1

PRIMĂRIA ORAŞ CORABIA COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ APROB, Preşedinte C.L.S.U. Corabia, Primar, Ing. Oane Iulică Reactualizat

prin Hotărârea Consiliului Local Corabia nr. 26/22.02.2013 3/29.01.2010 Preşedinte de şedinţă, Răceală Ion

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE

A RISCURILOR - CORABIA -

2013

2

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1 Definiţie

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul localităţii Corabia, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

Scop

Scopul Planului de analiză şi acoperire a riscurilor este de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiective

a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

Secţiunea a 2-a

Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de consiliul local. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte şi se aprobă în termen de maximum 60 de zile de la aprobarea de către prefect a Schemei cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială, elaborată de Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, şi se

3

actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, consiliul local poate comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate.

2.1. Acte normative de referinţă

- Legea nr. 481/2004, privind protecţia civilă, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; - O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al

Situaţiilor de Urgenţă, modificată şi completată prin Legea nr. 15/2005; - H.G. nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind

structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;

- H.G. nr. 1286/2004 pentru aprobarea Planului general de măsuri pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor;

- Ordin M.A.I. nr. 1184/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;

- Ordinul M.A.I. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;

- H.G. nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

- Ordinul M.A.I. nr. 886/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei;

- H.G. nr. 1669/2005 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre;

- Legea apelor nr. 107/1996, cu modifiocările şi completările ulterioare;

- Ordinul comun 638/420/2005 al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al Ministerului Gospodăririi Apelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;

- Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional/Secţiunea a V-a: Zone de risc natural;

- H.G. nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de teren;

- H.G. nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional

4

de Management al Riscului Seismic; - Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor,

Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;

- H.G. nr. 804/2007 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

- Ordinul M.A.I. nr. 735/2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă.

2.2. Structuri organizatorice implicate

- Consiliul Local Corabia - Primar oraş Corabia - Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Corabia - Centrul Operativ cu Activitate Temporară Corabia - Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Corabia.

2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor

cu atribuţii în domeniu

Consiliul local

- aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;

- participă la asigurarea finanţării măsurilor şi acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legate de acest domeniu;

- aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor, stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia şi îl transmite inspectoratului pe raza căruia funcţionează;

- instituie reguli şi măsuri specifice corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale;

- prevede, din resursele bugetului local, sumele necesare în vederea organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor legale de către serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă şi exercită controlul folosirii acestora;

- cuprinde anual în bugetul propriu sumele necesare pentru asigurarea bunurilor din dotarea serviciilor de urgenţă voluntare, pentru cazurile de avarie, distrugere sau pentru alte evenimente, precum şi pentru asigurarea de persone şi răspundere civilă a personalului cu atribuţii pe linie de intervenţie, pentru cazurile de invaliditate sau deces, produse prin accidente, catastrofe ori alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor specifice.

5

Primarul

- aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate;

- coordonează activitatea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă;

- răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă;

- aprobă planurile de cooperare cu localităţile învecinate şi alte organisme;

- coordonează evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie civilă;

- stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi alimentării cu energie şi apă a populaţiei evacuate;

- dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată; - asigură elaborarea planului de analiză şi acoperire a riscurilor; - coordonează organizarea permanentă a intervenţiei, asigură

participarea la intervenţie a serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă cu mijloacele din dotare.

Comitetul local pentru situaţii de urgenţă

- evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, stabileşte măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăreşte îndeplinirea lor;

- declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;

- analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţilor de urgenţă.

Centrul operativ cu activitate temporară - urmăreşte aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de riscuri;

- asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor, precum şi menţinerea legăturilor de comunicaţii cu centrele operaţionale şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop;

- centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi fac propuneri pentru asigurarea lor;

- gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă.

6

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă

- execută acţiuni de intervenţie în situaţii de urgenţă, salvarea, acordarea primului ajutor şi protecţia persoanelor şi a bunurilor periclitate;

- acordă ajutor persoanelor a căror viaţă este pusă în pericol în caz de dezastre;

- execută cercetarea şi descoperă în timp oportun urmările situaţiilor de urgenţă;

- organizează şi asigură adăpostirea populaţiei; acordă primul ajutor şi ajută la trierea şi transportul victimelor la unităţile sanitare;

- asigură scoaterea victimelor de sub dărâmături, din adăposturile avariate, salvează victimele de la înălţime;

- deblochează căile de comunicaţii şi căile de acces spre locurile de intervenţie;

- remediază avariile la instalaţiile şi sistemele utilităţilor publice; - execută evacuarea populaţiei din zonele calamitate şi transportul

sinistraţilor în locaţiile temporare.

7

Capitolul II CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Secţiunea 1

Amplasare geografică şi relief

Oraşul Corabia este situat în partea de sud a judeţului Olt, pe malul stâng al Dunării, la km flv. 631. Este intersectat de următoarele coordonate geografice: paralela de 43445, latitudine nordică şi meridianul de 24305, longitudine estică.

Suprafaţa oraşului este de 12.319 ha (2,25% din teritoriul judeţului), din care intravilan 1.064 ha.

Faţă de Bucureşti, oraşul Corabia este situat la o distanţă de 169 km, iar faţă de Slatina, reşedinţa de judeţ, sunt 90 km.

În componenţa oraşului intră cartierele Siliştioara, Tudor Vladimirescu, Vîrtop, Celei, Valea Seacă, Corabia Veche şi Daşova.

Ca vecini, oraşul Corabia are la est comunele Gîrcov, Giuvărăşti, Izbiceni, Tia Mare, la nord-est comuna Cilieni, la nord comunele Vişina şi Vădastra, la nord-vest comuna Vădăstriţa, la vest comuna Orlea, iar la sud fluviul Dunărea.

Oraşul Corabia este situat la o înălţime de 10-15 m faţă de nivelul Dunării ceea ce face ca localitatea să fie ferită de inundaţii cauzate de revărsarea apelor fluviului. Face parte din seria oraşelor mici ale ţării. Oraşul Corabia este aşezat pe o suprafaţă plană, străbătută în partea de nord, de la vest spre est, de o mică vale, ce se numeşte Valea Seacă, de la care a luat numele cartierul. Înălţimea medie a terenului faţă de nivelul mării este de 42 m. Suprafaţa agricolă, proprietatea oraşului şi a suburbiilor, se întinde spre nord, pe o distanţă de 8 km, iar spre est şi vest, depăşeşte limita oraşului cu 5,5 km. Fiind aşezat în plină câmpie, solul predominant este cernoziomul, care prezintă mai multe varietăţi:

- 87 % cernoziom levigat de silvostepă, cu textură mijlocie în toată partea de nord a oraşului;

- 5 % cernoziom ciocolatiu ce se întinde ca o fâşie îngustă ce însoţeşte şoseaua spre est;

- 3 % cernoziom ciocolatiu de pantă, ce formează o fâşie îngustă spre vest, către Celei;

- 3 % cernoziom slab levigat, în partea de nord a oraşului, însoţind în lungul său Valea Seacă;

- 2 % sol aluvional, crud, de-a lungul Văii Dunării, în zona de luncă. Terenul pe care este aşezat oraşul Corabia are o structură

stratigrafică, după cum urmează: - de la suprafaţă, până la 1 – 1,2 m, un strat vegetal, prăfos, uscat,

cu rădăcini de plante; - între 1,20 – 4,30 m este loess prăfos, cu intercalaţii calcaroase de

culoare galben roşcat;

8

- între 4,30 – 7,80 m, nisip prăfos, cu argilă şi calcar; - între 7,80 –10,30 m, loess nisipos, presărat cu calcar degradat,

galben alburiu uscat; - între 10,30 – 12,50 m, calcar degradat cu bolovani de calcar

integraţi cu nisip negru, spre cimentare; - între 12,50 – 14,20 m, nisip fin, cimentat cu bolovani de calcar de

7 - 8 cm, de culoare vânăt-albastru; - de la 14,20 până la 20 m, pietriş cu bolovani de calcar.

