781

Arabila Total 255705- Proprietate privata 24574

7Pasuni Total 85421- Proprietate privata 58361

Finete Total 22007- Proprietate privata 2063

2Vii si pepiniere viticole Total 10947- Proprietate privata 9805

Livezi si pepiniere pomicole Total 6000- Proprietate privata 5236

Terenuri neagricole total Total 167478- Proprietate privata 76258Paduri si alta vegetatie forestiera Total 97436

- Proprietate privata 28107Ocupata cu ape, balti Total 13330

- Proprietate privata 5211Ocupata cu constructii Total 19256

- Proprietate privata 16167Cai de comunicatii si cai ferate Total 10225

- Proprietate privata 2393Terenuri degradate si neproductive Total 27231

Proprietate privata 24380

29

d) Creşterea animalelor

30

31

d) Turism/capacităţi de primire turisticăPrestigiosul patrimoniu şi artistic al judeţului, permanentul tezaur folcloric

şi etnografic, rezervaţiile şi resursele naturale Repedea, Valea Lungă,

izvoarele de ape minerale Nicolina, Strunga, etc., podgoriile vestite de la

Cotnari precum şi postura de veritabil nod feroviar şi rutier au favorizat

dezvoltarea unui turism susţinut şi eficient, cu multiple posibilităţi de

optimizare şi diversificare.

Între atracţiile turistice din municipiul Iaşi se numără: Catedrala

Mitropolitană, Biserica Trei Ierarhi, Palatul Culturii, Teatrul Naţional „Vasile

Alecsandri”, Biblioteca Central Universitară “Mihai Eminescu”, Universitatea

“Al.I.Cuza”, Univ. Gh. Asachi, Univ. de Agronomie „Ion Ionescu de la Brad”

şi de asemenea numărul mare al caselor memoriale, al muzeelor, al lăcaşurilor

de cult şi al şcolilor de toate gradele.

În judeţ ca obiective turistice de mare valoare sunt monumentele istorice:

Palatul domnitorului Al.I.Cuza de la Ruginoasa, casa memorială şi mausoleul

“Vasile Alecsandri” de la Mirceşti, mărturiile arheologice ale civilizaţiei

neolitice “Cucuteni” din mileniile IV-III î.e.n.. situate lângă localitatea

Cucuteni, ruinele curţii domneşti şi Cetăţii dacice de la Cotnari. Ca zone

turistice pot fi remarcate: Bucium-Repedea, Dobrovăţ-Bârnova, Ciric-

Aroneanu, Cucuteni – Cotnari-Hîrlău, Codrii Paşcanilor, Breazu-Copou-

Grădina Botanică.

În acest cadru între structurile de cazare turistică mai apreciate se numără:

Hotel Unirea, Hotel Astoria, Hotel Traian, Hotel Moldova, Hotel Europa,

Hotel Ramada, Hotel Select, cabanele din zona Ciric, Staţiune Nicolina,

motelul Bucium, complexul “Codrii Paşcanilor” etc..

f) Apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei

În judeţul Iaşi, pe lângă agenţii economici consacraţi din domeniul

comerţului care s-au dezvoltat în ultima perioadă (Carrefour, Pracktiker,

Complex Palace, Kaufland, Metro Cash&Carry, Dedeman, Selgros s.a.),

conform “Topului Firmelor Ieşene” realizat de Camera de Comerţ şi

32

Industrie Iaşi, noi activităţi economice în cadrul zonei se înregistrează în

următoarele domenii:

Firme ieşene clasate în topul național al firmelor din România 1

Firma Loc naţional

Domeniul Grupa de activităţi Clasa de mărime

TOTALGAZ INDUSTRIE SRL 4

CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI

HIGH-TECH

Fabricarea de echipamente de masura, verificare, control si navigatie; productia de

ceasuriIntreprinderi Mari

TEC TELECOM SRL 5CERCETARE-

DEZVOLTARE ŞI HIGH-TECH

Activitati de telecomunicatii prin retele cu cablu Intreprinderi Mijlocii

E.ON BUSINESS SERVICES IASI SRL 7

CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI

HIGH-TECHActivitati de servicii in tehnologia informatiei Intreprinderi Mijlocii

ELECTRA SRL 1CERCETARE-

DEZVOLTARE ŞI HIGH-TECH

Fabricarea produselor electronice de larg consum Intreprinderi Mijlocii

MARCEL SRL 2 INDUSTRIE Productia, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne Intreprinderi Mijlocii

AVA STAR SRL 9 INDUSTRIE Productia, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne Intreprinderi Mijlocii

AGROPAN IMPEX SRL 5 INDUSTRIE Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase Intreprinderi Mari

TE-ROX PROD SRL 5 INDUSTRIE Fabricarea altor articole textile Intreprinderi MariEUROTEX COMPANY

SRL 5 INDUSTRIE Fabricarea articolelor de imbracaminte, cu exceptia articolelor din blana Intreprinderi Mari

DANA POINT SRL 5 INDUSTRIE

Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie si a articolelor

de harnasament; prepararea si vopsirea blanurilor

Intreprinderi Mijlocii

PETRO GRUP SRL 7 INDUSTRIE Fabricarea incaltamintei Intreprinderi MijlociiPOLIROM PACKAGING

SRL 4 INDUSTRIE Tiparire si activitati de servicii conexe tiparirii Intreprinderi Mijlocii

CHEMICAL COMPANY SA 9 INDUSTRIE

Fabricarea produselor chimice de baza, a ingrasamintelor si produselor azotoase;

fabricarea materialelor plastice si aIntreprinderi Mijlocii

FONDAL INTERNATIONAL SRL 6 INDUSTRIE Turnarea metalelor Intreprinderi Mijlocii

QUARTZ MATRIX SRL 2 INDUSTRIE Fabricarea calculatoarelor si a echipamentelor periferice Intreprinderi Mijlocii

BMT AEROSPACE ROMÂNIA SRL 3 INDUSTRIE Fabricarea de masini si utilaje de utilizare

generala Intreprinderi Mijlocii

IG WATTEEUW ROMANIA SRL 2 INDUSTRIE Fabricarea de masini si utilaje de utilizare

generala Intreprinderi Mari

IASISTING SRL 7 INDUSTRIE Fabricarea altor masini si utilaje de utilizare generala Intreprinderi Mijlocii

OMCO ROMANIA SRL 5 INDUSTRIE Fabricarea altor masini si utilaje de utilizare generala Intreprinderi Mari

DELPHI DIESEL SYSTEMS ROMANIA

SRL4 INDUSTRIE Productia de piese si accesorii pentru

autovehicule si pentru motoare de autovehiculeIntreprinderi Foarte

Mari

SIOROM SRL 4 INDUSTRIE Alte activitati industriale Intreprinderi Mijlocii

FIDELIS ENERGY SRL 8 INDUSTRIE Productia, transportul si distributia energiei electrice Intreprinderi Mijlocii

FITERMAN PHARMA SRL 2 INDUSTRIE Fabricarea preparatelor farmaceutice Intreprinderi Mijlocii

TECHNOSTEEL LBR SRL 2 INDUSTRIE Productia de tuburi, tevi, profile tubulare si

accesorii pentru acestea, din otel Intreprinderi Mijlocii

PROINVEST GROUP SRL 2 INDUSTRIE Fabricarea altor produse prin prelucrarea

primara a otelului Intreprinderi Mijlocii

ROM TRADING COMPANY SRL 3

AGRICULTURĂ, PESCUIT ŞI

PISCICULTURĂCresterea animalelor Intreprinderi Mari

AVI-TOP SA 8AGRICULTURĂ,

PESCUIT ŞI PISCICULTURĂ

Cresterea animalelor Intreprinderi Mari

NUTRIMOLD SA 7 AGRICULTURĂ, PESCUIT ŞI

Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor Intreprinderi Mijlocii

1 Situație întocmită de Camera de Comerț și Industrie Iasi33

PISCICULTURĂ

BUILD CORP SRL 1 CONSTRUCŢII Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale Intreprinderi Mijlocii

EMIT GROUP RO-ERCOLE MARELLI

IMPIANTI TECNOLOGICI SRL

3 CONSTRUCŢII Lucrari de constructii a altor proiecte ingineresti Intreprinderi Mijlocii

CONSTRUCTII HIDROTEHNICE SA 6 CONSTRUCŢII Lucrari de constructii a altor proiecte ingineresti Intreprinderi Mijlocii

CLIMA THERM CENTER SRL 10 CONSTRUCŢII Lucrari de instalatii electrice si tehnico-sanitare

si alte lucrari de instalatii pentru constructii Intreprinderi Mijlocii

DAS SRL 7 CONSTRUCŢII Lucrari de instalatii electrice si tehnico-sanitare si alte lucrari de instalatii pentru constructii Intreprinderi Mari

IULIUS MANAGEMENT CENTER SRL 1 SERVICII Activitati de consultanta in management Intreprinderi Mari

PIM SRL 2 SERVICII Activitati de secretariat si servicii suport Intreprinderi Mijlocii

ROYAL AMEX SRL 5 SERVICII Activitati de jocuri de noroc si pariuri Intreprinderi MijlociiVEO WORLDWIDE

SERVICES SRL 1 SERVICII Alte activitati de servicii informationale Intreprinderi Mijlocii

OPEN MIND SRL 7 SERVICII Activitati ale centrelor de intermediere telefonica (call center) Intreprinderi Mijlocii

XEROX BUSINESS SERVICES ROMÂNIA

SRL2 SERVICII Activitati ale centrelor de intermediere telefonica

(call center)Intreprinderi Foarte

Mari

AMO PRESS RETAIL SRL 5 COMERŢ ŞI TURISM Comert cu amanuntul de bunuri culturale si

recreative, in magazine specializate Intreprinderi Mijlocii

SEDCOM LIBRIS SA IASI 3 COMERŢ ŞI TURISM Comert cu amanuntul de bunuri culturale si

recreative, in magazine specializate Intreprinderi Mijlocii

BUSINESS DIVISION GROUP SRL 4 COMERŢ ŞI TURISM Comert cu amanuntul care nu se efectueaza prin

magazine, standuri, chioscuri si piete Intreprinderi Mijlocii

NOVOTRONIC SRL 8 COMERŢ ŞI TURISM Baruri si alte activitati de servire a bauturilor Intreprinderi MijlociiZHONGMIN WIN

INDUSTRIAL SRL 8 COMERŢ ŞI TURISM Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente si alte servicii de alimentatie Intreprinderi Mijlocii

MADO CORPORATION SRL 4 COMERŢ ŞI TURISM Restaurante Intreprinderi Mari

g) Resurse naturaleCercetările efectuate au reliefat resurse de interes local: nisipuri, pietrişuri şi

gresii calcaroase utilizate în construcţii; argilă sarmatică şi cuaternară pentru

produse ceramice, valorificate în localităţile Ciurea, Tomeşti, Holboca,

Belceşti, Movileni, Tansa; ape minerale predominant sulfuroase care au

calităţi terapeutice – zone din Iaşi (Nicolina, Galata, Bucium, Copou şi

Breazu), Strunga, Cucuteni, Băiceni, Pârcovaci - Hârlău, Leţcani,

Răducăneni.

Vegetaţia naturală este specific de silvo-stepă, iar cea silvică este

reprezentată de păduri de foioase (specii de fag, stejar, gorun, carpen, plop,

salcie etc.).

Fauna are specii de interes cinegetic: capra roşie, mistreţul, vulpi, lupi,

iepuri, viezuri, fazani, păsări de penaj, etc.

Secţiunea a 7-a

34

Infrastructură locală

a) Instituţii de cultură/învăţământ Tradiţia de puternic şi important centru cultural al ţării, este atestată

pentru oraşul Iaşi, încă din sec.XVII (Academia Vasiliană, şcoala superioară de

limbă slavonă şi greacă, prima tipografie, etc.)

Cu un patrimoniu ce include 20 de case memoriale, din care 10 muzee

precum şi circa 580 de monumente istorice şi arhitectură, vestigii preţioase ale

culturii şi civilizaţiei, judeţul Iaşi se situează printre primele judeţe “muzeu” ale

ţării.

În Iaşi a luat fiinţă primul teatru naţional din ţară în limba română –

Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri”, de mare valoare sunt şi Filarmonica

“George Enescu”, precum şi primul Teatru pentru copii şi tineret

“Luceafărul”.Celor două teatre şi instituţii muzicale li se alătură 6 case de

cultură, 119 cămine culturale, 636 biblioteci.

Principalele instituţii de învăţământ se află în municipiul Iaşi:

Universitatea “Al .I.Cuza”, Universitatea de Agronomie „Ion Ionescu de la

Brad”, Universitatea Gh.Asachi, Universitatea “Petre Andrei”, Universitatea de

Medicină “Grigore T. Popa” şi deasemenea funcţionează în mun.Iaşi: 15 licee,

colegii şi grupuri şcolare, 25 şcoli generale, 1 şcoală de arte şi meserii, 1 şcoală

postliceală şi 42 de grădiniţe.

În municipiul Paşcani funcţionează: 2 licee, 2 grupuri şcolare, 7 şcoli

generale, 1 şcoală de arte şi meserii, 1 şcoală postliceală şi 5 grădiniţe.

În oraşul Târgu Frumos funcţionează: 1 liceu, 1 grup şcolar, 2 şcoli

generale şi 2 grădiniţe.

În oraşul Hîrlău funcţionează: 1 liceu, 1 grup şcolar, 2 şcoli generale şi 2

grădiniţe . În oraşul Podu-Iloaiei funcţionează 1 grup şcolar, 2 şcoli generale şi 1

grădiniţă.

În mediul rural sunt: 2 licee, 5 grupuri şcolare, 52 şcoli de arte şi meserii

şi 139 de şcoli generale şi grădiniţe.

