Capitolul IDispoziţii generale
Secţiunea 1Definiţie, scop, obiective
Definiţie: Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, este documentul care
cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-
teritoriale ale judeţului Iaşi, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru
managementul riscurilor respective.
Scopurile planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt:
- de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi
atribuţiilor ce le revin în etapa predezastru, pe timpul producerii
dezastrului şi în etapa postdezastru;
- de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi
gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă;
- de a asigura un răspuns optim pe timp scurt, mediu şi de lungă durată,
până la reabilitare, în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc
identificat.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte în scopul realizării
în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară a măsurilor de
prevenire şi reducere a efectelor unor dezastre, informării operative asupra unor
fenomene naturale sau accidentale, înlăturarea urmărilor acestora asupra
populaţiei, bunurilor materiale, activităţilor umane, precum şi realizarea
intervenţiei cu maximă eficienţă.
Obiectivele planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt:
a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin
evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori
limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma
identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile
teritoriale;
1
b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe
destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea
situaţiilor de urgenţă;
c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea
planurilor operative;
d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi
gestionării situaţiilor de urgenţă.
SECŢIUNEA a 2-aResponsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor
2.1. Acte normative de referinţă
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte având la bază:
Schema cu riscurile teritoriale din zona de competenţă;
Ordinul M.A.I. nr. 132/29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de
elaborare a “Planului de analiză şi acoperire a riscurilor” şi a
Structurii-cadru a „Planului de analiză şi acoperire a riscurilor”,
publicat în M.O. partea I nr. 79/01.02.2007;
O.U.G. nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările
ulterioare, aprobată prin Legea 15 din 28/02/2005;
H.G. 94 din 12.02.2014 privind organizarea, funcţionarea şi
componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgență;
Ordonanţa de urgenţă nr. 89/2014 pentru modificarea şi completarea
unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă
şi al apărării împotriva incendiilor;
Ordonanţa de urgenţă nr.1/2014 privind unele măsuri în domeniul
managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și
completarea OUG 21/2004 privind Sistemul Național de Management
al Situațiilor de Urgență.
2
H.G. nr.2288 din 09.12.2004 pentru aprobarea repartizării
principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte
organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi
gestionarea situaţiilor de urgenţă;
Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor cu modificările
și completările ulterioare;
H.G. 1491 din 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru
privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea
comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;
H.G. nr. 1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare,
funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;
H.G. nr. 642/29.06.2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a
unităţilor administrativ teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor
economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile
de risc specifice;
H.G. nr.447 din 10.04.2003 privind modul de elaborare şi conţinutul
hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii;
O.M.A.I. nr. 683 din 07.06.2005 pentru aprobarea procedurilor
generice pentru colectarea datelor, validare şi răspuns pe timpul unei
urgenţe radiologice;
O.M.A.I. nr.279/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de urgenţă nucleară
sau urgenţă radiologică;
O.M.A.I. nr.1134 din 13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului
privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi
conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă
profesioniste;
O.M.A.I. nr. 647 din 16.05.2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de
accidente în care sunt implicate substanţe periculoase;
3
Ordinul ministrului mediului şi pădurilor şi al ministrului
administraţiei şi internelor nr. 1.422/192/2012 pentru aprobarea
Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de
inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la
construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi
poluări marine în zona costieră;
Ordinul comun MAI/M.T.C.T. nr. 1.160/1195/30.01.2006 pentru
aprobarea Regulamentului 18 privind prevenirea şi gestionarea
situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de
teren;
ORDIN nr. 1.475/551/13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului
privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderi de
grindină şi secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea
situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar – invazii ale agenţilor de
dăunare şi contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar
şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca
urmare a incendiilor de pădure;
ORDIN nr. 1.184/06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind
organizarea si asigurarea activităţii de evacuare in situaţii de urgenţă;
ORDIN nr. 135/2015 pentru aprobarea Normelor Tehnice pentru
managementul activităților de intervenție pentru asanarea terenurilor
de muniţiile rămase neexplodate din timpul conflictelor armate și
executarea lucrărilor de distrugere a zăpoarelor;
2.2. Structuri organizatorice implicate
Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor
factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind
prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.
Structurile organizatorice şi instituţiile care au atribuţii pe linia gestionării
situaţiilor de urgenţă la nivelul judeţului Iaşi sunt:
a) Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi;
b) Consiliul Judeţean Iaşi;4
c) Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
d) Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;
e) Centrele operative pentru situaţii de urgenţă:
o Centre operative cu activitate permanentă de la nivelul
instituţiilor, organismelor care asigură funcţii de sprijin în
gestionarea situaţiilor de urgenţă;
o Centre operative cu activitate temporară de la nivelul
comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.
f) Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne:
o Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Iaşi;
o Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi;
o Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Iaşi;
o Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră.
g) Instituţiile publice şi autorităţile publice descentralizate/deconcentrate:
o Serviciul de Gospodărire a Apelor Iaşi;
o Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi;
o Centrul Meteorologic Regional Moldova Iaşi;
o Inspectoratul Judeţean în Construcţii;
o Secţia Drumuri Naţionale Iaşi;
o Direcţia Judeţeană de Administrare a Drumurilor şi Podurilor
Iaşi;
o Direcţia de Sănătate Publică Iaşi;
o Direcţia Sanitar – Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
Iaşi;
o Direcţia pentru Agricultură Iaşi;
o Sucursala Regională de Căi Ferate Iaşi;
o Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – Filiala de
Imbunatatiri Funciare Moldova - Nord;
o Direcţia Silvică Iaşi;
5
o Romtelecom S.A. – Centrul de Operatiuni IS-VS.
2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în
domeniu
2.3.1. Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi
aprobă „Schema cu riscurile teritoriale existente pe raza judeţului Iaşi”;
urmăreşte întocmirea de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă a “Planului de analiză şi acoperire a riscurilor” identificate la
nivelul judeţului Iaşi;
asigură condiţiile necesare elaborării „Planului de analiză şi acoperire a
riscurilor” identificate la nivelul judeţului Iaşi.
2.3.2. Consiliul Judeţean Iaşi
aprobă “Planul de analiză şi acoperire a riscurilor” identificate la
nivelul judeţului Iaşi;
comandă, la nevoie, elaborarea de studii, prognoze şi materiale de
specialitate necesare pentru întocmirea „Planului de analiză şi
acoperire a riscurilor” identificate la nivelul judeţului Iaşi;
alocă, prin bugetul propriu, fonduri necesare pentru asigurarea
resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii
riscurilor existente la nivelul judeţului Iaşi.
2.3.3. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi
informează Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă
privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa
ameninţării acestora;
evaluează situaţiile de urgenţă produse pe raza judeţului Iaşi, stabileşte
măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăreşte
îndeplinirea lor;
6
declară cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivel
judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi propune instituirea
stării de urgenţă;
analizează şi avizează planul judeţean pentru asigurarea resurselor
umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
informează Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi
Consiliul Judeţean asupra activităţii desfăşurate;
îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de
Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.
2.3.4. Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă
informează prin centrul operaţional judeţean, privind stările potenţial
generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenta ameninţării acestora;
evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii
administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru
gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;
declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii
administrativ-teritoriale;
analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane,
materiale şi financiare necesare gestionării situaţiei de urgenţă;
informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii
desfăşurate;
îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de
organismele şi organele abilitate.
2.3.5. Centrele operative pentru situaţii de urgenţă
1. Centrele operative cu activitate permanentă de la nivelul
instituţiilor, organismelor care asigură funcţii de sprijin în gestionarea
situaţiilor de urgenţă:
centralizează şi transmit operativ la Centrul Operaţional al Inspectoratul
pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Iaşi, date şi informaţii privind
apariţia şi evoluţia stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă;
7
monitorizează situaţiile de urgenţă şi informează Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă al judeţului Iaşi şi celelalte centre operaţionale şi
operative interesate;
urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de
urgenţă şi a planurilor de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de
riscuri;
asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor,
precum şi menţinerea legăturilor de comunicaţii cu centrele operaţionale
şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, cu
dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele
proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop;
centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor
de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi fac propuneri pentru
asigurarea lor;
gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă;
îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini privind managementul situaţiilor
de urgenţă, prevăzute de lege şi în regulamentul-cadru.
2. Centrele operative cu activitate temporară de la nivelul
comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.
Centrele operative cu activitate temporară sunt constituite din timp,
intrarea lor în funcţiune se realizează în momentul primirii avertizărilor,
atenţionărilor, mesajelor, informărilor, prognozelor privind iminenţa
producerii sau producerea unor situaţii de urgenţă, iar pe timpul
funcţionării lor, îndeplinesc atribuţii similare centrelor operative cu
activitate permanentă.
Centrele operative cu activitate temporară îndeplinesc următoarele
atribuţii specifice:
asigură convocarea comitetelor pentru situaţii de urgenţă şi transmiterea
ordinii de zi;
8
primesc şi pregătesc materialele pentru şedinţele comitetelor pentru
situaţii de urgenţă şi le prezintă preşedinţilor şi membrilor acestor
comitete;
execută lucrările şi operaţiunile de secretariat pe timpul şedinţelor;
asigură redactarea hotărârilor adoptate, precum şi a proiectelor de ordine
sau dispoziţii, pe care le prezintă spre aprobare;
difuzează la componentele Sistemului Judeţean şi la autorităţile interesate
documentele emise de comitetele respective privind activitatea preventivă
şi de intervenţie;
întocmesc informări periodice privind situaţia operativă sau stadiul
îndeplinirii hotărârilor adoptate;
întocmesc proiecte de comunicate de presa;
urmăresc realizarea suportului logistic pentru desfăşurarea şedinţelor
comitetelor pentru situaţii de urgenţă;
gestionează documentele comitetelor pentru situaţii de urgenţă;
asigura punctul de contact cu Secretariatul Tehnic Permanent din cadrul
Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
îndeplinesc alte sarcini stabilite de comitete, de preşedinţii acestora, de
şefii centrelor operaţionale sau de şefii centrelor operative permanente
respective.
2.3.6. Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne:
participă la identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a
factorilor determinanţi ai acestora şi întocmesc schemele cu riscurile
teritoriale din zonele de competenţă, pe care le supun aprobării
prefectului judeţului;
exercită coordonarea, îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate al
activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă;
fac propuneri Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă privind
gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă;
9
centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea
funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi le înaintează
organismelor şi organelor abilitate;
elaborează studii, prognoze şi analize statistice privind natura şi
frecvenţa situaţiilor de urgenţă produse şi propune măsuri în baza
concluziilor rezultate din acestea;
desfăşoară activităţi de informare publică pentru cunoaşterea de către
cetăţeni a tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, măsurilor de
prevenire, precum şi a conduitei de urmat pe timpul situaţiilor de
urgenţă;
participă la identificarea resurselor umane şi materialelor disponibile
pentru răspuns în situaţii de urgenţă şi ţine evidenţa acestora;
stabileşte concepţia de intervenţie şi elaborează/coordonează elaborarea
documentelor operative de răspuns.
2.3.7. Instituţiile publice şi autorităţile publice
descentralizate/deconcentrate
pun la dispoziţia Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă toate
documentele, datele şi informaţiile necesare pentru întocmirea Planului
de analiză şi acoperire a riscurilor identificate la nivelul judeţului Iaşi;
asigură logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de
prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice, în raport de
răspunderi, măsuri şi resurse necesare;
asigură funcţiile de sprijin pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de
urgenţă, conform H.G nr.2288 din 09.12.2004;
centralizează datele şi informaţiile privind monitorizarea pericolelor şi
riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora;
evaluează riscurile specifice în cazul apariţiei îmbolnăvirilor în masă, al
epizootiilor/zoonozelor, al alunecărilor/prăbuşirilor de teren şi al
ameninţărilor biologice, ecologice şi la adresa infrastructurilor critice;
evaluează efectele negative ale stărilor potenţial generatoare de situaţii
de urgenţă.10
Atribuţiile specifice ale autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în
prezentul plan sunt prezentate în Anexa nr.2.
Capitolul IICaracteristicile climaterice, hidrografice şi topografice ale judeţului Iaşi
Secţiunea 1Amplasare geografică şi relief
a) Suprafaţă. Vecinătăţi
Din punct de vedere geografic, judeţul Iaşi este situat în partea de nord-est a
ţării şi partea central-estică a Moldovei, are o suprafaţă de 5476 km2, ceea ce
reprezintă aproximativ 2,3% din suprafaţa teritoriului naţional (ocupând locul
23 între celelalte judeţe ale ţării).
Ca poziţie pe glob judeţul Iaşi este străbătut prin partea centrală
(loc.Podul Iloaiei) de meridianul de 270 18’ E şi paralela de 470 24’
16” N.
Punctul extrem Vecinătăţi Longitudinea estică
Latitudinea nordică
NORD Satul TabăraComuna Bovolari Judeţul Botoşani 270 21, 31,, 470 34, 03,,
SUD Satul Podolenii de JosComuna Cozmeşti Judeţul Vaslui 280 01, 44,, 460 50, 54,,
EST Satul ScopoşeniComuna Gorban
Republica Moldova 280 06, 11,, 460 55, 21,,
VEST Satul IorcaniComuna Tătăruşi Judeţul Neamţ 260 31, 09,, 470 20, 58,,
b) Forme de relief, specificităţi, influenţe
Morfologia de ansamblu pune în evidenţă prezenţa a două trepte mari de
relief: una mai înaltă, sub forma unor masive deluroase şi platouri, uşor înclinate
11
spre sud-est, cu altitudini medii de 300-350m în vest şi sud şi alta mai joasă, cu
aspect de câmpie colinară şi altitudini medii de 100-150 m în nord şi nord-est.
Altitudinile maxime ating 556m în dealul Holm, situat la limita cu judeţul
Botoşani, 552m în dealul Berezlogi şi 530 m în dealul Şanţurile, la vest de
Hârlău. Pe interfluviul Moldova-Siret punctele cele mai înalte se întâlnesc în
dealul Runcu 454 m şi dealul Parcului 445m, iar în Podişul Central
Moldovenesc în dealul Tansa 465m, dealul Cheia Domniţei 447m şi în dealul
Păun 404 m.
În cadrul părţii sudice a Câmpiei Moldovei, cotele maxime ating 232m în
dealul Turia, la nord-vest de localitatea Probota şi 240 m în dealul Dumbrava, la
est de localitatea Cotnari.
Cele mai coborâte valori altitudinale se întâlnesc în Lunca Prutului 32m,
la confluenţa râului Bahlui cu râul Jijia şi 28m la confluenţa râului Jijia cu
Prutul.
Energia medie a reliefului este de 50-60m în bazinul mijlociu şi inferior al
Bahluiului, depăşind 100m în sectoarele înalte din sud şi vest, iar înclinările cele
mai frecvente ale versanţilor oscilează între 5 şi 15 grade.
Podişul Sucevei este situat în nord-vestul judeţului, între culoarul
Moldovei şi Câmpia Moldovei şi este reprezentat prin următoarele subdiviziuni:
Podişul Moţca sau Interfluviul Moldova – Siret, cu un relief de
dealuri înalte, platouri structurale şi culmi structural-sculpturale. Între
Siret şi Moldova altitudinile depăşesc 400 m în dealurile Runci –
Gâşteşti (454m), Mirosloveşti (445m), Soci – Mirosloveşti (437m),
Tătăruşi (430m). Culmile structurale sunt fragmentate de văi
secundare, ce au un versant de tip cuestă, afectat de degradări.
Versanţii (mai ales coastele) cu pante de peste 15°, sunt afectaţi de
alunecări, eroziune torenţială şi spălări areolare intense.
Podişul Dealul Mare – Hârlău, cu un relief masiv, format din două
culmi principale – Dealul Mare şi Dealul Holm – separate de văile din
bazinul superior al Bahluiului.
12
Câmpia Moldovei – reprezentată prin sectorul său sudic, Câmpia Jijia –
Bahlui, ocupă aproape jumătate din teritoriul judeţului, suprapunându-se părţii
centrale şi nord – estice a acestuia. Spre vest, contactul cu regiunea înaltă de pe
stânga Siretului se face prin intermediul unor abrupturi puternice, pe linia
localităţilor Deleni, Hârlău, Buhalniţa (Cepleniţa), Cotnari, Balş, Băiceni
(Cucuteni), Dădeşti (Tg. Frumos), Criveşti (Strunga). Spre sud, cu Podişul
Central Moldovenesc, intră în contact prin Coasta Iaşilor, marcată de localităţile
Strunga, Sineşti, Voineşti, Mogoşeşti, Bârnova, Ciurea, Tomeşti. Spre est, limita
este dată de râul Prut, iar spre nord depăşeşte limitele judeţului.
Caracteristica subunităţii o constituie suprafaţa generală larg vălurată,
situată cu 200 – 300 m mai jos decât partea superioară a ramei înconjurătoare.
Altitudinile se desfăşoară între valorile de 32 m – în zona şesului Prutului, şi 240
m cota maximă, în Dealul Dumbrava Roşie, la Cotnari, în general predominând
altitudini medii de 100 şi 150 m. Luncile au lăţimi variabile: 4 – 7 km pentru
Prut, 0,2 – 2,5 km pentru Jijia şi Bahlui, şi sunt alcătuite din depozite aluviale şi
aluvio – coluvio – proluviale, cu grosimi de 3 – 20 m, mai nisipoase în bază, cu
lentile de prundişuri şi argile nisipoase spre suprafaţă. Cele mai dezvoltate sunt
şesurile Prutului, Jijiei, Bahluiului, Bahlueţului, Miletinului.
Cu toată omogenitatea morfologică a Câmpiei Moldovei, în cuprinsul ei
se pot delimita câteva subdiviziuni, din care, pe teritoriul judeţului Iaşi, se
disting: Câmpia Iaşilor, Depresiunea Hârlău – Hodora, Depresiunea Voineşti –
Bârnova şi Culoarul Prutului.
Podişul Central Moldovenesc se situează în partea de sud a judeţului Iaşi.
Limitele sale sunt puse în evidenţă, spre nord, de Coasta Iaşilor, care domină
Câmpia Moldovei cu 200 – 300 m. Spre vest, limita urmează linia localităţilor
Sagna – Stăniţa – Hândreşti, iar spre est, valea Prutului. Şi aici predomină
platourile şi culmile structurale cu altitudini de 350-450 m şi cu interfluvii
sculpturale mai joase (200-350 m) în sud şi est.
c) Caracteristici pedologice ale solului
Sub aspect geostructural, judeţul Iaşi este amplasat în întregime pe unitatea
de platformă veche, numită Platforma Moldovenească, care este formată din 13
două etaje: un etaj inferior precambrian, constituit din roci cristaline cutate şi un
etaj superior reprezentat de depozitele ondovigene, siluriene, cretacice şi
neogene.
Pe teritoriul judeţului Iaşi partea superioară a depozitelor litologice este
acoperită de învelişul solurilor. Dintre acestea, cea mai largă răspândire o au
solurile din categoria cernoziomurilor, aflate în diverse stadii de evoluţie.
Acestea sunt răspândite cu precădere în regiunea Câmpiei Moldovei şi pe
suprafaţa teraselor râurilor Prut, Jijia, Siret, Bahlui şi pe terasele afluenţilor
acestor râuri.
Distribuţia şi caracteristicile factorilor pedoclimatici au favorizat apariţia
unei game variate de soluri zonale, cum sunt cernoziomurile tipice şi levigate,
solurile argilo-iluviale cenuşii, brune-podzolice, precum şi a unorsoluri
intrazoanle, hidromorfe şi halomorfe.
Cernoziomurile tipice şi levigate au o largă răspândire în Câmpia Moldovei
şi Valea Siretului, se caracterizează printr-o fertilitate ridicată, fiind intens
folosite în agricultură. Ele oferă condiţii bune pentru agricultură: grâu, porumb,
sfeclă de zahăr, floarea soarelui, etc.
Solurile argilo-iluviale cenuşii s-au format în sectorul nordic al Podişului
Moldovenesc şi partea superioară a versanţilor văilor Siretului şi Moldovei s-au
format soluri argilo-iluviale cenuşii.