De la adâncimea de 16 m începe pânza freatică de apă, până la 29 m, iar de la 29 la 35 m este un strat de marmură vânătă-verzui. Sub raport tectonic, oraşul Corabia aparţine zonei de vorland, având ca fundament Platforma Moesică (Prebalcanică). Complexul aluvionar este destul de extins si el aparţine văilor fluviatile unde apare sub forma de terase şi de lunci. Lunca ajunge la o lăţime maximă de 8 - 9 km în dreptul localităţii Potelu şi se îngustează mult în dreptul localităţii Corabia, fiind însă destul de întinsă şi pe malul bulgăresc. Terasa Corabia cu o înălţime de 15 - 20 m este cea mai extinsă.

Secţiunea a 2-a

Caracteristici climatice Oraşul Corabia este aşezat în zona de climă temperat-

continentală. Primeşte influenţa climatului continental-excesiv, ce se caracterizează prin ierni în care temperaturile pot ajunge la -30ºC, iar vara prin temperaturi ce se ridică uneori la peste 40ºC. În ultimii ani se observă o tendinţă de încălzire a vremii. Iernile sunt mai blânde, cu temperaturi mai scăzute în ianuarie-februarie. Verile sunt secetoase. Toamna se prelungeşte până în decembrie, iar iarna până în luna aprilie.

Temperatura medie a lunii ianuarie este de -2ºC, iar cea a lunii iulie este de 23ºC.

Verile se caracterizează prin timp senin, uscat, în care predomină seceta. După anul 2000 au fost ierni în care temperatura a ajuns la -25ºC iarna, iar vara a depăşit 42ºC. Temperatura apei Dunării înregistrează cele mai mici valori în lunile decembrie şi ianuarie şi este în jur de 1ºC, iar vara, în lunile iulie şi august, ajunge la 27ºC. Cantitatea anuală de precipitaţii este de 400 – 500 l/m2. Vara cad ploi puţine, toamna şi primăvara fiind cele mai ploioase anotimpuri. Cantitatea maximă de precipitaţii în 24 de ore a fost înregistrată la începutul secolului trecut (105 l/m2). Anii 2007, 2012 au fost extrem de săraci în precipitaţii. Din cauza secetei producţia de cereale a înregistrat pierderi foarte mari. În ultima perioadă de timp, ca urmare a încălzirii globale, au apărut fenomene meteo extreme – numărul furtunilor este în creştere. În anul 2009 fost înregistrat un astfel de fenomen de intensitate foarte mare.

9

Secţiunea a 3-a Reţeaua hidrografică

Dunărea este principala apă care udă partea de sud a oraşului. Ca apă curgătoare, pe lângă transportul fluvial, prezintă o importanţă deosebită, pentru că asigură apa necesară operatorilor economici din zona de vest a oraşului şi sistemului de irigaţii. Albia Dunării are lăţimi ce variază între 1 si 1,5 km şi se bifurcă în numeroase braţe; în dreptul oraşului Corabia se află ostrovul Băloiu. Lăţimea fluviului în zona ostrovului este de 650 m. Adâncimea medie a Dunării este de 8-12 m. La debite mari ale fluviului, lunca Dunării este inundată în zona cartierelor Siliştioara şi Daşova. O altă apă curgătoare permanentă este gârla Bohazului. Prin formarea malului abrupt al Dunării, revărsarea apelor este practic imposibilă în zona populată, chiar în cazul unor cote foarte ridicate. Pânza de apă freatică se află la adâncimi cuprinse între 0,5-8 m. În perioadele cu precipitaţii multe, se produc excese de umiditate în luncă. Alimentarea pânzei de apă freatică se face din mai multe surse: infiltraţie directă din apa de ploi şi apa folosită pentru udări prin sistemul de irigaţii. Cea mai mare cotă atinsă de apele Dunării a fost +800 în anul 2006. În acest an apa a pătruns prin breşa din digul longitudinal de la Dăbuleni, apoi prin breşa din canalul transversal de la Dăbuleni şi a inundat incinta îndiguită Potelu-Corabia. Pentru evacuarea apei în Dunăre şi evitarea creşterii apei în incintă a fost practicată o breşă controlată în zona Celei. Cote peste cea normală au fost atinse în anii 1932 (+666 cm), 1935 (+694 cm), 1940 (+720 cm), 1942 (+685 cm), 1944 (+670 cm), 1947 (+634 cm), 1970 (+758 cm), 1988 (+672 cm). În majoritatea anilor de mai sus, platforma portului a fost inundată, activitatea portuară fiind întreruptă. În anul 2010 cota atinsă a fost de 665 cm, cotă destul de ridicată pentru perioada în care s-a înregistrat (luna iulie). Inundaţiile din anul 2010 au avut drept caracteristică perioada mare de menţinere a apelor peste cotele admise (25.05 – 09.07.2010).

Nivelul apei în dreptul portului Corabia la cota 0 cm, este de 8 m. Faţă de nivelul mării portul Corabia se află la cota +23 m.

Secţiunea a 4-a Populaţia

Conform recensământului din 2002, populaţia oraşului era de 20.610 locuitori, din care 9.958 bărbaţi şi 10.652 femei. Împărţirea pe grupe de vârstă a populaţiei este următoarea: 0-14 ani - 3.359 persoane, 15-59 ani - 13.443 persoane, peste 60 de ani - 3.808 persoane. Densitatea medie a populaţiei este de 165 loc/km2.

10

Zonele cele mai aglomerate sunt centrul oraşului şi cartierul Corabia Veche cu 183 loc./km2, respectiv 180 loc/km2, iar zona cea mai puţin populată este cartierul Tudor Vladimirescu cu o densitate de 80 loc/km2.

Secţiunea a 5-a Căi de transport

Căi de transport rutiere

- D.N. 54 – Caracal - Corabia - Turnu Măgurele (face legătura cu centrul ţării şi cu capitala) - D.N. 54A – Corabia - Bechet (face legătura cu zona de sud vest) - D.J. 543 – Corabia - Izbiceni (face legătura cu localităţile de pe Valea Oltului) Străzi: - 133,4 km lungime din care: - asfaltate – 17,5 km - cu piatră – 8,0 km - cu beton – 0,6 km - drumuri balastate – 55,3 km - pavate – 52 km

Căi de transport feroviare - calea ferată Corabia - Caracal - Piatra Olt - Sibiu (intersectează magistralele feroviare Bucureşti - Caracal - Craiova - Timişoara şi Bucureşti - Piatra Olt - Craiova - Simeria - Arad). Datorită reducerii drastice a activităţii economice în zona Corabia, transportul feroviar de mărfuri este aproape inexistent, iar cel de călători a înregistrat scăderi spectaculoase fiind înlocuit de transportul auto.