35

e) Ocrotirea sănătăţii în judeţul Iaşi

UNITATIUNITATI SANITARESANITARE PUBLICE cuPUBLICE cu paturipaturi : 1: 1 77 Nr.Nr.crtcrt

Denumire Denumire Nr.paturiNr.paturi

1 SPITALUL CLINIC DE URGENTA PENTRU COPII "SF.MARIA" IASI 6522 INSTITUTUL REGIONAL DE ONCOLOGIE IASI 3003 SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA "SF. SPIRIDON" IASI 1153

4 INSTITUTUL DE BOLI CARDIOVASCULARE "PROF.DR. G.I.M. GEORGESCU" 130

5 SPITALUL CLINIC DR.C.I.PARHON IASI 2066 SPITALUL DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE "CUZA-VODA" IASI 410

7 SPITALUL CLINIC OBSTETRICA-GINECOLOGIE "ELENA DOAMNA" IASI 120

8 SPITALUL CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE IASI 3409 INSTITUTUL CLINIC DE PSIHIATRIE SOCOLA IASI 87010 SPITALUL CLINIC DE BOLI INFECTIOASE "SF. PARASCHEVA" IASI 30011 SP. CL. URGENTA "PROF. DR. N. OBLU" IASI 32112 SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE IASI 53013 SPITALUL MUNICIPAL DE URGENTA PASCANI 38514 SPITALUL DE BOLI CRONICE TARGU FRUMOS 1515 SPITALUL ORASENESC HARLAU 110

16 SPITAL DE PSIHIATRIE SI PT.MASURI DE SIGURANTA PĂDURENI GRAJDURI 240

17 PREVENTORIUL TBC COPII DELENI 150

UNITATI SANITARE PUBLICE ALE ALTOR MINISTERE: 3 1. SPITALUL CLINIC CF IASI2. SPITALUL GENERAL CF PASCANI3. SPITALUL MILITAR CLINIC DE URGENTA " DR. IACOB CZIHAC"

UNITATI SANITARE PRIVATE cu paturi spitalizare continua 8 Nr.crt.Nr.crt. Denumire Denumire Nr.paturiNr.paturi

1 SC ELYTIS HOSPITAL SRL 1462 SPITALUL PROVIDENTA 1023 VITAL MEDICAL CENTER MEMORY SRL 604 ARCADIA HOSPITAL 1455 ARCADIA CARDIO 416 CENTRUL DE ONCOLOGIE EUROCLINIC SRL 207 SC RED HOSPITAL SRL - SPITALUL SF. SAVA 1808 ASOCIATIA DR. MICU VASILE 30

UNITATI SANITARE PRIVATE cu paturi spitalizare de zi1. SC CARDIOMED SRL2. SC CONSULTMED SRL3. PRO LIFE CLINICS SRL4. TRANSMED EXPERT S.R.L.5. SANOPTIC S.R.L6. "SF. NICOLAE" SRL IASI7. S.C. MED LIFE S.A.

36

CENTRE DE DIALIZA - PRIVATE1. FRESENIUS NEFROCARE2. SC NEFROCARE MS SRL

DISPENSARE: TBC 3 (Iasi, Pascani, Harlau)

UNITATI MEDICO SOCIALE: UMS Raducaneni: 55 paturiUMS Bivolari: 60 paturiUMS Podu lloaiei: 45 paturi

CABINETE MEDICALE PRIVATE: STOMATOLOGIE: 690 (toate formele de organizare)MEDICINA DE FAMILIE: 564ALTE SPECIALITATI: 433

LABORATOARE MEDICALE PUBLICE - 90

d) Reţele de utilităţi

Reţele de apă-canal:

În judeţul Iaşi în majoritatea localităților există sisteme centralizate de

alimentare cu apă și sisteme centralizate de canalizare.

Alimentare cu apă:

- Sistem de alimentare Timişeşti

Sursa Timişeşti aflată la 103 Km de oraşul Iaşi, amonte de satul Timişeşti,

realizează alimentarea cu apă potabilă a municipiului Iaşi precum şi a

localităţilor Târgu Frumos şi Podu Iloaiei. Conducta de aducţiune de la captarea

veche în lungime de 103 km este realizată din materiale diferite ( fontă, beton

armat, oţel) cu diametre de Dn 400 mm; Dn 600 mm ; Dn 800 mm. Conducta de

aducţiune veche se desparte de cea noua la Sabaoani, ajunge la Oteleni – km 51,

cămin de rupere a presiunii – Buda, Brăieşti (km 57, cămin de rupere a

presiunii), Albeşti şi întâlneste apoi conducta veche înainte de Sârca. Pe acest

traseu se mai află si castelul piezometric de la Săbăoani care a fost realizat

pentru a învinge diferenţa de nivel creată de dealul Oţeleni.

37

- Sistem de alimentare Prut – Chirita – Sorogari

În perioada 1955 – 1984 au fost executate lucrări de investiţii pentru

alimentarea cu apă din sursa Prut. Acest sistem foloseşte apă de suprafaţă din

râul Prut şi asigură un debit de apă potabilă de 1700 l/s şi 1600 l/s apa

industrială prin realizarea a 2 prize de mal amplasate pe malul râului Prut în

zona comunei Tuţora, cu o capacitate totală de 4900 l/s. De la priza Prut apa este

transportată prin 5 conducte de aducţiune la staţia de pompare Chiriţa sau în

lacul de acumulare Chiriţa care reprezintă predecantorul apei de suprafaţă. Lacul

de predecantare Chiriţa are o capacitate de 3.877.500 mc la nivel mediu de

exploatare şi un volum mort de 101.200 mc; poate asigura volumul de apă necesar

municipiului Iaşi pentru o perioadă de cca o săptămână.

Reteaua de distribuţie:

- Reţea distribuţie apă industrială

Apa industrială este furnizată prin intermediul staţiei de pompare Chiriţa,

principalul consumator fiind S.C.Veolia Energie SA .

- Reţeaua de distribuţie apă potabilă

Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile din municipiul Iaşi

este de 476 km si se realizează prin:

-reţele principale cu diametre de 250 – l000 mm

-retele secundare de tipul mixt (inelar combinat cu ramificaţii) şi de

serviciu cu diametru de la 80 - 200 mm.

-branşamente cu cămine de apometru,

-cămine de vane, aerisire şi cămine de golire.

Reteaua de canalizarea apelor uzate:

Canalizarea municipiului Iaşi datează de la începutul acestui secol şi a fost

prevăzută să funcţioneze în sistem unitar. Pînă în anul 1911, canalizarea oraşului

a fost realizată în mod rudimentar, canalele construite în această perioadă, fiind

din zidărie de piatră şi deservind o parte din centrul localităţii. Descărcarea

apelor uzate se făcea direct în rîul Bahlui. Pe baza studiilor elaborate în perioada

1909-1911 canalizarea oraşului a fost extinsă şi sistematizată Din lungimea 38

totală a reţelei de canalizare de 386 km, colectoarele vizitabile reprezintă 67 km,

cămine de racord 7450 bucăţi, guri de scurgere 5500 buc, deversoare prevăzute

cu stavile care permit descărcarea apelor cu un grad maxim de diluţie 1/5 în rîul

Bahlui 21 buc. Statia de epurare a municipiului Iaşi este printre cele mai mari

staţii din tara, în prezent ea preluând un debit mediu de 4,2 mc/s. Staţia de

epurare este dimensionată pentru un debit total de 4200 l/s şi 8400 l/s pe timp

de ploaie.

Reţele energetice

- Energie electrică

Numărul aproximativ de consumatori de energie electrică, abonaţi ai E-ON

MOLDOVA în judetul Iasi este de 290.597.

Lungimea reţelelor electrice în funcţiune este de:

reţele electrice de înalta tensiune - 537 km;

reţele electrice de medie tensiune - 3766 km, din care in linie electrica

subterana 1028 km;

reţele electrice de joasa tensiune - 6281 km din care in linie electrica

subterana 2540 km.

- Energie termică

numărul aproximativ de abonaţi 2567 buc;

numărul aproximativ de consumatori de abur alimentaţi direct din reţeaua

de transport: 8 contracte agenţi economici, unităţi sanitare şi de

învăţământ.

numărul aproximativ de consumatori de apă fierbinte alimentaţi direct din

reţeaua de transport: 84 contracte;

numărul aproximativ de consumatori de apă fierbinte alimentaţi din

reţeaua de distribuţie: 2428 contracte;

numărul aproximativ de consumatori de apă fierbinte alimentaţi din

centrale termice de cvartal: 47 contracte;

reţelele de termoficare, magistrale şi racorduri de apă fierbinte,

alimentează cele 250 puncte termice şi 41 de module termice existente în

39

prezent în municipiul Iaşi, din care 127 PT şi modulele sunt în

administrarea SC Veolia Energie SA .

- Gaze naturale

- numărul aproximativ de abonaţi in judetul Iasi - 83.141;

- lungimi reţele de distribuţie judetul Iasi - 859.809 km

d) Locuri de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă

La nivelul judeţului Iaşi activitatea de evacuare şi cazare a sinistraţilor

este reglementată prin "Planurile de evacuare în situaţii de urgenţă" întocmite la

nivelul fiecărei localităţi şi la nivelul instituţiilor şi operatorilor economici care

pot fi afectaţi de diferitele tipuri de risc. Aceste planuri au fost întocmite în

conformitate cu O.M.A.I. nr. 1184 din 06.02.2006 iar în conţinutul acestora se

precizează :

Evacuarea va fi efectuată în:

- Varianta I - de regulă locaţiile pentru evacuare se stabilesc în clădiri

(şcoli, cămine culturale, biserici, etc.) deoarece acestea asigură un

minim de confort şi utilităţi necesare unui trai decent şi prevenirea

îmbolnăvirilor şi epidemiilor. Acestea pot funcţiona o perioadă mai

lungă de timp, până la înlăturarea pericolului şi în orice anotimp.

- Varianta II - dacă această posibilitate nu există sau clădirile vizate

sunt în zona de dezastru, se stabilesc zone în afara localităţilor, pe

înălţimi predominante, pe lângă ape curgătoare, unde se înfiinţează

tabere. Acestea nu pot funcţiona mult timp, fiind o măsură provizorie

şi care funcţionează numai pe timp favorabil.

Aceste locuri de adunare şi cele de cazare a sinistraţilor au fost stabilite de

organele abilitate încă de pe timp de normalitate şi sunt concret specificate în

planurile fiecărei localităţi în parte precum şi în planurile instituţiilor şi

operatorilor economici care se evacuează în situaţii de urgenţă şi sunt prezentate

în Anexa 10.”

40

Secţiunea a 8-aSpecific regional/local

Vecinătăţi:

Punctul extrem Vecinătăţi Longitudinea estică Latitudinea nordică

NORD Satul TabăraComuna Bovolari

Judeţul Botoşani 270 21, 31,, 470 34, 03,,

SUD Satul Podolenii de JosComuna Cozmeşti Judeţul Vaslui 280 01, 44,, 460 50, 54,,

EST Satul ScopoşeniComuna Gorban

Republica Moldova 280 06, 11,, 460 55, 21,,

VEST Satul IorcaniComuna Tătăruşi Judeţul Neamţ 260 31, 09,, 470 20, 58,,

Riscuri transfrontaliere

Obiectivele sursă de risc au fost inventariate de către Inspectoratul pentru

Situaţii de Urgenţă al Judeţului Iaşi, Sistemul de Gospodărire al Apelor Iaşi şi

Agenţia de Protecţie a Mediului Iaşi, dar capacităţile inventariate în instalaţiile

tehnologice şi de stocare nu sunt mai mari sau egale decât cele specificate în

Anexa nr. 1 , Partea I la Convenţia UNECE aprobată prin legea nr. 92/2003. În

concluzie judeţul Iaşi nu este o sursă de risc transfrontalier.

41

Capitolul IIIAnaliza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă

Secţiunea I Analiza riscurilor naturale

1. Inundaţii Inundaţii datorate accidentelor la baraje:

Pe teritoriul judeţului Iaşi producerea inundaţiilor se datorează atât

revărsării unor cursuri de apă, cât şi scurgerilor de pe versanţi, pentru

combaterea cărora au fost realizate 182,2 km regularizări ale cursurilor de apă,

256,5 km diguri, 17 acumulări cu rol de apărare, 6 poldere şi apărări de maluri.

Pe cursurile de apă cu lucrări hidrotehnice sunt posibile inundaţii în cazul

descărcării unor debite peste asigurările acestor lucrări, sau în cazul producerii

unor accidente la baraje şi diguri.

Barajele cu rol de acumulare au rol de regularizare a regimului hidric al

râurilor pe care se găsesc, reţinând cantităţi mari de apă în perioadele de

scurgere maximă din lunile martie – iunie şi la viituri. Caracteristicile acestor

acumulări sunt următoarele:

Barajul Stânca-Costeşti este amplasat la km 570 pe râul Prut, pe raza

comunei Ştefăneşti, judeţul Botoşani şi este construit din beton (versantul

stâng) şi pământ (albia minoră), având lungimea la coronament de 3.000

m şi înălţimea maximă de 52 de metri. Capacitatea maximă de retenţie

este de 1,4 miliarde m3, iar debitul maxim care poate fi evacuat este

limitat la 700m3/s, situaţie în care, pe teritoriul judeţului Iaşi se inundă (cu

toate lucrările de apărare executate) în lunca comună Prut – Jijia

aproximativ 2.500 ha teren situat între localităţile Gorban şi Grozeşti, iar

în ipoteza unor viituri şi pe râul Jijia, suprafaţa inundată creşte la circa

4.000 ha. În această din urmă ipoteză, datorită nivelurilor ridicate pe râul

Prut care blochează scurgerea apelor Jijiei, se produc inundaţii pe întreaga

albie majoră a acesteia, fiind afectate încă aproximativ 16.000 ha până la

localităţile Vlădeni – Andrieşeni. Timpul mediu de propagare a viiturii

între Ştefăneşti şi Bivolari este de 13 ore, la Ungheni este de 36 de ore, la

42

Colţul Cornii este de 61 de ore, iar la Grozeşti este de 65 de ore. În situaţii

deosebite, în cazul ruperii barajului Stânca-Costeşti prin înmuierea şi

antrenarea pământului s-ar produce, în aval, inundaţii catastrofale cu

consecinţe grave prin ruperea digurilor de apărare a incintelor Trifeşti –

Sculeni, Sculeni – Ţuţora şi Ţuţora – Gorban, fiind afectată o suprafaţă de

aproximativ 38.000 ha, împreună cu localităţile situate în albia majoră a

râurilor Prut şi Jijia – până la Andrieşeni şi Bahlui – până la Iaşi. În

condiţiile unor viituri mari care impun descărcarea acumulării Stânca-

Costeşti cu debite cuprinse între 700-1000m3/s, timpul mediu calculat de

propagare a viiturii prin depăşirea cotelor de inundaţie este de 13 ore la

Bivolari, 23 de ore la Ungheni, 25 de ore la Colţul Cornii şi 40 de ore la

Drânceni.