Solurile argilo-iluviale cenuşii brune-podzolice se găsesc pe platouri întinse
ale subunităţilor înalte din vest şi sud. Aceste soluri se cultivă viticultura şi
pomicultura.Solurile argilo-iluviale podzolice sunt prezente în partea nordică a
Podişului Bârladului şi în zona Podişului Sucevei
Şesurile şi versanţii modelaţi de procese deluviale oferă condiţii
pedogenetice diferite, care contribuie la apariţia solurilor intrazonale. Aşa sunt
solurile hidromorfe care se dezvoltă pe depozite lut-argiloase şi argiloase, în
care apa freatică se găseşte la adâncimi mici.
Solurile halomorfe (sărăturate) sunt cantonate în special în lungul văilor din
bazinul Jijia, cărora le aparţin soloneţurile sulfato-sodice şi solonciacurile
14
sulfatice. Acestea au fertilitate redusă şi sunt folosite în special pentru păşune. În
lunci şi şesuri se găsesc soluri aluvionare şi soluri lăcovişte.
Solurile din regiunea de luncă caracteristice tuturor văilor din bazin au luat
naştere în funcţie de materialul aluvio-coluvial în funcţie de condiţiile
hidrologice (inundaţii), hidrogeologice , climatice şi de vegetaţie.
Secţiunea a 2-aCaracteristici climatice
a) Regimul climatic, specificităţi, influenţe
Datorită poziţiei geografice, caracteristicilor reliefului şi influenţelor maselor
de aer care acţionează la latitudini temperate, clima judeţului Iaşi are un caracter
temperat-continental pronunţat, integrându-se în mod organic ansamblului
condiţiilor naturale ale Podişului Moldovei.
Valoarea medie anuală a umezealii relative a aerului la Iaşi este de 78%, cele
mai mari valori ale umezelii înregistrându-se în lunile de iarnă.
În cea mai mare parte a anului precipitaţiile cad sub formă de ploaie, cu
excepţia intervalului cuprins între 23 noiembrie şi 21 martie când se
înregistrează o medie de aproximativ 42 de zile cu ninsoare.
În sectoarele deluroase din vestul şi sudul judeţului, cantitatea medie anuală
de precipitaţii depăşeste 600 mm, în timp ce în Câmpia Moldovei coboară sub
500 mm.
Lunile cele mai bogate în precipitaţii sunt mai, iunie, iulie, cu cele mai
ridicate valori în general în luna iunie când media lunară este de 95 mm lunar. În
perioada decembrie – martie cad 25 35 mm lunar. O caracteristică a
climatului judeţului Iaşi sunt şi ploile torenţiale din sezonul cald.
Direcţia predominantă a vântului pe teritoriul judeţului Iaşi este nord-vest şi
este determinată atât de circulaţia generală a maselor de aer cât şi de orientarea
reliefului. Cele mai mari frecvenţe medii anuale pentru direcţia vântului sunt din
15
nord – vest (23,3 % la Iaşi, 29 % la Cotnari) urmate de est (14,2 %), vest (9,4
%), sud-est (8,1 %) şi nord (7,2 %), la Iaşi, şi din nord (12 %), sud (11 %), sud –
vest (10%) şi sud – est (9%) la Cotnari. Cele mai mici frecvenţe le are vântul din
direcţia nord – est (3,8% la Iaşi şi 2% la Cotnari). Calmul atmosferic are valori
relativ ridicate (22,8 % la Iaşi, 22% la Cotnari).
Valori medii ale vitezei vântului sunt de 5,9 m/s la Iaşi, respectiv 4,6 m/s la
Cotnari pe direcţia dominantă de nord – vest. Viteze medii ridicate s-au mai
înregistrat la Iaşi dinspre nord (4,8 m/s), sud-est (4,5 m/s) şi sud (4,7 m/s), iar la
Cotnari dinspre nord (3,5 m/s), sud – est (3,1 m/s), sud şi vest (2,9 m/s).
b) Regimul precipitaţiilorÎn timpul anului, regimul precipitaţiilor este de asemenea neuniform,
înregistrându-se cantităţi mari în mai şi iunie, uneori şi iulie (65-75 mm în
medie) şi mici în decembrie – martie (25 – 35 mm în medie). În proporţie de
70% ele cad sub formă de ploaie, cu excepţia intervalului din ultima decadă a
lunii noiembrie, până în ultima decadă a lunii martie, când se înregistrează în
medie 34 – 42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitaţiilor, 35 – 40% cad vara, 23
– 30% primăvara, 17 - 23% toamna şi 10 - 17% iarna.
Caracteristic pentru regimul pluviometric al judeţului este atât abundenţa cât
şi deficitul de precipitaţii, ambele fenomene având influenţe negative asupra
economiei, mai ales în zona câmpiei colinare. Un fenomen caracteristic
climatului din partea de est a ţării îl constituie ploile cu caracter torenţial din
sezonul cald, când într-un timp scurt se înregistrează cantităţi însemnate, care
pot provoca pagube.
Lipsa precipitaţiilor pe o perioadă mai mare de 10 14 zile duce la
instalarea secetei. Zonele predispuse secetelor repetate sau prelungite sunt: Podu
Iloaiei – Vlădeni; Probota – Hîrlău; Ţibana – Ţibăneşti.
Precipitaţii medii anuale (mm)
16
Precipitaţii Precipitaţii
Precipitaţii maximePrecipitaţii maxime
Caracterul continental al climatului cu nuanţe excesive impune cunoaşterea
amănunţită a condiţiilor climaterice în vederea îndeplinirii misiunilor în
concordanţă cu situaţia creată, având în vedere posibilitatea producerii unor
fenomene meteorologice periculoase: secetă, inundaţii, înzăpeziri, îngheţ
timpuriu.
Perturbaţiile atmosferice generează o gamă foarte largă de fenomene. În
principiu, orice manifestare meteorologică şi climatică de risc are ca punct de
plecare caracteristicile şi evoluţia câmpului baric. De exemplu, regimului baric
de tip ciclonic (presiune scăzută) îi sunt caracteristice furtunile, precipitaţiile
abundente, vântul foarte intens, descărcările electrice, căderile de grindină etc.,
17
Variaţia anuală a cantitaţii medii lunare la Staţia Meteorologică Iaşi
010
2030
4050
6070
8090
100
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Cantitate medie lunară de precipitaţii (1961-2013) Cantitate medie lunară de precipitaţii 2000-2013
Luna Luna Cantitatea medie
lunară de precipitaţii I 30.1II 28.9III 31.7IV 49.9V 59.8VI 89.7VII 80.0VIII 59.7IX 52.1X 32.5XI 34.1XII 37.5
Anual 574.3
DataCantitate prec_max 24
ore (l/mp)25.08.1970 136.7
LunaCantitate maximă lunară
(l/mp)iunie 1985 291.9
iar situaţiile de tip anticiclonic (presiune ridicată) pot genera secete, valuri de
călduri sau de frig, inversiuni de temperatură, ceţuri persistente etc. În acelaşi
timp, repartiţia inegală a presiunii este determinată de diferenţierile existente în
repartiţia temperaturii aerului, astfel încât nu putem decât să remarcăm
permanenta interdependenţă dintre elementele meteorologice care definesc
starea atmosferei şi fenomenele specifice acesteia.
Tot regimul baric determină fenomene atmosferice periculoase asociate unui
vânt puternic (cum sunt, vijeliile, viscol, furtuni de praf şi de nisip), corelate cu
umezeala aerului (precipitaţii abundente, perioade de uscăciune şi secetă, forme
de condensare a vaporilor de apă la suprafaţa terestră ca: bruma, chiciura,
poleiul; sau în troposfera inferioară - ceaţa) şi asociate cu valorile de
temperatura aerului.
c) TemperaturaTemperatura aerului se caracterizează printr-o medie anuală de 90C şi o
amplitudine anuală a mediilor lunare de 24 250C.
Temperatura medie lunară în cea mai rece (în general luna ianuarie) este de -
3,3oC, iar pentru luna cea mai caldă (luna iulie) este de +20,8oC.
Cea mai mare temperatură înregistrată a fost de +40,10C la Iaşi pe 22 iulie
2007, iar cea mai mică de -32,30C la Podu Iloaiei pe 23 ianuarie 1963.
La suprafaţa solului extremele termice au atins valori de + 66,60C la Iaşi în
luna iulie 1969 şi de -34,60C, la Podu Iloaiei în luna ianuarie 1963.
Variaţia anuală a temperaturilor (0C) medii lunare 1961-2013 şi 2000-2013
18
Variaţia anuală a temperaturilor medii lunare la Staţia Meteorologică Iaşi
-5
0
5
10
15
20
25
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Temperatura medie lunar? Temperatura medie lunar? (2000-2013)
Valori mediiValori medii Temperaturi extreme Temperaturi extreme
În În anul anul 20152015 au fost emise atentionari, avertizari și informari meteorologice au fost emise atentionari, avertizari și informari meteorologice pentru următoarele fenomene:pentru următoarele fenomene:
- - precipitații lichide:precipitații lichide: Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov DecNr.zile - - 6 7 11 13 5 5 10 6 3 -
- caniculăcaniculă:
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov DecNr.zile - - - - - 4 11 5 4 - - -
- brumă:Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe DecNr.zile - - - 2 - - - - - - - -
-- chiciură/polei:chiciură/polei:Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov DecNr.zile 2 1 - - - - - - - - 1 -
-- intensificări ale vântului:intensificări ale vântului:Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov DecNr.zile 9 1 2 11 5 2 3 1 1 1 9 4
-- ninsori:ninsori:Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov DecNr.zile 5 1 - - - - - - - - 1 1
Majoritatea fenomenelor meteo-climatice prezintă un mai mare sau un
mai mic risc climatic, în funcţie de modul lor de manifestare. Între fenomenele 19
Data Tmaximă absolută(0C)22.07.2007 40.1
Data Tminimă absolută(0C)01.02.1937 -35.0
hidrometeorologice identificate ca având un potenţial de risc ridicat se
detaşează: ploile torenţiale și viscolul.
Secţiunea a 3-aReţeaua hidrografică
Teritoriul judeţului Iaşi se caracterizează printr-o zonă centrală deficitară
încadrată spre vest şi est de sectoarele străbătute de râurile Moldova, Siret şi
Prut. Din cantitatea totală a precipitaţiilor atmosferice căzute într-un an mediu,
doar 14-17% alimentează râurile şi lacurile, cea mai mare parte consumându-se
prin infiltraţie şi evaporaţie.
Alimentarea principală a râurilor este cea din ploi şi zăpezi, care participă
la formarea scurgerii cu 85% în sudul Câmpiei Moldovei şi cu 90-95% în zona
înaltă din vestul şi sudul judeţului. Influenţele factorilor climatici şi participarea
neuniformă a diferitelor surse la alimentarea râurilor, fac ca repartiţia scurgerii
în timpul anului să aibă variaţii mari. Astfel, primăvara râurile transportă, în
medie 44,3-50,7% din scurgerea anuală, vara acest volum scade la 23-30%,
toamna este doar 7,5-14,5%, iar în timpul iernii în jur de 15%.
Lacurile de pe teritoriul judeţului au un rol important în influenţarea
condiţiilor fizico-geografice, ele contribuind în mare măsură, la regularizarea
regimului hidric al râurilor pe care se găsesc, reţin mari cantităţi de apă în
perioadele de scurgere maximă din martie – iunie şi la viituri, suplimentând
scurgerea în timpul nivelelor mici. Datorită acestui fapt, unele suprafeţe pentru
agricultură şi păşuni sunt protejate împotriva inundaţiilor.
Regimul hidrografic existent face posibilă producerea unor fenomene cu
consecinţe catastrofale, în special în perioada apelor mari, ceea ce determină
aplicarea unor măsuri de prevenire oportună a populaţiei din zonele probabile a
fi afectate şi de organizare din timp a măsurilor de evacuare a populaţiei,
animalelor şi bunurilor materiale. De asemenea, acumulările de pe râuri şi
numeroasele iazuri de interes local, a căror baraje sunt executate în exclusivitate
din pământ, prezintă pericolul amplificării inundaţiilor datorită ruperii acestora.
20
Distanţa parcursă de râurile importante din judeţ este următoarea: Siretul
(77km) şi Prutul (201km), la care se adaugă Moldova Inferioară (30km),
Jijia (156km), Miletinul (60km), Bahluiul (96km) şi alţi afluenţi secundari din
bazinele acestora.
Debitele medii anuale ale râurilor sunt:
1. râul Prut (la Ungheni): 80,1m3/s;
2. râul Siret (la Lespezi): 33,2m3/s;
3. râul Moldova (la Tupilaţi): 31,1m3/s;
4. râul Jijia, la intrarea în judeţ-2m3/s, iar la Chipereşti – 7/m3/s;
5. râul Bahlui, la Hârlău-0,4m3/s, iar la Iaşi-2,28m3/s.
O caracteristică importantă a regimului hidrologic o constituie apele mari
de primăvară, viiturile şi inundaţiile condiţionate de ploile torenţiale din timpul
verii, pentru prevenirea cărora au fost realizate următoarele construcţii
hidrotehnice cu rol de apărare:
râul localizare caracteristici în metrilungime lăţime înălţime
PRUT
Trifeşti – Sculeni 27.500 4 1,5 -2,5
Grozeşti
6.000 4 2,52.000 2 25.000 2 1,54.800 0,8 1
Golăeşti 10.800 0,8 1,2Ţuţora 2.600 2 1,5
Comarna 8.500 1 1
Costuleni 7.000 1 1,52.000 1 1
Răducăneni 3.400 2 1,54.000 1 1,5
Gorban9.800 1 1,53.000 1 1,25.000 0,8 1
SIRET Hălăuceşti 9.294 3 3,2JIJIA Victoria 4.300 0,4 0,8Debite maxime înregistrate pe principalele cursuri de apă
Râul Staţia hidro H maxim(cm)
Debite maximemc/s
Înregistratîn data de
PRUTTRIFESTI
563 - 23.08.2005702 - 02.08.2008711 - 07.07.2010
SCULENI503 - 29.08.2005605 - 04.08.2008621 - 14.07.2010
UNGHENI 710 654 13.08.1991633 630 04.08.2008663 675 10.07.2010
21
PRISACANI755 742 13.08.1991619 731 06.08.2008674 889 10.07.2010
GROZESTI614 - 31.08.2005658 - 06.08.2008692 - 11.07.2010
SIRET LESPEZI 705 1855 27.07.2008662 2049 01.07.2010
JIJIA
ANDRIESENI 422 85 22.08.2005461 112 02.07.2010
VLADENI 378 77.7 23.08.2005VICTORIA 498 136 09.06.1988CHIPERESTI 488 185 10.06.1988
MILETIN SIPOTE 430 204 19.06.1985HALCENI 340 40.4 03.04.1996
BAHLUI
VAMA CU TABLA 370 55.5 19.08.2005346 59,9 25.07.2008
PARCOVACI AVAL 118 14.7 19.08.2005HARLAU 608 119 22.07.1974BELCESTI 175 11.4 20.08.2005PODU ILOAIEI 364 125 13.07.1969IAŞI 368 87 19.06.1985HOLBOCA 311 104 19.06.1985
MAGURA CARJOAIA 125 19.1 29.07.1991294 95,9 25.07.2008
BAHLUET TG. FRUMOS 338 87.8 20.08.2005350 95 24.07.2008
PODU ILOAIEI 314 31.8 13.07.1969VOINESTI CUCUTENI AVAL 142 8.8 10.05.2005LOCII CIURBESTI AVAL 135 6.8 08.05.2005NICOLINA IAŞI 376 92.5 27.04.1963VAMASOAIA IAŞI 250 74.5 21.07.1974SACOVĂŢ ŢIBANA 420 66,8 24.07.2008STAVNIC FRENCIUGI 455 38,2 25.07.2008
Debite minime Scurgerea minimă are loc în perioada vară – toamnă, datorită cantităţilor
mici de apă căzute în lunile august - septembrie şi a temperaturilor ridicate, cât
şi în iernile cu temperaturi foarte scăzute când alimentarea râurilor se face
exclusiv din rezervele subterane . Debitele minime zilnice şi medii lunare (p =
95%), în regim natural sunt prezentate mai jos pentru principalele secţiuni din
bazin: Râul Secţiunea Q minim lunar Q minim zilnic
Prut s.h. Ungheni 20,4 mc/s 10,0 mc/s
Jijia am. conf. Prut 0,20 mc/s; 0,05 mc/s
Bahlui am. conf. Jijia 0,07 mc/s 0,002 mc/s
Siret s.h. Lespezi 10,5mc/s 2,05 mc/s
Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, marea majoritate
fiind artificiale, create prin bararea văilor. Cele mai numeroase se întâlnesc în
22
zona câmpiei colinare, constituind o caracteristică atât prin număr cât şi prin
dispunerea lor „ în salbă”.
Pe total judeţ sunt 20 acumulări de apă complexe, din care 5 sunt
nepermanente. Cele permanente au un volum de 55,6 mil. m3 şi o suprafaţă de
1.922 ha, la care se adaugă 71 iazuri piscicole, cu un volum de 6,65 mil. m3 şi o
suprafaţă de 4255 ha. Mai importante sunt acumulările Tansa, Hălceni,
Tungujei, Ciurbeşti, Podu Iloaiei şi amenajările piscicole Vlădeni, Osoi,
Cârniceni, Borşa, Gorban.
O situaţie deosebit de precară o constituie administrarea iazurilor săteşti.
În prezent în judeţul Iaşi din 1.617 ha iazuri deţinute de 52 de consilii comunale
locale, doar 318 ha prezintă siguranţă în exploatare, reprezentând 19,7%, iar
restul nu sunt adecvate pentru utilizare: 11,6% au o stare medie; 35,8% au o
stare rea; iar 32,2% sunt rupte, transformate adesea în islaz sau chiar luate în
cultură.
Resursele de apă de suprafaţă sunt completate de acumulările complexe al
căror volum util totalizează peste 55.910.000 mii m³, precum şi de iazuri cu un
volum total de peste 6 milioane m³. Lacurile de acumulare Pârcovaci, Tansa,
Chiriţa, Hălceni, Tungujei asigură un volum total pentru alimentări cu apă ale
localităţilor de 38.800.000 mii m³. Informaţiile privind acumulările complexe de
apă din judeţul Iaşi sunt sintetizate în Anexa nr.4.
Secţiunea a 4-aDate demografice
Potrivit rezultatelor recensământului din 2011, populaţia stabilă a judeţului
Iaşi a fost de 772.348 mii persoane. Din totalul populaţiei stabile 355.120 mii
persoane aveau domiciliul, reşedinţa în municipii şi oraşe (45,8%), iar 417.228
mii persoane locuiau în comune (54,2%).
Densitate :
Judeţul Iaşi Numărul locuitorilor Locuitori / km2
29 decembrie 1930 420488 76,80
25 ianuarie 1948 431586 78,80
23
21 februarie 1956 516635 94,30
15 martie 1966 619027 113,00
5 ianuarie 1977 729243 133,20
7 ianuarie 1992 811342 148,20
18 martie 2002 816910 149,20
20 octombrie 2011 772348 141,06
Populaţia judeţului pe localităţi, potrivit rezultatelor recensământului din
2011, este prezentată în Anexa nr.5. :
Mişcarea naturală a populaţiei
Judeţul Iaşi Total Urban Rural
Date absolute (număr)
Născuţi-vii 8425 3870 4555
Decese 8547 3460 5087
Sporul natural -122 410 -532
Căsătorii 5177 3136 2041
Divorţuri 1046 605 441
Născuţi-morţi 23 9 14
Decese la o vârstă sub 1 an 73 15 58
1) Date definitive; 2) Date provizorii 2015
Secţiunea a 5-aCăi de comunicaţie
Localităţile urbane sunt dispuse de-a lungul principalelor căi de comunicaţie
rutieră sau feroviară, devenind astfel principale noduri de comunicaţie şi
transport.
a. căi rutiere:
Reţeaua rutieră a judeţului o lungime totală de 2291,63 km, din care:
- 345 km drumuri naţionale;
- 992,63 km drumuri judeţene;
- 1379,816 km drumuri comunale.