Căi navigabile Pe Dunăre se fac atât transporuri de mărfuri, cât şi de călători. Prin

silozurile din portul Corabia se fac tranzacţii cu cereale. În portul Corabia există un punct de trecere mărfuri şi călători.

Secţiunea a 6-a Dezvoltare economică

Zone industriale/ramuri

Industria oraşului cuprinde operatorii economici din mai multe

ramuri ale industriei. Activitatea operatorilor economici este diversificată: producţie,

comerţ, prestări servicii, construcţii, etc. Ponderea sectorului particular în economia oraşului este

semnificativă, îndeosebi în domeniul comerţului.

11

Operatorii economici reprezentativi pentru industria oraşului Corabia sunt:

- S.C. ZAHĂR S.A. a prelucrat până în anul 2010 zahăr brut adus din import. Datorită reducerii cotei de zahăr prelucrat societatea nu a funcţionat anii trecuţi, urmând a relua activitatea anul acesta.

- S.C. CORACONTINENTAL S.R.L., S.C. CONAN STRONG S.R.L. – producţie şi montaj tâmplărie aluminiu, PVC;

- S.C. PLUS S.R.L., S.C. MARIAN&MARCEL S.R.L. – operatori economici în domeniul construcţiilor;

- S.C. VERONICA FASHION S.R.L. are ca obiect de activitate confecţiile; este înzestrată cu tehnologie modernă şi dispune de posibilităţi de dezvoltare. Produsele obţinute sunt destinate exportului.

- S.C. GURAYTEX S.R.L. Slatina - Secţia Corabia este tot o firmă de confecţii, iar S.C. ITR S.R.L. Caracal – Secţia Corabia produce tricotaje.

Alţi operatori economici importanţi din oraşul Corabia sunt: - S.C. CARGILL S.R.L. - Siloz Corabia – depozitează cereale; - S.C. UNICONFEX S.R.L. – Siloz Port Corabia – depozitează cereale;

sunt în construcţie încă 5 silozuri; - S.C.A.E.P. Giurgiu – Port Corabia – Silozuri de cereale închiriate

S.C. ALFRED TOEPFER INTERNATIONAL (ROMÂNIA) S.R.L.; - S.C. ALFRED TOEPFER INTERNATIONAL (ROMÂNIA) S.R.L. – Silozuri

de cereale (în construcţie); - S.C. SUCIDAVA S.A. – societate transporturi mărfuri şi călători; - Staţia PETROM - OMW – desface produse petroliere; - Staţia LUKOIL - desface produse petroliere; - Staţia S.C. DOLCHIMEX S.R.L. – desface produse petroliere.

Fondul funciar

Oraşul Corabia dispune de 10.038 ha teren agricol, ceea ce reprezintă 81 % din suprafaţa totală a oraşului. Din această suprafaţă, 9758 ha reprezintă terenul arabil. Ca organizare, în oraşul Corabia se disting trei forme de exploataţii agricole: familiale simple, care reprezintă mica proprietate, exploataţii agricole organizate asociativ, ce funcţionează ca societăţi agricole cu personalitate juridică, dar fără caracter comercial şi societăţi create din fostele unităţi de stat. Principalele societăţi cu activitate în domeniul agricol, de pe teritoriul oraşului Corabia sunt S.A. DUNĂREA şi S.A. ETCOR, S.C. ZAHĂR S.A., S.C. DANROPROD COM S.R.L. care au ca domeniul de activitate cultivarea în comun a pământului, prestări servicii în agricultură, depozitarea şi valorificarea produselor agricole. Ocolul Silvic Corabia deţine 344 ha păduri pe teritoriul oraşului Corabia, din care 127 ha în insula Băloi. Primăria Corabia deţine o suprafaţă de 18 ha pădure.

12

Turism/capacităţi de primire turistică Dunărea cu malurile ei abrupte şi zăvoaiele cu sălcii şi plopi,

mulţimea teilor şi simetria străzilor, monumentele istorice pot fi un punct de atracţie pentru turişti.

Muzeul de arheologie şi etnografie dispune de circa 14.000 de piese, multe dintre ele aparţinând prin importanţă patrimoniului cultural naţional. Clădirea care găzduieşte Muzeul şi Casa de cultură sunt de asemenea incluse în patrimoniul cultural naţional.

istorice ale oraşului Corabia: - monumentul eroilor pentru independenţă comemorează

trecerea armatei române peste Dunăre, la 1877; dispus în centru, a fost inaugurat în anul 1929;

- Crucea Independenţei, a fost ridicată în anul 1939. După cele de-al doilea război mondial a fost mutată în cimitirul oraşului, lângă mormintele eroilor neamului. După 1990 a fost instalată lângă monumentul de la Siliştioara, pe pilonul de piatră rămas din anul 1934, chiar pe locul unde a avut loc trecerea armatei române la 20 august 1877;

- Monumentul Independenţei de la Siliştioara, a fost început în anul 1933, dar din lipsă de fonduri a rămas în stadiu incipient. În 1985 a fost ridicat monumentul, înalt de 15 m, dedicat celor care s-au jertfit pentru independenţă. Monumentul este din bronz şi cântăreşte 14 tone.

- Bustul şi obeliscul dedicate memoriei preotului Popa Şapcă, fruntaş al Revoluţiei de la 1848, este amplasat lângă rezervaţia arheologică Sucidava.

- Monumentul eroilor din cartierul Celei se găseşte în curtea bisericii.

- Complexul arheologic Sucidava situat tot în cartierul Celei, ale cărui vestigii arheologice consolidate, restaurate şi redate circuitului turistic sunt: Complexul gospodăresc al culturii Celei; zidurile de incintă şi turnurile de apărare ale cetăţii Sucidava; fantana romană din sec. II d. Hr.; portalul Podului lui Constantin cel Mare; poarta constantiniană; hypocaustul; fântâna secretă; basilica paleobizantină.

Dispun de spaţii de cazare hotelul “ÎMPĂRATUL TRAIAN” (în stare de degradare, nu este folosit de cât ocazional), hotelul “SUCIDAVA”, hotelul “La Belgianu’”. În construcţie se află un motel pe DN 54.