Acumularea Pârcovaci este amplasată pe râul Bahlui, la aproximativ 6

km în amonte de oraşul Hârlău, având o suprafaţă la nivelul normal de

retenţie de 90 ha şi un volum de 6 mil.m3, volumul total fiind de 14,5

mil.m3. În cazul producerii unei avarii la această acumulare sunt afectate

localităţile Pârcovaci, obiectivele social-economice din zona Lunca a

oraşului Hârlău, 10 gospodării şi 240 ha teren arabil de pe raza comunei

Scobinţi, 20 gospodării şi 350 ha teren arabil de pe raza comunei

Cepleniţa, 10 gospodării şi 400 ha teren arabil de pe raza comunei

Cotnari, precum şi reţeaua de căi de comunicaţii existentă în zonă.

Acumularea Tansa – Belceşti de pe râul Bahlui, din dreptul localităţii

Tansa are o suprafaţă la nivelul normal de retenţie de 352 ha şi un volum

de 8,9 mil.m3, volumul total fiind de 33,3 mil.m3. În cazul producerii de

avarii la această acumulare, sunt afectate gara C.F.R. Belceşti, linia C.F.

Iaşi – Hârlău, un număr de 300 de gospodării, staţia de alimentare cu apă

a SC Apa Vital SA Iaşi, staţia de 110 kW de pe teritoriul com. Belceşti,

precum şi obiectivele social – economice amplasate în zonele de luncă

aflate pe teritoriul comunelor Erbiceni şi Podul Iloaiei.

Acumularea Hălceni este amplasată pe râul Miletin, în amonte de

confluenţa acestuia cu râul Jijia, în dreptul localităţii Hălceni, comuna 43

Vlădeni are o suprafaţă la nivelul normal de retenţie de 315 ha şi un

volum de 13 mil.m3, volumul total fiind de 42,8 mil.m3. În cazul

producerii de avarii la această acumulare, sunt afectate suprafeţe de teren

şi gospodării din comuna Vlădeni, ferma piscicolă Vlădeni, iar pe

teritoriul comunei Ţigănaşi sunt afectate circa 1500 ha fâneaţă şi păioase.

Acumularea Podul – Iloaiei este amplasată pe râul Bahluieţ, la

aproximativ 2,5 km în amonte de confluenţa acestuia cu râul Bahlui,

având o suprafaţă la nivelul normal de retenţie de 150 ha şi un volum de

1,74 mil.m3, volumul total fiind de 37,2 mil.m3. În cazul producerii unei

avarii la această acumulare sunt afectate ferma piscicolă Podul – Iloaiei,

300 de gospodării individuale, 700 ha teren arabil, gara C.F.R. Podul –

Iloaiei, precum şi alte obiective social – economice aflate pe teritoriul

comunelor Podul – Iloaiei, Leţcani şi în cartierele Păcurari şi Dacia din

municipiul Iaşi.

Acumularea Tungujei este amplasată pe pârâul Şacovăţ, afluent al râului

Bârlad, în amonte de satul Tungujei, com. Ţibăneşti, având o suprafaţă la

nivelul normal de retenţie de 315 ha şi un volum de 9 mil.m3, volumul

total fiind de 42 mil.m3. În cazul producerii unei avarii la această

acumulare, unda de viitură afectează parţial obiective social – economice,

gospodării individuale şi teren arabil de pe teritoriul comunei Ţibăneşti,

după care se propagă pe teritoriul judeţului Vaslui.

1.2. Inundaţii datorate ploilor torenţiale în bazinele hidrografice mici,

urmate de scurgeri rapide de pe versanţi

În cea mai mare parte a anului precipitaţiile cad sub formă de ploi, cu

excepţia intervalului cuprins între 23 noiembrie şi 21 martie, când precipitaţiile

sunt sub formă de ninsoare.

În sectoarele deluroase din vestul şi sudul judeţului, cantitatea medie

anuală de precipitaţii depăşeşte 600mm, în timp ce în Câmpia Jijiei inferioare şi

a Bahluiului coboară sub 500mm, distribuţia acestor precipitaţii în timpul anului

fiind însă neuniformă.

44

Lunile cele mai bogate în precipitaţii sunt lunile mai, iunie şi iulie, când

se înregistrează o cantitate dublă de precipitaţii faţă de perioada decembrie –

martie. Un fenomen caracteristic climatului din partea de est a judeţului îl

constituie ploile cu caracter torenţial, sub formă de averse cu o intensitate

deosebită.

1.3. Inundaţii datorate revărsărilor cursurilor de apă

Râurile importante care străbat teritoriul judeţului sunt: Siretul (77km) şi

Prutul (201km), la care se adaugă Moldova Inferioară (30km), Jijia (156km),

Miletinul (60km), Bahluiul (96km) şi alţi afluenţi secundari din bazinele

acestora.

Debitele medii anuale ale râurilor sunt:

6. râul Prut (la Ungheni): 80,1m3/s;

7. râul Siret (la Lespezi): 33,2m3/s;

8. râul Moldova (la Tupilaţi): 31,1m3/s;

9. râul Jijia, la intrarea în judeţ-2m3/s, iar la Chipereşti – 7/m3/s;

10. râul Bahlui, la Hârlău-0,4m3/s, iar la Iaşi-2,28m3/s.

O caracteristică importantă a regimului hidrologic o constituie apele mari

de primăvară, viiturile şi inundaţiile condiţionate de ploile torenţiale din timpul

verii, pentru prevenirea cărora au fost realizate următoarele construcţii

hidrotehnice cu rol de apărare:

râul localizare caracteristici în metrilungime lăţime înălţime

PRUT

Trifeşti – Sculeni 27.500 4 1,5 -2,5

Grozeşti

6.000 4 2,52.000 2 25.000 2 1,54.800 0,8 1

Golăeşti 10.800 0,8 1,2Ţuţora 2.600 2 1,5

Comarna 8.500 1 1

Costuleni 7.000 1 1,52.000 1 1

Răducăneni 3.400 2 1,54.000 1 1,5

Gorban9.800 1 1,53.000 1 1,25.000 0,8 1

SIRET Hălăuceşti 9.294 3 3,2JIJIA Victoria 4.300 0,4 0,8

45

În perioada apelor mari, ca urmare a distrugerii acestor lucrări, pot fi inundate următoarele zone:

Râul (pârâul) Zona Suprafaţa (ha)Luncanilor Soloneţ 160Glăvăneşti Andrieşeni 110

Aluza Alexandru cel Bun 250Miletin Plugari 1180

Gârla Morii Gropniţa 850Valea Oilor Valea Oilor 150

Bahluieţ Bălţaţi 900Voineşti Cucuteni 100Nicolina Dumbrava 500

Ciric Aroneanu 150Bahlui Belceşti-Pd. Iloaiei 8000

Monograma privind evoluţia undei de viitură care se pot produce pe râurile din judeţ, este următoarea:

îndiguirea Lungimea digului (km)

Înălţimea (m)

Lăţimea (m)

Localităţi afectate

Suprafaţa inundabilă

(ha)

Nr. populaţie sinistrată

Râul Prut sectorul Trifeşti – Gorban 107,4 3-4 4 22 35.221 12.939

Râul Jijia mal stâng – Comarna – Victoria 6,4 3 4 1 1.200 1.374

Râul Bahlui teritoriul municipiului Iaşi 22,4 2 3 1 870 7.900

Râul Nicolina teritoriul municipiului Iaşi 6,5 1 2 1 3.500 4.000

Râul Repedea teritoriul municipiului Iaşi 6,0 2 1 1 30.000 600

Regimul hidrografic existent face posibilă producerea unor fenomene cu

consecinţe catastrofale, în special în perioada apelor mari, ceea ce determină

aplicarea unor măsuri de prevenire oportună a populaţiei din zonele probabile a

fi afectate şi de organizare din timp a măsurilor de evacuare a populaţiei,

animalelor şi bunurilor materiale. De asemenea, acumulările de pe râuri şi

numeroasele iazuri de interes local, a căror baraje sunt executate în exclusivitate

din pământ, prezintă pericolul amplificării inundaţiilor datorită ruperii acestora.

Principalele efecte ale undei de viitură şi inundaţii

Efectele ce au loc în zona de inundaţie cu caracter general sunt:

- producerea de pierderi umane ca urmare, atât a undei propriu-zise cât şi a

unor cauze accidentale (prăbuşirea unor construcţii, panica ce se creează,

necunoaşterea unor aspecte legate de fenomenul ca atare etc.);

- distrugerea parţială sau totală a unor construcţii (clădiri, ziduri, hale etc.);

- scoaterea din funcţiune a unor reţele de apă, gaze, termoficare, electrice,

telefonice prin distrugere parţială sau blocare;

46

- inundarea unor adăposturi, subsoluri sau diferite nivele în care se găsesc

bunuri de valoare mare (arhivă, utilaje de înaltă precizie etc.) sau se

desfăşoară procese de producţie;

- împrăştierea unor substanţe şi reziduuri toxice din depozitele, magaziile şi

locurile afectate de unda de viitură şi inundaţie, cu efect direct asupra

oamenilor şi animalelor;

- scoaterea din funcţiune, pe o perioadă mai îndelungată, a aparaturii de

înaltă precizie ce lucrează în regim stabilit de lucru (calculatoare,

microprocesoare, aparate de măsură şi control etc.);

- dinamizarea procesului coroziv la materialele feroase, la tehnică, utilajele şi

piesele metalice de tot felul;

- infestarea zonei de inundaţie cu microbi şi agenţi patogeni specifici, cu

înmulţire rapidă în apă şi terenuri umede, cu efecte, de scurtă şi lungă

durată, asupra oamenilor şi animalelor;

- producerea de pierderi materiale ca urmare a deprecierii acestora şi a

înmlăştinării terenului;

- blocarea sau impracticabilitatea unor căi de acces, împiedicarea accesului

oamenilor şi a tehnicii spre locuri şi puncte cărora trebuie acordată atenţie

deosebită în scopul eliminării pierderilor de tot felul (materiale, scurgeri,

substanţe toxice, cu foc continuu, pericol de explozie etc.);

- producerea de panică, dezorganizarea conducerii şi activităţilor de tot felul

şi la foarte multe nivele ierarhice;

- antrenarea de forţe umane, tehnică şi materiale suplimentare în scopul

limitării pierderilor umane şi pagubelor materiale.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001,

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a

- Zone de risc natural, publicatã în Monitorul Oficial nr. 726 din 14 noiembrie

2001, localităţile cu potenţial ridicat de producere a inundaţiilor sunt prezentate

în Anexa nr.11.

47

2. Alunecări de teren

Din punct de vedere genetic, relieful judeţului Iaşi aparţine tipului mixt,

fluvio-deluvial, aproximativ 30% din teritoriu fiind ocupat de formele de

acumulare, reprezentate prin luncile văilor Prut, Siret, Moldova, Jijia şi Bahlui şi

70% este ocupat de relieful sculptural, respectiv culmi şi poduri interfluviale şi

versanţi cu degradări mixte, în diferite stadii de evoluţie.

Alunecările de teren afectează suprafeţe însemnate de teren, producerea

acestora fiind favorizată de condiţiile privind panta şi energia reliefului,

substratul geologic cu alternanţe de roci permeabile şi impermeabile care dau

nivele freatice şi izvoare, de perioadele de ploi abundente, procentul relativ

redus de acoperire cu vegetaţie forestieră, de fenomenele de ravenare şi

torenţialitate, precum şi de activitatea umană (defrişări, irigaţii, supraîncărcarea

terenului cu construcţii, neîntreţinerea lucrărilor de combatere).

Cele mai întinse suprafeţe de degradări accentuate de teren se întâlnesc pe

versanţii cu pante accentuate din lungul Coastei Bârnova – Voineşti – Strunga,

de pe abrupturile de la nord de Tg. Frumos – Cucuteni – Hârlău – Deleni şi de

pe versanţii cu expoziţie nordică şi nord-vestică:

- teritorii mai mari de 2000 ha: Deleni – Tg. Frumos;

- teritorii cu suprafeţe cuprinse între 1000 şi 2000 ha: Aroneanu, Belceşti,

Brăeşti, Comarna, Costuleni, Cotnari, Dagâţa, Dolheşti, Dumeşti,

Lungani, Mironeasa, Popeşti, Răducăneni, Schitu-Duca, Scobinţi, Sineşti,

Tansa, Tomeşti, Ţibana, Ţibăneşti, Iaşi, Hârlău;

- teritorii cu suprafeţe între 100 şi 500 ha: A.I.Cuza, Bălţaţi, Bârnova,

Bivolari, Bosia, Butea, Cozmeşti, Cristeşti, Cucuteni, Golăeşti, Gorban,

Heleşteni, Holboca, Ipatele, Lespezi, Mădârjac, Miroslava, Mirosloveşti,

Moşna, Moţca, Podu Iloaiei, Româneşti, Ruginoasa, Stolniceni-Prăjescu,

Tătăruşi, Ţigănaşi, Ţuţora.

Alunecările de teren se manifestă preponderent în lunile ianuarie – martie, fie

prin reactivarea unor alunecări vechi, fie prin apariţia altora noi şi au ca efect

distrugerea şi afectarea terenurilor agricole, locuinţe şi anexe gospodăreşti şi căi

de comunicaţii.48

Alunecările de teren din municipiul Iaşi au ca sursă de risc:

- pânza de apă freatică cu orientare generală N-S şi cu adâncimi variind între

10-12 metri în Copou şi 4-7m în Zona Centrală – Palatul Culturii;

- terenurile macroporice sensibile la umezire (1-1,5m);

- terenurile contractile (1,5-2m);

- nisipuri sub presiune (zona Spitalului Sf. Spiridon) şi lichefiabile (zona

Teatrului Naţional – Palatul Culturii);

- degradarea în timp a lucrărilor de stabilizare, fără posibilitatea de

modernizare sau de refacere.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001, privind

aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone

de risc natural, publicatã în Monitorul Oficial nr. 726 din 14 noiembrie 2001,

localităţile cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren, din judeţul

Iaşi sunt următoarele: municipiul Iaşi, oraşul Hârlău şi comunele: Alexandru

Ioan Cuza, Andrieşeni, Aroneanu, Bãlţaţi, Bârnova, Belceşti, Bivolari, Brãeşti,

Butea, Cepleniţa, Ciorteşti, Ciurea, Coarnele Caprei, Comarna, Costuleni,

Cotnari, Cozmeşti, Cristeşti, Cucuteni, Dagâţa, Deleni, Dobrovãţ, Dolheşti,

Dumeşti, Erbiceni, Focuri, Golãieşti, Gorban, Grajduri, Gropniţa, Hãlãuceşti,

Heleşteni, Holboca, Horleşti, Ipatele, Lespezi, Leţcani, Lungani, Mãdârjac,

Mironeasa, Miroslava, Mirosloveşti, Mogoşeşti, Mogoşeşti-Siret, Moşna,

Moţca, Movileni, Oţeleni, Plugari.