Principalele căi de comunicaţie rutieră care străbat judeţul sunt:
- drumuri europene: E 583 PCTF Sculeni – Iaşi- Tg. Frumos – E 85;
( DN 28)
24
- drumuri naţionale: DN 24 Iaşi – Vaslui;
DN 28 B Tg. Frumos – Hârlău – Botoşani;
DN 28 Iaşi – PCTF Albiţa;
DN 28 A Tg. Frumos-Paşcani-Moţca;
DN 24C Iaşi –Stânca Costeşti.
- drumuri judeţene (cele mai circulate):
D.J.248 Iaşi – Ţibăneşti; Iaşi-Scînteia
D.J.282 Iaşi- Plugari-Andrieşeni;
D.J.208 Paşcani-Iugani-Sireţel;
D.J.281 Paşcani-Todireşti-Cotnari-Belceşti.
b. căi feroviare:
Căile de comunicaţie feroviară existente pe raza judeţului Iaşi au o lungime
totală de 290 km, dintre care:
- cale ferată electrificată: 135km;
- cale ferată neelectrificată: 155km;
- linie ferată cu ecartament larg: 15km;
- linie ferată cu ecartament normal, cu o cale: 135km;
- linie ferată cu ecartament normal cu două căi: 140km.
Principalele căi feroviare şi noduri feroviare din judeţul Iaşi sunt
următoarele:
- magistrala 600: Iaşi – Vaslui – Bârlad – Tecuci
500: Paşcani – Roman – Bacău – Bucureşti
- linia ferată 606: Iaşi - Paşcani, 608 Iaşi – Dorohoi, 612: Iaşi
– Hîrlău
TUNELURI DE CALE FERATĂ
aparţinând Sucursalei Regionale C.F. Iaşi aflate pe raza de responsabilitate a judetul Iaşi
Nr. rt enumirea tuneluluiKm.
Intrare lesire
Locaţia conf. Cod BAR Lungime
1.Birnova km. 389+551,45 -
389+788,22
Linia 600 Tecuci-IaşiLat.47.00.9805 NLong.027.34.5267
236,8 m
2. Km 389+547-389+788 Linia 600 Tecuci-Iaşi 241m25
Birnova Lat.47.00.8958 NLong.027.34.3682
3Movileni km. 8+141-9+105
Linia 63 Letcani DorohoiLat.47:15.6853 N
Long.027:22.5927 E
964 m
4Cristești km.10+301-11+150,
Sectia de circulatie 519 PAŞCANI - TÂRGU
NEAMŢ,Lat: 47. 16.6410 N, Long. :026.35.68
5E
840 mc. căi aerieneAeroportul Internaţional Iaşi este amplasat în partea de N-E a judeţului
Iaşi, pe strada Moara de Vînt nr. 34.
Capacitatea maxima de procesara a terminalelor: T3 - 320 pasageri/ora, T2
- 150 pasageri/ora
Lungimea pistei de aterizare - 2400m
Operatorii aerieni care isi desfasoara activitatea pe Aeroportul Iasi:
TAROM, AUSTRIAN AIRLINES, BLUE AIR, WIZZ AIR, AIR
BUCHAREST, AEGEAN AIRLINES.
Rute de zbor curse regulate, catre: OTOPENI, LONDRA, TELAVIV,
MUNCHEN, BOLOGNA, TORINO, ISTANBUL, ROMA, VIENA, KOLN,
PARIS, BARCELONA, BRUXEL, CATANIA, TREVISO, LARNACA,
BERGAMO.
Rute de zbor curse charter, catre: ZAKYNTHOS, ANTALYA,
HERAKLION, RHODOS.
Aeronave clasa C / capacitate de transport: ATR 42 - 48 pasageri ATR 72 - 68 pasageri DH4-800 - 70 pasageri F70 - 72 pasageri F100 - 102 pasageri A318 - 107 pasageri A320 - 180 pasageri B737-300 - 136 pasageri B737-400 - 170 pasageri B737-500 - 126 pasageri B737-700 - 144 pasageri B737-800 - 189 pasageri
Aeronavele survolează zonele Aroneanu şi Dorobanţi sau Tătăraşi şi
Mogoşeşti.26
Evenimente deosebite nu au fost înregistrate în ultima perioadă de timp.
Secţiunea a 6-a
Dezvoltare economică
Capacitatea industrială actuală a judeţului, combinată cu situarea într-o
zonă cu numeroase resurse naturale şi materii prime, fac din judeţul Iaşi un
important obiectiv comercial şi industrial, cu un potenţial dezvoltat pentru viitor.
Evoluţia pozitivă a economiei judeţului Iaşi din ultimii ani, creşterea
volumului exporturilor, precum şi tendinţa de creştere pozitivă a comerţului şi
serviciilor demonstrează importanţa judeţului ca spaţiu al rutelor comerciale din
Vest spre Est şi din Nord spre Sud.
Cele mai importante sectoare economice ale judeţului sunt: industria alimentară, textilă, metalurgică, chimică, construcţiile şi transportul.
a) Ramuri
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Totaldin care: pe clase de mărime, după numărul de
salariaţi0-9 10-49 50-249 250 şi peste
Judeţul Iaşi 16115 14025 1706 323 61
Industrie extractivă 14 11 3 - -
Industrie prelucrătoare 1782 1248 380 124 30
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 18 9 3 2 4
Construcţii 1333 1027 228 66 12
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice
7515 6790 663 59 3
Hoteluri şi restaurante 627 511 106 10 -
Transport, depozitare şi comunicaţii 936 819 93 17 7
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor
3025 2821 161 39 4
Învăţământ 1) 95 87 8 - -
Sănătate şi asistenţă socială 1) 318 300 17 1 -
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale
452 402 44 5 1
27
Obiective economice mai importante:
- SC ANTIBIOTICE S.A.- producţie medicamente;
- SC VEOLIA ENERGIE S.A. 1–2 producerea energie electrice şi
termice;
- SC ROMTEC AUSTRIA S.A. Iaşi – produse chimice;
- SC ROMPAK S.A.- PAŞCANI – produse pentru panificaţie.
- COMPLEXUL PALACE.
b) Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare
În judeţul Iaşi, principalii operatori economici care au
depozite/rezervoare, capacităţi de stocare sunt:
- VEOLIA ENERGIE SA I – 6879 to păcură
- VEOLIA ENERGIE SA II 1530 to păcură, combustibil lichid ușor tip 3
104 to,
- 47,5 to acid clorhidric, 88 517 to cărbune energetic
28
- S.C. ANTIBIOTICE S.A – 10 to soluţie amoniacală, acid clorhidric
35%- 20 to, metanol tehnic 57 to, acetonă tehnică 90 to ;
- S.C. ROMTEC AUSTRIA S.R.L. IAŞI – metanol 115 to, etanol 221 to,
gpl 13,5 to, soluție 35% alcool – 115 to.
-S.C. Rompak Paşcani S.A., acid sulfuric 96% -120 to, apa amoniacala
24%-30 to, amoniac anhidru 8 to, hipoclorit de sodiu 15%- 2 to, acid
azotic 10 to, hidroxid de sodium 100 to, acid fosforic 6 to, formaldehidă
37% - 1 to, etilen glicol -10 to, motorină 40 to, combustibil lichid ușor
250 to.
c) Fond funciar :Suprafaţa totală 547.558 ha a jud.Iaşi cuprinde, după modul de folosinţă
terenuri:
Total Total 547558- Proprietate privata 416039
Agricola Total 380080- Proprietate privata 339781
Arabila Total 255705- Proprietate privata 24574
7Pasuni Total 85421- Proprietate privata 58361
Finete Total 22007- Proprietate privata 2063
2Vii si pepiniere viticole Total 10947- Proprietate privata 9805
Livezi si pepiniere pomicole Total 6000- Proprietate privata 5236
Terenuri neagricole total Total 167478- Proprietate privata 76258Paduri si alta vegetatie forestiera Total 97436
- Proprietate privata 28107Ocupata cu ape, balti Total 13330
- Proprietate privata 5211Ocupata cu constructii Total 19256
- Proprietate privata 16167Cai de comunicatii si cai ferate Total 10225
- Proprietate privata 2393Terenuri degradate si neproductive Total 27231
Proprietate privata 24380
29
d) Turism/capacităţi de primire turisticăPrestigiosul patrimoniu şi artistic al judeţului, permanentul tezaur folcloric
şi etnografic, rezervaţiile şi resursele naturale Repedea, Valea Lungă,
izvoarele de ape minerale Nicolina, Strunga, etc., podgoriile vestite de la
Cotnari precum şi postura de veritabil nod feroviar şi rutier au favorizat
dezvoltarea unui turism susţinut şi eficient, cu multiple posibilităţi de
optimizare şi diversificare.
Între atracţiile turistice din municipiul Iaşi se numără: Catedrala
Mitropolitană, Biserica Trei Ierarhi, Palatul Culturii, Teatrul Naţional „Vasile
Alecsandri”, Biblioteca Central Universitară “Mihai Eminescu”, Universitatea
“Al.I.Cuza”, Univ. Gh. Asachi, Univ. de Agronomie „Ion Ionescu de la Brad”
şi de asemenea numărul mare al caselor memoriale, al muzeelor, al lăcaşurilor
de cult şi al şcolilor de toate gradele.
În judeţ ca obiective turistice de mare valoare sunt monumentele istorice:
Palatul domnitorului Al.I.Cuza de la Ruginoasa, casa memorială şi mausoleul
“Vasile Alecsandri” de la Mirceşti, mărturiile arheologice ale civilizaţiei
neolitice “Cucuteni” din mileniile IV-III î.e.n.. situate lângă localitatea
Cucuteni, ruinele curţii domneşti şi Cetăţii dacice de la Cotnari. Ca zone
turistice pot fi remarcate: Bucium-Repedea, Dobrovăţ-Bârnova, Ciric-
Aroneanu, Cucuteni – Cotnari-Hîrlău, Codrii Paşcanilor, Breazu-Copou-
Grădina Botanică.
În acest cadru între structurile de cazare turistică mai apreciate se numără:
Hotel Unirea, Hotel Astoria, Hotel Traian, Hotel Moldova, Hotel Europa,
Hotel Ramada, Hotel Select, cabanele din zona Ciric, Staţiune Nicolina,
motelul Bucium, complexul “Codrii Paşcanilor” etc..
f) Apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei
În judeţul Iaşi, pe lângă agenţii economici consacraţi din domeniul
comerţului care s-au dezvoltat în ultima perioadă (Carrefour, Pracktiker,
Complex Palace, Kaufland, Metro Cash&Carry, Dedeman, Selgros s.a.),
conform “Topului Firmelor Ieşene” realizat de Camera de Comerţ şi
32
Industrie Iaşi, noi activităţi economice în cadrul zonei se înregistrează în
următoarele domenii:
Firme ieşene clasate în topul național al firmelor din România 1
Firma Loc naţional
Domeniul Grupa de activităţi Clasa de mărime
TOTALGAZ INDUSTRIE SRL 4
CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI
HIGH-TECH
Fabricarea de echipamente de masura, verificare, control si navigatie; productia de
ceasuriIntreprinderi Mari
TEC TELECOM SRL 5CERCETARE-
DEZVOLTARE ŞI HIGH-TECH
Activitati de telecomunicatii prin retele cu cablu Intreprinderi Mijlocii
E.ON BUSINESS SERVICES IASI SRL 7
CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI
HIGH-TECHActivitati de servicii in tehnologia informatiei Intreprinderi Mijlocii
ELECTRA SRL 1CERCETARE-
DEZVOLTARE ŞI HIGH-TECH
Fabricarea produselor electronice de larg consum Intreprinderi Mijlocii
MARCEL SRL 2 INDUSTRIE Productia, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne Intreprinderi Mijlocii
AVA STAR SRL 9 INDUSTRIE Productia, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne Intreprinderi Mijlocii
AGROPAN IMPEX SRL 5 INDUSTRIE Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase Intreprinderi Mari
TE-ROX PROD SRL 5 INDUSTRIE Fabricarea altor articole textile Intreprinderi MariEUROTEX COMPANY
SRL 5 INDUSTRIE Fabricarea articolelor de imbracaminte, cu exceptia articolelor din blana Intreprinderi Mari
DANA POINT SRL 5 INDUSTRIE
Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie si a articolelor
de harnasament; prepararea si vopsirea blanurilor
Intreprinderi Mijlocii
PETRO GRUP SRL 7 INDUSTRIE Fabricarea incaltamintei Intreprinderi MijlociiPOLIROM PACKAGING
SRL 4 INDUSTRIE Tiparire si activitati de servicii conexe tiparirii Intreprinderi Mijlocii
CHEMICAL COMPANY SA 9 INDUSTRIE
Fabricarea produselor chimice de baza, a ingrasamintelor si produselor azotoase;
fabricarea materialelor plastice si aIntreprinderi Mijlocii
FONDAL INTERNATIONAL SRL 6 INDUSTRIE Turnarea metalelor Intreprinderi Mijlocii
QUARTZ MATRIX SRL 2 INDUSTRIE Fabricarea calculatoarelor si a echipamentelor periferice Intreprinderi Mijlocii
BMT AEROSPACE ROMÂNIA SRL 3 INDUSTRIE Fabricarea de masini si utilaje de utilizare
generala Intreprinderi Mijlocii
IG WATTEEUW ROMANIA SRL 2 INDUSTRIE Fabricarea de masini si utilaje de utilizare
generala Intreprinderi Mari
IASISTING SRL 7 INDUSTRIE Fabricarea altor masini si utilaje de utilizare generala Intreprinderi Mijlocii
OMCO ROMANIA SRL 5 INDUSTRIE Fabricarea altor masini si utilaje de utilizare generala Intreprinderi Mari
DELPHI DIESEL SYSTEMS ROMANIA
SRL4 INDUSTRIE Productia de piese si accesorii pentru
autovehicule si pentru motoare de autovehiculeIntreprinderi Foarte
Mari
SIOROM SRL 4 INDUSTRIE Alte activitati industriale Intreprinderi Mijlocii
FIDELIS ENERGY SRL 8 INDUSTRIE Productia, transportul si distributia energiei electrice Intreprinderi Mijlocii
FITERMAN PHARMA SRL 2 INDUSTRIE Fabricarea preparatelor farmaceutice Intreprinderi Mijlocii
TECHNOSTEEL LBR SRL 2 INDUSTRIE Productia de tuburi, tevi, profile tubulare si
accesorii pentru acestea, din otel Intreprinderi Mijlocii
PROINVEST GROUP SRL 2 INDUSTRIE Fabricarea altor produse prin prelucrarea
primara a otelului Intreprinderi Mijlocii
ROM TRADING COMPANY SRL 3
AGRICULTURĂ, PESCUIT ŞI
PISCICULTURĂCresterea animalelor Intreprinderi Mari
AVI-TOP SA 8AGRICULTURĂ,
PESCUIT ŞI PISCICULTURĂ
Cresterea animalelor Intreprinderi Mari
NUTRIMOLD SA 7 AGRICULTURĂ, PESCUIT ŞI
Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor Intreprinderi Mijlocii
1 Situație întocmită de Camera de Comerț și Industrie Iasi33
PISCICULTURĂ
BUILD CORP SRL 1 CONSTRUCŢII Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale Intreprinderi Mijlocii
EMIT GROUP RO-ERCOLE MARELLI
IMPIANTI TECNOLOGICI SRL
3 CONSTRUCŢII Lucrari de constructii a altor proiecte ingineresti Intreprinderi Mijlocii
CONSTRUCTII HIDROTEHNICE SA 6 CONSTRUCŢII Lucrari de constructii a altor proiecte ingineresti Intreprinderi Mijlocii
CLIMA THERM CENTER SRL 10 CONSTRUCŢII Lucrari de instalatii electrice si tehnico-sanitare
si alte lucrari de instalatii pentru constructii Intreprinderi Mijlocii
DAS SRL 7 CONSTRUCŢII Lucrari de instalatii electrice si tehnico-sanitare si alte lucrari de instalatii pentru constructii Intreprinderi Mari
IULIUS MANAGEMENT CENTER SRL 1 SERVICII Activitati de consultanta in management Intreprinderi Mari
PIM SRL 2 SERVICII Activitati de secretariat si servicii suport Intreprinderi Mijlocii
ROYAL AMEX SRL 5 SERVICII Activitati de jocuri de noroc si pariuri Intreprinderi MijlociiVEO WORLDWIDE
SERVICES SRL 1 SERVICII Alte activitati de servicii informationale Intreprinderi Mijlocii
OPEN MIND SRL 7 SERVICII Activitati ale centrelor de intermediere telefonica (call center) Intreprinderi Mijlocii
XEROX BUSINESS SERVICES ROMÂNIA
SRL2 SERVICII Activitati ale centrelor de intermediere telefonica
(call center)Intreprinderi Foarte
Mari
AMO PRESS RETAIL SRL 5 COMERŢ ŞI TURISM Comert cu amanuntul de bunuri culturale si
recreative, in magazine specializate Intreprinderi Mijlocii
SEDCOM LIBRIS SA IASI 3 COMERŢ ŞI TURISM Comert cu amanuntul de bunuri culturale si
recreative, in magazine specializate Intreprinderi Mijlocii
BUSINESS DIVISION GROUP SRL 4 COMERŢ ŞI TURISM Comert cu amanuntul care nu se efectueaza prin
magazine, standuri, chioscuri si piete Intreprinderi Mijlocii
NOVOTRONIC SRL 8 COMERŢ ŞI TURISM Baruri si alte activitati de servire a bauturilor Intreprinderi MijlociiZHONGMIN WIN
INDUSTRIAL SRL 8 COMERŢ ŞI TURISM Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente si alte servicii de alimentatie Intreprinderi Mijlocii
MADO CORPORATION SRL 4 COMERŢ ŞI TURISM Restaurante Intreprinderi Mari
g) Resurse naturaleCercetările efectuate au reliefat resurse de interes local: nisipuri, pietrişuri şi
gresii calcaroase utilizate în construcţii; argilă sarmatică şi cuaternară pentru
produse ceramice, valorificate în localităţile Ciurea, Tomeşti, Holboca,
Belceşti, Movileni, Tansa; ape minerale predominant sulfuroase care au
calităţi terapeutice – zone din Iaşi (Nicolina, Galata, Bucium, Copou şi
Breazu), Strunga, Cucuteni, Băiceni, Pârcovaci - Hârlău, Leţcani,
Răducăneni.
Vegetaţia naturală este specific de silvo-stepă, iar cea silvică este
reprezentată de păduri de foioase (specii de fag, stejar, gorun, carpen, plop,
salcie etc.).
Fauna are specii de interes cinegetic: capra roşie, mistreţul, vulpi, lupi,
iepuri, viezuri, fazani, păsări de penaj, etc.
Secţiunea a 7-a
34
Infrastructură locală
a) Instituţii de cultură/învăţământ Tradiţia de puternic şi important centru cultural al ţării, este atestată
pentru oraşul Iaşi, încă din sec.XVII (Academia Vasiliană, şcoala superioară de
limbă slavonă şi greacă, prima tipografie, etc.)
Cu un patrimoniu ce include 20 de case memoriale, din care 10 muzee
precum şi circa 580 de monumente istorice şi arhitectură, vestigii preţioase ale
culturii şi civilizaţiei, judeţul Iaşi se situează printre primele judeţe “muzeu” ale
ţării.
În Iaşi a luat fiinţă primul teatru naţional din ţară în limba română –
Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri”, de mare valoare sunt şi Filarmonica
“George Enescu”, precum şi primul Teatru pentru copii şi tineret
“Luceafărul”.Celor două teatre şi instituţii muzicale li se alătură 6 case de
cultură, 119 cămine culturale, 636 biblioteci.
Principalele instituţii de învăţământ se află în municipiul Iaşi:
Universitatea “Al .I.Cuza”, Universitatea de Agronomie „Ion Ionescu de la
Brad”, Universitatea Gh.Asachi, Universitatea “Petre Andrei”, Universitatea de
Medicină “Grigore T. Popa” şi deasemenea funcţionează în mun.Iaşi: 15 licee,
colegii şi grupuri şcolare, 25 şcoli generale, 1 şcoală de arte şi meserii, 1 şcoală
postliceală şi 42 de grădiniţe.