Secţiunea a 7-a Infrastructuri locale

a. Instituţii de cultură 1. Muzeul de Arheologie şi Etnografie Corabia - str. Cuza Vodă; nr. 65; telefon: 0249561364 2. Casa de Cultură Corabia - str. Cuza Vodă; nr. 63; telefon: 0249561233

13

3. Biblioteca „Virgil Mazilescu” Corabia - Str. Carpaţi; nr. 105; telefon: 0249561276 b. Instituţii de ocrotire a sănătăţii 1. Spitalul Orăşenesc Corabia - Str. Carpaţi; nr. 116; telefon: 0249560671 2. Staţia de Ambulanţă Corabia - Str. Carpaţi; nr. 116; telefon: 0249560670 3. Centrul Medico – Social Corabia - Str. Carpaţi; nr. 26-28; telefon: 0249564143 c. Instituţii de învăţământ 1. Colegiul Naţional „A. I. CUZA” - Str. 1 Mai; nr. 5; telefon: 0249561151 2. Colegiul Tehnic „DANUBIUS” - Str. Bucureşti; nr. 29; telefon: 0249560744 3. Şcoala Generală nr. 1 - Str. Nicolae Titulescu; nr. 70; telefon: 0249561237 4. Şcoala Generală nr. 2 „Dumitru Buzdun” - Str. Dumitru Buzdun; nr. 2; telefon: 0249560742 5. Şcoala Generală nr. 3 „Virgil Mazilescu” - Str. Tudor Vladimirescu; nr. 77; telefon: 0249560735 6. Şcoala Generală nr. 4 „Mihai Eminescu” - Str. Ştefan cel Mare; nr. 49; telefon: 0249560819 7. Şcoala Generală Celei - Str. Libertăţii; nr. 20A; telefon: 0249560733 8. Şcoala Generală Tudor Vladimirescu - cartier Tudor Vladimirescu; telefon: 0249560558 9. Şcoala Generală Vîrtop - cartier Vîrtop 10. Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 1 - Str. C. A. Rosetti; nr. 42; telefon: 0249560687 11. Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 2 - Str. Tudor Vladimirescu; nr. 46; telefon: 0249560688 12. Grădiniţa cu Program Normal nr. 1 - Str. Fraţii Goleşti; nr. 67 13. Grădiniţa cu Program Normal nr. 2 - Str. C. A. Rosetti; nr. 96 14. Grădiniţa cu Program Normal nr. 3 - Str. Cerealelor; nr. 55 15. Grădiniţa cu Program Normal nr. 5 - Str. 1 Mai; nr. 48 16. Grădiniţa cu Program Normal Tudor Vladimirescu - cartier Tudor Vladimirescu

14

17. Grădiniţa cu Program Normal Vîrtop - cartier Vîrtop 18. Grădiniţa cu Program Normal Celei - Str. Dudului; nr. 16 19. Clubul copiilor şi elevilor - Str. Cuza Vodă; nr. 59; telefon: 0249561287

Reţele de utilităţi 1. Electricitate Electrica - Centrul de Relaţii cu clienţii Corabia - str. Bibescu Vodă; nr. 21; telefon: 0248524484; 0251929 fax: 0248524825 2. Apă potabilă, canalizare, salubrizare Societatea Utilităţi Publice Corabia - str. Cezar Bolliac; nr. 21; telefon: 0249560850

Locuri de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă La nivelul oraşului Corabia există 2 hoteluri cu capacitate de cazare de 70 locuri, plus un hotel cu 60 locuri care nu funcţionează decât ocazional. La ora actuală este în construcţie un motel cu 10 locuri de cazare. Alte spaţii pentru cazare sunt internatele liceelor din oraş. Situaţia locurilor de cazare este prezentată în anexă. Ca spaţii de preparat hrana există 6 restaurante şi 4 cantine care pot asigura hrana la peste 1500 de persoane (anexă).

Secţiunea a 8-a Specific regional

În partea de sud, oraşul Corabia este străbătut de fluviul Dunărea pe o porţiune de 16 km. C.N.E. Kozlodui se găseşte pe teritoriul Bulgariei, construită pe malul drept al fluviului Dunărea la aproximativ 3 km sud de confluenţa râului Jiu cu fluviul Dunărea şi la aproximativ 12 km sud-vest de localitatea Bechet, având o putere instalată de 3.538 MW în grupuri de tip PWR, din care 4 de 440 MW (e) neanvelopate şi 2 de 1.000 MW (e) anvelopate. Odată cu aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană centrala nuclearo-electrică funcţionează cu cele 2 grupuri de 1000 MW, renunţându-se la grupurile neanvelopate. În caz de accident nuclear se pot elibera şi dispersa în mediu produşi de fisiune sub forma gazoasă, lichidă sau solidă. Produşii radioactivi gazoşi şi sub formă de aerosoli se pot răspândi pe o suprafaţă mare, astfel încât în cazul unui accident nuclear major se pot depăşi nivelurile de intervenţie asociate măsurilor de protecţie.

15

Radioactivitatea poate depăşi normele admise atât din punct de vedere al expunerii extreme la radiaţii emise de radionuclizi prezenţi în nor sau depuşi pe sol, cât şi din punct de vedere al expunerii interne prin inhalare şi prin consumul apei şi alimentelor contaminate, un pericol deosebit prezentând izotopii radioactivi ai iodului, stronţiului, cesiului, precum şi ai gazelor nobile şi tritiului. Produşii radioactivi lichizi şi solizi, cu activităţi specifice mari şi arie de răspândire mică, pot ajunge în fluviul Dunărea, contaminând apa din aval. Corabia poate fi afectată, fiind situată în raza de 100 km.

16

Capitolul III

ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

Analiza riscurilor trebuie să permită cunoaşterea mecanismelor, condiţiile de producere şi manifestare, amploarea şi efectele posibile ale acestora. Analiza se realizează pe tipuri de riscuri, pe baza datelor şi evidenţelor statistice, studiilor, prognozelor, etc.

Secţiunea 1 Analiza riscurilor naturale

a. Fenomene meteorologice periculoase

a1. Inundaţii Corabia este situată într-o zonă cu pericol de inundaţii previzibile. În urma ploilor abundente sau torenţiale, în cazul topirii bruşte a zăpezii se pot produce revărsări ale apelor fluviului Dunărea. Zona populată a oraşului nu poate fi afectată deoarece este situată la înălţime faţă de nivelul apei. Doar câteva gospodării din partea de vest a oraşului ar putea fi afectate în cazul în care apa ar creşte foarte mult. În acest caz ar fi necesară evacuarea câtorva persoane. Inundaţiile din anul 2006 au arătat că lucrările hidrotehnice nu rezistă la menţinerea apei la cote ridicate perioade mari de timp. Deşi digul de protecţie al A.N.I.F. a rezistat în zona Corabia, a cedat în zona Dăbuleni-Dolj. A urmat ruperea digului transversal dintre judeţele Olt şi Dolj şi inundarea incintei Potelu-Corabia. Pentru a evita inundarea localităţilor din amonte de Corabia s-a practicat o breşă în dig. În anul 2007 digul a fost refăcut. În zona inundabilă a Dunării se găsesc mai mulţi operatori economici: Silozurile de cereale ale S.C. ALFRED TOEPFER INTERNATIONAL (ROMÂNIA) S.R.L, Secţia VINALCOOL, câmpurile de nămol şi iazurile biologice ale S.C. ZAHĂR S.A., Căpitănia Port Corabia, Clădire A.P.D.F. Giurgiu, Birouri S.C.A.E.P. Giurgiu - Port Corabia, Siloz S.C. UNICONFEX S.R.L - Port Corabia, Silozuri S.C. ALFRED TOEPFER INTERNATIONAL (ROMÂNIA) S.R.L. (închiriate de la S.C.A.E.P. Giurgiu), Hotel SUCIDAVA (anexă). Prin ruperea digului au intrat în zona inundabilă alte clădiri: sursa captare apă industrială Dunăre a S.C. ZAHĂR S.A., staţia de pompare Celei şi cantonul nr. 5 ale A.N.I.F. - Sistem Potelu, clădirile S.C. MARIPET IMPEX S.R.L. (anexă). Toţi operatorii economici din zona inundabilă şi-au asumat răspunderea în cazul producerii unor noi inundaţii (în cazul producerii unor noi inundaţii nu vor cere despăgubiri de la stat).