3. Riscul seismic

Judeţul Iaşi este situat în partea de nord – est a zonei de seismicitate

maximă a ţării (regiunea Vrancea), iar o eventuală mişcare seismică poate fi

însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări şi surpări ale terenului, mai ales datorită

nivelului apelor subterane, ducând la amplificări în straturile de suprafaţă şi a

valorilor acceleraţiilor seismice.

Din punct de vedere al parametrilor de calcul pentru construcţii, zonarea

seismică încadrează judeţul Iaşi în trei zone echivalente unei intensităţi seismice

de gradul VII pentru jumătatea de nord şi vest şi VIII pentru jumătatea de sud şi

sud – est:49

- zona „C”, circa 45% din suprafaţa judeţului, cu 65% din populaţie, respectiv

municipiul Iaşi precum şi partea de sud – est a judeţului;

- zona „D”, circa 35% din suprafaţa judeţului, cu 20% din populaţie, respectiv

zona oraşului Tg. Frumos;

- zona „E”, circa 20% din suprafaţa judeţului, cu 15% din populaţie, respectiv

zona oraşelor Hârlău şi Paşcani.

Zonele seismice sunt caracterizate de următorii parametri:

- zona „C” - ks = coeficient de seismicitate = 0,20

- Tc = perioada de colţ = 1,0s

- MSK = grad seismic echivalent VIII (8 în MM şi 6 pe

scara Richter);

- zona „D” - ks = coeficient de seismicitate = 0,16

- Tc = perioada de colţ = 0,70s

- MSK = grad seismic echivalent VII (7 în MM şi 5-6 pe

scara Richter);

- zona „E” - ks = coeficient de seismicitate = 0,12

- Tc = perioada de colţ = 0,70s

- MSK = grad seismic echivalent VII (7 în MM şi 5-6 pe

scara Richter);

În municipiul Iaşi este amplasată o staţie seismică (coordonate geografice

470 11’ 6’’ latitudine nordică şi 270 33’ 7’’longitudine estică), cu rol de

supraveghere şi înregistrare automată a oscilaţiilor pământului, fiind dotată cu

două aparate de înregistrare cu amplitudinea maximă de 3000 şi un

accelorometru.

Judeţul Iaşi prezintă un grad ridicat de risc în caz de cutremur ca urmare a

vulnerabilităţii unor clădiri, perioadelor de revenire a intensităţilor ridicate (20

ani pentru intensitate I=VII MSK2, 50 ani pentru I=VIII MSK şi 200 ani pentru

I=IX MSK) şi specificului mişcărilor seismice.

2I=intensitateMSK=scaea MEDLEV-SPONHEUER-KARNIK

50

Seismicitatea în judeţul Iaşi este dominată de cutremurele de adâncime

intermediară care se produc în zona Vrancea. Datorită faptului că majoritatea

clădirilor au fost construite înainte de anul 1977, când nu existau norme de

protecţie antiseismică şi datorită uzurii produse la clădiri, zonele cele mai

expuse efectelor sunt:

a. zona centrală a municipiului Iaşi;

b. zona cuprinsă între Podul Roşu şi Podul de Piatră (străzile D. Cantemir, N.

Iorga, şos. Naţională şi Aleea Decebal);c. zona cuprinsă între gara Nicolina, bd.

Primăverii, Splai Bahlui şi campusul universitar T. Vladimirescu;

d. cartierul Tătăraşi, zona delimitată de str. V. Lupu şi str. Ciurchi;

e. cartierul Copou, zona delimitată de str. M. Costăchescu, bd. Carol str.

Codrescu.

f. zona centrală a municipiului Paşcani, cuprinsă între Primăria

municipiului şi Spitalul Municipal;

g. zona centrală a oraşului Tg. Frumos, cuprinsă între Primăria oraşului şi

Staţia Tg. Frumos a Serviciului de Ambulanţă;

h. zona centrală a oraşului Hârlău, cuprinsă între Primăria oraşului şi Spitalul Orăşenesc;

În funcţie de magnitudinea seismului, de amplitudinea undelor seismice şi

direcţia lor de propagare, de structura solului şi gradul de rezistenţă seismică a

clădirilor pot fi afectate blocuri din cvartale diferite sau cvartale întregi.

De regulă, faza de maximă intensitate a mişcării seismice se manifestă în

primele momente (secunde), ulterior, la diferite intervale de timp, pot avea loc

replici de intensitate mai mică, dar cu efecte distructive la fel de mari, deoarece

elementele structurale ale clădirilor afectate în prima fază se află într-un

echilibru precar.

Riscul seismic major îl reprezintă amplificarea undelor seismice în

straturile de suprafaţă prin reflexii şi refracţii multiple, ducând la creşteri ale

acceleraţiei şi vitezei deplasării, constatându-se diferenţe nete între comportarea

construcţiilor de pe terasele înalte şi cele de pe terase joase şi luncă. Riscul cel

mai mare se prezintă în municipiul Iaşi (313444 locuitori, 42% din populaţia

51

judeţului), unde fenomenele de amplificare a undelor seismice este cauzată de

straturile predispuse la lichefiere, existenţa pânzei freatice şi zonele cu nisip

aflat sub presiune.

În cazul producerii unui cutremur de pământ intermediar, magnitudinea

maximă aşteptată a acestuia este de 7,50R, direcţia principală de propagare a

mişcării seismice este NE – SV, distanţa faţă de zona epicentrală este de 220km,

iar perioada de revenire este prezentată în tabelul de mai jos:

M1 5 5,5 6 6,5 7 7,5T (ani) 0,91 2,24 5,4 13,49 33,1 81,23

Situaţiile distrugerilor şi pierderilor probabile sunt prezentate în tabelele de mai jos:

Situaţia distrugerilor probabile:

Magnitudine 0 Richter

IntensitateMSK

Total locuinţe afectate: 242032Locuinţe vulnerabile: 48406 Locuinţe puţin vulnerabile: 193626

Avarii 25-35%

distrugeriAvarii 10-

15%

distrugeriparţial

e 5-10%

totale 2-3%

parţiale 1-2% totale

< 7 VIII 12101 – 16942

2420 – 4841 968 – 1452 19326 –

290441936 – 3872 -

Evaluare globală VIII Maxim 35-40%

16942 – 19362Maxim 10-15%19326 – 29044

Situaţia clădirilor din mun. Iaşi expertizate şi încadrate în clasele I, II şi

III de risc seismic este prezentată în anexa nr.12.Situaţia pierderilor generale probabile şi categoriilor de victime:

NOAPTEA ZIUA

Total populaţie: 723.553 În locuinţe vulnerabile: 20.767 Locuinţe şi alte clădiri vulnerabile: 6.922

Pierderi generale Din care: Pierderi

generale Din care: Pierderi generale Din care:

3.408

Urgenţe absolute 886

623

Urgenţe generale 162

208

Urgenţe generale 54

Tratament ambulatoriu 1.193 Tratament

ambulatoriu 218 Tratament ambulatoriu 73

Răniţi foarte uşor 307 Răniţi

foarte uşor 431 Răniţi foarte uşor 19

Aprecierea mărimii cutremurelor şi scările de intensitate ale acestora sunt

prezentate în Anexa nr. 6.

52

3 . Riscul producerii de înzăpeziri

Judeţul Iaşi dispune de o reţea rutieră de aproximativ 2332 km din care:

345 km D.N.;

903 km D.J. şi 1084 km D.C..

Zonele cele mai expuse riscului la înzăpezire sunt:

- drumurile naţionale:

PCTF Sculeni – Iaşi – Tg. Frumos – E 85;( DN 28)- în zona

localităţilor Victoria, Podu - Iloaiei, Strunga;

DN 24 Iaşi – Vaslui, în zona localităţilor Poieni, Coropceni;

DN 28 B Tg. Frumos – Hârlău – Botoşani în zona

localităţilor

Cotnari şi Hârlău;

DN 28 Iaşi – PCTF Albiţa în zona localităţilor Tomeşti şi

Costuleni;

DN 28 A Tg. Frumos – Paşcani -Moţca, în zona localităţilor

Ruginoasa

şi Moţca.

- drumuri judeţene (cele mai circulate):

D.J.248 Iaşi – Ţibăneşti, Iaşi-Scînteia în zona localităţilor

Miroslava, Voineşti şi Ţibana;

D.J.282 Iaşi Plugari - Andrieşeni;

D.J.208 Paşcani – Iugani - Sireţel;

D.J.281 Paşcani – Todireşti - Cotnari- Belceşti.

4. Riscul producerii incendiilor de pădure

Direcţia Silvică Iaşi administrează în prezent 77.567 ha de fond forestier.

Repartizarea suprafeţelor pe cele 8 ocoale silvice este următoarea:

- Ocolul Silvic Ciurea –12.355 ha;

- Ocolul Silvic Dobrovăţ – 8.571 ha;

- Ocolul Silvic Hîrlău – 9.124 ha;

- Ocolul Silvic Iaşi – 7.620 ha;

- Ocolul Silvic Pădureni – 8.690 ha;53

- Ocolul Silvic Paşcani – 11.575 ha;

- Ocolul Silvic Podul Iloaiei – 11.128 ha;

- Ocolul Silvic Răducăneni – 8.525 ha.

Incendii de mari proporţii se pot produce în zonele împădurite din partea

de nord-vest, vest şi sud-vest a judeţului.

Zonele cele mai expuse producerii incendiilor în fond forestier sunt

lizierele pădurilor (ce au în compoziţie răşinoase) limitrofe terenurilor agricole

şi locuinţelor, precum şi cele frecventate de turişti. Perioadele din an în care

există pericolul declanşării incendiilor de pădure sunt: primăvara în luna martie

(când sunt arse resturile vegetale), toamna (după recoltare, în urma arderii

resturilor vegetale) şi pe parcursul anului la sfârşit de săptămână şi în zilele de

sărbători religioase, când turiştii ies la liziera pădurilor pentru foc-grătar.

Incendiile sunt datorate in special:

- folosirii iresponsabile a focului deschis;

- aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări aprinse;

- jocul copiilor cu focul.

- arderea resturilor de exploatare;

- arderea vegetaţiei erbacee şi arbustive rezultată din curăţirea unor

suprafeţe de teren;

- descărcările electrice sunt frecvente pe toată suprafaţa fondului

forestier.

- autoaprinderea păturii organice de pe sol;

- razele solare care trec prin cioburi de sticlă aruncate la întâmplare

(efectul de lupă);

- incendierea premeditată.

Din datele statistice ale ultimilor 15 ani rezultă că un incendiu de pădure

se produce în aceste suprafeţe o dată la 5 – 10 ani.

Pe raza Direcţiei Silvice Iaşi aceste suprafeţe cu risc sporit de izbucnire a

incendiilor de pădure sunt distribuite astfel:

54

Ocolul silvic U.P. u.a. Suprafaţaha. Localitate

Ciurea

I Tomeşti157 116 Osoi

158,159 37 Tomeşti149,150,151 39 M. Vlădiceni

II Poieni 108,125,126,127 44 Păun-Bucium

III Ciurea 101 22 Ciurea-Zanea70,71 32 Dumbrava

V Corneşti 28,30,33 95 Iaşi-Galata

Dobrovăţ II Pietrosu 27 24 DobrovăţIII Cobuza 27-32 204 Pocreaca

Hîrlău V Belceşti 13,14,16,17,18 77 Belceşti28,29 55 C.Caprei-Săveni

IaşiI Copou 9,10,11 80 Ciric-BreazuII Jijia 55,56,58 120 Larga Jijiei

VI Prisecani 52,53,54 93 Chipereşti

Pădureni IV Bârnova 5,7 59 Picior. Lupului20,21,23 101 Santa

Paşcani I Paşcani 63,70 45 Moţca114 10 Gîşteşti

III Z. Siret 14,15 25 Stolniceni Prăj.Podu Iloaiei III Popeşti 125 72 Erbiceni

127,133 42 Coşiţeni139 50 Totoeşti

Răducăneni I Crasniţa 47,48,49 142 CostuleniTOTAL D.S. IAŞI --- 1584 ---

Secţiunea II

Analiza riscurilor tehnologice

Sursele de risc tehnologic existente pe teritoriul judeţului Iaşi sunt

societăţi comerciale care deţin substanţe toxice industriale cu acţiune iritant-

sufocantă, de tip amoniac în sistemele frigotehnice, care utilizează sau

depozitează substanţe periculoase în procesul de producţie.

În cazul producerii unui accident chimic la una din societăţile sursă de

risc chimic, pot fi afectate atât salariaţii din obiectivele industriale, cât şi

populaţia din localităţile unde sunt amplasate aceste obiective.

Pregătirea, organizarea şi conducerea activităţilor referitoare la

prevenirea, protecţia, limitarea şi înlăturarea urmărilor accidentului chimic se

desfăşoară în concordanţă cu celelalte măsuri luate în domeniu, în strânsă

colaborare cu factorii de răspundere stabiliţi prin actele normative în vigoare.

La punerea în aplicare a planului se va avea în vedere faptul că unităţile

surse de risc chimic asigură prin sistemul propriu supravegherea, controlul

instalaţiilor şi recipienţilor de depozitare, a parametrilor factorilor de mediu, iar

55

în caz de avarii, înştiinţează de urgenţă organele stabilite prin schemele de

înştiinţare.

a. Riscuri industriale

Nr.crt.