În municipiul Paşcani funcţionează: 2 licee, 2 grupuri şcolare, 7 şcoli
generale, 1 şcoală de arte şi meserii, 1 şcoală postliceală şi 5 grădiniţe.
În oraşul Târgu Frumos funcţionează: 1 liceu, 1 grup şcolar, 2 şcoli
generale şi 2 grădiniţe.
În oraşul Hîrlău funcţionează: 1 liceu, 1 grup şcolar, 2 şcoli generale şi 2
grădiniţe . În oraşul Podu-Iloaiei funcţionează 1 grup şcolar, 2 şcoli generale şi 1
grădiniţă.
În mediul rural sunt: 2 licee, 5 grupuri şcolare, 52 şcoli de arte şi meserii
şi 139 de şcoli generale şi grădiniţe.
35
e) Ocrotirea sănătăţii în judeţul Iaşi
UNITATIUNITATI SANITARESANITARE PUBLICE cuPUBLICE cu paturipaturi : 1: 1 77 Nr.Nr.crtcrt
Denumire Denumire Nr.paturiNr.paturi
1 SPITALUL CLINIC DE URGENTA PENTRU COPII "SF.MARIA" IASI 6522 INSTITUTUL REGIONAL DE ONCOLOGIE IASI 3003 SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA "SF. SPIRIDON" IASI 1153
4 INSTITUTUL DE BOLI CARDIOVASCULARE "PROF.DR. G.I.M. GEORGESCU" 130
5 SPITALUL CLINIC DR.C.I.PARHON IASI 2066 SPITALUL DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE "CUZA-VODA" IASI 410
7 SPITALUL CLINIC OBSTETRICA-GINECOLOGIE "ELENA DOAMNA" IASI 120
8 SPITALUL CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE IASI 3409 INSTITUTUL CLINIC DE PSIHIATRIE SOCOLA IASI 87010 SPITALUL CLINIC DE BOLI INFECTIOASE "SF. PARASCHEVA" IASI 30011 SP. CL. URGENTA "PROF. DR. N. OBLU" IASI 32112 SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE IASI 53013 SPITALUL MUNICIPAL DE URGENTA PASCANI 38514 SPITALUL DE BOLI CRONICE TARGU FRUMOS 1515 SPITALUL ORASENESC HARLAU 110
16 SPITAL DE PSIHIATRIE SI PT.MASURI DE SIGURANTA PĂDURENI GRAJDURI 240
17 PREVENTORIUL TBC COPII DELENI 150
UNITATI SANITARE PUBLICE ALE ALTOR MINISTERE: 3 1. SPITALUL CLINIC CF IASI2. SPITALUL GENERAL CF PASCANI3. SPITALUL MILITAR CLINIC DE URGENTA " DR. IACOB CZIHAC"
UNITATI SANITARE PRIVATE cu paturi spitalizare continua 8 Nr.crt.Nr.crt. Denumire Denumire Nr.paturiNr.paturi
1 SC ELYTIS HOSPITAL SRL 1462 SPITALUL PROVIDENTA 1023 VITAL MEDICAL CENTER MEMORY SRL 604 ARCADIA HOSPITAL 1455 ARCADIA CARDIO 416 CENTRUL DE ONCOLOGIE EUROCLINIC SRL 207 SC RED HOSPITAL SRL - SPITALUL SF. SAVA 1808 ASOCIATIA DR. MICU VASILE 30
UNITATI SANITARE PRIVATE cu paturi spitalizare de zi1. SC CARDIOMED SRL2. SC CONSULTMED SRL3. PRO LIFE CLINICS SRL4. TRANSMED EXPERT S.R.L.5. SANOPTIC S.R.L6. "SF. NICOLAE" SRL IASI7. S.C. MED LIFE S.A.
36
CENTRE DE DIALIZA - PRIVATE1. FRESENIUS NEFROCARE2. SC NEFROCARE MS SRL
DISPENSARE: TBC 3 (Iasi, Pascani, Harlau)
UNITATI MEDICO SOCIALE: UMS Raducaneni: 55 paturiUMS Bivolari: 60 paturiUMS Podu lloaiei: 45 paturi
CABINETE MEDICALE PRIVATE: STOMATOLOGIE: 690 (toate formele de organizare)MEDICINA DE FAMILIE: 564ALTE SPECIALITATI: 433
LABORATOARE MEDICALE PUBLICE - 90
d) Reţele de utilităţi
Reţele de apă-canal:
În judeţul Iaşi în majoritatea localităților există sisteme centralizate de
alimentare cu apă și sisteme centralizate de canalizare.
Alimentare cu apă:
- Sistem de alimentare Timişeşti
Sursa Timişeşti aflată la 103 Km de oraşul Iaşi, amonte de satul Timişeşti,
realizează alimentarea cu apă potabilă a municipiului Iaşi precum şi a
localităţilor Târgu Frumos şi Podu Iloaiei. Conducta de aducţiune de la captarea
veche în lungime de 103 km este realizată din materiale diferite ( fontă, beton
armat, oţel) cu diametre de Dn 400 mm; Dn 600 mm ; Dn 800 mm. Conducta de
aducţiune veche se desparte de cea noua la Sabaoani, ajunge la Oteleni – km 51,
cămin de rupere a presiunii – Buda, Brăieşti (km 57, cămin de rupere a
presiunii), Albeşti şi întâlneste apoi conducta veche înainte de Sârca. Pe acest
traseu se mai află si castelul piezometric de la Săbăoani care a fost realizat
pentru a învinge diferenţa de nivel creată de dealul Oţeleni.
37
- Sistem de alimentare Prut – Chirita – Sorogari
În perioada 1955 – 1984 au fost executate lucrări de investiţii pentru
alimentarea cu apă din sursa Prut. Acest sistem foloseşte apă de suprafaţă din
râul Prut şi asigură un debit de apă potabilă de 1700 l/s şi 1600 l/s apa
industrială prin realizarea a 2 prize de mal amplasate pe malul râului Prut în
zona comunei Tuţora, cu o capacitate totală de 4900 l/s. De la priza Prut apa este
transportată prin 5 conducte de aducţiune la staţia de pompare Chiriţa sau în
lacul de acumulare Chiriţa care reprezintă predecantorul apei de suprafaţă. Lacul
de predecantare Chiriţa are o capacitate de 3.877.500 mc la nivel mediu de
exploatare şi un volum mort de 101.200 mc; poate asigura volumul de apă necesar
municipiului Iaşi pentru o perioadă de cca o săptămână.
Reteaua de distribuţie:
- Reţea distribuţie apă industrială
Apa industrială este furnizată prin intermediul staţiei de pompare Chiriţa,
principalul consumator fiind S.C.Veolia Energie SA .
- Reţeaua de distribuţie apă potabilă
Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile din municipiul Iaşi
este de 476 km si se realizează prin:
-reţele principale cu diametre de 250 – l000 mm
-retele secundare de tipul mixt (inelar combinat cu ramificaţii) şi de
serviciu cu diametru de la 80 - 200 mm.
-branşamente cu cămine de apometru,
-cămine de vane, aerisire şi cămine de golire.
Reteaua de canalizarea apelor uzate:
Canalizarea municipiului Iaşi datează de la începutul acestui secol şi a fost
prevăzută să funcţioneze în sistem unitar. Pînă în anul 1911, canalizarea oraşului
a fost realizată în mod rudimentar, canalele construite în această perioadă, fiind
din zidărie de piatră şi deservind o parte din centrul localităţii. Descărcarea
apelor uzate se făcea direct în rîul Bahlui. Pe baza studiilor elaborate în perioada
1909-1911 canalizarea oraşului a fost extinsă şi sistematizată Din lungimea 38
totală a reţelei de canalizare de 386 km, colectoarele vizitabile reprezintă 67 km,
cămine de racord 7450 bucăţi, guri de scurgere 5500 buc, deversoare prevăzute
cu stavile care permit descărcarea apelor cu un grad maxim de diluţie 1/5 în rîul
Bahlui 21 buc. Statia de epurare a municipiului Iaşi este printre cele mai mari
staţii din tara, în prezent ea preluând un debit mediu de 4,2 mc/s. Staţia de
epurare este dimensionată pentru un debit total de 4200 l/s şi 8400 l/s pe timp
de ploaie.
Reţele energetice
- Energie electrică
Numărul aproximativ de consumatori de energie electrică, abonaţi ai E-ON
MOLDOVA în judetul Iasi este de 290.597.
Lungimea reţelelor electrice în funcţiune este de:
reţele electrice de înalta tensiune - 537 km;
reţele electrice de medie tensiune - 3766 km, din care in linie electrica
subterana 1028 km;
reţele electrice de joasa tensiune - 6281 km din care in linie electrica
subterana 2540 km.
- Energie termică
numărul aproximativ de abonaţi 2567 buc;
numărul aproximativ de consumatori de abur alimentaţi direct din reţeaua
de transport: 8 contracte agenţi economici, unităţi sanitare şi de
învăţământ.
numărul aproximativ de consumatori de apă fierbinte alimentaţi direct din
reţeaua de transport: 84 contracte;
numărul aproximativ de consumatori de apă fierbinte alimentaţi din
reţeaua de distribuţie: 2428 contracte;
numărul aproximativ de consumatori de apă fierbinte alimentaţi din
centrale termice de cvartal: 47 contracte;
reţelele de termoficare, magistrale şi racorduri de apă fierbinte,
alimentează cele 250 puncte termice şi 41 de module termice existente în
39
prezent în municipiul Iaşi, din care 127 PT şi modulele sunt în
administrarea SC Veolia Energie SA .
- Gaze naturale
- numărul aproximativ de abonaţi in judetul Iasi - 83.141;
- lungimi reţele de distribuţie judetul Iasi - 859.809 km
d) Locuri de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă
La nivelul judeţului Iaşi activitatea de evacuare şi cazare a sinistraţilor
este reglementată prin "Planurile de evacuare în situaţii de urgenţă" întocmite la
nivelul fiecărei localităţi şi la nivelul instituţiilor şi operatorilor economici care
pot fi afectaţi de diferitele tipuri de risc. Aceste planuri au fost întocmite în
conformitate cu O.M.A.I. nr. 1184 din 06.02.2006 iar în conţinutul acestora se
precizează :
Evacuarea va fi efectuată în:
- Varianta I - de regulă locaţiile pentru evacuare se stabilesc în clădiri
(şcoli, cămine culturale, biserici, etc.) deoarece acestea asigură un
minim de confort şi utilităţi necesare unui trai decent şi prevenirea
îmbolnăvirilor şi epidemiilor. Acestea pot funcţiona o perioadă mai
lungă de timp, până la înlăturarea pericolului şi în orice anotimp.
- Varianta II - dacă această posibilitate nu există sau clădirile vizate
sunt în zona de dezastru, se stabilesc zone în afara localităţilor, pe
înălţimi predominante, pe lângă ape curgătoare, unde se înfiinţează
tabere. Acestea nu pot funcţiona mult timp, fiind o măsură provizorie
şi care funcţionează numai pe timp favorabil.
Aceste locuri de adunare şi cele de cazare a sinistraţilor au fost stabilite de
organele abilitate încă de pe timp de normalitate şi sunt concret specificate în
planurile fiecărei localităţi în parte precum şi în planurile instituţiilor şi
operatorilor economici care se evacuează în situaţii de urgenţă şi sunt prezentate
în Anexa 10.”
40
Secţiunea a 8-aSpecific regional/local
Vecinătăţi:
Punctul extrem Vecinătăţi Longitudinea estică Latitudinea nordică
NORD Satul TabăraComuna Bovolari
Judeţul Botoşani 270 21, 31,, 470 34, 03,,
SUD Satul Podolenii de JosComuna Cozmeşti Judeţul Vaslui 280 01, 44,, 460 50, 54,,
EST Satul ScopoşeniComuna Gorban
Republica Moldova 280 06, 11,, 460 55, 21,,
VEST Satul IorcaniComuna Tătăruşi Judeţul Neamţ 260 31, 09,, 470 20, 58,,
Riscuri transfrontaliere
Obiectivele sursă de risc au fost inventariate de către Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă al Judeţului Iaşi, Sistemul de Gospodărire al Apelor Iaşi şi
Agenţia de Protecţie a Mediului Iaşi, dar capacităţile inventariate în instalaţiile
tehnologice şi de stocare nu sunt mai mari sau egale decât cele specificate în
Anexa nr. 1 , Partea I la Convenţia UNECE aprobată prin legea nr. 92/2003. În
concluzie judeţul Iaşi nu este o sursă de risc transfrontalier.
41
Capitolul IIIAnaliza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă
Secţiunea I Analiza riscurilor naturale
1. Inundaţii Inundaţii datorate accidentelor la baraje:
Pe teritoriul judeţului Iaşi producerea inundaţiilor se datorează atât
revărsării unor cursuri de apă, cât şi scurgerilor de pe versanţi, pentru
combaterea cărora au fost realizate 182,2 km regularizări ale cursurilor de apă,
256,5 km diguri, 17 acumulări cu rol de apărare, 6 poldere şi apărări de maluri.
Pe cursurile de apă cu lucrări hidrotehnice sunt posibile inundaţii în cazul
descărcării unor debite peste asigurările acestor lucrări, sau în cazul producerii
unor accidente la baraje şi diguri.
Barajele cu rol de acumulare au rol de regularizare a regimului hidric al
râurilor pe care se găsesc, reţinând cantităţi mari de apă în perioadele de
scurgere maximă din lunile martie – iunie şi la viituri. Caracteristicile acestor
acumulări sunt următoarele:
Barajul Stânca-Costeşti este amplasat la km 570 pe râul Prut, pe raza
comunei Ştefăneşti, judeţul Botoşani şi este construit din beton (versantul
stâng) şi pământ (albia minoră), având lungimea la coronament de 3.000
m şi înălţimea maximă de 52 de metri. Capacitatea maximă de retenţie
este de 1,4 miliarde m3, iar debitul maxim care poate fi evacuat este
limitat la 700m3/s, situaţie în care, pe teritoriul judeţului Iaşi se inundă (cu
toate lucrările de apărare executate) în lunca comună Prut – Jijia
aproximativ 2.500 ha teren situat între localităţile Gorban şi Grozeşti, iar
în ipoteza unor viituri şi pe râul Jijia, suprafaţa inundată creşte la circa
4.000 ha. În această din urmă ipoteză, datorită nivelurilor ridicate pe râul
Prut care blochează scurgerea apelor Jijiei, se produc inundaţii pe întreaga
albie majoră a acesteia, fiind afectate încă aproximativ 16.000 ha până la
localităţile Vlădeni – Andrieşeni. Timpul mediu de propagare a viiturii
între Ştefăneşti şi Bivolari este de 13 ore, la Ungheni este de 36 de ore, la
42
Colţul Cornii este de 61 de ore, iar la Grozeşti este de 65 de ore. În situaţii
deosebite, în cazul ruperii barajului Stânca-Costeşti prin înmuierea şi
antrenarea pământului s-ar produce, în aval, inundaţii catastrofale cu
consecinţe grave prin ruperea digurilor de apărare a incintelor Trifeşti –
Sculeni, Sculeni – Ţuţora şi Ţuţora – Gorban, fiind afectată o suprafaţă de
aproximativ 38.000 ha, împreună cu localităţile situate în albia majoră a
râurilor Prut şi Jijia – până la Andrieşeni şi Bahlui – până la Iaşi. În
condiţiile unor viituri mari care impun descărcarea acumulării Stânca-
Costeşti cu debite cuprinse între 700-1000m3/s, timpul mediu calculat de
propagare a viiturii prin depăşirea cotelor de inundaţie este de 13 ore la
Bivolari, 23 de ore la Ungheni, 25 de ore la Colţul Cornii şi 40 de ore la
Drânceni.
Acumularea Pârcovaci este amplasată pe râul Bahlui, la aproximativ 6
km în amonte de oraşul Hârlău, având o suprafaţă la nivelul normal de
retenţie de 90 ha şi un volum de 6 mil.m3, volumul total fiind de 14,5
mil.m3. În cazul producerii unei avarii la această acumulare sunt afectate
localităţile Pârcovaci, obiectivele social-economice din zona Lunca a
oraşului Hârlău, 10 gospodării şi 240 ha teren arabil de pe raza comunei
Scobinţi, 20 gospodării şi 350 ha teren arabil de pe raza comunei
Cepleniţa, 10 gospodării şi 400 ha teren arabil de pe raza comunei
Cotnari, precum şi reţeaua de căi de comunicaţii existentă în zonă.
Acumularea Tansa – Belceşti de pe râul Bahlui, din dreptul localităţii
Tansa are o suprafaţă la nivelul normal de retenţie de 352 ha şi un volum
de 8,9 mil.m3, volumul total fiind de 33,3 mil.m3. În cazul producerii de
avarii la această acumulare, sunt afectate gara C.F.R. Belceşti, linia C.F.
Iaşi – Hârlău, un număr de 300 de gospodării, staţia de alimentare cu apă
a SC Apa Vital SA Iaşi, staţia de 110 kW de pe teritoriul com. Belceşti,
precum şi obiectivele social – economice amplasate în zonele de luncă
aflate pe teritoriul comunelor Erbiceni şi Podul Iloaiei.
Acumularea Hălceni este amplasată pe râul Miletin, în amonte de
confluenţa acestuia cu râul Jijia, în dreptul localităţii Hălceni, comuna 43
Vlădeni are o suprafaţă la nivelul normal de retenţie de 315 ha şi un
volum de 13 mil.m3, volumul total fiind de 42,8 mil.m3. În cazul
producerii de avarii la această acumulare, sunt afectate suprafeţe de teren
şi gospodării din comuna Vlădeni, ferma piscicolă Vlădeni, iar pe
teritoriul comunei Ţigănaşi sunt afectate circa 1500 ha fâneaţă şi păioase.
Acumularea Podul – Iloaiei este amplasată pe râul Bahluieţ, la
aproximativ 2,5 km în amonte de confluenţa acestuia cu râul Bahlui,
având o suprafaţă la nivelul normal de retenţie de 150 ha şi un volum de
1,74 mil.m3, volumul total fiind de 37,2 mil.m3. În cazul producerii unei
avarii la această acumulare sunt afectate ferma piscicolă Podul – Iloaiei,
300 de gospodării individuale, 700 ha teren arabil, gara C.F.R. Podul –
Iloaiei, precum şi alte obiective social – economice aflate pe teritoriul
comunelor Podul – Iloaiei, Leţcani şi în cartierele Păcurari şi Dacia din
municipiul Iaşi.
Acumularea Tungujei este amplasată pe pârâul Şacovăţ, afluent al râului
Bârlad, în amonte de satul Tungujei, com. Ţibăneşti, având o suprafaţă la
nivelul normal de retenţie de 315 ha şi un volum de 9 mil.m3, volumul
total fiind de 42 mil.m3. În cazul producerii unei avarii la această
acumulare, unda de viitură afectează parţial obiective social – economice,
gospodării individuale şi teren arabil de pe teritoriul comunei Ţibăneşti,
după care se propagă pe teritoriul judeţului Vaslui.
1.2. Inundaţii datorate ploilor torenţiale în bazinele hidrografice mici,
urmate de scurgeri rapide de pe versanţi
În cea mai mare parte a anului precipitaţiile cad sub formă de ploi, cu
excepţia intervalului cuprins între 23 noiembrie şi 21 martie, când precipitaţiile
sunt sub formă de ninsoare.
În sectoarele deluroase din vestul şi sudul judeţului, cantitatea medie
anuală de precipitaţii depăşeşte 600mm, în timp ce în Câmpia Jijiei inferioare şi
a Bahluiului coboară sub 500mm, distribuţia acestor precipitaţii în timpul anului
fiind însă neuniformă.
44
Lunile cele mai bogate în precipitaţii sunt lunile mai, iunie şi iulie, când
se înregistrează o cantitate dublă de precipitaţii faţă de perioada decembrie –
martie. Un fenomen caracteristic climatului din partea de est a judeţului îl
constituie ploile cu caracter torenţial, sub formă de averse cu o intensitate
deosebită.
1.3. Inundaţii datorate revărsărilor cursurilor de apă
Râurile importante care străbat teritoriul judeţului sunt: Siretul (77km) şi
Prutul (201km), la care se adaugă Moldova Inferioară (30km), Jijia (156km),
Miletinul (60km), Bahluiul (96km) şi alţi afluenţi secundari din bazinele
acestora.