17

a2. Furtuni, tornade În luna iunie 2009 s-a produs o furtună de intensitate foarte mare. În urma acesteia şi a căderilor de grindină au fost afectate reţeaua electrică şi de telefonie, au fost avariate sau distruse acoperişuri de la blocuri şi case; au fost avariate 2 autoturisme. Au fost afectate şi culturile agricole. a3. Secetă Perioadele călduroase prelungite au efect negativ asupra culturilor agricole. Pot fi afectate de secetă toate culturile de pe teritoriul oraşului Corabia. În cazul secetei prelungite poate fi afectată pânza freatică. În perioadele secetoase creşte şi numărul incendiilor. Anul 2012 a fost unul secetos. Culturile agricole, în special cele de porumb şi floarea soarelui au fost serios afectate. a4. Înzăpeziri Oraşul Corabia este afectat de căderile de zăpadă, însoţite frecvent de intensificări ale vântului. Zonele care ridică probleme speciale sunt drumul de legătură dintre oraş şi cartierele Vîrtop şi Tudor Vladimirescu, intrările în oraş dinspre Caracal şi Celei. În decembrie 2012 în urma căderilor de zăpadă însoţite de intensificări puternice ale vântului, DN 54 Caracal – Corabia - Turnu Măgurele, DC Corabia Tudor Vladimirescu şi DJ 544 Corabia - Vîrtop - Vădăstriţa au fost închise mai bine de 24 de ore. Persoanele din alte localităţi surprinse în oraş au fost cazate şi hrănite la internatele liceelor.

b. Incendii de pădure

Suprafaţa fondului forestier din Corabia este de 344 ha păduri, din care 127 ha în insula Băloi. Predomină lemnul de esenţă moale (plop). Primăria Corabia deţine 18 ha de pădure. Incendiile de pădure pot să apară în special vara după perioade lungi de secetă. În ultimii ani nu au fost înregistrate incendii de pădure în zona oraşului Corabia.

c. Fenomene distructive de natură geologică c1. Cutremure Oraşul Corabia poate fi afectat de undele seismice transversale şi verticale produse de cutremurele de pământ cu epicentrul în munţii Vrancei. Intensitatea cutremurelor poate ajunge la 6,5-7 grade pe scara Richter. Aceasta implică un risc mediu spre ridicat de distrugere şi avariere a obiectivelor industriale şi civile, a reţelelor de electricitate, telefonie, apă, canal, etc. Cele mai importante evenimente seismice din ultimele decenii s-au produs în 1977 (7,4 grade Richter), 1986 (5,9 grade Richter), 2004 (5,3 grade

18

Richter). Cutremurele au fost resimţite de locuitorii de la case şi de cei de la blocuri. Nu au fost înregistrate pagube materiale. Având în vedere că există multe clădiri vechi, unele din ele nefiind întreţinute corespunzător, un cutremur de magnitudine mare ar putea crea probleme. Sunt şi câteva clădiri înalte care ar putea fi afectate. (anexă)

Secţiunea a 2-a

Analiza riscurilor tehnologice

a. Riscuri industriale Activitatea industrială în zona oraşului Corabia s-a redus drastic

după 1989, singurul operator economic important rămas fiind S.C. ZAHĂR S.A.. La ora actuală societatea nu mai produce zahăr, orientându-se pe cultivarea terenului agricol. Substanţele periculoase cu care lucrează sunt prezentate în anexă.

În anul 2013 se va relua prelucrarea zahărului brut adus din import.

b. Riscuri de transport şi depozitare de substanţe periculoase Având în vedere faptul că oraşul Corabia este traversat de 2 drumuri naţionale, iar prin portul Corabia trec nave încărcate cu diferite substanţe, există riscul producerii de accidente de transport a substanţelor periculoase. c. Transporturi

Rutier Oraşul este străbătut de 2 drumuri naţionale: DN 54 – Caracal - Corabia -Turnu Măgurele şi DN 54A – Corabia - Bechet şi de drumul judeţean DJ 543 – Corabia - Izbiceni. Numărul autovehiculelor este în creştere. Din acest caz şi traficul rutier înregistrează valori din ce în ce mai ridicate. În ultimii ani au avut loc accidente care s-au soldat cu morţi şi răniţi. Cauzele accidentelor sunt în principal indisciplina şoferilor şi a pietonilor. Numărul acestora s-a menţinut relativ constant.

Feroviar Riscul producerii de accidente feroviare este relativ scăzut, deoarece atât transportul de mărfuri, cât şi cel de călători au înregistrat scăderi mari în ultima perioadă de timp. La ora actuală traficul este extrem de redus (călători).

Fluvial Pe Dunăre circulă atât nave de transport călători, cât şi nave de transport marfă. Se pot produce accidente în timpul deplasării navelor pe Dunăre sau în portul Corabia.

19

Din cauza depunerilor de nisip, vasele care tranzitează Corabia ocolesc insula Băloiu, în zona respectivă apa având adâncimi mai mari.

d. Riscuri nucleare Oraşul Corabia se află în raza de 100 km a centralei nuclearo-electrice de la Kozlodui - Bulgaria. Localitatea ar putea fi afectată în cazul unei avarii de proporţii sau al unui accident major la centrală. e. Poluare ape Poluarea se poate produce ca urmare a deversării diverşilor agenţi poluatori de către operatorii economici din amonte de Corabia sau a combustibilului de la navele care trec pe Dunăre. Pete de produse petroliere s-au înregistrat destul de des în ultimii ani; la unele din ele nu a fost depistată sursa poluatoare. Poluări mai importante: în anul 2005 – poluarea Dunării cu produse petroliere; în anul 2006 – poluarea canalului Bohaz (care se varsă în Dunăre) de către S.C. ZAHĂR S.A. Corabia şi poluarea Dunării cu produse petroliere de la combinatul Prahova din Serbia. În ultimii ani nu au fost înregistrate poluări semnificative. f. Eşecul utilităţilor publice Reţelele de utilităţi la nivelul oraşului sunt învechite. Cu toate că s-au făcut unele modernizări, apar frecvent probleme la reţeaua electrică, mai ales în timpul furtunilor. Oprirea alimentării cu energie electrică duce la oprirea alimentării cu apă. În timpul ploilor abundente, reţeaua de canalizare nu poate să preia întreaga cantitate de apă, inundându-se multe străzi, în special în zona centrală. Reţeaua de termoficare este foarte veche; la ora actuală nu mai există persoane racordate la reţeaua de termoficare. g. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos Pe teritoriul oraşului Corabia nu s-au produs căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos. Având în vedere potenţialul agricol al zonei, unele tratamente la culturi se fac cu avionul. Există posibilitatea prăbuşirii unor aparate de zbor. h. Muniţie neexplodată Zona Corabia a fost zonă de conflicte militare şi au existat şi depozite de muniţii; s-au descoperit în mai multe rânduri elemente de muniţie neexplodată, în cantităţi mici. A fost găsită muniţie neexplodată şi la centrele de colectare a fierului vechi.

