5/25/2018 Limbajul.amg
1/5
Limbajul
Dezvoltarea limbajului.Copiii se nasc cu capacitatea de a asimila
funcia simbolic a cuvintelor i de a nva limbajul (articularea i regulile
de folosire a cuvintelor). nainte de a li se preda gramatic la coala, eifolosesc aceste reguli, se exprim. Limbajul nu nseamn simpl repetare
de cuvinte, sau simple reflexe condiionate. e aceea unii psi!ologi
consider c structurile limbajului sunt nnscute. ei copiii sunt diferii n
ceea ce privete ritmul n care nv limba, totui ei parcurg o ordine
similar n nvarea sensului cuvintelor i nsuirea regulilor generale de
folosire a lor. "oam C!oms#$ consider c de%voltarea limbajului se
nc!eie n pubertate sau ceva mai t&r%iu, dar nu dup adolescen.
'e%voltarea unei persoane pornete de la starea iniial geneticdeterminat, trece printr*o succesiune de stri +,,-i ajunge, n cele
din urm, la 'starea staionar' (stead$ state) , care nu pare dup aceea
s se modifice dec&t marginal (s %icem, mbogind vocabularul). tarea
staionar este atins la o v&rst relativ fix, la pubertate sau ceva mai
devreme.' ("oam C!oms#$, n Teorii ale limbajului, teorii ale nvrii)
Limbajul si temperamentele
Sangvinicul: vorbire puternic, rapid, clar, cu accente i intonaii corecte,
curgtoare, nsoit de gesturi vii imimic expresiv.
Colericul:vorbire rapid, inegal (cnd pauze ntre cuvinte, cnd accelerri),
intonaii inegale cu creteri i descreteri, mimic i gestic expresive, emoii viu
exprimate n coninut i ton.
Flegmaticul:vorbire lent, egal, fr gesturi i mimic expresiv, fr emoii
exprimate.
5/25/2018 Limbajul.amg
2/5
Melancolicul:vorbire slab, nceat pn la oapt, intonaie monoton ca
intensitate inlime, expresivitate emoional srac.
n ceea ce privete scrisul, acesta fiind i micare, temperamentul este foarteevident. !e aceea, grafologia surprinde mai mult caracteristici temperamentale,
dect caliti ale personalitii n ansamblu.
LIMBAJUL
Fisa de observatie pentru aprecierea vocabularului:
Nr. Crt. Indicatori Da Nu
" #ntr$o convorbire isi gaseste usor cuvintele
% &unoaste sensul cuvintelor pe care le foloseste
' e face usor inteles de cei din ur
* #si adapteaza vocabularul in functie de interlocutor
+ xplica, defineste cuvintele mai greu de inteles
- oloseste terminologia specifica fiecarei materii
/ &ere des explicatii la auzirea unui cuvint nou
0 oloseste figuri de stil
1 2u foloseste exprimari stereotipe
"3 2u face greseli gramaticale
4otal5:
*rei sau mai putini de !Da": vocabular redus
Intre patru si opt de !Da": vocabular mediu
#este opt de !Da": vocabular bogat
$e%ultat:
5/25/2018 Limbajul.amg
3/5
Fisa de observatie pentru aprecierea exprimarii verbale:
Nr. Crt. Indicatori Da Nu
" xprimare ingriita, controlata
% 6orbeste fluent, fara poticniri
' oloseste corect formele gramaticale
* 2u prezinta discontinuitati in exprimare
+ xprima un numar mare de idei in cuvinte putine
- 2u se pierde in detalii uitind ideea de la care a pornit
/ 2u se exprima greoi
0 !a raspunsuri clare si concise la intrebari
1ace exemplificari sau comparatii pentru a se intelege mai bine la ce serefera
"3 7astreaza discutia la un nivel decent
4otal5:
*rei sau mai putini de !Da": e&primare greoaie
Intre patru si opt de !Da": e&primare normala
#este opt de !Da": e&primare buna
$e%ultat:
Fisa de observatie pentru aprecierea expresivitatii limbajului:
5/25/2018 Limbajul.amg
4/5
Nr. Crt. Indicatori Da Nu
" oloseste intonatia specifica la emiterea unei idei
% 8dapteaza tonul in functie de situatie' oloseste cuvinte adaptate situatiei
* oloseste fraze scurte, usor de inteles
+ #mpune ritm comunicarii
- tabileste contact vizual cu interlocutorul
/ videntiaza idei prin variatii de intensitati in vorbire
0 oloseste ocuri de cuvinte
1 oloseste figuri de stil, citate etc
"3 ensurile discursurilor sint evidentiate prin mimica si gestica
4otal5:
*rei sau mai putini de !Da": e&presivitate redusa
Intre patru si opt de !Da": e&presivitate medie
#este opt de !Da": e&presivitate bogata'
$e%ultat:
Funciile limbajului
5/25/2018 Limbajul.amg
5/5
Comunicarea presupune un vorbitor (locutor) , un destinatar, unmesaj (oral sau scris) i un canal de transmitere (aerul, linia telefonic,pota, etc.).
Mesajul e compus prin baza unuicod
(o limb anume) ,un subiect
,o tem(real sau imaginar).
1. Funcia referenial- transmite informaii despre lumea real sauimaginar
!. Funcia emotiv/ expresiv- e"prim subiecti#itatea emitorului$strile, sentimentele, #alorile sale (mijloace specializate pentru a orealiza sunt interjeciile$ %&', ai' )
. Funcia poetic- asigur cea mai bun structurare i reliefare ate"tului, i este centrat asupra mesajului , asigur*ndu-i acestuia o
structurare care +l face perceptibil la ni#elul formei i adesea uor defi"at +n memorie prin funcia poetic un mesaj nu mai e un simpluinstrument- un #e&icul pentru informaie- ci un te"t interesant in sine$plcut, frumos, obsedant, amuzant etc. regnanta mesajului eprodus de simetrii, repetiii, rime, ritm, sensuri figurate etc. unciapoetic se manifest desigur +n poezie, dar nu numai +n ea eprezent +n #orbirea curent, +n e"presii i locuiuni populare, +nsloganuri, pro#erbe etc.
. Funcia conativ- este a"at pe receptor, +ncerc*nd s-l influeneze,
i s-l incite, prin indemn, rugminte, ordin etc.(o ilustreaz foartebine imperati#ele$ ino', /pune')0. Funcia fatic- #erific menine contactul cu receptorul (+n formule
ca$ %lo' 2ei' M asculi3- %a da, da, da)4. Funcia metalingvistic- controleaz codul, cu#intele folosite,
discut*ndu-le +ntelesul sau forma, pentru a fa#oriza +nelegerea lorcorect.
unciile limbajului au fost descrise +n forma de mai sus de 5.6a7oboson$ modelul e uor de +nteles, fiindc fiecare funcie apare +nlegtura cu c*te unul din componentele actului de comunicare.
8ntr-un mesaj se manifest de obicei mai multe funcii ale limbajului,simultan, dar ele sunt dominante +n anumite sec#ene.