Debitele medii anuale ale râurilor sunt:
6. râul Prut (la Ungheni): 80,1m3/s;
7. râul Siret (la Lespezi): 33,2m3/s;
8. râul Moldova (la Tupilaţi): 31,1m3/s;
9. râul Jijia, la intrarea în judeţ-2m3/s, iar la Chipereşti – 7/m3/s;
10. râul Bahlui, la Hârlău-0,4m3/s, iar la Iaşi-2,28m3/s.
O caracteristică importantă a regimului hidrologic o constituie apele mari
de primăvară, viiturile şi inundaţiile condiţionate de ploile torenţiale din timpul
verii, pentru prevenirea cărora au fost realizate următoarele construcţii
hidrotehnice cu rol de apărare:
râul localizare caracteristici în metrilungime lăţime înălţime
PRUT
Trifeşti – Sculeni 27.500 4 1,5 -2,5
Grozeşti
6.000 4 2,52.000 2 25.000 2 1,54.800 0,8 1
Golăeşti 10.800 0,8 1,2Ţuţora 2.600 2 1,5
Comarna 8.500 1 1
Costuleni 7.000 1 1,52.000 1 1
Răducăneni 3.400 2 1,54.000 1 1,5
Gorban9.800 1 1,53.000 1 1,25.000 0,8 1
SIRET Hălăuceşti 9.294 3 3,2JIJIA Victoria 4.300 0,4 0,8
45
În perioada apelor mari, ca urmare a distrugerii acestor lucrări, pot fi inundate următoarele zone:
Râul (pârâul) Zona Suprafaţa (ha)Luncanilor Soloneţ 160Glăvăneşti Andrieşeni 110
Aluza Alexandru cel Bun 250Miletin Plugari 1180
Gârla Morii Gropniţa 850Valea Oilor Valea Oilor 150
Bahluieţ Bălţaţi 900Voineşti Cucuteni 100Nicolina Dumbrava 500
Ciric Aroneanu 150Bahlui Belceşti-Pd. Iloaiei 8000
Monograma privind evoluţia undei de viitură care se pot produce pe râurile din judeţ, este următoarea:
îndiguirea Lungimea digului (km)
Înălţimea (m)
Lăţimea (m)
Localităţi afectate
Suprafaţa inundabilă
(ha)
Nr. populaţie sinistrată
Râul Prut sectorul Trifeşti – Gorban 107,4 3-4 4 22 35.221 12.939
Râul Jijia mal stâng – Comarna – Victoria 6,4 3 4 1 1.200 1.374
Râul Bahlui teritoriul municipiului Iaşi 22,4 2 3 1 870 7.900
Râul Nicolina teritoriul municipiului Iaşi 6,5 1 2 1 3.500 4.000
Râul Repedea teritoriul municipiului Iaşi 6,0 2 1 1 30.000 600
Regimul hidrografic existent face posibilă producerea unor fenomene cu
consecinţe catastrofale, în special în perioada apelor mari, ceea ce determină
aplicarea unor măsuri de prevenire oportună a populaţiei din zonele probabile a
fi afectate şi de organizare din timp a măsurilor de evacuare a populaţiei,
animalelor şi bunurilor materiale. De asemenea, acumulările de pe râuri şi
numeroasele iazuri de interes local, a căror baraje sunt executate în exclusivitate
din pământ, prezintă pericolul amplificării inundaţiilor datorită ruperii acestora.
Principalele efecte ale undei de viitură şi inundaţii
Efectele ce au loc în zona de inundaţie cu caracter general sunt:
- producerea de pierderi umane ca urmare, atât a undei propriu-zise cât şi a
unor cauze accidentale (prăbuşirea unor construcţii, panica ce se creează,
necunoaşterea unor aspecte legate de fenomenul ca atare etc.);
- distrugerea parţială sau totală a unor construcţii (clădiri, ziduri, hale etc.);
- scoaterea din funcţiune a unor reţele de apă, gaze, termoficare, electrice,
telefonice prin distrugere parţială sau blocare;
46
- inundarea unor adăposturi, subsoluri sau diferite nivele în care se găsesc
bunuri de valoare mare (arhivă, utilaje de înaltă precizie etc.) sau se
desfăşoară procese de producţie;
- împrăştierea unor substanţe şi reziduuri toxice din depozitele, magaziile şi
locurile afectate de unda de viitură şi inundaţie, cu efect direct asupra
oamenilor şi animalelor;
- scoaterea din funcţiune, pe o perioadă mai îndelungată, a aparaturii de
înaltă precizie ce lucrează în regim stabilit de lucru (calculatoare,
microprocesoare, aparate de măsură şi control etc.);
- dinamizarea procesului coroziv la materialele feroase, la tehnică, utilajele şi
piesele metalice de tot felul;
- infestarea zonei de inundaţie cu microbi şi agenţi patogeni specifici, cu
înmulţire rapidă în apă şi terenuri umede, cu efecte, de scurtă şi lungă
durată, asupra oamenilor şi animalelor;
- producerea de pierderi materiale ca urmare a deprecierii acestora şi a
înmlăştinării terenului;
- blocarea sau impracticabilitatea unor căi de acces, împiedicarea accesului
oamenilor şi a tehnicii spre locuri şi puncte cărora trebuie acordată atenţie
deosebită în scopul eliminării pierderilor de tot felul (materiale, scurgeri,
substanţe toxice, cu foc continuu, pericol de explozie etc.);
- producerea de panică, dezorganizarea conducerii şi activităţilor de tot felul
şi la foarte multe nivele ierarhice;
- antrenarea de forţe umane, tehnică şi materiale suplimentare în scopul
limitării pierderilor umane şi pagubelor materiale.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001,
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a
- Zone de risc natural, publicatã în Monitorul Oficial nr. 726 din 14 noiembrie
2001, localităţile cu potenţial ridicat de producere a inundaţiilor sunt prezentate
în Anexa nr.11.
47
2. Alunecări de teren
Din punct de vedere genetic, relieful judeţului Iaşi aparţine tipului mixt,
fluvio-deluvial, aproximativ 30% din teritoriu fiind ocupat de formele de
acumulare, reprezentate prin luncile văilor Prut, Siret, Moldova, Jijia şi Bahlui şi
70% este ocupat de relieful sculptural, respectiv culmi şi poduri interfluviale şi
versanţi cu degradări mixte, în diferite stadii de evoluţie.
Alunecările de teren afectează suprafeţe însemnate de teren, producerea
acestora fiind favorizată de condiţiile privind panta şi energia reliefului,
substratul geologic cu alternanţe de roci permeabile şi impermeabile care dau
nivele freatice şi izvoare, de perioadele de ploi abundente, procentul relativ
redus de acoperire cu vegetaţie forestieră, de fenomenele de ravenare şi
torenţialitate, precum şi de activitatea umană (defrişări, irigaţii, supraîncărcarea
terenului cu construcţii, neîntreţinerea lucrărilor de combatere).
Cele mai întinse suprafeţe de degradări accentuate de teren se întâlnesc pe
versanţii cu pante accentuate din lungul Coastei Bârnova – Voineşti – Strunga,
de pe abrupturile de la nord de Tg. Frumos – Cucuteni – Hârlău – Deleni şi de
pe versanţii cu expoziţie nordică şi nord-vestică:
- teritorii mai mari de 2000 ha: Deleni – Tg. Frumos;
- teritorii cu suprafeţe cuprinse între 1000 şi 2000 ha: Aroneanu, Belceşti,
Brăeşti, Comarna, Costuleni, Cotnari, Dagâţa, Dolheşti, Dumeşti,
Lungani, Mironeasa, Popeşti, Răducăneni, Schitu-Duca, Scobinţi, Sineşti,
Tansa, Tomeşti, Ţibana, Ţibăneşti, Iaşi, Hârlău;
- teritorii cu suprafeţe între 100 şi 500 ha: A.I.Cuza, Bălţaţi, Bârnova,
Bivolari, Bosia, Butea, Cozmeşti, Cristeşti, Cucuteni, Golăeşti, Gorban,
Heleşteni, Holboca, Ipatele, Lespezi, Mădârjac, Miroslava, Mirosloveşti,
Moşna, Moţca, Podu Iloaiei, Româneşti, Ruginoasa, Stolniceni-Prăjescu,
Tătăruşi, Ţigănaşi, Ţuţora.
Alunecările de teren se manifestă preponderent în lunile ianuarie – martie, fie
prin reactivarea unor alunecări vechi, fie prin apariţia altora noi şi au ca efect
distrugerea şi afectarea terenurilor agricole, locuinţe şi anexe gospodăreşti şi căi
de comunicaţii.48
Alunecările de teren din municipiul Iaşi au ca sursă de risc:
- pânza de apă freatică cu orientare generală N-S şi cu adâncimi variind între
10-12 metri în Copou şi 4-7m în Zona Centrală – Palatul Culturii;
- terenurile macroporice sensibile la umezire (1-1,5m);
- terenurile contractile (1,5-2m);
- nisipuri sub presiune (zona Spitalului Sf. Spiridon) şi lichefiabile (zona
Teatrului Naţional – Palatul Culturii);
- degradarea în timp a lucrărilor de stabilizare, fără posibilitatea de
modernizare sau de refacere.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001, privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone
de risc natural, publicatã în Monitorul Oficial nr. 726 din 14 noiembrie 2001,
localităţile cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren, din judeţul
Iaşi sunt următoarele: municipiul Iaşi, oraşul Hârlău şi comunele: Alexandru
Ioan Cuza, Andrieşeni, Aroneanu, Bãlţaţi, Bârnova, Belceşti, Bivolari, Brãeşti,
Butea, Cepleniţa, Ciorteşti, Ciurea, Coarnele Caprei, Comarna, Costuleni,
Cotnari, Cozmeşti, Cristeşti, Cucuteni, Dagâţa, Deleni, Dobrovãţ, Dolheşti,
Dumeşti, Erbiceni, Focuri, Golãieşti, Gorban, Grajduri, Gropniţa, Hãlãuceşti,
Heleşteni, Holboca, Horleşti, Ipatele, Lespezi, Leţcani, Lungani, Mãdârjac,
Mironeasa, Miroslava, Mirosloveşti, Mogoşeşti, Mogoşeşti-Siret, Moşna,
Moţca, Movileni, Oţeleni, Plugari.
3. Riscul seismic
Judeţul Iaşi este situat în partea de nord – est a zonei de seismicitate
maximă a ţării (regiunea Vrancea), iar o eventuală mişcare seismică poate fi
însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări şi surpări ale terenului, mai ales datorită
nivelului apelor subterane, ducând la amplificări în straturile de suprafaţă şi a
valorilor acceleraţiilor seismice.
Din punct de vedere al parametrilor de calcul pentru construcţii, zonarea
seismică încadrează judeţul Iaşi în trei zone echivalente unei intensităţi seismice
de gradul VII pentru jumătatea de nord şi vest şi VIII pentru jumătatea de sud şi
sud – est:49
- zona „C”, circa 45% din suprafaţa judeţului, cu 65% din populaţie, respectiv
municipiul Iaşi precum şi partea de sud – est a judeţului;
- zona „D”, circa 35% din suprafaţa judeţului, cu 20% din populaţie, respectiv
zona oraşului Tg. Frumos;
- zona „E”, circa 20% din suprafaţa judeţului, cu 15% din populaţie, respectiv
zona oraşelor Hârlău şi Paşcani.
Zonele seismice sunt caracterizate de următorii parametri:
- zona „C” - ks = coeficient de seismicitate = 0,20
- Tc = perioada de colţ = 1,0s
- MSK = grad seismic echivalent VIII (8 în MM şi 6 pe
scara Richter);
- zona „D” - ks = coeficient de seismicitate = 0,16
- Tc = perioada de colţ = 0,70s
- MSK = grad seismic echivalent VII (7 în MM şi 5-6 pe
scara Richter);
- zona „E” - ks = coeficient de seismicitate = 0,12
- Tc = perioada de colţ = 0,70s
- MSK = grad seismic echivalent VII (7 în MM şi 5-6 pe
scara Richter);
În municipiul Iaşi este amplasată o staţie seismică (coordonate geografice
470 11’ 6’’ latitudine nordică şi 270 33’ 7’’longitudine estică), cu rol de
supraveghere şi înregistrare automată a oscilaţiilor pământului, fiind dotată cu
două aparate de înregistrare cu amplitudinea maximă de 3000 şi un
accelorometru.
Judeţul Iaşi prezintă un grad ridicat de risc în caz de cutremur ca urmare a
vulnerabilităţii unor clădiri, perioadelor de revenire a intensităţilor ridicate (20
ani pentru intensitate I=VII MSK2, 50 ani pentru I=VIII MSK şi 200 ani pentru
I=IX MSK) şi specificului mişcărilor seismice.
2I=intensitateMSK=scaea MEDLEV-SPONHEUER-KARNIK
50
Seismicitatea în judeţul Iaşi este dominată de cutremurele de adâncime
intermediară care se produc în zona Vrancea. Datorită faptului că majoritatea
clădirilor au fost construite înainte de anul 1977, când nu existau norme de
protecţie antiseismică şi datorită uzurii produse la clădiri, zonele cele mai
expuse efectelor sunt:
a. zona centrală a municipiului Iaşi;
b. zona cuprinsă între Podul Roşu şi Podul de Piatră (străzile D. Cantemir, N.
Iorga, şos. Naţională şi Aleea Decebal);c. zona cuprinsă între gara Nicolina, bd.
Primăverii, Splai Bahlui şi campusul universitar T. Vladimirescu;
d. cartierul Tătăraşi, zona delimitată de str. V. Lupu şi str. Ciurchi;
e. cartierul Copou, zona delimitată de str. M. Costăchescu, bd. Carol str.
Codrescu.
f. zona centrală a municipiului Paşcani, cuprinsă între Primăria
municipiului şi Spitalul Municipal;
g. zona centrală a oraşului Tg. Frumos, cuprinsă între Primăria oraşului şi
Staţia Tg. Frumos a Serviciului de Ambulanţă;
h. zona centrală a oraşului Hârlău, cuprinsă între Primăria oraşului şi Spitalul Orăşenesc;
În funcţie de magnitudinea seismului, de amplitudinea undelor seismice şi
direcţia lor de propagare, de structura solului şi gradul de rezistenţă seismică a
clădirilor pot fi afectate blocuri din cvartale diferite sau cvartale întregi.
De regulă, faza de maximă intensitate a mişcării seismice se manifestă în
primele momente (secunde), ulterior, la diferite intervale de timp, pot avea loc
replici de intensitate mai mică, dar cu efecte distructive la fel de mari, deoarece
elementele structurale ale clădirilor afectate în prima fază se află într-un
echilibru precar.
Riscul seismic major îl reprezintă amplificarea undelor seismice în
straturile de suprafaţă prin reflexii şi refracţii multiple, ducând la creşteri ale
acceleraţiei şi vitezei deplasării, constatându-se diferenţe nete între comportarea
construcţiilor de pe terasele înalte şi cele de pe terase joase şi luncă. Riscul cel
mai mare se prezintă în municipiul Iaşi (313444 locuitori, 42% din populaţia
51
judeţului), unde fenomenele de amplificare a undelor seismice este cauzată de
straturile predispuse la lichefiere, existenţa pânzei freatice şi zonele cu nisip
aflat sub presiune.
În cazul producerii unui cutremur de pământ intermediar, magnitudinea
maximă aşteptată a acestuia este de 7,50R, direcţia principală de propagare a
mişcării seismice este NE – SV, distanţa faţă de zona epicentrală este de 220km,
iar perioada de revenire este prezentată în tabelul de mai jos:
M1 5 5,5 6 6,5 7 7,5T (ani) 0,91 2,24 5,4 13,49 33,1 81,23
Situaţiile distrugerilor şi pierderilor probabile sunt prezentate în tabelele de mai jos:
Situaţia distrugerilor probabile:
Magnitudine 0 Richter
IntensitateMSK
Total locuinţe afectate: 242032Locuinţe vulnerabile: 48406 Locuinţe puţin vulnerabile: 193626
Avarii 25-35%
distrugeriAvarii 10-
15%
distrugeriparţial
e 5-10%
totale 2-3%
parţiale 1-2% totale
< 7 VIII 12101 – 16942
2420 – 4841 968 – 1452 19326 –
290441936 – 3872 -
Evaluare globală VIII Maxim 35-40%
16942 – 19362Maxim 10-15%19326 – 29044
Situaţia clădirilor din mun. Iaşi expertizate şi încadrate în clasele I, II şi
III de risc seismic este prezentată în anexa nr.12.Situaţia pierderilor generale probabile şi categoriilor de victime:
NOAPTEA ZIUA
Total populaţie: 723.553 În locuinţe vulnerabile: 20.767 Locuinţe şi alte clădiri vulnerabile: 6.922
Pierderi generale Din care: Pierderi
generale Din care: Pierderi generale Din care:
3.408
Urgenţe absolute 886
623
Urgenţe generale 162
208
Urgenţe generale 54
Tratament ambulatoriu 1.193 Tratament
ambulatoriu 218 Tratament ambulatoriu 73
Răniţi foarte uşor 307 Răniţi
foarte uşor 431 Răniţi foarte uşor 19
Aprecierea mărimii cutremurelor şi scările de intensitate ale acestora sunt
prezentate în Anexa nr. 6.
52
3 . Riscul producerii de înzăpeziri
Judeţul Iaşi dispune de o reţea rutieră de aproximativ 2332 km din care:
345 km D.N.;
903 km D.J. şi 1084 km D.C..
Zonele cele mai expuse riscului la înzăpezire sunt:
- drumurile naţionale:
PCTF Sculeni – Iaşi – Tg. Frumos – E 85;( DN 28)- în zona
localităţilor Victoria, Podu - Iloaiei, Strunga;
DN 24 Iaşi – Vaslui, în zona localităţilor Poieni, Coropceni;
DN 28 B Tg. Frumos – Hârlău – Botoşani în zona
localităţilor
Cotnari şi Hârlău;
DN 28 Iaşi – PCTF Albiţa în zona localităţilor Tomeşti şi
Costuleni;
DN 28 A Tg. Frumos – Paşcani -Moţca, în zona localităţilor
Ruginoasa
şi Moţca.
- drumuri judeţene (cele mai circulate):
D.J.248 Iaşi – Ţibăneşti, Iaşi-Scînteia în zona localităţilor
Miroslava, Voineşti şi Ţibana;
D.J.282 Iaşi Plugari - Andrieşeni;
D.J.208 Paşcani – Iugani - Sireţel;
D.J.281 Paşcani – Todireşti - Cotnari- Belceşti.
4. Riscul producerii incendiilor de pădure
Direcţia Silvică Iaşi administrează în prezent 77.567 ha de fond forestier.
Repartizarea suprafeţelor pe cele 8 ocoale silvice este următoarea:
- Ocolul Silvic Ciurea –12.355 ha;
- Ocolul Silvic Dobrovăţ – 8.571 ha;
- Ocolul Silvic Hîrlău – 9.124 ha;
- Ocolul Silvic Iaşi – 7.620 ha;
- Ocolul Silvic Pădureni – 8.690 ha;53
- Ocolul Silvic Paşcani – 11.575 ha;
- Ocolul Silvic Podul Iloaiei – 11.128 ha;
- Ocolul Silvic Răducăneni – 8.525 ha.
Incendii de mari proporţii se pot produce în zonele împădurite din partea
de nord-vest, vest şi sud-vest a judeţului.
Zonele cele mai expuse producerii incendiilor în fond forestier sunt
lizierele pădurilor (ce au în compoziţie răşinoase) limitrofe terenurilor agricole
şi locuinţelor, precum şi cele frecventate de turişti. Perioadele din an în care
există pericolul declanşării incendiilor de pădure sunt: primăvara în luna martie
(când sunt arse resturile vegetale), toamna (după recoltare, în urma arderii
resturilor vegetale) şi pe parcursul anului la sfârşit de săptămână şi în zilele de
sărbători religioase, când turiştii ies la liziera pădurilor pentru foc-grătar.