20

Secţiunea a 3-a Analiza riscurilor biologice

Pe teritoriul oraşului Corabia există riscul producerii unor epidemii şi epizootii, în special după producerea inundaţiilor. Pot să apară epidemii de: gripă, gripă AH1N1, gripă AH1N5, hepatită virală, dizenterie. La animale şi păsări (de la gospodăriile populaţiei) se pot produce epizootii (gripă aviară, pestă, febra aftoasă, holeră şi antrax). Posibilităţile de spitalizare sunt prezentate în anexă.

Secţiunea a 4-a Analiza riscurilor de incendiu

La nivelul oraşului Corabia zonele cu riscuri de producere şi propagare a incendiilor sunt: - Zona populată din centru (zona blocurilor de locuinţe, Casa de Cultură, Muzeu, Bibliotecă); - Zonele împădurite aparţinând Ocolului Silvic Corabia – 344 ha pădure sau Primăriei Corabia – 18 ha pădure; - Culturi agricole – peste 8.500 ha teren arabil. Din statistica incendiilor în perioada anilor 2004-2012 se observă că majoritatea incendiilor au avut loc în primii ani la gospodăriile cetăţeneşti şi anexele acestora, iar în ultima perioadă au predominat incendiile de vegetaţie uscată şi mirişti. În anul 2004 Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă a avut 35 intervenţii, din care: 11 la gospodării individuale, 3 la operatori economici – pe raza oraşului Corabia, 12 la gospodării individuale, 5 la anexe gospodăreşti, 2 la mirişte – la comunele cu care s-au încheiat convenţii de prestări servicii. Cauza principală a incendiilor a fost focul nesupravegheat. Alte cauze: scurtcircuite la instalaţiile electrice, ţigară aruncată la întâmplare, jocul copiilor cu focul. Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă a participat şi la aplicaţiile organizate de Ocolul Silvic Corabia. Din totalul intervenţiilor din anul 2005 (29 intervenţii) 16 au fost pe raza oraşului Corabia, restul la comunele învecinate. Pe Corabia s-a intervenit pentru stingerea incendiilor la 4 gospodării sau apartamente de bloc, 6 anexe gospodăreşti, 1 operator economic, 4 rampe de depozitare a gunoiului, 2 autoturisme. La comune s-a intervenit la 8 gospodării şi 4 anexe gospodăreşti. Principala cauză de incendiu a fost focul nesupravegheat (31 %). Alte cauze: scurtcircuit la instalaţiile electrice (17 %), coşuri de fum defecte (10 %), jar de la sistemele de încălzire (14 %), foc intenţionat, jocul copiilor cu focul, autoincendiere. În anul 2006 s-a intervenit pentru stingerea a 19 incendii. S-a intervenit în 13 cazuri astfel: 2 la gospodăriile populaţiei, 5 la anexe gospodăreşti, 1 la un operator economic, 1 la autoturism, 2 la mirişti, 1 la

21

rampa de gunoi. La comunele învecinate s-a acţionat astfel: 2 la gospodăriile cetăţeneşti, 4 la anexe gospodăreşti, 1 la autoturism. Cauzele de incendiu au fost focul nesupravegheat (42 %), scurtcircuit la instalaţiile electrice (27 %), ţigară aruncată la întâmplare (11 %), coş izolat necorespunzător (5 %), cenuşă cu jar aruncată la întâmplare (5 %), jocul copiilor cu focul (5 %), foc intenţionat (5 %). În anul 2007 Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă a avut 12 intervenţii pentru stingerea incendiilor (9 incendii la locuinţe, 2 la operatori economici şi 1 la autoturism) şi 4 intervenţii pentru salvarea animalelor. Din numărul total de intervenţii, 4 au fost în comunele învecinate. Cauzele de incendiu au fost focul nesupravegheat (25 %), coşuri izolate necorespunzător (25 %), supraîncălzirea sobei (16 %), ţigară aruncată la întâmplare (8 %), scurtcircuit la instalaţia electrică (18 %), butelie defectă (8 %). În anul 2008 s-a intervenit astfel: incendii la gospodării – 10; incendii la vegetaţie uscată – 7; incendii la groapa de gunoi – 7; incendii mirişte – 6; incendii auto – 2; incendii operatori economici – 1; incendii culturi agricole – 1; începuturi de incendiu – 4 (nu s-a intervenit pentru stingerea incendiilor). Principalele cauze ale incendiilor au fost: focul nesupravegheat, aruncarea ţigării la întâmplare, scurtcircuit. În două cazuri Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă Corabia a intervenit împreună cu Garda de intervenţie Vişina. În afara localităţii a intervenit pentru stingerea a 5 incendii. În anul 2009 Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă a fost solicitat pentru intervenţii la: incendii gospodării în afara localităţii – 2, incendii gospodării în oraş – 5, incendii apartamente bloc – 1, incendii gunoaie – 6, incendii mirişte – 4, incendii vegetaţie – 3, incendii auto – 2. Principalele cauze ale incendiilor au fost: focul nesupravegheat, scurtcircuit, aruncarea ţigării la întâmplare. Alte acţiuni ale Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă în 2009: udat spaţii verzi, desfundat canale, alimentare cu apă, stingere copaci loviţi de trăznet, salvare animale. În anul 2010 s-a intervenit astfel: incendii gospodării şi anexe în localitate – 12; incendii gospodării şi anexe în afara localităţii – 2; incendii operatori economici – 2; incendii la gropile de gunoi – 11; incendii auto – 7; incendii vegetaţie – 8; începuturi incendii – 2. S-a acţionat şi în colaborare cu Garda de intervenţie Vişina în 2 cazuri. Principalele cauze de incendiu: scurtcircuit, instalaţii electrice defecte, focul nesupravegheat, aruncarea ţigării la întâmplare, cenuşă aruncată la întâmplare.

În anul 2011 Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Corabia a intervenit astfel: incendii gospodării şi anexe – 6 (1 în afara localităţii); începuturi de incendiu – 1; incendii operatori economici şi instituţii publice – 3; incendii auto – 2; incendii vegetaţie uscată şi mirişti – 25 (3 în afara localităţii); incendii rampa de gunoi – 5; incendiu tablou electric – 1; explozie urmată de incendiu – 1 (la câteva zile după producerea exploziei au decedat două persoane).

22

Principalele cauze de incendiu: foc intenţionat, coşuri defecte, scurtcircuit, ţigări aruncate la întâmplare, sudură fără luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor.

În anul 2012 Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Corabia a intervenit astfel:

- incendii gospodării - 2, incendii anexe gospodăreşti - 4, incendiu hotel - 2, incendii apartamente - 1, incendii auto - 3 (la una din intervenţii autoapeciala nu a intervenit; a sprijinit Garda Vişina în intervenţie a sprijinit Garda Vişina în intervenţie), incendii în alte localităţi - 2 (autospeciala nu a intervenit), incendii vegetaţie uscată, mirişte, gunoaie, resturi vegetale - 35, incendii rampa de gunoi - 15, incendiu tablou electric bloc - 1.