Denumire agent economic care

deţine/utilizează substanțe chimice

Adresă/coordonate geografice Denumire substanță Cantitate Stare de

agregare/mod de depozitare

Număr rezervoare/containere

și capacitatea acestora

Op.economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, care se supun prevederilor HGR nr. 804 din 2007

1

S.C. ROMTEC AUSTRIA S.R.L. IAŞI

Bd. Poitiers nr.58ALatitudine47/07/30

Longitudine27/34/52

metanol 115 to lichidă/rezervoare 3/22 mc

etanol 221 to lichidă/rezervoare 3/100 mc

GPL 13,5 to gazoasă 6/5 mc

Soluţie 35 % alcool 115 to lichidă/rezervoare 3/36 mc

2 S.C. COMFERT S.R.L.

Sat Cristesti, comuna Holboca

Latitudine47/50/53

Longitudine26/47/29

azotat de amoniu2400 to Solidă/depozit

Operatorii ecconomici cu risc chimic şi care nu intră sub incidenţa HG 804/2007, L92/2003sau HG856/2008

1

S.C. ANTIBIOTICE

S.A

Valea LupuluiLatitudine47/10/35

Longitudine27/29/15

amoniac soluţie 25 %

10 to lichidă 20 to

acid clorhidric 35%20 to lichidă 60 to

metanol tehnic 57 to lichidă 70 toacetonă tehnică 90 to lichidă 128 to

2S.C. VEOLIA

ENERGIE S.A.( Cet 1 IAŞI)

Calea Chisinaului, nr. 25

Latitudine47/08/53 Longitudine

27/36/11

Oxigencomprimat 6 butelii gazoasă 20 butelii

Acetilena 2 butelii gazoasă 20 butelii

Dioxid decarbon

30 butelii gazoasă 100 butelii

Pacura 40/45 6879 to lichidă 40 000 to

3

S.C. VEOLIA ENERGIE SA (Cet 2 Holboca)

Com. Holboca, jud IaşiLatitudine

47/08/55 Longitudine27/42/59

Hidrogen comprimat

10 butelii gazoasă 100 butelii

Oxigencomprimat 6 butelii gazoasă 20 butelii

Acetilena 2 butelii gazoasă 20 butelii

Dioxid decarbon

12 butelii gazoasă 100 butelii

Pacură 40/45 1530 to lichidă 15000 to.

C.L.U.Combustibillichid usor

tip 3

104 to. lichidă 200 to.

Carbuneenergetic

88517 to. solidă 250000 to.

Acid clorhidric 47,5 to. lichidă 150 to.Soda caustică 24,44 to. lichidă 150 to.Var hidratat 33,98 to. solidă 200 to.

Fineamina 90 166 Kg. solidă 200 Kg.

56

Fineamina 88 405 Kg. solidă 500 Kg.Amoniac 25% 74 litri. lichidă 1000 litriAzotit de sodiu - lichidă 700 litriTetraborat de

sodiu - lichidă 300 litri

ReactivNessler 5 litri lichidă 5 litri

Acid sulfuric 25 litri lichidă 25 litriToluen 2 litri lichidă 15 litri

Eter de petrol 38 litri lichidă 40 litriHidroxid de

potasiu 15 kg solidă 15 kg

Acid tioglicolic 3 litri lichidă 5 litriHidroxid de

bariu 3 kg solidă 5 kg

Alcool etilic 3 litri lichidă 25 litriMolibdat de

amoniu 8 kg solidă 10 kg

Sulfat feros 3,8 to. solidă 24 to.

4

S.C. Rompak Paşcani S.A.

Mun. PaşcaniStr. Grădiniţei nr.1

Latitudine47/14/56

Longitudine26/44/28

Acid sulfuric 96% 120 to lichidă 170 toApa Amoniacala

24% 30 to lichidă 70 to

Amoniac anhidru 8 to lichidă 8 toHipoclorit de sodiu

15% 2 to lichidă 2 to

Acid azotic 10 to lichidă 150 toHidroxid de sodiu 100 to lichidă 150 to

Acid fosforic 6 to lichidă 15 toFormaldehida 37% 1 to gazoasă 5 to

Etilen glicol 10 to lichidă 10 toMotorina 40 to lichidă 127,5 toC.L.U.

Combustibillichid usor

250 to lichidă 250 to

Riscuri de transport şi depozitare a materialelor periculoase

Operatori de pe raza judeţului iaşi care transportă deşeuri periculoase – HGR. 1061/2008:

Nr. Crt. OPERATOR ADRESA

1 S.C. GLOBAL ECO CENTER S.R.L. IAŞI Str. Plopii fără soţ nr. 23, Iaşi

2 SC ECO-NETWORK INDUSTRY SRL Calea Chişinăului nr.17

3 SC MONDECO SRL B-dul Chimiei nr.144 SC ECO SERV SRL Sos. Tudor Neculai nr.9

b1). Transportul rutier

Localităţile urbane sunt dispuse de-a lungul principalelor căi de

comunicaţie rutieră sau feroviară, devenind astfel principale noduri de

57

comunicaţie şi transport. Reţeaua rutieră a judeţului are o lungime totală de 2400

km.

Anual în zona de competenţă se înregistrează în medie 50 accidente la

care sunt solicitate echipe de descarcerare.

Cele mai multe accidente rutiere se produc pe raza localităţilor Iaşi,

Leţcani, Tg.-Frumos, Mirceşti, Ion-Neculce, Cristeşti, Balş şi Costeşti.

b2). Transportul feroviar

Reţeaua de cale ferată pe raza judeţului Iaşi are o lungime totală de 247,6

km şi o capacitate de transport de 2554 persoane/24 h.

Evenimente deosebite produse pe reţeaua feroviară aparţinând Sucursalei

Regionale C.F. Iaşi aflate pe raza de responsabilitate a judeţului Iaşi:

Nr.crt.

Obiective feroviare afectateCauze

Data introducerii restricţiilorLinia Între staţiile Poz.Km Viteza de

circulaţieInundaţii

1. 610 II Ruginoasa-Tg.Frumos

29+700-30+100

30 Terasament inundat 25.07.2008

2. 610 I, II Paşcani-Ruginoasa 2+400 – 2+600

10 Nivelul râului Siret a ajuns la tablierul podului de la Km 2+500

27.07. -28.07.2008

Inzăpeziri3. Toate liniile c.f. de pe raza Jud.Iaşi Restricţii de

viteză între 20-50 km/oră

Zăpadă viscolită care a acoperit ciuperca şinii cu peste 20 de cm, pe unlele locuri cu 40 cm de zăpadă

25.11. -26.11 2006

Accidente grave pe c.f.4. 600 Trecerea la nivel

cu calea ferată a D.J. 248

377+480

-

Trenul 14053 surprinde un microbuz cu călători, în urma impactului rezultând 14 persoane decedate.

14.08.2009

Trecerea la nivel cu calea ferată în dreptul localităţii Uricani

Un tren automotor care circula pe relaţia Hârlău – Iasi surprinde un autoturism, în urma impactului au fost înregistrate 3 victime (2 adulţi şi 1 minor – decedaţi).

21.03.2012

Trecerea la nivel cu calea ferată în dreptul localităţii Uricani

Un tren automotor care circula pe relaţia Iaşi – Dorohoi surprinde un autoturism, eveniment în urma căruia au fost înregistrate 11 victime - decedate;

08.09.2013

58

LISTA PUNCTELOR PERICULOASE de pe reţeaua feroviară aparţinând Sucursalei Regionale C.F. Iaşi aflate pe raza

de responsabilitate a judeţului Iaşi

Nr. Crt.

Secţia de circulaţie Poziţia kilometrică (km + m)

Lungimea (km)

  Puncte periculoase de categoria I  

  Terasamente instabile  

1. Tecuci - Iaşi 381+500-381+600 0,1

Zone Inundabile

Puncte periculoase de categoria II

Terasamente instabile

1 Ploieşti - Vicşani 379+650-379+750 0,1

2

Tecuci - Iaşi

382+200-383+300 1,1

3. 386+200-387+400 1,2

4. 388+200-389+800 1,6

5. 390+000-390+200 0,2

6. 390+400-390+500 0,3

7. 392+300-392+600 0,3

8. 396+700-397+500 0,8

9. 414+000-414+485 0,485

10.

Paşcani - Iaşi

22+730 - 22+900 0,17

11. 23+630-23+780 0,35

12. 34+250-35+600 1,35

13. 36+300-36+700 0,4

14. 37+300-37+600 0,3

15. 37+800-38+100 0,3

16. 57+000-58+000 1

17. 63+000 - 64+000 1

18.

Podu Iloaiei - Hîrlău

6+800-7+100 0,3

19. 9+300-9+700 0,4

20. 10+000-10+500 0,5

21. 11+100-15+500 4,4

22. 16+200-17+000 0,8

23. 22+100-22+200 0,1

24. 25+100-25+500 0,4

59

25. 26+100-26+300 0,2

26. 27+300-27+350 0,05

27.Leţcani - Dorohoi

5+000 - 5+300 0,3

28. 11+000-11+500 0,5

Zone inundabile

29.

Ploieşti - Vicşani

363+050-363+150 0,1

30. 371+100-371+120 0,02

31. 374+600-376+000 1,4

32.

Tecuci - Iaşi

376+700-377+300 0,7

33. 377+850-378+400 0,55

34. 380+000 - 380+450 0,45

35. 385+550-385+650 0,1

36. 398+590-398+650 0,06

37. 411+000-411+400 0,4

38. 421+000-421+300 0,3

39. 422+100-423+500 1,4

40.

Nicolina - Ungheni  

412+900-143+100 0,2

41. 424+648 Pod c.f. Jijia

42. 7+700-8+100 0,4

43. 9+150-9+200 0,05

44.

Paşcani - laşi    

24+000-24+700 0,7

45. 30+900-31+100 0,2

46. 31+900-33+000 1,1

47. 42+400-42+500 0,1

48. 3+000-3+100 0,1

49. 3+700 - 4+400 0,7

50.Leţcani - Dorohoi

  

26+800 - 27+750 0,95

51. 33+000-38+000 5

52. 47+450-47+750 0,3

b.3) b.3) Transportul aerian

- Capacitatea maxima de procesara a terminalelor: T3 - 320 pasageri/ora,

T2 - 150 pasageri/ora

- Lungimea pistei de aterizare - 2400m

60

- Operatorii aerieni care isi desfasoara activitatea pe Aeroportul Iasi:

TAROM, AUSTRIAN AIRLINES, BLUE AIR, WIZZ AIR, AIR

BUCHAREST, AEGEAN AIRLINES.

- Rute de zbor curse regulate, catre: OTOPENI, LONDRA, TELAVIV,

MUNCHEN, BOLOGNA, TORINO, ISTANBUL, ROMA, VIENA,

KOLN, PARIS, BARCELONA, BRUXEL, CATANIA, TREVISO,

LARNACA, BERGAMO.

- Rute de zbor curse charter, catre: ZAKYNTHOS, ANTALYA,

HERAKLION, RHODOS

- Aeronave clasa C / capacitate de transport: - ATR 42 - 48 pasageri - ATR 72 - 68 pasageri - DH4-800 - 70 pasageri - F70 - 72 pasageri - F100 - 102 pasageri - A318 - 107 pasageri - A320 - 180 pasageri - B737-300 - 136 pasageri - B737-400 - 170 pasageri - B737-500 - 126 pasageri - B737-700 - 144 pasageri - B737-800 - 189 pasageriAeronavele survolează zonele Aroneanu şi Dorobanţi sau Tătăraşi şi

Mogoşeşti.

Evenimente deosebite nu au fost înregistrate în ultima perioadă de timp.

b.4) b.4) Transportul prin reţele magistrale

Avarii la magistralele de gaz metan pot fi produse pe întreg traseul de

transport a gazului metan, cuprins între localitatea Gherăeşti şi municipiul Iaşi

(Staţia de Reglare şi Măsurare Păcurari), iar întreruperea alimentării cu gaz

metan se poate face din punctele Gherăeşti, Şcheia, Strunga, Criveşti, Tg.

Frumos, Războieni, Podu Iloaiei, Heci, Leţcani, Valea Lupului, IRM Iaşi, S.C.

Antibiotice S.A. Iaşi, S.C. Fortus. S.A.

Avarii la aceste conducte se pot produce pe întreg traseul menţionat, dar

în mod deosebit în zonele cu o agresivitate mărită a solului în care sunt

61

îngropate conductele de transport, cu consecinţe deosebite în localităţile Tg.

Frumos, Bălţaţi, Podu Iloaiei, Leţcani, Rediu) sau în vecinătatea acestora.

Pentru municipiul Iaşi distribuţia gazelor naturale se realizează din Staţia

de Reglare şi Măsurare prin trei conducte de presiune medie de ø 500mm,

325mm şi 200mm. Acestea sunt pozate pe trasee având drept scop alimentarea

consumatorilor industriali, unităţile socio-culturale şi abonaţii casnici, staţiile de

reglare de sector fiind amplasate pe străzile Păcurari, Dumbrava Roşie,

Armeană, Ciurchi, Podu Roş, Alexandru cel Bun şi şos. Ţuţora.

Obiectivele industriale mari (S.C. Antibiotice S.A. şi S.C. Fortus S.A.)

sunt racordate direct la conductele magistrale, iar localităţile suburbane Tomeşti

şi Uricani sunt racordate la conductele de presiune medie ale staţiei de reglare şi

măsurare care alimentează S.C. Antibiotice S.A.

Alimentarea municipiului Paşcani se realizează prin două staţii de reglare

şi măsurare, respectiv S.R.M. oraş şi S.R.M. I.M.M.R. Prin prima staţie sunt

alimentaţi cu gaze naturale atât consumatorii industriali cât şi cei casnici printr-o

conductă de presiune medie ø219mm prevăzută cu o staţie de reglare-măsură de

sector şi industrială pentru străzile Moldovei, Stamate şi Grădiniţei.

Pentru oraşul Tg. Frumos alimentarea cu gaze naturale se realizează

printr-o staţie de reglare şi măsurare, prin intermediul unei conducte de presiune

medie ø273mm atât pentru unităţile industriale cât şi pentru abonaţii casnici.

Avarii pot apărea la derivaţii şi aducţiuni de apă importante:

Nr. Crt.

Râul/Lac acum

Bazinhidrografic

Denumirelucrare Amplasament An P.I.F.