Incendiile sunt datorate in special:
- folosirii iresponsabile a focului deschis;
- aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări aprinse;
- jocul copiilor cu focul.
- arderea resturilor de exploatare;
- arderea vegetaţiei erbacee şi arbustive rezultată din curăţirea unor
suprafeţe de teren;
- descărcările electrice sunt frecvente pe toată suprafaţa fondului
forestier.
- autoaprinderea păturii organice de pe sol;
- razele solare care trec prin cioburi de sticlă aruncate la întâmplare
(efectul de lupă);
- incendierea premeditată.
Din datele statistice ale ultimilor 15 ani rezultă că un incendiu de pădure
se produce în aceste suprafeţe o dată la 5 – 10 ani.
Pe raza Direcţiei Silvice Iaşi aceste suprafeţe cu risc sporit de izbucnire a
incendiilor de pădure sunt distribuite astfel:
54
Ocolul silvic U.P. u.a. Suprafaţaha. Localitate
Ciurea
I Tomeşti157 116 Osoi
158,159 37 Tomeşti149,150,151 39 M. Vlădiceni
II Poieni 108,125,126,127 44 Păun-Bucium
III Ciurea 101 22 Ciurea-Zanea70,71 32 Dumbrava
V Corneşti 28,30,33 95 Iaşi-Galata
Dobrovăţ II Pietrosu 27 24 DobrovăţIII Cobuza 27-32 204 Pocreaca
Hîrlău V Belceşti 13,14,16,17,18 77 Belceşti28,29 55 C.Caprei-Săveni
IaşiI Copou 9,10,11 80 Ciric-BreazuII Jijia 55,56,58 120 Larga Jijiei
VI Prisecani 52,53,54 93 Chipereşti
Pădureni IV Bârnova 5,7 59 Picior. Lupului20,21,23 101 Santa
Paşcani I Paşcani 63,70 45 Moţca114 10 Gîşteşti
III Z. Siret 14,15 25 Stolniceni Prăj.Podu Iloaiei III Popeşti 125 72 Erbiceni
127,133 42 Coşiţeni139 50 Totoeşti
Răducăneni I Crasniţa 47,48,49 142 CostuleniTOTAL D.S. IAŞI --- 1584 ---
Secţiunea II
Analiza riscurilor tehnologice
Sursele de risc tehnologic existente pe teritoriul judeţului Iaşi sunt
societăţi comerciale care deţin substanţe toxice industriale cu acţiune iritant-
sufocantă, de tip amoniac în sistemele frigotehnice, care utilizează sau
depozitează substanţe periculoase în procesul de producţie.
În cazul producerii unui accident chimic la una din societăţile sursă de
risc chimic, pot fi afectate atât salariaţii din obiectivele industriale, cât şi
populaţia din localităţile unde sunt amplasate aceste obiective.
Pregătirea, organizarea şi conducerea activităţilor referitoare la
prevenirea, protecţia, limitarea şi înlăturarea urmărilor accidentului chimic se
desfăşoară în concordanţă cu celelalte măsuri luate în domeniu, în strânsă
colaborare cu factorii de răspundere stabiliţi prin actele normative în vigoare.
La punerea în aplicare a planului se va avea în vedere faptul că unităţile
surse de risc chimic asigură prin sistemul propriu supravegherea, controlul
instalaţiilor şi recipienţilor de depozitare, a parametrilor factorilor de mediu, iar
55
în caz de avarii, înştiinţează de urgenţă organele stabilite prin schemele de
înştiinţare.
a. Riscuri industriale
Nr.crt.
Denumire agent economic care
deţine/utilizează substanțe chimice
Adresă/coordonate geografice Denumire substanță Cantitate Stare de
agregare/mod de depozitare
Număr rezervoare/containere
și capacitatea acestora
Op.economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, care se supun prevederilor HGR nr. 804 din 2007
1
S.C. ROMTEC AUSTRIA S.R.L. IAŞI
Bd. Poitiers nr.58ALatitudine47/07/30
Longitudine27/34/52
metanol 115 to lichidă/rezervoare 3/22 mc
etanol 221 to lichidă/rezervoare 3/100 mc
GPL 13,5 to gazoasă 6/5 mc
Soluţie 35 % alcool 115 to lichidă/rezervoare 3/36 mc
2 S.C. COMFERT S.R.L.
Sat Cristesti, comuna Holboca
Latitudine47/50/53
Longitudine26/47/29
azotat de amoniu2400 to Solidă/depozit
Operatorii ecconomici cu risc chimic şi care nu intră sub incidenţa HG 804/2007, L92/2003sau HG856/2008
1
S.C. ANTIBIOTICE
S.A
Valea LupuluiLatitudine47/10/35
Longitudine27/29/15
amoniac soluţie 25 %
10 to lichidă 20 to
acid clorhidric 35%20 to lichidă 60 to
metanol tehnic 57 to lichidă 70 toacetonă tehnică 90 to lichidă 128 to
2S.C. VEOLIA
ENERGIE S.A.( Cet 1 IAŞI)
Calea Chisinaului, nr. 25
Latitudine47/08/53 Longitudine
27/36/11
Oxigencomprimat 6 butelii gazoasă 20 butelii
Acetilena 2 butelii gazoasă 20 butelii
Dioxid decarbon
30 butelii gazoasă 100 butelii
Pacura 40/45 6879 to lichidă 40 000 to
3
S.C. VEOLIA ENERGIE SA (Cet 2 Holboca)
Com. Holboca, jud IaşiLatitudine
47/08/55 Longitudine27/42/59
Hidrogen comprimat
10 butelii gazoasă 100 butelii
Oxigencomprimat 6 butelii gazoasă 20 butelii
Acetilena 2 butelii gazoasă 20 butelii
Dioxid decarbon
12 butelii gazoasă 100 butelii
Pacură 40/45 1530 to lichidă 15000 to.
C.L.U.Combustibillichid usor
tip 3
104 to. lichidă 200 to.
Carbuneenergetic
88517 to. solidă 250000 to.
Acid clorhidric 47,5 to. lichidă 150 to.Soda caustică 24,44 to. lichidă 150 to.Var hidratat 33,98 to. solidă 200 to.
Fineamina 90 166 Kg. solidă 200 Kg.
56
Fineamina 88 405 Kg. solidă 500 Kg.Amoniac 25% 74 litri. lichidă 1000 litriAzotit de sodiu - lichidă 700 litriTetraborat de
sodiu - lichidă 300 litri
ReactivNessler 5 litri lichidă 5 litri
Acid sulfuric 25 litri lichidă 25 litriToluen 2 litri lichidă 15 litri
Eter de petrol 38 litri lichidă 40 litriHidroxid de
potasiu 15 kg solidă 15 kg
Acid tioglicolic 3 litri lichidă 5 litriHidroxid de
bariu 3 kg solidă 5 kg
Alcool etilic 3 litri lichidă 25 litriMolibdat de
amoniu 8 kg solidă 10 kg
Sulfat feros 3,8 to. solidă 24 to.
4
S.C. Rompak Paşcani S.A.
Mun. PaşcaniStr. Grădiniţei nr.1
Latitudine47/14/56
Longitudine26/44/28
Acid sulfuric 96% 120 to lichidă 170 toApa Amoniacala
24% 30 to lichidă 70 to
Amoniac anhidru 8 to lichidă 8 toHipoclorit de sodiu
15% 2 to lichidă 2 to
Acid azotic 10 to lichidă 150 toHidroxid de sodiu 100 to lichidă 150 to
Acid fosforic 6 to lichidă 15 toFormaldehida 37% 1 to gazoasă 5 to
Etilen glicol 10 to lichidă 10 toMotorina 40 to lichidă 127,5 toC.L.U.
Combustibillichid usor
250 to lichidă 250 to
Riscuri de transport şi depozitare a materialelor periculoase
Operatori de pe raza judeţului iaşi care transportă deşeuri periculoase – HGR. 1061/2008:
Nr. Crt. OPERATOR ADRESA
1 S.C. GLOBAL ECO CENTER S.R.L. IAŞI Str. Plopii fără soţ nr. 23, Iaşi
2 SC ECO-NETWORK INDUSTRY SRL Calea Chişinăului nr.17
3 SC MONDECO SRL B-dul Chimiei nr.144 SC ECO SERV SRL Sos. Tudor Neculai nr.9
b1). Transportul rutier
Localităţile urbane sunt dispuse de-a lungul principalelor căi de
comunicaţie rutieră sau feroviară, devenind astfel principale noduri de
57
comunicaţie şi transport. Reţeaua rutieră a judeţului are o lungime totală de 2400
km.
Anual în zona de competenţă se înregistrează în medie 50 accidente la
care sunt solicitate echipe de descarcerare.
Cele mai multe accidente rutiere se produc pe raza localităţilor Iaşi,
Leţcani, Tg.-Frumos, Mirceşti, Ion-Neculce, Cristeşti, Balş şi Costeşti.
b2). Transportul feroviar
Reţeaua de cale ferată pe raza judeţului Iaşi are o lungime totală de 247,6
km şi o capacitate de transport de 2554 persoane/24 h.
Evenimente deosebite produse pe reţeaua feroviară aparţinând Sucursalei
Regionale C.F. Iaşi aflate pe raza de responsabilitate a judeţului Iaşi:
Nr.crt.
Obiective feroviare afectateCauze
Data introducerii restricţiilorLinia Între staţiile Poz.Km Viteza de
circulaţieInundaţii
1. 610 II Ruginoasa-Tg.Frumos
29+700-30+100
30 Terasament inundat 25.07.2008
2. 610 I, II Paşcani-Ruginoasa 2+400 – 2+600
10 Nivelul râului Siret a ajuns la tablierul podului de la Km 2+500
27.07. -28.07.2008
Inzăpeziri3. Toate liniile c.f. de pe raza Jud.Iaşi Restricţii de
viteză între 20-50 km/oră
Zăpadă viscolită care a acoperit ciuperca şinii cu peste 20 de cm, pe unlele locuri cu 40 cm de zăpadă
25.11. -26.11 2006
Accidente grave pe c.f.4. 600 Trecerea la nivel
cu calea ferată a D.J. 248
377+480
-
Trenul 14053 surprinde un microbuz cu călători, în urma impactului rezultând 14 persoane decedate.
14.08.2009
Trecerea la nivel cu calea ferată în dreptul localităţii Uricani
Un tren automotor care circula pe relaţia Hârlău – Iasi surprinde un autoturism, în urma impactului au fost înregistrate 3 victime (2 adulţi şi 1 minor – decedaţi).
21.03.2012
Trecerea la nivel cu calea ferată în dreptul localităţii Uricani
Un tren automotor care circula pe relaţia Iaşi – Dorohoi surprinde un autoturism, eveniment în urma căruia au fost înregistrate 11 victime - decedate;
08.09.2013
58
LISTA PUNCTELOR PERICULOASE de pe reţeaua feroviară aparţinând Sucursalei Regionale C.F. Iaşi aflate pe raza
de responsabilitate a judeţului Iaşi
Nr. Crt.
Secţia de circulaţie Poziţia kilometrică (km + m)
Lungimea (km)
Puncte periculoase de categoria I
Terasamente instabile
1. Tecuci - Iaşi 381+500-381+600 0,1
Zone Inundabile
Puncte periculoase de categoria II
Terasamente instabile
1 Ploieşti - Vicşani 379+650-379+750 0,1
2
Tecuci - Iaşi
382+200-383+300 1,1
3. 386+200-387+400 1,2
4. 388+200-389+800 1,6
5. 390+000-390+200 0,2
6. 390+400-390+500 0,3
7. 392+300-392+600 0,3
8. 396+700-397+500 0,8
9. 414+000-414+485 0,485
10.
Paşcani - Iaşi
22+730 - 22+900 0,17
11. 23+630-23+780 0,35
12. 34+250-35+600 1,35
13. 36+300-36+700 0,4
14. 37+300-37+600 0,3
15. 37+800-38+100 0,3
16. 57+000-58+000 1
17. 63+000 - 64+000 1
18.
Podu Iloaiei - Hîrlău
6+800-7+100 0,3
19. 9+300-9+700 0,4
20. 10+000-10+500 0,5
21. 11+100-15+500 4,4
22. 16+200-17+000 0,8
23. 22+100-22+200 0,1
24. 25+100-25+500 0,4
59
25. 26+100-26+300 0,2
26. 27+300-27+350 0,05
27.Leţcani - Dorohoi
5+000 - 5+300 0,3
28. 11+000-11+500 0,5
Zone inundabile
29.
Ploieşti - Vicşani
363+050-363+150 0,1
30. 371+100-371+120 0,02
31. 374+600-376+000 1,4
32.
Tecuci - Iaşi
376+700-377+300 0,7
33. 377+850-378+400 0,55
34. 380+000 - 380+450 0,45
35. 385+550-385+650 0,1
36. 398+590-398+650 0,06
37. 411+000-411+400 0,4
38. 421+000-421+300 0,3
39. 422+100-423+500 1,4
40.
Nicolina - Ungheni
412+900-143+100 0,2
41. 424+648 Pod c.f. Jijia
42. 7+700-8+100 0,4
43. 9+150-9+200 0,05
44.
Paşcani - laşi
24+000-24+700 0,7
45. 30+900-31+100 0,2
46. 31+900-33+000 1,1
47. 42+400-42+500 0,1
48. 3+000-3+100 0,1
49. 3+700 - 4+400 0,7
50.Leţcani - Dorohoi
26+800 - 27+750 0,95
51. 33+000-38+000 5
52. 47+450-47+750 0,3
b.3) b.3) Transportul aerian
- Capacitatea maxima de procesara a terminalelor: T3 - 320 pasageri/ora,
T2 - 150 pasageri/ora
- Lungimea pistei de aterizare - 2400m
60
- Operatorii aerieni care isi desfasoara activitatea pe Aeroportul Iasi:
TAROM, AUSTRIAN AIRLINES, BLUE AIR, WIZZ AIR, AIR
BUCHAREST, AEGEAN AIRLINES.
- Rute de zbor curse regulate, catre: OTOPENI, LONDRA, TELAVIV,
MUNCHEN, BOLOGNA, TORINO, ISTANBUL, ROMA, VIENA,
KOLN, PARIS, BARCELONA, BRUXEL, CATANIA, TREVISO,
LARNACA, BERGAMO.
- Rute de zbor curse charter, catre: ZAKYNTHOS, ANTALYA,
HERAKLION, RHODOS
- Aeronave clasa C / capacitate de transport: - ATR 42 - 48 pasageri - ATR 72 - 68 pasageri - DH4-800 - 70 pasageri - F70 - 72 pasageri - F100 - 102 pasageri - A318 - 107 pasageri - A320 - 180 pasageri - B737-300 - 136 pasageri - B737-400 - 170 pasageri - B737-500 - 126 pasageri - B737-700 - 144 pasageri - B737-800 - 189 pasageriAeronavele survolează zonele Aroneanu şi Dorobanţi sau Tătăraşi şi
Mogoşeşti.
Evenimente deosebite nu au fost înregistrate în ultima perioadă de timp.
b.4) b.4) Transportul prin reţele magistrale
Avarii la magistralele de gaz metan pot fi produse pe întreg traseul de
transport a gazului metan, cuprins între localitatea Gherăeşti şi municipiul Iaşi
(Staţia de Reglare şi Măsurare Păcurari), iar întreruperea alimentării cu gaz
metan se poate face din punctele Gherăeşti, Şcheia, Strunga, Criveşti, Tg.
Frumos, Războieni, Podu Iloaiei, Heci, Leţcani, Valea Lupului, IRM Iaşi, S.C.
Antibiotice S.A. Iaşi, S.C. Fortus. S.A.
Avarii la aceste conducte se pot produce pe întreg traseul menţionat, dar
în mod deosebit în zonele cu o agresivitate mărită a solului în care sunt
61
îngropate conductele de transport, cu consecinţe deosebite în localităţile Tg.
Frumos, Bălţaţi, Podu Iloaiei, Leţcani, Rediu) sau în vecinătatea acestora.
Pentru municipiul Iaşi distribuţia gazelor naturale se realizează din Staţia
de Reglare şi Măsurare prin trei conducte de presiune medie de ø 500mm,
325mm şi 200mm. Acestea sunt pozate pe trasee având drept scop alimentarea
consumatorilor industriali, unităţile socio-culturale şi abonaţii casnici, staţiile de
reglare de sector fiind amplasate pe străzile Păcurari, Dumbrava Roşie,
Armeană, Ciurchi, Podu Roş, Alexandru cel Bun şi şos. Ţuţora.
Obiectivele industriale mari (S.C. Antibiotice S.A. şi S.C. Fortus S.A.)
sunt racordate direct la conductele magistrale, iar localităţile suburbane Tomeşti
şi Uricani sunt racordate la conductele de presiune medie ale staţiei de reglare şi
măsurare care alimentează S.C. Antibiotice S.A.
Alimentarea municipiului Paşcani se realizează prin două staţii de reglare
şi măsurare, respectiv S.R.M. oraş şi S.R.M. I.M.M.R. Prin prima staţie sunt
alimentaţi cu gaze naturale atât consumatorii industriali cât şi cei casnici printr-o
conductă de presiune medie ø219mm prevăzută cu o staţie de reglare-măsură de
sector şi industrială pentru străzile Moldovei, Stamate şi Grădiniţei.
Pentru oraşul Tg. Frumos alimentarea cu gaze naturale se realizează
printr-o staţie de reglare şi măsurare, prin intermediul unei conducte de presiune
medie ø273mm atât pentru unităţile industriale cât şi pentru abonaţii casnici.
Avarii pot apărea la derivaţii şi aducţiuni de apă importante:
Nr. Crt.
Râul/Lac acum
Bazinhidrografic
Denumirelucrare Amplasament An P.I.F.
Caracteristici tehnice Observ
Qinst Lungime Rau-deriv/Local.aduc Folosinţe Funcţionare
Deficienţe
1. Siret Siret Aducţiunea Timişeşti - Iaşi Lunca Siret – Mun.Iaşi 19750.250
1.5
105.5 Apă subterană Alim.apă
Mun.Iaşi
2. Prut Prut Aducţiunea Prut- Iaşi Albie r.Prut - Iaşi 19802.3(A.P )
2.2 (A.I.)
7.7 Mun.Iaşi Alim.apă
Apă indr.
Rep.priză
Suplimentare
3. Prut Prut Derivaţia Prut - Bârlad Opişeni – ac.Soleşti 19803.2 12.6 Vasluieţ
Ac.Soleşti
Alim.apă
Apă indr
Defocienţe de ordin tehnic
4. Bahlui Prut Aducţ. Pârcovaci- Hârlău Ac.Pârcovaci -Hârlău 1977 0.2 7 Hârlău Alim.apă Suplimentare
62
C. SURSE DE RISC NUCLEAR/RADIOLOGICE
Nr. crt.
Denumirea unităţii deţinătoare,
adresa, telefonTipul instalaţiei/sursei închise, amplasament
Responsabil cu
radioprotecţia
Personal de intervenţie
1
S.C. TMUCB Bucureşti- filiala Iaşi,Str. Calea Chişinăului km. 1Tel. 0232435586Fax. 0232433157
Autorizată Laborator de CND Xşi gama – instalaţie de gammagrafie GDP- U2 cu sursă închisă de Ir-192 cu activitate de maxim 1.85 TBq.