Principalele cauze de incendiu: foc intenţionat, coşuri defecte, scurtcircuit, ţigări aruncate la întâmplare, autoaprindere.

Se observă o creştere semnificativă a incendiilor la mirişti, vegetaţie uscată, gunoaie, resturi vegetale.

Alte tipuri de intervenţii: tractare tiruri înzăpezite, sprijinirea echipelor de la Electrica, scos animale (bursuci) blocate în canal, întreţinere spaţii verzi, desfundat canale, alimentat elicopter cu apă pentru stropit împotriva ţânţarilor, stropit străzi în perioadele caniculare.

Secţiunea a 5-a Analiza riscurilor sociale

Manifestări culturale, sportive şi religioase IANUARIE

- Slujbe religioase cu ocazia Sf. Ion, Bobotezei - Manifestări dedicate ZILEI UNIRII

MARTIE

- manifestări dedicate ZILEI FEMEII APRILIE

- manifestări religioase în zona lăcaşelor de cult cu ocazia sărbătorilor de Paşte

- Zilele „VIRGIL MAZILESCU” MAI

- manifestări prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 şi 2 Mai - manifestări dedicate ZILEI INDEPENDENŢEI şi ZILEI EUROPEI - Festivalul naţional „FLOARE DE TEI”

IUNIE

- manifestări prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 IUNIE

23

AUGUST - manifestări religioase cu ocazia Sf. Maria

SEPTEMBRIE

- Festivalul naţional de muzică populară şi uşoară „CORABIA DE AUR” OCTOMBRIE

- Târgul anual cu ocazia zilei de Sf. Paraschiva NOIEMBRIE

- Manifestări religioase dedicate Sf. Mihail şi Gavril DECEMBRIE

- manifestări dedicate Zilei Naţionale a României - manifestări religioase dedicate Sf. Nicolae - manifestări religioase şi culturale cu ocazia sărbătorilor Crăciunului - spectacol în aer liber organizat cu ocazia Revelionului

Echipa de fotbal C.S.S. Corabia activează în Campionatul Şcolar Judeţean. În funcţie de programul stabilit de federaţie, au loc meciuri de fotbal, de regulă vineri, o dată la 2 săptămâni. În fiecare zi de vineri are loc târgul săptămânal, cu afluenţă mare de persoane.

Secţiunea a 6-a Analiza altor tipuri de riscuri

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Corabia intervine pentru evacuarea apei din subsolurile clădirilor (în special blocurile de locuinţe). Apar probleme în cazul ploilor torenţiale: reţeaua de canalizare nu poate prelua toată cantitatea de apă, o parte din aceasta ajungând în subsoluri. Serviciul nu dispune de autospecială de descarcerare. Accidentele din ultima perioadă de timp din zona Corabia nu au necesitat intervenţia autospecialei de descarcerare. Au existat mai multe cazuri cazuri de salvări de animale, care au căzut în puţuri dezafectate sau canale. Nu au fost cazuri de deblocări de persoane. Alte activităţi ale Serviciului: accident chimic cu clor, desfundat canale, stropit străzi în zilele cu caniculă, întreţinere spaţii verzi, evacuarea apei din subsoluri, intervenţie salvare animale, alimentare cu apă, deblocare persoane din apartamente.

24

Secţiunea a 7-a Zone cu risc crescut

Clădiri publice cu număr mare de persoane: Primăria Corabia Casa de Cultură şi Muzeul de arheologie şi etnografie Biblioteca „Virgil Mazilescu” Spital orăşenesc Corabia Centrul Medico – Social Unităţile de învăţământ Săli de sport Zone aglomerate: Gara C.F. Piaţa Corabia Zona centrală a oraşului Grădina de vară a Casei de Cultură Stadionul „ION OBLEMENCO”

25

Capitolul IV

ACOPERIREA RISCURILOR

Secţiunea 1 Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie

Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele urmărite, identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi cele de cooperare. Pentru acoperirea riscurilor transfrontaliere se pot încheia protocoale de colaborare cu instituţiile similare din ţara vecină. Acestea prevăd modalităţile de informare asupra pericolelor probabile, de avertizare/alarmare în cazul manifestării acestora, exerciţii şi aplicaţii cu participare internaţională. Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni:

a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente;

b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţă;

c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice localităţii şi asupra modului de comportare în cazul manifestării unui pericol;

d) exerciţii şi aplicaţii. Printre activităţile de prevenire planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor se numără: controale; asistenţa tehnică de specialitate; informarea preventivă; pregătirea populaţiei; constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale. Planurile de intervenţie trebuie să cuprindă informaţii referitoare la: categoria serviciului de intervenţie în caz de urgenţă şi amplasarea unităţilor operative; încadrarea cu personal; mijloacele de intervenţie şi protecţie a personalului şi populaţiei pentru fiecare tip de risc; zona de acoperire a riscurilor; timpii de răspuns cuantificaţi de specialişti; activitatea operaţională prin prezentarea detaliată a intervenţiilor (incendii, asistenţă medicală de urgenţă, reanimare, descarcerare, deblocări/salvări de persoane; salvări de animale; etc.); alte informaţii considerate necesare.

Secţiunea a 2-a Etapele de realizare a acţiunilor

Desfăşurarea intervenţiei presupune următoarele operaţiuni

26

principale: a) alertarea subunităţilor pentru intervenţie; b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create; c) deplasarea la locul intervenţiei; d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea

dispozitivului preliminar de intervenţie; e) transmiterea dispoziţiilor preliminare; f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului

de interventie; g) evacuarea, salvarea, protejarea persoanelor, animalelor şi

bunurilor; h) realizarea şi adaptarea dispozitivului de intervenţie la situaţia

concretă; i) amplasarea forţelor, localizarea şi limitarea efectelor dezastrului; j) înlătuarea efectelor dezastrului; k) regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii; l) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au

favorizat evoluţia acestuia; m) întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de

intervenţie; n) retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de

dislocare permanentă; o) rerstabilirea capacităţii de intervenţie; p) informarea eşalonului superior; q) analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/

optimizare necesare.

Secţiunea a 3-a Faze de urgenţă a acţiunilor

În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţia se organizează astfel:

a) urgenţa I – asigurată de serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă al localităţii;

b) urgenţa a II-a – asigurată de subunităţi ale inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă care vin în sprijinul ;

c) urgenţa a III-a – unităţi limitrofe; d) urgenţa a IV-a – grupări operative dislocate din ordinul

inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul intervenţiilor de amploare şi de lungă durată.