Caracteristici tehnice Observ

Qinst Lungime Rau-deriv/Local.aduc Folosinţe Funcţionare

Deficienţe

1. Siret Siret Aducţiunea Timişeşti - Iaşi Lunca Siret – Mun.Iaşi 19750.250

1.5

105.5 Apă subterană Alim.apă

Mun.Iaşi

2. Prut Prut Aducţiunea Prut- Iaşi Albie r.Prut - Iaşi 19802.3(A.P )

2.2 (A.I.)

7.7 Mun.Iaşi Alim.apă

Apă indr.

Rep.priză

Suplimentare

3. Prut Prut Derivaţia Prut - Bârlad Opişeni – ac.Soleşti 19803.2 12.6 Vasluieţ

Ac.Soleşti

Alim.apă

Apă indr

Defocienţe de ordin tehnic

4. Bahlui Prut Aducţ. Pârcovaci- Hârlău Ac.Pârcovaci -Hârlău 1977 0.2 7 Hârlău Alim.apă Suplimentare

62

C. SURSE DE RISC NUCLEAR/RADIOLOGICE

Nr. crt.

Denumirea unităţii deţinătoare,

adresa, telefonTipul instalaţiei/sursei închise, amplasament

Responsabil cu

radioprotecţia

Personal de intervenţie

1

S.C. TMUCB Bucureşti- filiala Iaşi,Str. Calea Chişinăului km. 1Tel. 0232435586Fax. 0232433157

Autorizată Laborator de CND Xşi gama – instalaţie de gammagrafie GDP- U2 cu sursă închisă de Ir-192 cu activitate de maxim 1.85 TBq.

Activitatea autorizată:UTILIZARE

Şef laborator gammagrafie

Conform planului de intervenţie

2

CENTRUL REGIONAL DE DE SANĂTATE PUBLICĂ IASI,Str. Văscăuţeanu , loc. IASI, jud. IASI, tel. 271687

Sursa etalon închisă : Co-60, seria: 5543 / 1978Sursa etalon închisă: Am-241, seria: 2908 / 1979Sursa etalon deschisă : Sr-90, seria: 9911 / 1978Sursa etalon deschisă: Cs-137, seria: 5309 / 1978Contaminometru portabil : INSPECTOR, seria:

20334 / 2000Instrument multifunctional-det param inst radiolg : RMI 242, seria: 800932-1505 / 2000

Activitatea autorizată:UTILIZARE

Lupaşcu Constantin

Personal de intervenţie

3. SP. CL. JUD URG. SF. SPIRIDON

Str. Independenţei nr. 1, loc. IAŞI, jud. IAŞI, tel. 142730

Spital Str. Independentei, nr. 1, loc. Iaşi, jud. Iaşi, tel. 112600

Sursa de radiaţie: Cs 137, seria: 36surse / xxxxAvertizor de radiaţii cu prag : SNR, seria: 333 /

2003Dozimetru : PTW UNIDOS, seria: 10982 / 2000Radionuclid : Co-60, seria: xx01 / xxxxInstalaţie de telecobaltoterapie : ROKUS M, seria:

55 / 1980Sursa de radiaţie: GIK 9-4, seria: 042 / 1990NrASR:Sursa etalon deschisă : 48002 (Sr-90), seria: 0651 /

2000

Ing. Dascălu Mihai

Conform planului de intervenţie

62

Sursa etalon deschisă: 8921(Sr-90), seria: 1645 / 2000 Calibrator de doze : CURIEMENTOR 3, seria: T12002-0074 / 2007

Element detecţie : detect.înaltă rezoluţie : cod 05989251, seria: 3752001401 / 2007 Lab TEI - Accelerator liniar Str. Bd.Independenţei, nr. 1, loc. IAŞI, jud. IAŞI. Sursa etalon deschisă : 48002 (Sr-90), seria: HE384 / xxxx NrASR:

Sursa etalon deschisă: 8921(Sr-90), seria: HE452 / xxxx

Lab.Brachiterapie(I-125)-Clinica Urologie Str. Bd.Carol I, nr. 50, loc. IAŞI, jud. IAŞI

Activitatea autorizată:UTILIZARE Sursa medicală închisă : Brachyterapie : I-125 InterStrand-1251 S, seria: xx01 / xxxx

Sursa medicală închisă: Brachyterapie : I-125 tip IsoSeed - I25.S06, seria: xx01 / xxxx

Sursa medicală închisă: Brachyterapie : I-125 tip IsoCord, seria: xx01 / xxxx

Sursa medicală închisă: Brachyterapie : I-125 model 2301, seria: xx01 / xxxx

Activitatea autorizată:UTILIZARE

4

S.C. TOTAL GAZ INDUSTRIE SRL Iaşi, str. Şos. Păcurari, nr. 128, Tel. 0232435586Fax. 0232433157

AutorizatăLaborator de CND X şi gama-instalaţie de gammagrafie tip SENTINEL 880 sr. E1415/2014- sursă închisă de Ir-192 cu activitate de maxim 1.85 TBq.

Activitatea autorizată:UTILIZARE

Şef laborator Conform planului de intervenţie

5. SC TECHNOSTEEL LBR SRL

Inst. pt. mas grosime: MGBL-1, seria: 5surse / xxxxContainer de stocare : Container, seria: 001 / 1988

Fiz. Butur Anton

63

Str. Chisinaului nr. 132A, loc. Iasi, jud.Iasi, tel. 215227

J22/424/2003Firma Str. Bucium, nr.

38, loc. Iasi, jud. Iasi, tel.0232 215335

Container de stocare : Container, seria: 002 / 1988Container de stocare : Container, seria: 003 / 1988Container de stocare : Container, seria: 005 / 1988Container de stocare : Container, seria: 007 / 1988Radionuclid : Am-241, seria: 964 / 1988Radionuclid : Am-241, seria: 962 / 1988Radionuclid : Am-241, seria: 848 / 1988Radionuclid : Am-241, seria: 948 / 1988Radionuclid : Am-241, seria: 945 / 1988Sistem de detectie : Bloc detector, seria: 001 / 1988Sistem de detectie : Bloc detector, seria: 002 / 1988Sistem de detectie : Bloc detector, seria: 003 / 1988Sistem de detectie : Bloc detector, seria: 005 / 1988

Sistem de detectie : Bloc detector, seria: 007 / 1988

Conform planului de intervenţie

6

Institutul Regional de Oncologie IaşiStrada General Henri Mathias Berthelot 2-4, Iași 700483

Tel/fax 0374.27.88.10/0374.27.88.02/0374 278 810

Iradiator GAMMA pentru probe de sânge,tip Gammacell 1000 Elise Beta cu 2 surse radioactive închiseTip izotop Cs-137Model C-37812,20 TBq/sursăInstalaţie de brahiterapie GAMMA Medplus IX HDR Afterloader cu o sursă radioactivăTip izotop Ir-192370 GBq

Responsabili cu securitatea radiologicăDr. Giurgiu IulianaFizician Oprea Mihaela

Conform planului de intervenţie

7.

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂStr. Vasile Conta, nr. 2-4Tel. 0232213642 int. 111Fax. 0232213642

Contaminometru portabil : INSPECTOR, seria: 20334 / 2000Dozimetru model VICTORENN cu sr. 108129/2005Spectometru portabilcu sondă şi neutroni, model INSOECTOR 1000, sr. 02070427

Dr. Ghineţ Michaela

Conform planului de intervenţie

Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de producerea unui accident nuclear şi/sau urgenţă radiologică este prezentată în Anexa nr.9.

64

D. Riscuri poluare ape

Poluări accidentale pot apărea pe toate cursurile de apă, dar cele mai

probabile sunt în zonele de activitate a operatorilor economici cu risc enumeraţi

la punctele A, B şi C precum şi a celor din domeniul distribuţiei apei potabile:

SC APAVITAL SA.

E. Riscul prăbuşirilor de construcţii, instalaţii sau amenajări

Nu există în evidenţele Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

construcţii, instalaţii sau altfel de amenajări aflate în stare avansată de degradare

şi la care există riscul de prăbuşire.

F. Riscul eşecul utilităţilor publice

Pe raza judeţului Iaşi există riscul să se producă eşecul utilităţilor publice

în orice orice localitate. Pot fi afectate reţelele de distribuţie a apei, energiei

electrice, gazelor, energie termice (în anotimpul rece). Aceste dereglări pot

apărea inopinat, ca urmare a unei defecţiuni sau programat, ca urmare a unor

revizii executate de furnizor/utilizator.Un alt riscul mai poate fi întreruperea

comunicaţiilor speciale – O.J.T.S. Iaşi, a comunicaţiilor populaţiei – operatori

telefonie mobilă şi fixă, internet, mass-media , audiovizuală etc.;

În principiu, pot fi afectate zone delimitate a cartierelor din mediul urban şi

anumite sate ale localităţilor rurale.

Defecţiunile pot apărea la reţelele de distribuţie şi ca urmare a unei situaţii de

urgenţă (inundaţii, cutremure, alunecări şi prăbuşiri de teren, fenomene meteo

periculoase etc.).

În această situaţie, intervenţia se realizează de echipele specializate ale

operatorului economic ce deserveşte aceste reţele de distribuţie.

G. Riscul căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos

Pe teritoriul judeţului Iaşi nu sunt inventariate zone în care să se fi produs

astfel de evenimente, dar există posibilitatea de cădere a obiectelor cosmice din

atmosferă (aeronave, planoare etc.), precum şi a celor din cosmos (componente

ale sateliţilor etc.).

65

În cazul producerii unei situaţii de urgenţă de această natură, un rol

important revine unităţilor şi subunităţilor de la nivelul judeţului ale Ministerului

Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, ROMATSA și Serviciului Român de

Informaţii.

H. Riscul muniţiei neexplodate

Datorită operaţiunilor militare desfăşurate în cel de-al II-lea război mondial,

pe teritoriul judeţului Iaşi sunt prezente diferite tipuri de muniţii şi elemente de

muniţii, ceea ce determină executarea, în medie, a unui număr de 300 intervenţii

anual.

În anul 2015, echipa pirotehnică din cadrul Detaşamentului 2 Iaşi a executat

un număr de 320 misiuni pirotehnice, în creştere cu 17% faţă de anul 2014 (273

intervenţii), astfel:

a. 300 misiuni pirotehnice de asanare, fiind ridicate şi depozitate în vederea

distrugerii:

- proiectile = 799 buc;

- cartuşe cal. 7,92 mm = 3.931 buc;

- bombe aruncător = 293 buc;

- bombe aviaţie = 6 buc;

- grenade = 52 buc;

- alte muniţii = 1194 buc.

Suprafaţa asanată a fost de 75.095 mp.

b. 20 misiuni pirotehnice de distrugere.

Secţiunea a 3-aAnaliza riscurilor biologice

a. Epidemii

b. Epizootii/zoonoze

a. Prin focar epidemic se înţelege apariţia unui număr de cazuri de boală

transmisibilă în filiaţie directă în timp şi spaţiu şi pentru care măsurile de control

66

sunt instituite de autorităţile de sănătate publică judeţene, fără activarea

comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.

a.1. Epidemia reprezintă apariţia unui număr mai mare de cazuri de boală

transmisibilă faţă de cel aşteptat într-o anumită perioadă de timp, într-un anumit

loc şi la o anumită categorie de populaţie.

a.2. Pandemia reprezintă fenomenul epidemic extins la scară globală cu

un număr foarte mare de cazuri de îmbolnăvire de acelaşi fel.

Acţiunile şi măsurile de prevenire şi control a epidemiilor se organizează

şi se desfăşoară în scopul apărării vieţii şi al asigurării protecţiei populaţiei

împotriva efectelor negative ale apariţiei şi răspândirii bolilor transmisibile.

Surse potenţiale de izbucnire a pandemiilor îl reprezintă: Spitalul de Boli

Infecţioase “Sf. Parascheva” Iaşi, laboratoarele de analize din cadrul spitalelor,

coloniile de muncitori veniţi din alte ţări (China) şi cei care se întorc din

călătoriile făcute în alte ţări.

În cursul anului 2010, in judeţul Iaşi, au fost înregistrate un nr. de 351 de

cazuri de îmbolnăvire cu virusul gripei porcine AH1N1.

b. Cu privire la surse potenţiale privind izbucnirea unor epizootii, la nivelul

judeţului Iaşi, situaţia se prezintă astfel:

În judeţul Iaşi există efective însemnate de animale atât în sectorul

gospodăriilor populaţiei, cât şi în ferme zootehnice. Ponderea efectivelor de

animale se află în sectorul gospodăriilor populaţiei, iar în sectorul creșterii

industriale a animalelor, creșterea păsărilor și creșterea porcinelor este bine

reprezentată.

O altă sursă potenţială de risc privind izbucnirea unor epizootii o

reprezintă târgurile şi alte aglomerări de animale întrucât la aceste obiective

se afluiesc animale cu situaţii epizootologice diferite, provenite, de multe

ori, din efective cu status de sănătate incert sau necunoscut.

Ecarisarea teritoriului şi buna gestionare a deşeurilor de origine animală

şi a gunoiului de grajd pot reprezenta surse potenţiale de risc.

67

Prin implementarea Regulamentului (CE) nr. 1069/2009, este mai bine

reglementată activitatea de neutralizare a deşeurilor, iar în această situație

atât consiliile locale cât şi procesatorii de produse alimentare de origine

animală își cunosc mai bine obligaţiile în acest sens.

Trebuie menţionat faptul că la nivelul organelor administraţiei publice

locale se înregistrează unele carenţe în ceea ce priveşte ecarisarea

teritoriului, în sensul gestionării corecte a cadavrelor de animale şi situaţia

câinilor supranumerari.

Gunoiul de grajd provenit de la animale, depozitat necorespunzător sau

împrăştiat ca îngrăşământ agricol, fără a fi supus procesului de biosterilizare,

poate constitui o sursă de infecţie şi poate fi generator de epizootii.

Există o serie de boli (antrax, botulism, tetanos, etc.) care sunt

considerate boli telurice, boli ale căror agenţi etiologici, sub formă de spori,

pot supravieţui în sol zeci de ani.

În judeţul Iaşi, ultimele cazuri de antrax, au fost înregistrate, la specia

bovine în cursul anului 2000, în localitatea Dumeşti. Deși au trecut mai mult

de 10 ani de la ultimul caz de antrax sunt considerate, în continuare, ca zone

antraxogene următoarele comune: Scobinţi, Dumeşti, Belceşti, Vlădeni,

Buznea (comuna Ion Neculce).