Activitatea autorizată:UTILIZARE
Şef laborator gammagrafie
Conform planului de intervenţie
2
CENTRUL REGIONAL DE DE SANĂTATE PUBLICĂ IASI,Str. Văscăuţeanu , loc. IASI, jud. IASI, tel. 271687
Sursa etalon închisă : Co-60, seria: 5543 / 1978Sursa etalon închisă: Am-241, seria: 2908 / 1979Sursa etalon deschisă : Sr-90, seria: 9911 / 1978Sursa etalon deschisă: Cs-137, seria: 5309 / 1978Contaminometru portabil : INSPECTOR, seria:
20334 / 2000Instrument multifunctional-det param inst radiolg : RMI 242, seria: 800932-1505 / 2000
Activitatea autorizată:UTILIZARE
Lupaşcu Constantin
Personal de intervenţie
3. SP. CL. JUD URG. SF. SPIRIDON
Str. Independenţei nr. 1, loc. IAŞI, jud. IAŞI, tel. 142730
Spital Str. Independentei, nr. 1, loc. Iaşi, jud. Iaşi, tel. 112600
Sursa de radiaţie: Cs 137, seria: 36surse / xxxxAvertizor de radiaţii cu prag : SNR, seria: 333 /
2003Dozimetru : PTW UNIDOS, seria: 10982 / 2000Radionuclid : Co-60, seria: xx01 / xxxxInstalaţie de telecobaltoterapie : ROKUS M, seria:
55 / 1980Sursa de radiaţie: GIK 9-4, seria: 042 / 1990NrASR:Sursa etalon deschisă : 48002 (Sr-90), seria: 0651 /
2000
Ing. Dascălu Mihai
Conform planului de intervenţie
62
Sursa etalon deschisă: 8921(Sr-90), seria: 1645 / 2000 Calibrator de doze : CURIEMENTOR 3, seria: T12002-0074 / 2007
Element detecţie : detect.înaltă rezoluţie : cod 05989251, seria: 3752001401 / 2007 Lab TEI - Accelerator liniar Str. Bd.Independenţei, nr. 1, loc. IAŞI, jud. IAŞI. Sursa etalon deschisă : 48002 (Sr-90), seria: HE384 / xxxx NrASR:
Sursa etalon deschisă: 8921(Sr-90), seria: HE452 / xxxx
Lab.Brachiterapie(I-125)-Clinica Urologie Str. Bd.Carol I, nr. 50, loc. IAŞI, jud. IAŞI
Activitatea autorizată:UTILIZARE Sursa medicală închisă : Brachyterapie : I-125 InterStrand-1251 S, seria: xx01 / xxxx
Sursa medicală închisă: Brachyterapie : I-125 tip IsoSeed - I25.S06, seria: xx01 / xxxx
Sursa medicală închisă: Brachyterapie : I-125 tip IsoCord, seria: xx01 / xxxx
Sursa medicală închisă: Brachyterapie : I-125 model 2301, seria: xx01 / xxxx
Activitatea autorizată:UTILIZARE
4
S.C. TOTAL GAZ INDUSTRIE SRL Iaşi, str. Şos. Păcurari, nr. 128, Tel. 0232435586Fax. 0232433157
AutorizatăLaborator de CND X şi gama-instalaţie de gammagrafie tip SENTINEL 880 sr. E1415/2014- sursă închisă de Ir-192 cu activitate de maxim 1.85 TBq.
Activitatea autorizată:UTILIZARE
Şef laborator Conform planului de intervenţie
5. SC TECHNOSTEEL LBR SRL
Inst. pt. mas grosime: MGBL-1, seria: 5surse / xxxxContainer de stocare : Container, seria: 001 / 1988
Fiz. Butur Anton
63
Str. Chisinaului nr. 132A, loc. Iasi, jud.Iasi, tel. 215227
J22/424/2003Firma Str. Bucium, nr.
38, loc. Iasi, jud. Iasi, tel.0232 215335
Container de stocare : Container, seria: 002 / 1988Container de stocare : Container, seria: 003 / 1988Container de stocare : Container, seria: 005 / 1988Container de stocare : Container, seria: 007 / 1988Radionuclid : Am-241, seria: 964 / 1988Radionuclid : Am-241, seria: 962 / 1988Radionuclid : Am-241, seria: 848 / 1988Radionuclid : Am-241, seria: 948 / 1988Radionuclid : Am-241, seria: 945 / 1988Sistem de detectie : Bloc detector, seria: 001 / 1988Sistem de detectie : Bloc detector, seria: 002 / 1988Sistem de detectie : Bloc detector, seria: 003 / 1988Sistem de detectie : Bloc detector, seria: 005 / 1988
Sistem de detectie : Bloc detector, seria: 007 / 1988
Conform planului de intervenţie
6
Institutul Regional de Oncologie IaşiStrada General Henri Mathias Berthelot 2-4, Iași 700483
Tel/fax 0374.27.88.10/0374.27.88.02/0374 278 810
Iradiator GAMMA pentru probe de sânge,tip Gammacell 1000 Elise Beta cu 2 surse radioactive închiseTip izotop Cs-137Model C-37812,20 TBq/sursăInstalaţie de brahiterapie GAMMA Medplus IX HDR Afterloader cu o sursă radioactivăTip izotop Ir-192370 GBq
Responsabili cu securitatea radiologicăDr. Giurgiu IulianaFizician Oprea Mihaela
Conform planului de intervenţie
7.
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂStr. Vasile Conta, nr. 2-4Tel. 0232213642 int. 111Fax. 0232213642
Contaminometru portabil : INSPECTOR, seria: 20334 / 2000Dozimetru model VICTORENN cu sr. 108129/2005Spectometru portabilcu sondă şi neutroni, model INSOECTOR 1000, sr. 02070427
Dr. Ghineţ Michaela
Conform planului de intervenţie
Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de producerea unui accident nuclear şi/sau urgenţă radiologică este prezentată în Anexa nr.9.
64
D. Riscuri poluare ape
Poluări accidentale pot apărea pe toate cursurile de apă, dar cele mai
probabile sunt în zonele de activitate a operatorilor economici cu risc enumeraţi
la punctele A, B şi C precum şi a celor din domeniul distribuţiei apei potabile:
SC APAVITAL SA.
E. Riscul prăbuşirilor de construcţii, instalaţii sau amenajări
Nu există în evidenţele Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
construcţii, instalaţii sau altfel de amenajări aflate în stare avansată de degradare
şi la care există riscul de prăbuşire.
F. Riscul eşecul utilităţilor publice
Pe raza judeţului Iaşi există riscul să se producă eşecul utilităţilor publice
în orice orice localitate. Pot fi afectate reţelele de distribuţie a apei, energiei
electrice, gazelor, energie termice (în anotimpul rece). Aceste dereglări pot
apărea inopinat, ca urmare a unei defecţiuni sau programat, ca urmare a unor
revizii executate de furnizor/utilizator.Un alt riscul mai poate fi întreruperea
comunicaţiilor speciale – O.J.T.S. Iaşi, a comunicaţiilor populaţiei – operatori
telefonie mobilă şi fixă, internet, mass-media , audiovizuală etc.;
În principiu, pot fi afectate zone delimitate a cartierelor din mediul urban şi
anumite sate ale localităţilor rurale.
Defecţiunile pot apărea la reţelele de distribuţie şi ca urmare a unei situaţii de
urgenţă (inundaţii, cutremure, alunecări şi prăbuşiri de teren, fenomene meteo
periculoase etc.).
În această situaţie, intervenţia se realizează de echipele specializate ale
operatorului economic ce deserveşte aceste reţele de distribuţie.
G. Riscul căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos
Pe teritoriul judeţului Iaşi nu sunt inventariate zone în care să se fi produs
astfel de evenimente, dar există posibilitatea de cădere a obiectelor cosmice din
atmosferă (aeronave, planoare etc.), precum şi a celor din cosmos (componente
ale sateliţilor etc.).
65
În cazul producerii unei situaţii de urgenţă de această natură, un rol
important revine unităţilor şi subunităţilor de la nivelul judeţului ale Ministerului
Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, ROMATSA și Serviciului Român de
Informaţii.
H. Riscul muniţiei neexplodate
Datorită operaţiunilor militare desfăşurate în cel de-al II-lea război mondial,
pe teritoriul judeţului Iaşi sunt prezente diferite tipuri de muniţii şi elemente de
muniţii, ceea ce determină executarea, în medie, a unui număr de 300 intervenţii
anual.
În anul 2015, echipa pirotehnică din cadrul Detaşamentului 2 Iaşi a executat
un număr de 320 misiuni pirotehnice, în creştere cu 17% faţă de anul 2014 (273
intervenţii), astfel:
a. 300 misiuni pirotehnice de asanare, fiind ridicate şi depozitate în vederea
distrugerii:
- proiectile = 799 buc;
- cartuşe cal. 7,92 mm = 3.931 buc;
- bombe aruncător = 293 buc;
- bombe aviaţie = 6 buc;
- grenade = 52 buc;
- alte muniţii = 1194 buc.
Suprafaţa asanată a fost de 75.095 mp.
b. 20 misiuni pirotehnice de distrugere.
Secţiunea a 3-aAnaliza riscurilor biologice
a. Epidemii
b. Epizootii/zoonoze
a. Prin focar epidemic se înţelege apariţia unui număr de cazuri de boală
transmisibilă în filiaţie directă în timp şi spaţiu şi pentru care măsurile de control
66
sunt instituite de autorităţile de sănătate publică judeţene, fără activarea
comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.
a.1. Epidemia reprezintă apariţia unui număr mai mare de cazuri de boală
transmisibilă faţă de cel aşteptat într-o anumită perioadă de timp, într-un anumit
loc şi la o anumită categorie de populaţie.
a.2. Pandemia reprezintă fenomenul epidemic extins la scară globală cu
un număr foarte mare de cazuri de îmbolnăvire de acelaşi fel.
Acţiunile şi măsurile de prevenire şi control a epidemiilor se organizează
şi se desfăşoară în scopul apărării vieţii şi al asigurării protecţiei populaţiei
împotriva efectelor negative ale apariţiei şi răspândirii bolilor transmisibile.
Surse potenţiale de izbucnire a pandemiilor îl reprezintă: Spitalul de Boli
Infecţioase “Sf. Parascheva” Iaşi, laboratoarele de analize din cadrul spitalelor,
coloniile de muncitori veniţi din alte ţări (China) şi cei care se întorc din
călătoriile făcute în alte ţări.
În cursul anului 2010, in judeţul Iaşi, au fost înregistrate un nr. de 351 de
cazuri de îmbolnăvire cu virusul gripei porcine AH1N1.
b. Cu privire la surse potenţiale privind izbucnirea unor epizootii, la nivelul
judeţului Iaşi, situaţia se prezintă astfel:
În judeţul Iaşi există efective însemnate de animale atât în sectorul
gospodăriilor populaţiei, cât şi în ferme zootehnice. Ponderea efectivelor de
animale se află în sectorul gospodăriilor populaţiei, iar în sectorul creșterii
industriale a animalelor, creșterea păsărilor și creșterea porcinelor este bine
reprezentată.
O altă sursă potenţială de risc privind izbucnirea unor epizootii o
reprezintă târgurile şi alte aglomerări de animale întrucât la aceste obiective
se afluiesc animale cu situaţii epizootologice diferite, provenite, de multe
ori, din efective cu status de sănătate incert sau necunoscut.
Ecarisarea teritoriului şi buna gestionare a deşeurilor de origine animală
şi a gunoiului de grajd pot reprezenta surse potenţiale de risc.
67
Prin implementarea Regulamentului (CE) nr. 1069/2009, este mai bine
reglementată activitatea de neutralizare a deşeurilor, iar în această situație
atât consiliile locale cât şi procesatorii de produse alimentare de origine
animală își cunosc mai bine obligaţiile în acest sens.
Trebuie menţionat faptul că la nivelul organelor administraţiei publice
locale se înregistrează unele carenţe în ceea ce priveşte ecarisarea
teritoriului, în sensul gestionării corecte a cadavrelor de animale şi situaţia
câinilor supranumerari.
Gunoiul de grajd provenit de la animale, depozitat necorespunzător sau
împrăştiat ca îngrăşământ agricol, fără a fi supus procesului de biosterilizare,
poate constitui o sursă de infecţie şi poate fi generator de epizootii.
Există o serie de boli (antrax, botulism, tetanos, etc.) care sunt
considerate boli telurice, boli ale căror agenţi etiologici, sub formă de spori,
pot supravieţui în sol zeci de ani.
În judeţul Iaşi, ultimele cazuri de antrax, au fost înregistrate, la specia
bovine în cursul anului 2000, în localitatea Dumeşti. Deși au trecut mai mult
de 10 ani de la ultimul caz de antrax sunt considerate, în continuare, ca zone
antraxogene următoarele comune: Scobinţi, Dumeşti, Belceşti, Vlădeni,
Buznea (comuna Ion Neculce).
Un alt pericol îl reprezintă animalele sălbatice, datorită cărora se
menţin rezervorele naturale de virus (exemplu: virusul turbării şi virusul
peste porcine clasice).
În 2003, 2004 şi 2005 în judeţul Iaşi, s-au înregistrat cazuri de turbare
la animale, în următoarele circumscripţii sanitare veterinare: Schitu Duca,
Ciorteşti, Tătăruşi, Dobrovăţ, Bivolari, Moţca, Mirosloveşti, ca numitor
comun aceste localităţi sunt situate în imediata vecinătate a mediului silvatic.
Pesta porcină clasică a fost înregistrată în 2004 şi 2005 în următoarele
circumscripţii: Sineşti, Moţca, Bosia şi Golăieşti.
68
În cursul anului 2010, in judeţul Iaşi, au fost înregistrate un nr. de 32
cazuri de rabie, din care :
- 22 cazuri la animale sălbatice,
- 10 cazuri animale domestice : 6 la bovine, 2 cabaline, 2 pisică.
În cursul anului 2011, in județul Iași, au fost înregistrate, un nr. de 14
cazuri de rabie la animale, din care : - 13 cazuri la animale sălbatice ( la
vulpe).
Au fost evaluate și eliminate din populația de cabaline, prin sacrificare
în abator , un nr. de 102 capete seropozitive la Anemia infecțioasă ecvină
(AIE), diagnosticate în 2011, iar în 2012 pe raza județului continuă
programul de supraveghere și eradicare accelerată a acestei boli, până la
această dată fiind depistate 8 animale pozitive, din care 5 au fost deja
eliminate prin sacrificare la abator .
De asemenea in cursul anului 2011 au fost diagnosticate un nr. de 599
bovine seropozitive la Leucoza enzootică bovină (LEB), în 369 de focare
(exploatații). La data de 31.12.2011 în urma evaluării efectuate de comisia,
constituită în condițiile legii, un număr de 700 bovine pozitive la LEB
(inclusiv cele rămase în stoc din anii precedenți) au fost eliminate, prin
sacrificare la abator, iar stocul rămas este de 88 bovine pozitive (din care 50
cap. într-o singură fermă), în 33 focare (exploatații). O atenție deosebită s-a acordat în 2011 programului de supraveghere a
virusului West Nile, au fost trimise la laborator un număr de 1006 probe de
seruri prelevate de la cabaline, din localități țintă ale județului, solicitându-
se examene pentru detecția anticorpilor specifici virusului West Nile.
Probele care au fost găsite pozitive semnalează prezența și circulația
virusului West Nile în populația de animale din județ, cu posibile
repercursiuni asupra populației umane, boala fiind o zoonoză importantă.
69
Trebuie menționat faptul că toate bolile depistate sau care au evoluat la
animale nu au difuzat în afara focarelor datorită eficienţei măsurilor luate de
către autorităţile sanitare veterinare, precum şi de către autorităţile
administraţiei publice locale, prin reactivarea Unităților Locale de Sprijin
(ULS), ca structuri componente ale Centrului Local de Combaterea Bolilor
(CLCB), ori de câte ori a fost necesar.
În momentul de faţă în judeţul Iași nu evoluează epizootii majore, iar
situaţia epidemiologică este stabilă și se află sub controlul autorității sanitare veterinare competente teritorial.
La această dată Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor Iaşi, prin Laboratorul Sanitar Veterinar de Stat asigură
efectuarea analizelor de specialitate pentru un număr de 164 metode
acreditate RENAR, dispune de stocurile necesare de echipamente, substanţe
dezinfectante şi mijloace de dezinfecţie necesare pentru a interveni în
combaterea unor boli de mare difuzibilitate.
Secţiunea a 4-aAnaliza riscului de incendiu
Identificarea riscului de incendiu reprezintă procesul de estimare,
apreciere şi cuantificare a riscului asociat unui sistem/proces sau unui scenariu
de incendiu, denumit în continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza
probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului
respectiv.
Probabilitatea de producere a incendiilor este mare la:
operatorii economici din domeniul producerii energiei electrice şi
termice;
la operatorii economici ce depozitează materiale şi substanţe periculoase;
la depozite de carburanţi şi parcuri de rezervoare, staţii de pompare a
produselor petroliere;
70
la operatori economici ce au ca obiect de activitate prelucrarea superioară
a lemnului;
la spaţii comerciale cu aglomerări de persoane şi depozite en-gross;
la operatorii economici ce au ca obiect de activitate producţia alcoolului;
la operatorii economici cu obiect de activitate morăritul din industria
alimentară.
Analiza statistică a incendiilor în anul 2015
În perioada analizată, în zona de competenţă a ISUJ Iaşi s-au înregistrat
un număr de 896 intervenţii pentru stingerea incendiilor (în medie 2,5 intervenţii
pe zi), în creştere cu 21% faţă de anul 2014 (743 intervenţii pentru stingerea
incendiilor). Dintre acestea, 330 intervenţii au fost executate pentru stingerea
incendiilor de vegetaţie, în creştere cu 31% faţă de anul 2014 (251 intervenţii).
În anul 2015, în zona de competenţă a ISUJ Iaşi s-au înregistrat un număr
de:
- 473 intervenţii executate de către subunităţile inspectoratului;
- 341 intervenţii executate de către serviciile profesioniste pentru situaţii
de urgenţă în cooperare cu serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă;
- 61 intervenţii executate de către serviciile voluntare pentru situaţii de
urgenţă;
- 2 intervenţii executate de către serviciile profesioniste pentru situaţii de
urgenţă în cooperare cu serviciile private pentru situaţii de urgenţă;
- 3 intervenţii executate de către serviciile profesioniste pentru situaţii de
urgenţă în cooperare cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de
urgenţă;
-1 intervenţie executată de către serviciile private pentru situaţii de
urgenţă;
- 1 incendiu stins de la sine;
- 4 incendii stinse de populaţie;
71
- 2 intervenţii executate de către personalul de la locul de muncă;
- 8 intervenţii executate de către ISUJ limitrofe.
REPARTIZAREA INCENDIILOR PE RAMURI ECONOMICE
Nr.crt. Ramura Nr. incendii Procent
%a. Silvicultură 4 0,4b. Agricultură 5 0,6c. Industrie 14 1,6d. Energie electrică, termică şi apă 8 0,9e. Construcţii 3 0,3f. Comerţ 13 1,5g. Hoteluri şi restaurante 7 0,8h. Transport şi depozitare 25 2,8i. Activităţi financiare şi dom.imobiliar 4 0,4j. Administraţie publică 25 2,8k. Învăţământ 4 0,4l. Sănătate şi asistenţă socială 2 0,2m. Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 285 31,8n. Mijloace de transport proprietate individuală 36 4o. Terenuri ale cetăţenilor aflate în afara perimetrului gospodăriilor 20 2,2p. Gospodării ale populaţiei 441 49,2
Total 896
INCENDII LA LOCUINŢE ŞI ANEXE – POPULAŢIE
Se constată o creştere cu 17% a numărului de incendii produse la
gospodăriile populaţiei faţă de anul 2014 (358 incendii).
72
Nr.crt. Incendii Nr. incendii Procent
%
1 Case 196 47
2 Apartamente 40 10
3 Anexe 98 23
4 Depozite de furaje 85 20
Total 419
CONSECINŢELE INCENDIILOR PRODUSE
În urma incendiilor produse în perioada analizată au rezultat 38 victime,
dintre care 13 decedaţi şi 25 răniţi. (1 decedat şi 1 rănit cu vârsta cuprinsă între
0-6 ani, 2 răniţi cu vîrsta cuprinsă între 15-25 ani, 6 decedaţi şi 12 răniţi cu
vârsta cuprinsă între 26-55 ani, 1 decedat şi 7 răniţi cu vârsta cuprinsă între 56-
70 ani, 5 decedaţi şi 3 răniţi cu vârsta mai mare de 70 ani), se constată o creştere
cu 32% a numărului victimelor faţă de anul 2014 (29 victime).
Cauzele producerii incendiilor soldate cu victime în anul 2015 au
fost: ,,instalaţii electrice defecte” – 3 decedaţi şi 8 răniţi, ,,fumatul” – 3 decedaţi
şi 2 răniţi, ,,cenuşă, jar sau scântei” – 4 decedaţi şi 1 rănit, ,,acţiune
intenţionată” – 1 rănit, ,,mijloace de încălzire nesupravegheate” – 2
răniţi, ,,jocul copiilor cu focul” – 1 decedat, ,,foc deschis în spaţii
închise/deschise” – 2 decedaţi şi 7 răniţi, ,,defecţiuni tehnice de exploatare” – 2
răniţi, ,,tăiere,lipire fără respectarea normelor” – 2 răniţi.