Secţiunea a 4-a Acţiunile de protecţie-intervenţie

Forţele de intervenţie specializate acţionează pentru: a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor

27

materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate; b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi; c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice; d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca fiind accesibile; e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: pompieri; poliţie; spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare; clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă; staţiile de producere şi distribuţie a energiei; garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii; rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă; clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ; f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

Secţiunea a 5-a Instruirea

Pregătirea forţelor de intervenţie se realizează conform planurilor de pregătire anuale, aprobate de primar şi avizate de inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă. Primarul şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie a modalităţilor de acţiune conform planurilor aprobate de analiză şi acoperire a riscurilor. Pregătirea pentru intervenţie a forţelor operaţionale se va executa concomitent cu îndeplinirea atribuţiilor de bază ce le revin. Premergător perioadei la care vor participa la operaţiuni de sprijin şi asistenţă, ele vor executa o pregătire particularizată intensivă, specifică fiecărei specialităţi. O atenţie deosebită în timpul pregătirii va fi acordată problemelor specifice, procedurilor de întrebuinţare a tehnicii de intervenţie, punându-se accent pe însuşirea deprinderilor practice. Sarcina prioritară a instruirii o va constitui profesionalizarea personalului potrivit standardelor naţionale prin şedinţe de pregătire, convocări şi specializări, exerciţii şi aplicaţii conform programelor anuale de pregătire. Personalul din serviciul voluntar va fi instruit în scopul menţinerii deprinderilor impuse de utilizarea tehnicii de intervenţie necesară îndeplinirii misiunilor.

28

După încadrarea integrală a serviciului voluntar, se va mări numărul antrenamentelor şi exerciţiilor de specialitate. Instruirea va fi orientată către creşterea stării de operativitate a forţelor.

Secţiunea a 6-a Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă. Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifice, evoluţiei acesteia, a efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate se realizează prin rapoarte operative. Primarul, comitetul local pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie. Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii şi a luării măsurilor privind adăpostirea populaţiei, protecţiei bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare. Înştiinţarea reprezintă activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea riscurilor şi /sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, şi cuprinde: - înştiinţarea despre iminenţa producerii sau producerea unor situaţii de urgenţă; - înştiinţarea despre pericolul atacului din aer; - înştiinţarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenţionale şi neconvenţionale. Prealarmarea reprezintă activitatea de transmitere către autorităţile publice locale a mesajelor/semnalelor/informaţiilor despre probabilitatea producerii unor situaţii de urgenţă sau a atacurilor din aer. Alarmarea populaţiei reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă sau a unui atac aerian şi se realizează prin mijloace de alarmare specifice, pe baza înştiinţării de la structurile abilitate. Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune locale, inclusiv prin satelit şi cablu, care operează pe teritoriul municipiului, la solicitarea preşedintelui comitetului

29

local pentru situaţii de urgenţă În cazul producerii unor dezastre locale, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea primarului localităţii ori a conducătorului instituţiei publice sau operatorului economic implicat, după caz, sau a împuterniciţilor acestora. Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este interzisă. Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare la localităţi, instituţii publice şi operatori economici se întreţine şi se verifică periodic prin executarea de antrenamente şi exerciţii.

Secţiunea a 7- a. Situaţiile de protecţie civilă

a) „PREALARMA AERIANĂ” (3 sunete/impulsuri a 32 secunde fiecare cu pauză de 12 secunde fiecare), reprezintă situaţia în care se iau măsuri pentru prevenirea organelor autorităţilor administraţiei locale, instituţiilor publice, operatorilor economici despre producerea unor situaţii de urgenţă care pot fi anticipate sau / şi posibilitatea atacurilor din aer, potrivit schemei cu organizarea şi asigurarea înştiinţării. b) „ALARMA AERIANĂ” (15 sunete/impulsuri a patru secunde fiecare cu pauză de 4 secunde intre ele), reprezintă situaţia de protecţie civilă la care se încetează activitatea publică; angajaţii şi ceilalţi cetăţeni se adăpostesc, se opresc activităţile de producţie cu excepţia unor unităţi de transport feroviar, de telecomunicaţii, secţiilor de producţie, instalaţiilor şi agregatelor a căror funcţionare nu poate fi întreruptă. Pe timp de noapte se aplică regimul de camuflare a luminilor. c) „ALARMĂ LA DEZASTRE” (5 sunete /impulsuri a 16 secunde fiecare cu pauză de 10 secunde între ele) reprezintă situaţia de protecţie civilă ce se introduce în cazul iminenţei sau producerii unor dezastre pentru limitarea urmărilor acestora şi punerea în aplicare a planurilor special întocmite în acest scop. d) „ÎNCETAREA ALARMEI AERIENE” (1 sunet/impuls continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute); se reiau activităţile publice şi de producţie, în funcţie de evoluţia situaţiei aeriene şi de stadiul acţiunilor de limitare şi înlăturare a urmărilor atacurilor inamicului. Alarmarea populaţiei şi salariaţilor, în situaţii de pericol, se realizează prin avertizarea sonoră produsă de sistemul de alarmare aloraşului compus din: - 8 sirene electrice de 5,5 kW şi 3 kW, - 5 sirene electronice - 6 clopote existente în bisericile din oraş şi cartiere.

30

Capitolul V

RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă elaborate de comitetul local pentru situaţii de urgenţă. Consiliul local trebuie să prevadă anual, în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din localitate. Din cauza dificultăţilor financiare din ultimii ani, fondurile alocate pentru situaţii de urgenţă au fost insuficiente, ceea ce duce la desfăşurarea cu greutate a activităţilor. În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/manifestare, de amploarea şi efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel:

- serviciu voluntar pentru situaţii de urgenţă, alcătuit din compartiment de prevenire şi formaţii de intervenţie (echipa incendii, echipe transmisiuni-alarmare, echipa cercetare-căutare, echipe deblocare-salvare, echipa sanitară, echipa suport logistic, echipa C.R.B.N.);

- formaţiuni de sprijin: formaţiuni sanitare şi de inspecţie veterinară, salvare, unităţi ale poliţiei, jandarmeriei, poliţiei de frontieră. Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, ale formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă organizate la operatorii economici în planurile de apărare specifice, elaborate potrivit legii.

31

Capitolul VI

LOGISTICA ACŢIUNILOR Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de autorităţile, instituţiile publice, operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri. Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice. Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

32

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE La Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se ataşează următoarele documente: 1. Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în unitatea administrativ teritorială 2. Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR 3. Adrese şi telefoane membrii C.L.S.U. 4. Adrese şi telefoane membrii C.O.A.T. 5. Situaţia spaţiilor de cazare colectivă

6. Situaţia spaţiilor de preparare şi servire a hranei 7. Obiective situate în zona inundabilă a Dunării 8. Situaţia clădirilor ce pot fi afectate de cutremur 9. Situaţia operatorilor economici ce deţin substanţe periculoase 10. Situaţia spaţiilor de ocrotire a sănătăţii

11. Riscuri transfrontaliere 12. Măsuri de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri 13. Sistemul de înştiinţare-alarmare 14. Obiectivele care pot fi afectate de producerea unor situaţii de urgenţă 15. Schema fluxului informaţional-decizional 16. Locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora 17. Rapoarte de informare şi analiză 18. Situaţia resurselor, tabelul cu mijloacele şi materialele de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilităţi locale şi cu sprijin de la comitetul pentru situaţii de urgenţă ierarhic superior, etc.

19. Reguli de comportare la dezastre 20. Semnalele de alarmare 21. Schiţă lucrări hidrotehnice 22. Caracteristicile principalelor lucrări hidrotehnice 23. Principalele surse de alimentare cu apă ale oraşului Corabia 24. Situaţia cu principalii operatori economici care deţin substanţe

incendiare şi explozive 25. Situaţie depozite şi rezervoare 26. Locuri în care pot fi amplasate tabere de sinistraţi 27. Planuri şi proceduri de intervenţie 28. Hărţi de risc