Un alt pericol îl reprezintă animalele sălbatice, datorită cărora se

menţin rezervorele naturale de virus (exemplu: virusul turbării şi virusul

peste porcine clasice).

În 2003, 2004 şi 2005 în judeţul Iaşi, s-au înregistrat cazuri de turbare

la animale, în următoarele circumscripţii sanitare veterinare: Schitu Duca,

Ciorteşti, Tătăruşi, Dobrovăţ, Bivolari, Moţca, Mirosloveşti, ca numitor

comun aceste localităţi sunt situate în imediata vecinătate a mediului silvatic.

Pesta porcină clasică a fost înregistrată în 2004 şi 2005 în următoarele

circumscripţii: Sineşti, Moţca, Bosia şi Golăieşti.

68

În cursul anului 2010, in judeţul Iaşi, au fost înregistrate un nr. de 32

cazuri de rabie, din care :

- 22 cazuri la animale sălbatice,

- 10 cazuri animale domestice : 6 la bovine, 2 cabaline, 2 pisică.

În cursul anului 2011, in județul Iași, au fost înregistrate, un nr. de 14

cazuri de rabie la animale, din care : - 13 cazuri la animale sălbatice ( la

vulpe).

Au fost evaluate și eliminate din populația de cabaline, prin sacrificare

în abator , un nr. de 102 capete seropozitive la Anemia infecțioasă ecvină

(AIE), diagnosticate în 2011, iar în 2012 pe raza județului continuă

programul de supraveghere și eradicare accelerată a acestei boli, până la

această dată fiind depistate 8 animale pozitive, din care 5 au fost deja

eliminate prin sacrificare la abator .

De asemenea in cursul anului 2011 au fost diagnosticate un nr. de 599

bovine seropozitive la Leucoza enzootică bovină (LEB), în 369 de focare

(exploatații). La data de 31.12.2011 în urma evaluării efectuate de comisia,

constituită în condițiile legii, un număr de 700 bovine pozitive la LEB

(inclusiv cele rămase în stoc din anii precedenți) au fost eliminate, prin

sacrificare la abator, iar stocul rămas este de 88 bovine pozitive (din care 50

cap. într-o singură fermă), în 33 focare (exploatații). O atenție deosebită s-a acordat în 2011 programului de supraveghere a

virusului West Nile, au fost trimise la laborator un număr de 1006 probe de

seruri prelevate de la cabaline, din localități țintă ale județului, solicitându-

se examene pentru detecția anticorpilor specifici virusului West Nile.

Probele care au fost găsite pozitive semnalează prezența și circulația

virusului West Nile în populația de animale din județ, cu posibile

repercursiuni asupra populației umane, boala fiind o zoonoză importantă.

69

Trebuie menționat faptul că toate bolile depistate sau care au evoluat la

animale nu au difuzat în afara focarelor datorită eficienţei măsurilor luate de

către autorităţile sanitare veterinare, precum şi de către autorităţile

administraţiei publice locale, prin reactivarea Unităților Locale de Sprijin

(ULS), ca structuri componente ale Centrului Local de Combaterea Bolilor

(CLCB), ori de câte ori a fost necesar.

În momentul de faţă în judeţul Iași nu evoluează epizootii majore, iar

situaţia epidemiologică este stabilă și se află sub controlul autorității sanitare veterinare competente teritorial.

La această dată Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelor Iaşi, prin Laboratorul Sanitar Veterinar de Stat asigură

efectuarea analizelor de specialitate pentru un număr de 164 metode

acreditate RENAR, dispune de stocurile necesare de echipamente, substanţe

dezinfectante şi mijloace de dezinfecţie necesare pentru a interveni în

combaterea unor boli de mare difuzibilitate.

Secţiunea a 4-aAnaliza riscului de incendiu

Identificarea riscului de incendiu reprezintă procesul de estimare,

apreciere şi cuantificare a riscului asociat unui sistem/proces sau unui scenariu

de incendiu, denumit în continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza

probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului

respectiv.

Probabilitatea de producere a incendiilor este mare la:

operatorii economici din domeniul producerii energiei electrice şi

termice;

la operatorii economici ce depozitează materiale şi substanţe periculoase;

la depozite de carburanţi şi parcuri de rezervoare, staţii de pompare a

produselor petroliere;

70

la operatori economici ce au ca obiect de activitate prelucrarea superioară

a lemnului;

la spaţii comerciale cu aglomerări de persoane şi depozite en-gross;

la operatorii economici ce au ca obiect de activitate producţia alcoolului;

la operatorii economici cu obiect de activitate morăritul din industria

alimentară.

Analiza statistică a incendiilor în anul 2015

În perioada analizată, în zona de competenţă a ISUJ Iaşi s-au înregistrat

un număr de 896 intervenţii pentru stingerea incendiilor (în medie 2,5 intervenţii

pe zi), în creştere cu 21% faţă de anul 2014 (743 intervenţii pentru stingerea

incendiilor). Dintre acestea, 330 intervenţii au fost executate pentru stingerea

incendiilor de vegetaţie, în creştere cu 31% faţă de anul 2014 (251 intervenţii).

În anul 2015, în zona de competenţă a ISUJ Iaşi s-au înregistrat un număr

de:

- 473 intervenţii executate de către subunităţile inspectoratului;

- 341 intervenţii executate de către serviciile profesioniste pentru situaţii

de urgenţă în cooperare cu serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă;

- 61 intervenţii executate de către serviciile voluntare pentru situaţii de

urgenţă;

- 2 intervenţii executate de către serviciile profesioniste pentru situaţii de

urgenţă în cooperare cu serviciile private pentru situaţii de urgenţă;

- 3 intervenţii executate de către serviciile profesioniste pentru situaţii de

urgenţă în cooperare cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de

urgenţă;

-1 intervenţie executată de către serviciile private pentru situaţii de

urgenţă;

- 1 incendiu stins de la sine;

- 4 incendii stinse de populaţie;

71

- 2 intervenţii executate de către personalul de la locul de muncă;

- 8 intervenţii executate de către ISUJ limitrofe.

REPARTIZAREA INCENDIILOR PE RAMURI ECONOMICE

Nr.crt. Ramura Nr. incendii Procent

%a. Silvicultură 4 0,4b. Agricultură 5 0,6c. Industrie 14 1,6d. Energie electrică, termică şi apă 8 0,9e. Construcţii 3 0,3f. Comerţ 13 1,5g. Hoteluri şi restaurante 7 0,8h. Transport şi depozitare 25 2,8i. Activităţi financiare şi dom.imobiliar 4 0,4j. Administraţie publică 25 2,8k. Învăţământ 4 0,4l. Sănătate şi asistenţă socială 2 0,2m. Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 285 31,8n. Mijloace de transport proprietate individuală 36 4o. Terenuri ale cetăţenilor aflate în afara perimetrului gospodăriilor 20 2,2p. Gospodării ale populaţiei 441 49,2

Total 896

INCENDII LA LOCUINŢE ŞI ANEXE – POPULAŢIE

Se constată o creştere cu 17% a numărului de incendii produse la

gospodăriile populaţiei faţă de anul 2014 (358 incendii).

72

Nr.crt. Incendii Nr. incendii Procent

%

1 Case 196 47

2 Apartamente 40 10

3 Anexe 98 23

4 Depozite de furaje 85 20

Total 419

CONSECINŢELE INCENDIILOR PRODUSE

În urma incendiilor produse în perioada analizată au rezultat 38 victime,

dintre care 13 decedaţi şi 25 răniţi. (1 decedat şi 1 rănit cu vârsta cuprinsă între

0-6 ani, 2 răniţi cu vîrsta cuprinsă între 15-25 ani, 6 decedaţi şi 12 răniţi cu

vârsta cuprinsă între 26-55 ani, 1 decedat şi 7 răniţi cu vârsta cuprinsă între 56-

70 ani, 5 decedaţi şi 3 răniţi cu vârsta mai mare de 70 ani), se constată o creştere

cu 32% a numărului victimelor faţă de anul 2014 (29 victime).

Cauzele producerii incendiilor soldate cu victime în anul 2015 au

fost: ,,instalaţii electrice defecte” – 3 decedaţi şi 8 răniţi, ,,fumatul” – 3 decedaţi

şi 2 răniţi, ,,cenuşă, jar sau scântei” – 4 decedaţi şi 1 rănit, ,,acţiune

intenţionată” – 1 rănit, ,,mijloace de încălzire nesupravegheate” – 2

răniţi, ,,jocul copiilor cu focul” – 1 decedat, ,,foc deschis în spaţii

închise/deschise” – 2 decedaţi şi 7 răniţi, ,,defecţiuni tehnice de exploatare” – 2

răniţi, ,,tăiere,lipire fără respectarea normelor” – 2 răniţi.

În perioada analizată s-au protejat/salvat bunuri în valoare de aproximativ

76.086 mii lei şi s-au produs pagube în valoare de aproximativ 7.354 mii lei.

Localităţile unde s-au produs incendii în anul 2015 sunt prezentate în

anexa nr.2. MEDII DE MANIFESTARE A INCENDIILOR

Mediu Total incendii Procentaj %Urban 363 41Rural 533 59Total 896

DISTRIBUŢIA CAUZELOR INCENDIILOR Instalaţii electrice defecte – 112, reprezentând 13% din totalul

incendiilor produse în anul 2015, în creştere cu 7% faţă de anul

2014 (105);

Mijloace de încălzire nesupravegheate, improvizate, defecte - 19,

reprezentând 2% din totalul incendiilor produse în anul 2015, în

scădere cu 10% faţă de anul 2014 (21);

73

Cos, burlan de fum defect - 88, reprezentând 10% din totalul

incendiilor produse în anul 2015, în creştere cu 6% faţă de anul

2014 (83);

Cenuşă, jar sau scântei - 40, reprezentând 5% din totalul incendiilor

produse în anul 2015, în creştere cu 90% faţă de anul 2014 (21);

Jocul copiilor cu focul - 29, reprezentând 3% din totalul incendiilor

produse în anul 2015, în scădere cu 6% faţă de anul 2014 (31);

Fumatul - 179, reprezentând 20% din totalul incendiilor produse în

anul 2015, în creştere cu 50% faţă de anul 2014 (119);

Foc deschis în spaţii închise / deschise – 294, reprezentând 33% din

totalul incendiilor produse în anul 2015, în creştere cu 32% faţă de

anul 2014 (223);

Acţiuni intenţionate - 79, reprezentând 9% din totalul incendiilor

produse în anul 2015, în creştere cu 16% faţă de anul 2014 (68);

Alte cauze – 56, reprezentând 6% din totalul incendiilor produse în

anul 2015, în scădere cu 22% faţă de anul 2014 (72);

REPARTIZAREA INCENDIILOR PE LOCALITĂŢI

74

75

Nr.crt. Localitatea Incendii

Incendii de

vegetaţie şi altele Total

1. IAŞI 148 131 2792. PAŞCANI 32 16 483. HÎRLĂU 7 5 124. TÎRGU FRUMOS 13 7 205. PODU ILOAIEI 5 3 86. A.I.CUZA 3 37. ANDRIEŞENI 1 18. ARONEANU 3 8 119. BALŞ 2 3 510. BĂLŢAŢI 3 3 611. BÂRNOVA 8 9 1712. BUTEA 1 2 313. BELCEŞTI 2 214. BIVOLARI 1 115. BRĂEŞTI 3 316. CEPLENITA 2 3 517. CIORTEŞTI 1 118. CIOHORANI 3 319. CIUREA 11 3 1420. COARNELE CAPREI 1 121. COSTESTI 2 2 422. COSTULENI 9 1 1023. COMARNA 7 5 1224. COTNARI 1 4 525. COZMEŞTI 2 226. CRISTESTI 4 1 527. CUCUTENI 2 228. DELENI 16 2 1829. DOBROVĂŢ 1 2 330. DOLHESTI 1 131. DUMEŞTI 6 2 832. ERBICENI 2 233. FÂNTÂNELE 2 234. FOCURI 1 135. GOLĂEŞTI 5 536. GORBAN 3 337. GRAJDURI 2 238. GROPNITA 2 1 339. HĂLĂUCEŞTI 4 440. HĂRMĂNEŞTI 2 241. HELEŞTENI 2 242. HOLBOCA 9 10 1943. HORLEŞTI 2 1 344. ION NECULCE 4 3 745. IPATELE 1 2 346. LESPEZI 6 1 747. LETCANI 7 4 1148. LUNGANI 3 3 649. MIRCEŞTI 1 150. MIRONEASA 6 651. MIROSLAVA 16 8 24

Secţiunea a 5-aAnaliza riscurilor sociale

Pe raza judeţului Iaşi pot apare riscuri sociale datorate unor vicii de

organizare şi gestionare a adunărilor, târgurilor, festivalurilor şi a altor

manifestări periodice (sportive,culturale etc.). De asemenea, aceste tipuri de

riscuri mai pot apărea şi în urma unor manifestări periodice cu afluenţă mare de

public, cum ar fi acţiunile sportive desfăşurate în săli şi stadioane, precum şi

mişcări sociale, mitingurile şi demonstraţiile (posibile ca urmare a politicilor

sociale dar şi a situaţiei forţei de muncă, în special a locurilor de muncă

deficitare în urma crizei ecnomice mondiale).

Cele mai importante activităţi culturale, economico-sociale, politice,

religioase şi manifestări tradiţionale sunt:

Sărbătorile naţionale – „1 Decembrie”, „Ziua Unirii – 24 Ianuarie”;

Manifestările religioase de amploare, dintre care menţionăm: Sărbătoarea

„Învierii Domnului” şi Sărbătoarea „Sf. Cuvioasa Parascheva” din 14

octombrie.

În zona Instituţiei Prefectului Judeţului Iaşi şi Primăriei Iaşi, cât şi în alte

locuri şi zone aglomerate, se organizează şi desfăşoară acţiuni de protest, iar cu

ocazia alegerilor locale şi generale au loc mitinguri electorale.

Municipiul Iaşi este gazda unor târguri naţionale şi internaţionale, cu o

participare tot mai selectă din partea societăţilor producătoare şi a specialiştilor

din diferite domenii.

Manifestările care implică cel mai mare aflux de vizitatori sunt reprezentate

de « Zilele Iaşului”, în perioada 12-15 octombrie. Cu această ocazie au loc

evenimente culturale şi religioase de mare importanţă precum şi vizitele unor

înalţi demnitari români şi străini.