În perioada analizată s-au protejat/salvat bunuri în valoare de aproximativ
76.086 mii lei şi s-au produs pagube în valoare de aproximativ 7.354 mii lei.
Localităţile unde s-au produs incendii în anul 2015 sunt prezentate în
anexa nr.2. MEDII DE MANIFESTARE A INCENDIILOR
Mediu Total incendii Procentaj %Urban 363 41Rural 533 59Total 896
DISTRIBUŢIA CAUZELOR INCENDIILOR Instalaţii electrice defecte – 112, reprezentând 13% din totalul
incendiilor produse în anul 2015, în creştere cu 7% faţă de anul
2014 (105);
Mijloace de încălzire nesupravegheate, improvizate, defecte - 19,
reprezentând 2% din totalul incendiilor produse în anul 2015, în
scădere cu 10% faţă de anul 2014 (21);
73
Cos, burlan de fum defect - 88, reprezentând 10% din totalul
incendiilor produse în anul 2015, în creştere cu 6% faţă de anul
2014 (83);
Cenuşă, jar sau scântei - 40, reprezentând 5% din totalul incendiilor
produse în anul 2015, în creştere cu 90% faţă de anul 2014 (21);
Jocul copiilor cu focul - 29, reprezentând 3% din totalul incendiilor
produse în anul 2015, în scădere cu 6% faţă de anul 2014 (31);
Fumatul - 179, reprezentând 20% din totalul incendiilor produse în
anul 2015, în creştere cu 50% faţă de anul 2014 (119);
Foc deschis în spaţii închise / deschise – 294, reprezentând 33% din
totalul incendiilor produse în anul 2015, în creştere cu 32% faţă de
anul 2014 (223);
Acţiuni intenţionate - 79, reprezentând 9% din totalul incendiilor
produse în anul 2015, în creştere cu 16% faţă de anul 2014 (68);
Alte cauze – 56, reprezentând 6% din totalul incendiilor produse în
anul 2015, în scădere cu 22% faţă de anul 2014 (72);
REPARTIZAREA INCENDIILOR PE LOCALITĂŢI
74
75
Nr.crt. Localitatea Incendii
Incendii de
vegetaţie şi altele Total
1. IAŞI 148 131 2792. PAŞCANI 32 16 483. HÎRLĂU 7 5 124. TÎRGU FRUMOS 13 7 205. PODU ILOAIEI 5 3 86. A.I.CUZA 3 37. ANDRIEŞENI 1 18. ARONEANU 3 8 119. BALŞ 2 3 510. BĂLŢAŢI 3 3 611. BÂRNOVA 8 9 1712. BUTEA 1 2 313. BELCEŞTI 2 214. BIVOLARI 1 115. BRĂEŞTI 3 316. CEPLENITA 2 3 517. CIORTEŞTI 1 118. CIOHORANI 3 319. CIUREA 11 3 1420. COARNELE CAPREI 1 121. COSTESTI 2 2 422. COSTULENI 9 1 1023. COMARNA 7 5 1224. COTNARI 1 4 525. COZMEŞTI 2 226. CRISTESTI 4 1 527. CUCUTENI 2 228. DELENI 16 2 1829. DOBROVĂŢ 1 2 330. DOLHESTI 1 131. DUMEŞTI 6 2 832. ERBICENI 2 233. FÂNTÂNELE 2 234. FOCURI 1 135. GOLĂEŞTI 5 536. GORBAN 3 337. GRAJDURI 2 238. GROPNITA 2 1 339. HĂLĂUCEŞTI 4 440. HĂRMĂNEŞTI 2 241. HELEŞTENI 2 242. HOLBOCA 9 10 1943. HORLEŞTI 2 1 344. ION NECULCE 4 3 745. IPATELE 1 2 346. LESPEZI 6 1 747. LETCANI 7 4 1148. LUNGANI 3 3 649. MIRCEŞTI 1 150. MIRONEASA 6 651. MIROSLAVA 16 8 24
Secţiunea a 5-aAnaliza riscurilor sociale
Pe raza judeţului Iaşi pot apare riscuri sociale datorate unor vicii de
organizare şi gestionare a adunărilor, târgurilor, festivalurilor şi a altor
manifestări periodice (sportive,culturale etc.). De asemenea, aceste tipuri de
riscuri mai pot apărea şi în urma unor manifestări periodice cu afluenţă mare de
public, cum ar fi acţiunile sportive desfăşurate în săli şi stadioane, precum şi
mişcări sociale, mitingurile şi demonstraţiile (posibile ca urmare a politicilor
sociale dar şi a situaţiei forţei de muncă, în special a locurilor de muncă
deficitare în urma crizei ecnomice mondiale).
Cele mai importante activităţi culturale, economico-sociale, politice,
religioase şi manifestări tradiţionale sunt:
Sărbătorile naţionale – „1 Decembrie”, „Ziua Unirii – 24 Ianuarie”;
Manifestările religioase de amploare, dintre care menţionăm: Sărbătoarea
„Învierii Domnului” şi Sărbătoarea „Sf. Cuvioasa Parascheva” din 14
octombrie.
În zona Instituţiei Prefectului Judeţului Iaşi şi Primăriei Iaşi, cât şi în alte
locuri şi zone aglomerate, se organizează şi desfăşoară acţiuni de protest, iar cu
ocazia alegerilor locale şi generale au loc mitinguri electorale.
Municipiul Iaşi este gazda unor târguri naţionale şi internaţionale, cu o
participare tot mai selectă din partea societăţilor producătoare şi a specialiştilor
din diferite domenii.
Manifestările care implică cel mai mare aflux de vizitatori sunt reprezentate
de « Zilele Iaşului”, în perioada 12-15 octombrie. Cu această ocazie au loc
evenimente culturale şi religioase de mare importanţă precum şi vizitele unor
înalţi demnitari români şi străini.
Alte manifestări, devenite tradiţionale prin periodicitatea organizării
acestora şi publicul numeros care participă, sunt:
76
Sărbătoarea Revelionului – organizată anual de Primăria Iaşi în Piaţa
Palatului Culturii;
Târgul Olarilor – Cucuteni 2000 – luna iulie;
Târgul Meşteşugarilor – luna octombrie.
Toate aceste manifestări presupun măsuri de ordine de amploare
deosebită, în care sunt angrenate toate forţele din cadrul sistemului integrat de
siguranţă publică.
Pe raza municipiului Paşcani, în afara sărbătorilor naţionale, în rândul
manifestărilor de amploare se evidenţiază „Ziua Eroilor” care se comemorează
cu prilejul sărbătorii religioase „Înălţarea Domnului”.
Dintre evenimentele social-economice şi religioase ce se desfăşoară pe
raza oraşului Tg. Frumos, menţionăm:
- „„Zilele Oraşului Tg. Frumos”, care se organizează anual în cursul
lunii august, când au loc manifestări culturale şi sportive, la care
participă aproximativ 10.000 persoane din oraş şi din localităţile
limitrofe;
În mediul rural cele mai importante manifestări, ce atrag un public
numeros, sunt hramurile bisericeşti, acestea în general fiind urmate de diferite
activităţi cultural-distractive şi sportive, serbări câmpeneşti.
Secţiunea a 6-aAnaliza altor tipuri de riscuri
Printre alte tipuri de risc ce pot afecta teritoriul judeţului, colectivităţile
umane, bunurile materiale şi valorile culturale şi de patrimoniu, activităţile
culturale, sociale, economice şi politice pot fi şi următoarele:
- blocarea de persoane în autovehicule/mijloace de transport implicate în
accidente rutiere, feroviare, aeriene etc.;
77
- blocarea de persoane sub dărâmături, ca urmare a unor situaţii de urgenţă
specifice;
- inundarea subsolurilor clădirilor ce aparţin operatorilor economici, instituţiilor
publice, precum şi a populaţiei;
- punerea în pericol a vieţii animalelor – blocări/căderi a acestora în lacuri,
puţuri etc., suspendarea acestora în copaci sau la înălţimi etc.;
Statistic intervenţiile cele mai des desfăşurate sunt intervenţiile
S.M.U.R.D :
În anul 2015, în zona de competenţă a ISUJ Iaşi s-au înregistrat un număr
de 10.653 intervenţii SMURD, în creştere cu 10% faţă de anul 2014 (9.675
intervenţii SMURD).
În perioada analizată, în zona de competenţă a ISUJ Iaşi au fost asistate un
număr de 11.239 persoane, în creştere cu 10 % faţă de anul 2014 (10.236
persoane asistate).
Executarea intervenţiilor SMURD pe tipuri de afecţiuni
În anul 2015, s-au înregistrat un număr de 10.653 intervenţii SMURD,
împărţite pe următoarele tipuri de afecţiuni:
- 5394 traumatisme, reprezentând 51% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;
- 2745 afecţiuni medicale, reprezentând 26% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;
- 661 transporturi interclinice medicalizate, reprezentând 6% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;
- 445 prim-ajutor la accidente rutiere, reprezentând 4% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;
- 218 afecţiuni cardiace, reprezentând 2% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;
- 452 afecţiuni neuro-psihiatrice, reprezentând 4% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;
- 371 intoxicaţii, reprezentând 3% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;
- 367 alte afecţiuni, reprezentând 3% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;
78
Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al oraşului Podu Iloaiei a
participat la 740 intervenţii SMURD.
Capitolul IVAcoperirea riscurilor
Secţiunea a I-aConcepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie – intervenţie
Acţiunile de protecţie - intervenţie se vor desfăşura având la bază
următoarele principii şi reguli de intervenţie:
pregătirea şi conducerea într-o concepţie unitară a acţiunilor de intervenţie;
întrebuinţarea judicioasă şi eficientă a forţelor şi mijloacelor potrivit
scopului, destinaţiei şi misiunile acestora;
concentrarea şi intensificarea efortului pentru salvarea oamenilor, bunurilor
materiale şi valorilor culturale mai importante şi la obiectivele de maximă
importanţă;
organizarea şi menţinerea unei strânse cooperări între forţele care participă la
intervenţie;
conducerea continuă, fermă, suplă şi operativă a acţiunilor;
repartizarea în timp scurt a misiunilor în raport cu înzestrarea, capacitatea şi
posibilităţile de acţiune ale forţelor şi mijloacelor la dispoziţie;
libertatea de acţiune;
luarea tuturor măsurilor de asigurare a acţiunilor de intervenţie a forţelor şi
mijloacelor participante;
logistica acţiunilor de intervenţie potrivit situaţiei create;
79
constituirea unei rezerve de forţe şi mijloace pentru intensificarea efortului şi
realizarea manevrei.
Urmare a producerii unor situaţii de urgenţă se vor desfăşura următoarele
activităţi:
a) în cazul producerii inundaţiilor:
o evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale afectate ca urmare a producerii
inundaţiilor;
o relocarea persoanelor sinistrate;
o acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor afectate;
o participarea la distribuirea ajutoarelor, asigurarea nevoilor de apă, hrană, şi
medicamente;
o serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă vor interveni, în cooperare
cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă şi cu alte
formaţiuni specializate pentru limitarea proporţiilor dezastrului şi înlăturarea
consecinţelor acestuia cu mijloacele din dotare;
b) în cazul alunecărilor de teren:
o evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale;
o relocarea de urgenţă a persoanelor sinistrate;
o măsuri de căutare salvare a eventualelor victime;
o acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor afectate;
o evaluarea efectelor generate de alunecările de teren prin echipe de experţi.
c) în cazul producerii unui seism:
o cercetarea raionului şi delimitarea zonelor (construcţiilor) cu grad ridicat de
pericol de către formaţiunile de cercetare;
o amenajarea căilor de acces pentru salvarea victimelor, acordarea primului
ajutor, trierea şi evacuarea populaţiei (salariaţilor) şi a bunurilor materiale;
o participarea la amenajarea şi asigurarea funcţionării punctelor de adunare
sinistraţi;
80
o participarea la distribuirea ajutoarelor, asigurarea nevoilor de apă, hrană, şi
medicamente;
o acţiuni ale subunităţilor specializate pentru localizarea şi înlăturarea
urmărilor avariilor la reţelele de utilitate publică şi stingerea incendiilor
precum şi reabilitarea zonei;
o pe timpul intervenţiei se va avea în vedere permanent existenţa pericolului
apariţiei unui dezastru complementar.
d) în cazul producerii de înzăpeziri
o închiderea temporară a sectorului de drum;
o salvarea persoanelor;
o intervenţia cu mijloace specializate a proprietarului infrastructurii rutiere
o acordarea ajutorului medical calificat persoanelor afectate;
e) în cazul accidentelor chimice
o executarea cercetării raionului contaminat, identificarea naturii şi
concentraţiei substanţelor toxice industriale, delimitarea raionului, a zonelor
cu concentraţii ridicate şi grad ridicat de pericol, prin semnalizare vizibilă, de
către formaţiunile de cercetare;
o izolarea sursei contaminării se va realiza numai de către specialişti, echipate
cu costume de protecţie, aparate izolante şi scule necesare remedierii avariei;
o realizarea unui perimetru de securitate prin măsuri de restricţie a circulaţiei şi
limitarea accesului în zonă;
o aplicarea primelor măsuri de prim ajutor persoanelor contaminate sau rănite,
într-un loc special amenajat, astfel amplasat încât să fie la o distanţă mai
mare de 100 m de sursa toxică şi în direcţie opusă celei în care bate vântul;
o luarea măsurilor de protecţie a personalului de intervenţie;
o limitarea extinderii contaminării se va efectua prin realizarea perdelelor de
apă;
o decontaminarea se va executa din partea opusă vântului;
81
o punctele de decontaminare vor fi amenajate în afara zonelor contaminate;
o utilajele care au fost folosite pentru acţiuni de intervenţie în interiorul
raionului contaminat vor executa decontaminarea totală după ce se scot din
raion şi au executat decontaminarea iniţială;
o personalul care a executat decontaminarea, execută decontaminare proprie
după terminarea misiunii.
f) în cazul producerii unor incendii:
o pe timpul intervenţiei se va ţine cont de direcţia de propagare a incendiilor
avându-se în vedere pericolul apariţiei unor noi incendii;
o participarea în cooperare cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de
urgenţă pentru:
stingerea incendiilor;
salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor
aflate în pericol;
acordarea primului ajutor medical, trierea şi evacuarea
populaţiei precum şi a bunurilor materiale;
limitarea proporţiilor dezastrului şi înlăturarea consecinţelor
acestuia cu mijloacele din dotare;
asigurarea asistenţei medicale de urgenţă.
Secţiunea a 2-aEtapele de realizare a acţiunilor
Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:
a) alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi subunităţilor profesioniste pentru
situaţii de urgenţă, a serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de
urgenţă şi ale echipelor specializate aparţinând furnizorilor de utilităţi
publice şi grupurilor de suport tehnic;
b) informarea prefectului, a preşedintelui consiliului judeţean şi a Centrului
Operaţional Naţional asupra situaţiei create;
82
c) desemnarea conducătorului intervenţiei;
d) deplasarea la locul intervenţiei;
e) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor si realizarea
dispozitivului preliminar de intervenţie;
f) transmiterea dispoziţiilor preliminare;
g) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de
intervenţie;
h) solicitarea constituirii, la nevoie, a grupărilor operative cu forţe şi
mijloace aparţinând judeţelor limitrofe;
i) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;
j) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia
concretă;
k) manevra de forţe;
l) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;
m) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului;
n) regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
o) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au
favorizat evoluţia acestuia;
p) întocmirea procesului-verbal de intervenţie, a raportului de intervenţie, a
notelor de constatare, a rapoartelor operative cu evaluarea fizică şi valorică
a pagubelor şi a raportului sinteză;
q) retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare
permanentă;
r) restabilirea capacităţii de intervenţie;
s)informarea inspectorului general/inspectorului-şef/comandantului şi a
eşalonului superior;
t) analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare
necesare.
Secţiunea a 3-a
83
Faze de urgenţă a acţiunilor
În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:
a) urgenţa I – asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în
raionul/obiectivul afectat;
b) urgenţa a II-a – asigurată de subunităţile inspectoratului judeţean/al
municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;
c) urgenta a III-a – asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe;
d) urgenta a IV-a – asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul
inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de
Urgenţă, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.
În toate situaţiile de urgenţă, forţele de intervenţie specializate acţionează
conform domeniilor de competenţă, pentru:
a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale,
evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu
alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;
b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la
evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici
afectaţi;
c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul
producerii situaţiei de urgenţă;
d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca
accesibile;
e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni
esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru
protecţia populaţiei şi anume la:
1. sediile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă;
2. sediile poliţiei şi jandarmeriei;
84
3. spitalele şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt
dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă;
4. clădirile instituţiilor cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor
de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională;
5. staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură
servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate;
6. garaje de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii;
7. rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de
urgenţă;
8. clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe
periculoase, precum şi pentru căi de transport;
9. clădiri de învăţământ;
f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea
efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.
Secţiunea a 4-aAcţiunile de protecţie-intervenţie
Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de
competenţă, pentru:
a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale,
evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu
alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;
b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la
evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;
c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul
producerii situaţiei de urgenţă specifice;
d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca
accesibile;
85
e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni
esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru
protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte
construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie
şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea
situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de
producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru
celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor
de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare
esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi
şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru
învăţământ;
g) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor
acesteia cu mijloacele din dotare.
Secţiunea a 5-a Instruirea
Pregătirea forţelor de intervenţie profesioniste se realizează în cadrul
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Iaşi, pe baza ordinelor
ministrului Afacerilor Interne, a planurilor anuale de pregătire şi în funcţie de
specificul structurii, iar pregătirea personalului din administraţia publică locală
se realizează în cadrul Centrelor Zonale de Pregătire, pe baza planurilor de
pregătire aprobate de preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă Iaşi.
Secţiunea a 6-a Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare
Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor
destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării
datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a
86
deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei
situaţii de urgenţă.
Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru
situaţii de urgenţă ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţiei
de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi
asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.
Primarii, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi şi comitetele
locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile operatorilor economici
şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia să asigure preluarea de la
staţiile meteorologice centrale, locale şi centrul operaţional a datelor şi
avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor
preventive şi de intervenţie.
Schema circuitului informaţional-decizional la nivelul judeţului Iaşi este
prezentată în anexa nr.7.
CAPITOLUL VResurse umane, materiale şi financiare
Consiliul judeţean şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii,
fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi
financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-
teritoriale pe care le reprezintă.
În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile
de producere/manifestare, amploarea şi efectele posibile ale acestora se
stabilesc tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a
riscurilor, astfel:
a) inspecţii de prevenire;
b) servicii profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă;
c) formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare;
d) formaţiuni de protecţie civilă: echipe căutare-salvare, NBC şi pirotehnice;
e) alte formaţiuni de salvare: Crucea Roşie, scafandri profesionişti ş.a.;
87
f) grupe de sprijin.
Pe lângă tipurile de forţe precizate mai sus, mai pot acţiona, după caz, în
condiţiile legii: unităţile poliţiei, jandarmeriei şi poliţiei de frontieră, structurile
poliţiei comunitare, unitatea specială de aviaţie a Ministerului Afacerilor
Interne, unităţile specializate/detaşamente din cadrul Ministerului Apărării,
unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii Publice,
organizaţiile neguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi
formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară, formaţiuni de pază a
persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul
serviciilor publice descentralizate şi societăţilor comerciale specializate,
incluse în planurile de apărare şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie,
formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii
de urgenţă şi organizaţi în ONG-uri cu activităţi specifice.
Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor,
formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de
urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de
protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în
planurile de apărare specifice, elaborate potrivit legii.
CAPITOLUL VILogistica acţiunilor
Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei
situaţii de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate,
potrivit legii, de către autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă şi
operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor
privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de
riscuri.
Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se
pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de
88
Top Related