Alte manifestări, devenite tradiţionale prin periodicitatea organizării

acestora şi publicul numeros care participă, sunt:

76

Sărbătoarea Revelionului – organizată anual de Primăria Iaşi în Piaţa

Palatului Culturii;

Târgul Olarilor – Cucuteni 2000 – luna iulie;

Târgul Meşteşugarilor – luna octombrie.

Toate aceste manifestări presupun măsuri de ordine de amploare

deosebită, în care sunt angrenate toate forţele din cadrul sistemului integrat de

siguranţă publică.

Pe raza municipiului Paşcani, în afara sărbătorilor naţionale, în rândul

manifestărilor de amploare se evidenţiază „Ziua Eroilor” care se comemorează

cu prilejul sărbătorii religioase „Înălţarea Domnului”.

Dintre evenimentele social-economice şi religioase ce se desfăşoară pe

raza oraşului Tg. Frumos, menţionăm:

- „„Zilele Oraşului Tg. Frumos”, care se organizează anual în cursul

lunii august, când au loc manifestări culturale şi sportive, la care

participă aproximativ 10.000 persoane din oraş şi din localităţile

limitrofe;

În mediul rural cele mai importante manifestări, ce atrag un public

numeros, sunt hramurile bisericeşti, acestea în general fiind urmate de diferite

activităţi cultural-distractive şi sportive, serbări câmpeneşti.

Secţiunea a 6-aAnaliza altor tipuri de riscuri

Printre alte tipuri de risc ce pot afecta teritoriul judeţului, colectivităţile

umane, bunurile materiale şi valorile culturale şi de patrimoniu, activităţile

culturale, sociale, economice şi politice pot fi şi următoarele:

- blocarea de persoane în autovehicule/mijloace de transport implicate în

accidente rutiere, feroviare, aeriene etc.;

77

- blocarea de persoane sub dărâmături, ca urmare a unor situaţii de urgenţă

specifice;

- inundarea subsolurilor clădirilor ce aparţin operatorilor economici, instituţiilor

publice, precum şi a populaţiei;

- punerea în pericol a vieţii animalelor – blocări/căderi a acestora în lacuri,

puţuri etc., suspendarea acestora în copaci sau la înălţimi etc.;

Statistic intervenţiile cele mai des desfăşurate sunt intervenţiile

S.M.U.R.D :

În anul 2015, în zona de competenţă a ISUJ Iaşi s-au înregistrat un număr

de 10.653 intervenţii SMURD, în creştere cu 10% faţă de anul 2014 (9.675

intervenţii SMURD).

În perioada analizată, în zona de competenţă a ISUJ Iaşi au fost asistate un

număr de 11.239 persoane, în creştere cu 10 % faţă de anul 2014 (10.236

persoane asistate).

Executarea intervenţiilor SMURD pe tipuri de afecţiuni

În anul 2015, s-au înregistrat un număr de 10.653 intervenţii SMURD,

împărţite pe următoarele tipuri de afecţiuni:

- 5394 traumatisme, reprezentând 51% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;

- 2745 afecţiuni medicale, reprezentând 26% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;

- 661 transporturi interclinice medicalizate, reprezentând 6% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;

- 445 prim-ajutor la accidente rutiere, reprezentând 4% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;

- 218 afecţiuni cardiace, reprezentând 2% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;

- 452 afecţiuni neuro-psihiatrice, reprezentând 4% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;

- 371 intoxicaţii, reprezentând 3% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;

- 367 alte afecţiuni, reprezentând 3% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;

78

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al oraşului Podu Iloaiei a

participat la 740 intervenţii SMURD.

Capitolul IVAcoperirea riscurilor

Secţiunea a I-aConcepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie – intervenţie

Acţiunile de protecţie - intervenţie se vor desfăşura având la bază

următoarele principii şi reguli de intervenţie:

pregătirea şi conducerea într-o concepţie unitară a acţiunilor de intervenţie;

întrebuinţarea judicioasă şi eficientă a forţelor şi mijloacelor potrivit

scopului, destinaţiei şi misiunile acestora;

concentrarea şi intensificarea efortului pentru salvarea oamenilor, bunurilor

materiale şi valorilor culturale mai importante şi la obiectivele de maximă

importanţă;

organizarea şi menţinerea unei strânse cooperări între forţele care participă la

intervenţie;

conducerea continuă, fermă, suplă şi operativă a acţiunilor;

repartizarea în timp scurt a misiunilor în raport cu înzestrarea, capacitatea şi

posibilităţile de acţiune ale forţelor şi mijloacelor la dispoziţie;

libertatea de acţiune;

luarea tuturor măsurilor de asigurare a acţiunilor de intervenţie a forţelor şi

mijloacelor participante;

logistica acţiunilor de intervenţie potrivit situaţiei create;

79

constituirea unei rezerve de forţe şi mijloace pentru intensificarea efortului şi

realizarea manevrei.

Urmare a producerii unor situaţii de urgenţă se vor desfăşura următoarele

activităţi:

a) în cazul producerii inundaţiilor:

o evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale afectate ca urmare a producerii

inundaţiilor;

o relocarea persoanelor sinistrate;

o acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor afectate;

o participarea la distribuirea ajutoarelor, asigurarea nevoilor de apă, hrană, şi

medicamente;

o serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă vor interveni, în cooperare

cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă şi cu alte

formaţiuni specializate pentru limitarea proporţiilor dezastrului şi înlăturarea

consecinţelor acestuia cu mijloacele din dotare;

b) în cazul alunecărilor de teren:

o evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale;

o relocarea de urgenţă a persoanelor sinistrate;

o măsuri de căutare salvare a eventualelor victime;

o acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor afectate;

o evaluarea efectelor generate de alunecările de teren prin echipe de experţi.

c) în cazul producerii unui seism:

o cercetarea raionului şi delimitarea zonelor (construcţiilor) cu grad ridicat de

pericol de către formaţiunile de cercetare;

o amenajarea căilor de acces pentru salvarea victimelor, acordarea primului

ajutor, trierea şi evacuarea populaţiei (salariaţilor) şi a bunurilor materiale;

o participarea la amenajarea şi asigurarea funcţionării punctelor de adunare

sinistraţi;

80

o participarea la distribuirea ajutoarelor, asigurarea nevoilor de apă, hrană, şi

medicamente;

o acţiuni ale subunităţilor specializate pentru localizarea şi înlăturarea

urmărilor avariilor la reţelele de utilitate publică şi stingerea incendiilor

precum şi reabilitarea zonei;

o pe timpul intervenţiei se va avea în vedere permanent existenţa pericolului

apariţiei unui dezastru complementar.

d) în cazul producerii de înzăpeziri

o închiderea temporară a sectorului de drum;

o salvarea persoanelor;

o intervenţia cu mijloace specializate a proprietarului infrastructurii rutiere

o acordarea ajutorului medical calificat persoanelor afectate;

e) în cazul accidentelor chimice

o executarea cercetării raionului contaminat, identificarea naturii şi

concentraţiei substanţelor toxice industriale, delimitarea raionului, a zonelor

cu concentraţii ridicate şi grad ridicat de pericol, prin semnalizare vizibilă, de

către formaţiunile de cercetare;

o izolarea sursei contaminării se va realiza numai de către specialişti, echipate

cu costume de protecţie, aparate izolante şi scule necesare remedierii avariei;

o realizarea unui perimetru de securitate prin măsuri de restricţie a circulaţiei şi

limitarea accesului în zonă;

o aplicarea primelor măsuri de prim ajutor persoanelor contaminate sau rănite,

într-un loc special amenajat, astfel amplasat încât să fie la o distanţă mai

mare de 100 m de sursa toxică şi în direcţie opusă celei în care bate vântul;

o luarea măsurilor de protecţie a personalului de intervenţie;

o limitarea extinderii contaminării se va efectua prin realizarea perdelelor de

apă;

o decontaminarea se va executa din partea opusă vântului;

81

o punctele de decontaminare vor fi amenajate în afara zonelor contaminate;

o utilajele care au fost folosite pentru acţiuni de intervenţie în interiorul

raionului contaminat vor executa decontaminarea totală după ce se scot din

raion şi au executat decontaminarea iniţială;

o personalul care a executat decontaminarea, execută decontaminare proprie

după terminarea misiunii.

f) în cazul producerii unor incendii:

o pe timpul intervenţiei se va ţine cont de direcţia de propagare a incendiilor

avându-se în vedere pericolul apariţiei unor noi incendii;

o participarea în cooperare cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de

urgenţă pentru:

stingerea incendiilor;

salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor

aflate în pericol;

acordarea primului ajutor medical, trierea şi evacuarea

populaţiei precum şi a bunurilor materiale;

limitarea proporţiilor dezastrului şi înlăturarea consecinţelor

acestuia cu mijloacele din dotare;

asigurarea asistenţei medicale de urgenţă.

Secţiunea a 2-aEtapele de realizare a acţiunilor

Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:

a) alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi subunităţilor profesioniste pentru

situaţii de urgenţă, a serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de

urgenţă şi ale echipelor specializate aparţinând furnizorilor de utilităţi

publice şi grupurilor de suport tehnic;

b) informarea prefectului, a preşedintelui consiliului judeţean şi a Centrului

Operaţional Naţional asupra situaţiei create;

82

c) desemnarea conducătorului intervenţiei;

d) deplasarea la locul intervenţiei;

e) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor si realizarea

dispozitivului preliminar de intervenţie;

f) transmiterea dispoziţiilor preliminare;

g) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de

intervenţie;

h) solicitarea constituirii, la nevoie, a grupărilor operative cu forţe şi

mijloace aparţinând judeţelor limitrofe;

i) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;

j) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia

concretă;

k) manevra de forţe;

l) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;

m) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului;

n) regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;

o) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au

favorizat evoluţia acestuia;

p) întocmirea procesului-verbal de intervenţie, a raportului de intervenţie, a

notelor de constatare, a rapoartelor operative cu evaluarea fizică şi valorică

a pagubelor şi a raportului sinteză;

q) retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare

permanentă;

r) restabilirea capacităţii de intervenţie;

s)informarea inspectorului general/inspectorului-şef/comandantului şi a

eşalonului superior;

t) analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare

necesare.

Secţiunea a 3-a

83

Faze de urgenţă a acţiunilor

În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:

a) urgenţa I – asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în

raionul/obiectivul afectat;

b) urgenţa a II-a – asigurată de subunităţile inspectoratului judeţean/al

municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;

c) urgenta a III-a – asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe;

d) urgenta a IV-a – asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul

inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de

Urgenţă, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.

În toate situaţiile de urgenţă, forţele de intervenţie specializate acţionează

conform domeniilor de competenţă, pentru:

a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale,

evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu

alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la

evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici

afectaţi;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul

producerii situaţiei de urgenţă;

d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca

accesibile;

e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni

esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru

protecţia populaţiei şi anume la:

1. sediile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă;

2. sediile poliţiei şi jandarmeriei;

84

3. spitalele şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt

dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă;

4. clădirile instituţiilor cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor

de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională;

5. staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură

servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate;

6. garaje de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii;

7. rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de

urgenţă;

8. clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe

periculoase, precum şi pentru căi de transport;

9. clădiri de învăţământ;

f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea

efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

Secţiunea a 4-aAcţiunile de protecţie-intervenţie

Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de

competenţă, pentru:

a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale,

evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu

alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la

evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul

producerii situaţiei de urgenţă specifice;

d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca

accesibile;

85

e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni

esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru

protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte

construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie

şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea

situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de

producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru

celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor

de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare

esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi

şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru

învăţământ;

g) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor

acesteia cu mijloacele din dotare.

Secţiunea a 5-a Instruirea

Pregătirea forţelor de intervenţie profesioniste se realizează în cadrul

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Iaşi, pe baza ordinelor

ministrului Afacerilor Interne, a planurilor anuale de pregătire şi în funcţie de

specificul structurii, iar pregătirea personalului din administraţia publică locală

se realizează în cadrul Centrelor Zonale de Pregătire, pe baza planurilor de

pregătire aprobate de preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de

Urgenţă Iaşi.

Secţiunea a 6-a Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor

destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării

datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a

86

deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei

situaţii de urgenţă.

Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru

situaţii de urgenţă ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţiei

de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi

asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.

Primarii, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi şi comitetele

locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile operatorilor economici

şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia să asigure preluarea de la

staţiile meteorologice centrale, locale şi centrul operaţional a datelor şi

avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor

preventive şi de intervenţie.

Schema circuitului informaţional-decizional la nivelul judeţului Iaşi este

prezentată în anexa nr.7.

CAPITOLUL VResurse umane, materiale şi financiare

Consiliul judeţean şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii,

fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi

financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-

teritoriale pe care le reprezintă.

În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile

de producere/manifestare, amploarea şi efectele posibile ale acestora se

stabilesc tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a

riscurilor, astfel:

a) inspecţii de prevenire;

b) servicii profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă;

c) formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare;

d) formaţiuni de protecţie civilă: echipe căutare-salvare, NBC şi pirotehnice;

e) alte formaţiuni de salvare: Crucea Roşie, scafandri profesionişti ş.a.;

87

f) grupe de sprijin.

Pe lângă tipurile de forţe precizate mai sus, mai pot acţiona, după caz, în

condiţiile legii: unităţile poliţiei, jandarmeriei şi poliţiei de frontieră, structurile

poliţiei comunitare, unitatea specială de aviaţie a Ministerului Afacerilor

Interne, unităţile specializate/detaşamente din cadrul Ministerului Apărării,

unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii Publice,

organizaţiile neguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi

formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară, formaţiuni de pază a

persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul

serviciilor publice descentralizate şi societăţilor comerciale specializate,

incluse în planurile de apărare şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie,

formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii

de urgenţă şi organizaţi în ONG-uri cu activităţi specifice.

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor,

formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de

urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de

protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în

planurile de apărare specifice, elaborate potrivit legii.

CAPITOLUL VILogistica acţiunilor

Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei

situaţii de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate,

potrivit legii, de către autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă şi

operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor

privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de

riscuri.

Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se

pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de

88

apărare specifice.

Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi

gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de către autorităţile,

instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de

răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

89